EVALUAREA POLUARII AERULUI CU POLUANTI CHIMICI CO

IGIENA
Definitie : disciplina de baza a medicinii preventive care se ocupa de pastrarea si promovarea sanatatii

POLUAREA AERULUI
Este emisia in aer a unor substante periculoase pentru sanatate la un nivel care depaseste capacitatea naturala de tamponare a atmosferei, posibilitatea precipitatiilor de a le depozita sau a vantului si a miscarilor aerului de a le dilua. Substantele existente in aer, prin natura, concentratia sau tipul de actiune, afecteaza sanatatea , genereaza disconfort si/sau altereaza mediul.

Clasificare poluanti din punct de vedere al efectului

Poluanti iritanti : gaze iritante (SO2, NO2, Cl2, NH3, subst oxidante), suspensii, Cl, Fl, Cr trivalent etc. Poluanti axfixianti: CO, CO2, H2S, acid cianhidric, cianuri etc. Poluanti toxici : Pb, Cd, Hg, Mn, pesticide organoclorurate, organofosforice, nitrati, fluor etc. Poluanti alergizanti : polen, fungi, praf de casa etc.

Clasificare poluanti din punct de vedere al efectului

Poluanti cancerigeni : - organici : hidrocarburi policiclice aromatice, benzen, benzo-a-piren, amine aromatice, clorura de vinil, naftalina etc. - anorganici : azbest, As, Cr hexavalent, Ni etc. Poluanti fibrozanti : hidroxidul de siliciu, azbest, beriliu etc.

FACTORI DE MEDIU
Mediul inconjurator reprezinta totalitatea factorilor din afara organismului uman, prezenti la un moment dat si care actioneaza asupra omului si activitatii sale. Clasificare (n functie de origine) : - naturali : aer, apa, alimente, sol - artificiali : imbracaminte, locuinte, asezari umane etc.

POLUAREA FACTORILOR DE MEDIU

FACTORII DE MEDIU SOL AER APA ALIMENTE

Praf

Aer atmosferic

Poluare int.

Apa subterna Apa de supraf. Alim. de orig. animala

Alim. de orig. vegetala

Bauturi Inhalare, ingestie sau contact dermic sol/praf Inhalare sau contact dermic cu poluantii aerului Ingestie, inhalare sau contact dermic cu puanti hidrici Ingestia alim. si bauturilor contaminate

DOZA INTERNA LA OM

MONOXID DE CARBON SURSE DE POLUARE

Exterioare : - emisiile datorita circulatiei autovehiculelor pe autostrazi - emisiile datorita circulatiei autovehiculelor pe artere, altele decat autostrazi - arderea combustibililor fosili - procese industriale - degradarea reziduurilor solide - alte surse

MONOXID DE CARBON SURSE DE POLUARE

Interioare : - surse profesionale - sobe cu carbune/lemn - sobe cu gaz - masini de gatit cu gaz - boilere altele decat electrice - fumatul

MONOXID DE CARBON METABOLISM

CO este absorbit prin plaman. El se combina cu: - Hemoglobina carboxihemoglobina, conc. acesteia depinde de conc. anterioara de hemoglobina, durata expunerii, rata ventilatiei pulmonare. Hemoglobina are o afinitate de 240> pt. CO decat pt O2. - Mioglobina - Citocromi - Metaloenzime

Studiul efectelor poluarii

Actiune directa (efect patogen in functie de natura, concentratia si timpul de actiune) : efecte acute, cronice, tardive. Actiune indirecta (efect daunator asupra mediului)

MONOXID DE CARBON EFECTE PE SANATATE

Grupe populationale de risc :bolnavii cu afect. coronariene si respiratorii, fetus, copii mici, batrani, persoane cu anomalii ale hemoglobinei. Efecte : acute si cronice 1. Efecte acute (depind de nivelul conc. carboxihemoglobinei) : intoxicatia cu CO - 10-30% - simpt. neurologice ( cefalee, vertij, adinamie, greata, confuzie, tulb. de vedere, dezorientare temporo-spatiala)

MONOXID DE CARBON EFECTE PE SANATATE

- 30-50% - dispnee, cresterea pulsului, cresterea ratei respiratorii, sincopa. - >50% - convulsii, coma, stop cardio-respirator. Complicatii : deces imediat, afect. functiei miocardice, hTA, aritmie, edem pulmonar. Ef. Insidios : intarziere n dezvoltarea neuropsihica, consecinte neurologice si comportamentale la copii. n timpul sarcinii : moarte fat, tulb dezvoltare , aparitia de leziuni cerebrale datorita anoxiei.

