Îmbin ri izolatoare electric monobloc

Agrement tehnic MLPAT/INCERC NR. 001-05/290-2001

CARACTERISTICI
Sunt componente ale conductelor, f uruburi, sudate într-un tot unitar, invariabil, rigid, gata
pentru a fi instalate.
Calitatea lor a fost dovedit în toata lumea, chiar si la cele mai mari solicit ri.
Nu necesita între inere.
Sunt indicate pentru instal ri subterane, f a mai fi necesare pregatiri speciale sau pentru instal ri
supraterane.
Nu permit nici o influen exterioar asupra func ion rii.

PROPRIET I MECANICE
Datorit unei construc ii rigide într-o form static favorabil , folosind materiale izolatoare din
plastic dur care nu curg la rece se ating propriet i mecanice remarcabile.
Ansamblul sudat omogen confer siguran , chiar i pentru perioade îndelungate de exploatare, f a
exista teama unei sl biri sau disloc ri a piesei.
Nenumarate încerc ri, test ri ale prototipurilor, date din experien , rezultate dintr-o
practic de zeci de ani, au confirmat juste ea unei construc ii complet sudate.

PROPRIET I ELECTRICE
Din dimensionarea i dispunerea practic a sec iunilor izolatoare în interiorul ansamblului,
coroborat cu materiale izolatoare de o calitate corespunz toare, rezult al turi de factorii tehnici ai
finis rii, un comportament electric ideal, al ansamblului piesei izolatoare.
O suprafa izolatoare exterioar mai mare elimin posibilitatea propag rii unor scântei.
O rezisten foarte bun la tensiune, considerabil mai mare decât la flan ele izolatoare uzuale.
Rezisten a electric masurat la 1000 V tensiune continu se situeaz în medie la peste 40 MΩ.
Un factor decisiv pentru o exploatare în siguran este linearitatea dintre tensiunea principal (curent
alternativ) si curentul de scurgere.

CALCULAREA
Dupa standardele germane precum DIN 2470, TRBF, ca i ASME Code i alte standarde
interna ionale sau în concordan cu solicit ri specifice.
Daca nu se întocmesc alte specifica ii este valabil norma de fabrica RMA (standard DIN ). A adar
pentru calculare i pentru caracteristicile de rezisten , hot râtoare este presiunea de lucru, respectiv
presiunea maxim de testare.
For e suplimentare ca, momente de curbura, for e de tragere etc. trebuie specificate de c tre client.
În principiu toate componentele for elor i valorile acestora, pot fi luate în considera ie la calculare.
O m suratoare unitar , valabil concomitent pentru toate domeniile de utilizare i pentru toate
solicit rile este practic imposibil .

DOMENIUL DE FABRICA IE
Nelimitat, aceasta însemnând i în afara datelor i tabelelor prezentate.
Valorile cifrice specificate în prospect se bazeaz pe versiuni standard.
Devieri respectiv adapt ri la condi ii de exploatare speciale sunt posibile în orice moment.

DOMENII DE UTILIZARE
Indicat pentru medii fluide ca ulei mineral, ei, kerosen, benzin , propan, butan, gaz metan, gaz de
iluminat, etilen , azot, ap potabil i altele. Medii, ca de exemplu gazul acid sau oxigenul, necesit
materiale speciale i o construc ie aparte.
rug m s indica i mereu mediul i condi iile de exploatare.
Versiunile standard sunt indicate pentru o temperatur constant de pâna la maxim 80°C.
MATERIALE
evi, de exemplu dupa DIN, API , ASTM-A i altele.
Inele de leg tur executate dintr-o singur bucat de material din tabl sau forjate, în func ie de
solicit ri si calcula ie.
Garnituri din material rezistent în timp, de exemplu: perbunan, viton, EPDM i altele.
Materiale izolatoare din materiale testate cu propriet i specifice utiliz rii.

ACOPERIRE EXTERIOAR
Dac nu este specificat altfel aplic m conform standardelor PUR (Poliuretan) dup DIN 30671.
Alte feluri de acoperiri sunt posibile în func ie de cerin e si scop.
Exemple: grunduire cu bitum, gudron de huil - r in epoxi, r in simpl i altele.

