REGLAREA SPARTURII DE RASPANDIRE O metod simpl de depozitare CA a fost deyvoltat pentru cpuni (Anhon., 1920).

Atmosfera aerian conine cantiti reduse de O2 i cantiti moderate de CO2 au fost obtinue prin pstrarea fructului ntr-un vas montat cu o spartura de reglare a raspandirii. Marcellin (1973) a descris folosirea pungilor PE cu panouri din cauciuc siliconic care permit schimbul unei anumite cantitati de gaz, care au fost folosite pentru depozitarea legumelor. Controlul atmosferei bune cu pungile a fost obtinuta pentru sfera de anghinare la 00C si ardei verzi la 12-130C, cand marimea optima a pungii si a schimbului de gaze a panoului de silicon a fost determinata. Rukavishniko et al. (1984) a descris depozitarea CA in film de 150-300m PE cu ferestre a membfranelor selective a permeabilitatii de O2 si CO2 facute din silan polivinil trimetil sau silicon polimeric organic. Merele si perele depozitate la 1-40C sub capac au avut 93 si 94% sunet de fructe, respectiv, dupa 6-7 luni, intrucat cele stocate neambalat la temperaturi similare au avut pierderi de peste 50% dupa 5 luni. Hong et al. (1983) au descris comportamentul de stocare al fructelor Citrus unshiu la 3-80 C in filme de plastic cu sau fara ferestre de silicon. Marimea ferestrei de silicon a fost 20-25 cm2 kg-1 pe fruct, dand <3% CO2 + >10% O2. Dupa 110-115 zile, 80,8-81,9% al fructelor stocare cu ferestre de silicon au fost mai sanatoase, cu o coloratie mai buna a cojii si o aroma excelenta, in timp ce alea fara ferestre de silicon au avut 59,4-76,8%, cu o coloratie slaba a cojii si aroma slaba. Acelea depozitate fara invelire pentru 90 de zile au aut sanatatea de 67% a fructului cu calitate scazuta si zbarcire de coaja, rumenire caliciu si o rata ridicata de pierdere a unimiditatii. Adecvarea sistemului de membranasiliconica pentru depozitarea CA de iarna a varzei verzi a fost studiata de Gariepy et al. (1984) folosind mici camere de experimentare. Trei tehnici diferite de depozitare CA au fost atunci evaluate, si a fost un control cu varza depozitata in aer la aceeasi temperatura. Sistemul de mebrana siliconica a mentinut conditiile de depozitare CA la 3.5-5.0% CO2 + 1.5-3.0% O2, unde 5% si respectiv, 3%, au fost teoretic estimate. Dupa 198 de zile de depozitare, masa totala de pierderi a fost de 14% in depozitarea CA, comparativ cu 40% in aer. Cele trei metode folosite pentru atungerea conditiilor de depozitare Ca nu au avut efecte semnificative a perioadei de depozitare a varzei. Varza depozitata in CA a aratat o retentie mai buna a culorii, o infatisare mai proaspata si o tertura mai ferma comparativ cu cele depozitate in aer. Raghavan et al. (1982) a folosit un sistem de membrane cu silicon si a aflat ca morcovii au putut fi depozitate pana la 52 de saptamani si telina, varza pana la 16 saptamani. Calculele designului pentru selectia ariei membranei au fost prezentate in lucrare. Chinquapin fruit (Castanea henryi) ambalat in pungi de film PE fiecare cu fereastra din cauciuc siliconic si depozitate la 10C au avut o durata de depozitare mai mare, o scadere

mai inceata a vitaminei C, zaharului si amidonului, reducerea deshidratarii si o aparitie mai mica de rau la fructe comparativ cu cele depozitate in saci de iuta (Pan et al, 2006). ABSORBANTI Chimicalele pot fi folosite cu ambalare MA pentru eliminarea sau absorbtia etilenei, O2, CO2 si apei. Asemenea sisteme sunt uneori preferate ca ambalare activa si au fost folosite multi ani ai includ chimicale care au fost plasate cu ambalajul, sau au fost incorporate in materialul de ambalare. Un asemenea produs a fost etichetat ca Vesnic tanar si a folosit reactiile fierului pentru a absoarbe O2 din atmosfera (Abe, 1990). Pe baza de plicuri de acid ascorbic (care genereaza de asemenea CO2) si plicuri cathecol sunt bazate pe absorbantii de O2. Fostele sunt etichetare ca Ageless G sau Toppan C, sau Vitalon GMA cand sunt combinate cu fierul, si mai tarziu ca