MONOXID DE CARBON EFECTE PE SANATATE

2. Efecte cronice : A. Efecte cardio-vasculare : - scade capacitatea de efort la adulti tineri si sanatosi (aport scazut de O2) -5% - persoane cu af. cardio-vasculare : agravarea simptomatologiei specifice, ischemie miocardica, aritmie de effort, moarte subita.

MONOXID DE CARBON EFECTE PE SANATATE

B. Efecte cerebro-vasculare si de influentare a comportamentului : - <5% nu exista efecte la persoane tinere si sanatoase - hipoxie cerebrala - afectarea manif. ce necesita atentie sustinuta : coordonarea ochi-mana, starea vigila, performanta continua, concentrarea. C. Efecte asupra fatului (CO trece bariera fetoplacentara) : greutate mica la nastere, cardiomegalie, intarziere n dezvoltare, afect. fct. cognitiva).

MONOXID DE CARBON EFECTE PE SANATATE

Adaptare la efectul CO : - cresterea fluxului sangvin coronarian - cresterea fluxului sangvin cerebral - cresterea valorilor hemoglobinei prin cresterea hematopoezei - cresterea consumului de O2 la nivelul muschilor

MONOXID DE CARBON DETERMINAREA NIVELULUI DE POLUARE

Se poate face prin : - determinarea nivelului de carboxihemoglobina din sange (direct sau indirect) - masurarea nivelului CO n aer Determinarea CO - aerul se recolteaza n volum fix, nu se aspira

DETERMINAREA MONOXIDULUI DE CARBON DIN AER

Metode : 1. colorimetrica (cea mai clasica si precisa) cu clorura de paladiu. 2. spectroflorimetrie cu infrarosii 3. reactie cu pentoxid de iod 4. gazcromatografie

DETERMINAREA MONOXIDULUI DE CARBON DIN AER

Metoda colorimetrica : Principiul metodei : CO reduce clorura de paladiu la paladiu metalic proportional cu concentratia lui, iar paladiul metalic obtinut reactioneaza cu reactivul FolinCiocalteu, care da o coloratie de la galben-verde la albastru, in functie de concentratia paladiului, respectiv a CO din proba de aer. Reactivi: - solutie etalon pentru CO (1 ml = 30 g CO) - clorura de paladiu - reactiv Folin Ciocalteu Conc. Maxima momentana = 6 mg CO/mc Conc. Medie/24 ore = 20mg CO/mc

 Principiu : CO eliberat din COHb cu ajutorul unui hemolizant si a fericianurii reduce clorura de paladiu la paladiu metalic. Excesul de clorura de paladiu se determina colorimetric cu iodura de potasiu prin formarea unui complex colorat in rosu. Reactivi : - solutie de clorura de paladiu - hemolizant-fericianura - iodura de potasiu Se masoara extinctia la spectofotometru, paralel se face o proba martor (numai reactivi, fara sange).

DETERMINAREA CARBOXIHEMOGLOBINEI DIN SANGE

 Calcul mg PdCl2 redus= (M-P)/M M extinctia probei martor P - extinctia probei de sange Calculul cantitatii de COHb se face pe baza unei corespondente : 1 mg PdCl2 = 0,0941 g COHb g COHb/100 ml sange = A*0,0941*100 A=cantitatea de PdCl2(in mg) care a fost redusa de CO dintr-un ml de sange

DETERMINAREA CARBOXIHEMOGLOBINEI DIN SANGE

DETERMINAREA CO DIN AERUL EXPIRAT

Principiu : COHb se estimeaza indirect prin determinarea CO din aerul alveolar wexpirat, datorita diferentei de presiune care guverneaza schimburile gazoase pulmonare, gazul fiind retinut si colorand un filtru granulat prin care se aspira aerul expirat.