Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Jocuri de Cunoastere
Jocuri de Cunoastere
Sunt destinate cunoasterii reciproce a participantilor la o activitate. --inte de a incepe jocul, trebuie sd fie asiguratd intelegerea conditiilor. :'rarece jocurile sunt foarte ugoare, ele faciliteazd, crearea unei ambiante poz- ---'-e 9ruP, in special, pentru participantii care anterior nu se cunosteau. in Pentru unele din astfel de jocuri evaluarea nu e necesard.iar in jocuriie -: cunoa$tere mai aprofundatd, sunt utile. Adresand intrebari participanlilor, :: i-a observa cum s-au simtit in timpul jocului. Ar fi interesant ca la evaluare sd participe toti participanfii, de exem:--:. transmitAnd un obiect in cerc fiecdruia care-i primeste s6 i se ofere posi:--:tatea sd spund ceva. Poate s6 fie util6, in dependentd de grup, o scurtd" :-.:utie generald despre scopul acestor jocuri.
Mnrimea gnryuluis
Timp: Materiale:
/0 -30 pa'ot*ty'a*t{i
20 64a44te
./1n41C
A intelege diferenla intre relaliile bazate pe incredere si neincredere' partenerul' A cunoagte mai bine, pe cat e posibil, cum se autoapreciazl'
Sbie*tive
perechi, Animatorul explicd: iocul intregului grup, apoi se formeaz'' mod obignuit. fiecare incercAnd s6 aleagd pe cineva cu care nu s-ar intelege in cu ceilalti. Fiecare pereche trebuie si se izoleze si sd" nu intre in contact povesteqte coleguPerechile se izoleaza Si timp de 10 minute fiecare membru lui siu pdrerea despre sine insuqi, incercAnd sd se inleleagd"reciproc'
FroeedurX
parcursul jocului Se poate discuta despre schimbarea sentimentelor pe (a conversaliilor in perechi), despre schimbarile aparute in comportamentul ambelor persoane gi cele ce ar putea apdrea'
Evatuare
: : :
3
Sbiective
A invala perceperea unei situalii din punctul
t *l
2 grupuri. Exemplu (poate fi modificat) pentru un schimb intercultural dintre virtutil Eu: Ce e important pentru mine? ce m6 face unic? care sunt qi slabiciuniie mele? ce si cine m-a facut sd" fiu a$a cum sunt? sau indi Eu si ceilalli: care sunt prieteniile mele preferate (cu grupuri imi pl vizl\? cine sunt eroii mei, care sunt modelele mele? ce fel de relatii le rezolv? si cu cine? Ce atitudine am fa![ de conflicte / probieme 9i cum fi mAine Eu si societatea: Astazi care e rolul meu in societate gi care va mea ce influenla asi putea avea in societate? in ce mod depinde existenla societate? punctul Mai intai, participantii rSspund la intrebarile sus-numite din puncte de vedere. Prima ser vedere al celuilalt grup. Apoi, i$i expun propriile
Froceduma
1e raspunsuri (cel despre "in locul altora") se trimite celuiialt grup, care, la randul s5.u, iqi expune pdrerile dupa citirea rdspunsurilor.
EvaHware
Se va analiza diferenta dintre opiniile presupuse qi cele reale, consecinlele stereotipurilor noastre. Se va observa care este viziunea actuala despre celdlalt grup si ce schimbari s-au produs.
lO-3O paztdtqa*t{i 35 ,ant;aa* a caa(6 rr4a.ze 6dztce, uap,Lek, de ct&anzi J.i c/n zaz
rl
$biective
A favoriza cunoasterea persoanelor participante sertt de intrebS.ri, ce vor fi stabilite de ei insisi. prin intermediul unei
Fro*edrsri
Fiecare participant va ciuta un obiect care-i va servi drept emblema. Apoi il va pune pe hArtie si va desena in jurul acestuia cdsule sau cuiburi. Fiecare isi face un cuib (casu!a). Primul ce incepe, aruncd zar:u.l. Dacd iese 4, deseneazi inca 3 c6sule ldnga cuib si va pune emblema sa in a patra. in aceasta :dsuld. trebuie sd introduc5. o porunci (de exemplu, sd"povesteascdo intdmplare etc.). Porunca trebuie sa fie atAt de generala inc6.t intreg grupul sd poatd"par:icipa la indeplinirea ei. Urmatoarele persoanele vor arunca succesiv zaruI, ajungAnd fie deja in :asufele completate, fie desenind altele. Daca cdsuta in care s-a nimerit e goala, -.-orcontinua ca primul participant. Daca cisuta contine un mesaj, jucdtorii vor :rebui sa indeplineasci porunca. Trebuie si se ajungd la un circuit inchis, pe rare vor continua si mearga pana se va considera c6 e suficient.
11.
ile
dilac
re? de de 'rie
Timp: Materiale:
/5 6a2&te arr4oia
Sbieet3vs
A integra toli jucatorii intr-un grup.
Frocedrrr&
Participantii se aseazd formAnd un cerc, cu mAinile unite. Cineva lncepe "acesta mi-e prietenul x $ t jocul, prezentAnd persoana din stdnga, cu formula cand ii spune numele, ridica mana prietenului sdu. Jocul continud pAnd: toate persoanele sunt prezentate.
Evalrrare
Se tinde spre integrarea in grup a tuturor participanlilor. important sd se cunoascd numele tuturor participanlilor.
E foarte
Nerte
Pentru participanlii
o familiarizare
mai profundd.
lO -3O PaddeiQa.,44i
50 64n44le li an czecnn cdo ctc/au o caa(6 aMf
n
E
$bieetive
A permite participanlilor sd cunoasci numele tuturor persoanelor din grup qi a crea o primd" impresie despre personalitatea fiecdrui participant, precum gi a animatorului.
