P. 1
Pamant Primordial

Pamant Primordial

|Views: 331|Likes:
Published by Irina Mina

More info:

Published by: Irina Mina on Jan 11, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/25/2014

pdf

text

original

Intre experiment, nostalgie si incertitudini tehnice

Top of Form Bottom of Form

In numarul din decembrie 2007 al revistei Arhitectura, grupul Arhiterra si-a publicat incertitudinile, ideile, dorintele intr-un colaj de ginduri ale diferitilor menbrii si simpatizanti: Raluca Munteanu, arhitect, coordonatorul grupului de lucru Arhiterra. Despre ARHITERRA si despre ce au facut arhiterristii in vara lui 2007. Arhiterra si-a inceput existenta la sediul Ordinului Arhitectilor pe 16 decembrie 2005 cu o dezbatere pe tema arhitecturii ecologice avand la baza conferinta de la Berlin despre constructii de pamant “Modern Earthbuliding” 2005. Intalnirea a propus un subiect de gandire sensibil si bine-venit pentru locuirea contemporana si actuala politica de mediu: tehnici traditionale de constructie, materiale naturale, habitat alternativ, utilizarea eficienta a resurselor in conditii extreme. Interesul manifestat de participantii la aceasta dezbatere a conturat ideea infiintarii unui grup de lucru, scopul acestuia fiind de a descoperi tehnici uitate, de a invata si experimenta arhitectura ecologica, in primul rand arhitectura de pamant.

A construi in lut este un act pe cit de vechi, pe atat de modern, dar se lupta in lumea contemporana cu multe prejudecati : o arhitectura a saracilor si primitiva sau alte retineri de natura economica, culturala, politica. Citi oare sunt insa in stare sa invinga prejudecatile si opinia defavorabila a rudelor si a prietenilor investind intr-o casa de lut? De mai bine de un secol arhitectura contemporana utilizeaza betonul, otelul, aluminiul si materialele plastice, inlesnind astfel cresterea gigantilor industriali in acelasi timp cu cresterea consumului de energie si a poluarii mediului. Producatorii de materiale de constructie nu au interes in incurajarea alternativelor, ci preseaza in sporirea consumului produselor proprii, care de multe ori creeaza un mediu nesanatos, cauzeaza alergii si dependenta de consum energetic. Multi arhitecti si ingineri rid cand aud de propunerea de a construi din lut – nu li s-a prezentat nimic despre aceasta tehnica pe durata studiilor. La asta se adauga si sistemele de norme in vigoare: lutul presat sau caramida ne-arsa nu apar pe nici o lista de materiale recunoscute, desi o treime din populatia globului le foloseste. Pe plan politic se intalneste paradoxul tarilor ne-dezvoltate care renunta la traditie in favoarea betonului “miraculos”, trainic si modern, fata in fata cu tarile dezvoltate care isi pune speranta in regasirea traditiilor si diminuarea raspandirii

cu proiecte idei. ora 22. sa faci ceva munca fizica si sa te murdaresti pana la ochi de lut. grupul a capatat identitate primind numele de ARHITERRA. asocieri sau indivizi cu pozitii inrudite cu intentiile sale. doctor in inginerie. traducere si publicare de literatura de specialitate. Astfel in de curs celor doi ani de existenta participantii la mesele rotunde au putut lua contact cu diferitele utilizari ale pamantului (de la ceramica. Piscu. caci intreg pamantul va fi al vostru” s-a adeverit pentru umanitate. Primesc newsletter-urile Grupului Arhiterra. MTR sau AFCN dar si de resursele proprii ale participantilor. O alta lucrare. incercari si experimente din sfera arhitecturii ecologice. constructor Cat de scump este raiul fals? ”… inmultiti-va ?i umpleti pamantul. Solutii la ce. gasirea de solutii ieftine si prietenoase cu mediul.care prin urmare nu are scopuri atat de imediate cum am presupus eu mai devreme. Dar ce se cauta? Si de ce? Sunt curioasa sa aflu care este telul lor in viata. Dolosman. la care au participat o multime de oameni. Senzatia este aceea de instaurare a unui capitalocomunism. Heresti. nu stiu decat ca au ceva treaba cu OAR . Sasca Romana) au fost finantate si de HAR. Iasi. unii dintre noi. La prima intalnire care s-a tinut la Casa Mincu. De ce sa nu folosim armaturi din fibre celulozice (nu radeti! nuiele de rachita) in locul otelului? S-ar putea ca scopul sa fie pur orientat catre profit iar ceea ce este material local sa fie dat la o . LA CE FOLOSESTE? Solutiile sunt umile . dar contextul ne face sa banuim ca este vorba despre solutii constructive. o ”strutocamila”. Curtisoara. Ultimul workshop. a insemnat.04.organizeaza evenimente impreuna si ca exista un SRL cu acelasi nume. Altfel spus. sau cel putin eu nu am gasit-o. Dan Vasile Turda. septembrie 18 2007. la constructii antice sau moderne). prin organizare de seminare cu si despre experimentari si idei in directia propusa.deci nu vor fi adoptate de localnicii din Tibanesti. OAR a aprobat si finanteaza traducerea si editarea cartii lui Gernot Minke despre constructiile de pamant. Solutiile nu sunt durabile . asa ca investitia nu este prea mare. despre tehnica de pamant batut Lehmbau a fost tradusa prin munca voluntara a doamnei D. Grupul de lucru functioneaza ca o umbrela pentru initiative. Globalizarea economica este doar un corolar al globalizarii umanitatii. nu spun exact. Activitatea grupului s-a orientat pe informare. Astfel. ARHITERRA nu are deocamdata fonduri.inundatia sau alunecarea de teren ii va lovi la fel de crunt ca pana acum. ARHITERRA cauta acum sponsori pentru a tipari si aceasta carte. sa primeze in orice concept asigurarea vietii in spatiile locuite si nu asigurarea profiturilor globale. Nu ar trebui sa existe reguli globale pentru materialele locale folosite in scopuri structurale. Este un proiect de cercetare? . De ce sa nu folosim lut? Limba de lemn spune ca ”este dus de ape” (la fel ca in cazul eliberarii victimelor dintre ”fiarele contorsionate”). Astfel workshop-urile din vara lui 2007 (Tibanesti. Globalizarea economica este impotriva Naturii pentru ca umanitatea a devenit globala in colaborare cu natura. Miruna Text postat pe Miruna Blog.materialelor ne-ecologice. o incercare idioata de a globaliza reguli. un alt soi de comunism decat cel pe care l-am trait. Nu au pagina de internet. Likyardopol. Cei doi autori germani au cedat fara onorariu drepturile de autor si lay-out-ul digital al cartilor lor. care probabil sunt genul de lucreaza in Italia. dupa cum spun ei in raport. Si acum nedumerirea mea: dincolo de faptul ca este fun sa stai o saptamana or smthing cu oameni cu impresii relativ asemanatoare cu ale tale.