ACOPERIRE INTERIOAR
Standard se livreaz f acoperire.
Sunt posibile aproape toate tipurile de acoperiri în func ie de cerinte i scop.
Medii si reziduuri conductoare electric necesit o acoperire interioar corespunzatoare.

TESTAREA / RECEP IA
Au loc conform în elegerilor convenite.
În general:
- rezisten a si etan eitatea, cu ap
- tensiunea electrica de str pungere, cu 5000 V/ 1 minut curent alternativ 50 Hz (înainte i
dup testarea cu ap sub presiune), în cazuri deosebite pâna la 12 000 V/ 1minut
- rezisten a electric cu 500 V curent continuu, în cazuri excep ionale cu 1000 V
- verificarea certificatelor materialelor
- evaluarea testelor distructive si nedistructive
- controlarea dimensiunilor.
În func ie de comand verific rile se efectueaz la oficiul nostru de control al calit ii, la o agen ie
oficial de recep ie, de c tre client sau de c tre o agen ie de recep ie recunoscut i numit de client.

TESTAREA PIESELOR IZOLATOARE

Testarea fiecarei piese conform normelor germane de fabric (Vd TÜV 1066).
Testarea rezisten ei la tragere i încovoiere.
Teste multifunc ionale ale prototipurilor în toate domeniile pâna la 60”.
Alte certific ri ale calit ii.

Produc torul î i rezerv dreptul de a efectua modific ri tehnice.

 Cuplaj electroizolant monobloc tip “IK“
Agrement tehnic MLPAT/INCERC NR. 001-05/290-2001

Versiunea standard dupa DIN pâna la PN 100 respectiv ANSI 600.

Peste aceste valori la cerere.

- dimensiuni si presiuni mai mari la cerere

- datele din tabel se refera la piese izolatoare calculate si executate dupa standardul DIN
- calculul si executia dupa DIN 2470 partea I-a (gaz pâna la 16 bar), DIN 2470 partea a-II-a
(gaz peste 16 bar), incluzînd TRBF 301, sau alte normative care sunt acoperite prin grupele de mai sus
- factor de siguranta standard S = 1,8
- presiunea standard de testare = 1,5 ori presiunea nominala sau presiunea de exploatare
- testarea electrica standard de 5000 V/1min (50 Hz) curent alternativ
- testarea rezistentei electrice standard la 500 V curent continuu
- va rugam sa specificati în cerere si în comanda dimensiunile si materialul tevilor de racord
- alte versiuni sau date de fabricatie la cerere
- în afara calculelor dupa standardele DIN, în functie de solicitari, pentru suduri sau testari pot fi luate în
considera ie codul ASME sau alte standarde.

Versiunea standard dup ASME, pân la ANSI Class 600.

Peste aceste valori la cerere.

- dimensiuni si presiuni mai mari numai la cerere

- datele de mai sus se refera la piese izolatoare calculate dup codul ASME sec iunea VIII, Div. 1. Factor
de design F = 0,5 dar sunt posibili si al ii
- presiune de testare = 1,5 ori presiunea de design sau conform datelor specificate
- testarea electrica standard la 5000 /1min (50 Hz) curent alternativ
- testarea rezistentei electrice standard la 500 V curent continuu
- va rugam sa specifica i în cerere si în comanda dimensiunile si materialul conductelor de racord
- alte versiuni, date de fabrica ie, standarde de calcul si fabrica ie la cerere

Produc torul î i rezerva dreptul de a efectua modific ri tehnice.

 Avantajele cuplajelor electroizolatoare monobloc in comparatie cu
flansele electroizolatoare
1. Cuplajele izolatoare sunt unitati nedemontabile, prefabricate si testate de catre fabrica, gata pentru a
fi montate pe conducte. In mod normal se intrebuinteaza si se sudeaza ca o conducta preizolata.
Flansele electoizolante fara stut sudat, trebuie demontate pentru a fi sudate fiecare in parte pe
conducta.
Prin aceasta, testarea electrica efectuata in fabrica isi pierde valabilitatea si o remontare de
specialitate trebuie garantata de constructor. Testarea hidraulica la presiune a flanselor izolatoare fara
stut, este posibila si are sens numai dupa montare.

