Sunteți pe pagina 1din 4

Turcoaz

Denumirea turcoazului vine de la cuvantul francez cu acelasi nume: turcoaz, care inseamna turcesc. Acesta denumire se explica prin faptul ca initial turcoazul a fost adus in Europa prin Turcia, el provenind din Iran. Turcoazul a fost exploatat in Iran timp de mai mult de 3000 de ani. Acesta a fost folosit pentru bijuterii de catre egiptenii antici, care ingropau piese fine de turcoaz impreuna cu mumiile. Aztecii au creat masti din turcoaz. Astazi nativi americani, in special popoarele Zuni si Navajo, produc cele mai renumite piese din SUA cum ar fi bratari de turcoaz si argint, coliere, inele, cercei, pandantive, brose, catarame si centuri. In trecut piatra a fost folosita la medalioane, iar piesele neregulate au fost folosite pentru mozaicuri. Culoarea turcoazului Piatra a fost mult timp apreciata pentru culoarea intensa, care variaza de la albastru deschis la albastru pal al cerului, la albastru-verzui sau la verde pal in functie de cantitatile de fier si cupru in cadrul sau. Ca si alte pietre semipretioase, turcoazul care are culori mai bogate este cel mai apreciat. Turcoazul de culoare albastru intens este adesea modelat cu "vene" de limonit maro sau cu oxid de mangan negru. Culoarea preferata in cazul turcoazului este albastru intens ca cerul. Turcoazul albastru-verzui pal este mai putin apreciat, iar varietatea verde pal este chiar si mai putin apreciata. Turcoazul cu "vene" negre se numeste turcoaz "Spider web". Proprietati ale turcoazului Turcoazul este un fosfat hidratat de cupru si aluminiu. Mineral criptocristaline caracteristic, turcoazul nu formeaza aproape niciodata singur cristale si toate proprietatile sale sunt foarte variabile. Sistemul sau de cristale sa dovedit a fi (prin testare cu raze X) triclinic. Duritatea sa mica se datoreaza gravitatii specific scazute (2.60-2.90) si unei mai mari porozitati. Luciul turcoazului variaza de obicei de la ceros la subvitreous. D.p.v. al transparentei este, de obicei, opac dar poate fi si semitranslucid in sectiuni subtiri. Culoarea este la fel de variabila ca si alte proprietati minerale, astfel culoarea variaza de la o pulbere alba la un albastru deschis, albastru intens si de la un albastru-verde la un galben verde. Albastrul este atribuit idiochromatic cuprului in timp ce verdele ar putea fi rezultatul impuritatilor de fier sau al deshidratarii. Surse de turcoaz Laboratoarele produc turcoaz uniform din punct de vedere al culorii si fara "vene". Turcoazul natural de cea mai buna calitate provine inca din Iran, dar in cantitati relativ mici. In Tibet se gaseste o varietate de turcoaz verde. Turcoaz de diferite culori se gaseste deasemenea in Desertul Mojave din California, Cerrillos Hills aproape de Santa Fe, New Mexico, Arizona, Nevada, Utah si Colorado. Multe dintre aceste depozite sau exploatat de secole de catre americanii nativi. Alte depozite unde se exploateaza turcoaz sunt in Anglia, Australia, Siberia, Franta, Germania, Chile, Egipt, Tibet, Mexic si China. China reprezinta o sursa putin importanta de turcoaz, insa exploatarea sa facut inca de acum 3000 de ani sau mai mult. Materiale minerale de calitate, sub forma de noduli compacti se gasesc in calcar silicifiat fracturat din Yunxian si Zhushan, provincia Hubei. Marco Polo a sustinut ca a gasit turcoaz in Sichuan. Cea mai mare parte a turcoazului chinezesc exploatat este exportat. In Tibet exista depozite de turcoaz de calitate in muntii din Derge si Nagari-Khorsum. Imitatiile de turcoaz Egipteni au fost primii care au produs o imitatie artificiala de turcoaz, in oale smaltuite de produs faianta. Mai tarziu in timpurile moderne s-au folosit sticla si emailul si alte materiale mai sofisticate: ceramica, portelanul, materiale plastice, precum si diverse produse asamblate, presate, sinterizate (compusi de cupru si aluminiu). S-au creat astfel: "turcoazul vienez " realizat din precipitat de fosfat de aluminiu colorat cu oleat de cupru si "turcoazul neolith" un amestec de bayerite si fosfat de cupru. Cea mai mare parte a acestor produse difera substantial de turcoazul natural atat in ceea ce priveste proprietatile fizice, cat si proprietatile chimice. In 1972 Pierre Gilson a produs un turcoaz sintetic aproape identic cu cel natural (acesta nu difera dpv al compozitiei chimice din cauza unui liant utilizat). Turcoazul Gilson are in acelasi timp o culoare uniforma si "vene" negre "spiderweb matrice". Unele materiale naturale de culoare de la albastru la albastru-verde, cum ar fi botryoidal chrysocolla cu cuart sunt ocazional confundate sau utilizate pentru a imita turcoazul. Astazi cele mai des intalnite imitatii de turcoaz sunt howlit si carbonatul de magneziu (alb) vopsite.