Frocedur{
Jocul se desfd$oard in trei etaPe: - V4 de or5. a) fiecare scrie individual b) prezentare pe perechi - r/a de o16". c) prezentarea perechii in gruP. Participantii primesc o coald alba si, aranj6.nd-o orizontal, o despart cu o linie in doud parli egale. Fiecare scrie in partea de sus a colii intAmpldri din pozitive (nonviolente) din viala lui, incepAnd, dacd vrea, cu intamplari copildrie. in partea inferioara a foii, noteazd toate evenimentele negative sau violente, brutale, care corespund sau nu cu ceea ce a fost notat in partea de sus a paginii.
Animatorul precizeazS. condiliile. Atentie! Este important ca acestea sh iie bine infelese, pentru a evita intrebari ulterioare. Pe de alti parte, e abso-r:t necesard disponibilitatea de timp pentru ducerea la sfArsit a jocului. Participanlii, fiecare individual, scriu evenimentele importante. Animatorul opreste procesul, rug6.nd ca participanlii sd formeze perechi rjuci"torii pot tine foaia lipite de piept). In perechi fiecare participant dispune de 10 minute pentru autorrezentare. Dupd 2O de minute, animatorul opregte aceastd.fazd a exercitiului. Participantii se reunesc din nou in grupul mare, fiecare prezentd"nd perechea sa. In aceastd fazd animatorul trebuie sd tind cont de necesitatea de : facilita prezentarea, permitAnd membrilor perechilor s5. intervind in povestirea celeilalte persoane (pentru completari, rectificdri).
re
5l
EvaIrnare
E important ca fiecare sd spund" cum au evoluat emotiile pe parcursul .ocului, pentru a evita frustrarile sau eventualele rezerve in timpul activitafii ie mai departe.
',e
I{ote
te Acest exerciliu poate servi drept punct de plecare pentru o dezbatere :au altd. activitate despre violenfa gi nonviolenld, precizAnd sensul acestor :otiuni. Se poate schimba tema care se descrie in foaie, de exemplu, rS.spunzand "cine -a intrebarea sunt eu".
ru
lO -3O fuztailazle 25 ,atAzs* d//,p6 ta.(/aaw, /ekUfw, y'i.tteze,'ze,pz4d//c,ezi ava+t/iate uedzze, h &rtz-o fuzd4zzzcttdze
lin re-
$biective
A permite fiecdrei persoane sd se prezinte alteia, apoi participAnd in implicanu-se tot mai activ. Prlr*edtlrE Fiecare persoand. va alege trei felicitdri, incercAnd sd determine clar :-otivul alegerii. Apoi, fiecare va incerca sdr-qigiseasci perechea, povestindu-i :espre alegerea sa gi vice-versa. impreunh vor rdmdne cu trei felicitdri pe care -i vor alege din cele extrase separat. Pe urma perechea va merge mai departe :entru a gasi alta, pentru a alege deja in patru 3 felicitdri. Acest joc se ter::-ina c6nd grupul intreg, in comun, a ales ultimele trei felicitdri. Animatorul =:<plicdregulile jocului si asigurd trecerea de la o faz6" la alta consecutiv pen"negociatorilor". ::t-t toate persoanele, pentru a evita numirul diferit al
Este important de a face evaluare pentru a evidenlia situatiile negative ce au intervenit. Trebuie de analizat: factorii ce au favorizat consensul, cei care l-au impiedicat, la ce s-a renunlat pentru a se ajunge Ia consens.
Evaluare
: i i
A cunoaste unele date esentiale sau unele calitali ale persoanelor din grup.
Frocedrrrd
Se formeazd.2 cercuri concentrice, astfel ca fiecare jucitor sa aibi in
fala un partener. Mai intAi persoanele din cerul exterior, apoi 9i cele din interior, timp de 5 minute expun omologului lor unele dintre caracteristicile fiecdruia (de exemplu, 4 caiitali). Apoi animatorul spune cercului exterior si se deplaseze cu un loc spre dreapta. Incepe o nou5. conversalie. Se mai pot face 2-3 deplas6ri, insd fdrd a spune dinainte cAte vor fi. Se termind. cu prezentarea fiecirei persoane de cdtre cei ce au vorbit cu ea.
Se poate analiza o variatie a prezentdrii, pe cAt e posibila o repetare a acesteia. Cum se percepe tendin{a de a repeta acelasi lucru pentru toli partenerii etc.
Evaluare
de eiqtaze",
qn( ca a4*n6zq(pnztacpna{ilaz
Sbleetive A favoriza cunoastereacelorlalti. A cunoagtelucruril'e comune. A stirri
la coeziunea (unirea) grupului.
Fs"seeSnarS
Animatorul va trebui sd. elaboreze dinainte figele de ciutare, cu o se d e instrucliuni pe care grupul va trebui s5.le urmeze. Animatorul imparte fiqe d e c6utare si explica cum trebuie completate. Fiecare participant va incerca
;e re
"condiliile" indicate. Sensul completeze foaia cu numele persoanelor ce satisfac persoanele nu reuqesc' nu constd in a rispunde la toate intrebd"rile, dar dacd. conteazd. Ordinea rispunsurilor e indiferenta. Animatorul trebuie sa-i stimuetc. leze pe toli sd se scoale gi si caute, sd intrebe, sd r6"spundd,
f(-l
i$ |
Evalware Cum v-a!i simfit? Cum a reuqit comunicareain grup? Ti-a fost ugor s6 vorbesti cu lumea?