2. Cuplajele izolatoare monobloc nu necesita intretinere si pot fi montate subteran fara camin. si la
montarea supraterana avantajele pieselor izolatoare monbloc predomina asupra flanselor izolatoare.
La flansele electroizolante exista pericolul unei treceri nedorite a curentului electric, de exemplu:
datorita murdaririi, datorita unor componente izolatoare avariate, a unei acoperiri exterioare
defectuoase, a patrunderii umezelii s.a.m.d. Actiunile exterioare nu pot fi mereu controlate.

3. Datorita formei exterioare a cuplajelor izolatoare monobloc, daca izolatia nu a fost aplicata in
fabrica, se poate aplica mai usor o izolatie exterioara pe santier, capetele de sudura trebuind sa fie
oricum izolate ulterior, de catre o persoana autorizata.

4. Dimensiunile de constructie sunt astfel alese la cuplajele izolatoare monobloc incit, caldura datorata
procesului de sudura, sa nu influenteze negativ atat materialul izolator cat si calitatea si proprietatile
garniturilor. Daca este nevoie de o preincalzire a capetelor conductei, temperatura la corpul
izolatorului ne avand voie sa depaseasca 80°C, este nevoie de lungirea capetelor libere ale cuplajului.

5. Prin forma cuplajelor electroizolatoare monobloc se realizeaza o separatie electrica neinfluentabila

din exterior pe o portiune mai lunga, in timp ce la cuplajul electroizolant cu flanse separatia se
realizeaza numai intre flanse.
Datorita faptului ca, cuplajele electroizolante cu flanse se compun din diverse parti electroizolante
care sunt montate cu ajutorul unor prezoane, exista posibilitatea de a le deteriora foarte usor, motiv
pentru care trebuie montate si manipulate cu foarte mare atentie. De exemplu deteriorarea unei teci
izolatoare are ca urmare trecerea curentului electric. Aceasta deteriorare este fie: direct vizibila, se
constata dupa proba electrica sau dupa ce trece ceva timp.

6. Cuplajul cu suruburi mai poate avea nevoie de intretinere. Chiar si flansele electoizolatoare cu
conducte sudate, deci livrate gata pentru a fi montate in conducte necesita un control dupa montare si o
strangere a suruburilor dupa montare. De aceea ele ar trebui montate numai in locuri in care se poate
sa fie controlate periodic (de exemplu in statii).

7. Rezistenta electrica efectiva si curentul de deviatie sunt cu mult mai convenabile la cuplajele
izolatoare monobloc decat la flansele electroizolante. si tensiunea de proba (in fabrica) este mai mare
la cuplajele izolatoare monobloc de regula 5.000 volt/min maxim 10.000 volt/min, iar la flansele
electroizolante de regula 2.500 volt/minut.

8. In general cuplajele izolatoare monobloc au un comportament mai sigur in exploatare.

9. Avantajul pretului pentru cuplajul cu flanse apare numai in cazul unei comparatii inechitabile,
respectiv flanse fara o conducta sudata si la diametre mici. La o comparatie dintre flanse cu o conducta
sudata si eventual cu o proba la presiune efectuata in fabrica si cuplajele izolatoare monobloc avantajul
pretului poate trece inca de la diametre mici, DN 300 si cca. ANSI Class 400, de partea pieselor
izolatoare monobloc. De asemene trebuie luate in calcul si costurile de montare mai mari, masurile de
protectie suplimentare si nesiguranta.
 PIESE IZOLATOARE

Protectia activa impotriva coroziunii / Utilizarea pieselor izolatoare

Cuplajele izolatoare din conducte, indiferent de felul constructiei, servesc la protectia catodica a
conductelor si astfel la protejarea activa impotriva coroziunii, in timp ce izolatiile uzuale formeaza
protectia pasiva impotriva coroziunii. Ambele modalitati de protectie anticoroziva, activa si pasiva, nu
se inlocuiesc reciproc, ci se completeaza si se optimizeaza una pe cealalta.

