Iuri glega

TREI GRASANI
--<1 , :zvL;.
_

ff ,r4

,tY

t-t):

cap I toluI

ll

Rolul dificil aI micii actrite

Da, chiar ea era! Dar naiba Stie de unde apiruse? Minuni? De unde minuni? Doctorul Gaspar qtia foarte bine ci minuni nu nrai existd. ,,Asta trase el concluzia - este o adevdrati inqelitorie." Pipuqa fusese vie qi, cind'il ficuse imprudenta sd adoarmi in trdsuri, ea fugise, ca o fetite neascultitoare. - N-ai de ce sE zimbeEti! Zimbetul durnitale lingupitor nuli micqoreazd vina, zise el cu severitate, Dupd cum vezi, soarta te-a pedepsit. intimplitor, te-am gdsit acolo unde nici cd m-agteptam. Pipuqa deschise ochii mari, apoi clipi ca un iepuraq de casd qi, buimaci, privi spre clovnul August. Acesta ofta. - Rdspunde firisIocol cine eqti! o note de severitate. insi Doctorul ciuta dea vocii lui pipuqa era atit de fermecdtoare incit era imposibil si te superi pe ea. m-a1i uitat. Eu sint SUOC. - Vedeli, spuse ea,doctorul. Doar e$ti pdpuqa moqtenitorului - Su-oc... repet5 Turri!
99

lumina puternic. Ea zimbea, inclinind intr-o parte cdp;orul ei ciufuljt. Culoarea pirului era asemenea penelor pisdrelelor mici pi cenu;ii. Animalul mic q;i piros din cu;ci o privea foarte atent. Doctorul Gaspar era complet buimicit. Peste citya timp cititorul va cunoaffe tot adevArul. Acum, vreau si previn pe cititor asupra unui fapt deosebit de important, care-i scipase privirii atenre a doctorului Gaspar Arneri. Omul cind este emotionat nu intotdeauna observd faptele, care, dupS curn spun cei mari, bat la ochi. $i iat6 laptul: acun, in teatru de bilci, pipuqa avea cu totul altd inf61i5are. Ochii ei cenugii sclipeau vesel. Areta foarte serioasd qi atenrd $i din mihnirea ei nu mai rimisese nici urm6. DirnpotrivS, ai fi spus cd este o qtrengirili care vrea si pari cuminte. Apoi mai departe. Unde dispdruse rochila ei minunatd de adineauri, toatA mdtasea aceea roz, trandafirii aurii, dantelele, fluturaEii, toaleta aceea ca-n basme, datoriti cireia orice fetti putea sa semene, dacd nu cu o prinlesd, in orice caz cu o jucirie de pus in pomul de iarn5? Ei, inchipuili-vd! pepu$a era imbricati mai mult decit modest. Avea o bluzi cu guler albastru marinaresc, pantofiorii uza1i, gri ca sd nu mai pard albi, qi incillali pe piciorul goi. Si nu credeli cd din cauza acestei imbrdcirninti modeste pipuga devenise uritA. Dimpotrivi, ii qedea bine. Existi astfel de fetile dezordonate: n.rai intii nici nu te uili la ele. iar apoi privindu-le mai cu atenlie vezi cd aceste fetile dezordonate sint mai drigule decit o prinlesi, cu alil mai mult cu cit prinlesele uneori se transforma in broa$le, sau invers, broaptele se transformi in prinlese. Dar iati lucrul cel rnai important: vi anrinrili desigur cd pieplul pipuqii moptenitorului Tutti erau rdni negre, inspiirninire tAtoare. Acunr ele dispiruserS. Era o pdpLr;i veseld qi sin6toasd! Dar doctorul Caspar nu vdzu nimic. Poate ci rnai tirziu ar putut vedea toafe acestea, dar, chiar in clipa urrnitoare, clneva fi bdtu la ug5. Dt' aci incolo lucrurile se incurcard 5i mai rnult. ln baraci intri negrul. Pipu;a 1ipi. Animalul clin cugci sfordi, cu toate cd nu era pisici, ci un animal mai contplicat. Noi 5tinr cine era negnrl. Lucrul acesta il cLrnogtea Ei docto rul Gaspar care iicuse acest negru dintr-un Tibul obignuit. Nimeni

Ce pipuEd?! Eu - Ce...? Te prefaci!sint o fetili obi5nuiti! PipuSa iegi de dupd paravan. Lampa o

allul

r!Lr cunostea acesl secret.

r00

a durat pufin. Negrul se purta inlr-un mod ingrozitor. EI apucd pipu;a qi, ridicind-o in aer, incepu s-o sirute pe obraji ;i pe nas, dar obrajii qi nasul cdutau sA scape cu atita errergie incit il puteai compara pe negru cu un on care vrea sd
Buimdceala

-. Iat6, s-au ivit zorile, zise tloctorul Gaspar, qi eu trebuie sa nrerg la palaful celor Trei Grdsani intpreuni cu pipu;a rnosre_ nitorului Tufti. Negrul deschise u;a. Din stradi, pdlrrrnse iniuntru o lumini ienusie. Clovnul stdtea ca si rnai inainle crr ochii inchili. pipuga je ascunsese dupa pa rava n.
Doclorul G-aspar explicd in cileva cuvinle lui Tibrrl clespre !e era vorba. Ii povesti intreaga 'intirnplare cu piltula r)lo)lclitorului Tulti, [elul ?n carc dispiruse ea;i tericirea de a o fi
resasit aici,

alari

Pantofiorul zburi din piciorul pipugii qi nirneri in lanrpi. Lampa se risturni gi iqi dddu duhul. Se iScu intuneric. Groaza atinse culn]ea. Atunci toli vizuri prin cripdturile perelilor cd
incepuse

iiri

Bdtrinul August inchise ochii qi, nducit de groazd, se balansa ca impdratul Chinei care cautd si rezolve o problerni: si decapiteze pe criminal sau si-l forteze si minince un ;obolan viu,
zahir?

r.Itufte dintr-un mer atirnat de o sfoari.

si

se Iumineze

\rrrase

btrzunarul pantalonilor lLri roqii rin flacon lurrguicl, r trase di:pul, tlin care cauzi flaconul 1.riui ca o vrabie ;i rrrceptr \a loarne pe el rrn lichitl. Peste o clipi se pclTecLl i)ljracolrrl. \ecrLrl deverri alb. Era frurnos. Nu rnai era negru. Nu rrrai eTa ::ici o indoia li: era 'Iibul! Ura! strigi pipu;a ;i se repezi clc ilupd paravan drept ?n
r ra

ri":-'r., irrgToziror. Tihul e trur)),,\. alh. pi rrrr n(.gnr.... Alunci, ea i;i scoase capul de dtrpi paravan ;i se

in teatrul de bilci P^dpula ascuila tte tiupi paravan $i nu inlelegea nintic. ..li zice Tibul! se rrrird ea. Ce lel tle 'fibLrl t'ri acesta?

[Jn

(lill

uili.

Negru

Clovnul, carc. nu vizuse nirnic si crezuse, ci s,a inlinlplat .ci a ingrozi{or, cizLr de acolo tle trrrtle era cocolztl si ratna.r ' .:riical. Tibul il ridici cle ILrnciul panta]onilor. .\curn, papula il sirLrti pe Tibul firi sd rnai a;repte lnvrlalrr. Ce binel zicca ea sufocindu-se de bucurie. Cunt ai putul ' erlt dc negru'/ Nu lc-am reculroscLlt.., Suoc! zise Tibul cu severitate.

lrle

lLri TibLrl.

t0l

imediat de la pieptul lui mare fi stitu smrrna in fala lui, ca un soldat de plumb. - Ce e? intrebi ea ca o 6coldri15. Tibul puse mina pe pdrul ei zbirlit. Ea se uiti la el de jos in sus cu ochii plini de fericire. Tu ai auzit ce a spus doctorul Gaspar? Da. El a spus ci cei Trei Grisani l-au insircinat si redea mo$tenitorului Tutti pepuqa insanlto;ite. El spunea c; aceaste papu;a a fugit din tresura lui qi ci eu sint pipuga aceea. - Se in;ali, spuse Tibul. Doctore Gaspar, asta nu este pepu;6, pot si te asigur. Ea este mica mea prieteni, o fetiti, dansatoarea Suoc. tovardsa mea credincioasi de munci de circ. adevdrat! - Epe sirmd. se bucure pdpuqa. Doar nu o datd am mers impreund Fetita era foarte mullumita ci Tibul o numise drept tovardta

Ea

siri

Dragul meu! ppti ea ti igi freci de mina lui. - Cum? intrebi inci o date doctorul. Oare e adevirat ci-i o feti15 vie? Suoc, spui dumneata... Da! Da! intr-adevdr! Acum vdd limpede. imi amintesc... Doar am mai vizut-o o dati pe ferila asta. Da... da... Eu am salvat-o de slugile bS.trinei, care voiserd s-o bate cu betele! Aci, doctorul ipi pocni palmele: Ha-ha-hal Ei, da desigur. De aceea mi se pirea atit de cunoscutd fala pdpuqii mo;tenilorului Tutti. E o asemdnare uimitoare sau, cum se spune ftiinlific, un fenomen. Spre mullumirea tuturor, toate se limuriri. Se lumina din ce in ce mai mult. in spatele caselor cinta un cocos, Doctorul se intristd din nou. inseamni - Da, toate-s bune. Dar astaintr-adev5r ci nu mai am pipuqa am pierdut-o... moftenitorului Tutti. inseamnd ce gdsit-o, zise Tibul, slringind fetila Ba asta inseamni ci ai

lui

credincioasd.

la

piept. C-u-u-m? A$a... Tu rni inlelegi, Suoc? Mi se pare ci da, rdspunse incet Suoc.

Ei? intrebi Tibul. Desigur, zise pipuqa qi zimbi. Doc toru I nu ingelegea nimic. l1i aninteqti cind d6deam reprezentalii duminicale 102

in

fala

mulfimii? Tu stAreai pe micul postament vdrgat. Eu ziceam: ,,Allez!" $i tu te urcai pe sirmd 9i veneai spre mine. Eu te a$tePtam la miiloc la o mare indltime. intindeam un genunchi, ili spuneam clin nou ,,Allez!", $i tu urcindu-te pe genunchiul meu, imi sireai pe umeri... Ti-e ra fricd? Nu. imi spuneai: ,,Allez!" ceea ce insemna ci trebuie se fiu liniltitd 9i sd nu mi tem de ntmrc. Ei bine, zise Tibul, acum tot ',Allez" ili spun. Vei fi

pApula.

atitea emotii qi surprize ca docforul Gaspar, de aceea ettl l.nal Iinigtit qi inlelegi mai ugor. Gindefte-le: pind acunr doctorul nu a dormit cit s-ar fi cuvenit Si asa, e de mirare cit de rezistent este organismul lui. Nici n-apucd s6 se trezeasci al doilea coco9, ca totul era h.rrdril. Tibul expuse amdnunlit planul de acliune: actril6' Eu cred ci, cu toati virsla ta - Tu, Suoc, elti fragedS, egti o actrilA ^bund. Astd-primivard, cind la teatrul nostru se dddea pantomima ,,Impdratul cel prost", tu jucai minunat rolul ,,ciocdl6ului de aur". Apoi, in balet, ai reprezentat mlnunat momentul transformdrii rnorarului in ceainic. Cinli qi dansezi mai bine decit oricine, ai imaginalie bogatd ;i, mai ales, e$ti o fatA
Deci, va trebui ca

pdpuqa. - Voi fi intrebA doctorul Gaspar. Ce inseamnA asta? - Pdpuga? Sper, cititorule, ci ai inleles! N-ai avut ocazia si treci prin

detteaptA qi curajoasd. Suoc se imbujor6 de fericire. Ba se simtea chiar jenati de aceste la ude.

tu si joci rolul pdputiii moiteniiorului

Tutti. Suoc incepu sd batd din palme pi siruta pe rind pe Tibul, pe bdtrinul August, fi pe doctorul Caspar.

9i

Trei Grisani. Va trebui si-l eliberezi pe armurierul Prospero. Da. Eu cunosc secretul care fugi din palat.

inci totul. Tu ;tii cd asta nu - Stai, continui Tibul, in cugca e fier din palatul celor de armurierul Prospero e inchis
Si
deschid cu5ca'l

il va ajuta pe Prospero si

Apoi Tibul povesti despre vinzdtorul de baloane pentru copii. probabil in buCap5tul - palatului. acestei galerii este intr-o cratile, cdtiria Tu vei gisi aceasti intrare.
103

Secretul? Da. Este acolo

o galerie

subteranS.

Acum, trebuie s5-li alegi cea mai frumoasd rochiti pe - a1... care o
-Suoc confec.fionate.de gusturi deosebite.
aduse toate gitelile sale. Erau minunate, deoarece erau

se defteptaserd, se zirea . , larDa verde pe paji;rea din [ala teatrului de bilci. _ La- lumina zilei, animalul misterios din cuEcd se dovedi a fi o vulpe obipnuiti. Si nu pierdem tirnpul! Ne ageaptd o cale lungd. ^ Doctorul Gaspar zise:

- Bine.incd nu rdsdrise, dar pdsirile Soarele

ea insipi. Ca orice actrit; talentat;, ea

avea

. .Tibul se infipuri in pelerind, igi puse o pdidrie cu boruri largi, ochelari fumu.rii, qi i;i lipr un nas mare, a;a cum se obipnuregre la costumarea pagalei din pantomima ,,Margul asupra Cairo_ului.,. Era de nerecunoscut- E adevdrat ci nasul enorm il stulea, dar aga, devenise de nerecunoscur. August rimase in pragul u$ii. Doctorul, Tibul . BdtrinulSe ficuse ;i Suoc ie;ird afari. ziud de-a binelea. - Mai repede, mai repede! ii grdbea doctorul. Peste o clipd, el;edea in trdsurS, impreun6 cu Suoc. Nu 1i-e frica? inlreba - loc de rdspuns, Suoc cl. In zirnbi. Doctorul o seruti pe frunte. Strizile erau inci pustii. Rar se auzeau voci omenegti. Deodati
104

miresme parfumate, Suoc. - Sint gata, zisedoar un minut. Actorilor Despdrtirea duri de circ nu le plac - . lacrimile. Ei igi risci prea des via1a. $i, in afari tle asta, ferrta nu putea fi strinsd^ prea.tare la piept, deoarece i s_ar fi ;ifonat roch(a. Sd te intorci cit mai curind! qopti bitrinul iugust pi ofii. l?r eu plec in cartierele muncitorelti. Trebuie sd ie regrupdm - , M-alteaptd muncitorii. Au aflat fortele. c6 sint in via{d qi in Iiberiate.