F$ote
Exemplu: FISA CAUTARII COMORII DIN OAMENI Cauti 4 persoane ce vin din locuri (!ari, orage) diferite. Cautd" o persoand" ce ar avea aceeasi ocupatie ca gi tine. ziua de nagtere intr-o luni cu tine. Cautd pe cineva ce lgi serbeazS. Cauth pe cineva ce necesitS.ingrijire (mangAiere). Ofer-o. Cautd pe cineva care se simte nervos, pentru cd e intr-o situalie necu-
rp.
in
LU-
noscut6. - Cauta 2 persoane cu care sd inventali o reguld /un sfat. Strigali-l. - Cauti pe cineva ce are aceeagi m5.rime de pantofi ca 9i tine. - Vorbeste cu cineva care ar vrea sn-!i vorbeasci pentru ce a venit incoace pot varia de Ia un grup la altul. Se pot include Instrucliunile/condiliile teme serioase, cit gi comice.
e a
Lf -
lO-3O lnzfdcepattfii
lO d4&&te
ha" (d" 6dzt<z 4au caztan), ctAouu, taa ckc 44Ak/ gl k "k*
Obieetive
A pune baza unor reiatii personale. A conqtientiza caracteristicile fiecarei persoane. A integra semenii in viafa de grup.
Frccedurd
Animatorul
ierle isele a s d
collul drept de sus scrie ce obisnuieqti sd faci duminic6 seara; instrucliuni: in collul stAng, care e ocupalia (hobby-ul) ta preferatd; in colful stAng de jos scrie ce iti place sa gasegti in oameni; in collul drept, dorinla ce ai ruga sd"!io indeplineascd un zeu sau o zdn6"". Aceasta se face in 8 minute. Odatn fisele completate, ele se strAng pentru a fi amestecate gi repar"autor". Apoi, fiecare ltzate din nou, f6rd ca nici una sd nu coincidd. cu primul j ucdtor incepe a cd"uta primul posesor al f oii. Daci are dubii, poate pune intrebdri, fira a ardta nimdnui coala. Participantul va pune intrebirile din fisa
"In
repartizeazd
figele fiecd.rui
participant
qi le dd urmd.toarele
pentru a vedea dac5, coincid sau nu rdspunsurile. Dacd a gdsit primul posesor ai fisei, ii scrie numele pe foaie gi o lipeqte intr-un loc vizibil (perete sau tabld anterior amenajatA).
l
|$ |
&vaEwsae
Cum vd simteati? Ati indeplinit sincer qi corect faza c6"utarii?
Sbi**tive
A cunoagte gusturile
lleCarura.
Si pasiunile participanlilor.
A favoriza afirmarea
Froceduri
Animatorul imparte fiecdrui participant o fiqd cu urmhtoarele intrebS.ri: - spune-ne care este poezia/nuvela ta preferatd' cAntecul
rbumul
,::::::::::::::::::::*#,"""t'ff : :
peisaj -:::::::: :::::: :::::::: :'#:,,,1'
.. bucatele preferate . proverb sau expresie ce l-ai auzit sau !i-a fost spusd Fiecare rispunde, completAnd fiqa. CAnd toli au terminat, se incearcd "medie a gusturilor", implicand participarea intregului grup. Apoi, de a face o se poate intocmi acea list5" unicdr.
l
|$ |
EvaEerare Ce dificultAti ati avut in determinarea rdspunsurilor? Cum v-ati simlit grupul? La ce concluzii ali ajuns? la expunereapreferinlelor? Cum reactioneazd
crrt),
ec/eze gi oi?k,
ffibEeeive
A deveni constienli de valorile existente. A percepe, a intelege cum gAndegte si cum ESTE fiecare in functie de gusturile, necesitatile si valorile proiectate.
Fro*eSttr*
Constd. in construirea planului unei case in care am vrea sdr trdim.
il
indicdnd dimensiunile, mobilierul, camerele... Planul odat6 terminat ; fiecare il prezintd grupului, rd.spunzand la intrebAri. Se poate incerca, intr-o ambianta favorabild de a ajunge in grup la unele concluzii, opinii comune, acorduri si disensiuni reflectate intr-un plan unic.
Evalrrare
Cum vd simteati vdzAndu-vd casa? Iar ceilalti? V-ar placea sd invitati pe cineva induntru? Pe cine? Ce fel de valori ali descoperit vdzlrnd casa replanificatd (varianta comuna).
)a
! i i
$bieetive
A cunoaste simbolurile si valorile locului in care triim, cu care ne identificdm sau mdndrim. A invdla si evitdm atitudinile $ovine si sd cunoastem alte tinuturi gi valorile lor.
Froceduri
I
ci )i,
Fiecare participant scrie pe o h6.rtie cele cinci lucruri pe care le-ar lua pe planetd, din tara si regiune, plecAnd spre alta, asemindtoare cu prima. de Odata aceasta realizat, se vor reuni toate grupurile pentru a contrapune -r-rcrurile selectate si pentru a face o listA comun5", unicd pentru toti participanlii. Apoi, urmeazd o expozitie cu introducere explicativa.
't 5 i , ^
tit
Evalrrare
compari. ideile 9i opiniile tale despre !ara, regiunea, localitatea si plane:a ta cu pdrerile celorlalti. Aceastd activitate poate servi drept surs6 pentru o iezbatere referitor la identititi culturale, nationalism, xenofobie etc.
lO-3O pazfrtcfal4ti 3O taaas* /oi 4e Lazfce ci ut/(auz/, cki ta< ucafu/, /oaz/ece, o caa(6 tftaze dp Aflzrte
Ie I
i-
sau stAngi, atribuind Fiecare deseneazd conturul paimei sale drepte fiecarui deget o intrebar:e. Apoi, comPleteazd interiorul cu rdspunsul la acestea. ExemPlu de intrebari: - motivul aflarii taie aici cu - realizarile ce ai vrea s6 le faci intr-o perioadd- de timp impreuni tot grupul - aspecte ale personalitalii ce le aprectezi cel mai mult - problema de care eqti ACUM cel mai mult preocupat - contribuliile pe care egti gata si le faci de dinamica grupului' Animatorul poate schimba intrebd.riie, in functie Pentru final' se realiOdath foile completate, se realize azl' o interogare comun6' "Perete al mAinilor"' zeazd un
Frmc*dtxr&
Svaluare
ai intdlnit? ce ai reugit?
lO-30
fnztdcdqar4{e
25 ,aaasn
n
Ie i | - |
$biective
delimita un spa{iu Jocul se desfdsoard in liniste $i cu ochii legati. Se va legati ochii' in liniste din care nimeni nu va putea ieqi. Participanlilor Ie sunt intalnesc doud persoane' vor fiecare incepe si se plimbe prin sai6. CAnd se coafura etc' Cel care incerca s6-si ghiceascd identitatea, atingdnd hainele, participant numele s6u gi primui reuqeqte corect sd ghiceasc[, ii spune celuilalt Dac6 nici una din pretrece in spateie lui. Mai departe ei merg impreuna. se separd' supuneri nu e corect6, fiecare igi spune numele' apoi "ctrpeteniile" sunt partea activa qi unul dintre c6nd se inta.lnesc giruri, si el numele' il separS' de cei doi ghicegte corect numele celuilalt, iqi spune "descoperitor". Animatorul se apropie sirui sd,u gi ambii trec Ia capd.tul randului asemenea' se plimbi prin de unul dintre participanli, declarandu-l spion. EI, de reu$eqte si-i ghiceasci incapere. cand o persoand.se intd.lneste cu un spion $i persoana e declaratd spion' iar numele. nu se intdmpla nimic. In caz contrar, daci are qir, acesta se disperseazd'
Froeedrm6
Hvaluare
Cum vd simteati? Ce senzalie v-a produs mersul prin intuneric si iiniste? Iar contactul fizic? rd
^ l l
lO -3O pa?t&cVant(
40 ,atlaa* o takf t4q ca4pp?tfe (anzaaiat), czetf aaz ,aazy'eze
ri. ,li -
Y)
$biective
A aprofunda cunoagterea reciprocS.. A stimula coeziunea si autorespectul.
it?
"Imaginafi-vd Animatorul spune jucdtorilor: ci sunteti la un iarmaroc -tttens, unde existd totul. Mai mult, el este magic si fiecare poate si schimbe -r trasd"tura de caracter, de care vrea sd" se debaraseze, pe alta. insi in piala se poate de intrat doar o singura data". Fiecare va scrie pe o fig5. trd"siturile ce vrea sd" le lase si pe care le va -ua, iar intre paranteze, numele. Tabla sau peretele reprezintd. iarmarocul -si :iecare vine sd lipeascd"fisa, explicdnd opliunea sa. Dupd aceasta se realizeaz\" o generald., comunicAnd despre valori s.i virtuli, despre vicii sj slabiciuni. -'-:ralizd.
el
Frecednrf,
Evaluar*
Ce dificultati ai intdlnit? Cum te-ai sim{it in cursul jocului? La ce con:-uzii s-ar putea ajunge? etc.
atiu
i !
i
:
:
$bie*tf;ve
A aprecia diferentele existente intre perceptia interioari si exterioard ,:spre fiecare persoand.. A favoriza cunoasterea reciprocd" a membrilor grupu-
?i
Fre**edw*5
Fiecare isi va desena umbra, fari ca cineva s-o vada. Important este nu :-: fie simpatica si realistd, ci foarte sincerd, (critica). Aceastd silueta trebuie .-' reprezinte starea participantului la momentul dat in mediul in care se afli.
Apoi fiecare persoand e aleas6 de cdtre doi colegi care ii vor desena silueta. Se formeazd un cerc. Dupd. ce toli au terminat lucrul, in ordine, in cerc se vor "de analizd" vor demonstra desenele, mai intai ceie personale, apoi perechile ardta desenui lor, expun6.ndu-9iideile, opiniile etc. Apoi va urma disculia- generald ca o concluzie sau un inceput pentru dezbateri.
Coincide imaginea personald cu cea pe care o au despre noi colegii nogtri? Care sunt trdsaturile distinctive? Forma in care fiecare realizeaz1' silueta celuilalt reflectS' relatiile reciproce?
Hva$man'e
Timp: Materiale:
Sbiective
A favoriza cunoasterea reciprocd..
Procedrm6
Se impart figele qi fiecare le completeazd individual. Participanlii buie sd completeze aceste propozifii. Apoi are loc evaluarea. CAnd sunt tdcut intr-un gruP, md" simt... Cand sunt cu o persoand" i nu vorbesc, mi simt... 9 CAnd md supar pe cineva, ilA simt ... CAnd e cineva supS.rat pe mine, md simt ... CAnd critic (cert) pe cineva, il6 simt ... CAnd cineva de ldngd mine plange, mi simt ... Cand fac cuiva un compliment, md simt ... CAnd cineva lmi face un compliment, md simt ... Cdnd sunt nedreptatit, md" simt ... C6.nd cineva e injust cu mine, md simt
Pt= r-
, a
iltrE. ,!tJt
EvaSuare
Ne-a fost greu sA termind"m propoziliile? Cum apreciem sentimentele? Este uqor sd le exprim[m? Suntem atenti cu ceilalti?
NI
/0-30 ftar*Aaa{e
2O ,aAtq* 44du*re, cu ct"tc't( ,44aLp//4ec decAt
&hu
dlbiective
oau 4a*
/&4frr4 a kn ochz
concentrarea
auditivd,
perceperea
ProcedurS
Tot grupul se ageaz6., formAnd un cerc. O persoand se plimbh prin cen:ru cu ochii inchisi, asezAndu-se pe genunchii cuiva din grup. Persoana ce o :ine in brate imita sunetul unui animal. DacA cel cu ochii inchisi recunoaste -ldividul, se schimbd cu locurile. Daca nu, reia jocul de la inceput.
Note
Se poate face invers: grupul are ochii inchisi, iar persoana din centru :eschisi.
dlbiective
semnificative ale
A facilita informarea participantilor despre valorile :c:soanelor din grup, cAt gi cele personale.
Frs*edur*
Fiece participant scrie pe o foaie intr-un timp limitat (spre exemplu 5 :::in.), datele considerate mai semnificative din viala sa. Apoi, se strAng toate --sele, se amesteci, grupul trebuind s5"ghiceascd posesorui fiecarei fiqe, in care \U poate figura numele.
rtele?
FSqrte
Pentru acest joc ar fi propice o cunoaqtere minimd a participantilor.
V
E
A dezvolta, a antrena atentia participanfilor. A cunoagteceilalti membri ai grupuiui. Frsceduri Toli stau in picioare. Fiecare devine un detectiv pentru o- pista ( de
$bie*tive
etc.). Va apropiati de exemplu pista pictorilor talentali sau a cdntirelilor ori$icine, avAnd dreptul la 4 intrebari indirecte. Niciodata nu poli divulga idenpe titatea ta, dAnd intrebiri directe referitoare la pista "eqticare ai pornit. Dacd un bun desenator", dupd. rdspunsuri credeli cd suntefi siguri, ve$i spune "egti un cAnt6re! mediocru", in dependenli de opinie. Daci celdlalt consau sau neag6 afirmalia, detectivul va trebui sd: explice cum a ajuns la firmi aceastd concluzie. Se pot prelua si alte piste.
G il
t
ii
t
Evalrrare
Cum v-ati simtit? Etc.
lO -3O /a,ztdlpa/44i
/5 ,44it44te
n
E
$biective
A energiza grupul.
Frocedrr6
participanlii
se impart in 2-3 echipe si formeazd numdrul respectiv de rAnduri. Scopul fiecdrei echipe este de a transmite o bucificb de zah6'r de la o persoand" la alta, folosind numai lingurilele, fdr6. ajutorul mdinilor. Lingura trebuie tinutd in gurd, iar mAinile la spate. Animatorul pune cdte o bucdlici de zahd.r / mtnge de ping-pong in lingura primului participant din fiecare echipa. Caqtiga echipa care prima transmite bucS.tica de zahS-r/ mingea de pingpong de la primul pand Ia uitimul participant. Dacd. bucalica de zah6r cade' echipa incepe totul de ia inePut.
Obiective
A concentra atentia participantilor si a dezvolta spiritul de observalie.
Procedurf,
Participan{ii formeazd un cerc gi se apuci de maini. Animatorul Ie spune prin ei va trece curentul electric. Curentul electric se incepe prin strdngerea :d. nAinii vecinului gi se transmite de la un participant la altul in acelagi mod. I- n voluntar se plaseazd in centrul cercului, inchide pe cAteva clipe ochii gi apoi ^i deschide si incearcd. sd. determine unde e curentul, apucAnd persoana respec:iv6 de mAn6. Dacd. a ghicit, trece in cerc, iar cel prins trece in locul volun:arului.
Obiective
A stimula procesul cunoasterii intre participanli.
Frocedurl
Animatorul lamuregte scopul exercitiului si le spune participantilor: -,loncentrali-va gAndurile Ia casa voastr6. Dupd aceasta alegefi ceva: obiecte, --obild sau ceva care nu poate fi sesizat - miros, gust, sentiment care ar :.prezenta pentru voi casa. Gandili-vd. Ia aceasta qi pregdtiti-vd sd descrieli ,:este lucruri grupului." Participantii descriu cea ce au ales. Animatorul poate .-.-i ajute si aleagd.cuvintele necesare pentru expunere.
Hote
Acest exercitiu creaz6. o atmosferd placutd. Este foarte bun pentru par, -:ipanlii care au venit de departe gi deocamdatd" nu s-au deprins cu mediul '-rr. DacA particpantii sunt prea mulli, ei pot fi separa{i in grupuri de 5-10
::l:Soang.
...
i i i
g
|gl
s&ieetive
A energiza grupul gi a imbunatali concentrarea.
Froeedur6
Pregntili fiqele pe care sunt scrise insircinarile pentru fiecare participant. Participantii formeazd un cerc -si animatorul le da figele. La semnaiul animatorului, participantii trebuie sd inceapd sd. facd. cea ce este scris pe fise, iar la urmitorul semnal trebuie si se opresc6. Exerciliul trebuie repetat de cAteva ori.
"Ld.tra!i", "CAntali Happy Exemple de insdrciniri: "Sdrili ca iepurele", Birthday". Pot fi pregatite cAteva insdrcind.ri care sunt legate intre ele 9i trebuie scrise pe fise diferite. Fiecare participant trebuie sd caute persoana cu "Fd ca o vac6" corespunde insircind.rii insircinarea asemhndtoare (exemplu: "Mulge vaca".
Note
/5 -40 paz.tAtfi"ti 45 ,on*aate zadlb, 6Ad&, //re - c/azl, cze(ba4te, u,ctunea.t nazrra( 44s ca,lpta/oa
"Ce vi place cel Participanfii primesc o lntrebare, spre exemplu: mult in lucrul vostru?". Ei trebuie si rSspundd succint. Fiecare partici scrie numele sdu s.i rdrspunsul pe o hArtie pe care o prinde pe piept. Se incl muzica gi participanlii sunt invitati si danseze (nu in perechi). Lamurifi-le in timpul dansului ei trebuie sd caute participantii cu un rS.spuns asemdni Persoanele a ciror rispunsuri coincid, se apuca de maini si continud miSca Animatorul opreqte muzica qi vede cAte grupuri s-au format. Daci multi
ticipanli nu gi-au gasit parteneri, muzica este inclush iari$i 9i ei mai au o bilitate sa-qi gdseascd grupul lor. CAnd majoritatea a format grupuri, ani torul opreqte muzica si roaga grupurile sd discute intrebdrile 1or.
Pra*edrrr*
20 -3O
cartlrde
4
nt.
11a-
dlbieesive
cunoasterea reciprocd a participantilor. Motivarea participantilor.
Frocedciri
la rri. Participantii se separd in grupuri de 3 persoane si aleg un obiect care, iupS' pirerea lor, simbolizeazd. tara lor (acest obiect poate fi gasit in afara cla=ei). Dupi 10 minute participanlii pot sd aducd aceste obiecte 9i sd Ie pun6 pe ::rasd".Ei trebuie sd. se prezinte qi sd id.mureasci de ce au ales anume acest -b i e c t .
Note Exercifiul foloseste pentru a-i ajuta pe participanti si fie mai deschisi.
irupuriie formate pot fi folosite pentru exerciliile urmitoare.
lO -5O paztdlpa'l& lO-25 catarde 44nrr4{ecaa /ttfztczk /4/4t?4 /araze /aztul/n"/t, TAaze pzitt &!fe a6ted 44/4rrr4& /irfoir"h, cfiti fuztdz/aaie / 44/4t. @t to pa/azp dc ph.cta. u4 ake
ud4p /eattr Actzsaaze /a.zfuQaad*: cazo au ctz
$biecive
A incuraja cunoagterea reciprocd a participantiior si a crea o atmosferi
Pr*cedwa"*
Fiecare participant va primi seminle, numdrul cdrora este egal cu ,r*-.rul participantilor (daci impreund cu animatorul sunt 25 de participanti *r::e va primi cdte 25 de seminte). Seminteie sunt puse intr-un buzunar, iar ,."i--:-t buzunar trebuie sd r6mAna liber. Participanlii au 20 de minute pentru ::-? cunostintd" (ei pot sa-si numeasca numele, organizatia, proiectul asupra
posl,i:.::a -
pot s6-i dea o cdruia lucreazd). Cand juchtorii fac cunogtinld- cu cineva, ei trebuie sd o seminld" si sa primeasci una inapoi. Seminla pe care o primesc, ei jocului, fiecdrui participant pun6 in buzunarul gol sau in pahar. La sfdrgitul reprezintS' trebuie s5.-i ramand o seminld in primul buzunar (aceastS' seminta cdli parinsuSi participantul), iar in celilalt buzunar va avea atAtea seminle ticipanli sunt in gruP, minus unu.
este intre 10 si 50. Dar dac6 sunt mai mulli de 30, trebuie sa fie mai succinli. participd animatorui. De asemenea,
:
: i
t------:---l
Mirimea erutufuis
o-nt Materiale:
/5 - 20 /a'zt&c/aa|i
/5 -2O 644ttqte ai44rt
"""i"""'
: j
| r' i |el
Obiective
A concentra atentia participanlilor
qi a dezvolta memoria.
parParticipan-tii formeazi un cerc si bat din palme in unison. unul din "Eu plec in cd"ldtorie qi iau cu mine "'" (un ticipanli incepe cu cuvinetele: Urmd'torul obiect sau o fiint6, spre exemplu: periufa de dinli, caine s'a'm'd')' pAnd ce participant repeti 9i adaugd ce ar dori se ia cu ddnsul' Jocul continud ultimul participant nu repetd, inreaga list6'
Froceduri
/5 -30 10-20
4A44/2
Paztdclr/aa/i 64rt4te
| r' |
Obiective
Spre exemplu: Animatorul: Am un unchi, se numeste Mihai. Este un om foarte principial. Ei doreste ca in viafa lui totul s6 se inceapd cu litera M . N u m e l e s o t i e i . . . Participantul: Maria! Animatorul: mAncarea cea mai iubitd a Mariei Participantul: macaroane Animatorul: odat[ unchiul meu a plecat in ... Participantul: Moscova Primul care gre$egte, sau se gAndeste mai mult de 5 secunde. trece in :entru. Acesta continui povestirea.
5 -/0 ca&stu
n rl :e
i i !
: : :
$bieetive
A stimula comunicarea.