piatra. Si totusi. soarele raman elemente esentiale. Paradoxal. Alternativa. inca. Am luat parte la workshop-urile marca Arhiterra in 2006 si 2007. Are sens sa consideri pamantul ca material de constructie actual? Care e proportia fireasca pentru un obiect din pamant. utilitar sau artistic? Cat de restrictiva e zona geografica? Unde si cum trasezi limita care separa mic de mare. Revin la chestiunea cu scara obiectului lucrat din pamant: daca gandirea si necesitatea apartin omului. orientata spre forme si proportii invatate de la natura. Pamantul ca ultima resursa. Ecologica. Iar finalmente sa platim scump din cauza ca am fost obtuzi si am platit un Rai fals pentru unii. care e scara corecta daca optezi pentru un obiect din pamant? Locuintele turn din argila ridicate in Yemenul secolului 16. SUA si Canada Construita in acest context Casa-Verde este un experiment ecologic.parte pentru ca nu costa mult. Mirela Duculescu. cand pamantul. poate tocmai ca sa poata rezista prin auto-reciclare. rezistenta. calitati terapeutice. In contextul cresterii preocuparii pentru o viata mai sanatoasa am inceput sa alegem alimente naturale. Teoretic. De aceea am ales sa experimentez cu Arhiterra. Canada. Inceputa in vara anului 2004. David cel mic nu se compara cu Goliat cel mare. capacitate de reciclare… Si. cel mic si asezat la minte a avut castig de cauza. arhitect Despre cob si despre Casa Verde dela Sasca Romana. jud. bancuta modelata de studenti ecologisti intr-un parc din Vancouver sau locuinta din lut construita in Berlinul contemporan de profesorul Minke? Experienta directa cu materia organica te conduce pe nesimtite catre indoieli. obiecte nu foarte voluminoase. constructia este amplasata pe malul raului Nerei. in general. scara umana nascuta din necesitate minima de volume crescute nejustificat? Iei in calcul utilitatea consumata imediat sau ce ramane dupa tine? Pamantul in postura de material concurent betonului armat pare multora o sugestie nerealista si putin hazlie. folosind o arma simpla care incapea intr-un pumn. apa. o cladire prototip care ofera spre studiu un prim set de date pentru stabilirea de standarde tehnice si economice pentru acest tip de arhitectura in Romania. Exista o nevoie reala pentru un alt fel de arhitectura: fie ca e numita Verde. Ma imaginez in plin scenariu al unei crize de resurse. fie el de arhitectura. si este realizata in tehnica “COB”( un amestec de . ultime resurse. Intrebarile revin si nu le pot raspunde cu certitudine. vis-a-vis de satul Sasca Romana. cu alte cuvinte. critic de arta si arhitectura Epistola dela Edmonton. care e masura potrivita? Normalitatea pamantului modelat de mana omului sugereaza o scara fireasca a obiectului. de Pamant sau Organica. Mana afundata in argila amestecata cu apa si alte ingrediente existente pe sit genereaza senzatii si intrebari legate de durabilitate. bordeiul national. Experimente in folosirea acestor tehnici traditionale intr-o maniera moderna se fac in toate colturile lumii: Germania. Caras-Severin. nu in ultimul rand. Ileana Mavrodin. tratamente naturiste si case ecologice. masa imensa de materie existenta “cere”.

Iar acest sistem integrator are deja o viata proprie. o traducere poate nu prea inspirata a lui sustainable . casa de lemn ori pamant. Mereu calda. inca din faza de proiectare. Care va sa zica. in contact cu natura si elementele sale. sau eco-case. In arhitectura exista. un metabolism in care exista deja multe alte componente in interactiune. Intr-o aglomerare de beton. Mircea Ilie. Teodora Palarie. ea trebuie permanent pusa in relatie atat cu cei care o vor ocupa. casa de paie. ca banul investit sa se intoarca inmultit. amuzant si estetic. dupa toate noile reglementari tehnologice. la intalnirile grupului Arhiterra. unui imperativ: constructia sa nu trebuie sa aduca pagube. care o integreaza. Pe aceste din urma case durabile nimic nu le impiedica sa devina 100% autonome si verzi din punct de vedere energetic. Despre cladiri durabile. descoperisem lumea constructiilor de pamant ca pe un fapt divers. A razbatut insa pana la mine un conflict de termeni care mi s-a parut interesant: cel dintre posibilele sensuri ale cuvantuluicheie durabil. ci beneficii sistemului in care se va integra. durabil si… durabil. un experiment preocupat de problematica durabilitatii. Nu de mult. O cladire este intotdeauna componenta unui sistem mai mare. materia imi facea bine prin simplul contact. In timp ce ea.. cu functii bine stabilite.pamant lutos. as spune. ci sa i-o imbunatateasca. fie ca este vorba despre un sistem construit (cartier. pe un prici de lemn negeluit si cu spatele sprijinit de un perete de pamant . esential pentru eco-arhitectura. Arhiterra.. Durabil in timp. adica tine mai mult. zona de coasta etc. O eco-casa trebuie sa raspunda. casa de cob sunt edificii perisabile. in locul unui copac artificial va propun. Ratacita printre arhitecti. dar eu il vad folosit si in spatiul public al unui zgarie-nori ca o nisa racoroasa pentru luat masa intr-o zi fierbinte de vara sau cu un semineu in timpul iernii. garnisita temeinic. De cele mai multe ori. de caramida. tineri oameni de afaceri. Domnica Macri. dar mai ales cea de beton. In anii 80 a fost piramida de sticla la Louvre. Pentru moment cobul poate fi folosit mai ales in ecoturism. . cat si cu peisajul in care se va incadra. cu impact minim asupra mediului si sanatatii. animatorii Asociatiei pentru dezvoltare durabila Viitor Plus. jurnalist ecologist In penumbra unui mar.). paie si nisip). mangaietoare in asprimea sa. locuinte de vacanta. analist. facute de purcelusii lenesi ai breslei si usor de doborat dintr-o suflare. Sau durabil. colorat. mi-am petrecut ore bune dintr-o mini-vacanta in penumbra unui mar.care se poate autosustine. ne gandim doar la materiale de constructie naturale. de a trai. sate ecologice sau clinici de medicina alternativa. sticla si metal. cu strat dupa strat de materiale plastice. apa. Se pot naste si promova programe turistice sau se pot construi locuinte cu investitii minime cu ajutorul cobului. sociale si politice. Ea nu are voie sa perturbe functionarea acestuia. Si totusi… O cladire nu exista niciodata in sine si pentru sine. si-a gasit iute critici care sa-i reproseze tocmai lipsa de "durabilitate" a produselor catre care aspira. rezistenta. casa de piatra . o bancuta de cob! Constructiile de cob sunt o solutie viabila si prin faptul ca trezesc interesul si sensibilitatea populatiei pentru probleme de mediu. oras) sau unul natural (padure. regenerabile. e durabila . in secolul 21 poate fi o structura de cob in piata centrala a unei mari metropole. precum catedralele – iar aici lutul amestecat cu paie poate fi un concurent valabil. daca ne gandim la casele de cob din Marea Britanie care rezista din secolul 15. utilizand materiale locale. fara teama. sa redea vietii acea calitate pierduta. cand auzim vorbindu-se despre constructii sustenabile. Si.

prin armonizarea spatiilor verzi cu cele construite. cu prafuri. un moment important din viata oricarei cladiri este etapa de reamenajare sau demolare. In afara de incidentul acesta. Dl. iarba de mare etc). Toate aceste etape trebuie prevazute inca din faza de proiect a constructiei. producere de deseuri solide si apa reziduala. dar si a mediului natural. Nu in ultimul rand.. sau consumul inutil de carburanti pentru transport. pentru aceasta avand o mare insemnatate posibilitatea de reciclare si reutilizare a deseurilor rezultate. iar dupa finalizarea constructiei. si in final. transportul si utilizarea materialelor de constructie. electricitate. intretinerea si renovarea. demolarea. La 1900 copiii de la conac aveau o educatie germana. pe de o parte. In capul Mihaelei se produce brusc un scenariu si imi spune "Ce misto ar fii sa recreezi . pamant. sef de santiere la Tibanesti-Iasi Tocmai ?ibanesti? Cine a mai auzit de ?ibanesti? In fata magazinului mixt: dintr-un telefon rasuna o manea. mai mult pentru fite. deoarece solutiile tehnice si arhitecturale pot evita consumul inutil de resurse prin intermediul iluminarii si ventilatie naturale. utilizarea cotidiana. se facea gimnastica in fiecare dimineata si vara probabil si inot matinal in piscina din parcul conacului. piatra. foarte putine proiecte iau in calcul si utilizarea efectiva a cladirii. care presupune consum de apa.Pentru realizarea acestui imperativ. O cladire durabila reprezinta deci un spatiu care asigura armonia intre resursele consumate pentru constructia si utilizarea cladirii. pentru a evita transporturile. netoxice si produse pe plan local. Panzaru ne mai arata si cercul format de trunchiurile copacilor ce insoteau mai demult o alee pe care probabil se plimbau delicatele doamne cu crinolina si umbrela cu dantela.. pluta. dar si de organizarea lucrarilor pentru a evita poluarea sonora. ca si transportul rezidentilor inspre si dinspre cladire spre diverse destinatii posibile intr-un cartier sau oras. Se discuta cine a dezlegat caii de caruta si se isca o ciondaneala intre un taran gras cu un ochi pe jumatate inchis si unul rosu la fata. a intregii comunitati si a mediului natural pe de alta. care genereaza consumuri inutile de energie si poluare cu gaze cu efect de sera. In general. toata lumea stie de „conac” si de "La plante". Klaus Birthler. pulberi si alte substante toxice. Materialele necesare constructiei propriu-zise se recomanda a fi naturale (lemn. ars de de soare. biodegradabile sau refolosibile. priministrul Romaniei in 1900 si 1911. daca la proiectare se tine cont mai mult sau mai putin de aceste prime doua etape ale ciclului de viata. Pentru realizarea efectiva a constructiei trebuie sa se tina cont de consumurile energetice si de emisiile produse de tehnologiile si utilajele folosite. pentru a asigura bunastarea utilizatorilor. arhitect. Cred ca oamenii stiau odata sa traiasca. cel care contribuit la infiintarea societatii "Junimea". prin izolarea termica si fonica a cladirilor. proiectarea unei cladiri durabile trebuie sa se faca urmarind toate etapele vietii acesteia (asa numitul ciclu de viata): extragerea. lana. prelucrarea. stuf. So what? In Tibanesti s-a nascut Petre Carp. si bunul mers al vietii utilizatorilor sai.sau de alcool.

mai ales. se poate. Suntem la o rascruce. Probabil insa ca sistemul structural cel mai rezistent care foloseste pamant armat cu paie este cel cu pereti turnati continuu si armatura inglobata. cu costuri mari. exclusiv. dar e mai usor sa iti prefabrici un element care sa iti usureze munca. unde conteaza constructia rapida. tabara de la Argamum . de energie. cand tema de proiect nu e separata net de executie. in ideea participantilor. de vegetatie. arhitect.Dolosman Ipoteze. la proiectul exersat in detaliu. cand programul se lamureste in cursul lucrului in material definitiv. Din pornire. un fel de diafragma in care rolul fierului e . oameni saraci si adesea neajutorati si apatici. cu indemanari de care oricine e in stare si cu materiale la indemana? Refugiul de la Dolosman are nevoie de apa buna. Teza nu poate fi insa generalizata: blocul de chirpici nu face corp comun cu tencuiala intotdeauna.o scriere inzidita a tuturor ezitarilor. care are aceeasi compozitie cu caramida propriu-zisa. la casa imaginata inainte de a fi inceputa. face corp comun. nu exista frontiere foarte clare. O alta presupozitie este ca zidul este o alcatuire mai degraba omogena si ca tencuiala. tabara de la Argamum-Dolosman Si mai departe ? Deocamdata experimentele Arhiterrei sunt suspendate intre lumi diferite. Departarea de replica vernaculara devine o realitate. cu bani putini. in asezari unde existenta comunitara va trebui sa reproduca un ambient durabil de viata prin propria sa functionare? Iata unele din subiectele de reflectie pentru Lut 2008 Catalin Berescu. Incotro se va indrepta interesul public? Spre gentrificarea simplitatii ancestrale. eventual din industria culturala sau industria turistica ? Sau spre locuri devastate. Nu stii prea bine ce vrei sa faci inainte de a fi construit. Produsul final este insa unul care ne-a bucurat pe toti si. Presupunerea noastra initiala a fost ca elementul prefabricat. care ne contine pe toti . leaga zidul si ajuta la stabilirea formei finale. o traditie re-inventata de designeri-staruri. Asocierea intre sculptura si arhitectura s-a transpus. Hazul materialului este insa ca poate fi refolosit si ca un colt de chirpic. este un element la fel de valabil pentru zid ca si un chirpic intreg. dimensiuni ample. nervilor si erorilor. refugiile de la Dolosman au renuntat la epura prealabila. cu destinatari sofisticati si audienta la publicul cultural. Aici apare si dubiul nostru: caramida de chirpici e greu de standardizat din punct de vedere al calitatii materialului iar pentru bucatile mai slabe actiunea de cioplire duce la distrugerea obiectului. apar variante care nu mai pot coabita sau produc ambiguitati de neinlaturat. de eliminarea deseurilor. daca e bine udat si plasat cu gratie intr-un gol si daca e tencuit printr-o torcretare manuala specifica mesterilor experimentati care am devenit. Altfel. intr-o „metodologie” proprie artei. Asta e! Conacul cel neinteresant cu tencuiala cazuta si plantatia banala din centrul ?ibanestiului devin motoare pentru vise.atmosfera". Mariana Celac. Ce inseamna durabil pentru o colonie atat de mica. arhitect. modul de punere in opera e esential pentru asigurarea calitatii iar rezistenta zidului e data mai degraba de corectitudinea cu care este executata zidaria decat de calitatea chirpicului in sine. Povestea e cea care da valoare materiei din jurul nostru iar modul cum o aflam cred ca se numeste "Management cultural". ramasi pe drumuri dupa inundatii sau tornade. cum se va negocia limita intre o asceza asumata de un grup cu stil de viata urban si o relatie echilibrata cu locul? Si cat oare din aceasta negociere poate fi transpus la scara mai mare. problema teserii se transforma intr-o adevarata scoala de solutii alternative. cu „beneficiari” disperati. se poate subordona oricarei forme si ca poate sluji ca atare la confectionarea unui zid cu ambitii organice. In cazul nostru ea a functionat si mai ramane sa asteptam confirmarea rezistentei in timp. Concluzia a fost ca: da. incercarilor. caramida de chirpici.

critic de arta. Asociatia Gaspar. ??exercitiu de imaginare a unui adapost . Tot ca o activitate pregatitoare. . cel prin care si-a construit existenta din vremuri imemoriale. Workshop-ul de la Curtisoara si-a propus studiul arhitecturii vernaculare din zona Gorjului. si anume: ??investigarea modalitatilor de acoperire cu sita atat in cazul Conacului cat si a caselor din zona. ??alcatuirea ierbarului. bucurestean si de aiurea. cu aplicatie speciala la Cula Neamtu-Cornoiu si un exemplu inspirat din specificul arhitectural al zonei.workshop la Piscu Arhiterra de Piscu. Nicolas Triboi a condus studiul peisagistic pe domeniul culei Neamtu-Cornoiu (??identificarea perspectivelor interesante. ateliere stradale in Bucuresti. Piscu a oferit spre modelare. Urmatoarea activitate a fost dedicata expertizei si analizei arhitecturale tehnice la Conacul Iotzu si studiului acoperirii cu sita in regiunea Gorj. Corina Stoianovici. lutul.Cornoiu. ??posibilitati de dezvoltare al in viitor al Domeniului. Am dialogat despre lut. Ruxandra Sarbulescu. Baltasar & Melchior. Pentru ca nu gandim tabula rasa. re-creatie.jucat de o retea de pari si nuiele si cel al betonului de chirpici. intocmirea mapei de documentare despre constructii specifice zonei. ??investigare istorica si tipologii de constructii din zona. lucrare si reflectie. O alta tema de lucru este impingerea grosimilor de zid la o dimensiune care sa le confere nu numai expresivitate dar si un alt statut structural. inclusiv analiza SWOT. In mare. cum ar fi cea educativa ori de creatie. ??propuneri. Ceea ce a propus in mod implicit grupul nostru prin experimentele sale este testarea unei noi formule. pe santierul domeniului a fost executata o portiune de acoperire cu sita la conacul Iotzu si . Mihai Opreanu. Adriana Scripcariu. Astfel incercam sa scoatem din ecuatie problema sigurantei la cutremur in raport cu zidurile. a resurselor naturale. mai precis. in colaborare cu Grupul Arhiterra a realizat in acest an proiectul Lut Ars 2007. sef de santier la Curtisoara Ce s-a intamplat pe domeniul culei Neamtu. Intr-o faza de pregatire s-a Instalat un grup sanitar alaturi de o micro-statie ecologica de epurare si au fost executate tunelele de infiltratie aferente (pozele 5_1). ??propuneri pentru proiectul peisagistic) (poze 6). ??realizarea unor relevee. Lut Ars2007. Mai ramane sa stabilim daca ii spunem ceamur sau cob. Ne-am dorit sa atragem atentia in primul rand satenilor asupra marelui potential pe care mestesugul inca il detine si sa incercam propunerea de noi variante de valorificare a tezaurului lor de cunostinte si indemanare. 5_2) Intr-un workshop special. (poze 4.executarea straturilor din gradina de zarzavat. la masa argumentelor structurale. construirea a doua cuptoare traditionale de ars ceramica si a unei sobe de pamant. indrumat de arhitectii Stefan Manciulescu. condus de Mioara Lujanschi a identificat posibilitatile de dezvoltare din punct de vedere turistic al Domeniului. In ultima saptamana. materialul sau specific. prin separarea zidariei de structura de lemn pe care sta acoperisul. Lut Ars a insemnat asa: o incursiune de documenatre antropologica in sat. arhitect. Este un experiment cultural care s-a dorit a fi o punte de comunicare intre comunitatea unui fost sat de olari si publicul de toate varstele. In definitiv aici a ajuns sa se joace soarta constructiilor traditionale de pamant. Adversarii lor le contesta rezistenta pe baza echivalentei intre fisura din beton si cea din chirpic. Workshop-ul s-a desfasurat ca o secventa de activitati diferite. o scoala de vara destinata in primul rand nepotilor si stranepotilor olarilor din Piscu.