Doctorul cAuti mult timp prin gremada de rochite. - Iatd, zise el, cred cd aceastd rochitd va cbrespunde intocmai. Nu e cu nimic-mai prejos decit aceea cu .u." itnb.Acala pdpu)a schilodird. I m brac-o! "'.u ... Sug.^ iil sch.imba rochila. in stralucirea razelor tle soarc, in mrJrocut IncAper'i, ea sterea arit de gititd, incit nici o fetiJi din lume,. de ziua ei onomasticA, nu se- putea compara cu ea. Rochila era de culoare roz. lar uneori, cind Suoc fjcea cite o mlfcare, pdrea ci ploud cu aur. Rochita strdlucea, fognea ;i rispindea

r6sund un l6trat puternic de ciine. Apoi, ciineLe scheldldi ;i mirii, de parcd cineva ar fi vrut sd-i ia ciolanul. Doctorul iqi scoase capul din trdsurd. inchipuili-vd, era acela;i ciine care-l mutcase pe atletul Lapitup! Dar asta nu e totul. Doctorul vdzu 5i altele: ciinele se lupta cu un om, Era un om inalt qi sublire, cu un cap mic, imbrdcat intr-o haind frumoasi, dar stranie, care-l ldcea s6 semene cu un greier 5i care ii smulgea ciinelui ceva roz, frumos qi de neinleles. Zdrenle de culoare roz zburau in toate p5r1ile. Omul invinse. El apucd prada ;i, stringind-o la piept, alerga in direclia de unde venea doctorul. $i cind ajunse trdsura, Suoc, care se uita peste umarui doc-

torului, vizLr ceva inspdimintitor. Omul cel ciudal nu fugea. ci sdrea gralios, abia atingind pimintul, intocrnai unui dansator tle balet. Cozile verzi ale fracului filiiiau in urma lui, ca aripile unei mori de vint. Iar in bra1e... in brale linea o fetild cu rdni negre la plept.
Asta sint eul slrigA Suoc.
Ea se ghernui

fundul trdsurii qi igi ascunse fata in perna plu;ata. Auzind strigdtul, rdpitorul se uitd indirdt;i atunci doctorul Gaspar recunoscu in el pe profesorul de dans Un-doi{rei.

in

Capitolul

IX

Pdpusa mincd.cioasd

se uita prin binoclu. Moqtenitorul Tutti ceru si ise aducd busola. Dar aceasla nu-i servea la nimic. Mo;tenitorul Tutti aftepta sosirea pipuEii. De mare emolie, dormise adinc qi dulce toara noaptea. De pe terasi se vedea drumul ce ducea de la porlile ora;ului pini la palat. Soarele, ce se ridica deasupra oraqului, ii impiedica vederea. Moqtenitorul linea mina streaEini la ochi, se incrunta qi-i pirea riu ci nu putea strinuta. se vede incd - Nuse incredinlasenimic, zicea profesorul de geografie. Lui i aceastd misiune de rispundere, deoarece, datoriti specialitilii pe care o avea, $tia se se orienteze cel mai bine in spalii, orizonturi, in puncte mobile qi in altele asemdnitoare. totupi se - Poate cicontrazice.vede! insistd Tutti. mai am cunoqtinle in afari de binoclu, - Nu mi pi noliunea clari a obiectelor. Iati, vdd tufiEuri de iasomie, care"

Mogtenitorul Tutti stitea pe lerasd. Profesorul de geogrdfie

r07

latine;te au o denumire frumoasd, dar greu de relinut. Mai departe vid podurile $i gardienii. in jurtrl eirora zboari flutr.rrii, iar qi mai departe se a$terne goseaua... Ia stai! Ia stai! . I;i potrivi binoclul. Mo;tenitorul Tutti se ridici in virful pi_ cioarelor. lnirna ii bitea de jos in sus, ca arunci cind nu ;tra
leclia.

in

Da, zise profesorul. $i, in acelaqi timp, trei cildreli pornird din parcul palatului spre $osea. Era cipitanul Bonaventura impreuni cu o palruli, care se indreptau spre o trisurd ce apdruse pe losea. Ura! strigd ntottenirorul atit de stridenr, incit stirni gi5tele de prin satele indepdrtate. Jos, sub teras6, stetea la pindi prolesorul de girnr.rastici, gata pentru a-l prinde pe mo$tenitor din zbor, dacd acesta s-ar fi prdbu:;it de bucurie peste balustrada de piatri a terasei. A$adar, trisura doctorului Gaspar se apropia de palat. I)e_acunl nu mai era nevoie de binoclu qi de cunoltintele profesorului cle geografie. De-acum, {oat; Iun']ea vedc'a cu ochiul liber trasura

Fericitd clipi! Trisura se opri lingd ultimLrl poc1. Garda se dddu in lSturi. Moqtenilorul ili agita rniinile 9i lopdia, scuturindu-gi buclele aurii. In sfirgit, el vizu lucrul cel r:ai rrnporlart. Un omulet mic, mi5cindrr-se stingaci, ca un bAtrinel, cobori din trisurd. Gardienii stireau respecruosi in fala lui, scolindLr-qi sibiile ;i dindu-i onorul. Ornulegul scoase din lririu16 o pipu)a nrinunatd, ca un buchet roz, proaspit, impletit cu panglici. Era un tablou rninunal, sub cerul albastru al dirninelii, in strdlucirea ierbii ;i a soarelui. Peste cileva clipe, pipLr;a era in palat. lntilnirea avu loc in felul urnitor: pipula sc nri;ci fdrd ajutorul cuiva. O, Suoc i5i juca perfect rolul! Daci ar fi nirnerit in soeierarcu celor mai aulentice pdpu;i, fird indoiald, ele ar fi consideral-o
Suoc era linigtiti. Simlea ci rolLrl ii reufe!te. ,,Sint lucruri rrai di[icile, gintlea ea. De exemplu, si jongiezi cLr lampa aprinsi sau si execuli clublu salt rnortal..." Or, lui Suoc i se intinplase si facd la circ ;i Lrna 5i alta. Cu alle cuvinte, ei nu-i era fricI. Chiar ii pldcea accsL jr)c. Mai enlolionat era doctorul Gaspar. El nrergea in urna lui Suoc. Ea inainla ctr pa;i nrici, ca o balerini ce rnerge in virfLrl degetelor. Rochila ei se agita, lrerlura gi folnea. 108

Ei calul alb.

pipu;i ca 9i e le.

:ii
ftl
.j.

>'2
/)z)
j,

Parchetul lucea. Suoc se oglindea in el ca un noura! roz. Era foarte mici in comparalie cu indllimea s5lilor, care pdreau ;i mai inalte datoritd luciului parchetului, ti mai lare datoritd
oglinzilor. liniiitite.

Puteai sd crezi cd

un co;ulel cu flori plutegte pe o

mare

Ea trecea veseld ;i zimbitoare pe lingi gardieni, pe lingi oameni imbricali in piele li metal, care o priveau ca fermecafi, pe lingi funclionarii care zimbeau pentru prima datd in viala lor. Ei se dideau in ldturi, ldsindu-i drum liber, de parci ea ar fi fost st5pina acestui palat, care reintra in dreplurile ei. Se ficuse atita linifte, incit se auzeau paqii ei uqori, sunind ca petalele cind cad. Iar de sus, pe o scari foarte largi, la fel de mic gi zimbitor, cobora in intimpinarea pipu;ii moqtenitorul Tutti. Erau de aceea5i indllime. Suoc se opri. ,,Agadar, acesta e mo$tenitorul Tulli!" iqi zise ea in gind. In fafa ei stetea un bdielag slab, ce semdna cu o feti1i rea, cu ochii cenu;ii ;;i pulin trigti, inclinindu-9i intr-o parre capul cu pdrul zburlit. Suoc ;tia cine era Tutti. Suoc qtia cine erau cei Trei Grisani. $tia ci cei Trei Grdsani jefuiseri tot metaiul, tot cerbunele, toali piinea, dobindite prjn munca poporului sirac qi flErnind. Ea linea bine minte pe bAtrina nobild care i;i asrnulise slugiie asupra ci. $tia ci ace$lia toli formau o singurd socjetate: cei Trei Grdsani, b6trinele nobile, ferchegii, comerciantii, gardienii, to[i ace;a care l-au pus pe armurierul Prospero in cugca de fier ;i au umblat s5-l prindi pe celdlalt prieten al ei, gimnastul Tibul. Cind venea incoace, spre palat, ea credea cd mostenitorul Tutti ii va pdrea respingiror, ceva in genul bitrinei nobile, care, lj linea afard intordeauna limba lungd $i subtire, de culoarea
zmeu rei.

cind il

insd nu simli nici o repulsie. Mai degrabd ii fdcu

vdzu.

pldcere

Ea

sfirtecat-o gardienii..." Dar doctorul Gaspar

mina. ,,Ce sd fac? se sperie Suoc. Oare pdpuqile vorbesc? Vai, nu m-au prevenit!... Nu $tiu cum se purta acea pipu56 pe care au

il privea cu ochii ei cenusii fi veseli. Tu eqti pdpuqa? intrebi mo;;tenitorul, intinzindu-i ii

veni intr-ajutor.
110

\
-.a
I

l/

', lr iri

W2_ jzrlV
glt./
vl

,gE
vF

:.-'r'

v-1

lzr\*\ ,l\
f l,r

Domnule moftenitor, zise el solemn, eu am insinito5it p6puSal cum vedeli, nu numai cd i-am redal viala, dar u,,i fA.ut .o aceasra vialS si fie minunati. Fdrd indoiald, pipu$a a derenjr mai frunoasi, apoi a cApdtat o rochie noui sJilendidd 5i, lucrul

_ Dupi

si

cel mai imporrant, am invilat-o sd vorbeasci,

da n.e ze.

sj

creeze;jntece ri

apuca.

tunde, umpleau balcoanele, se urcau pe coloane, penlru a veciea !i asculta mai bine. . O mullime de capete Si umeri, de cele mai diferite ctrlori, invetmintate pestril, luceau in lumina puternicd a soarelui. Suoc vedea lelele care se uitau la ea cu zimbete largi. Bucitarii, cu degetele rdsfirate, de pe care se scurgeau, ca. rd;ina de pe crengi, sucuri ropii, dulci, sau sosuri grase de culoare maro; nini;trii in uniforme de gali, impodobite cu fireturi. multicolore,.ca ni;te mairrule travestite in cocopi; muzicanlii mici ;i grisuli, imbrdca{i 'in fracuri slrimte; doamneie de onoare qi cavalerii, doctorii girbovi, savanlii cu nasurile lungi. curieri ciufulili, iulj de picior, seryitorimea irnbricati nu riai pre.j.,, decit mini;trii. ToalA aceasti rrasd cle oameni se ingrirn6dea care pe unde

scirilor, prin galerii, Ia balcoane. Se inghesuiau la iereslrele

Scena era sala principall a palatului. lar spectatori s_au aatLrnai mu11i. Ei se inghesuiau din toale pirlile: pe palierul de sus ai
ro_

aci,_ micula acrrild de la ^ . $iqi-a fdcut debutul pe o scendtearrul cte bilci al Brizac noud.

Ce fericirel zise mogtenitorul incet. ,.E timpul se aclionez", hotdri Suoc.

unchia;ului

tie pr'inz

fr .rozl -care, cu linilitea qi demnitatea unei fetile de cloisprezece ani, intirnpina sufele de priviri. Ea nu se sim{ea jntimidati de loc. Acefli spectatori nu erau rnai severi decit spectatorii de prin piege, unde, aproape in fiecare zi, Suoc dAdea reprezentalii. Vai, aceia erau spectatori foarte pretentio;i; guri-casci, soldalii, actorii, lcolarii 5i micii vinzdtori! $i Suoc nu se temea nici de specratorii aceia. Iar ei spuneau: Suoc e cea mai bund actrili din lume!... aruncau pe covoragul ei ultimii bani rrdrunli. Or, cu acesle $i monede se putea cLrmpdra doar o plicintd cu ficat, care pentru o dansatoare de circ linea loc de gustare de dimineald, de masb

gi toli tdceau. Toli, cu risuflarea opritd, priveau liinla

mrca

;i

de cini.

tt2

adevdrat.

$i iati cX Suoc incepu si-qi joace rolul ei de pipugd cu

Ea ipi apropie virful picioarelor, apoi se selti pe degete, ridici miinile indoite din cot spre cap qi, migcind degetul mic de la ambele miini, ca mandarinii chinezi, incepu se cinte un cintec. iqi cl5tina capul cind la stinga, cind la dreapta, in ritm cu cintecul. Zimbea cochet qi qiret, insd tot timpul cduta ca ochii ei sI fie rotunzi qi larg deschiqi, ca la toate pipugile... Ea cinti aqa: Bunul qi iubitul nostru doctor Gaspar Cu giinla sa atotcuprinzdtoare M-a readus de la al mortii hotar $i iatS-mi sint vie qi surizitoare. Sint iar in fala ta, prive$te-mi bine Zimbetul de fericire plin $i asculte-mi glasul cici numai la tine Tol timpul m-am gindit ca se revin. Dar drumul eu l-am ritdcit Te-am cdutat din loc in loc gi iati in sfirqit te-am regisit Oare ai uitat de-al sorei tale nume Suoc? Sint iardqi vie, bucuri-te, frate, Eu te-am visat jelindu-mi cu foc De multe ori in somnul meu de moarte Ai fi putut s-o uili pe Suoc! PriveSte-mi tremurul din al genelor joc $i pirul ce pe timple se revarsi $i nu uita ci surioara-Ji Suoc Are nume ce strelumineazi!

Pipu;a termind cintecul qi ficu o reverenld. Sala risufli extaziatd. Toli se migcari, diduri din cap qi plesciiri din limbi. Intr-adevir, melodia cinlecului era fermecitoare, deqi pujin trisla pentru o voce atit de tinird, dar glasul rlsuna atit de minunat, incit pirea ci iese dintr-un git de argint sau de
sticlA.

ochi ci patru.

repet; incet - Suoc, erau plini deTulli. qi de aceea pirea ci nu are doi Ochii lui lacrimi

113

Cu aceasta, critica lui sfir;it. in sald inrrari cei Tr.ei Grasarri. Aglonreralia din sali putea sA le pali neplicurd. dc acec.r toli s-au repezif spre ieqire. Bucitarul, in irtvilrli5eald, se propri eLr loate cele cinci degete cle la o minil, cLr iltlreaga lor irrcirratrrr! de suc dt' zmeurd, in spinarea ulei doanrne fruntoasc. Ea lipi ii cu aceastd ocazit'se clescoperi ci avea danluri falsi. cdci danttrra ii cizu din gr:rd. Cipitanul de gardd, gras. cilcd crr cizrna lrrr uriti 5i grosoland frunloasa danlurS. Se auzi: hr;t, hr5tl 5i maestrul rle ceremonic, inlorcinrlLr-se,
zise dojen ito r:

dernnilar, sunintlu-gi ilecoraliile.

- Nultai ci e pulin

Clillli ca ull inser,

se auzi

in Iini5tea din sali vocea riilijorulrri. cam slraniu cinlecul ei, obserri un

Cei Trei Grisani ntr pdreau prea rulburali de evenintcnlele .lin ziua treculS. Ceva ntai inainte se jucasc'rd in parc c!l rrlgca. sub supravegherea nredicului de serviciu. Aceasta o ficeau ca exerciliu. Erau foarte obosili. Feiele le slriluceau dc lraltsp!raire.

Trei

Frurroasa tloanrni care-qi pierduse dantLrra vrLr sd lipe 5i chiar nriinile, tlar. vai. o ditti cu clanttrra i5i pieniuse si grrsui. Bolborosi doar ccva de neinleles. Pcsle pulin, in sald nLr mai rimisese nici irn orr de prisos. Doar cei cu oarecari rdspuntlerr. $i, iatd, doclorul Gaspar gi Suoc sc infili5ari inainrea celor

Ali aruncat nuci! Trosnt'sc sub picioare! E revoltdlor!

ritjici

C rdsani.

de vint. Unul dintre ei avea sub un ochi u virritaie irr lorrni de trandalir urit sau de broasci fruntoasi. All Grdsan se uita
cu feame la acest lrandafir uril.
cu o vinitait-",
,.SA $tii

Cdnripile [e erau lipite de spinare, sernininti crr niplc pr"nze unrflare

Grisanul accidenlat risulla arrreninlitor. Doctorrrl Caspar zimbea incurcat. lrr ticere Grisanii exarninarai a(c'rr1i pJprisu. infili;area radioasi a moqtenilorului Tulli le ri:adlrse buna clispozilic. Ei, spuse unul dinlre cei Trci Grdsani, dururreala e)ti docloru I Gaspar A rne ri'/
Doctorul se inclinS. Ei, cum e pipulal inlreb; altul. Ferrneciloare, slrigi Tutti. Niciodatd nu-l vizuseri Grisanii alit de insLrflelit. Foarte binel Intr,atleyir, arat; bine...
I1.1

ci acesta l-a lovit cu i;i zise Suoc in gind.

nringea-n

fali 5i I a

dccorar

ldJi ceri

Primul Grisan i$i qterse fruntea cu palma, scoase un sunet ca un micdit sever gi spuse: , . Doctore Gaspar, ai executat ordinul nostru. Acum ai dreptul
r5splata. Se fdcu liniqte.

