Oliver Cromwell

S-a nscu n1599 la Huntingdon, lng Cambridge. Provenea din rndurile noi nobilimi engleze i era de confesiune puritan. Dup ce s-a ncheiat studiile de drept, sa impus n viaa politic englez . A fost deputat att n Parlamentul cel Scurt, ct i n Parlamentul cel Lung, n anul 1640, devenind liderul opoziiei fa de politica regelui Carol I Stuart. Foarte bun organizator i conductor militar s-a remarcat n prima parte a rzboiului civil dintre regei Parlament (1642-1646), reuind s obin victorii importante asupra oastei

regale la Marston Moor, n anul 1644, i la Nasedy n anul 1645, datorit armatei noului model, care a fost organizat de el. La reluarea luptelor dintre tabra regelui i cea a Parlamentului, n anul 1648, Cromwel s-a aflat n fruntea adversarilor lui Carol I. Regele a fost judecat, condamnat la moarte i executat la 30 ianuarie 1649, iar anglia a devenit republic la 19 mai 1649. Dar Cromwel, contient de bricolele reprezentate de regaliti din exterior, de tulburrile i de lupte pentru putere din interior, a acionat din vederea ntririi noului regim, de aceia , el a condus armata n Irlanda i n Scoia, unde, n anii 1650 i 1651, a obinut victorii importante la Dumbar i Worcester, prin care a nlturat pericolul regalist, Carol al doilea eund n tentativa de a ocupa tronul. A fost declarat Lord Protector al Angliei, Scoiei i Irlandei, el deinnd puterea executiv n stat. Dar Protectoratul lui Cromwel (1653 -1658) era, n realitate, o dictatur militar, lordul-protector fiind eful armatei, instituie pe care se baza acest regim. n anul 1655, a dizolvat Parlamentul, puterea lordului-protector devenind aproape absolut. Prin Actul de navigaie din 1651 a subminat puterea matim a Olandei punnd n acelai timp bazele supremaiei maritime a Angliei. Adept al puritanismului, Cromwel a luat msuri aspre, precum nchiderea teatrelor sau interzicerea tuturor distraciilor n zilele de duminic. A mprit Anglia n districte militare i, dup 7 ani de la desfiinarea ei, Camera Lorzilor a fost din nou convocat. A acionat cu duritate impitriva Irlandezilor catolici, revoltele lor fiind nfrnte. Dorind s lrgeasc baza regimului su, i-a amnistiat pe regaliti i a promovat tolerana religioas. A refuzat s primeasc coroana regal la data de 8 mai 1657. A murit la Londra, la data de 3 septembrie 1658.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate