C M Y K

Prima n
i
revist` dural
mediul ran
valce

REVIST~ EDITAT~ DE PRIM~RIA {I CONSILIUL LOCAL GALICEA, |N COLABORARE CU

WORLD VISION {I TRUSTUL DE PRES~ PROPRESS, EDITORUL ZIARULUI PRO EXPRES
• Anul I • Num`rul 9 • 12 DECEMBRIE 2008 - 12 IANUARIE 2009

pag. 03

pag. 16-18 pag. 09

NE PUTE}I CITI {I PE INTERNET, LA ADRESA: www.publipro.ro
CON}INE INFORMA}II {I DIVERTISMENT !!! SE DISTRIBUIE GRA T U I T ! ! !
02 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008 INVESTITII...

Cei doi edili liberali ai -

comunei Galicea, primarul farmacie
Ion Nãfliu ºi vicepri- - parc
marul Florea Udrea au - scoala Cocoru
planuri mari pentru toþi - pod Teiu
locuitorii comunei - magazin Teiu
Galicea, în mandatul de - statie de autobuze
patru ani pe care urmeazã - pod peste raul
sã-l execute cu aceeaºi Topolog
dragoste cu care au fãcut-o - camin social de
ºi pânã în acest moment. Mai batrani in satul Teiu
exact, cei doi liberali destoinici - camin social pentru
de la Galicea au elaborat copii cu dezabi-
deja planul de acþi- litati Galicea
une pentru inter- - centru
valul de timp comunitar
cuprins între anul Galicea
2009 ºi 2012. - ciupercarie
Printre obiec- - gradinita
tivele pe care cu program
cei doi edili îºi prelungit
propun sã le atingã neapãrat se numãrã, în ordinea - demolari (gradinite vechi, atelier mecanic,
importanþei ºi a necesitþii pe care o prezintã acestea scoala Cremenari, gradinita Bratia Deal)
pentru comunitatea de la Galicea, urmãtoarele: - parc comunal Bratia Deal
- sistem zonal de colectare a deseurilor in
- sediu Primarie Bratia Deal
- alimentare cu apa (pe DJ; DC; DS) - zona industriala a comunei (Dealul Galicea;
- canalizare (pe DJ; DC; DS) OIF)
- statie de epurare + statie de pompare „ Viceprimar Florea Udrea
ADMINISTRATIE 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008 03
La Galicea, iluminatul public cu spe-
cific de sãrbãtoare a fost dat în folos-
inþã de la mijlocul sãptãmânii aflate
acum, la final. Tot centrul comunei, pe
o lungime de aproape un kilometru,
de la dispensar, la poliþie, în toate
intersecþiile, au fost amplasate bannere
transversale luminoase ºi diverse
forme arhitecturale pe stâlpii de ilumi-
nat public, investiþia ridicându-se la
suma totalã de circa 150 de milioane
de lei vechi. “Se vor da cadouri, atât
din partea primãriei, cât ºi din partea
organizaþiei nonguvernamentale
World Vision. Aceasta va oferi 600 de
pungi în care se vor afla produse în
valoare de 7 lei noi ºi care vor fi dis-
tribuite prin intermediul preoþilor.
Primãria va oferi la rându-i 600 de
pungi a cãror valoare va fi de 100 de
mii de lei vechi, fiecare. Consider cã
este ºi un mod de a-i determina pe
copii ca sã meargã la bisericã. Pentru
circa 100 de familii - cele mai sãrace
din comunã - se va stabili, sãptãmâna
viitoare, în cadrul ºedinþei de Consiliu
Local, alocarea unor sume, în valoare
de circa douã milioane de lei vechi de
fiecare familie, ca ajutor pentru ca
fiecare sã se poatã bucura de sãrbãto-
rile de iarnã aºa cum se cuvine.
„ Alin BARBU
alyn_propress@yahoo.com
De curând, autoritãþile de la Galicea
au reuºit sã mai toarne un stra de asfalt
pe drumul judeþean 678, pe raza satu-
lui Valea Râului. În plan, pentru
aceastã perioadã, era asfaltarea a încã
doi kilometri însã interesele politice
ale “bãieþilor deºtepþi” au fãcut ca cei
doi edili din Galicea - liberali - Ion
Nãfliu ºi Florea Udrea, sã primeascã
bani doar pentru jumãtate din aceastã
lucrare, adicã pentru un singur kilo-
metru de asfalt în Valea Râului. Cum
cei doi liberali sunt destul de bãtãioºi
ºi nu se lasã cu una cu douã, aceºtia
spun cã lucrurile nu vor rãmâne aºa, ci
în cel mai scurt timp, vor asfalta ºi
restul de 2,4 kilometri din drumul
judeþean cu pricina.
„ Alin BARBU
alyn_propress@yahoo.com
04 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008 UTILE...

Psiholog
de
Luminiþa Roºoagã serviciu...
De cine depinde fericirea noastrã?
Fragilitatea fericirii omeneºti este cu mult mai adâncã decât putem
noi recunoaºte, chiar ºi în visele noastre cele mai singuratice. Pentru cã fericirea noastrã
depinde de starea de spirit a soþului/iubitului, a soþiei/iubitei, de felul în care doarme
ºeful în fiecare noapte, de starea vremii, de facturile care curg sau de hachiþele unui
vecin. Fragila fericire omeneascã cedeazã ca un biet pai prins în grabã de mâna înecatu-
lui, de îndatã ce un om, un eveniment oarecare sau vremea de afarã se schimbã. Semnul
cã fericirea nu ne aparþine este tocmai faptul cã o dãm prea repede pe apa sâmbetei ºi
oricui ne iese în cale. Ne pierdem prea repede cumpãtul ºi seninãtatea ºi prea uºor ne
lãsãm agãþaþi de stprile celor din jur. Dacã plouã, ne trezim nefericiþi pentru cã plouã.
Dacã este prea cald, sau prea frig, atunci suntem nefericiþi pentru cã nu ne convine.
Dacã suntem singuri, suntem nefericiþi pentru cã nu suntem însoþiþi de cineva ºi invers.
Liberi fiind, ne trezim legaþi de toate lucrurile, stãrile ºi de toþi oamenii din jur. Ne trez-
im dependenþi de tot ºi de toate. Dacã ºi soarele ºi norii ne tulburã fericirea, dacã ºeful
nervos izbuteºte sã ne facã ziua praºtie, atunci ce se întâmplã când ne pãrãseºte cineva,
când boli necruþãtoare ne lovesc sau ni-i chinuie pe cei dragi, când ne trãdeazã cel în
care aveam cel mai mult încredere? Ne trãdeazã ºi propria fericire. Pleacã ºi ea tocmai
pentru cã nu existã cu adevãrat. De ce suntem atât de puþin prietenoºi cu fericirea noas-
trã ºi de ce o dãm atât de uºor, devreme ce pretindem cã alergãm continuu ca sã o
obþinem... Fericirea e ca aerul. Nu o simþi, dar este nevoia noastrã fierbinte de a crea
pentru sufletul nostru aceastã mi nunatã stare care depinde de noi ºi de care depindem
pentru a exista în aceastã lume. Viaþa te provoacã ºi trebuie sã îi rãspunzi pe mãsurã.
fericirea te defineºte. Pãstreaz-o fãrã teamã! Nu lãsa frustraþii sã se interpunã. Luptã
pentru ea, nu rãmâne de o parte, nu le da satisfacþie rãutãcioºilor acriþi de viaþã, snobilor,
trufaºilor, pentru cã e pãcat de sufletul tãu, pentru cã fericirea este din cale afarã de
Dumnezeiascã!...
SOLIDARITATE...
Pledoarie pentru GIANI
Pentru cei care nu ºtiu, GEANI e un bãieþel de 11 ani
din Comuna Galicea care a ajuns, încã de mic, o celebri-
tate. S-a nãscut în satul Cremenari în 1997 ºi a copilãrit
pânã la vârsta de 5 ani în acest sãtuc, apoi s-a mutat în
oraºul Rm. Vâlcea împreunã cu pãrinþii Luminiþa þi
Toader Busnea ºi fratele sãu Daniel. A plecat de la buni-
ci la vârsta de 5 ani pentru cã grãdiniþa din sat n-a
funcþionat timp de 3 ani (1998-2001), graþie unei
hotãrâri pripite a celor ce conduceau activitatea didac-
ticã în anii 1998. Dar, Geani este copilul de grãdiniþã
care, în anul 2001, a fost desemnat de Papa Paul al II-
lea la Roma sã aprindã bradul de Crãciun – dintre toþi
copiii lumii. ªi nu pentru cã-l chema ,,Geani” ºi
preºedintele þãrii de atunci l-a luat cu el în delegaþie în
Italia, la Roma. Geani este copilul-minune care la vârs-
ta de 4 ani cânta vocal ºi la 6 instrumente de suflat
(tilincã, fluier, tigvã, flaut, cimpoi, ocarinã) confecþion-
ate de tatãl sãu Toader care i-a fost primul ºi cel mai bun
învãþãtor. La 6 ani cânta din 9 instrumente, iar acum (la
11 ani) din 17. Este aproape un mister. Dumnezeu l-a
înzestrat cu darul muzicii ºi conlucrând cu harul lui
Dumnezeu, Geani a înmulþit aceastã zestre ereditarã.
Este o cinste pentru sãtenii din Cremenari ºi pentru
comunitatea Galicea. Mi-l amintesc cu câtã tristeþe l-a
surprins septembrie 2000 ºi cât a plâns cu cei 11 copii
când a gãsit porþile grãdiniþei închise. Sãptãmâni în ºir,
împreunã cu ceilalþi micuþi venea la porþile ºcolii în
timp ce pãrinþii cerºeau audienþe la uºile Inspectoratului
ªcolar. Învãþãtoarea îi bãga în clasã, alãturi de elevi ºi
le mai stingea oful dându-le speranþe cã vor învãþa aici,
dar rugãminþile nu s-au împlinit. Geani s-a retras la
pãrinþi în oraºul Rm. Vâlcea într-o garsonierã modestã
în care locuiesc ºi acum. Dar, nu s-a dus la nici o grã-
diniþã din oraº, pentru cã nu era atât de primitoare ca
cea din satul lui. Îi era dor de educatoarea lui, de
încãperea aceea sãrãcioasã de grãdiniþã cu pereþii
burduºiþi, cu viºinul mare din curte, cu brazii înalþi care
ajungeau pânã la turla bisericii de alãturi, cu ºoriceii
care ieºeau vara de sub temelia veche de aproape 120 de
ani. În iarna anului 2001 a fost recrutat în delegaþia
românã care a însoþit bradul de Crãciun al României la
Roma. Conducãtorul delegaþiei – preºedintele þãrii,
întrebându-l de unde este, el a rãspuns: din Cremenari –
Galicea. Preºedintele l-a îndrumat sã-i spunã Papei cã e
din România, dar Geani, însã, când a fost întrebat a
þinut-o pe-a lui: din Cremenari, din Galicea, localitatea
Rm. Vâlcea din România. A aprins lumina bradului de
Crãciun de la Roma, gândindu-se la Lumina ce avea sã
strãluceascã lumii întregi ,,Naºterea lui Mesia”. A cân-
tat sublim în Italia, a fost aplaudat de mii de oameni pe
care nu i-a cunoscut. A cântat ºi în Israel, a cântat la
Bucureºti ºi-n alte localitãþi ale þãrii. Numai la el în sat,
în comunã nu cântase; cei din sat îl cunoºteau doar de la
televizor. În 2002, când educatoarea a revenit la postul
de grãdiniþã, Geani s-a fãcut auzit în toate satele
comunei Galicea: a susþinut spectacole în faþa tuturor
copiilor din Cremenari, Bratia Deal ºi Galicea împreunã
cu fratele sãu mai mare, Daniel – azi membru al
Filarmonicii Române (pregãtit sã cânte la 10 instru-
mente de suflat). Mama – casnicã, tatãl, ocupat cu con-
fecþionarea instrumentelor pentru fiii sãi ºi vânzarea
acestora pentru procurarea de bani (necesari traiului),
au rãmas în toþi aceºti ani în care arta n-a mai fost apre-
ciatã la justa-i valoare, în aceeaºi garsonierã sãrãcã-
cioasã de 11 m2 în care cei 4 membrii ai familiei trãiesc
chinuiþi. S-au perindat atâþia primari de municipiu, care
au fost deseori încântaþi de muzica lui Geani ºi Daniel,
dar niciunul n-a catadicsit sã le îmbuneze viaþa, sã le
12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008 05
dea o locuinþã decentã, pe mãsura muncii lor.Este trist,
dar adevãrat, vorbele nu se comparã cu faptele. Geani,
elev în clasa a VI-a la Liceul de Artã – Rm. Vâlcea
cântã acum la 17 instrumente de suflat, l-am urmãrit pe
Antena 3 la ,,Vreau sã fiu vedetã” la 2 ediþii pe care le-
a câºtigat cu brio. Urmeazã o confruntare finalã pe care
dacã o câºtigã, intrã în posesia a 15000 euro care vrea
sã-i adauge la banii strânºi de pãrinþi pentru o locuinþã
mai încãpãtoare. Sã-i þinem pumnii! Pentru cã Geani e
fiul satului Cremenari ºi al comunei Galicea! Sã fim
alãturi de el toþi galicenii! ªi, împreunã sã-l chemãm
printre noi sã ne cânte ºi sã ne încânte ºi el va fi cu noi
la orice sãrbãtoare a comunei. Pentru cã, dacã ,,unicul
sat de moºneni”, cum l-a denumit marele istoric Nicolae
Iorga în peregrinãrile sale pe meleagurile Cremenarilor,
strãluceºte pe harta judeþului ºi a þãrii, este ºi pentru cã
Geani este fiul-minune al acestui colþ de rai plin de isto-
rie din vatra fostei comune Cremenari. De aceea ne face
plãcere s-o spunem þãrii ºi lumii întregi cã aici s-a nãs-
cut ºi ne face cinste un fiu a satului – copilul minunat,
binecuvântat de însuºi Papa de la Roma, copilul ales sã
þinã aprinsã flacãra vie a cântecului popular românesc
ce ne-a îmbãrbãtat la vreme de nevoie ºi ne-a înveselit
la vreme de bucurie.
NOTÃ:
COBUR,, instrument confecþionat personal de d-l
Busnea Toader; un ansamblu triplet din 2 ocarine, 2
fluiere ºi 2 cimpoaie care au aceeaºi intrare de suflat,
montate într-un tâlv ondulat, gâtul de lebãdã întors,
dar funcþionând independent. „ Prof. Georgescu
Mãcinic, ªcoala Generalã Bratia Deal - Galicea
VREAU SÃ FIU VEDETÃ
GEANI, galicenii îþi þin pumnii!
Pe 24 decembrie 2008, în Ajunul Crãciunului,
are loc etapa finalã la emisiunea ,,Vreau sã fiu vede-
tã!” – realizatã de Roxana ºi Ovidiu Cuncea (coleg
de seminar cu P.C.Pr.prof. Tiþu Ion), pe Antena 1 TV,
unde vor fi premiaþi câºtigãtorii concursului:
1 Premiul I = 15000 LIRE
2 Premiul al II-lea = 7000 LIRE
2 Premiul al III-lea = 3000 LIRE
3 Premiul de popularitate = 5000 LIRE. Pentru
aceastã finalã, Geani s-a pregãtit cu minuþiozi-
tate, ºi-a împrospãtat instrumentele de cântat ºi
are toate ºansele sã-ºi adjudece PREMIUL CEL
MARE. Sã-i urãm baftã ºi sã-i þinem pumnii.
Succes, Geani, te vom urmãri cu sufletul la gurã!
Fie ca binecuvântarea papei din 2002 sã te
însoþeascã în aceastã mare competiþie. Noi, gal-
icenii, ne mândrim cu tine ºi ne vom ruga ca
harul Domnului sã-þi înmulþeascã darul cu care
te-ai nãscut. Dumnezeu sã te binecuvinteze!
La Mulþi Ani!
06 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008 CULTURA...
Sub bagheta profesorului Tiþu Ion, în
perioada sãrbãtorilor de iarnã (care
încep cu Sfântul Nicolae, prietenul
copiilor ºi se terminã cu Sfântul Ioan
Botezãtorul Domnului), corul de fete al
comunei Galicea, ,,Vocea Topologului”,
va concerta ca ºi în anii trecuþi la mai
multe instituþii: Mitropolia Olteniei -
Craiova; Mãnãstirea Brâncoveni - Olt;
Mãnãstirea Clocociov - Slatina;
Catedrala Sfântul Nicolae - Episcopia
Râmnicului; Complexul Cultural
,,Antim Ivireanu” Rm. Vâlcea,
Parohia Sf. Ap.Petru ºi Pavel – Rm.
Vâlcea, ªcoala Generalã Bratia Deal,
ªcoala Generalã Galicea, Parohia Galicea
etc. Concertele cuprind un medalion de
colinde religioase ºi laice legate de marile
evenimente din istoria creºtinismului,
Naºterea Domnului, Anul Nou ºi Botezul
Domnului. Cei ce ne susþin ºi doresc sã ne
asculte sunt invitaþii noºtri.
„Andrei Mirabela,
ªcoala Generalã Galicea
P.S. Mulþumim Primãriei Galicea,
Parohiei Galicea, Organizaþiei
creºtin-umanitare World Vision ºi
S.C. CATANY S.R.L. Galicea pentru
sprijin moral ºi material.
Colinde din Blândul pãstor Lângã ea un legãnel,
repertoriul Odatã L-am vãzut trecând,
Leagãn, legãnel
Maica Sfântã-l legãna
Maica-l legãna.
corului ,,Vocea Cu turma pe pãstorul blând,
Mergea cu dânsa la izvor
Blândul pãstor, blândul pãstor! Copilaºul când dormea,
Topologului” Pe-o oaie ce cãzuse jos
Fiul când dormea,
Maica Sfântã lin cânta,
A ridicat-o El frumos Maica lin cânta.
Cer ºi mare ºi pãmânt ªi-a dus-o-n braþe iubitor,

Cer ºi mare ºi pãmânt

Laudã pe Domnul Sfânt,
Deci ºi tu, inima mea,
Cântã-I astãzi slava Sa.
Soarele strãlucitor,
Dând luminã tuturor,
Luna, stele, ce lucesc,
Despre El mãrturisesc.
ªi pãmântul rotunjit,
Care-a fost împodobit
Cu munþi, râuri ºi câmpii
Despre El sunt martori vii.
Vedeþi pãsãrile-n zbor
Cum se-nalþã de uºor?
Tunet, trãznet, ploaie, vânt,
Toate-a Domnului robi sunt.
Ce adânc ºi minunat
Mintea mea s-a luminat,
De simt, Doamne Dumnezeu,
Ce eºti tu ºi ce sunt eu!
Blândul pãstor, blândul pãstor!
Pe alta care la pãmânt
Zãcea cu picioruºul frânt,
El o lega mângâietor,
Blândul pãstor, blândul pãstor!
El le-a iubit cu dor nespus
ªi viaþa pentru oi ºi-a pus!
ªi pentru mântuirea lor,
Blândul pãstor, blândul pãstor!
Sus, la poarta raiului
Sus, la poarta raiului,
Poarta raiului
Paºte turma tatãlui,
Turma tatãlui.
Refren:
Linu-i lin ºi iarã lin,
Bate vântul frunza lin
Lin ºi iarã lin.
Dar la poartã cine sta?
Cine, cine sta?
Sta Mãicuþa Precista
Maica Precista.
Ce-aþi vãzut pãstori?
Ce-aþi vãzut pãstori sculaþi pânã-n zori?
Am vãzut pe prunc Iisusul,
Prunc Iisus din cer venitul,
Fiu dumnezeiesc, fiu dumnezeiesc.
Ce palat avea, unde Domnul sta?
Peºterã strãinã rece,
Peºterã de dobitoace,
Palatul era, palatul era.
Ce-avea de aºternut micul nou-nãscut?
Ieslea era culcuºul
Fân ºi paie aºternutul
Micului Iisus, micului Iisus.
Cine sta cu el Domnul mititel?
Sta Maria Maica Sfântã,
Sta Iosif cu faþa-i blândã
Sta ºi se-nchina, sta ºi se-nchina.
Cine îi cânta, cine-L preamãrea?
Îngeri din cer venirã,
Vesele cântãri doinirã
Micului Stãpân, micului Stãpân.
Ce-aþi vãzut pãstori sculaþi pânã-n zori?
ISTORIC...
In 1859 a avut loc unirea Moldovei cu
Muntenia, aceasta fiind considerate un act
revolutionar. Aceasta unire este continuarea
fireasca a revolutiei de la 1848, o lupta pentru
recunoasterea independentei a romanilor de catre
marile puteri vecine. O dorinta a carei margini
nu ni le putem imagina a fost acea Adunare ad-
hoc din Moldova la 7 octombrie 1857, cand a
avut loc unirea Principatelor intr-un singur stat,
o unire care este considerata fireasca, lipsita de
aparare, dar in acelasi timp protejata de lege,
pentru ca in Moldova si Valahia este un popor
unic, dragostea fiecarui om fata de celalalt si
respectul fata de fiecare persoana este dincolo de
limita imaginatiei noastre. Poporul acestor
tinuturi este omogen si identic ca nici un altul.
Aceasta identitate, omogenizare si dragostea
intre aceste meleaguri se datoreaza unor
indatoriri ce tine de acestea. Ele avand acelasi
inceput, acelasi nume, vorbindu-se aceeasi
limba, inchinandu-se si rugandu-se aceluiasi
Dumnezeu, fara sa existe diferenta intre ele.
Aceste teritorii construind aceleasi legi si
pastrand si dand mai departe aceleasi obiceiuri,
pe care le respecta cu multa dragoste si pe care
cei batrani le impartasesc cu bucurii celor mici.
Poporul acesta a impartasit intre el aceleasi
temeri si sperante, fiecare persoana avand datoria
de a-si pazi hotarul pe care s-a nascut, a crescut
si-a depus “samanta” urmasilor sai si tot aici,
urmasii lor vor pastra obiceiurile pe care le vor
da mai departe. Moldova si Valahia doua
frumuseti in adevaratul sens al cuvantului au
indurat aceleasi dureri in trecut, au avut aceeasi
datorie, aceea de a asigura in viitor poporului si
in sfarsit elementul de baza pentru intelegerea
poporului, au avut aceeasi “meserie” de
12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008 07
indeplinit. Actul politic al Unirii Moldovei si
Tarii Romanesti s-a infaptuit in mai multe etape:
1. prima etapa a fost aceea a principiului Unirii
in Adunarile ad-hoc, adunari profound-
reprezentative;
2. a doua etapa a constituit-o conventia de la
Paris 7-19 august 1858 un fel de constitutie
impusa de cele sapte puteri ale principatelor
romane, prin care s-a acceptat o serie de
organisme comune, fara sa se recunoasca unirea
sub un singur domn suveran;
3. a treia etapa s-a realizat prin vointa adunarilor
constitutionale si a reprezentantilor acestora, a
fost marcata de alegerea lui Alexandru Ioan Cuza
la 5 si 24 ianuarie 1859 ca domn unic al
Principatelor Unite;
4.a patra etapa a realizat-o recunoasterea de catre
cele sapte puteri a realitatii Unirii, dar numai pe
timpul domnitorului Al.Ioan Cuza;
5. ultima etapa o reprezinta “abdicarea” lui Cuza
in favoarea unui print strain “deziderat”,
formulat de Adunarea ad-hoc din 1857-si
recunoasterea acestuia in 1866. Unirea Moldovei
si a Tarii Romanesti din 1859 nu a avut de
intampinat nici-o dificultate interna, ci numai
adversitatea marilor puteri vecine, cat, mai ales
razboiul din 1877-1878 in timpul careia romanii
transilvaneni si bucovineni au participat ca
voluntari ca si cum ar fi fost razboiul tarii lor.
Asa s-a demonstrat ca un popor unit poate
invinge orice dificultate intalnita de meleagul
pitoresc pe care s-a nascut.
„ Ioana Ciocan,
Clasa a VII-a
Scoala
Bratia Deal – Galicea
C M Y K
08 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008
Unirea Basarabiei
Basarabia fusese anex-
ata de Rusia in 1812. Ro-
mania de aici s-au consti-
tuit, la 24 ianuarie 1918,
intr-o Republica Moldove-
neasca, in frunte cu o adu-
nare, numita Sfatul Tarii,
din care faceau parte per-
sonalitati ca Ion Imculet si
Pan Halippa. La 27 martie
1918 Sfatul Tarii a procla-
mat unirea Basarabiei cu
“mama sa Romania”.
Unirea Bucovinei
Bucovina, stravechi pa-
mant romanesc, fusese a-
nexata de Austria in 1775.
Romanii bucovineni au
construit un Consiliu Nati-
onal, condus de Iancu
Flondor. La 15 noiembrie
ISTORIC...
prin ochii de copil
1918 s-a intrunit un Con- Romania.
gres al reprezentantilor in-
tregii populatii din Buco- Insemnatatea
vina. Acest organism a ho- Unirii din 1918
tarat unirea Bucovinei cu
Romania.
Implinirea unitatii na-
le a fost un vis stra-
Unirea Transilvaniei tiona vechi al romanilor care s-a
transformat in realitate in
La sfarsitul lunii octom- anul 1918. In acelasi timp,
brie 1918 fruntasii politici prin actul unirii s-au asig-
ai romanilor din Transil- urat conditii de afirmare a
vania au infiintat Cons iliul identitatii nationale pentru
National Roman, cu sediul toate minoritatile devenite
la Arad. Membrii consiliu- parte componenta a statu-
lui au convocat o mare a- lui roman. Unirea tuturor
duna re in orasu l Alba Iuli-
romanilor, realizata prin
a. La 1 decembrie 1918, in vointa libera a reprezen-
fata a peste 100.000 de oa- tantilor natiunii, a creat
meni, Vasile Goldis, unul
statul national unitar.
dintre fruntasii miscarii „ Oana Puiu
nationale a romanilor, a
Scoala Bratia Deal –
proclamat unirea Transil- Galicea
vaniei, Bana tului, Crisa nei Clasa a VII-a
si Maramuresului cu
C M Y K

SPORT... 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008 09

de cãtre presa
Viceprimarul comunei Galicea, liberalul Florea Udra, supranumit, la final de cam-
,
judeþeanã, pe bunã dreptate, sufletul Topologului Galicea, spune, acum l a acestei local-
fotba
pionat, cã ºtie ce este de fãcut pentru ca, în sezonul viitor, echipa de cã, de fapt, ghin-
n. Pentr u
itãþi, gloria Galicii, de altfel, sã nu mai fie vânatã de ghinio
campionat pe la jumã-
ionul este cel care a fãcut ca formaþia din Galicea sã încheie acest
oferit bãieþii vicepri-
tatea clasamentului. Judecând dupã fotbalul de calitate pe care l-au
nefericit caz, pe poz-
marului Udrea, putem aprecia cã locul acestei echipe era, în cel mai pe locul 9. Este o
nat
iþia a treia a podiumului seriei I din liga a V-a la Fotbal! “Am termi au dat tot ce au
ii
poziþie pe care nu o meritãm, deoarece am muncit foarte mult. Bãieþ nþeles, sunt ºi
nul este ghinio n. Bineî
avut mai bun din ei în acest campionat. Dar, ghinio lor la antrena-
nþa
jucãtori care nu au luat atât de în serios precum ar fi trebuit preze
orienta, în acest mic
mente sau indicaþiile preþioase ale antrenorului. De aceea, ne vom sezonul viitor, cu
în
rãgaz pe care îl avem, cãtre câteva transferuri. Cred cã vom juca,
care i-am considerat, de-
foºtii jucãtori ai Topologului. Deja suntem în tratative cu cei pe
jucãtori. Concluzia
a lungul timpului ca fiind cei mai valoroºi ºi, bineînþeles, ºi cu alþi
poziþie a podiumului
este cã Topologul se va întãri serios ºi va debuta cu gândul la prima liberal al comunei
ul
acestei serii, în campionatul care va urma!”, ne asigurã viceprimar motiv foarte serios
un
Galicea, Florea Udrea. Sinceri sã fim, bãieþii de la Topologul au ºi
entulu i, deoar ece, potrivit viceprimaru-
ca sã tragã tare pentru a ajunge în vârful clasam
eºti pentru a depune la
lui Udrea, autoritãþile locale din Galicea fac eforturi supraomen
reabilitare ºi modern-
timp toate documentele necesare pentru a i se aproba proiectul de
un stadion ultramod-
izare a bazei sportive Topologul din Galicea, ceea ce ar presupune
noi l-am admirat în
ern, o “casã” construitã în raport cu valoarea fotbalului pe care
ºi locul din clasament
aceastã zonã pânã acum. Din punctul nostru de vedere, rezultatele
spectacolul pe care
nu conteazã. Deoarece, adevãrata valoare a unei echipe este datã de i, în 2009!
este capabilã sã âl facã de fiecare datã când intrã în teren! Baftã Bãieþ

„ Alin BARBU
alyn_propress@yahoo.com
10 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008 RELIGIE...

CALENDARUL ORTODOX
PENTRU PERIOADA
12 DECEMBRIE - 12 IANU -
ARIE 2008:
12.12.2008: † Sf. Ierarh Spiridon al
Trimitundei; Sf. Mc. Sinet; Sf. Ierarh
Alexandru

13.12.2008: Sfintii Mari Mucenici

Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie
si Orest; Sfânta Mucenita Lucia fecioara
din Siracuza Siciliei; † Sfântul Ierarh
Dosoftei al Moldovei

14.12.2008: Duminica a 28-aa dupa Rusalii

(Luca 11), a Stramosilor. Sf. Mc. Tirs,
Levchie si Calinic; Sf. Mc. Filimon,
Apolonie, Arian si cei împreuna cu dân-
sii
15.12.2008: † Sfântul Sfintit Mucenic
Elefterie; Sf. Mc. Antia si Suzana
16.12.2008: Sf. Prooroc Agheu; Sf. Mc.
Marian
17.12.2008: Sf. Prooroc Daniel si sfintii 3
tineri: Anania, Azaria si Misail
18.12.2008: Sf. Mc. Sebastian si Zoe; †)
Cuviosul Daniil Sihastrul
19.12.2008: Sf. Mc. Bonifaciu de la Roma
si stapâna sa, sfânta Aglaia
20.12.2008: Sfântul Sfintitul Mucenic
Ignatie Teoforul; Sf. Ioan de Cronstadt
21.12.2008: Duminica dinaintea Nasterii
Domnului, a Tuturor Dreptilor dinainte
de Hristos. Sfânta Mucenita Iuliana din
Nicomidia si cei 630 împreuna cu dânsa;
Sf. Mc. Temistocle
22.12.2008: Sfânta mare mucenita
Anastasia Romana; † Sf. Ierarh Petru
Movila
23.12.2008: Sfintii 10 Mucenici din Creta;
Sf. Ierarh Pavel
24.12.2008: Cuviosa Mucenita Eugenia si
cei împreuna cu dânsa (ajun)
25.12.2008: (†) Nasterea Domnului
(Craciunul)
26.12.2008: (†) Soborul Maicii Domnului;
† Cuviosul Nicodim de la Tismana (harti)
27.12.2008: †) Sf. Întâi Mucenic si
Arhidiacon Stefan; Sâmbata dupa
Nasterea Domnului
28.12.2008: Duminica dupa Nasterea
Domnului. Sfintii si Dreptii David
împaratul, Iosif logodnicul si Iacov,
ruda Domnului. Sfintii 20.000 de
Mucenici arsi în Nicomidia
29.12.2008: Sfintii 14.000 de prunci ucisi
de Irod; Cuviosul Marcel Achimitul
30.12.2008: Sf. mucenita Anisia fecioara;
Cuvioasa Teodora; Cuviosul Leon
31.12.2008: Cuvioasa Melania Romana;
Sfântul Zotic (harti)
BILANT... 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008 11

La sfârºit de an 2008
Acum, cand ne mai despart doar cateva zile
pana la finele anului 2008, ca peste tot incercam valoarea introducerii
si noi sa facem un bilant al realizarilor si nere- apei potabile si
alizarilor in localitatea noastra. Bineinteles ca am realizarea canalizarii
continuat lucrarile incepuite in anul 2007, cum ar valoreaza aproxima-
fii:”modernizare DC 177 Bratia Vale-Cremenari in tiv 8 milioane Euro.
lungime de 2,6 km si Dealul Mare-Bratia Deal In acest sens speram
L=3,9 km” care sunt realizate in proportie de ca lucrarile mai sus
90%; continuarea reabilitarii scolilor Teiu si mentionate sa puata
Bratia Deal finalizate in luna august, putem spune fi finalizate pana in
cu mandrie ca toate cele sapte scoli de pe teritori- anul 2013. Pentru
ul comunei au ajuns din punct de vedere al aspec- aceasta asociere s-a
tului precum si al functionalitatii la standardele depus la Ministerul
dorite de noi, precum si scoala noua din satul Justitiei, documentatia
Cocoru, care mai necesite doar finisaje interioare pentru denumirea asoci-
si este gata de primire.In portiunea DJ678D intre atiei si s-au luat
km 2,600 si km 3,800 s-a pus 1,2 km asfalt; in Hotararile de Consiliu
aval de podul care traverseaza raul Topolog, albia atat la Galicea
raului a fost decolmatata. cat si la
Budesti in
Lucrari demarcate in timpul anului 2008: vederea
realizarii acestui proiect. Pentru modernizarea
- sistem zonal de colectare al deseurilor (proiect bazei sportive a fost depus in luna august a aces-
finantat prin fonduri Phare in valoare de 600.000 tui an la Cancelaria Primului Ministru, documen-
Euro) in satul Bratia Deal tatia si proiectul in vederea aprobarii finantarii,
- podul peste garla Teianca in satul Teiu si punte dar inca nu s-a primit nici un raspuns pana in
pietonala peste raul Topolog in satul Valea Raului prezent. Acestea sunt prioritatile pentru anul 2009,
(lucrari in valoare de 500.000 Euro prin fonduri si in cazul in care criza mondiala nu va avea efect
guvernamentale). major asupra Romaniei speram ca aceste proiecte
- Au fost realizate masuratorile topografice pre- vor putea fi demarate si realizate in timpul cel mai
cum si studiile geo pe o lungime de 30 km in ved- scurt.
erea inceperii lucrarilor de canalizare si introduc-
ere a apei potabile. Dar realizarile e bine sa le Nerealizari
uitam sis a ne gandim la ce nu am realizat sip e c
ear trebui san e concentram in anul viitor. Ca o mare nerealizare o pot trece pe aceea ca unii
dintre noi nu am reusit sa ne schimbam mentali-
Obiective importante care speram ca vor putea tatea:
incepe in 2009: - ca aruncam gunoiul unde ne convine,
neinfrumusetarea zonei in fata gospodariei noas-
Inca din anul 2007 s-a inceput elaborarea tre,
proiectului pentru masura 322 prin programul - nu ne curatam santul,
national de dezvoltare rurala pentru realizarea - avem depozitate gramezi de lemne, nisip si pia-
urmatoarelor obiective: tra in fata gospodariei,
- canalizare 11 km - negasirea fondurilor de catre Apele Romane
- apa potabila 7 km pentru decolmatarea Topologului,
- modernizare drumuri satesti 8 km - prezenta scazuta la vot (60%), asta demonstreaza
- camin social pentru batrani. Acest proiect inte- interesul pe care il manifesta cei care nu s-au
grat are valoarea de 2,5 milioane de Euro si este prezentat pentru viitorul localitatii in care traiesc,
dedicat renovarii si dezvoltarii satelor din locali- - incercarea unor oameni de blocare a unor
tatea noastra, fiind finantat de U.E. si Guvernul investitii importante,
Romaniei. Acum se asteapta aprobarea peroiectu- - lipsa unor investitori cu capital care sa
lui, deschiderea finantarii, organizarea licitatiilor investeasca in comuna.
pentru intocmirea proiectului tehnic si a executi- Asa cum vorba romaneasca spune “cele rele sa
ilor lucrarilor de C+M. Dupa aprobarea finantarii se spele, cele bune sa se adune”, mergem inainte
se va incepe realizare unui nou proiect prin aso- si continuam drumul pe care am plecat, acela de a
ciere cu localitatea Budesti pentru continuarea face din localitatea noastra un acu care san e man-
conductei cu apa de la Bradisor. Acest proiect va drim, una in care sa avem toate facilitatile nece-
fi depus tot pe masura 322, valoarea lui va fi de 6 sare unui trai cat mai decent. In incheiere doresc
milioane Euro si va avea drept scop finalizarea sa va urez Sarbatori Fericite, insotite de tradition-
introducerii apei in toata localitatea precum si alul La Multi Ani.
continuarea canalizarii. Vreau sa va spun ca „ Viceprimar Florea Udrea
12 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008
Obiceiuri de Crãciun, la români
In traditiile sarbatorilor de iarna, in sanul
familiei, este mult basm, poezie si dragoste. Cine
vrea sa cunoasca sufletul romanului, sa intre in
casa lui, mai ales iarna. Va vedea atunci cum el se
inchina cu fata la Rasarit, de unde vine lumina,
isi face semnul crucii inainte si dupa mancare,
sau cum inainte de a taia painea femeia face peste
ea, cu cutitul semnul crucii de trei ori. Suntem un
popor bogat spiritual. Multe traditii si obiceiuri
de o rara frumusete si de o deosebita valoare
spirituala, sunt concentrate in jurul celor doua
mari sarbatori de iarna: Craciunul, adica
Nasterea Domnului Hristos si Anul Nou. Am
mostenit de la stramosii nostrii Romani sarba-
toarea Anului Nou impodobita cu o multime de
datini. La acestea s-au adaugat poezia si legen-
dele pastorilor Daci din Muntii Carpati. Cu multi
ani inainte de Hristos, in apropierea Anului Nou,
Romanii sarbatoreau pe zeul lor Saturn, cu pro-
cesiuni, dansuri si scenete de teatru. Oameni
mascati si ceterasi umblau din casa in casa. Toate
astea tineau zile in sir si se vorbea despre ocu-
patiile sau despre credintele lor. De aceea, Sfintii
Parinti ai Bisericii, dupa anul 325, au mutat sar-
batoarea Nasterii Domnului Hristos chiar in
mijlocul Saturnalelor romane. Aproape toate
datinile romanesti de iarna sunt intre 20
Decembrie si 8 Ianuarie. La 20 Decembrie, in
ziua Sfantului Ignatie, Episcopul Antiohiei,
romanii taie porcii. Se taiau porci si inainte de
venirea lui Hristos, tot in aceasta vreme. Dar
stramosii nostrii aduceau acest sacrificiu zeului
Saturn. Crestinii de acum il taie pentru indestu-
larea gospodariilor si pentru veselia zilelor de
sarbatori.
DIN MOSI STRAMOSI...
Ieslea
Ieslea reprezinta, in Noul Testament, locul in
care s-a nascut Mantuitorul Iisus Hristos. Scena
biblica este reconstituita anual, pentru a reinvia
spiritul Craciunului. Poate fi reprezentata atat prin
personaje vii, cu actori si animale adevarate, cat si
prin obiecte artizanale, fabricate din lut. Primul
staul simbolic a fost creat in anul 1223, de catre
Francois D'Assise, in Italia. Obiceiul s-a raspan-
dit, apoi, in intreaga lume catolica.
Craciun Liturgic
Potrivit calendarului liturgic, Craciunul
Ortodox se sarbatoreste pe data de 7 ianuarie.
Obiceiul a fost pastrat mai ales de catre credin-
ciosii Bisericii Ortodoxe Ruse. Decalajul se
datoreaza folosirii concomitente a calendarului
Gregorian si a celui Roman. Primul este folosit in
mod curent de majoritatea popoarelor. Cel roman
este folosit in scop religios de credinciosii
ortodocsi rusi.
Mos Craciun
Mos Craciun este versiunea americana a
Mosului Nicolaie din Europa. A aparut in secolul
al 19-lea, in Statele Unite, sub denumirea de Santa
Claus. Rolul sau era de a imparti cadouri copiilor
cuminti, in timpul noptii de Craciun. Legenda lui
variaza puternic de la o regiune la alta a globului.
Astfel, popoarele din emisfera nordica il asteapta
pe timp de iarna, pe cand cei din emisfera sudica il
primesc in toiul verii.
Cum e Mos Craciun
Mos Craciun este cunoscut drept batranul gra-
sut, cu barba alba, imbracat cu haine groase de
culoare rosie. Se stie despre el ca traieste intr-o
tara nordica si ca are o sanie mare plina cu
cadouri, trasa de reni. Copiii cuminti din Australia
il vor vedea insa pe Mos venind pe o placa de surf
zburatoare, dar tot trasa de reni. El intra apoi pe
horn si le lasa cadourile fie sub brad, fie in pantofi
sau in sosete speciale, atarnate deasupra semineu-
lui.
„ Alina ROGOBETE
alyna_propress@yahoo.com
DIN MOSI STRAMOSI... 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008 13

Obiceiuri de Anul Nou, la români

Steaua
Grupuri de câte trei copii, în ziua de crã-
ciun umblã cu o stea confecþionatã din
lemn ºi vopsitã precum o icoanã.
Ei cântã:
“Steaua sus rãsare
Ca o tainã mare,
Steaua strãluceºte
ªi lumini vesteºte…
Cã astãzi curata,
Prea nevinovata,
Fecioara Maria
Naºte pe Mesia.
Magii cum zãrirã steaua
ªi pornirã,
Mergând dupã razã
Pe Cristos sã-l vazã”.
Urãtorii sunt recompensaþi cu mere, cov-
rigi, cozonac sau alte prãjituri ºi bani.

Cãpriþa
Este un obicei adus din alte localiãþi, de
cãtre marchidani, dupã primul rãzboi mon- pãrinþi, bunici ºi pe vecini, urându-le viaþã
dial, se pare. Se confecþioneazã un cap de lungã ºi sãnãtate primesc bani.
caprã al cãrei mandibulã se manevreazã de
cãtre unul dintre colindãtori care este Pluguºorul
acoperit de corpul caprei, confecþionat din
stofã ºi panglicuþe. Unul dintre urãtori cântã Pluguºorul este principala colindã a sãr-
la fluier, iar ceilalþi cântã din gurã, în timp bãtorilor de iarnã. Urãrile se fac în noaptea
ce cãpriþa joacã: de revelion ºi în ziua de Anul Nou. Alaiul
Þa, þa, þa, cãpriþã þa/ Þa, þa, þa ºi nu mai colindãtorilor este format din mai mulþi
sta/ Sãri în sus ºi sãri în jos/ ªi aratã mai tineri, care au asupra lor clopoþei ºi bice de
frumos/ Cum þi-e jocul sprintenel/ Se uitã cânepã cu plesnitori în vârf, dintr-un plug
boieri la el,/ Þa, þa, þa, cãpriþã, þa.” tras de boi, pus pe cobile. Urãtorii sunt
îmbrãcaþi, de obicei, în costume populare,
Sorcova iar boii, împodobiþi cu ciucuri. Urarea se
face în ograda gospodarului, pentru a obþine
recolte bogate: “Cum a dat Dumnezeu an/
Pânã pe la vârsta de 10 ani, copiii le ure- Holde multe lui Traian,/ Aºa sã dea ºi la
azã celor mari folosindu-se de sorcovã. Ei voi!” Pe timpul urãturii, colindãtorii
cântã: “ Sorcova vesela,/ Sã trãiþi, sã- plesnesc din bice ºi aruncã în curte boabe
mbãtrâniþi,/ Ca un mãr, ca un pãr,/ Ca un fir de grâu sau porumb.Clopoþeii nu contenesc
de trandafir,/ Tare ca piatra, iute ca sãgeata,/ a zornãi.
Tare ca fierul, iute ca oþelul,/ La anul ºi la „ Alina ROGOBETE
mulþi ani!” Se colindã în ziua de Anul Nou, alyna_propress@yahoo.com
iar colindãtorii, pentru cã îi felicitã pe
14 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008
1. Vând Combinã Class Consul cu
o masã de lucru de 3 metri, aflatã
în stare perfectã de funcþionare,
la preþul de 8.000 Euro, negocia-
bil. Relaþii la telefon: 0765-
222.592.
2. Vând semãnãtoare SUB 29 la 4
metri. Relaþii la telefon: 0765-
222.592.
3. Vând semãnãtoare din import
Germania la 3 metri, stare perfec-
tã de funcþionare. Relaþii la tele-
fon: 0765-222.592.
4. Vând disc nou, la preþul de
9.000 Ron. Relaþii la telefon:
0765-222.592.
5. Vând prãºitoare + copãitoare
nouã, la 5 rânduri. Relaþii la tele-
fon: 0765-222.592.
6. Vând maºinã de ierbicidat –
bazin 400 litri, suprafaþã de lucru
de 12 metri. Relaþii la telefon:
0765-222.592.
7. Vând maºinã de ierbicidat –
bazin 1.000 litri, suprafaþã de
lucru de 15 metri. Relaþii la tele-
fon: 0765-222.592.
8. Vând Combinã Class Europa
masã de lucru de 2,10 metri,
aflatã în stare bunã de
funcþionare, recent adusã
din Germania, la un preþ
negociabil. Relaþii la tele-
fon: 0721-825.723.
Concep si redactez
lucrari de diploma si
referate la cele mai avan-
tajopase preturi. Relatii la
telefon: 0729-5507.307!
PUBLICITATE
Conducerea PRO ExpreS a luat decizia de a deschide
primul post de televiziune online din jude]ul Vâlcea. El
este opera]ional, \ncepând din data de 04 noiembrie 2008,
de la ora 17.30 [i emute pe site-uul ziarului nostru
www.publipro.ro, cu care avem convingerea c[ v-aa]i
obi[nuit deja, cu to]i, chiar \ncep\nd din data de 20 martie
2008. Pe acest post ve]i putea vedea [i auzi cele mai
importante evenimente, \nainte sau, dup` caz, dup` ce
acestea vor fi relatate \n paginile singurului ziar din
Dr`g`[ani [i din comunele din sudul jude]ului Vâlcea, PRO
ExpreS de Dr`g`[ani. De asemenea, anun]urile de la per-
soane fizice sau juridice, publicitatea, muzica de orice
gen, chiar [i manele, pentru c` noi promov`m absolut
orice, ca lumea s` aib` de unde s` \[i aleag` fac cas` bun`
pe acest post e televiziune. Nu v` trebuie decât un calcu-
lator conectat la internet [i, \n func]ie de viteza la care v`
ofer` servicile provider-uul dumneavoastr`, ve]i beneficia
de calitate \n redarea emisiunilor noastre. Nu vor lipsi
filmele, competi]iile sportive [i nimic din ceea ce are
leg`tur` cu jude]ul nostru. De asemenea, acest post nu
este supus regulilor CNA, motiv pentru care candida]ii la
alegerile din 30 noiembrie [i la cele ce vor urma au spa]iu
nelimitat de emisie! Acest post nu func]ioneaz` pe prin-
cipiul selec]iei materialelor pe care fiecare dore[te s` le
vad`, ci pe principiul televiziunii obi[nuite (adic` \n
momentul \n care ve]i deschide pagina de internet, ve]i
putea vedea o emisiune din momentul la care a ajuns
emisia.Nu se poate derula \nainte [i \napoi!). Pe acela[i
site, mai g`zduim [i o revist` pe care trustul nostru de
pres` PROPRESS o editeaza \n colaborare cu Prim`ria
Am`r`[ti [i care se numeste, simbolic “Repere
Am`r`[tene”. Vizionare pl`cut`! „ Managerr PROPRESS,
Alinn BARBU
Prima televizune
online din Vâlcea!
ANUNTURI & PUBLICITA
PUBLICITATE 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008 15
„ Vând sem`n`toare grâu SUB 29, Piatra Neam], Vand vin de Dr`g`[ani, numai
\n stare perfect` de func]ionare.
Pre] 6.500 Ron. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 soiuri nobile, cali -
„Vând toc`toare coceni produc]ie Germania, tate excep]ional`,
suprafa]` de lucru 1 m (2 rânduri); \n perfect`
stare de func]ionare. Pre] 1.200 Euro. Rela]ii la vinul este curat.
telefon: 0765-222.592
„Vând combin` Class Consul, mas` 3 m, recent
Rela]ii la tel:
adus` din Germania, stare perfect` de func]ionare.
Pre] 8.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 0 7 2 0 -99 3 2 . 0 8 2
SC GRIL IMPEX Vând auto TOYOTA RAV
4 (SUV). An fabrica]ie
2003, Cap. 1995 cm.p,
SRL BUCUREªTI motorizare pe motorin`,
Euro 3, Km.: 160.000,
angajeaz` conduc`tori auto posesori de ABS Aerbaguri, oglinzi
permis de conducere categoria D [i atestat electrice, far regrabil,
pentru transport persoane [i ajutor de Tax` prim` \nmatriculare
buc`tar. SALARIU ATRACTIV. Rela]ii 850. Pre] negociabil.
la autogara Gril din spatele Maternit`]ii
Dr`g`[ani [i la num`rul de telefon: Tel: 0250-810.738,
0723-033.072
0768-103.501 Vând CITROEN
XSARA 2, an fab-
rica]ie 2004,
Vând d mansardd e d in cap.-1995 cm.p.,
motorizare
BCA, strad
d a Dacia, Diesel, volan
regrabil, oglinzi
cartier 1 Mai Râmnicu electrice, senzori
ploaie, computer
Vâlcea. Rela]ii la tel.: bord, etc. Pre]
negociabil.
0751-898.584 Tel: 0723-033.072.
Vând Opel Astra, an fabrica]ie 1993,
instala]ie GPL, servo-d
direc]ie, CD SC MATDAN SERVICE SRL
Player, închidere centralizatã, \n stare angajeaz` [oferi posesori de per-
perfect` de mis de conducere categoria D [i
func]ionare. atestat pentru transport persoane.
Pre]: 3.500 euro, Rela]ii la telefon:
negociabil.
Rela]ii la telefon:
0762-44 60.106
0728-242.765
SC ILDO IMPEX SRL vinnde c`rr`m mid` terrmic` porrtaant`, im mporrt Serrbiaa.
Commandaa minnim m` este de unn TIR (33,6 mc). V` putem m acorrdaa o
oferrt` speciaal` penntrru taavaane cu prre]urri avaantaajoaase. Râm
mnicu
Vâlceaa, Strradaa Stolnnicenni, nr. 1556.
Relaa]ii laa telefonn: 0728-9957.710 saau 0740-4497.373.
C M Y K
16 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008
Zona cuprinsã între: Dealuri-
le Cotmenei, Cîmpu Mare, Va-
lea Oltului ºi Dealul Negru, si-
tuatã pe dreapta ºi stânga râului
Topolog; la vãrsarea acestuia în
bãtrânul Alutus, azi Oltul, este
una din zonele carea dat patriei
noastre câteva personalitãþi des-
tul de importante pentru istoria
românilor. Dintre aceste perso-
nalitãþi, aº evidenþia numele lui
Iancu de Hunedoara, Theodosie
Rudeanu ºi aº încheia cu Nico-
lae Bãlcescu, cunoscut ºi sub
numele de “sufletul Revoluþiei
de la 1848”, enunþând câteva ac-
tivitãþi din viaþa lor, care dove-
desc activitatea lor istoricã pen-
tru þarã. Iancu de Hunedoara,
nãscut în valea satului Corbi,
din actuala comunã Bicolae Bãl-
cescu, cunoscut sub numele e I-
oan Corvin, al cãrui fiu devine
rege al Ungariei, cunoscut sub
numele de Matei Corvin, fiu al
lui Voicu, se stabileºte în þinutul
Hunedoarei, de unde ºi numele
de Iancu de Hunedoara. El este
cel care uneºte forþa românilor
din Transilvania cu forþa celor
de la sud, din Þara Româneascã,
împotriva nãvãditorilor din sud,
adicã împotriva Imperiului Oto-
man, urmând exemplul lui Mir-
cea cel Bãtrân. Oastea româ-
neascã din Ardeal ºi Þara Româ-
neascã se bucurã de o mare vic-
torie împotriva cotropitorilor o-
tomani, aducându-le liniºtea, pe
o perioadã destul de lungã. The-
odosie Rudeanu a fost unul din-
tre cãpitanii lui MIhai Viteazul,
dar în mare parte, un mare cãr-
turar al vremii. El este cel care
scrie Cronica de Curte a lui Mi-
hai Viteazul, domnul Þãrii Ro-
mâneºti, care reuºeºte sã rerali-
zeze, ce-i drept, pe un timp des-
ISTORIC...
tul de scurt, unirea celor trei þãri
româneºti. El este ctitorul Mã-
nãstirii din satul Flãmânda, azi
Valea Râului, din comuna Gali-
cea, unde îºi stabileºte ºi locul
sãu de veci, ca ºi pe cel al soþiei
sale, Stanca. Meritele sale au
fost rãsplãtite de cãtre domnitor
cu moºia situatã între Valea Du-
zii ºi Valea Teianca, cuprinzând
satele: Cremenari, Dealul Mare,
Cocoru, Valea Râului ºi Urºi.
Nicolae Bãlcescu, “suflet al Re-
voluþiei de la 1848”, susþine: U-
nirea Þãrilor Româneºti, împro-
prietãrirea þãranilor, obligativi-
tatea învãþãmântului primar ºi e-
manciparea þãranilor. Este nãs-
cut în Bucureºti, dar strãmoºii
cunoscuþi sub numele de Bado-
dea, sunt orignari din comuna
vecinã, care, pe bunã dreptate, îi
poartã numele de Nicolae Bãl-
cescu. Existenþa acestor perso-
C M Y K
ISTORIC...
nalitãþi ale istoriei românilor pe
teritoriul acestor meleaguri a a-
tras, în decursul vremurilor, vi-
zita altor personalitãþi pe terito-
riul comunei Galicea. Dintree a-
cestea, sunt demne de amintit
Antim Ivireanul, azi ocrotiror al
municipiului reºedinþã dejudeþ
Râmnicu Vâlcea, pe atunci epis-
cop al Râmnicului ºi noului Se-
verin, în anul 1704, viziteazã bi-
serica din satul Cremenari. Ale-
xandru Odobescu, scriitor al Þã-
rii Româneºti, împreunã cu
pictorul Aurelian Teluk, originar
din Austria, locuitor al Ardealu-
lui ºi stabilit, dupã aceea, în Bu-
cureºti, viziteazã Mãnãstirea
Flãmânda, în drumul lor de la
Goleºti, Piteºti, apoi Flãmânda,
în anul 1870. Nicolae Iorga, is-
toric român de renume internaþi-
onal, viziteazã satul Cremenari,
în anul 1930, cu care ocazie
scrie Tomurile: “Moºtenirii din
Cremenari”, în drumul sãu spre
Mãnãstirea Flãmînda, al mor-
mântul lui Theodosie Rudeanu.
Armand Cãlinescu, doctor în fi-
losofie, aflat în funcþia de preºe-
dinte al Guvernului României,
în septembrie 1939, viziteazã
comuna Galicea, ocazie cu care
decreteazã înfiinþarea Cãminului
Cultural cu denumirea de “Lu-
mina Plugarului”. Cinstind me-
moria turturor acestor personali-
tãþi care au trãit aici sau care au
12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008
vizitat aceste meleaguri,
conducerea comunei
Galicea a hotãrât ca, la
intrarea în comunã, pe
ºoseaua ce leagã local-
itãþile Bãbeni ºi Galicea,
ce duce la Piteºti, prin
Cocoru, spre Milcoiu, ºi
întemeiazã popasul cu
numele “Valea Brãtieni-
lor”. Aceasta a fost posi-
bilã ca urmare a unui alt
act de vizitã la data de 20
iunie 1859, a uneia dintre
cele mai mari personal-
itãþi ale României, Ale-
xandru Ioan Cuza, El este
primul domn al României
care, prin drumul sãu de
la Târgoviºte, prin Piteºti,
sã ajungã la Râmnicu Vâl-
cea, trece prin fosta co-
munã Cremenari, actual-
mente Comuna Galicea.
Trecerea prin Cremenari a
fost posibilã ca urmare a
condiþiilor naturale, eliminând
din calea domnului Dealurile
Zamfireºtilor, Cotmenei, Dedu-
leºti ºi Dealul Negru pentru a a-
junge la Râmnicu Vâlcea, pe la
Goranu. Traseul era urmãtorul:
Piteºti - Curtea de Argeº (unde a
fost ºi prima capitalã a Þãri Ro-
mâneºti); ajungând la Milcoiu,
apoi coborând pe Valea Topolo-
gului ºi urcând pe Valea Oltului,
pânã la Goranu. Aici, pe Valea
Oltului, în satul Bratia
din Vale, domnul Româ-
niei poposeºte la aceastã
fântânã care era destul
de rudimentarã, dar tre-
buia ca sã îºi potoleascã
setea. În cei 150 de ani
de la acest eveniment, a-
ceste meleaguri au sufe-
rit substanþiale transfor-
mãri. Aceastã ºosea a
putut fi modernizatã, a-
jungând în situaþia de
astãzi, ca urmare a con-
struirii podului metalic
peste râul Olt care a fost
terminat la sfârºitul anu-
lui 1944. Iniþial, podul
era proiectat pentru ca-
lea feratã ce trebuia sã
lege judeþul Vâlcea cu
oraºul Curtea de Argeº.
Pe parcurs, el a fost a-
bandonat, dar din iniþia-
tiva familiei Brãtianu
care avea interesul sã le-
17
ge judeþul Muscel, comuna ªte-
fãneºti, prin Piteºti cu moºia pe
care o deþinea în comuna Mihã-
eºti, a fost reluatã construcþia
podului. Pentru noi, galicenii, a-
cest eveniment a avut o impor-
tanþã deosebitã, rpin aceea cã a
fost posibilã modernizarea ºose-
lei care a dus la dezvoltarea sa-
telor Bratia din Vale ºi Cocoru.
Privind fântâna, trebuie amintit
cã ea a fost refãcutã de înainta-
ºii lui Trandafir Rãdulescu, anu-
me: familia Popian, locuitor al
acestor meleaguri. Astãzi, ea a
suferit modificãri radicale, fiind
modernizatã, având apã pe trei
izvoare ºi purtând numele de
“Sfânta Treime”. În acelaºi
timp, în faþa fântânii, a fost con-
struit un foiºor, unde trecãtorii
pot poposi ºi odihni în condiþii
foarte bune. Destul de impresio-
nantã este ºi “Crucea Mântui-
rii”, fãcutã din lemn, care impu-
ne, prin construcþia sa, nu numai
artã, dar ºi credinþa religioasã a
cetãþenilor în Dumnezeu Tatãl,
Fiul ºi Sfântul Duh, adicã Sfân-
ta Treime, Toate acestea au fost
posibile ca urmare a activitãþii
deosebite dusã de cãtre conduc-
erea comunei, în frunte cu Nã-
fliu Ion, primarul comunei, Do-
rin Udrea, viceprimarul comu-
nei, preotul prof. Ion Tiþu, Mi-
hai Prunoiu, preotul paroh al bi-
sericii din satul Cremenari,
 18 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008 ISTORIC...
cinstim memoria celor care
au avut dragostea de a vizita
Valea Topologului, la conflu-
enþa acestuia cu Oltul,
dovedind, prin aceasta,
dragostea faþã de meleagurile
noastre Toate acestea ridicã
importanþa istoricã a acestui
loc ºi deschide perspectiva de
dezvoltare a turismului rural,
prin vizitarea obiectivelor
amintite, poposind, pentru o
clipã, la popasul “Valea
Brãtienilor”, unde pot sã
respire, pentru câteva
momente, aerul curat al
pãdurii ºi sã îºi potoleascã
setea cu apa de la Fântâna
Sfânta tReime. La încheiere,
este necesar a da lista cu
donatorii care au contribuit la
realizarea acestui mare obiec-
tiv:
- Ion Nãfliu, primarul
comunei
- Florea Udrea, vicepri-
marul comunei
- Ion Tiþu, preot prof.
- Mihail Prunoiu, preot
paroh
- Trandafir Rãdulescu
- Marinicã Tudoroiu
- Ilie Bãieþan
- Mariu Bãieþan
- Cãlin Bãieþan
- Bebe Stan
- Valericã Tudoroiu
sprijiniþi de toþi consilierii conþinutul acestor cântece au - Ninel Tache
comunali. Destul de impresio- fost desprinse faptele istorice - Ion Pâslaru
nantã a fost ziua de 9 noiem- ale românilor pentru - Doricã Mãrãcine
brie, atunci când a fost sfinþit înflorirea României Mari. - Nicolae Bârsan
acest obiectiv, unde a partici- Programul desfãºurat a avut - Ion Flãmânzeanu
pat un numãr de peste 250 de ºi recitãri patriotice din care a - Aurel Mitu
persoane. Toþi cei prezenþi au fost desprins acelaºi conþinut, - Constantin Neagoe
participat la o masã frãþeascã evidenþiindu-se recitarea - Dumitru Popa
unde au fost serviþi în mod poeziei “Doina” avându-l ca - Vasile ªtefãnescu
deosebit cu cele necesare unei autor pe marele poet al nea- - Elvira Neamþu
mese de obºte. Încheierea mului românesc, Mihai - Constantin Iordãchescu
activitãþii a fost fãcutã cu un Eminescu. Întregul program - Elena Manu
program artistic prezentat de artistic s-a desfãºurat sub - Ecaterian Popian
elevii ºcolilor cu clasele I- conducerea profesorului preot - Marinela Boangãr
VIII Galicea ºi Bratea Deal. Ioan Tiþu, fiu la comunei, fost - Ion Iordãchescu
Cu aceastã ocazie, corurile elev alªcolii Galicea. - Ion Zãvoianu
cunoscute sub numele de Amenajarea acestui obiectiv - Florica Cercel
“Vocea Topologului” alcãtuit sub numele de “Valea - Filofteia Petricã
din elevii ªcolii Galicea, Brãtienilor” a fost construit în - Constantin Mihai ºi mulþi
corul “Vocea Brãtienilor” memoria personalitãþilor alþii care se înscriu în lista
alcãtuit din elevii ºcolii istorice acre s-au nãscut, au nevãzutã, dar apreciatã de
Bratia Deal au interpretat trãit ºi s-au stabilit pe aceste toþi trecãtorii.
cântece patriotice. Din meleaguri. În adelaºi timp,
„ prof. Anton Ceauºescu
SCRISORI DE LA CITITORI
CITITORI 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008 19

Politica de ieri ºi azi din România

~ episodul al III-lea ~
D înþeles cã prezenþa la vot, a fost ceva mai
ragi cititori ai revistei “Viaþa Ga- scãzutã la scrutinul din toamnã. Motivul
licenilor”, iatã cã revin în centrul atenþiei principal îl reprezintã, dupã pãrerea mea,
dumneavoastrã cu un subiect proaspãt ºi plecarea unor persoane din localitate, în
de actualitate ºi anume alegerile parla- timp ce altele nu au venit la vot. Iar
mentare din 30 noiembrie 2008. Desigur, motivul cel mai important îl repreznitã
voi încerca sã fiu cât mai corect ºi obiec- faptul cã alegerile pentru primar ºi
tiv ºi de aceea mã voi ocupa de anumite consilierii locali, au prezentat - în mod
aspecte la care am participat efectiv fã- normal - mai mult interes. Cu toate
când parte din comisia de votare din satul acestea, trebuie sã recunoaºtem cã
Valea Râului, comuna Galicea. Fãrã a in- prezenþa la vot a fost destul de bunã ºi -
tra prea mult în amãnunte, menþionez cã repet - îmbucurãtor a fost faptul cã totul
pe o vreme zic eu destul de friguroasã a decurs normal, fãrã orgolii sau
mai ales la primele ore ale dimineþii ºi incidente, fie ele chiar minore. Dacã îmi
ceva ceaþã, toþi membrii comisiei de peremiteþi, fac aici o micã remarcã ºi
votare a circumscripþiei din Valea Râului, anume - sper sã nu greºesc - cã între
am fost prezenþi la ora 6.00. Nu pot sã orele 19.00 - 21.00, nu a mai venit niciun
trec cu vederea faptul cã a fost pentru alegãtor la secþiile de votare. Nu este
prima oarã când am cãlcat pragul acestei greu de bãnuit cã, în aceastã perioadã,
ºcoli din acest sat ºi sunt obligat sã spun ora 19.00, poate fi consideratã o orã cam
cã am rãmas impresionat de aspectul întârziatã. Sau poate - zic, tot eu,
interior cât si de cel exterior, sã nu mai glumind - “s-a terminat stocul”! La
zic de dotarea acestei ºcoli ºi desigur închiderea secþiilor de votare, respectiv
trebuie sã felicit pe cei implicaþi în ora 21.00 - cum ar spune Caragiale - s-au
aceastã realizare. Acum, trecând peste desigilat cele douã urne ºi a început
aceste imagini plãcute, voi trece direct la numãrãtoarea voturilor. În termeni
subiectul propus ºi îi voi nominaliza pe sportivi, clasamentul s-a prezentat astfel:
membrii comisiei de votare, fãrã a
preciza ºi apartenenþa politicã a fiecãruia 1. PNL
dintre aceºtia: preºedinte- Maria ªiþoiu, 2. PSD-PC
vicepreºedinte- Nicolae Clenci; membrii: 3. PD-L
Stela Ceauºescu, Lenuþa Chiriþã, Aurel 4. PRM
Mitu, Costel Poboranu, Emil Diþoiu, 5. Altele fãrã importanþã.
Anton Stoian, Ionel Enache. Începând cu
ora 7.00, odatã cu deschiderea urnelor, În încheierea acestui articol, personal
uºor-uºor, au început sã aparã ºi consider, cã am participat din nou, la un
alegãtorii de ambele sexe. Desigur, pon- eveniment politic important, din viaþa
derea cea mai mare au avut-o cei mai în românilor, sper - la modul cel mai gener-
vârstã. La modul cât mai general cu al cu putinþã - cã am reuºit cu toþi, sã
putinþã, pot spune, foarte sincer, cã totul alegem persoanele potrivite care sã ne
a decurs absolut normal, fãrã influenþe reprezinte cu cinste ºi pe noi, cei de rând,
politice, fiind valabil atât pentru alegã- nu numai pe ei, ºi sã avem mãcar o sper-
tori, cât ºi pentru comisie. Din informaþi- anþã de mai bine.
ile primite de la cei din comisie, prezenþi Cu mult drag ºi respect,
la alegerile locale din aceastã varã, am „ Cu mult respect ºi stimã,
Ionel Enache
20 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008
Autoritãþile din Galicea
au planuri importante pen-
tru anul viitor, mai ales în
ceea ce priveºte cultura ºi
dezvoltarea comunei
Galicea ºi din acest punct
de vedere. Potrivit edililor
liberali ai acestei localitãþi, desfasura in duminica
vor fi organizat manifestãri floriilor- 20 aprilie 2009;
deosebite încã din primele 7.Concert de Sfintele Pasti
zile ale anului 2009, în
deplinã concordanþã cu
sãrbãtorile naþionale ºi
religioase ale tuturor
CULTURA...
românilor. Astfel, agenda
culturalã a celor care con-
duc destinele comunei
Galicea, începând cu cei
doi edili ºi terminând cu
toþi membrii Consiliuului
Local din Galicea se prez-
intã în felul urmãtor:
1.Concert de colinde-
Nasterea Domnului - 25
decembrie 2008.
2.Simpozion “Unirea
Moldovei cu Muntenia” -
24 ianuarie 2009;
3.Simpozion “Ziua
Tricolorului”-24 februarie
2009;
4.Concursul “Primãvara
poeziilor” - 1 martie 2009;
5.Festivalul-simpozion
“Mugur de primãvara”-
Ziua Internationala a
femeii- 8 martie 2009;
6.Concert de muzica popu-
lara si un targ de sarba-
toare religioasa care se va
- 27 aprilie 2009;
8.Concursul Sfintii romani
cu moastele la noi in tara-
28 aprilie 2009;
9.Concursul Cel mai bun
gospodar - 30 aprilie
2009;
10.Ziua eroilor-mani-
festare istorica si reli-
gioasa- mai 2009;
11.Festivalul Theodosie
Rudeanu- 25 mai 2009;
12. Festivalul de cantec si
dans Florile primaverii - 1
iunie 2009;
13.Expozitii de carte- 20
august 2009;
14.Concert de muzica
populara si concursul Cel
mai bun mestesugar - 26
octombrie 2009;
15.Concert de colinde-
Nasterea Domnului - 25
decembrie 2009.
SCRISORILE CITITORIL
CITITORILOR
OR 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008 21

Dreptul la Culturã
~ episodul al IV-lea ~
D ragii mei cititori ai revistei “Viaþa Galicenilor”, iatã cã revin în centrul
atenþiei dumneavoastrã, cu un alt episod - zic eu - mult mai interesant decât cele de
pânã acum. ªi, de aceea, vã rog sã fiþi foarte atenþi ºi sã citiþi totul pânã la capãt. Dacã
în episodul al III-lea vorbeam, cu multã reponsabilitate, despre marii scriitori ºi poeþi
ai timpului trecut ºi despre faptul cã, din punctul meu de vedere, nu se poate face
comparaþie - valoric vorbind - între respectivii ºi ce de astãzi, totuºi nu doresc sã fiu
rãutãcios pânã la capãt ºi sã afirm cã avem ºi câþiva scriitori mai cunoscuþi, la o vârstã
- cred eu - înaintatã. Este vorba de artiºti ai condeiului, ca: Adrian Pãunescu, Corneliu
Vadim Tudor, Ana Blandiana, Nina Casian. Sunt foarte cunoscute aceste nume, la noi
în þarã, de cãtre publicul larg, în special cel avid de culturã, mai als cã cei prezentaþi
mai sus, sunt în viaþã. Iar primii trei sunt implicaþi ºi politic, în diverse partide. Fac
aici o micã parantezã ºi pot afirma, cu toatã convingerea, cã eu nu agreez persoanele
care au un anumit statut. Sã zicem: scriitorii, doctorii sau diverºi interpreþi de muzicã
popularã sau uºoarã, care, împinºi, de la spate, de liderii diverselor partide politice,
fac jocurile de culise ale acestora, fãrã sã aibã înclinaþii în domeniu. Spun aceste
lucruri, deoarece, atât Adrian Pãunescu, cât ºi Corneliu Vadim Tudor, Ana Blandiana,
Ion Dolãnescu, Irina Loghin au fost în Parlament de foarte mult timp dar fãrã realizãri
pentru omul de rând. Pentru alegerile care au avut loc la sfârºitul lunii noiembrie a
anului în curs, sunt alte persoane publice cunoscute, au fost scoase la înaintare, gen:
actorul Florin Cãlinescu sau interpreta de muzicã uºoarã Luminiþa Anghel. Dar, um
mã exprim eu, de cele mai multe ori, nu sunt eu filosoful satului ca sã schimb lumea
ºi, de aceea, în continuare, voi reveni la forma iniþialã, ºi anume: CULTURA. Dragii
mei cititori, spuneam, la începutul articolului cã, de data aceasta, mã voi ocupa de un
subiect mult mai interesant decât toate cele pânã în prezent ºi mã voi þine de cuvânt.
De aceea, iatã ce urmeazã: Stãteam, zielle trecute, în casã, întins în pat ºi urmãream
un anumit post de televiziune. În faþa ochilor, mi-a apãrut un imens platou de filmare,
unde erau aºezaþi un moderator, douã blonde superbe, iar în mijlocul tuturor acestora,
marele actor Florin Piersic. Sincer sã fiu, m-am bucurat mult cã am fost pãrtaº la
aceastã emisiune. Florin Piersic este un personaj care te fascineazã: la vârsta lui de 70
de ani, prin modul cum a trãit viaþa în tinereþe ºi se mândreºte cun un trai la fel de
intens ºi la ora actualã. Dragii mei cititori, la întrebarea moderatoarei de televiziune,
anume: “Domnule Piersic, credeþi cã cei care au dus faima în lume, în diverse domenii
de activitate sunt apreciaþi la justa lor valoare, de cãtre poporul lor?”, marele actor,
dupã ce a zâmbit foarte discret, a zis: “Da. Sunt apreciaþi când se duc pe altã lume,
eventual. Trei zile. Mai mult nu. Iar aici, mã refer la Gil Dobricã ºi Gicã Petrescu,
care au murit în sãrãcie, lãcrimând!...”, spunea marele actor. Gestul lui Florin Piersic,
m-a emoþionat. Mai ales cã acest personaj este, în mod cert, un sentimentalist ºi nu
joacã teatru în vãzul lumii. El chiar suferã pentru alþii, cu adevãrat. Dragii mei cititori,
pentru a nu mai lungi vorba, vreau sã spun cã aceastã emisiune ºi cele spuse de cãtre
marele actor, m-au fãcut sã cred cã nu ar fi rãu sã fiu eu primul care, în paginile
acestei reviste, sã aduc, în prim plan, anumite persoane din aceastã comunã anumite
22 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008 SCRISORILE CITITO
CITITORILOR
RILOR

persoane care, de-a lungul timpului ºi în prezent, au demonstrat cã au o

bunã conduitã în familie ºi în societate, foarte mult bun simþ ºi sunt foarte
buni profesioniºti, bineînþeles, fiecare în domeniul sãu de activitate.
Desigur, sunt convins cã numãrul celro care ar merita sã fie nominalizaþi,
este mai mare, dar eu mã voi referi, în specialm la cei pe care, personal, i-
am cunoscut mai bine, în diverse situaþii, sau i-am studiat, de la distanþã, de
mai multã vreme. Doresc sã fiu bineînþeles cã tot ce public referitor la
aceste persoane sunt pãreri personale. Nu m-a obligat nimeni sã abordez
acest subiect, ci merg la ideea cã am procedat bine, indiferent de pãrerea
anumitor persoane, în cazul în care ar exista voci care nu ar fi de acord cu
cele scrise de mine. Trecând la cei nominalizaþi, fãrã a face un clasament
anume, aceºtia sunt:

- inginer Constantin Iacob,

- inginer Ion Dobrescu,
- doctor Ion Cîrneanu,
- profesor Ion Leculeanu,
- primar Ion Nãfliu,
- viceprimar Florea Udrea,
- profesor Ion Iliescu,
- doctor veterinar Florin Monea,
- tehnician silvic Florin Mãrãcine,
- profesor Anton Ceauºescu,
- profesor Emil Popescu,
- secretar Gheorghe Obogeanu,
- inginer Constantin Stochin (Dumnezeu sã îl odihneascã în
pace!).
Dragii mei cititori, cred cã s-a observat cã, în proporþie de 90%, am nomi-
nalizat persoane cu studii superioare ºi este posibil ca, pe viitor, dupã o mai
bunã documentare, sã mã ocup ºi de cei cu studii medii cã ºi ei pot avea ace-
leaºi calitãþi cu cei prezentaþi mai sus. Dupã cum se poate observa foarte uºor,
acest subiect nu a avut legãturã cu persoane de sex feminin, tot din lipsã de
documentare. Aici, problema poate fi mai dificilã ºi din cauza unei comunicãri
mai deficitare cu aceste persoane. Cu aceasta, eu închei, mulþumindu-vã pentru
atenþia acordatã, sperând cã voi reveni cu un episod cel puþin la fel de intere-
sant, în ediþia viitoare.
Cu stimã, al dumneavoastrã,
„ Ionel ENACHE
ionel_propress@yahoo.com
POLITICA... 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008 23