Micul.secretar, cu peruca roqcatd, linea pana pregdtiti penrru a nota dorinla doctorului. Doctorul incepu si-qi expune dorinla:
n-ru executarea rebelilor... Ei vor astizi, il - Tocmai fi executafi este vorba.intrerupse primul Grisan. despre asta Rugimintea mea este: si -r se ddruiasci tuturor prizonierilor viala gi libertatea. Cer s6 e ar-leze execulia ;i sd fie arse aceste eyafoade... Secretarul ro)covan. auzind aceasla cerere. de fricd, scdpd ::na. Penila bine ascutita. pdtrunse in piciorul celui de al Doilla Grasan. Ac_esta lipd qi incepu si se invirteasci intr_un picior. primul i-iran. cel cu vindraia. rise rauriicios: fusese rdzbunai. - Dracu' s-o ia! urlS al Doilea Gr6san, smulgindu-qi peniJa : n plcior ca pe o sigea6. Dracu' s-o ia! pretenlia as-ia e ciiminali! \, ai dreptul sd ceri asemenea lucruri! y aza cu Secreta-rul cel roqcovan '.-na.< in fugi zburd dupd elfugi. sparse inflori pe care o ris_ yi se bucaii, ca o bombd. :; Lrr ddevarat scandal. Al Doilea Gr6san i5i smulse penila ;i o ::-ncd in urma secretarului. Dar se poate oare, cu aiita osinzi., ;i;ii un bun aruncdtor de lance? einda nimeii in fundul gar_ : =iului de pazd. Acesta insd, ca un slujitor zelos, rimase :r:car. Penita rdmase infipti mai departe in locul aceia atit de .^..-n\.r prnd ce gardianul Iu inlocuit in oosr. - Cer si se diruiasce vjafa tuturor muncitorilor : ;roarre. Cer si se ardd egafoadele, repete doctorul cu condamnali glas scizut
:\<

Ieri, in Piala Justiliei, au fost ridicate zece esafoade

Drept rispuns, se auziri lipetele Grdsanilor. iji fecea impresra i.:1ela rupe nigte surcele. N u! - \[ori.Nu! Nu! Pentru nimic in lume! Ei vor fi executali! fopti docrorul paputii. ^- rnlelese ce i se cerea. Se ridicd din nou in virful J.roc de_ :i'. lipd qi se clitini. RochiJa ei tremura ca aripile unur 3=:: '-:-ra,r prins, capul se pleci -in'orice clipi pdpuqa eii gata sA

::

::OuSeaSCS.

\f0itenitorul se repezi spre ea.

115

strigi el. - Vail Vai! mai trist. Suoc lipi ii Gaspar, vedeli? Pipuqa iEi va pierde - Iatd, zise doctorul din ea este prea sensibil. Se va defecta din nou via{a. Mecanismul

definitiv daci nu-mi veli indeplini cererile. Eu cred cd domnul mostenitor va fi foarte nemullumit daci pdpuqa lui va deveni o cirpi roz care nu va mai fi bund de nimic. Pe mo$tenitor il cuprinse furia. El incepu sd dea din picioare. ca un pui de elefanl. i5i miji ochii qi incepu sd dea din cap. in lume! - Pentru nimic in lume! Auzili? Penlru nimicda pipupa lndeplinili rugdmintea doctorului! Eu nu voi lipi el.
mea! Suoc! Suocl incepu el

si

plingS.

Desigur cd Grisanii cedari. Ordinul fu dat. Gralierea fu anunlala. Fericir, doclorul Gaspar plecd acas6. ,,Voi dormi doudzeci ii patru de ore", iqi zicea in gind doctorul in drum spre casd. Intr'ind in orag, auzi discutindu-se ci in Piala Juslitiei ard eEatoadele Ei cd bogdtagii sint adinc nemullumili cb execulia nevoiasilor rdzvrdtili nu va mai avea loc. $i aqa, Suoc rdmase in palatul celor Trei Grisani. Tutti ieqi cu ea in grddinS. Moslenilorul strivea florile, intra in sirma ghimpati qi cit p-aci era si'cad6 in bazin. De fericire, nu lua in seamd nitnic. 116

vede ce sint o fetild vie? se mira Suoc. Eu nu m-aq fi ldsat pdcdliti astfel." A fost adus dejunul. Suoc v6zu prejiturile gi-9i aminti cd abia in toamna anului trecut reu5ise si mlnince o prijituri. Dar 5i atunci bitrinul August spusese cd nu era pr;jiturd, ci turte dulce. Prdjiturile moltenitorului Tutti erau minunate. Zece albine zburau spre ele. luindu-le drept flori. ,.Curn sd procedez? se chinuia Suoc. Oare pdpu5ile mininci'l Sint diferire pipuqi... Vai, ce pofli arn de-o prdjitu16!" $i Suoc nu mai putu rdbda.
,,Oare

el nu

an
a
{

,-./.2-"

eu vreau o bucd1icX... qopti ea. - $i imbujor5 obrajii. ii bine! se bucurA - Ce nu mincai. Mi-eramostenitorul. inainte, tu atii de'urit
Rogeala

Suoc mincd o buc61ici, apoi incd un4 qi inci una, qi inci, qi inci, Dar deodatd, vizu ce sluga care supraveghea de la distanle asupra mostenitorului se uita lir ea: mai mull chiar, se uita Ia ea cu groazd.

sa dejunez singur. Vai, ce bine! poltd de mincare...

Ai clpitat

gi

rL7

SIuga statea cu gura ciscatA. Seryitorul avea dreptate.

pdsdrile

qi garnisiti cu un bob de strugure. Totul se termine cu bine. Sluga i;i frecd ochii ;i inchise gura. Mogtenitorul vorbea intruna. Apoi, obosind, tdcu. Se lisi o linigte deplind, la ora aceea cdlciuroasd. Vintul de ieri, probabil, se dusese departe. Acum totul ?ncremenise. Nici

Nu ise intimplase niciodatl si vadd pdpuli care si mdnince. Suoc se sperie 5i scdpi a para prejiture, cea nrai fragedi

pe iarbe,

nu mai zburau. $i in aceasti liniqte Suoc, care ,edea

- Ce-i asta? intrebd ea. ridic6 Ce? Mo;tenitorul - moment de uimire. iqi intr-un

la intervale regulate, ca tic-tacul unui ceasornic ascuns in vatA. Doar ci ceasul face ,,tjc-tac", iar sunetul auzit era ,,tuc_tuc...
sprincenele

alituri de moqtenitor, auzi un sunet neinleles, ce se repera

ca un onr

Inare

aceast6 lini;re, ceva fdcea tuc-tuc. Suoc ridicd degelul. Mo;tenitorul ascultd. Nu e ceasul, zise el incel. Asta-i inirna mea de fier care bate.

Iati: tuc-tuc.,. E ceasul? Tu ai ceas? Din nou se fdcu lini;te ;i din nou, in

Capitolul
Menajeria

ffi'

z_-

ora de meditalii. Suoc rimase singuri. Desigur, nimeni nu-gi inchipuise ci Suoc era o fetili vie. Dupe toate probabilitilile, adevirata pipuqi a moqtenitorului T\rtti ce se afla acum in stipinirea profesorului de dans Un-doi-trei se purtase cu aceeati naturalele. Desigur, mesterul care crease acea pdpuql fusese foarte iscusit. E adevirat ci ea nu minca prdjituri. 1ns5, poate cd mottenitorul Tutti avea dreptate: poate ci ea pur qi simplu, nu avea pofti de mincare. Afadar, Suoc rimase singurd. SituaJia ei era dificili. Palatul enorm, labirintul ieqirilor, scdrilor, galeriilor. Gardienii inspdimintitori, oameni striini, aspri, cu peruci de diferite culori, tdcerea qi strilucirea o inconjurau. Pe ea nu o lua nimeni in seamd.Stitea in dormirorul moptenitorului, lingi fereastrd. ,,Trebuie intocmit un plan de acliune, hotiri ea. Cugca de

La ora doud, mo$tenitorul fu chemat in sala de studii. Era

ll9

fier in care se afld armurierul Prospero este in menajeria

tenitorului Tutti. Trebuie

mostenitorului nu ise aritau copii vii. in orag, nici chiar in vreun cupeu inchis. El cre$tea in palat. I se flcea o anume educatie, i se citeau cdrli despre impdrali cruzi gi despre conducitori de o;ti. Oamenilor din jurul Iui G era interzis si zimbeasci. Toti educatorii ;i protesorii lui erau ni5fe bitrini, inalli si slabi, cu buzele luguiate $i cu filci de culoarea prafului de puqcd. Afard de aceasta, loli sufereau de stomac. Or, in fala acestei suferinle omului nu-i vine si zintbeasci. Mogtenitorul Tulti nu auzise niciodatd un ris vesei 5i rdsunitor. Doar uneori ajungeau pind la el risetele unui mezelar beat sau ale celor Trei Grdsani, care ospdlau pe rnusafirii lor tot atit de gra;i. Or, acestea se puteau numi risete? Erau rdgete ingrozifoare, care te infricosau. nu te inveseleau. Nrrrnai pipuqa zimbea. Dar zirrbelul ei nu pirea celor Trei Crisani periculos. $i afard de asta, pdpufa nLr putea vorbi. Ea nu ar fi putut povesti moftenitorului Tutti despre atirea lucruri !inule deparle de el, de parcul palatului, de garda cu tobe de Ia podurile metalice. De aceea, el nu cunoltea nirnic despre popor, despre sdricie, clespre copiii fl6minzi. despre fabrici, nrine, inchisori, despre lirani gi despre feluL in care bogita;ii obligau pe rrevorapr sd le nunceascd gi curn isi insu;eau tot produsul miinilor slibite, ale celor urrili. Cei Trei Grisani voiau si-l educe pe moslenitor itr aia fel incit el sd devini cit nai riu gi mai crud. L-au izolat de lumea copiilo' ;i i-au arnenajat o rrrenajrrie. ..N{ai bine sA se uile la animale, hotiriri ei. Are o piprr;J idrd suilet 5i va avea qi animaie fioroase. Si vadd curn sint hrinjli
diavolesti. Astfel va invita sd fie crucl." Lucrurile insd nu se deslisrrraLr aga cutn voiserd Grdsanii. Mo5territorul Tutti inv51a sirgLlincios. asculta islorisiri ingrozitoare tiespre luptitori 5i imp5.ra1i, se uita cu uri la nasurile buboase ale educatorilor. insd nu devenea crrid. Tovdrdqia papuiii ii plAcea mai nult dec'il aceea a fiareior. Desigur, puteli si spuneli ci e ruqinos ca un bliat de doisprezece ani sd se joace cu pdpugile. La aceas{i virsti, mulli ar

si pitrund in

moqmenajerie.,, $ti1i deja cd Niciodatd nu fusese dus

tigrii cu carne crudd ;i cum inghite ;arpele boa iepurii vii. Si asculte rdgetul fiarelor cle pradi !i s; priveasci in pupilele l('T ro\",

prefera sd vineze tigrii. Dar afla mai tirziu. Sd rerenim la Suoc.

ari era un urister pe care-l vegi

t20

Ea hoteri sd a$tepte seara. intr-adever, o pdpu;A care umbld singuri ziua in amiaza mare prin palaf ar putea da loc la bdnuieli. DupA lectii s-au reintilnit. $tii, zise Suoc, cind eram bolnavi la doctorul Gaspar, am avut un yis ciudal. Se ficea ci m-am transformat din pdpuqi intr-o letili vie... $i eram actrili de circ. Trdiarn intr-un teatru arnbulant, alituri de alli actori. Tc-atrul se muta din loc in loc, oprindu-se la iarmaroace, in piele rnari, r.rnde ddclea reprezentatii. Eu umblam pe sirmd, dansam, ;tiam si execut exercilii dificile de acrobalie, jucan diierite roluri in pantonriuri. Moqtenitorul o asculta privind-o cu ochii nrari. Eram foarte siraci. Deseori nu aveam ce nrinca. Aveam un cal mare ;i alb. Purta numele de Anra. Clldream pe el qi lorrglam stind in picioare pe faua lui lati, acoperili cu atlas galben, zdrenluit. Calul a murit, deoarece o lun; intreagA arn avut prea pulini bani pentru a-l putea hrdni bine... Nu inieleg. - Sdraci? intrebA Tutti.pentrlr sdraci.De ce a1i fost siraci? Ei ne aruncau birruli Didearn reprezentalii Jr aram5, iar uneori, dupd reprezenlalie, pdlSria cu care clovnul \ugusf cutreiera printre spectatori rinrinea goali. N{oStenitorul Tutti nu inlelegea ninric. Suoc ii povesti pini se inseri. Ea ii vorbi despre viala grea Jc nrizelie, despre oragrrl atit de rnarc. despre bdlrina nobil6 care \!)ise s-o batd, clespre copiii vii, asupra cdrora bogilalii asmul .'iinii, despre gimnastul Tibul 1i ric.spre arrnurierul Prospero, clespre :clul in care muncitorii, rninerii. rnJlroz-ii rrrr ra ninricc-asca puterea ,elor bogali ;i gra5i. Cel rnai mull i-a vorbit despre circ. 'lreptal, lreplat, ea se .nsufle'1i ;i uiti ci-i povestefte doar un vis. -'De rnull locuiesc in teatrul arnb,,llarl al unchiapLrlLri Bri:i. Nici ci-mi nai acluc anrirrte cle cinti ;tiLr si dansez, si cdld:i\c !i sa lucrez Ia trapez. Vai, ce lucruri rninunate am inviia{! li

:: bitu din palnre. lat5, rle exentpltr, dutrrirrica lreculi am dat -cprczerlalie in port. Arn cintat un vals din simbrrre cle caisa...
. t,,t,ui de caisd? E foarle sirnplu. Arn slrins cloisprezece simburi . anl fdcrt flr.riere din ei. l-aur frecat de piatrir, pini ce le-anr
Crrm, din sinrbure de caisd? A, tu nu !1ii? N-ai vdzLrt nicioclati

un iluier fdcLrt clin

r:rul

gaurd nrici... Ce inleresanll Se poate iluiera

un vals nu nrrnrai cu

doisprezece sim-

t2I

grasan il lr.rvea cu rrn bici negru; un copil zdrenliros care nrinca ni,rle carlofi gi o rloanni nobile, girild in danrele, care cdlirca Lrn cal alb si fredona urr vals respingilor, cu ajulorLtl a doisprezece sirnbrrri de ca isd.-. In timpul acesta. in crr lotul alti parte, departe de acesl dormitor rrric. la Lrntrl din capetele parcului, iatd ce se petrecea. Si ntr crccieli cd se intinrpla ceva deosebil. Nu n trna i mofte!tilorul TLrtti avea vise stranii in acea noapte, Lltl vis dcrnn tie mirare a visal 5i gardianul care aclormrse in post, la intrarea in rnenajerra mollenilorLllui Tulti. El . gratiistAtea pe un mic s'ilp cle piarri. proplindu se cu sparele de 5i rnoldind plAcut. ipi linea sabia ci tcica rrrare ;i lucioasa

Tutlj adormi ;i visa lucrLrri ciudale: miEli ca_ cu nasuri nrari; un om care purta pe spinarea Iur goali qi galbeni o piatri enorrra, bine ciopliti, in rimp ce un
MolteniloruJ
raghioase'.

Ial-o! Dc ce o ascunzi la piept? il intrebi SLroc. Aceastd cheie rni-a fost datd de cancelar, Este cheia unei cusli dilt r]]enajeria mea. Dar ce, tu iii ascunse la tine cheile tuturor cuflilor.r. Nu, Mi s-a spus insi ci aceasti cheie este cea rnal tmp,'rtattti. Trehrri.. s ,r fla\tr(2... SLroc ii aritd nro5lenitorului arta sa. Ea fluierd un cintec nrinunat, 1in'intl cheia cu gaura in sus, in dreptul buzelor tuguiatc. N{oflenitorul era atit de incintal, incit uiri cle cheia .._i fur"r. incredinlati spre pislrare. Cheia rimase la Suoc. Ea o viri repecre irr buzunarul tle tianteli roz. inserase. Pcnlru pipugi se pregdti o cameri separali, aldruri "Sc clc dormltorul mo5ten itoru lu i Tutli.

buri de caisd. ELr ;tiu si lluier ;i cu cheia... -- Cu cheia? Cum? AratS-rni! Am o cheie lernecatd... . laCu acesle cuvintc. ltof(cnitorul Tutli igi descheie haina ;r . de git un lirrli;Or sLrblire, de care atirna o cheili albi.

scoase

-.

e;arla de rldlase neagri. AIdturi. pe pietri;, stdtea rrn felinar cu sticla prillsd intr<r relea de sirltd care ltrmina cizmele gardianului pi o omidi lungi. ce cizusc de pe frunze drept pe mirrcca lui. Trl'ioL I l)arrr .t, tutul payrri.. Asadar plantonul dormea ;i visa un lis neobi;nuit. EI visa cd sc aproptase cle el pipupa nto;tenitorului Tutti. Era intoclnai ra fi azi-dinlinea16, cind o arlrrsese tloctorul Gaspar Arneri. Aceea5r
122

intrt' genunclii. Pislolul stiitea linillit la briu intr,o parre,

sun

rochild roz, funclulile, dantele, flulurali. Numai ci acunr, irr ri:, ea pirea o fetild vie. Ea se miqca u5or, uilirrdu-se in sringa pi in dreapta, tresdrea;i ducea degetul la buze. Felirrarul ii lumina figura mici. Gardianul zinrbi in vis. Apoi ofli Si se aFZe mai conod, proplindu-se cu spatele irr gratii ii cu nasul in trandaiirul de fier cjin ornanlentalia gral

iilo r.

in virful
de gratii.

Atunci. Suoc, vdzind ci plantonul doarme, lud felinarul 5i, picioarelor, cu mare bigare de seami, trecu dincolo

Cardianul sfordia zgonrolos ;i, in somn, ise pirea ci irr menaje rie rag ligrii. In realitate, era lini;te. Aninralele tlorrneau. Felinarul lunina doar o mici porliune. Suoc inainla incet, ciutind sd pitrundi intunericul. Dar, spre norocul ei, noaptea nLl era intunecoasd. Stelele sclipeau, iar lumina felinarelor agilate in parc ajurrgea in acesl loc indepirtal printre virftirile copacilor 5i ale clitlirilor. De la irnprejrnuire, fetila merse pe o alee ingusli, prirrrre tufc rndrunte, inviluite de flori albe. Apoi, dintr-o dati, sinii mirosul fiarelor. ii era bincr:unoscLrr: odatd, la teatrul ambulant, lucrase un clresor cu lrei lei fi un dog de Ulmsc. Suoc ie;i pe o platformi deschisi. Imprejur se vedeau nrfte umbre negre, asernenea unor cdsule mici. Cu;ti, fopti Suoc. -nirna ii bitea pulernic. I Nu-i era frici de fiare, deoarece in general, cei care dau reprezentalii de circ nu sint fricoqi. ii era trici doar ca nu cumva rreo fiari sA se trezeascd de zgomotul pa;;ilor ei ;i de lunrina ielinarului, si inceapd se ragd li si trezeasci plantonlrl.

Suoc ridicd feiinarul mai sus 9i se uitd in cugti. Totul era nemi5cat ;i linigtit. Lumina felinarului se izbea de gratiile cultilor qi Iuneca in fiqii neregulate peste trupurile ce dormeau
Vdzu urechi mari, pufoase, citeodatd o labi intinsd, altidatd un spate vdrgat. Vulturii dormeau cLr aripile desficuie, semdnind cu ni;te blazoane vechi. in tundul unor cu$ti se profilau niltc
grdmezi ciudate,

Ea se apropie de cufti. ,,Unde o fi oare Prospero?" se friminta ea.

dincolo de aceste gratii.

intr-o colivie, inderAtul gratiilor subtiri de argint

123

sldteau

cd doarme. Lui Suoc i se piru cd zimbea in barba roqie. ,,Sint o proastd", se liniqti Suoc. Totuqi i se ficu frici. In -liniptea din jur cite ceva trosnea, ba ici, ba colo ciriia, piuia... Incearcd sd intri noaptea intr-un grajd sau si asculli lingi un cotej de giini; te ya mira lini$tea fi totodat5 vei auzi atitea zgomote merunte, ba fi;iitul unei aripi, ba un climpinit, ba trosnetul prdjinii pe care moliie giinile, ba un sunet sublire ce a scipat ca o piciturd din gitlejul pisdrii adormite. ,,Unde-o fi Prospero? se gindi din nou Suoc, cu o neliniqte crescindl. Daci o fi executat cumva astizi gi in locul lui a fost bagat un vultur?" $i-n acel moment, din intuneric, o voce necunoscute rosti
r

cocolati pe mici stinghii a;ezate Ia diferite inillimi papagalii. $i, cind Suoc se opri lingi aceasti colivie, i se pdru ci unul dintre papagali, care stetea mai aproape de gratii, bitrin, cu o birbie ropie, lungd, qi-a deschis un ochi fi s-a uitat la ea. $i ochiul lui semina cu un simbure de limiie secat. Mai mult chiarl El iqi inchise repede ochiul, preficindu-se

agugit:

Fetila mai auzi o respiraJie grea ti accelerat; ;i alte citeva \'Jnele ce pireau scheuniturile unui duliu bolnav. Vai! exclamd Suoc. Ea indrepti felinarul spre locul de unde se auzise chematd. \ao1o se vedeau arzind doui lumini ro;ii. O matahalS neagri in cugcd, asemenea unui urs, linindu-se de gratii Ei cu lipit de ele. Prospero! fopti - dintr-o dati ii Suoc. prin minte o mullime de gindurr: trecu $i ..De ^ce-o fi atit de inspdinintitor? E acoperil cu o bland :. urs. In ochi are scintei ro;ii. Are gheare lungi ;i indoite. E dezbrdcat. Nu e om, e gorild..." Suo-c era gata si plingi. In sfirqit, ai venit, Suoc, vorbi matahala aceea ingrozitoare. S::an cd am si te vid. Bine te-am gdsit! Am venit si te salvez, ingind Suoc cu o
.

Suocl

:;e

trem urind6,

Nu voi mai ie;i din cugci. Astizi, voi muri, Suoc. din nou se auzird sunetele groaznice, schelildituri. Matahala $i :i--. apoi se ridici qi din nou se lipi de gratii.

Apropie-te, Suoc!

rz)

-- fi-e fricd de mine, Suoc... Mi,am pierdut iniili5area de orn. Nu-1i fie fricil Apropie-te... Ai crescul, ai slibil. Ai lala
t

Suoc se apropie. Chiptrl acela groaznic o fixa cu pririrea. Desigur, nu era un chlp olnenesc. Semdna mai mrrlt cu capul unur lrrp. $i rnai ingrozitor era cd urechile acestui Iup avearr [ornrir u rech ilor onrenclli. deli erau at.operitr. cll lln fdr arprrr 1i r,rr-. Suoc vru s5-fi ascundd ochii cu mina. Felirrarul ii lrentura ln mlna. Pete galbele de lumini zburau prirr viztiuh.

El vorbea cu greula1e. Se lAsi tot rnai jos ;i. in sfirlii, se culci pe pardoseala tle lernn a cuilii. Rdsulla 1or mai cles, 5i
rnoarte...

r\14...

rnai des, deschizind larg gura cu dinlii lungi r;i galbeni. Voi muri curind. Eram sigur ci te voi vedea irrainte de

Intinse apoi mina lui piroasd tie mairnuli, ciulincl ceva jrr inluneric. Se auzi un zgotnot de parci ar fi iost slnuls un erri. apoi groaznici se intinse priIltre gralii. ^mina-i In mini linea o liblild nicd de lenrn. Ia-o. Aci este scris totul. Suoc ascunse tiblila.

Nu Iri1ni inrr niii un raspurrs. Suoc apropie felinarul. Dinlii i se crispaserd penlru totdeaula intr-un rinjet. Ochii-i tulbLtri se uitau sticloqi prirr ea. Prospero! strigi Suoc, scdpintl felinarul. A rnurit! A nlrlr
Prospe rol

--

Prospero! $opti ea.

Feliflarul se

stinse.

Capitolul

XI

Devastarea cofetdriei

ce se stirnise in menajerie.

Oardianul cu care am ficut cunoptinli, lingi intrarea in me_ najerie, nu mult dupi ce Suoc i-a gterpelit Telinarul cu sticta lui prinsl. in- releaua de sirmi, se tiezi din cauza zgomotului

Aerul era imbilsdmat de parfumul iasomiei. La dracu ! cu . Gardianul scuipd potiratita necaz, incit scuipatul 1i;ni ca un glonte qi retezA micul al unei flori de. iasomie. Concertul fiarelor risuna cu o forte crescindi. Gardianul dere alarma. inrr-o clipa se adunari oameni crr lorlele- aprinse. Torlele trosneau. Gardienii se injurau. Cineva se impiedici in sabie qi cdzu spirgindu-qi nasul de pintenul curva.
129

trosnind . Gardianul cddcd de grilaj,puternic din fdlci. se inrinse, lovindu_se dureros cu pumnul qi in sfirpit, iqi veni definitiv in fire. Atunci, siri in sus. Felinarul lipsea. Stelele striluceau lin.

, fier. pisiirile bdreau din arioi... de ^.Fiareje-

rigeau. urlau, lipau, Ioveau cu cozile peste gratiile

Mi s-a fural felinarul! - A inlrat cineva in merrajeriel - Holii! - Rebelii! Cardianul cel cu nasul spart !i altul, cu pintenul strivit. precunr ;;i alli gardieni, sligiind intunericul cu torlele, porrriri imporrira
duEnan
u

Dar nrr dcseupcTirjr rtirnie \u5lrcLI iIl nret]aj( ri(. Tigrii ricneau, deschizintl gurilc lor ro;ii, pu{rrroase. Lt'ii sc agitau prirr cupti, cuprinqi de o Inare neliniste. Papagalii lirccaLr tirdboi... Ei se invirteau ca un carusel nrrriticolor. N'lainrrrlelc .c balansau pe trapeze. Iar Lrrgii mormiiau cu o voce inrnroasi. de
bas profu nd.

lui

necunosc

t.

Aparilia tortclor aprinse

aceasta adu nare.

Ii a oamenilor

tLilburd 5i nrai rrrull

- Mic... - StI jos... - Proqtilor! Slili ce-i asta? E un papagal. A zburat dirr colivie ;i s-a a$ezat acolo. Dracu si-l ial Gardianul de pazd, care ddduse alarnra, licea rLrSinat. jos. El - Trebuie sd-l din Vurm. a alarnral toate fiarcle. Tu ccl nrai tinir. Urcl-fe tu, - Sigur.purla numele de Vurm e$li apropie cle copac. Dar rru se Cel care
se putea hotiri.

Gardienii verificard loate cullile. Totul era in ordine. Nu gisiri nici chiar felirrarul pierdut de SLroc. Deodati, gardianul cu nasul sparl spuse: Slai! iii ridicd in sus torla. Toli se uitard in sus. Acolo se vedea coroana neagri a copacului. Nici o frunzi nu se rnigca. Era o noaple liniftili. - Vedeli? intrebb garclianul cu o voce fioroasi, agitind tor1a. Da, ceva roz...

9i ia-l de barbi! - Urci-testitea nemjScat. Pencle lui roz se veclearr in desiSul Papagalul

frunzelor, luminate de lumina lortelor. Vurm i;i indesd pdliria pe frunte qi se scirpirri la ceafi. Mi-e lricd... Papagalii nruqci foarte clureros. pom. Dar, la jLrnritalea se opri. govdi o clipa. aprri alrrneci in j,'r.
130

- Prostu le! Totugi Vurrn se urcd in

trLrnchiLrlLri,

lot ce se putea lti despre animale.

Pentru nimic in lume! zise el. Asta nu este treaba Inea. si mi lupt cLr papagalii. in acest moment se auzi vocea nrinioasd a unui bdtrin. Un om, (irlindu-fi pantofii, se gribea prin intuneric spre gardieni. Nu trebuie sA-l atingeli! strigi el. Nu-l deranjali! Cel care striga era supraveghetorul principal al menajeriei. Era un mare savant, specialist in zoologie, adici ;tia la perfeclie

Nu qtiu

ll

pat, ldrd a-ti scoate scufia,

pe
nas.

Locuia in apropiere de menajerie gi alergase direct din

lrezi zgomotul.

;i

avea

plo;ni1d mare

gi

lucioasd

Era foarte miniat. intr-adevAr: nitte soldati indrizniseri sa se anestece in lumea lui, un nitdr6u oarecare vroia s6-i apuce de barbi pe papagalul luil Gardienii se ddduri la o parte. Zoologul i;i ridicd capul. Vdzu gi el de asernenea ceva roz printre frunze. Da, declard el, acesta este un papagal. Este cel nai bun papagal al meu. intotdeauna e cLr toane. N-are astimpir sd stea in colivie. Acesta este Laura... Laura! Laura! incepu el s-o cheme .ru vocea piligdiard. li place si fie tratatd cu blindele. I-aura! Laura! Gardienii pufnird in ris. in general, acest mosnegul imbricaf intr-un halat inflorat, in papuci de casd, cu capul ridicat, de pe care atirna pini la c6lciie ciucurele scufiei, apdrea ca ceva amuzant

rrintre gardienii uriaqi, printre to4ele arzind cu flSciri vii

,

rletele iiarelor, Urmd apoi lucrul cel mai ridicol. Zoologul se cifArd in copac. Ficea acest lucru cu destula agilitate probabil nu era pentru :rima oard. Un, doi, trei. in mai multe rinduri apdrurd de sub ralat picioarele lui in lenjerie vdrgatd, qi respectabilul mo;ireag :i rrezi sus, lingd linta cAlAtoriei sale scurte, dar periculoase Laura! murmuri din nou el dulce;i linguEitor. Deodati un 1ip61 strident urnplu menajeria, parcul ;i impre.lrimile pe cel pulin un kilometru. E diavolul! strigl el. Se vede ci pe cracd, in loc de papagal, stefea un monstru. Gardienii se diduri un pas inapoi. Zoologul se prdvili de :r). Norocul, in chip de craca, scurt5 ;i suficient de rezislentA, 5al\e; rdmase agilat de halat.

5i

l3l

fali

O, dacd alli savanli l-ar fi vdzut pe respectabilul lor confrate in aceasti poslurd, desigur ci ei;i-ar fi intors privirile din respecr
de chelia

intuneric galopeazi cai negri, cu coame de foc. . . Zar-va din menajerie se potoli. Zoologul atirna nemiqcat. in schimb in palat incepu 'agitatia. Cei Trei Grisani, cu un sfert de ceas inainte de aparilia in copac^a papagalului misterios, primiserd ve$ti nepldcute: ,,In oraq domnefte dezordinea. . pu;ti. Ei trag in gardieni qi arunciMuncitorii au cipdtat pistoale pe toli grdsanir fn riu.,, 9i Tibul este in libertate si adune locuitorii de la ,,Gimnastul periferii intr-o oasre." ,,Foarte mulli dintre gardieni au plecat in cartierele mun_ citore;ti ca sA nu mai slujeascd pe cei Trei Crisani... ,,Co;urile fabricilor nu mai fumegd. Maginile stau. Minerii refuza \a intre in galerii dupd cdrbuni penrru bogdragi... -Jiranii din imprejurimi se rizboiesc cu proprietarii mofiilor.,, Iate ce raportaserd miniqtrii celor Trei Grisani.

fluturau

ti cuno;tinjele lui. Halatul i se ridicase prea indecenr. Gardienii o luari Ia fugd. Fldcirile torlelor din miinile lor

in vint. Pdrea cd in

Grisani incepuseri sd se ingraqe. Chiar sub och ii

Ca de obicei, din cauza neliniqtii, cei Trei

dintre ei iqi adiugi cite o suti de giame. gui unul dinrre ei. Nu mai pot... E p.*" p*.iil'#ft::ttT-Tri Butonul de la guler mi s-a infipt in git... $i pe dati i-a plesnit cu zgomot gulerul lui sclipitor.

consiliului de stat, fiecare

Iar al treilea se uita abitut la burta sa. in felul acesta, in fala consiliului s-au ritlicat doud probleme: in primul rind, sd se gdseasci firi intirziere mijlocul de a opri ingrdqarea qi, in al doilea rind, s6 se indbuqe dezordinea dirr orap. In legiturd cu prima problemd au hotdrit urmitoarele: Dansuri!

Mi

ingrap! urla al doilea. Salvali-m6!

.scfq ;t

.:eil|
A

t,

-de Dansuril Dansuri! Da, desigur, dansuri. curi slibire. sI fie invitat profesorul se mai pierde - Fdrd ava trebui si dea o clipi, Grisani leclii de balet. celor Trei de dansuri. El insi... - Da, se rugd Primul Grdsan, menajerie ajunse strigdtul resTocmai in acest moment, din pectabilului zoolog, care vizuse in copac pe diavol in locul papagalului iubit, Laura. intregul guvern se repezi in parc, pe alei, citre menajerie. - Ufl Uf! Uf! se auzea in parc.
Treizeci de familii ale celor mai frumoSi fluturi, de culoare portocalie, cu nervuri negre, speriindu-se, au pdrdsit parcul. Apdru o mullime de tor1e. O pddure intreagi de torte aprinse

cea mai bund

-rR
---

ca la o comandi, se traserd inapoi, urlind- qi lipind, cizind claie pesre grimadd. agitintlu-se pi cautindu-yi \(aparea. Torlele /aceau la pdminr. foeul se rdspindi. fumul negru porni in valuri.

miros. dc pddure li 1atqtn1.,u menalene rd)in5. Aceasrd \reo alerga yi ardea. \rno prna ta mar TAmase\tr5 lece pa5i, tot ccea ce fugea rdmase parcd dintr-o dati f6ri picioare. $i inttatd to1i,

_o!

al panicii. Iar-de a-colo, din menajerie, de dupd gardul de fier, lini;;tit, cu pagi hotdrili ;i rnari, inainta un om urias. $i in acea lumini, cu paruL lui ro;u pi cLr oehij scinreind, intr-o haine ruptd, el pdrea o vet'lenie infiordtoare. Cu o mini lrnea.de .zgarda impletitA dintr-o bucati de lant o pante16. Fiara gdlbuie ;i zvelti, ciutind si se srnulgi din zgarda oribilb, sarca, scheidldia, se zvircolea ;i, ca un leu de pe fanionul unui cavaler rnedieval, ba scorea! ba inghilea o lirnbi lungi, de culoarea

-A: - Salvali-vd! Parcul se cutremura de atita larmA. Vilvetaia se intinse, lurninind cu.. lucirile sale purpurii intreg acesl spectacol al fugii 5i

Iar cei care indrdzniri si se uite inapoi vdzuri ci pe ce_ l;lalt .bra1 omul acesta linea o fetifA intr-o rochili sclipifoare, de .culoare roz. Fetila se uita cu groazi la panlera ce se zbdtea furioasS, igi trdgea picioarele in pantoiiorii cu trandafiri aurii si se
lipea de unrarul pr ierenului ei. Prospero! u rlau oarnenii fugind. Prospero! E Prosperol Salvali-vi!
PApu;al Pdpuia!

zneu ret.

Suoc siri de pe bralul armurierului. O mullirre de pistoaie zdceau aruncate in iarbi. Suoc ridicd trei pistoale. DouA dintre ele le lui Prospero, iar unul ii rdmase ei. pistolul era aproape cit jumetate din inilJirnea ei. Dar ea ltia cum se mane\,rcaza aceastd .drdcovenie neagrd ;i lucioasd: la circ invdlase sd tragd cu pistolul. Sd mergem! porunci arnu rierul.
136

fr"rgari.

$i atunci, Prospero dddu drumul panterei. Pantera, dind din coadd, cu salturi mari, se arunci dupi

prstol.

- La bucdrdrie! La bucitdrie! strigd Suoc, gesticulind cu pistolul din mers. Alergau prin beznd, rdvi;ind tufele;i stirnind pdsirelele adormite. Vai, cit de mult suferise rochila minunari a lui Suoc! Miroase a ceva dulce, zise deodati Suoc, oprindu-se sub nigte -ferestre luntinate. $i, in loc de.deger, ala cum faci cind vrei sA arragi atenlia cuiva, ea ridici pisroluJ cel negru. Gardienii care se apiopiau irr fugi de dinr;ii ii z/arird abia cind furd cocolali tocmai in virful unur copac. Dupi o clipi. de pe crengile ce se intindeau spre casi, ei trecurd pe fereastra principali. Era aceea;i [ereastri prin care ieri intrase zburind, vinzi_ t0rll I de baloa ne. Era fereastra cofetSriei. - Acl, cu toat; ora tirzie iji cu toatA panica, lucrul era irr toi. Intreg personalul, e,rferari si bdieli ;trengari, cu tichii albe, era lr plrna aL-lrvrtate: prcl)arau Lln compot special pentru rnasa dc a doua zi in cinstea reintoarcerii pdpu;ii rno;tenitorului Tutti. De daTa aceasta se hotirise sd nu se nrai facd lort, de leanla ca nu cumva yreun alt musafir zburilor se dislruga crerna franlu_ zeasc-A !i lructele zaharisite, de o exceptionald calitate. In rnijlocul bucetiriei se aila un ca.al. in el fierbca api. .\burul alb invilLria totul. Sub acesr vdl protector, ajurorii de bucitar se silnleau tare fericili: ei teiau fructele p"ntru .,,n,1,,I. $i a;a... Dar aci, prin aburi ;i invdlnrd5eali, iolerarii rdzura rn tablou inspiirninti tor. . ln fata..ferestrei, crengile se leginard, frLrnzele fogrrird, ca rnarntea vuellel ;r pe pervazul ferestrei ap6ruri doud fiinle: un i'ganr . u parrrl ro5u ;i tr ierilu. Sus rniinile! striga Prorpero. in ficcarr nrirra lrea.irs rrn

baloane?

Nu se mai gindeau la ceea ce va face pantera dupi aceea. Trebuia gisiti ieqirea din palat. Trebuiau sd se salveze. Unde oare se afld cratila secretA, despre care povcstisc Tibul? Unde-i cratila misterioasd prin care se salvase vinz6torul tle

Nu-i mai interesa ceea ce se petrecea in fundul

parcului.

- Nici o mi;care! zise Suoc cu o voce sonori, ridicintl ! l5l o lLl1. Doud duzini cle mineci albe se ridicari firi a mai a;tepta
lrd invitalie nrai convingitoare.

t37

Apoi incepuri sd zboare cratilele. Era o adevirati devastare a domeniului de sticlS qi de aramA fierbinte, dulce ;i aromat al cofetdriei. Armurierul c,luta cralila cea mai importantd. in ea era \caparea lui si a micii lui salvatoare. El rdsturna borcanele, imprigtia tigiile, pilniile, farfuriile gi tivile. Cioburile de sticl6 zburau in toate pArlile, zdringdnind cu zgomot 5i bubuituri: fdina vlrsatd forma o trombS, aqa cum formeazi Simunul in Sahara; se ridicau virtejuri de migdale, stafide, cire5e; zahdrul tos se revirsa de pe polile cu zgomot de cascadA; inundalia de sirop se ridicase la trei sferturi de metrul apa improSca, fructele se rostogoleau ;i se prdbuqeau turnurile de cratile de aramd... Totul fu rdsturnat cu fundul in sus. A;a se intimpla citeodate in vis, cind Stii ci visezi, qi tocnrai de aceea poli si faci tot ce vrei.
Esle! tiDa Suoc. lat-o! Ceea ce cAutau fu gdsit. CapacLrl zburi peste grimada de ruine gi cizu in lacul dens, de culoare zmeurie, verde qi galben al siropurilor. Prospero vizu cratila fdrd fund. Te voi urma indatd. - Fugil strige Suoc.crarili. $i, dispdrind in ea, auzi urletele Armurierul intri in celor ce rdmiseseri in cofetine. Suoc nu mai avu timp se fuga. Pantera, care-gi continuase fuga ei inspiimintdtoare prin parc ;i prin palat, apiru aci. Rinile produse de gloanlele gardienilor infloreau blana ei ca ni;te trandafiri. Cofetarii se pribu;ird intr-un ungher. Srroc, uitindu-9i de pistol, arunci in panteri cu o pari ce-i cizu sub mind. Fiara se repezi dupd Prospero, cu capul in cratili. Se prdbugi dupd el in galeria ingustd qi intunecoasS. Toli ii vdzuri coada galbend ieqind din cratild ca dintr-o fintind. Apoi dispAru lotul. Suoc iqi acoperi ochii cu miinile: Prospero! Prospero! lar cofetarii riseri sinistru. Apoi intrari girziie. Uniformele Ior erau rupte, fejele acoperite cle singe, pistoalele fumegau: se luplasera cu pantera. pierdut! il va sfi;ia pantera! Atunci imi este - Prospero e spuse Suoc. indiferent. Md predau, Ea vorbea lini5tit, coborindu-!i minula in care linea pistoiul
eno
r|T1.

Deodatd rdsune

o irnpugciturd. Prospero,.lugind prin galeria

138

ffi,
:

re

t^
(.

)r
1,

q
1

subterani. tr;sese in pantera ce-l urmerea.

E rnort, - Triielte! zise gardianul, rdsLrflind greu. Triieqte! L-arn salvat - se bucura Suoc. Sirmana pe prietenul poporului! A;a rniculi Suoc avea rochita pdr ;i de pe pantofi morotLrliii. sf?;iati, iar trandafirii aurii din

Gardienii se adunari la gura cralilei. Lacul de sirop le ajungea pind la jundlatea cizrnelor lor uriale. Unul dinfre ei se uitd in cratili, apoi virind nrina in ea, rncerea sA trage ceva afard. Atunci ii sdrird incd doi intr-ajutor. Sforlindu-se, ei au scos, trdgindu-l de coadd, anirnalul mo11, iurpLrscalr la intrarea in galerie.

i;i indeplinise sarcina primiti de la prietenul ei ginrnasrtrl Tibul: il salvase pe armurierul Prospero. A;al zise gardianul, apucintl-o - mult liudatd, ce vei face acum!pe Suoc de nini. Sir vedern pipLrqi Si vedern... -- Sd fie dusi in fa{a celor Trei Grdsani...
rozd

Se irnhujorare dc

bu

e tr

rie.

Te vor condamna la moarte. Tirnpitulel rispunse liniqtiti Suoc, lingind tle pe dantela patd duLce de sirop, ce-i cdzuse pe rochigi atunci cinti

Prospero devasta cofeldria.

Capitolul
ProfesoruL de dans
U

XII
n-Doi-Trei

:-: sa\anlii, dupd legile neclintite ale logicii. Era dimineald. parcd :--::e pentru dimineala asta natura era splendida. '.:. ratrine, cu infdgigare expresivd de 1ap, ii trecu Chiar unei durerea de : . rare n-o ldsa din copildrie; aga de minunat era aerul in acea , - ::eala. Copacii nu fremitau, ci cintau cu voci vesele de
111

Ce _s-a mai intimplat cu pipu;a dati in vileag nu se ::i.amdatd. Afari de aceasta. ne yom abtine pentru momentlne si :.:l alle explicalii, ;i anune: ce papagaL era in copac ti de ce :: sireriase venerabilul zoolog, care, poate, qi acum atirni de o ::i;4.. ca o cdma;i spdlata iri intinsi la uscat; cum a scapat ':::lrierrrl Prospero, qi de unde apiruse pantera; cum ajunsise i-,.. in bralele armurierului; ce monstru fusese acela care avea :-,: .rnenesc; ce tabhe ii ddduse acesta lui Suoc Si de ce el . :-ul"rr... Totul se va Idmuri la timpul silu. Vd asigur ci nu s-au .::--,piar nici un fel de minuni, ci totul s-a petrecut, a:fa cum

copii. intr-o dimineald ca aceasta, toati lumea voia si danseze. De aceea, nu e de mirare ci sala profesorului de dans Un-doi-trei era arhiplini. Desigur ci pe stomacul gol nu-1i vine si dansezi. De asemenea. nu vei dansa cind e5ti amiirit. insd burli goale ti amAraciuni aveau doar cei ce se adunau in aceasti zi in cartierele muncitoreqti, pentru a porni din nou un atac impotriva palatului celor Trei Grdsani. Iar filfizonii, doamnele, biielii qi fetele celor lacomi qi bogali se simJeau cil se poate de bine. Ei nu gtiau ci gimnastul Tibul organizase pe regimente muncitorii siraci gi fldminzi; ei nu ;tiau cd mica dansatoare Suoc il eliberase pe armurierul Pr ro, pe care-l a;tepta cu neribdare poporul; ei
r.lt

&

nu dddeau importanll acelor tulburdri ce se iscau in ora;. domni;oard - Fleacuri! spunea oDacd ei vor drdguld, dar cirni, pregdtindu-qi pantofii de bal. porni la atac, garda palatului ii va nimici. ca si data trecute. filfizon, muqcind dintr-un mar - Desigur! izbucni un tinir fracul. Acegti mineri ;i acegti gi examinindu-qi cu luare-aminte meseriagi nespilali nu au arme, pistoale qi sibii. Iar gardienii au chiar 5i tunuri. Perechi-perechi, oamenii fdrd de griji ;i mullumili de sine, se indreptau spre casa lui Un-doi-trei. Pe uqa casei lui era o tdblitd cu inscriplia: 142

tf,,,ffiTi'
:

If'
.--

rt^i^'il"i,i""i'i"ii,iiiiiii*
rr

, rr .6\- .s)

ll2

qrJ
0
-.:I.

\r\CI.

Pe parchetul de culoarea mierii, intr-o sali mare, rotundi,

Un-doi-trei didea leclii. El insuqi cinta cu flautul lui negru, care nu se qtie prin ce minune stitea in dreptul buzelor lui, deqi el tot timpul gesticula cu miinile, cu man$ete de danteld qi minugi albe din piele de ciprioari. Profesorul luneca qerpuind, lua diferite pozilii, didea ochii peste cap, bitea misura cu tocul $ la fiecare minut fugea 143

la oglindi si vadi: daci e frunos, dacA-i stau bine fundele. dacd-i luceffe p6ru-i pomddat... Perechile se roteau. Erau atit de numeroase ;i transpirau atit de mult, ci-1i venea sd crezi ci fierbe o supi pestrigd qi probabil, fEri nici un gust. Cire un cavaler, cite o doamni, invirtindu-se in invilmdseala generali, semana ba cu un nap cu coade mare, ba cu o loaie cle varzi, sau cu ceya nelimurit, colorat gi ciudat ce poti gisi uneori inlr-o farfurie cu supi. Iar Un-doi-trei indeplinea in aceastd supi funclia de lingurd, mai cu searrd ci era ti foarte lung, sublire gi incovoiat. Vai, ce ar mai fi ris Suoc daci ar fi putut vedea acesre dansuri! Chiar arunci cind juca rolul ciocildului de aur din pantomima ,,Impdratul cel prost", ea dansa mult mai gralios, cu toale ce trebuia sA danseze ca un ,,ciocdl5u". Dar in toiul dansului, trei pumni uriafi in mdnuqi grosoJane de piele au bitut in uqa profesorului tle dans Un-doi-trei. DupA aspect, ace;ti pumni se deosebeau foarte putin de niite ulcioare de lemn sau de pimint.
peste cinci ninute, profesorul de dans Un-doi-rrei era palatul celor Trei Grisani. Trei gardieni veniseri dripi dus Ia el. Unul dintre ei l-a a;ezat pe crupa calului, cu spatele spre sine mergea cu spatele inainte. Un - cu alte cuvinte, Un-doi-trei de carton. Era o cutie foarte gardian ii ducea cutia cea mare
incdpdtoa re.

Iar

Supa se opri.

Doar trebuie sd iau cu lnine anrrrnite costLLrne. instlunrenre rnuzicale, perucile, notele li romantele preferate, declarase Undoi-trei, pregitindu-se de drum. Nu se $tie cit rimp yoi fi nevoir sd rdnin la palat. Eu sint obignuit cu gralia ;i fnimuselea 5i de aceea imi place sd schimb des imbrdcinrintea. Dansatorii fugeau dupd cai, filfiiau batiste gi aclamau pe Undoi-trei. Soarele se indllase sus de tot. Un-doi-trei era multurnit ca este chemat la palat. Iubea pe cei Trei Grdsani pentru faptul cA acettia erau iubili de fiii qi fiicele

bogdta;ilor tot atit de grali. Cu cit un bogdtaqi era rnai bogat, cu atit mai mult ii pldcea lui Un-doi-trei. ,,Chiar a;a, cugeta el, ce folos am eu de la siraci'l Parci aceftia it.tvati si darrseze? Ei sint intotdeauna ocupati cu tnunca pi niciodati nu au bani..AItceva e insa cu negustorii bogali, tiorn-

r11

canapea turceascS.

:ugea gifiind spre vreo funddturi, in timp ce pe de lituri fugeau sLugi ro$covane, cu ciomege, pregitite pentru aperarea stipinului lor. Inlr-un loc, asemenea slugi, in loc sd-pi apere stipinul gras, rr totr-l pe nea$teptate, incepuri siJ ciomigeasci, provoiind gdtigie in tot cartierul. Lui Un-doi-trei i s-a pirut la inceput ci cineva scuturd o

Prospero! - Prospero! - E iar cu noil - Cu n-ooo-iii! Alteori, zbura cite un gardian cilare pe un cal infierbin:at, care impropa spumi. Ici, colo, cite un grisan oarecare

Pe drum s-au intimplat insi Iucruri destul de ciudate. in rot timpul, in depbrtare se auzeau impugcituri. Grupuri mici de oameni agitali se inghesuiau lingi por1i. Uneori, doi, trel meseriati traversau strada in fugi, cu pistoalele in miini.,. S-ar fi zjs ci intr-o zi atit de minunati b5canii trebuiau si tot vindi, iar ei inchideau obloanele, aritind doar obrajii lor gragi gi luciopi prin feristruici. Fel de fel de voci rdsunau din cartier in cartiei.

nigorii extra{leganli $i doamnele. Ei au intotdeauna mulji bani qi nu fac niciodati nimic." Cum vedeti, Un-doi-trei, dupd propria lui plrere, era un om cu scaun la cap, iar dupi pdrerea noastrd era un prost. ,,Suoc nu-i decit o proast5! iqi zise el, amintindu-gi de mica dansatoare. Ce rost are sd danseze pentru cerfetori, soldali, meseriapi gi copii zdrenlirogi. Ei plitesc atit de pulin...,, Probabil ci prostinacul Un-doi-trei s-ar fi mirat gi mai mult daci ar fi aflat cd mica dansatoare gi-a riscat viata ca se salveze pe conducdrorul acestor cerqetori. meseria5i qi copii zdrenldrogi pe armurierul Prospero. Cdldrelii galopau ca vinrul.

56raqi!

. .Dupi ce i-au aplicat pe rind cite trei duzini de lovituri, 'iugile i-au dat pe rind grisanului cite un picior in spate, pe -rm5, imbrdliqindu-se gi agitindu-gi in aer ciomegele, au luat-o : fugd strigind: - Jos cu cei Trei Grdsani! Nu mai vrem si slujim pe boTriiascX poporul! Iar glasurile din depertare strigau:

Prospero! Pros-pe-rol

t45

intr-un cuvint, era o zarvd, de nedescris. in aer mirosea a praf de puqc5. $i, in sfirqit, avu loc qi ultimul incident. Zece gardieni au barat calea celor trei tovaripi ai lor care duceau pe Un-doi-trei. Ace$tia erau gardieni pedeqtri. Stali! spuse unul dintre ei. Ochii lui albaqtri scdpdrau

mentul tremura. Tremurau qi genunchii profesorului de dans Undoi-trei. Nu se $tia care tremurat se auzea mai tare. sintem soldali din - Noispre palat. LisaJi-negarda palatului celor Trei Grdsani. Ne grdbim imediat si trecem. Atunci, gardianul cu ochi albattri iii scoase pistolul de dupi eqarfi 9i zise: .._ in acest caz, pred.ali pistoalele pi s5biile. Armele soldalilor trebuie sd slujeasci numai poporului, qi nu celor Trei Grisani. Toli gardienii care inconjuraseri pe cilireli au scos pistoalele. CilSrelii puseri gi ei mina pe arme. Un-doi-trei igi pierdu cunottinla ;i se rostogoli de pe cal. Cind qi-a revenit, nu se $tie precis, dar in orice caz, dupd ce s-a terminat lupta intre gardienii careJ insoleau pe el qi cei care-i opriseri. Se vede cd au invins cei din urmI. Un-doi-trei vizu lingi el pe gardianul in spatele ciruia cilirise. Acesta era mort. Un-doi-trei, inchizind - Singe, bolborosi el peste o secundi ilochii. de trei ori zgudui . Dar ceea ce vizu mal puternlc.

- Nu vezi? intrebe cu aceeagi minie gardianul in spatele ciruia stitea Un-doi-trei. Caii, oprili in plin mers, nu mai aveau astimper. Harnaga-

miniogi. Cine sinte{i?

Cutia de carton era sparti. Lucrurile se rlsturnaseri din sf6rimdturile cutiei. imbricimintea lui minunat5, romanlele Si perucile se tivileau in praful strizii...
scipaseri cutia ce le-o incredinlase 5i aceasta se sfirimi de pietrele coljuroase ale pavajului. - Ah! Vai! se repezi spre averea lui. Examini cu febriUn-doi-trei Litate veste, fracuri, ciorapi, pantofi cu catarame frumoase la prima redere, dar de fapt din cele iefrine, gi din nou se apza pe pemint. Durerea lui nu avea margini. Toate lucrurile, toate imbricamintea rdmdsese acolo, dar cel mai principal lucru fusese ripit. $i in timp ce Un-doi-trei ipi ridica spre cerul albastru pumnii
Vai!... - toiul luptei, gardienii in

r47

Iui miculi, ce seminau cu ni$te chifle, trei cilireti galopau cu toatd yiteza spre palatul celor Trei Grisani. Caii lor apartineau inainte de lupti celor trei gardieni care il duceau pe profesorul de dans Un-doi-trei. Dupi lupti, cind unul dintre acegtia fusese ucis, iar ceilalli se predaseri qi trecuserl de partea poporului,
Atunci, trei dintre ei au incllecat intr-o clipi pe caii capturali qi au pornit in galop. Cel ce galopa in frunte, gardianul cu ochi albaqtri, stringea piept ceva roz invelit in tifon. la Cei pe care ii intilneau in drum se dideau gribili Ia o parte. Pe piliria gardianului era o cocardi rotie. Aceasta insemna ci el trecuse de partea poporului. Atunci, cei intilnili, dacd nu fdceau parte dintre gragi sau mincbciogi, aplaudau. Dar, uitindu-se cu atenlie, incremeneau de uimire: din pachetul pe care-l linea gardianul la piept atirnau picioarele fetijei cu pantofi roz, avind trandafiri de aur in loc de catarame...

invingitorii au gdsit invelit in tifon.

in

cutia sparte

a lui

Un-doi-trei ceva roz

Capitolul
Izbinda

xIII

Cu pulin inainte am"descris dimineala cu peripeliile ei neobiqnuite, iar acum ne vom intoarce in trecut qi vom descrie noaptea premergitoare acestei dimineli, ca:e fusese, dupi cum ttili, tot alit de bogati in peripelii. in noaptea aceea, armurierul Prospero fugise din pllatul celor Trei Grisani fi tot in noaptea aceea Suoc fusese prinsd la fala
locului.

moftenitorului Tutti trei oameni cu felinarele camuflate. Aceasta s-a intimplat, aproximativ cu o or5 mai tirziu, dupi ce armurierul Prospero devastase cofetiria palatului qi gardienii luaseri prizonierd pe Suoc, lingi cratila salvatoare. in dormitor era intuneric. Ferestrele inalte erau'inlesate cu stele. Biiatul dormea adinc, respirind foarte incet qi liniptit. Cei trei oameni ciutari prin toate mijloacele si mascheze lumina felinarelor. 149

Afari de

aceasta,

tot in acea noapte intrari in dormitorul

Ce liceau ei, nu se gtie. Li se auzeau nunai vorbele loprite. Plantonul de la uqa dormitorului, care pizea pe dinafari. continua sd stea ca;i cum nu s-ar fi intimplat nimic. Probabil, ce; trei care intraserd la moqtenilor aveau oarecare drepturi sd umble prin dormitorul lui. $ti1i ci educatorii mogtenitorului Tutti nu erau deloc curajoli. Vd aduceli aminte de cazul cu pdpuga. Vd amintiti cir de tare se speriase educatorul de serviciu, cind in parc gardierrii sfirtecaserA papula cu s6biile. Ali vizut cit de sperial era educatorul in timp ce povestea aceaste scen; celor Trei Grisani. $i de data aceasta, educatorul de serviciu s-a dovedit a fi tot atit de fricos. inchipuiti-v5: el se afla in dormitor atunci cind intrasera cei trej necunosculi cu felinarele. $edea lingd fereastri, veghind somnul mottenitorului :ii, pentru a nu adormi, privea stelele;i i6i verilica
cunostintele

in

Deodate

cel mai mult cd il va trida nasul seu lung. intr-adevdr, acesr nas uimitor se profila clar pe fondul ferestrei instelate !i furea fi observat numaidecit.
drum". Cele trei siluete, abia conturate de lumina galbend relor, se apropiard de patul moqtenitorului. E aici. se auzi o loaptir. Doarme, rdspunse un altul.

misterioase. Atunci educatorul se ascunse

u;a scirlii, apdru o lumini qi intrari rrei

aslronom ie.

in

fotoliu.

ii era teami

siluele

il vor lLra drept un ornament al fotoliului sau o corni;i a casei de peste

Dar fricosul c6uta sd se lini;teasci singur zicind: ,,Poate

felina-

Pe fruntea educatorului apirurd sudori reci. El simti ci nasul lui creite de fricd. - Gata, lopti o voce. Dati-mi. Din nou z6ngd.ni ceva, apoi ceva gilgii 5i incepu sd curgi. $i din nou se ldcu linilte. Unde si to rn?

- Psst!... - Nu-i nimic. Doarme greu de tot. - Atunci, actjonati. Ceva zingini.

- ln u rec he. parle. Asla-i loarle comod. Toarnd in ureche... - Doarme pe-o
150

Dupd prima piciturd dispare orice sensibilitate. primele doud - Cauti sd torni lichidul in aqa fel. incil intre picituri sd nu fie nici un interval de timp. ghiali. copilul se - Altfel Torn... Unu,va de$lepta ca la o atingere cu doir... - Pstl... simli deodati un miros puternic de lScrimioare, Educatorul ce se rdspindi prin toatd camera. Trei, patru, cinci, 9ase... numera repede o voce in foapti.
Gata.

Numai fii - Exact zeceprudent. Cite o piciturd. picituri. picituri pare foarte rece, iar a doua nu mai produce Prima nici - senzalie, intrucit prima picdturi iqi face efectul imediat. o

va dormi adinc timp - Acum va tti ce s-a intimplatde trei zile in qir. nu cu pipuEa lui... $i - Se va trezi cind totul va fi sfirsit. plcroare incepe - Altfel, ar Grisani si pling6, si dea din i-ar ddruif1, prna pe fetiJe $i via1a... la urmd, cei Trei ar ierta-o

Cei trei necunoscuji dispdrur6. Educatorul se sculi, tremurind. Aprinse o lampd micd, ce ardea cu flacdra in formi de floare portocalie, qi se apropie de pat. Moqtenitorul Tutti dormea in dantele, sub cuverturile de mitase,

-rl( lr

gra

\.

Pe pernele enorme

n dezordine. Educatorul se aplecb qi apropie lampa de fala palidi a :diarului. in urechea lui micd lucea o picdturd ca o perli intr-o
:ao1Ca,

se odihnea capul lui, cu bucle aurii

Lumina lerde-aurie se reflecta in ea. Educatorul o atinse cu :egetul cel mic. in ureche nu mai r6mdsese nimic, iar mina educa'.-rului fu cuprinsl in intregime de un frig pdtrunzitor, de nesu:.-':IaI.

B6iatul dormea scufundat intr-un somn greu. peste citeva ore veni diminea{a aceea minunal6 pe care ..r. arut deja pldcerea s-o descriu cititorilor noltri. \oi 5tim ce s-a intimplat cu profesorul de dans Un-doi{rei i:rrineata aceea. dar ne intereseazi mult mai mult ce s-a inrim: =: in acea dimineald cu Suoc. Am l6sat-o doar intr-o situalie

lar

La lncepul se hotdrise si fie aruncati inlr-o subteranS. Nu, asta-i prea complicat, zise cancelarul de stat. Vom
151

face o judecati dreapti qi rapidd. ce si - Desigur, n-avem deGrisani.ne pierdem timpul cu o fetigcani, furi de acord cei Trei SA nu uitafi ci cei Trei Grlsani au reit momente foarte neplicute in timp ce fugeau de panteri. Aveau absolut; nevoie de odihni. Ei vorbiri astfel:

\-

- Vom dormi pulin, iar dimineaia vom face judecara. Cu aceste cuvinte se-ndreptari spre dormitoarele lor. Carcelarul stat, nici o indoiali ci pdpuqa, care - realitate era de fedti,neavindcondamnate la moarte, in o va fi d6du dispozilii si fie adormit mo$tenitorul Tutti, pentru ca sd nu indulceascA

porunca.

cu lacrimile lui groaznica sentinli. Cei trei oameni cu felinarul, dupi cum

ltiji,

indeplinisere

Mottenitorul Tutti dormea. Suoc gedea in camera plantonului. Camera plantonului se numea
152

in acea dimineali, Suoc stitea in camera de gardi. Era inconjurati de gardieni. Un om striin, intrind in camera de gard6, s-ar fi mirat mult de ce acea fetife drAgulS gi tristd, intr-o rochilS foarte eleganti, de culoare roz, se afla printre gardieni? Infiliqarea ei nu se porivea de loc cu aspectul grosolan al camerei de gardi, in care erau aruncate qeile, armele,
camera de garde. Agadar,

Gardienii jucau cir1i, fumau pipe urit mirositoare, se injurau 5i una-doui se luau la betaie. Aceqti gardieni erau inci credincioqi celor Trei Grisani. Ei ameninlau pe Suoc cu pumnii lor enormi, ii aruncau priviri infricof;toare qi biteau din picioare. Suoc primea toate acestea cu lini;te. Pentru a scdpa de alenlia lor fi penru a le face plicere, ea intorcindu-se deodatd citre ei scosese limba gi rimisese cu mutra asta o ord intreagd. $ederea pe butoiaq ise pdrea destul de comodi. E adevSrat ;a din cauza asta rochila ei se murddrise, dar oricum, tot irii pierduse aspectul ei din trecut: fusese agilatd de crengi, arsA de torle, mototolitd de gardieni, stropitd de sjrop. Suoc nu se gindea la soarta ei. Felileior de virsta ei nu le este frici de nici un pericol care le-ar ameninta. Nu le spcrit :eava unui pistol indreptata asupra lor, insd ie e lrici sd rirnini 'rrgu re inlr-o incdpere intunecoasa. Suoc se gindea astfel: ,,Armurierul Prospero este in liber:ate. Acum, el impreund cu Tibul vor conducc' sdricimea spre :aiat si mi vor salva." in tirnp ce Suoc se gindea astfel, la paiat venird cilare. r iuga mare, cei trei gardieni despre care am vorbit in capitolul r:ecedent. Unul dintre ei, cel cu ochi albaqtri, tlupi curn ;ti1r, i-!-ea cu el un pachet rnisterios, din care alirnau ni$te picioare : pantofi de culoare roz, cu trandafiri de aur in loc cle cataranle. Apropiindu-se de pod, unde stetea garda credincioasi celor T:ei Grdsani, acefli trei gardieni ;i-au smuls de pe gepcile lor - --;ardele rolii. Lucrul acesta era necesar, pentru ca si li se dea lrecere -i Jc iirre posrul de gardii. . Altfel la vederea cocardelor roSii patrula ar fi deschis focul ::-Fra acestor gardieni, care se aldturaseri poporului. Ei trecurA ,' :ulgerul pe lingA patrul6, gata-gata si rdstoarne pe cornanrlant. - Probabil e vreo comunicare foarte importantd, zise coman:":.:rl. ridicindu-;i ;apca de jos 9i scuturindrr-9i praful de pe- uniform6.
l5i3

halbele de bere.

In clipa aceea, pentru Suoc sosise ceasul din urmi. Cancelarul de stat intrd in camera de gardi. Gardienii se ridicard gi luari pozilia de drepli, lipindu-Ei mdnuqile lor enorme de vipugca pantalonilor. intrebi cancelarul, - Unde-i fetila? strigi gardianul-gef ridicindu-qi ochelarii. Vino incoace! citre fati. Suoc se didu jos de pe butoia$. Gardianul o ingfici grosolan de cordon qi o ridici. judecilii, zise can- Cei Trei Grisani o a9teapti in sala celarul, coborindu-qi ochelarii. Venili dupi mine. Cu aceste cuvinte, cancelarul ieqi din camera de gard6. Gardianul pigea dupd el, linind cu o singuri mind pe Suoc suspendatd in aer. O, trandafir de aur! O, mdtase roz! Totul fusese distrus de
mina aceea nemiloasd. Suoc, pe care o durea, cXci ii era incomod si stea atirnati in mina groaznici a gardianului, il ciupi de deasupra cotului. Ea ifi concentrase toate forlele gi ciupitura fusese deosebit de tare, cu toale ca mineca hainei era groasd.

urit cu Suoc. De asemenea, fusese qi el lovit in ureche. ins6, cuml Puteli sd vi inchipuili ce puternicd trebuie sd fi fost iovitura. pentru a-l rdsturna gi a-l ldsa in nesimlire pe gardianr.rl acela atit de mare
purtase

Drac impielilat! injurd gardianuL qi scipd fetiga. Ce e? se intoarse cancelarul. deodald cancelarul primi o loviturd nea;teptari in ureche. $i Cancelarul cdzu. Dupd el, imediat cdzu Ei gardianul care cu putin inainte se

;i

de rdu.

gardianului care zicea acum pe pardoseala lustruiti. Nuli fie tearnil ii fopti o voce necunoscutd. Crisanii ariteptau nerAbdAtori-in sala judecdlii. Ei in5i5i roiau s-o judece pe vicleana pApu$4. ln jur ledeau funclionarii, sfetnicii, judecitorii !i secretarii. Peruci de diferite culori de culoarea zmeurei, liliachii, verzi aprins, ro;cate, albe qi aurii luceau in -infrLrmusela razele soarelui, Dar nici lumina vesel6 a soarelui nu putea Iizionomiile bosumllate de sub aceste peruii. Cei Trei Grisani sufereau din cauza cdldurii, ca qi inainte. Sudoarea curgea de pe ei ca mazirea qi strica foile de hirtie din fala lor. Secretarii le schimbau mereu hirtiile. Cancelarul nostru ne face si-l aFteptdm prea mult, zise Primul Grisan, agitind degetele ca un spinzurat. In sfir;it, apdrurd cei mult alteptati. Trei gardieni intrari in sali. Unul din ei linea in brale pe fetil6. Vai, cit de jalnic ardta

fu din nou ridicatd in brale 5i dusd pe sus. Erau qi acestea nilte brate grosolane qi puternice, dar mai bune 5i in ele Suoc se simlea rnai liniqtiti decit in

Nici nu apuci Suoc sd-qi dea seanra ce se pelrece,

cincl

pareaLr

miirrile

rocite. Se vegtejiserd trandafirii aurii, cdzuserd fluturatii, se rupsese gi se qifonase mitasea. Capul fetitei atirna trist pe umerul gardianului. Fetifa era palidi ca un cadavru qi ochii ei cenu;ii ;i qireli ir;i pierdusere slrelucirea. Adunarea cea pestrild ipi ridici capetele. Cei Trei Crisani igi frecau miinile. Secretarii i;i scoaseri penele lungi de dupd urechile lor tot atit de lungi. unde este cancelarul de stat? - Aqa, zise Primul Grisan. Darbrale se apropie de adunare Gardianul care linea fetila in Si raporti. Ochii lui albaqtri luciri veseli:
I.)-)

ea! Rochila roz6, care ieri uimea prin strdlucirea Ei rndiestria podoabelor scumpe, se transformase acum in nifte zdrente neno-

- Domnul cancelar de stat a avut pe drum un deranjament de stomac. Aceasti explicalie satisfecu pe toli.
Gardianul o a;ezi pe sirmana fetild pe o bancd grosolani din fala mesei judecitorilor. Ea gedea cu capul plecat. Primul Grdsan incepu interogatoriu l.
Judecata incepu.

( ) ) , \
L

{,i

Zoologul incepu sd povesteascd detaliat. Povesti cum, urcindu-se in pom, vizuse intre crengi pdpuga moqtenitorului Tutti. Deoarece el niciodatd nu vdzuse pipuqi vii qi nu-pi inchipuia ce noaptea pipugile se urci in pomi, se sperie atit de tare, incit leqinase. Cum l-a eliberat ea pe armuauzit. Leginul meu era prea profund. rierul Prospero? Nu qtiu. N-am vezut, n-am

Foarte bine! se supird Grisanul. Foarte bine! Cu atit mai onoreaz-a cu nici un rdspuns. Bine... Cu atit mai groaznicd va fi pedeapsa. Suoc nici nu se miqc6. Cei trei gardieni steteau pe de lituri ca impietrili. Grisanul. - Si vini martorii! ordoniadus. Acesta era venerabilul zoolog, Era un singur martor. L-au directorul menajeriei. Toatd noaptea fi-o petrecuse atirnat de craci. Chiar acum il diduserd jos de acolo. De aceea s-a prezentat a$a cum era: in halatul colorat, cu lenjeria virgatd ;i cu tichie pe cap. Ciucurele tichiei se tira dupi el pe podea. V-5zind-o pe Suoc qezind pe banc5, zoologul se clitini de fric6. II suslinuri ceilalli din jur. Poveste;te cum s-a intimplat.

Dar el intimpind o dificultate deosebit de mare: Suoc voia si rispundi la nici un fel de intrebiri.

nu

pentru ea. Nu ne r6u -

armurierul

Ai de gind si ne r;spunzi, fetitA uricioasa, cum a scapat

Prospe ro?

Suoc ticea.

chiar, el

- Zsilfiifi-o! putere! - Mai cucu ochi ordonard Grisanii. de umeri. Ba mar mutr Gardianul albagtri zgillii fetila
ii didu gi-un bobirnac in frunre.
Suoc tacea.

si

Grisanii clocoleau de minie. Capetele multicolore ineepurd

se agite dojenitor.

frunte.

- Evident, spuse Primul Grisan, nu vom izbuti sd afldnr nici un aminunt. La aceste cuvinte, zoologul se lovi cu palma pcste - $tiu eu ce-i de fdcut. Adunarea deveni dintr-o date atentd.

ln menajerie avem o colivie cu papagali. - papagali din speciile cele mai rare. Desigur, Sint adunali acolo ltili ca papagalul memoreazd ;i repetd vorbele omene;ti. Mulli papagali au memoria 6i auzul foarte bune.,. Eu cred cd ei au nenlorar ror ce au vorbit in timpul noplii aceasti fetild 5i armurierul pros,
pero... De aceea, propun sd lie chemat in fala judecdlii, ca nrarror, unul dintre minunalii mei papagali. Un murmur de aprobare trecu prin sali. Zoologul se duse in menajerie ii reveni irnediat. Pe degetul Iui ar;tator $edea un papagal nare, bitrin, cu o birbila ro5ie,
lun96.

Cdutali sd vA aminriti: cind Suoc ritdcea noaptea prin menajerie i s-a pArul suspecl unul dintre papagali. Vd amintigi ci vazuse cum se uitd la ea fi cum, preficindu-se cd doarme, zimbea in barba lui roqie ;i lungi. $i acum, pe degetul zoologului, la fel de comod ca sr pe prijina Iui de argint, stdtea acelafi papagal cu barba ro5ie. Acum, el zimbea fi1ig, bucurindu-se cd va da in vileag pe
sdrmana Suoc.

Zoologul vorbi cu el nem{elte. Papagalului ii fu arAfata ferita. Atunci. el bitu din aripi 5i lipii: - Suoc! Suoc! Glasul lui semdna cu zgomotul pe care il face o portili veche de fier, cind o smulge vintul din ba lamalele ruginite. Adunarea tdcea.
1.58

Zoologul triumfa. lar papagalul igi continua denunlul. El reproducea intr-aderdr tot ce auzise noaptea. Aqa cd, dacd ve inlereseazd povestea eliberdrii armurierului Prospero, ascultali tot ceea ce va spune papagalu l.

O! acesta era cLr adeverat o specie rari de papagal. Meriti cu prisosinl6 si vorbeqli de minunata lui barbi ropie, care ar

fi

putut face cinste oricdrui general. Papagalul, loarte dibaci, reproducea vocea omeneasca: Cine egti tu? striga el cu un glas de bdrbat. $i tot el r6spundea foarte sublire, imitind vocea lelilei: Eu sint Suoc.

Eu nu sint - M-a trimis Tibul.Tu nu n-ai vizul Am venit si te eliberez.

Suoc!

pdpuqd. Sint

curn arn pdtrLrns in

penfru

o fetili

vie.

Te-am clutat in menajerie. An vAzul aici un monstru, care vorbea cu voce orreneascS, Am crezut ce elli tu. Monstrul a murit. Asta e Tub. Afadar a murit? A murit. M-am speriat ii am tipat. Au venit gardienii 5i eu m-am ascuns intr-un copac. Sinl atit de nrLr\ulrriti c5 c'pti in via16! Am venit sd te eliberez. Cu;ca mea e foarte bine zivoritd. cheia de - Ampapagalul Ia cuqca ta. frazd, indignarea ii cuprinse Cind lipi ultima
pe rolr.

Nu. - dat6. Eu, prima

menajerie?

pare-mi-se, dornream,

Azi am adorrnil

Ah, fetild miqavi! urlard Grdsanii. Acurn inlelegetn totul. A furat cheia de la mo;tenitorul Tutti ;i l-a eliberat pe arrnurier. Armurierul ;i-a rupt lanlurile, a sfirimat culca panterei qi a luar-o cu el pentru a putea trece nestingherit prin curte.

Judecata lud sfirqit. Verdictul fu urmdtorul: ,,Presupusa pdpuqd l-a pdcilit pe moqtenitorul Tutti. Ea l-a eliberat pe conducdtorul rdscoalei gi du;manul celor Trei Grisani
159

trei ori din aripi.

- Da! - Dal - Da! tdcea. Papagalul dbdu afirmativ din cap qi bitu de Dar Suoc

Suoc rdmase neclintit6! Toati adunarea se indreptd spre menajerie. Urletele, lipetele qi guieriturile fiarelor salutari cortegiul. Cel mai emolionat dintre toli era zoologul: doar el era directorul menajeriei! Cei Trei Grdsani, sfetnicii, funclionarii qi ceilalli curteni luari loc in tribuni. Aceasta era apiratd cu gratii. Vai, ce blind lumina soarele! Vai, ce albastru era cerul! Cum luceau mantiile papagalilor, cum se zbenguiau maimulele, cum dansa elefantul cel verde! Sirmana Suoc! Ea nu admira toate acestea. Probabil, ea se uita cu ochii plini de groazd la cu;ca murdari in care se miqcau, tirindu-se tigrii. Seminau cu viespile, adici aveau acelaqi colorit: galben, cu dungi maro. Se uitau Ia oameni pe sub sprincene. Uneori iqi deschideau fdri zgomot gurile lor ropii, care duhneau a carne crudi. Sdrmana Suoc! Rimineji cu bine circ, pie1e, betrine August, vulpe din cugci, iubitule, puternicule ;i-viteazule Tibull

armurierul Prospero. Din cauza ei a pierit cel mai prelios exemplar de pantere. De aceea, mincinoasa este condamnate h moarte. O vor sfigia fiarele". $i, inchipuili-vd: chiar dupi ce fusese pronunlati sentinta,

grafit.

Gardianul cu ochii albaftri o duse pe fetiJi in mijlocul menajeriei gi aqezl pe pardoseala fierbinte ;i lucioasi de

lmi dali voie, spuse deodati unul dintre sfetnici. Dar ce intimpla cu mo$tenitorul Tutti? Dace va afla ci pepufa se va lui a pierit sfi;iati de tigri, va muri de plins. Tsst! ii qopti vecinul. Tsst! Pe Tutti l-au adormit... - dormi un somn adinc trei moqtenitorulfi poate chiar mai El va zile-n gir
mult...

