In aceasta tema vom incerca sa abordam urmatoarele: 1.Ierarhia stocarii 1.1 1.2 1.3 1.4 Stocarea Primara.

Stocarea Secundara. Stocarea Terta. Stocarea off-line.

2. Caracteristicile stocarii 2.1 Volatilitatea. 2.2 Diferentialul. 2.3 Mutabilitatea. 2.4 Accesibilitatea. 2.5 Adresabilitatea. 2.6 Capacitatea. 2.7 Performanta. 2.8 Consumul de energie.

1.1

Stocarea Primara

Stocarea primara ( memoria principala sau memoria interna ) este des numita pur si simplu memorie, si este singura accesibila direct la si de catre processor.Procesorul citeste continuu instructiunile stocate in memorie si le executa in functie de cum are nevoie.Orice tip de date active asupra caruia se executa operatii este stocata intr-un mod uniform. In trecut, primele calculatoare folosite erau cele cu linii intarziate precum cele Williams Tubes Tuburile lui William sau tamburi magnetici rotativi ca si stocare primara. In 1954 aceste metode care s-au dovedit a fi instabile s-au inlocuit cu memorii cu nucleu magnetic.Memoria nucleu a fost dominanta pe piata pana in anul 1970 cand s-au facut progrese imense in industria circuitelor integrate si astfel s-a dat unda verde la memoriile semiconductoare, care au devenit accesibile din punct de vedere al costurilor de productie si al costurilor per unitatea vanduta. Datorita acestor progrese tehnologice s-a ajuns la RAM ( Random Access Memory ) sau Memorie cu Acces Aleatoriu.Memoria RAM este mica ca si constructie, usoara dar in aceliasi timp scumpa, si o caracteristica interesanta a memoriilor RAM este accea ca sunt memorii volatile adica in momentul in care li s-a intrerupt alimentarea cu curent electric informatiile stocate pana in acel moment sunt pierdute.

In diagrama de mai jos se poate observa ca mai exista doua sub-straturi ale memoriei principale inafara de memoria RAM.

. Registrii procesorului sunt localizati in interiorul procesorului.Fiecare registru memoreaza de obicei un cuvant de date respectiv de 32 sau 64 biti.Instructiunile procesorului ordona unitatii de aritmetica si logica sa proceseze diferite calculari sau operatii pe acest set de date ( sau cu ajutorul acestor date ).Registrii procesorului sunt cea mai rapida memorie dintre toate cele conscute din interiorul unui calculator. Cache-ul sau memoria tampon este un intermediar intre registrii ultra-rapizi si memoria mai putin rapida.Memoria tampon a fost introdusa pentru a mari

performantele unui calculator.Majoritatea informatiilor din memoria principala este duplicata in memoria cache, care este mai rapida dar de capacitati mult mai mici. Memoria principala este direct sau indirect conectata cu procesorul cu ajutorul unei unitati numite Memory Bus care defapt sunt doua BUS-uri: Primul este de adresa iar al doilea de date. Procesorul intai trimite un numar printr-un BUS de adresa, un numar numit adresa de memorie, aceasta indica locatia dorita de date. Dupa aceea citeste sau scrie datele folosind BUS-ul de date. In plus o gestionare a memoriei (MMU) este un dispozitiv mic intre procesor si RAM care recalculeaza adresa de memorie reala, de exemplu pentru a oferi o abstractizare a memoriei virtual sau alte sarcini. Cum tipurile RAM folosite pentru depozitarea primara sunt folatile(sterse la pornire), un computer avand o astfel de depozitare nu va avea o sursa de unde sa citeasca instructiunile, cu scopul de a porni computerul. Prin urmare stocarea primara non-volatila contine un mic program de pornire(BIOS) si este folosit sa bootstrap computerul, care are rolul de a citi un program mai mare dintr-o memorie de stocare secundara non-volatila si de a-l executa. O tehnologie nonvolatila folosita in acest scop se numeste ROM, doar pentru memorie de citit (aceasta terminologie poate fi confuza, deoarece majoritatea tipurilor ROM sunt capabile de acces aleator). Multe tipuri de ROM nu sunt literalmente doar citire, cum sunt posibile update-urile; totusi este incet si memoria trebuie stearsa in mari portiuni inainte sa fie rescrisa. Unele sisteme integrate executa programele direct din ROM( sau similar), deoarece asemenea programe sunt rareori schimbate. Computerele standard nu stocheaza programe non-rudimentare in ROM, mai degraba folosesc o mare capacitate din stacarea secundara, care este non-volatila de asemenea, dar nu la fel de costisitoare. Recent, stocarea primara si stocarea secundara in unele utilizari se refera la ceea ce se numea in istorie stocarea secundara, respectiv stocarea terta.