Ambele sunt minerale naturale si au si "vene" negre similare cu cele ale turcoazului. Calcedonia, jaspul si mai rar marmura vopsite sunt mult mai putin convingatoare. Alte materiale naturale confundate ocazional sau folosite in loc de turcoaz includ: variscite si faustite; chrysocolla; lazulit; smithsonite; hemimorfite; wardite; fosili si un os/dinte numit odontolite sau "os turcoaz". Aceste falsuri sunt detectate de catre gemologi pe baza unor teste, care se bazeaza in principal pe metode non-distructive: prin examinarea structurii de suprafata, a culoarii albastre si a texturii (de obicei, granulara). Sticla si plasticul au o mult mai mare transluciditate decat turcoazul natural, prezinta bule sau linii des vizibile chiar sub suprafata. In imitatiile vopsite mai pot fi vizibile pete. Unele teste distructive sunt totusi necesare, de exemplu: acidul clorhidric diluat va determina carbonati odontoliti si carbonatii de magneziu. O sonda incalzita poate da nastere unui miros intepator care indica prezenta plasticului. Diferentele de greutatii specifice, indicele de refractie sau absorbtie a luminii, precum si alte proprietati fizice si optice sunt considerate mijloc de separare. Imitatiile de turcoaz sunt foarte raspandite. Chiar si materialele utilizate de nativii americani autentici si bijuterii tibetani sunt adesea false sau puternic tratate. Metode de tratare aplicate turcoazului Turcoaz este tratat in multe moduri, unele tratamente sunt permanente si altele mai radicale decat altele. Exista controverse cu privire la faptul daca unele dintre aceste tratamente ar trebui sa fie sa nu acceptate. Un tratament controversat aplicat pieselor de turcoaz este cerarea sau uleierea aplicata pentru imbunatatirea culorii si lucilui. In cazul in care piatra este de calitate superioara se incepe cu foarte putina ceara sau putin ulei care sunt absorbite de piatra. Turcoazul netratat are intodeauna un pret mai mare. Turcoazul "reconstituit" are valoare considerabil mai mica decat turcoazul ce provine dintr-un mineral mare. Turcoaz este tratat pentru ai spori atat culoarea, cat si durabilitate. Ca si in cazul altor pietre semipretioase sau pretioase nu se furnizeaza intotdeauna detalii cu privire la tratamentele aplicate turcoazului. Prin urmare este lasata la discretia expetilor in pietre detectarea tratamentelor aplicate pietrelor. Metodele de testare a existentei sau nu a tratamentelor aplicate turcoazului sunt de multe ori distructive. De exemplu, utilizarea unei sonde incalzite a carei caldura se aplica pietrei turcoaz va dezvalui cu certitudine tratarea cu ulei, ceara sau plastic. Cerarea si uleierea Din punct de vedere istoric ceararea si uleierea au fost primele tratamente folosite in cele mai vechi timpuri, oferind un efect de imbunatatire a culorii si luciului. Acest tratament este mai mult sau mai putin acceptat prin traditie. Pietre cerate si uleiate sunt predispuse la "transpirare" si chiar prin expunerea blanda la o sursa de caldura sau la soare ele pot dezvolta la suprafata un film alb. In anumite conditii uleiurile si ceara aplicate pietrelor de turcoaz pot fi indepartate. Stabilizarea Mineralul tratate cu material plastic sau sticla se numeste turcoaz "stabilizat". Acest proces se obtine prin presiune de impregnare a materialelor epoxy, a materialelor plastice (polistiren) si a sticlei pentru a produce un efect de umezire si pentru a imbunatati durabilitatea turcoazului. Tratamentele cu materiale plastice si cu sticla sunt mult mai durabile si mai stabile decat cerarea sau uleierea. Tehnica tratarii epoxi a fost elaborata in anii 1950 si a fost atribuita Colbaugh Processing din Arizona, o companie care inca functioneaza. Cea mai mare parte a turcoazului american este acum tratat in acest mod, desi acesta este un proces costisitor, care necesita mai multe luni pentru a fi finalizat. Fara astfel de impregnari, cele mai multe operatiuni miniere americane ar fi nerentabile. Colorarea Utilizarea albastrului prusac si a altor vopsele pentru a "imbunatati" turcoazul, tratamente care-l fac uniform sau care ii schimba complet culoarea sunt considerate ca fiind frauduloase. Coloranti au fost folositi si pentru a se inchide culoarea "venelor" de turcoaz. Reconstituirea Poate ca cele mai radical tip de tratament este "reconstituirea". Prin acest proces fragmente de turcoaz de buna calitate, prea mici pentru a fi folosite individual sunt macinate si apoi se compacteaza pentru a forma o masa solida. Multe, daca nu toate aceste pietre "reconstituite" sunt artificiale, fara componente naturale sau pot avea adaugate materiale straine de umplere. Iradierea

Nu este prea bine cunoscuta, dar unele pietre de turcoaz sunt iradiate pentru a deveni mai putin "cretoase". Acest tratament este rareori dezvaluit. Ca toate pietrele naturale iradiate, turcoazul ar trebui sa fie testat de catre o Comisie de reglementare a unui licentiat de laborator inainte de a fi vandut. "Sustinerea" Deoarece de multe ori turcoazul gasit este fin, acesta poate fi lipit de materiale straine mai puternice ca mijloc de intarire. Aceste pietre sunt denumite "sustinute" si aceasta este o practica standard pentru turcoazul din SV Statele Unite. Populatia indigena nativa din aceasta regiune a constatat ca "sustinerea" creste durabilitate turcoazului. Indigenii au observat ca daca turcoazul nu este sustinut de un alt tip de piatra se fisureaza. Cum se intretine si curata turcoazul? Curatarea turcoazului este un proces delicat, care trebuie realizat de o persoana avizata. Cea mai buna cale de a curata un turcoaz este folosirea unei surse de caldura, a apei inspumate si a unei perii moi. Este important ca piatra de turcoaz sa se usuce imediat cu o carpa. In mod obisnuit pentru utilizarea in bune conditii a bijuteriilor cu turcoaz evitati orice expunere la lovituri, zgarieturi, produse chimice, lumina intensa a soarelui sau la oricare sursa de energie termica, aer uscat si grasime. Nu utilizati produse comerciale de curatat bijuterii pentru curatarea bijuteriilor cu turcoaz. Unele exemplare poroase, in special cele care provin din Statele Unite ale Americii, au nevoie de o impregnare cu rasina sau cu ceara pentru a rezista la oxidare si spargere/fisurare. Fiind un mineral cu fosfat turcoazul este in mod inerent fragile si sensibil la solventi. Parfumul si alte produse cosmetice vor ataca si modifica culoarea turcoazului. Expunerea prelungita la lumina directa a soarelui poate, de asemenea, decolora sau deshidrata turcoazul. In cazul in care se poarta bijuterii cu turcoaz produsele cosmetice, inclusiv cremele de protectie solara si fixativul, ar trebui sa se aplice inainte de punerea bijuteriilor de turcoaz. Bijuteriile cu turcoaz NU trebuie purtate la plaja sau cand se innoata. Dupa purtare turcoazul trebuie curatat usor cu o carpa moale, pentru a evita acumularea unor reziduuri si trebuie pus intr-un recipient propriu pentru a evita zgarierea pietrei. Turcoaz poate fi afectate in mod negativ daca se depoziteaza intr-un container etans. Semnificatiile turcoazului De-a lungul timpului au existat multe convingeri cu privire la virtutiile turcoazului. Popoarele Zuni din New Mexico au creat bijuterii impresionante din turcoaz, crezand ca aceste piese ii protejau de la demoni. Poporul navajo credea ca pietrele albastre sunt pietre magice care cad din cer. Razboinicii Apache purtau turcoaz avand convingerea ca le imbunatateste vitejia cand mergeau la vanatoare. Se credea ca schimbarea culorii pietrei imbare indica pericol sau boala. Turcoazul era mentionat si in Scriptura iudeo-crestina: in cartea Exodul, construirea unei "platose de judecata" este descrisa ca parte a vesmintelor preotesti ale lui Aaron (Exodul 28:15-30). Anexat la ephod, platosa (Hoshen) a fost ornamentata cu doisprezece pietre pretioase montate in aur si aranjate in patru randuri, fiecare piatra era inscriptionata cu numele uneia din cele douasprezece triburi de Israel. Din cele patru randuri de pietre in cel de-al treilea rand, primul si al doilea au fost traduse de a fi turcoaz de diversi carturari. Mai tarziu s-a descoperit insa ca schimbarea culorii are o explicatie fizica, aceasta putand fi determinata de luminozitate, cosmetice, praf sau aciditatea pielii. Turcoazul ofera protectie si pofta de viata. Este responsabil de bunastarea materiala a celui ce il poarta, savantul persan Al-Qazwini spunand Mana care poarta turcoaz si pune pecetea, nu va cunoaste niciodata saracia. Turcii purtau turcoaz pe turbane, inconjurat de perle si considerau ca protejeaza de deochi. Se pare ca din aceasta perioada provine si denumirea de turcoaz, desi nu a fost descoperit de catre turci, acestia l-au utilizat si comercializat pe scara larga. In America de Sud, Centrala si de Nord, turcoazul a ocupat mereu un loc aparte intre pietrele semipretioase. Aztecii din Mexic utilizau de exemplu turcoazul pentru a decora mastile lor de ceremonie. Indienii din America de Nord, care au si in ziua de azi pastrata traditia bijuteriilor din argint cu turcoaz, considera ca aceasta piatra datorita culorii ei creaza o legatura intre cer si mare. In toate timpurile si in intreaga lume turcoazul a fost purtat ca talisman de protectie impotriva fortelor intunericului. In terapia moderna a cristalelor, turcoazul se recomanda persoanelor care sufera de depresie, iar culoarea sa vesela aduce incredere de sine. Este o piatra a prieteniei, a increderii, a fidelitatii si statorniciei.

Turcoazul vindeca reumatismul, guta, infectiile virale, indeparteaza durerea si relaxeaza crampele, stimuleaza cresterea si dezvoltarea musculara, are efecte antiinflamatorii si detoxifiaza. Zodiile au o influenta importanta in viata celor ce se nasc sub semnul lor, determinand caracterul, punctele forte si cele slabe, predispozitiile in viata si starea de sanatate. Pietrele semipretioase asociate zodiilor au rolul de a intari calitatile lor primordiale si de a contracara punctele slabe. Persoanele nascute sub semnul capricornului sunt deosebit de ambitioase in atingerea securitatii materiale si nimic nu le sta in cale in realizarea obiectivelor propuse. Fiind oameni prudenti, ei utilizeaza toate informatiile la care au acces. La prima impresie Capricornul este o persoana rezervata si interesanta. El are de atins scopuri precise si palpabile, stabilite de timpuriu si pe care le atinge prin puterea de munca, rezistenta la efort, multa rabdare si diciplina. Cu toate ca in drumul sau capricornul poate fi lent, el este sigur de ceea ce face si nu isi va schimba directia niciodata. Organizat si sistematic, este capabil faca fata responsabilitatilor dificile si obligatiilor. Reputatia este foarte importanta si capricornii o percep ca pe o modalitate de dezvoltare personala. Pentru fiecare contributie adusa, ei considera ca merita ceva in schimb si trebuie sa fie apreciati. Rubinul este o piatra pretioasa si este talismanul norocos al zodiei Capricorn. Are un puternic rol protector, este o piatra a succesului si curajului, mareste capacitatea de conducere ajuta in luarea deciziilor, amplifica incredera si dragostea. Influenteaza pozitiv sanatatea in caz de infectii, infertilitate, diabet, afectiuni ale inimii, melancolie, intoxicari, mareste imunitatea organismului, ajuta la dezintoxicare (cafea, alcool). Stapanit de Saturn, Capricornul este gemologul zodiacului: toate mineralele intra sub incidenta lui. Ar putea sa isi aleaga orice piatra, dar este onixul i se potriveste foarte bine. Negrul este culoarea lui Saturn, iar distinsul capricorn este adeptul elegantei stilate. Este o piatra protectoare care ajuta la atingerea scopurilor . Vedeta pietrelor benefice pentru capricorn este Agata de Botswana care faciliteaza drumul spre succes, si de asemenea serveste si ca piatra de protectie pentru acest semn zodiacal. Citrinul aduce liniste si intelepciune si ajuta capricornii sa realizeze obiective tot mai inalte. Malahitul favorizeaza identificarea dorintelor profunde, ascunse in subconstient, intelegerea viselor si cercetarea mai adanca a laturii emotionale. Acesta are rolul de a influenta benefic relatiile cu familia, prietenii si toti cei apropiati. Agata blue-lace ajut capricornii sa se simta in siguranta si relaxati. De asemenea, promoveaz capacitatea de a avea ncredere in ceilalti si determina capricornii sa lase jos garda lor emotionala. Cuartul determina ruperea atasamentului fata de material si faciliteaza capacitatea de intelegere pentru cei din jur. Dintre varietatile de cuart, cel fumuriu este cel mai potrivit capricornului. Obsidianul determina atingerea obiectivelor si de asemenea protejeaza de energiile negative care ar putea afecta forta capricornului. In general se recomanda capricornului pietrele negre, mai ales ca si culoarea energizanta a acestuia este negrul. Alte pietre recomandate: ametist, aventurin albastru, calcedonie, cristal de stanca, crisopraz, fluorit, jad, Lapis Lazuli, ochi de pisica, ochi de soim, ochi de tigru, opal, heliotropul, safir, topaz, turmalina verde, Turcoaz.

S-ar putea să vă placă și