Toate privirile se indreptari spre ghemulelul roz qi jalnic ce se afla in arena dintre cuqti. Atunci intre imblinzitorul, pocnind din bici gi fulgerind cu pistolul. Muzica intoni marqul. Aqa a apirut Suoc pentru ultima oare in fala publicului. - Allezl strisi imblinzitorul. Din cuqci iegiri, greoi qi fird Upa metalici a cultii zingini.
zgomot tigrii. gi ei, de

clitinau perucile. Biciul pocnea. Trei tigri se apropiare in goani de Suoc.

se

Grisanii incepurd sd

li

ridi in
160

hohote. Sfetnicii chicotiri

parade, albastri, cu qnur aurir.. Intreaga adunare tdcu timp de vreo cinci minute.

riarereli:l: -c^illl'lly1u]=eoni moarti,inapoi i" l"i.?li,'io"inj oi.p.._ u lurror pleci si_pi schimbe uniforma de .prclorul paputa

fdri si fac6 vreo migcare, uitindu-se la ochii ei. cenugii, ficqi. Toli se ridicari.'nrau gaia-sa urfe de plicere, privind rifuiala cu miiul prieren al popoiuflui.tigrii _ Darinaltd, se apropiard, unul dintre ei i"tin." fruntea o mirosi, altul atinse r"t,f" .r'^i"Ul fui"i. fui .u "uput al treilea nu-i dere nici o arenlie, trecu'alergind'p.-iirrla piri"a, gi, oprindu-se. in fala tribunei, incepu sd ragi li cei' Trei"crasani. "a Atunci, toli. igi diduri seama ci nri era fetila cea vie, ci o pdpuqd . .ryp!6 $i veche, care nu mai era bund ae'nimic. Scandalul fu insrozitor_ De- rugine, zootogui-igi- miqca ain
cer

Ea stdtea culcati,

c_u

scapare.

pe cerut. atbastru, ^^ ^3:l ^li.^::,* deasupra menajeriei. explodd o bombd. neai,reprar: _ Iolr spectatorlr se pribu;iri cu nasurile in pardoseala tribunei. Toate_ fiarele. se siltari pe doui tabe. rmediat 'expLJi'l 'u oouu DomDa. Lerul se acoperi cu rotocoale albe de fum, , Ce-i asta? Ce-i asta? Ce_i asta? se ridicari strigite. Poporul vine si ne - Poporul are tunuri! ia cu asalt! - Garda ne-a tredat! - ol A!! o!l! rarcul Parcul se umplu de zgomote, Jipete, impugcituri. Risculalii umptu de patrunseserd in parc, asta era clar! Toatd lumea o lui la fugi din menajerie. Minigtrii ipi traseri . sibiil-e din teaci. Grisanii lipau crr r llnea gura. ln parc. er vazure urmetorul sDectacol: pd.r1ile. inainrau. oameni. Erau loarre mu11i. Capere ,^^-^?11,.:"1. oescopente, truntr insingerate, haine rupte, fete strdlucina de fericlre... !.ra poporut, care astdzi invinsese. Gardienii i se aliturasera. Cocarde-le roqii strdluceau pe pildriile lor. Muncitorii eiuu'a" u."menea Sdrdcimea, in haine maron 5i saboli, inainta ca -tnarmali. o aoevarata armata. ln nivalnjca lor revdrsare. copacii se indoiau, tufiqurile trosneau. - Am invinsl striga poporul. Cei Trei Grdsani igi diduri seama ci nu mai e nici o

{"

intrerupri intr-un mod cu toiut

- Nul url5 unul dintre ei..Nu-i adeviratl Gardieni, rrageii in ei! Dar gardienii trecuserd de partea sd,racilor. 5i atu-"ci rune
161

. rt

voce care acoperi vuietul intregii mullimi. Vorbea armurierul

Prospero:

Oamenii agitau steaguri ro;ii, ciomege, sdbii, gi ameninlau cu pumnii. Deodati risuni un cintec. Tibul, in pelerina Iui verde, cu capul legat cu o cirph prin care rdzbise singele, stdtea alSturi de Prospero. E un vis! strigd unul dintre cei Trei Crisani, acoperindu-pi ochii cu miinile. Prospero ;i Tibul incepuri si cinte. Mii de oameni intonare cintecul. El se rispindi in zbor prin tot parcul imens, trecu peste canale gi poduri. Poporul care inainta de la porlile ora;ului spre palat il auzi ;i incepu de asemenea se cinte. Cintecul se rostogoiea ca valur"ile nirii, pe drum, peste por'li, prin orag, de-a lungul tuturor strdzilor, pe care inainlau muncitorii ;i sdracii. $i acum, intregul ora$ cinta acest cintec. Era cintecul poporului care invinsese pe asupritorii lui. La sunetele acestui cintec, nu numai cei Trei Grisanr cu miniqtrii lor prin;i la palat se inghesuiau, stringindu-se intr-o singurd turmd jalnicd, ci fi toli domni;orii extraeJeganli, bicanii gragi, mincdcio;ii, negustorii, doamnele distinse, generalii cu chelie fugeau cupringi de panici, de parci cuvintele ar fi fost gloanle 5i pirjol. Ei i;i ciutau ascunziguri, iqi astupau urechile, ir;i infundau ca-

Trei Grdsani.

Predali-vA! Po_porurl a invins! S-a sfir;it cu impirilia cetor bogali Ei mincicio;i. Intreg ora;ul este in miinile poporului. Toli grisanii au losr luali prizonieri. Un zid pestril, de nepdrruns, ce clocotea, inconjurd pe cei

in perne scumpe, brodate. O parte din mullimea bogita;ilor se refugiase in port, ca sa se imbarce pe cordbii Ei sd fugi din lara unde ipi pierduseri totul purere, bani qi viala de huzur. Dar aci ei au fost inconjuraqi de marinari;i arestali. Bogetafii iqi cereau iertare, spunind:
petele

- Nu ne atingeli! Nu penlfu nol.

yd vom mai obliga niciodatd

si

muncili
o

dati bogitaqii ii in;elaseri pe siraci ;i muncitori. Soarele strilucea sus, deasupra ora;ului. Cerul era senin Ei albastru. Ai fi putut si crezi cd se sdrbitorefte un eveniment
deosebit, nemaipomenit.

Dar poporul nu le mai didea nici o crezare, deoarece nu

Toate erau ale poporului: arsenalele, cazirmile, palatele, de163

pozitele de grine, magazinele. Peste lot erau postati gardieni cu cocarde ro;ii la ;epci. La incruciqdri de striizi filfiiau steaguri ro;11 pe care era scns: Tot, ce este ficut de mina seracilor, Apartine sdracilor! Triiascd poporul! Jos cu leneqii qi mincdciopii! Dar ce s-a intimplat cu cei Trei Grisani? Ei au fost aduqi in sala principale a palatului, pentru a fi ardtali poporului. Muncitorii, in bluze gri cu manqete verzr,

linind armele in cumpinire, formau convoiul. Sala strdlucea, inundati de soare. Ce mulli oameni erau aici! Dar cit de mult se deosebea aceastd mullime de aceea in fala cereia cintase
micula Suoc in ziua in care cunoscuse pe mottenitorul Tutt-. Aci erau loli acei spectatori care o aplaudaserd in piele gi bilciuri. Acum, felele lor pdreau vesele ;i fericite. Oamenii se imbulzeau, se urcau unul in spinarea celuilalt, glumeau. Unii plingeau de bucu rie. Sdlile de gald ale palatului nu vizuseri niciodati asemenea musafiri qi niciodati ele nu fuseserd atil de luminate de soare.
Tss!

ln
G

Linifte Linitte

! !

rdsani

capul scdrii apdruse^ convoiul prizonierilor. Cei . Trei se uitau in pimint. In fatl mergea Prospero qi Tibul.

l+
t t1.
)

ffi

ingrozitori GrXsani sint in mina lui. zise Prospero, stind - latd...lui era aproape citlingi o coloan5. inillimea acestei jumetate din Statura coloane imense: pirul lui ro;covan strAlucea la lumina soarelui ca o flaciri vie. - Iate!... zise el. Iati pe cei Trei Grisani. Ei au asuprit poporul sirac! Ei ne forfau si muncim scildali in sudoare gi singe qi ne luau totul. Privili-i cum s-au ingriqat. Noi i-am invins. Acum vom lucra pentru noi, vom fi cu tolii egali. Nu vor mai fi nici bogdtaqi, nici lenepi, nici mincicioqi. Ne va fi bine, cici

iar cei Trei Grlsani asurzirl. Ei furi coborili pe ca poporul si-i vadl mai indeaproape qi sI se asigure ce

Coloanele se cutremurau

din cauza strigitelor

entuziasmate, scari, pentru

ace$ti

vom fi setui qi bogali cu tolii. $i daci ne va fi rdu, vom lti cA nu va mai exista nimeni care si se imbuibe, in timp ce
noi fliminzim!

spre ceasorntc. El era suspendat intre doud coloane, intr-o nigi adincd. Aceasta era o culje uriaqd de stejar sculptati li cu ornamentatii de emajl. in mijloc era un disc cu cifrc. ,,Cit o fi ora?" se gindea fiecare. $i deodati (aceasla va fi uhimul ,,deodatd" in rornanul nostru)... deodatA, u|a de stejar a culiei se deschise. Iniuntru nu era nici un mecanism: toatA ma5iniria fusese scoasS. in locul rotilelor de arami ;i al resorlurilor, in acest dulSpior stltea SLroc, rozi $i strelucitoare. -- Suocl suspind sala. - Suocl l ipau copiii. -- Suocl Suoc! Suoc! Rdsunari aplauze. Gardianul cu ochi albaglri scoasc fctila dirr dulap. Era acelagi gardian cu ochi alba;tri care rdpise papuSr rno5tenitorului Tultj din cutia de carton a profesorului de clans Un-doi-trei. El o adusese la palat, el cloborise cu cite o loviturd de pumn pe cancelarul de stat gi pe gardianul ce-o tira pe sannana Suoc, cea vie in fala judecdlii. El o ascunsese pe Suoc in culia ceasornicului 5i o inlocuise cu pdpupa ruptd, fird via1i. Vi aduceli aminte cun in sala de judecat6 el zgilliise de umeri aceasli nrorniie !i cLrrn tot el o ddduse iiarelor ca s-o sfir;ie? Acum fetila lrece.i din brale in brale. Oanrenii, care o numealr cea mai bunS dansa{oare din lurne, care ii aruncau pe co\oral uitimii bani, o luau in bra1e, ii lopteau ,.Suoc!", o s6rutau, o stringeau la piept. Acolo, in pieptul lor, sub bluzele grosolane 5i rupte, acoperite de negreali ti catran, bdteau inimi rr.rari, pline de bunitate, inimi care suferiserd atit de nrult. Suoc ridea, le ciuiulea pdrul incilcit, ;tergea cu minulele-i rnici sirrgele proaspit de pe felele lor, zgilliia pe copii, le ficea mulri;oare, plingea gi rnurmLrra ceva nedesluEit. Dali-o incoace, zise armurierul Prospero, cu voce tremurdtoare: nultora li s-a pSrut cd ii striluceau lacrimi in ochi. Aceasta este salvatoarea mea.
168

- Ura! Ural rdsunau strigite. Cei Trei Grdsani trdgeau cu zgomot aerul pe ndri de ciudd. Astazi este ziua victoriei noastre! Privili cum strAluce!te soarele! Ascultali cum cinti pis6relele! Cit de inmiresmate-s florilel Jineli minte ziua aceasta, Iineli minte ora aceasta! $i cind risuni cuvintul ,,ori", toate capetele se intoarseri

:'l

(l
(

I il
IY

Aici! Aici! strige Tibul, fluturindu-;i pelerina lui verde, asemdnitoare unei frunze uria;e de lipan. Aceasta este micuta mea prieteni. Vino-ncoace, Suoc! Din deplrtate se gribea fdcindu-qi loc micul qi zimbitorul doctor
Gasoar.

Cei Trei Grisani furd bdgali in aceeaqi cu6cd

Prosoero,

in

care stetuse

qy
r

l\

e"\e
@

Dupi un an avu loc o mare manifestalie plind de veselie qi voie buni.. Poporul sdrbitorea p-rima aniversare a eliberdrii
de sub puterea celor Trei Grisani. un spectacol pentru copii.

In

Piala Slelei era organizal

pe scena. Era fratele ei. Pini acum el fusese mottenitorul Tutti. Oragul vuia, steagurile filfiiau, trandafirii proaspeli se revdrsau din coqurile florireselor, caii impodobifi cu pene de toate culorile galopau, cdluqeii se invirteau in vitezi, in timp ce in Piala Stelei micii spectatori, incremenili, urmireau reprezentalia.

de sirbitoare, ea nu didea singuri reprezentalia: un bdiat mic, care semdna pulin cu ea, cu pirul auriu, ieEi impreuni cu ea

Pe afiqe se rdsfdla inscripgia: SUOC! SUOC! SUOC! Mii de copii a$teptau aparitia artistei preferate.

in

aceasti zi

inconjurari.

La sfirqit, Suoc qi Tutti furi acoperili de flori. Copiii ii

r73

Suoc scoase din buzunarul rochilei sale noi o tibhli ti ciri ceva copiilor. Cititorii noftri iqi amintesc de aceaste tiblild. intr-o noapte sinistri, un muribund misterios, care semina cu un lup, ii intinsese aceaste tib[]i, din jalnica sa cuqci de menajerie. Iatd ce era scris pe ea: <Erali doi: sori 9i frate - Suoc $i Tutti. Cind a1i implinit parru ani, aJi fost ripili din casa p6rinteasce de gardienii celor Trei Grisani. Eu sint savantul Tub. Am fost adus la palat. Mi-au fost aritali miculii Suoc qi Tutti. Cei Trei Grisani mi-au spus aSa: ,,Vezi aceasti fetill? Fi o p5puld care sd nu se deosebeascd cu nimic de ea". Nu ftiam pentru ce trebuia si fac acest lucru. Am ficut o asemenea pipugi. Eram un mare savant. Pipu$a trebuia si creasci ca orice feti16 vie. Suoc va implini in curind cinci ani, ;i pipuqa Ia fel. Suoc va deveni mare, o fati drigufi fi tristi, Ia fel va deveni Ei pipuqa. Eu am ficut aceasti pipugd. Apoi, voi ali fost despe4ili. Tutti a rimas cu pipuga, iar Suoc a fost dati la un circ ambulant, in schimbul unui papagal de o specie rari, cu o barbd lungi, rogie. Cei Trei Grdsani mi-au ordonat: ,,Scoate inima acestui biiat Ei pune-i in loc o inimi de fier". Am refuzat. Le-am spus cd un om nu se poate lipsi de inima lui de om. Ci nici o inimi fie ea de fier, fie ea de gheali, fie ea de aur nu poate-fi diruitd unui om in schimbul inimii sate, simple, adevdrare, orrrenegi. Am fost aruncat intr-o cuqc5, ti chiar de-atunci biiatul a fost fAcut si creadi ci are inima de fier. Trebuia si creadi acest lucru, trebuia si fie crud ii aspru. Am triit printre fiare opt ani. M-am acoperit cu o blani ;i dinlii mei s-au ficut lungi qi gaibeni, dar nu v-am uitat. Ve rog sd mi iertati. Noi toli am fost dezmoftenifi de cei Trei Grisani, asuprili de bogitagi gi de minciciopii cei lacomi. IartX-mi, Tutti - ceea ce in limbajul celor dezmoptenili inseamnd: ,,despd4ir'. Iartd-md, Suoc ceea ce inseamnS:,,toati viala"...,>