chiar unul cat de modest. mai la suprafata sau mai in adanc vocatia lutului. Lut Ars 2007 a fost un inceput. olarii s-au adaptat situatiei. Proba cea mai buna sunt copiii. multi oameni care au aflat de Piscu si au experimentat artele ceramice in variate feluri in aceasta perioada. In rest. le interzice cu fermitate copiilor lui sa intre in atelier. as face o petitie la Ministerul Invatamantului si as propune introducerea lutului ca ingredient de baza in cadrul orelor de educatie plastica. In ciuda ideilor idilice. chiar obligatorie. Apoi. idee.. fermitate. Ne dorim sa nu fie asa si incercam. De la Lut Ars 2007 incolo. mai functioneaza la Piscu 4 ateliere. liceu si chiar facultate l-as promova ca pe o activitate multivalenta si intr-o anume masura. Ne dorim sa continuam si ne dorim mai ales ca mestesugul sa nu moara. Apoi. incepand cu gradinita. olarii au inteles ca si in afara targurilor sezoniere mai au ceva de castigat de pe urma lutului si mai are sens sa ii dea atentie. De la cuptor incoace olarii piscasi au fost adoptati in familia mestesugarilor care participa la actiunile M?R. Despre toate astea. in orice scoala primara. La Scoala de vara de la Piscu am asistat timp de 3 saptamani la o explozie de entuziasm si harnicie. mesterii din Piscu s-au reintalnit dupa multa vreme cu Muzeul si se pare ca s-au regasit imediat. Copiii si lutul sunt compatibili 100 %.. In urma cu doar 20 de ani.ro) si un caiet de proiect. rabdare. un site internet (lutars. calitatea de a sti unde sa te opresti. Piscu traia aproape exclusiv din olarie si o ducea peste masura de bine. De cand piata a fost asaltata de vesela chinezeasca olaria nu mai merge si prin urmare. Asa cum foarte frumos observa unul dintre vizitatorii Piscului. S-ar zice ca sunt ultimii. Dupa 20 de ani. Spune ca ei trebuie sa-si gaseasca o meserie mai buna. atunci cand l-a facut pe Adam. taranul nostru este o fiinta extrem de pragmatica. Piscu penduleaza intre dispret suveran si nostalgie. ca materie foarte apropiata omului. renuntand la mestesug.piscu. O data el a marcat la Muzeul ?aranului identitatea Piscului. viziune plastica.experimentarea unor tehnici traditionale de tencuire. ucenici castigati ai lutului. cine va dori sa-si arda in oras productiile din lut. In mod aparent ciudat.. pentru pamant in general. sau oriunde gasiti o roata a olarului. sa oferim solutii practice pentru ca mestesugul sa nu moara. Cuptorul de ars oale l-am vrut din cateva motive. petreceti macar o ora impreuna cu ea si cu lutul si nedumerirea voastra va disparea. intr-un mod dinamic. . Arhitectii si constructiile din pamant Top of Form Bottom of Form In luna martie 2006. lutul este si trebuie sa ramana un ADN al locului. intelege de ce Dumnezeu l-a ales. Am intalnit un mester care cu toate ca mai practica olaria. Cine a reusit sa se faca ascultat de bulgarele de lut. o va putea face la Muzeu. cum sunt bunaoara orele de educatie fizica. acest minunat noroi este irezistibil. A fost o pledoarie pentru mestesug. initiativa de constituire a grupului Arhiterra apare mentionat in revista Igloo. gimnaziu. Ca sa reusesti un obiect la roata. in cadrul evenimentelor pe care speram ca le va coagula in jurul sau cuptorul. spontaneitate. in egala masura. La toate astea te invata roata. Lut Ars se vrea un semnal de alarma in acest sens si o provocare la o gandire dinamica asupra acestei probleme a tuturor iubitorilor de lut. dintre toate lucrurile mainilor Lui. Cred ca orice om are inscrisa in sine. In urma acestei experiente. ai nevoie de oarece putere. Pentru cei mici. coordonare. pentru creativitate. La noi la Piscu prima varsta care a reusit ceva la roata a fost cea de 2 ani jumate! Pentru orice etate roata olarului poate fi o provocare. Credeti ca exagerez ? Dati o fuga la Piscu. in relatia sa cu lutul. in plus.

cit cu simturile receptive. pe durata a doua saptamini. Invelitoarea din stuf a fost executata de mesteri locali in mod traditional. ‚ Casa-Verde. atelier de vara 2006-2008 Top of Form Bottom of Form Experimentul ecologic Casa-Verde a inceput in vara anului 2004 si este amplasat pe malul stang al Nerei la iesirea din chei. tencuirea. experimentind realizarea amestecului. In vara anului 2006. zidirea. Timpul scurt (2 saptamini/vara) nu a permis inca finisarea completa a caselor. studenti la arhitectura din Timisoara au participat la santierul de la Sasca Romana. Rezolvarile imbinariilor si detaliilor s-au dorit simple si eficiente. care isi dovedescvaloarea in primul rind prin modul in care a aparut ca o constringere a sitului (peisaj. Pe fundatia din bolovani ziditi cu mortar de var s-au fixat stilpi de lemn care sustin acoperisul si s-au zidit peretii din caramizi de pamint nears (chirpici).Construire si locuire in conditii extreme Top of Form Bottom of Form Inceput in 2006 la initiativa fundatiei HAR workshopul LUT/ADOBE realizat la Cap Dolosman a avut ca premise studiul despre arhitectura si saracie extrema prezentat in cadrul Anualei de Arhitectura Bucuresti 2006. in care se gaseste cuptorul cu prici. El ofera spre studiu un prim set de date pentru stabilirea de standarde tehnice si economice pentru acest tip de arhitectura in Romania. mai putin cu creionul pe hirtie. fixarea stilpilor pe fundatia de piatra s-a facut dupa modelul arhaic prezent in ruinele cetatii gresesti (in piatra scobita). clima) Proiectarea de arhitectura in acest caz a fost in fapt o intelegere a locului. vis-a-vis de satul Sasca Romana. materiale. . Finalitatea practica a experimentului a fost aceea de a construi un adapost pentru arheologii care lucreaza la site-ul cetatii grecesti Arganum. aplicindu-se doar primul strat de tencuiala. constructie care s-a dorit realizata cu minimul de efort financiar si mai ales tehnic. dar nu complet inchis cu ziduri. Proiectul continuat si in 2007 si 2008 a dus la realizarea a doua constructii din chirpici. Adapostul construit se compune dintr-o incapare inchisa (accesibila prin “usa albastra” – element de timplarie recuperat din sat si folosit) si un spatiu acoperit.

2 sociologi. Spre deosebire de alte tehnici asemanatoare (adobe. cob-ul nu se modeleaza in forme. complet reciclabil. . fara cofraje. care va fi alipit vechii casute a portarului Casa puilor devine Casa compagnon-ului Cu resurse minimale.casa puilor a fost transformata intr-o unitate de locuit pentru un compagnon. cu 2 bancute sub un arc.Tehnica cobului folosita de britanici inca din perioada medievala. presupune framantarea si modelarea unui material de constructie obtinut dintr-un amestec de pamant lutos. netoxic. apropiat de natura si cu respect fata de mediul inconjurator. cu impact minim asupra mediului. biodegradabil. caramizi din pamant presat). Casa portarului devine un obiect al satului cu adapost pentru povesti. un loc de odihna si povesti. si 6 arhitecti si 8 muncitori. rezultand forme organice care ii confera o rezistenta de exceptie la incarcari seismice sau de alta natura. Atelier Tibanesti vara 2007 Top of Form Bottom of Form Scopul workshop-ului a fost de a cauta solutii cele mai ieftine. caramizi sau chimicale. un jurnalist. apa. ci se aplica manual. pamant batut cu maiul. Se ofera satenilor. ieftin si usor de procurat din natura. mai blanda si totodata ecologica si intr-un mod de viata sanatos. Ileana Mavrodin a marturisit ca a construit Casa-verde in Romania in speranta ca va trezi interesul pentru o arhitectura prietenoasa. Au participat 10 studenti ai Facultatii de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu. paie si nisip.