1.2

Stocarea Secundara

Stocarea secundara(cunoscuta de asemenea si stocare auxiliara), difera de stocarea primara deoarece nu este direct accesibila de processor. Computerul de obicei foloseste canale de intrare/iesire pentru a accesa stocarea secundara si transfera datele dorite folosind zona intermaiara in stocarea primara. Stocarea scundara nu pierde datele cand aparatul se stinge-nu este volatila. Per unitate,acesta este de obicei cu doua masuri de marime mai putin costisitoare decat stocarea primara. Prin urmare, sistemele de calculatoare moderne au de obicei cu doua ordine de marime mai mult stocare secundara decat stocare primara si datele sunt pastrate pentru mai mult timp acolo.

( Un hard disk cu acoperisul protector indepartat) In computerele moderne, hard disk-urile sunt folosite ca si stocare secundara. Timpul luat pentru a accesa un anumit byte de informatie stocat pe un hard disk este de obicei cateva miimi de secunda sau milisecunde. In comparatie, timpul necesar pentru a accesa un anumit byte de informatie stocat in memorie cu acces aleatoriu este masurat in miliardimi de secunda sau nanosecunde. Aceasta demonstreaza diferenta semnificanta a timpului de acces dintre memorie statica si dispozitivele de stocare cu magneti rotativi: hard disk-urile sunt de obicei circa de un million de ori mai lente decat memoria. Dispozitivele rotative de stocare cum ar fi CD-urile si DVD-urile au chiar si mai mult timp de acces. Cu unitatile de disc, odata ce capul de scriere/citire ajunge in locul potrivit si datele de interes se rotesc sub aceasta, datele ulterioare sunt foarte rapid de accesat. Alte exemple de tehnologie cu stocare secundara sunt: memoria flash (USB), dischete, banda magnetica, banda de hartie, cartel perforate, unitati de stocare Iomega Zip si discuri standalone RAM. Stocarea secundara este deseori formatata in conformitate cu un fisier de sistem, care prevede abstractizarea necesara sa organize datele in fisiere si directoare, oferind de asemenea informatii aditionale, ce descriu proprietarului despre un anumit fisier, timpul de acces, permisiunea de acces si aste informatii. Cele mai multe sisteme de operare pe computer folosesc conceptul de memorie virtuala, permitand utilizarea capacitatii de stocare primara apoi fiind fizic disponibila in sistem. Cand memoria primara se umple, capacitatea de stocare a sistemului muta bucati mai putin utilizate (pagini) in dispozitivele de stocare secundara, recuperandu-le mai tarziu cand va avea nevoie de ele. Cu cat sunt facute mai multe recuperari din acestea din stocarea secundara mai lenta, cu atat performanta generala a sistemului se degradeaza.

1.3 Stocarea Terta

Stocarea terta sau memoria terta prevede un al treilea nivel de stocare. De obicei implica un mecanism robotic care va insera si retrage masa de stocare intr-un dispozitiv de stocare in conformitate cu cerintele sistemului; aceste date sunt adesea copiate in stocarea secundara inainte de utilizare. Este utilizat pentru arhivarea accesate rar, deoarece este mult mai lent decat stocarea secundara( de exemplu 50-60 secunde fata de 1-10 milisecunde). Acest lucru este ultil in primul rand, pentru stocarea de date

extraordinar de mari, accesate fara operatori umani. Exemplele tipice include bibliotecile de banda si tonomatele optice. Cand un computer are nevoie sa citeasca informatia din stocarea terta, el va consulta intai un cataog de baze de data sa determine care disc sau banda contine informatia. Apoi computerul va instrui un brat robotic pentru a prinde de mijloc sis a il puna intr-o unitate. Cand computerul a terminat de citit informatia, bratul robotic va reveni la mijloc in locul lui in biblioteca.

1.4 Stocarea Off-line

Stocarea off-line se refera la un computer de stocare a datelor pe un suport sau un dispozitiv care nu este sub controlul unei unitati de procesare. Mediu este de inregistrare, de obicei intr-un dispozitiv secundar sau tertiar, si apoi fizic indepartat sau deconectat. El trebuie inserat la loc sau conectat de un operator uman inainte ca un computer sa il poata accesa din nou. Spre deosebire de stocarea tertiara aceasta nu poate fi accesata fara interactiune umana. Stocarea off-line este folosita pentru transfer de informatii din moment ce mediul detasabil poate fi usor transportat. Pe langa aceasta in caz de dezastru natural, de exemplu un incendiu, distruge datele originale, mediul aflat intr-o locatie sigura va fi probabil neafectat, permitand recuperarea dupa dezastru. Stocarea off-line intareste securitatea generala a informatiei din moment ce este fizic inaccesibila dintr-un computer, si confidentialitatea sau integritatea datelor nu poate fi afectata de tehnologiile de atac pe calculator. De asemenea daca informatia stocata este folosita in scopul arhivarii este accesata rar sau niciodata, stocarea off-line este mai putin costisitoare decat stocarea tertiara. In PC-urile moderne, majoriatea mijloacelor de stocare secundara si tertiara sunt de asemenea folosite si pentru stocare off-line.