Frocedr*rd
Participantii formeazi doua rAnduri, stAnd fati-n fala. Fiecare gup ":-nlegte cdte o foaie de hArtie. Membrii unui grup vor scrie pe o foaie -:rebdriie care se incep cu cuvintele "de ce?". Al doilea grup va rdspunde ,:-n "fiindcd""- Dupa ce echipele au terminat sA scrie, primul grup citeste intre'.-:ea sa' iar al doilea rdspunsul (exemplu: "De ce aici sunt atAtea copii?" ":-rndcd toti bArbatii sunt ndsculi egali in drepturi").
iuire lie
ta.
i
i i
l/
Sbiective
A activiza participanlii.
r (F I
Frocedur6 ia doud eqarfe mari' Una Participanlii formeazd un cerc. Animatorul in jurul gAtului cu dou5" noduri, iar cealalt5" doar cu un nod' trebuie legati persoand' Ambele egarfe nu trebuie sd se afle in acelasi timp }a aceeaqi transmite vecinului d.in dreapta o egarfi gi ii aratd cum se leagd Animtorul departe' dou6 noduri. Dupi aceasta, el trebuie s-o scoati 9i s-o transmitd mai egarfei a Dupd ce prima egarfi a parcurs 1/3 din drum se incepe transmiterea legatd cu doua. Batista legati doar cu un nod se va migca mai repede ca cea persoand si nu se dou6. Participanfii vor trebui sd se gribeasci pentru ca la o afle ambele esarfe in acelasi timp.
T ,t
ata*(btnot 3 O paztAapna/i
l0-15 tttn4tde
clm czerbe ,44a/44{E /4/4124 /aa'ze
fuztczcpaat, 2
-3 &4ek
ll I sbie*tive
Froeed116
A activiza gruPul.
formeazS. doud. randuri egale, unul in f-a\e la celilalt' Participanlii participant din Fiecare participant va lua in gur6 un creion neasculit. Primul fiecare r6nd imbraci. pe creion un inel si incearci sd,-l transmita urmd'torului jocul de Ia inceput' participant pe creion. Daci inelul cade, grupui va relua primul la uitimCdqtiga grupul care primul reuqeqte s6 transmitd inelul de la ul participant.
lO -30 fuzra,ataali
lO - /5
a444/a
64ittqte
S&iestfrve
A imbunetali atentia si coordonarea.
Fr$ced,x,sr*
IA 4
a.
rA e.
a
CU SC
Participantii trebuie si formeze un cerc. "Omo" este o marcd comerciald a unui praf de spdlat. Unul din participanti spune vecinului din dreapta: "Du:e si cumpird "Omo". Vecinul va intreba: "Ce?" Ia ce primul participant repetd "Omo". Vecinul din dreapta spune urmitorul vecin: "Du-te si cumpd.ri "Omo". -:-ecinul " intreabd: "Ce? si celd.lalt repetd. Procesul continud in cerc. Cine {regegte, iese din joc.
dte5fuKr6*')
Sbieetive
A discuta in detalii dorinlele si asteptd"rile participantilor.
ProeedrsrS
Se pregdtesc foi mari de hArtie cu titlurile: "Continut", "Plan", "Detalii ::actice". Participantii trebuie sd"scrie pe fiecare fisd. ce doresc qi ce nu doresc :: se intAmple la trening. Aceasta poate si se refere la conlinut, plan sau =talii practice (sa nu fumeze, sd participe toti etc.). Participantii lipesc fiqele - = foi, apoi pe perete (exemplu: fisa cu observalii privitor Ia mAncare trebuie -;ita pe foaia cu titlul "Detalii practice". Dupa ce agteptdrile au fost inscrise .- rncleiate, ele pot fi discutate qi in baza lor se pot crea regulile pentru tren,-9. Aceasta va ajuta animatorului sa conducd.treningul, luAnd in consideralie .:eptS"rile participantilor.
Acest exerci!iu permite animatoruiui sh coordoneze actiunile sale cu - , esitilile participanlilor. in timpul treningului Si a evaluarilor se poate .-.'eni periodic la aceste fise.
! i
:
/0 -20 fa.zfi.dpn4i
/5 -2O aarzste o oatzT caL 44 oAtect oanak
n
E
$biectlve
A concentra atenlia participanlilor. A-i face sd asculte atent qi sa gAndeascd.
Froeedurd
Participanlii formeazi un cerc. Participantul care are mingea, i-o arunci "Nu exista... fari..."(spre exemplu: "Nu existd vard altui jucitor, spundnd: Urmdtorul jucd.tor aruncd mingea 9i spune urmdtoarea frazd fara flori"). "Nu-i fum fdra foc", "Nu-s copii fara galagie" etc.). Daci vreun par(exemplu: ticipant nu poate inventa vreo frazd", ceilalti pot sa-l ajute.
$biective
A examina mijloacele de comunicare nonverbala.
Frocedurd
in Toli se aqeaz6. cerc. Participanlii formeazi perechi. Fiecare pereche va primi c6te o fiqa pe care este scrisa o dispozilie (ciud6, fricd", dragoste, dezamd,gire,exaltare, dispozitie victorioasd, deprimare). Participanlii trebuie sA tin5. in secret cea ce este scris pe fige. Fiecare pereche iese pe rAnd in centru. Unul din membrii perechii va fi lutul, iar celdlalt sculptorul care va migca picioareie, mAinile, capul, lipind expresia fielei primului gi creAnd sculptura. Grupul trebuie sd. ghiceasci ce dispozilie a incercat si arate perechea. Jocul continud pAnd participa toate perechile.
Variante posibile: pentru a economisi timpul, jumitate din perechi sd arate sculpturile sale, iar cealalta si umble prin incdpere si sd ghiceasci sculpturile.
Note
...
i ! i
rrrarmea gnrpuluiz /0 -30 /azfu,4bn/44i : 25 aaaa* Timpz 1 ,4nti$e : /a*a /&4rru Materiale:
$biective
povesteascS. temerA permite participanlilor sd-gi expun6 pdrerile, s5.-s.i -ie gi speranfele referitor Ia traning.