S-a folosit o presa descoperita intr-un sat din Moldova s-au realizat caramizi. Home De stiut Caramizi nearse Materiale Materiale de constructie Top of Form Caramizi nearse . S-a realizat un sfesnic cu 12 brate care a fost donat bisericii cu ocazia zilei de Sf Petru. Chiper (jud Sibiu). ziua satului si a comemorarii lui Petre Carp. Sylvain Gabriel). Pretul pe caramida. Fiecare participant a putut invata sa bata si sa cunoasca fierul cu mesteri fierari din Tibanesti.4 lei pe caramida Pentru a evita fisurile pe suprafata tencuielii. Artis si Propatrimonio. Presa este manuala. actionata de 3 persoane si poate produce pana la 700 caramizi/ zi. considerand manopera si transportul lutului se ridica la 0. Arhiterra a fost invitata sa asiste la atelierul de fierarie de la Conacul Petre Carp. s-a folosit tifon pentru armare. profitand si de faptul ca in localitate se afla o tesatorie de tifon. netrata. Termoizolatia polatelor si planseelor consta in saltele din lana nespalata. la Tibanesti. precum si a calfelor de fierari din Franta (Clement Come. Batem Fierul la onac Top of Form Bottom of Form In perioada 25-28 iunie 2009. invelite in tifon. initiat de Prodid. Asociatia Maria.

In ciuda mecanizarii. De asemenea in Paraguay s-a dezvoltat o presa care putea sa produca prin presare 3 caramizi simultan. In principiu. Pentru a nu aparea fisuri in rostui la uscare. sa aiba duritate suficienta impotriva eroziunii si o rezistenta mare la compresiune.5 N/mm2 ceea ce implica intre 3 si 5 persoane pentru o productie optima. caramizile absorbind repede umiditatea.5-2. caramizile nearse este necesar sa contina suficient nisip grauntos si exact atita argila cit la uscare sa devina suficient de poroase incit sa reziste la inghet. intretinere si reparatie mari.Caramizile realizate manual cu continut de argila scazut (<15% argila si >60% nisip) nu produc fisuri semnificative prin uscare. a dobindit-o in Columbia presa manuala inventata de inginerul cilian Ramirez in 1952. cu astfel de aparate se pot produce 150 pina la 200 de caramizi pe zi si persoana. Nu se recomanda folosirea mortarului de ciment sau de ciment cu var deaorece nu sint elastice. Caramizile presate au o rezistenta semnificativ mai mica decit chirpiciul (pus manual in forme si nepresat) Caramizile cu continut ridicat de argila (>25% lut si <25% nisip) dobindesc rezistenta optima prin ardere. De atunci s-au dezvoltat diferite tipuri de astfel de masini. Pastreaza umiditate ridicata in perete timp mai indelungat dupa punerea in opera. Masina de presat caramizi a fost inventata in 1789 de carte arhitectul francez Francois Cointeraux. Cantitatea de 10% argila din mortar este satisfacatoare. Caramizile nearse se pun in opera cu mortar de argila sau mortar de var. Pe linga presa sint necesare si aparate de amestecat argila pentru a uniformiza compozitia. Daca se zidesc nearse se contracta puternic. Presele moderne automate pot produce de la 1500 la 4000 de bucati in 8 ore. Utilizarea pamantului in constructii Top of Form . Cea mai mare raspindire. deoarece in urma presarii continutul de apa este foarte redus iar calitatile de liant ale lutului nu se activeaza complet in aceste conditii. Avantajul presei mecanice este acela ca se prelucreaza argila la umiditatea solului si rezulta prin presare caramizi care se pot direct pune in opera. Se recomanda ca tenuielile aplicate sa fie subtiri (1-4mm) pentru a pastra calitatile de permeabilitate la umezeala ale zidariei. Necesita protectie atenta si corecta impotriva ploii. Suprafetele de zidarie nearse se pot finisa usor. motivata de tehnica simpla si costurile mici de productie. Presele hidraulice. Se poate obtine o suprafata aparenta prin prelucarea rosturilor sau se pot tencui. dar necesita costuri de investitie. se recomanda ca mortarul sa aiba un continut mai ridicat de nisip cu granulatie mare.User Rating: Poor /9 Best Bottom of Form Caramile nearse se realizeaza in variate modalitati: de la argila cu paie puse in tipare de lemn pt a lua forma si uscate la soare (denumite chirpici) pina la argila presata in forme. produc fisuri in zid. Dezavantajul este acela ca de cele mai multe ori amestecul folosit necesita sabilizare cu ciment pentru a atinge o rezistenta la compresiune satisfacatoare. Mortarul se recomanda in strat subtire. Presele manuale necesita o presiune de 0. dar costurile de productie sint aproape triple. ca de exemplu cea produsa in Anglia (BREPACK) actioneaza cu o presiune de 10N/mm2.

Pamintul ca material de umplutura este as spune cel mai raspindit la noi in tara. o raspindire impresionanta. sau traditia este inca mai puternica decit moda.forma probabil cea mai raspindita . grosimi si alcatuiri care au rol de inchideri termoizolante. Astfel de finisaje au avantajul ca pot fi foarte usor reparate (cu un pic de apa si argila). Un perete din pamint presat executat ingrijit (nu neaparat cu cunostinte sau pregatire deosebite) poate deveni o prezenta impresionanta in cadrul unui spatiu. Realizarea lor insa presupune experienta. pentru ca sint prea recent introduse in constructii. Se fabrica panouri din argila cu adaosuri naturale (paie. si am recomandat tenucuieli de pamint. Materialele folosite sint apreciate calitativ superioare atita vreme nu-si schimba deloc aspectul. fibra naturale. Conceptul de casa facuta pentru generatii a disparut. asa cum am remarcat la conferitna de la Berlin. . deoarece compozitia de argila cu nisip poate foarte usor crapa in momentul uscarii. Pamintul ca material portant este poate cel mai controversat subiect. gips carton) si este o alternativa la cresterea alarmanta a alergiilor. ce grosime de polistiren ar fi necesara. Imbatrinire Top of Form User Rating: Poor /0 Best Bottom of Form Unele materiale moderne nu stim cum imbatrinesc. Utilizarile acestuia se intilneste cel mai frecvent pentru realizarea elementelor de constructie verticale. Aceasta ultima varianta este cea mai spectaculoasa estetic. Recunosc insa ca un calcul termotehnic pentru acest material nu as stii sa fac. ceea ce se demodeaza se schimba. poate fi gindit chiar ca un obiect de reglare a climei interioare cu calitati estetice in acelasi timp.User Rating: Poor /5 Best Bottom of Form Ca materiale de constructie pamantul se foloseste in tehnici si scopuri foarte variate si se adapteaza functiunii dorite. rumegus etc) in diferite forme. daca este pusa in opera corespunzator. Structuri de lemn. Am fost impotriva folosirii polistirenului.sau ca pamint presat. Adaosurile care se folosesc (fire de par de cal sau armatura din tesaturi de in de ex) impiedica fisurarea suprafetelor. Ca material portant se utilizeaza ca si caramida nearsa (adobe) . In acest sens pamintul ca material termoizolant este un aspect care a devenit in anumite tari din lume aproape o industrie. Procesul de imbatrinire al unei constructii este un lucru care nu mai conteaza atit de mult in proiectarea de astazi. Despre altele stim foarte bine ca dupa 10-15 ani. Nu mai are incredere nimeni in asa o rezolvare constructiva cita vreme exista caramida si beton. astmului si altor imbolnaviri respiratorii in cadrul populatiei. aducind in discutie capacitatile portante ale acestora. se degradeaza si trebuiesc reparate sau inlocuite. decit daca in zona nu exista altceva la indemina. Recent am fost intrebata cum recomand termoizolarea unei locuinte vechi (cu pereti din zidarie de bolovani de riu). zgura. beton. impletituri de nuiele sau chiar constructii de birne se inchid cu o compozitie de pamint cu paie sau alte adaosuri care scad densitatea amestecului si cresc capacitatile termoizolante. Tencuielile de pamint permit o mare varietate de expresie atit ca textura cit si coloristic si imbunatatesc climatul spatiului (regleaza umiditatea). Se foloseste pe aproape orice structura (caramida arsa. unele mult mai repede. Ceea ce se degradeaza sa inlocuieste. Pamintul ca finisaj in special de interior are.