Tamotsu. Pudrele minerale sunt incorporate in unele filme pentru produsele proaspete, in primcipal in Japonia (Tabel 8.3). Produsele brevetate ca Ethysorb si Purafil sunt valabile, care sunt facute prin impregnarea de alumina activa a transportatorului (Al 2O3) cu o solutie saturata de permanganat de potasiu si apoi sunt uscate. Transportatorul este de obicei transformat in granule mici; cu cat granulele sunt mai mici cu atat suprafata e mai mare si prin urmarecu atat sunt mai rapide caracteristicile lor de absorbtie. Orice molecula de etilena din atmosfera din ambalaj care vine in contat cu granulele va fi oxidata, asa ca suprafata mare este un avantaj. Rexctia de oxidare nu este reversibila si granulele isi schimba culoarea din purpuriu in maro, ceea ce indica faptul ca trebuie inlocuite. Strop (1992) a studiat efectele depozitarii brocoliului in pungi de film PE cu si fara Ethysorb. Ea a aflat ca etilena aflata in pungi dupa 10 zile la 00C a fost 0.4231 1-1 pentru cele fara Ethysorb si de 0.1981 1-1 pentru cele cu Ethysorb. Oricum, Scott et al.(1971) a aratat ca includerea permanganatului de potasiu in ambalajele sigilate reduce nivelul mediu de etilena de la 395 la 1.51 1 -1 si reducerea miezului maro de la 68 la 36% in perele ambalate. Ambalarea lamailor in pungi de film PE cu carton in interior sigilate a rezultat in o pierdere de munai 1.3% in 5 zile, dar toate fructele s-au degenerat mai repede decat cele ambalate fara film PE, unde pierderea a fost de 13.8% (Thompson et al. 1974b). Oricum, efectul de dezaverzire a putut fi contracarat prin introducerea de absorbanti etilenici in pungi (Fig. 8.3). Cand permanganatul de potasiu a fost inclus in pungile care contineau banane, cresterea vietii de depozitare a fost de trei sau patru ori comparativ cu fructele neambalate, si fructele au putut fi depozitate pentru 6 saptamani la 200C sau 280C si 16 saptamani la 130C (Satyan et al., 1992). Rata eliminarii etilenei din pungi folosind permanganat de potasiu pe un transportator de alumina este afectata de umiditate (Lidster et al., 1985). La umiditatea ridicata gasita in ambalajele MA, rata de eliminare a etilenei de permanganatul de potasiu a aratat ca a fost redusa. Fructele kiwi ale cultivatorului Bruno a fost depozitate la -10C in pungi PE sigilate de diferite grosimi, cu si fara absorbant

etilenic. A fost o rata mai scazuta de inmuiere a fructelor si o imbunatatire a pastrarii calitatii in timpul a 6 luni de stocare a fructelor kiwi la -10C in puni PE sigilate de 0.04-0.05mm grosime continand absorbant etilenic.Media compozitiei din atmosfera acestor pungi a fost 3-4% CO2 + 15-16% O2 si <0.011 1-1 etilena (Ben Arie si Sonego, 1985). UMIDITATEA Thompson et al. (1974a) a raportat ca efectul extinderii ambalarii MA dupa recoltarea vietii plantelor a fost cel putin partial din cazua mentinerii umiditatii ridicate si nu doar a reducerii simple de O2 sau cresterea de CO2. Permeabilitatea gazelor a unor plasticuri folosite pentru ambalare este sensibila la umiditatea mediului. Yahia et al. (2005), extrapoland din lucrarea asupra Puntia, presupunand ca umiditatea relativa din interiorul ambalajelor MA are un efect major asupra ratei schimbului de gaze si prin urmare nivelurile de O 2 si CO2 din interiorul ambalajelor. Roberts (1990) a aratat ca transmisia gazelor de poliamide (nailon) poate creste de aproape 3 ori cand umiditatea creste de la 0 la 100% rh, si cu polimeri etil vinil alcoolici ceasterea poate fi la fel de mare ca de 100 de ori peste acea gama. Umiditatea eliminata de produse poate face condens in interiorul ambalajului. Aceasta este o problema mai ales atunci cand sunt o multime de fluctuatii in temperatura, pentru ca umiditatea este ridicata in ambalaj si atunge usor punctul de roua cad suprafata filmului este mai rece decat aerul din ambalaj. Chemicalele de antiformare a cetii pot fi adaugate in timpulfabricarii filmelor plastice. Acestea nu afecteaza cantitatea