I
Procedurl
E posibit ca participanlii sa cunoascl foarte putin despre scopul programului, nu sunt cunosculi intre ei sau nu stiu ce vor. Participanlii se separd in grupuri de 4-6 persoane. Fiecare grup primegte cite un flip-chart qi hArtie pentru notite. Rugati fiecare grup sd aleagS.persoana care va face inscripliile. iapid la intrebarea: "Ce temeri, preocupdri sau Ei trebuie sd rispundi rrejudecali ali avut?". Dupd ce au fost scrise rapid rispunsurile, ruga$i :eprezentanlii echipelor s5" prezinte listele. Aceasta va oferi animatorului o cosibilitate foarte bund sd atragi atenlie la obiectivele treningului.
i i
Note
Pentru a ajuta participanlii si inceapi disculia, folosifi urmdtoarele rrtrebd ri: 1. Ce fel de temeri, preocupiri sau prejudecdli existd" in grupuri? Pot exista urmdtoarele exemple: i Voi fi cel mai mic (mare) dintre participanti? I Voi fi unicul(a) bdrbat(femeie)? I Ua voi comporta corespunzdtor? I Sunt sigur cd ceilalfi au mai multe experienfa decAt mine. I Ce imi va da acest trening? I Ce intrebdri trebuie sa pun? I Cum vor fi animatorii, programul, sala? O Vom primi diurnele promise? 2. Ce poate face animatorul pentru a micgora preocupdrile voastre? Pot fi cerute ldmuriri legate de haine, cuvinte neclare. Va fi nevoie de :opii mai multe de materiale...
ne e.
SA
u.
ca
'4.
ul
)ot ;CA
i i
i
: :
:
Sbl*ctive
A crea o atmosferi liber6. neformald".
Fr*eedurs
Participantii vor crea un cerc, finAndu-se de m6"ini. Intre ei trebuie sA fie destul spafiu, pentru ca sd treacd. o persoana. Doi doritori vor juca rolul de pisicd gi Soarece. Soarecele std" in centrul cercului, iar pisica in afar6. Soarecele incepe sd alerge in formd de zig-zag prin cerc, trecAnd pe sub mAinile participanfilor. Pisica va alerga dupi goarece pAnd. nu o va prinde. Participanlii pot sd. incurce pisicii, ridicAnd sau coborAnd mAinile. Jocui se repetd. de c6"teva ori cu aitd. pisica si alt soarece.
: : !
Jucdtorii se numhrd" de la 1 la 3. Numirul 1 vor fi polilia, 2 - oameni, iar 3 - hoti. Animatorul va povesti o istorie despre aceste grupuri de oameni. De fiecare dati, cAnd va rosti denumirea grupului, acesta trebuie si se ridice si sd" se ageze repede. Exemplu de pouestire: Oamenii traiau intr-o casd. Intr-o seard cAnd oamenii au mers la culcare, au venit holii pentru a Ie fura banii. In timp ce hotii chutau banii, oamenii s-au trezit de la zgomotul pe care-l f6ceau ei. Hotii s-au speriat gi s-au ascuns. Oamenii au hotdr6.t sd" sune la polilie 9i sd" comunice cd in casa lor se afla hotii. Politia a intrebat oamenii dacd ei gtiu unde se afl6 holii. Oamenii au zis ca holii s-au ascuns in subsol. CAnd a venit politia, hotii au fugit din subsol in pod. Politia a lnceput s6-i caute pe ho!i. Oamenii ajutau politia. Oamenii qi politia erau foarte bucuroqi cdnd i-au gisit pe ho!i. Hotilor le-a pirut rd.u cd au intrat in casa oamenilor si ei au rugat sd fie iertali. Holii au inceput sa plAng6. Oamenii si politia i-au iertat pe holi gi ei impreuni au Iuat cina.
Froeednu'6
N
Mirimea grupuluiz
Timp: Materiale:
'"":""""
lO -50 pad()ecparufc
5 -/5
,/4tttlo
atrtl4fe
n
.e
I
$biecive
A incuraja interacliunea participantilor
Frocedur6
II i
te
ii
,a
Mulli participanti pe parcursul treningului pot si stea pe acelasi loc. Pentru a-i separa pe participanli pot fi folosite urmdtoarele metode: - participantii in fiecare dimineata pot sd se schimbe cu locurile - se poate schimba componenla si marimea grupurilor de iucru - participantii se schimbd cu locurile in dependenta de interesele lor - fiecare participant trebuie si aleagd. o persoani pe care o cunoaste cel mai putin si sd. comunice cu ea
N
.
ijj i
:
il
I t
Ilt
r' |
el
Sbiective
A recunoaste si a discuta esenta schimbarilor.
il
ri. ce
i ll i
Proeedurl
r l
rlii, au
SE
Participantii formeaza perechi si se privesc reciproc timp de 10 secunde. Dup5. aceasta, ei se intorc cu spatele unii la alfii. Fiecare membru al perechii trebuie sd facd" trei schimbari in exteriorul sdu. Dupd aceasta, perechile se intorc cu fata Si se privesc reciproc qi incearcd. sd depisteze schimbdrile. Exercitiul poate fi repetat dacd este nevoie. Participantii pot inventa singuri schimbd"rile.
Evs!ware
Participantii vor descrie experienta lor si se vor gAndi ia confortul sau lisconfortul lor, generat de schimbariie efectuate. in discutia urmitoare se va :ace o analizit a faptului cum a fost constientizata schimbarea.
rtii au