sau modul traditional "cu palarie si cizme" (cu o streasina lata si soclu inalt). Astfel in limite calculabile procesul de eroziune poate deveni un element de plastica arhitecturala. Cantiatea de lut folosita poate depasi 10%. Lutul pur si simplu nu poate folosi ca tencuiala. celuloza etc. Tencuieli de lut Top of Form User Rating: Poor /6 Best Bottom of Form Tencuielile din argila au o utilizare incredibil de mare in tari pe care le denumim dezvoltate. Suprafetele se curata in prealabil de praf si alte parti instabile si se umezesc daca e cazul. fibre de cocos. Adaosul de hirtie in compozitie creeaza un amestec foarte maelabil si mult mai stabil la uscare. piatra naturala. deoarece modul de aderenta a acestui tip de tencuiala nu este prin reactii chimice. nici macar interioara. textura si culorile naturale ale materialului. Un exemplu de finisare interioara a unei cladiri din Germania. ci fizice. dar acest fapt poate fi controlat prin modul de realizare .In cazul materialelor de argila procesul de imbatrinire este de fapt un proces benefic. Tipurile de tencuiala depind de foarte multi factori: calitatea lutului. In functie de lumina si soare particulele de argila pot varia coloristica. l-am putea numi maturizare. la cantitati mai mari crapaturile care apar dupa uscare sint insemnate. este amintit in cartea dlui profesor Gernot Minke: . lemn. Argila nearsa folosita la exterior nu-si pierde culoarea in timp. Toate materialele din argila folosite in constructii contin o cantitate redusa de lut.alternind rinduri de piatra sau caraminzi intr-un perete de pamint compactat. rumegus. creind o rugozitate mai mare a stratului suport. soare si este in fond o transformare naturala si fireasca a pamintului. Pentru straturi mai groase (de ex. Practica arata. Sub actiunea vintului si a apei culoare suprafetele se reimprospateaza. gradul de umiditate si nu in ultimul rind de suprafata pe care este aplicata. se curata particulele de praf. ace de brad. Lutul cum spuneam nu trebuie sa depaseasca 5% in amestec. Suprafele pe care se poate aplica pot sa fi de orice tip: zidarie de chirpici (caramizi nearse). Explicatiile sint mai multe si includ proprietatile de reglare a temperaturii si umiditatii spatiului. caramida. El datoreaza procesului de eroziune in contact cu ploaie. Tencuiala este un amestec din lut (cu rol de liant) si nisip. Grosimea care se recomanda pentru interior este de 15mm. tipul si cantiatea de adaosuri. Actiunea prelungita a vintului si apei de ploaie. astfel incit este nevoie de o suprafata de contact cit mai mare pentru a asigura o rezistenta buna. Prin diferitele componente de culoare ale particulelor minerale dezvolta in prezenta luminii si a reflectiilor solare o putere mai mare de exprimare a luminii. dar culoarea nu se estompeaza. spala si slabeste rezistenta unui perete de argila. (citat din cartea sus mentionata) Imbatrinirea argilei este in fond o evolutie naturala a materialului de a reactiona viu la factorii de mediu. deoarece in cantitati mari produce crapaturi importante la uscare. in cazul neplaneitatii peretilor) se recomanda folosirea unui strat de grund din lut gras si nisip cu granulatie mai mare. ca puterea coloristica a materialelor naturale devine in timp mai mare. chiar daca apar crapaturi acestea sint utile pentru aderenta urmatorului strat. beton. tipul si granulatia nisipului. in. din anul 1940. in cazul tencuielilor cu granulate mai mare. Mai important decit natura materialului este calitatea suprafetei: aceasta trebuie sa fie rugoasa. pleava. Pentru suprafete fine se folosesc adaosuri ca fire de par de om sau animal. vint. Nisipul este recomandat sa aiba particulele cu muchii vii.

prin calcare cu picioarele . neavind rol structural. Paiele trebuie sa fie uscate si sa nu miroasa a mucegai. pentru ca sint mai moi. a carei densitate bruta este mai mica ca 1200 kg/mc.paiele absorb umiditate si se inmoaie. Cu cit amestecul contine mai multa fibra si lut cu atit timpul de uscare este mai lung. culoare ale acestui tip de material sint foarte variate. ci doar rol de inchidere si termoizolant. Un cistig pentru cresterea capacitatii termoizolante este folosirea paielor subtiri cu tulpini rezistente.4 kg par . Impletitura de nuiele de salcie cu grosimi de 1 pina la 2 cm se "bulgarete" pe ambele parti si apoi se tencuieste. Argila usoara cu paie este un amestec de paie si argila. Lungimea paielor nu trebuie sa fie mai mare decit grosimea elementului de contructie. nu m-am referit deloc la potentialul estetic al acestui material. In cel de-al doilea procedeu se amesteca paiele cu gunoi de grajd intr-o baie de argila. de lungime ca si de modul de pregatire ale amestecului. deoarece aceasta depinde nu numai de variatia densitatii in stare bruta sau uscata.traditional. In primul procedeu se toarna argila peste paie si se amesteca pina tulpinile de paie sint bine acoperite de amestecul argilos. sau scufundarea paielor intr-o baie de argila lichida. Mai important decit tipul de paie este structura tulpinii. O determinare precisa a compozitiei amestecului nu este posibila. . care nu se strivesc. modul de asezare. Traditional argila folosita in acest tip de constructii se incadreaza in categoria argilelor "usoare". Totusi in ziua de azi paiele au peretii tulpinilor mai subtiri si pot fi usor prelucrate imediat dupa ce se umezesc. Uscarea unui perete de 14-18 cm dureaza intre 2 si 6 luni. lucru usor de controlat optic. Pentru tencuieli din argila sint preferate paiele de orz. Modalitatile de expresie. Ce fel de paie se foloseste pentru aceasta este discutabil. Unii autori recomanda paiele de secara. Home De stiut Paianta User Rating: Poor Tehnici si mestesuguri Tehnici si mestesuguri Paianta Top of Form /3 Best Bottom of Form Paianta este un tip constructiv traditional care imbina echilibrat o structura portanta din lemn cu inchideri elastice din argila de constructie amestecata cu paie pe un suport din impletitura de nuiele.primul strat de tencuiala (Grund) : 4 galeti argila grasa + 2 galeti nisip + 2 galeti gunoi de cal + 0. texturare.al doilea strat (tencuiala): 2 galeti argila grasa + 4 galeti nisip + 0. Prin aceasta paiele devin mai maleabile. ci si de tipul de paie.1 kg par + 1 galeata var . altii paiele de griu sau ovaz. Gernot Minke) Amestecul de paie cu argila de poate realiza in 2 moduri: stropirea paielor cu argila (in stare fluida).al treilea strat (finisajul): 1 galeata argila grasa + 1 galeata nisip + 0.6 faina de secara In scurta introducere in folosirea argilei in tencuieli pe care am incercat-o. Prin faptul ca fiecare amestec este particular si nu se poate recomanda o reteta universala. tencuielile de pamint sint foarte variate si adaptabile diferitelor situatii si interioare. (Constructii din pamant prof.. iar argila mai lipicioasa. In literatura veche se recomanda ca amestecul sa fie lasat de la 6 pina la 24 de ore astfel incit paiele sa "traga" .