2. Caracteristicile stocarii
Tehnologiile de stocare la toate nivelurile ierarhiei de stocare pot fi diferentiate prin anumite caracteristici de baza, precum si masurarea carateristicilor intr-o anume aplicare. Aceste caracteristici de baza sunt volatilitatea, mutabilitatea, accesibilitatea si adresabilitatea. Pentru punerea in aplicare a oricarei tehnologii de stocare, caracteristicile care merita masurate sunt capacitatea si performanta.

2.1. Volatilitatea
Memoria non-volatila Va pastra informatiile stocate chiar daca nu e alimentat constant cu energie electrica. Este potrivit pentru stocarea informatiilor pe termen lung. Memoria volatila Necesita energie continua pentru a pastra informatia stocata. Cele mai rapide tehnologii in materie de memorii sunt cele volatile(nu este o regula universala). De cand stocarea primara se cere a fi una foarte rapida, ea predominant foloseste memorie volatila.

2.2. Diferentialul
Memoria dinamica cu acces aleator(DRAM) O forma de memorie volatila care de asemenea necesita ca informatia stocata sa fie periodic recitita si rescrisa, sau revigorata, altfel informatia va disparea. Memoria statica O forma de memorie volatila similara cu DRAM, dar cu exceptia ca nu are nevoie sa fie revigorata atata timp cat este aplicata energia.(Ea isi pierde continutul in cazul in care este eliminata energia).

2.3. Mutabilitatea
Stocare de citire/scriere sau stocare de mutare Permite informatiei sa fie inlocuita in orice moment. Un calculator fara asemenea cantitate de stocare de scriere/citire in scopul stocarii primare poate fi nefolositor pentru multe sarcini. Calculatoarele moderne de obicei folosesc stocarea de scriere/citire si pentru stocarea secundara. Stocare doar de citire Retine informatia stocata la momentul fabricatiei, si scrie o data stocarea(Scrie o data citeste mai multe) permite informatiei sa fie scrisa doar o data la un anume punct dupa fabricatie. Acestea sunt numite stocari de nemutat. Stocarile care nu se pot muta sunt folosite pentru stocare tertiara si stocare off-line. Exemplu ar fi memoria flash si CD-RW.

2.4. Accesibilitatea
Accesul aleatoriu Orice locatie din stocare poate fi accesata in orice moment in aproximativ aceeasi durata de timp. Asemenea caracteristica este bine-cunoscuta pentru stocarea primara si secundara. Accesul secvential Accesarea pieselor de informatie va fi intr-o anumita ordina, una dupa alta;de altfel timpul de acces pentru o anumita piesa de informatie depinde de care piesa de informatie a fost ultima accesata. Asemenea caracteristica este tipica pentru stocarea offline.

2.5. Adresabilitatea
Locatie-adresabila Fiecare parte a informatiei din stocare este selectata in parte impreuna cu numarul adresei memoriei acesteia. In calculatoarele moderne, stocarea locatie-adresabila de obicei se limiteaza la stocarea primara, accesata intern de catre programele calculatorului, de cand locatia-adresabila este foarte eficienta, dar impovaratoare pentru oameni. Fisier adresabil Informatia este impartita in fisiere de marime variabila, si un fisier anume este selectat cu directoare citete de catre oameni si nume de fisiere. Dispozitivul de baza este inca locatie-adresabila, dar sistemul de operare a calculatorului prevede sistemul de fisiere cu abstractizare pentru a face operatiune mai usor de inteles. In calculatoarele moderne, stocarile secundare, tertiare si off-line folosesc sistem de fisiere.

2.6. Capacitatea
Capacitatea bruta Valoarea totala a informatiilor stocate care un dispozitiv de stocare sau mediu poate suporta. Este exprimata ca o cantitate de biti sau octeti(exemplu: 10,4 MB). Densitatea memoriei de stocare Compactitatea informatiilor stocate. Este capacitatea de stocare a unui mediu impartit cu o unitate de lungime, arie sau volum(exemplu 1,2 MB per inch patrat).

2.7. Performanta
Latenta Timpul necesar pentru a accesa o anumita locatie din stocare. Unitatea de masura relevanta pentru stocarea primara este nanosecundele, milisecundele pentru cea secundara si secunda pentru cea terta. De transfer Rata la care informatia poate fi citita din sau scrisa in stocare. In stocarea datelor informatice, performanta de transfer este de obicei exprimata in megabiti pe secunda sau MB/s, desi rata de biti poate fi, de asemenea utilizata. La fel ca si latenta, rata de scriere si rata de citire pot avea nevoie sa fie diferentiate. De asemenea accesand secvential media, spre deosebire de aleatoriu, de obicei va avea un flux maxim.

2.8. Consumul de energie

Dispozitivele de stocare care reduc consumul de ventilatie, automat se stinge in timpul inactivitatii, si hard disk-urile de putere mica pot reduce consumul de energie cu 90%. Hard disk-urile de 2.5 inch consuma adesea mai putina putere decat cele mai mari. Capacitatea redusa de SSD-uri nu au parti mobile si consuma mai putina putere decat hard disk-urile. De asemenea, memoria poate folosi mai multa putere decat hard disk-urile.