Unele date istorice cu privire la protectia catodica impotriva coroziunii:

-1929 au fost instalate flanse electroizolatoare in reteaua Ruhrgas AG impotriva curentilor
vagabonzi.
-1929 Oferman protejeaza conductele pentru apa de racire ale minelor de carbune brun din
Braunschweig prin montarea anozilor de zinc.
-1967 protectia catodica pentru conductele de gaz de inalta presiune este solicitata prin
DIN 2470, respectiv prin Manualul de Lucru al DVGW G 463.
-1965 a fost construita prima piesa izolatoare monobloc de tip “IK“ de catre firma
Ziefle in Germania. Au fost instalate primele piese izolatoare in conductele de gaz.
Cuplajele izolatoare DN 400 PN 67,5 functioneaza, de exemplu, din 1966 in distributia
orasului Manheim in mod impecabil.
-1975 si 1976 au fost concepute pentru prima data norme privind construirea si testarea
pieselor izolatoare in DIN 2470 buletinul 1, respectiv buletinul 2.

Dezvoltare ulterioara
Odata cu cresterea importantei conductelor ca mijloace economice de transport pentru multe medii
vitale, a crescut si cererea pentru conservarea acestor conducte expuse coroziunii.
Pe langa protectia globala a conductelor, deosebit de importanta este evitarea pierderilor provocate
prin scurgerea lichidelor in timpul trasportului lor, fara a mai pune in discutie daunele ecologice
cauzate de conductele de gaz si petrol neetanse.
Aceste pierderi pot surveni datorita unui flux necontrolat la punctul de iesire al mediului.
Conform Legii lui Faraday la un flux de un amper pe an se uzeaza 9 kg de fier. Aceste 9 kg
nu se impart pe intreaga suprafata a conductelor, ci uzura are loc in anumite puncte.
Astazi sunt protejate catodic toate conductele de otel, fie ca sunt conducte de transport, conducte de
distributie sau conducte regionale de aprovizionare. Chiar si conductele de apa pentru racire,
conductele industriale de aprovizionare sau conductele de directionare pentru instalatii de reglare a
presiunii gazelor sunt prevazute cu protectie catodica anticoroziva.

Cand trebuie separata electric conducta, respectiv cand sunt necesare cuplajele izolatoare ?

Separarea electrica este necesara:

a) atunci cand se foloseste protectia anticoroziva catodica si trebuie separate componente ale
unui sistem de conducte ce nu sunt protejate, ca de exemplu instalatiile inpamantate cu
rezistenta mica, statii de pompare, statii de compresare, statii de reglare, gari de lansare, gari
de primire pentru godevile.
b) atunci cand trebuie intrerupta conductibilitatea longitudinala a unei conducte, deoarece in
caz contrar curentii vagabonzi sau curentul continuu produs prin formarea elementelor se
concentreaza si poate duce la o coroziune prea mare.
c) atunci cand zona de influenta a conductelor trebuie separata la intretaieri cu linii de inalta
tensiune sau linii ferate electrificate.
d) atunci cand echilibrul potential al diferitelor sisteme de conducte (apa, gaz, electricitate,
antena TV, paratrasnet) trebuie realizat in interiorul unei cladiri, pentru ca in cazul
producerii unei defectiuni electrice sistemul de punere la pamant sa asigure siguranta omului.
Notiunea de “piese izolatoare“

Notiunea de “piese izolatoare“ este globala pentru toate genurile de separare electrica, indiferent de
forma constructiei, din conductele metalice.
Cuplajele izolatoare monobloc pe care le producem din 1965 si care sunt utilizate cu succes in toata
lumea, corespund cerintelor actuale.
Cuplajele izolatoare monobloc sunt elemente de constructie nedemontabile, prefabricate, gata pentru a
fi instalate, care se deosebesc esential de flansele electroizolatoare deja cunoscute nu numai din punct
de vedere constructiv, ci si al comportamentului piesei.
Cuplajele izolatoare monobloc fara suruburi, neinfluentabile mecanic si electric sunt indicate pentru
montarea subterana, fara camin. In acest scop , li se aplica in mod uzual o izolatie exterior de inalta
calitate si anume PUR-T cf. DIN 30671.