cele mai potrivite sint sparturile de materilae cu muchii vii si suprafata rugoasa. In acele locuri exista pericol de formare de punti termice si de infiltratii de apa sau formare de condens. slaba 80-110g/cm2. pietris) au rol de a subtia argila prea grasa astfel incit impiedica contactiile mari la uscare si deci formarea fisurilor. grasa 200-280g/cm2. Aceste fisuri pot fi impiedicate prin folosirea in amestec si a diverse adaosuri minerale poroase. balast) si eventual alte adaosuri. adaosuri minerale (nisip. iar in cazuri extreme sa apara alergii la oameni cauzate de mucegai si ciuperci. prin practica si atentie la executie. Acestea se pot totusi evita si controla. Fisurile aparute la uscare sint de asemenea un considerent estetic care conduce la respingerea tehnicii. dar la interior chiar si dupa luni de la executie sa ramina umed si sa putezeasca paiele. ca de exemplu paie. material natural si reciclabil. De aceea trebuie avut grija ca toate partile de constructie sa fie bine ventilate. Ca material de constructie argila compactata cu maiul este de regula un amestec din argila pentru constructii. Problema mirosului este una din cauzele cele mai mari pentru care lumea refuza acest tip de inchidere la o structura de lemn.este posibil ca dupa numai citeva zile sa apara mucegai si sa se formeze chiar din timpul constructiei miros puternic. Acestor dezavantaje li se adauga citeva avantaje majore pe care membrii Arhiterra sint sigura ca le pun pe prim plan: constructie ecologica cu tot ceea ce implica aceasta notiune (termoizolatie eficienta. iar inchiderile de argila cu paie sa se usuce cit mai repede cu putinta. Prin aceste suprafete se asigura o priza mai buna si rapida cu argila.In procedeul argilei amestecata cu paie se atrage atentia asupra citorva probleme care pot aparea: . etc) Home De stiut Tehnici si mestesuguri maiul Argila compactata cu maiul User Rating: Poor /6 Best Tehnici si mestesuguri Argila compactata cu Top of Form Bottom of Form Argila compactata cu maiul nu este o tehnica foarte raspindita in Romania.a uscare peretilor amestecul de argila cu paie se contracta astfel incit apar fisuri la marginile panoului de umplutura. dar si materialele de reciclare din resturi de zidarie sau beton. . ea este insa foarte asemenatoare cu cea a betonului.este posibil ca un amestec cu denistate prea mica folosit in pereti cu grosimi mai mari ca 25 cm sa apara complet uscat pe dinafara. argila pentru constructii trebuie sa fie clasificata ca fiind putin slaba (argilele se clasifica in 4 categorii functie de continutul de lut: foarte grasa 280-360g/cm2. aspect si ambianta placuta confortabila. In functie de capacitatea de priza. Aceasta este una din diferentele fata de tehnica betonului unde geometria . pietris. ceea ce duce la o mai mare rezistenta in comparatie cu piatra lucioasa sau rotunda (pietris). folosind multe din metodele de testare ale acestuia. aprope grasa 110-200g/cm2. Adaosurile minerale potrivite sint pietrisul sau criblura. . In mod ideal. consum redus de energie. cu un minim de cunostinte. foarte slaba 50-80g/cm2) Adaosurile minerale (nisip.

Calitatea materilalului (amestecul de argila) este evident decisiva pentru o buna executie. Comparativ cu constructie de tip paianta. pentru realizarea colturilor cladirii.Renaissance einer alter Techink" de Silke Krueger) . micsorind contractiile la uscare si maresc putin rezistenta la intindere. (bibliografie consultata: "Stampflehm . In zona Alexandriei si Craiovei exista o tehnica similara folosita indeosebi la cosare. asa cum am observat-o la 2 case este foarte slaba. Recomandarea specialistilor si normelor germane este ca in cazul unui amestec in situ sa se realizeze masuratori pentru de densitate. rezistenta la compresiune si contractia la uscare la fiecare 10m3 de material pus in opera. pe cind fibrele nu se observa. straifuri de hirtie sau rumegus. Se pot folosi ramuri subtiri. ca si par de animale sau om.granulelor nu are o importanta prea mare. Adaosurile organice au acelasi rol de subtiere a argilei. Prezenta acestei tehnici este posibil de explicat prin lipsa lemnului in zone de cimpie si lunca. Vorbind de o tehnica folosita in sudul tarii este evident ca ea trebuie inainte de toate sa aiba un comportament adecvat la seisme. fin ace de pin si brad. coji de orez sau cereale. Din pacate calitatea executiei. Faptul ca in majoritatea cazurilor materialul de constructie este preparat in situ (caracteristica importanta si incurajata in arhitectura ecologica) face ca asigurarea calitatii sa fie foarte dificila. dar mai mult decit atit modul de punere in opera cere un minim de cunostinte: pentru prevenirea fisurilor datorate uscarii intre straturile succesive de pamint compactat. fibre de cocos. Acesta este legat in primul rind de calitatea materialului si rezistenta lui la anumite solicitari. bambus. in care peretii se realizeaza din argila cu spartura de caramida sau piatra. compactata intr-u cofraj. pentru protectia la ploaie si apa infiltrata din sol. unde structura portanta este din lemn si umplutura din lipitura problemele constructive sint diferite. Alegerea tipului de adaos organic depinde de latura estetica: paiele sau adaosurile cu dimensiuni mari ramin vizibile pe suprafata peretelui. la realizarea golurilor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->