In miezul iernii

Vine de la munte iarna la campie Aducand in poale zile de urgie Vie! Sa vie! Eu sub lampa fac, Visuri de pe plac, Si lundu-mi oaspe dulcea primavera, Radem de stihia care plange-afara.

Iese-n calea iernii ca la o mireasa Crivatul, firorii, corbii, picla deasa. Iasa! Sa iasa! Eu cu gandul plec Si ferice trec Prin poiene-n floare, prin paduri umbroase, Unde mii de glasuri cant-armonioase.

Bate la fereastra iarna degerata Fruntea ei de sloiuri este incarcata Bata! Sa bata! Eu ii zic : Drum bun! Si in soba pun Trei bucati de frasin care ard cu para, Povestind de lumea veche, legendara

Zboara pe-ntuneric umbre-ngrozitoare Card de lupi in goanna, stol intins de cioare. Zboare! Sa zboare! Eu la foc privesc Si ma-nveselesc, Caci din departare vad sosind in tara Paseri calatoare, oaspetii de vara.

NInge! Vant de moarte sulfa sa atinga Flacara vietii si din zbor s-o stinga Ninga! Sa ninga! Eu vad rasarind! Eu vad inflorind! Eu vad rasarind iarba pe campie, razele de soare Eu vad inflorind si la umbra luncii albe lacrimioare Joaca hora trista lupii din rastoace, Vulpe codane, ursii cu cojoace. Joace! Sa joace! Eu vad prin scantei Vad cu ochii mei Goale salamander prinse-n hora vie Ce la glas de greieri salta-n veselie.

Suna-n treg vazduhul de racniri nebune. Miezul noptii cheama mortii sa s-adune.

Sune! Sa sune! Lampa eu mi-o sting Gandurile-mi strang Si pe-o perna moale cad in armoire Si ma plimbu-n lumea cea de nalucire!