Rezistenta

Se asteapta de la cuplajele izolatoare monobloc nu numai atingerea scopului propriu-zis al utilizarii, ci

si o comportare mecanica corespunzatoare fata de conducta si o durata de viata corespunzatoare.
Cuplajele izolatoare“IK“ pot fi utilizate in toate cazurile de solicitari. Pot fi luate in calcul toate
solicitarile suplimentare, ca de exemplu torsiuni, indoiri. Testarile cuprinzatoare ale prototipului au
confirmat corectitudinea calculelor estimative.

Testari

Potrivit regulilor tehnice existente si a acelora pe care ni le-am fixat noi insine, fiecare piesa izolatoare
este supusa unei testari individuale.
Pentru conducte de apa proba la presiune se efectueaza, in general cu 1,5 ori
presiunea nominala sau de exploatare. Pentru alte domenii cerintele sunt, de
obicei, mai mari, astfel incat presiunea de testare ajunge pana la dublul presiunii
nominale.
Testarea electrica se efectueaza inainte si dupa proba de presiune cu apa, si anume prin masurarea
curentului. Daca intre cele doi curenti nu exista o diferenta importanta se poate deduce ca etansarea
functioneaza 100%. Pentru ca daca ar fi intrat apa- chiar si numai intr-o cantitate mica- in spatele
garniturii corpului izolator, s-ar fi modificat rezistenta totala a piesei izolatoare.
Tensiunea de testare este aplicata atunci cand piesa izolatoare nu este acoperita si nu trebuie
confundata cu rezistenta efectiva la tensiuni.
Testarile electrice au sens doar atunci cand pe langa tensiune este masurat si curentul derivat. Acesta
este curentul care la o tensiune aplicata a unui curent derivat trece printr-un dielectric. Montajul
functional intre tensiunea aplicata si puterea curentului derivat caracterizeaza comportamentul
dielectric al unei piese izolatoare. Nelinearitatea crescanda intre tensiunea aplicata si taria curentului
derivat face sa scada considerabil comportamentul dielectric al piesei izolatoare.

Manipularea pe santier

Cuplajele izolatoare monobloc pot fi manipulate pe santier la fel ca tevile protejate impotriva
coroziunii. La montare, pentru garantarea functionarii, canturile de sudura si suprafetele interioare
trebuie curatate de impuritati, in special de stropi de sudura, resturi de la electrozi sau alte reziduuri
conductoare electric existand pericolul unei scurtcircuitari nedorite.
Diferente intre cuplajele izolatoare monobloc si flansele izolatoare

Permiteti-ne sa detaliem unele diferente practice importante intre cuplajele izolatoare monobloc si
flansele izolatoare:
a) se recomanda demontarea flanselor izolatoare inainte de instalare. Caldura datorata sudurii
poate deteriora componentele izolatoare, garniturile si poate influenta durata de viata si
functionarea. Costurile de montaj sunt astfel mai ridicate decat la cuplajele izolatoare
monobloc.
b) strangerea suruburilor este dependenta de instalator (De ex. inainte sau dupa micul dejun).
c) la flansele izolatoare exista pericolul aparitiei cu usurinta a unei scurtcircuitari, de exemplu
datorita impuritatilor, izolatii defectuase, umezelii etc.
d) rezistenta efectiva la tensiune este mult mai ridicata la cuplajele izolatoare monobloc, la fel si
tensiunea de testare in cazuri uzuale este diferita, la flansele izolatoare este normal 2500 V,
max 5000 V pe minut.
e) flansele izolatoare fara stuturi sudate de ambele parti sunt livrate numai cu o testare electrica,
testarea hidraulica are loc si rost dupa montarea in conducta.
f) cuplajele izolatoare monobloc nu necesita intretinere.

Variante de executie

Va intereseaza, desigur si in ce variante de executie pot fi livrate cuplajele izolatoare:

Fiecare producator realizeaza, cel mai adesea, din motive economice, o varianta de constructie.
Conditiile de utilizare, conditiile de fabricare si testare care rezulta din acestea, sunt insa atat de
diferite incat producatorul trebuie sa se adapteze.
Va rugam deci sa precizati datele de exploatare, pentru ca noi sa va putem oferi modelul cel mai
indicat.