umiditatii din interiorul ambalajelor, dar cauzeaza umiditatea care s-a condensat in interiorul ambajelor pentru a forma foi mai degraba decat stropi discreti. Ei pot eventual forma balti in partea de jos a ambalajelor. TEMPERATURA Temperatura afecteaza rata de respiratie a producerii si a permeabilitatii filmului. Tano et al. (2007) a studiat fluctuatia temperaturii intre 3 si 10 0C pentru o perioada de 30 de zile pe brocoli ambalat si a gasit ca a rezultat in inmaronire excesiva, cresterea etanolului si infectarea datorita deteriorarii fizice si a cendensului excesiv, comparativ cu brocoli depozitata la aceeasi temperatura. La 30C atmosfera din ambalaje a inceput la 3% O2 +8% CO2, dar cand temperatura a crescut la 100C nivelul de CO2 a crescut rapid ;a maximum de 15.5% si O2 a scazut la <1.5%. STRICACIUNILE REFRIGERARII Este o evidenta puternica in literatura ca, sub anumite conditii, ambalarea Ma poate reduce sau elimina simptomele stricaciunilor refrigerarii. Produsele in cazul in care efectul a fost afisat includ: carambola (Zainon et al., 2004), citrus

(Porat et al., 2004), melon (Kang si Park,2000; Flores at al., 2004), okra (Finger et al., 2008) si papaya (Singh si Rao, 2005). Motivul acestui efect si modul lui de actionare nu au fost clar determinate, dar Zainon et al. (2004) a concluzionat ca suprimarea actiitatii enzimelor in fructele ambalate MA a parut sa contribuie la cresterea tolentei asupra stricaciunilor refrigerarii. Martinez- Javega et al. (1983) a raportat ca reducerea producerii de etilena si a pierderilor de apa in ambalarea MA au fost necesare in prevenirea simptomelor stricaciunilor refrigerarii asupra pepenilor. AMBALAREA STRANSA In afara de reducerea pierderilor de umiditate si schimbarile de nivel de O2 si CO2, ambalarea stransa in filme poate de asemenea proteja fructele de unele stricaciuni, ex. de griparea in timpul manipularii si transportului si de unele posibile infectii cu ciuperci. In Europa, castravetii sunt comercializati in mod curent in ambalaje manson stranse de plastic pentru a ajuta la retinerea texturii si culorii lor (Fig.8.4). Thompson a gasit ca radacinile de arracacha se deterioreaza rapid dupa recoltare dar pot fi depozitate pentru 7 zile daca sunt ambalate in filme stranse. Samsoondar et al. (2000) a gasit ca breadfruits care au fost ambalate strans in film PE (60-masuri standard grosime) au avut o durata de viata extinsa a depozitarii. Lamaile depozitate in ambalaje stranse PVC 100 20% au retinut calitatile lor, cupierderi de greutate si descompuneri reduse comparativ cu cele depozitate neambalate cerat (Neri et al., 2004). AMBALAREA VIDATA Ambalarea vidata foloseste o gama de filme slab si impermeabile (filme bariera) sau containere, in care fructele proaspete si legumele sunt plasate si aerul este scos afara. Sunt multe tipuri diferite de masinarii folosite pentru aplicatiile comerciale, inclusiv formular completat si sigilat vertical, formular completat si sigilat orizontal si masini cu o singura camera. Banavac este un sistem brevetat, care foloseste pungi de film PE largi, de 0.04 mm grosime in care, de obicei, 18.14 kg de banane verzi sunt ambalate, apoi un vid este aplicat si pungile sunt sigilate (Badran, 1969). Nair si Tung (1988) au raportat ca bananele Pisang Mas depozitate la 170C au fost o extindere de 4-6 saptamani cand au fost tinute in evacuatie, sacii Pe prabusiti prin aplicarea unei aspirari care nu depasesc 300 mm Hg. Knee si Aggarwal (2000) au testat containerele de plastic capabile sa fie evacuate la 50% la depozitarea telinei, laptucii, brocolii, struguri, fasole verde, pepeni si capsuni la 40C, si brocoli, okras si rosii la 80C. Nivelul de CO2 a scazut sub 5% dupa depozitarea pentru 3 zile pentru toate tipurile de produse din containelere vidate. Au fost multe efecte negative asupra produselor, si containerele vidate globale au aratat putine avantaje in plus fata de containerele obisnuite.

AMBALAJELE MODIFICATE INTERACTIV Ambalajele modificate interacti (MIP) folosesc film de polietilena de densitate scazuta (LDPE) impregnat cu o concentratie de minerale. Permeabilitatea substratului, creat de particulele poroase de lut activate, creaza micro fisuri in substraturile filmului cand un container este format. Aceste micro fisuri permit sa aiba loc o interactiune intre produs, O2, CO2, apa, alte gaze si subtrat. Acesta permite controlul mai bun al permeabilitatii filmului, dar rata schimbului nu depaseste trei parti de O2 la una de CO2. De asemenea umiditatea mare in interiorul ambalajelor cu condensare minia, care este pretinsa a reduce riscul de infectare fungica sau bacteriana. A fost pretins ca o condensare in exces in interiorul cosuletului de fructe/ de linie/ de sac construit a fost indepartat prin difuzia osmotica prin membrana filmului si vaporizata. Un avantaj major este faptul ca umiditatea nu este afectata sau indepartata, care in mod normal ar cauza rapid deshidratarea si deteriorarea rapida (Richard King, FreshTech, comunicatii personale). Un asemenea film este etichetat ca Proaspat si Destept. Filmul in sine are o structura de fagure cu un numar de mici crapaturi, asha ca structura moleculara Pe este defalcata si inca isi pastreaza puterea, rezistenta si elasticitatea. Pentru rezultate oprime, produsele ar trebui ambalate uscate si preracite in pungi. Odata sigilate, pungile ar trebui tinute in cartoane sau lazi bine ventilate pentru a permite circularea aerului. Proaspat si Destept foloseste rasini in producerea filmelor, care imbunatateste si rezistenta si elasticitatea. Asta inseamna ca pungile vor mai putin predispuse la rupere si perforare, resultat un film foarte durabil si eficace. Rasinile sunt de grade aprobate ale mancarii. Adamicki (2001) a racite diferite legume la temperatura optia de depozitare si le-a pus ife in ambalaje MIP sau in cutii captusite cu film PE de 35m grosime fara minerale. In ambalajele MIP o compozitie de gaz a fost mentinuta ceea ce a rezultat cu o mentinere a calitatii si valorii tranzactionale ale legumelor. Preioadele de depozitare au fost de 6-9 saptamani pentru brocoli, 4-6 saptamani pentru rosii, 4 saptamani pentru ardeii dulci si 4-5 saptamani pentru salata verde Crisphead in ambalajele MIP. La 00C concentratia de CO2 din interiorul MIP a crescut cu pana la 5.6-5.9% in 2 zile, apoi a scazut incet, atingand 3.5-3.7% dupa 16 zile, si a raman in jurul acestui nivel pana la terminarea duratei de depozitare. Concentratia de O2 din interiorul ambalajelor a scazut de la 21 la 3.5% dupa 11 zile si apoi a ramas la acest nivel, cu o fluctuatie mica, in timpul perioadei de depozitare. Ulterior, Adamiscki si Badekek (2006) au raportat ca brocoli depozitat in MIP a avut o retentie mai buna de culoare verde, fermitate, calitate si pierdere de greutate. Laptucile Iceberg depozitate in ambalaje MIP au avut mai putina decolorare cap la cap, descompunere a frunzelor si imbunatatire a calitatii comercializarii decat in cele cutii captusite cu film Pe fara minerale.

PROCESAREA MINIMA Stricaciunile provocate in procesarile minime a fructelor si legumelor pot reduce viata de dupa recoltare comparativ cu acelea care raman intacte, dar ambalarea Ma poate fi folosita pentru a extinde viata lor de depozitare. Bastrash et al. (1993) a gasit ca partile superioare ale brocoliului cate au fost taiate in buchetele au avut o rata de respiratie in crestere in raspuns la stresul ranirii in timpul stocarii la 40C in aer, si productia de etilena a fost de asemenea stimulata dupa 10 zile. Ei au aflat de asemenea ca atmosfera pentru pastrarea optima a buchetelelor de brocoli a fost 6%CO2 + 2%O2 la 40C, care au intarziat ingalbenirea, reducerea dezvoltarii mucegaiului si mirosurilor ofensive si a rezultata cu o retentie mai buna de apa in 7 saptamani de stocare. Aceasta comparat cu doar 5 saptamani in ae. Aceste efecte au fost in special notabile cand buchetelele au fost returnate din CA la 40C la aer la 200C. Budu et al. (2001) a descoperit ca rata de respiratie a ananasului decojit a fost foarte apropiata cu a fructului intact, dar rata lor de respiratie a scazut in raspuns cu schimbarile minore de concentratie de O2 si CO2. Ei au concluzionat ca ambalajele MA ar trebui sa aiba aplicatii comerciale importante in reducerea ratei de transpiratie si cresterea ietii al ananasului minim procesat. Pentru feliile de ananas minim procesate, Budu et al. (2007) a gasit ca ambalajele Ma dau 5% O2 +15% CO2 au parut sa fie destul de apropiate. Tancharoensukjit si Chantanawarangoon (2008) au gasit ca ananasul proaspat taiat depozitat in 5 sau 10% O2 + 10% CO2 a ajutat la mentinerea stralucirii lor si a calitatii vizuale si a prelungit viata lor la 9 saptamani. Antoniolli et al. (2007) a feliat anansii si i-a scufundat in 20 mg de hopoclorit de sodiu 1-1 pentru 30 secunde apoi lea depozitat la 510C intr-un sistem de debit prin diferite concenteratii de O2 si CO2. Nici unul din tratamentele CA nu a parut sa dea un avantaj, din moment ce feliile taiate depozitate in aer au avut o mica maronire si au fost ferite de contaminare care ar afecta siguranta mancarii la capatul perioadei de depozitare.