INSTRUCTIUNI DE INSTALARE, DEPOZITARE SI INTRETINERE PENTRU

CUPLAJELE IZOLATOARE DE TIP “IK”

Descriere: Cuplajele izolatoare monobloc de tip “IK“ produse de RMA sunt unitati nedemontabile.
Inainte de livrare ele sunt supuse in fabrica unor teste privind rezistenta, etansarea si capacitatea de
izolare electrica.

Depozitare: cuplajele izolatoare trebuie manuite la fel ca orice conducta din otel. O depozitare
neprotejata in aer liber trebuie evitata, pentru a exclude, in special, deteriorarile mecanice. Din acelasi
motiv se recomanda sa fie dezambalate doar inainte de instalare.

Protectie
exterioara: cuplajele izolatoare sunt livrate, in cazul in care nu se solicita altceva, cu o izolatie din
poliuretan PUR-T conform DIN 30671, indicat atat pentru instalarile supraterane cat si pentru cele
subterane.Alte genuri de izolatii pot fi convenite in mod expres in contract. In general este valabil
faptul ca cuplajele izolatoare sa fie instalate cu izolatia nedeteriorata.

Deteriorari ale
protectiei exterioare: pentru reparatii ale izolatiei sunt valabile normele corespunzatoare ale diferitilor
producatori de materiale. De obicei deteriorari minore pot fi remediate, dupa o
slefuire cu o hartie de smirghel fina, cu acelasi material sau cu unul de acelasi tip.
Se recomanda solicitarea de informatii de la fabrica producatoare.
Nu este admisa incalzirea intregii piese izolatoare pentru a evita deteriorarea materialelor izolatoare
sau a garniturilor.Deteriorarile mai semnificative trebuie remediate, pe cat posibil, in fabrica
producatoare, sau dupa instructiunile furnizorului.

Sudarea: pentru sudura sunt valabile aceleasi reguli ca la sudurile circulare uzuale ale conductelor .
Dimensiunile constructive ale pieselor izolatoare sunt astfel alese incat la procesul de sudura
catitatea de caldura emisa catre corpul izolator sa se situeze in limite acceptabile, pentru a evita
deteriorarile garniturilor si a materialelor izolatoare.Acest lucru trebuie avut in vedere, in mod
deosebit, la izolatie. Atunci cand sudura circulara dintre cuplajele izolatoare si conducte devine
incandescenta, cuplajele izolatoare trebuie racite in mod corespunzator. Temperatura maxima admisa
la corpul izolator nu trebuie sa depaseasca 70-80°C, exceptand situatiile in care piesa izolatoare este
proiectata sa reziste unor temperaturi mai mari. Cablul de masa de la capatul conductei trebuie fixat pe
aceeasi parte a piesei izolatoare pe care tocmai se sudeaza. In nici un caz pe partea opusa sau pe corpul
izolator. La o racordare gresita poate fi deteriorata piesa izolatoare.

Izolarea sudurii: izolarea sudurii poate fi efectuata si dupa metodele traditionale, care sunt valabile si
pentru conductele cu o izolatie corespunzatoare. Cantitatea de caldura trebuie redusa la minimum,
pentru ca si aici materialele izolatoare si garniturile sa nu fie deteriorate. Temperatura maxima admisa
poate fi, de obicei de 70-80°C. Pentru a spori siguranta se recomanda o izolare la rece.

Indicatie importanta : Perle de sudura, resturi de electrozi sau alte reziduuri conductoare electric
trebuie indepartate din cuplajele izolatoare dupa sudare, deoarece exista pericolul unei treceri a
curentului prin inelul de izolare.

Chestionar pentru cuplajele izolatoare monobloc

A) Intrebari de baza pentru calcul

1. DN

2. PN

3. Presiunea de lucru

4. Presiunea de design

5. Presiunea de proba

6. Sarcini suplimentare ca de exemplu: incovoieri, torsiuni, trageri/presiuni axiale

7. Norma de calcul de ex.: DIN/ASME cu factorul de design respectiv

8. Racordul cu conducta: -pentru capete de sudura diametrul exterior, grosimea peretelui si

materialul conductei in care se monteaza
-pentru flanse norma flansei

9. Temperatura pentru care sa fie calculata

10. Mediul care urmeaza sa treaca prin ea

11. Instalarea: supratera/subteran