La sfârºitul lunii noiembrie, cu ocazia alege- 1.000 de oameni, pentru cei care ne-au mintit cu
rilor pentru Parlamentul României, locuitorii nerusinare aproape 15 ani, fara insa a ajuta cu
comunei Galicea nu au uitat cine este acel parla- ceva comunitatea noastra. Senatorul si parla-
mentar care i-a ajutat sã atingã cel mai înalt mentarul pentru noi este un fel de primar gener-
prag de dezvoltare, anume: preºedintele PNL al; cel care ajuta comuna pentru implementarea
Vâlcea, actualul senator Emilian Frâncu. Se proiectelor si pentru a reprezenta toate cererile
poate spune cã acesta a ajuns senator, pentru comunitatii. Noi, toti care dorim binele comunei
urmãtorii patru ani, cu contribuþia deosebitã a Galicea, care dorim o infrastructura pusa la
galicenilor, þinându-se cont de faptul cã, la Ga- punct, o economie sanatoasa, un grad de civi-
licea, atât Emilian Frâncu, cât ºi candidatul PNL lizatie crescut, nu ne-am nascut nici liberali, nici
pentru funcþia de deputat, Cristian Buican, au democrati sau socio-democrati; suntem cu totii
obþinut un scor frumuºel de 59 de procente. Par- oameni inainte de toate si intotdeauna votul nos-
ticiparea la vot a fost ºi ea destul de bunã la Ga- tru conteaza, pentru ca repartizarea fondurilor
licea ºi anume de 57%. Dragi Galiceni, va mul- din pacate se face tot pe criterii politice si tot in
tumim pentru prezenta dumneavoastra la vot si functie de numarul de voturi. Vreau sa nu-i
celor care ne-ati dat votul noua, adica celor care uitati pe cei care v-au indemnat sa-i votati daca
a-ti votat PNL, precum si celor care a-ti votat alt isi mentin promisiunile facute dumneavoastra.
partid. Importanta acestor alegeri a fost una ma- Valoarea votului dumneavoastra are un pret mult
jora. Unii dintre cei care au candidat in colegiul mai mare decat oferta unora dintre candidati.
nostrum, de erau intrebati cu doua luni inainte Cum au votat galicenii, asa cum o prezinta situ-
de alegeri, sunt convins ca nu stiau unde se afla atia de mai jos:
Galicea. Ma intreb pentru ce au votat aproape „ viceprimar Florea Udrea
Partidul Numar de voturi pe sectii de votare Total
voturi
Galicea V.Raului Teiu Cocoru BratiaVale Bratia Deal Cremenari
PNL 307 194 92 149 110 87 71 1010
PSD 115 56 78 86 78 52 95 560
PDL 49 10 10 20 13 29 25 156
PNG 15 2 6 2 6 1 1 33
PRM 18 4 2 12 2 6 1 45
Total
voturi 504 266 188 269 209 175 193 1804
C M Y K
24 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008
P.C.C.M. - Partidul Celor Ce Muncesc
Motto: “Când te loveºti
cu capul de-un zid
Simþi cât de puternic e
un partid!”
“Partidul e-n toate, e-n
mine, e-n tine,
E-n sângele care ne curge
prin vine!”
Dar care partid din toate-i
mai bun?
În câteva rânduri, aº vrea sã
vã spun:
Eu însumi în dreapta, þin sus
PNL-ul,
Cu stânga, þin strâns de gât
PSD-ul.
Alãturi de PIN plus PRM-ul
ªi alte atât de multe partide,
Care mai de care, cu doc-
trine stupide!
A, da! A mai rãmas o parte
din mine:
E capul cel ce-mi judecã
bine.
El þine cu partidul celor care
muncesc,
Cu partidul celor care trude-
sc
Sã facã viaþa mereu sã pros-
pere
ªi nu urmãresc interese ºi
avere.
Þin cu partidul celor ce
curmã
Corupþia, lumea ºi cele din
urmã.
Eu þin cu partidul
“MUNCÃ-ONOARE”,
Cu cei care ºtiu sã aprecieze
o valoare.
Vreau ca partidul
“MUNCÃ-NAINTE”
Cu fapte mãreþe ºi puþine
cuvinte.
Vreau ca partidul celor ce
simt
Nevoile lumii ºi-n vorbe nu
mint,
Vreau cu partidul pe care-l
doresc,
Vreau cu ardoare, dar
Doamne, unde-l gãsesc?
Eu nu spui...
dar vreau sã zic!
(Monolog)
Umblã-o vorbã pe la noi
Când la sfat stau câte doi
ªi când unul mucalit
Flecãreºte rãguºit:
“Eu nu spui, dar vreau sã
zic!”
Coborâi din deal în vale
Pe-o asfaltatã cale.
Miuleºti-Piepteºti de vale.
Doamne, pupã-l p-ãla care
Ne-amplinit proiectu’-ãl
mare
ªi ne-a adus asfalt tare!
Ce te faci, în jos, pe pantã,
De-ntâlneºti o basculantã?
ªanþ în dreapta, ºanþ “la
gauche”,
Mi te face cocoloº;
Eu, de-aceea-acuma strig:
“Mai lãrgiþi-o, bre, un pic!” Cã avem ºi lucruri bune.
Nu cã spui, dar vreau sã zic. ªcoli noi, grupuri sanitare
ªcolile-s mândre ca o floare, Staþii pentru aºteptare,
ªi în deal, dar ºi pe vale
Cu fetiþe... Doamne, ia-mã
ªi bãieþi de bunã seamã.
Toþi cu inima... furatã
ªi þinutã... dezbrãcatã:
Blugi, cordele, draci, inele, ª-altele ce-acum îmi scapã,
Sârme-n nas, în cap betele,
Telefoane ºi manele;
Voi - cu tact pedagogic -
Mai struniþi-i, bre, un pic! Bucuraþi-vã un pic!
Cã ne facem de nimic,
Nu cã spui, dar vreau sã zic.
Pe câmp, grâu rãsare
Parcã-ar ieºi din dosare!
LITERATURA...
Cu actele necesare,
Pentru subvenþiile care
A.P.I.A ne dã parale,
Însã, cu asigurare
ªi cu probe de bob mare.
Dacã ºi la primãvarã
Vom face dosare iarã,
Mie-mi vine iar sã strig,
Dar fac ºi nu spun nimic
Pânã-o face grâul spic...
Nu cã spui, dar vreau sã zic!
Sindicatu-aduce legi
Pentru bunii mei colegi.
Se zvoneºte cã-n buget
Vom avea un cont... discret
Alocat în anul nou
Pentru tichete cadou.
La ºedinþa ce-o sã fie
Hotãrât... la primãrie
Întreg Consiliul Local
Unanim va zice: “DA”.
Vom avea, în 2009,
ªapte tichete sau nouã.
De cinci ori, pe ani-complet
De face-eveniment.
O fi vis sau e nimic?
Eu nu spun, dar vreau sã
zic!
Dar sã ne oprim, pe bune,
Centrale ºi termopane,
Centru pentru educare,
Telecentre, asfaltare,
Popas în Bratia Vale
ªi multe calculatoare,
Alimentare cu apã
Pe care lumea le vede,
Cãci altfel nici nu ne-ar
crede.
Nu cã spui, dar vreau sã zic.
„ prof. Mãcinic
Georgescu,
ªcoala Cremenari -
Galicea
 C M Y K
LITERATURA... 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008 25
Politica ºi Criza Roman]`
Politica, sã zic, e-n floare!
Criza a cãzut cam tare,
Stai atunci ºi te gândeºti,
ireversibil`
Bani de unde sã gãseºti.
Las mun]ii
Politica, sã zic, e-n toi.
Criza a cãzut pe noi. s` d`n]uiasc` pentru mine
De lucru, la oraºe ºi la sate, [i farul
Nu se mai gãseºte, frate.
Luminiþa
de la malul m`rii s` lumine. Roºoagã, 47 de ani,
Pãmântul trebuie lucrat,
Arat, discuit ºi semãnat. Chiar dac` [tiu c` am l`sat bibliotecar, Universitatea
fie Constantin Brâncoveanu,
Dar nu-i suficient atât. al sufletului vis neterminat, Rm Vâlcea
Erbicidatul este la rând...
eu nu pot s` m`-ntorc, c` nu
Îngrãºãmânt dacã nu dai, de[i mi-e tare dor - sau pur [i simplu
Producþie bunã nu ai.
Atunci, întreb ºi eu, ca fiecare, [i genele-mi strivesc adeseori s-a-ntâmplat.
Politica mã-ajutã oare? o lacrim` fierbinte Eu nu pot s` m`-ntorc.
Ajutã, zice unul ºugubãþ, \n care am pus {i orice zbatere, ce fr`mântare,
Fiind în partid ºi bun de clonþ
Dacã te înscri la mine - cicã, toate acele visuri ce s-au dus. e-n zadar - mult prea adev`rat -
La tine, criza va fi mai micã! Fie c-am vrut, Nu pot decât s` ard
„Ionel Enache
\n continuare...
Sometimes I’m more maself dead; Say whatta do, how to act like, where to go to,
like nothin. I dream I’m wit one but she also wants me Or am I too late for catchin a chance? Shit,
I still rhyme, I don’t gone. Couldn’t see trains do not wait for me!
stop fightin! Fuck all my fans, scruel guns! Don’t want any- Maybe need a brain transplant, please do the
Why do I still live for? more rhymes! shit!
Sometimes it’s hard Gravity’s way gone! Damn, I’ve just wanted Gotta feel like there’s someone can hang wit.
dyin! some nice times… Ask for no line - that’s the last of mine!
Just climb on a bridge. Just a dream! Still alone; that’s how I die, I can Have you got the right army to save this coal
Sometimes think tryin change if I try, mine?
Alin BARBU, To jump off and just Everytime see life pass me by, I drop rhymes It’s a road from gold to nothin… Tired to do it
managerul ziaru- swim on and cry to die… alone!
lui PRO ExpreS And show these dumb Listen to me this once, God: please don’t let I feel stuck in life’s mouth - this Pitbull chews
de Drãgãºani creeps what I stand on this mud me like a bone!
Is a gold mine. Sometimes just hate this mind - Turn back dark each one of my drops of blood!
Some of it ain’t right: I just don’t mind I just hope I find maself, no matter who I am; I’m helpless, I know one thing: I’m at it’s
Act not too kind; hurt all I can find, I’m tellin you Lex, devil ain’t my middle pity!
But if I fall on evil times, open locked doors name! This game can’t go on - I’m the hero in
May be done wit guns and blood falls! Wanna tell someone I love er; gotta kiss this DARK CITY …
Help me weak up, I just can’t give up - hate goodbye! Somedays you chicks tell me: I’m pleadin stu-
My whole childhood’s been raped up. See whoever I’ve been, Andra, now’s far pid or nothing,
Till now been dope, now I stand up away! For each one of my lines, for each time been
And ask what up? Am I chained up? See, I needda get back, no matter what way, rhymin
No, then let’s teach new cypers; And I’m a do it, no matter what bitches like Hope there’s enough pain to suffer and pay the
World’s in my hands, let’s change they dip- Chrys say! price…
pers! But in this whole that I’ve got… Can’t rule by Without vices may be a doll played at dice!
my own, What the hell am I doin? Telllin more lies?
Followin old steps thinkin to back off… Thanks for that hour! Here I am: back alone… When do I stop? Give more advice!
ASaint I was before I’ve put down ma first Sometimes my tongue spits some crap I don’t
scoff, To know it, gotta pass through it; if not, can’t want!
But the same laugh, in the same skin, taste the shit! But I’ve got it: time to turn around:
Cried to get out when was less than thirteen! See, what I’m telling you is: I had enough of it, Did I say ma mom likes dope?
Needda drow a new map! No longer in ma’s To beggin one’s company when n’one gives a Ain’t no truth in that! But she is a sex adict!
plan! spit on me, Can’t act like I’ve suffered a feels fracture;
Poor me, still ma’s big mistake! Gotta live as I Different ain’t it, a sign on a love C. D? I’m the best formula, Allina! Now I’ma add
can: Only if I can do thee! Girl, want you to see culture!
Wanderin the streets, hidin maself in the trush How much did ya care mean to me, Look girl, I’ve got the message, gimme a num-
can It’s my hope to be set free! Never hath to see ber to reply!
And just dream of a family wit daddy and Or talk to worms like me? Well, there’s a start No, no. It ain’t no lie, guess I’m no more high,
mom! for all… Guess I found the new road, I need gas to stick
It ain’t hard picture what thoughts run through Chaque Mat! Still loser, can’t stand it no more: to this,
my head: Sit in the back of the room wit as many friends Time to show these female enemies
Hope that I could make the family that I’ve as nice words: NONE; Been released for I’m no longer a beast.
always dreamt, Go to school and dream same dream from The bollid found back its pist!
Wanna stop hidin from a shit that I’ve never eight to one, If I yelled, sworn or jumped over the line,
wanted! And when comes the time to leave, the same Blame ma mom and look to see: I’m no brute,
… Somenights I go to bed. I don’t dream hell I go through! For all these’s been her fault, try understand…
26 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008 CURIOZITATI
- Uniunea Charon, in planeta, a asteroidului-gigant Ceres si aparitia
Astronomica misterioasa a corpului ceresc "UB 313" sunt evenimentele
Internationala a care ar putea duce la rescrierea manualelor de
folosit numele astronomie. Votul asupra propunerii de "acceptare" a
lui Mihai trei noi planete in sistemul nostru solar va avea loc joia
Eminescu pentru viitoare, inainte de inchiderea conferintei astronomilor.
a denumi un
crater de pe - Cerceta-
planeta Mercur. torii de la
Actiunea face Universi-
parte dintr-un tatea Ya-
program prin le, Statele
care Uniunea Unite, au
Astronomica a anuntat
stabilit nume faptul ca
pentru mai pe baza u-
multe formatiuni nor specii
geologice de pe planeta Mercur, identificate de sonda spa- inrudite
tiala Messenger acum patru luni. Reprezentantii Uniunii descoperi-
Astronomice au motivat alegerea numelui lui Mihai te poate fi
Eminescu deoarece este "nasul" limbii române moderne. readusa la
Alte cratere de pe Mercur au primit numele constructoru- viata Geo-
lui antic Apollodor din Damasc si al poetului chilian chelone e-
Pablo Neruda, laureat cu premiul Nobel. lephanto-
pus, o broasca testoasa de Galapagos, disparuta in urma
- In cadrul celui cu 100 de ani. Acest experiment genetic deschide practic
de al 26-lea con- calea pentru recuperarea unor specii de animale dis-
gres al Uniunii parute in trecutul mai apropiat sau mai indepartat.
Astronomice
Internationale, - In Romania, avortul
care si-a deschis este legal pina la 12
portile la saptamini de sarcini.
inceputul acestei Doar in cazurile in care
saptamani la mama sau fatul sint in
Praga, s-au pericol perioada se pre-
reunit peste lungeste pina la 14 sap-
2.500 de special- tamini. Totodata,
isti din 75 de romancele nu sint obli-
tari. Printre gate sa primeasca con-
problemele anal- siliere inainte sau dupa
izate a fost luata avort. Avortul provocat
in calcul si posi- (la cerere) a fost legal-
bilitatea izat in Romania prima
rescrierii enci- data in 1957. A fost
clopediilor si interzis in 1966 de
manualelor de Nicolae Ceausescu si
astronomie, relegalizat din 1990.
daca se va apro- Polonia si Irlanda au o
ba o noua viz- legislatie restrictiva in
iune asupra sis- privinta avortului.
temului solar. In Stiinta nu a denumit
acest caz, trei foarte clar un moment zero al vietii. "In unele tari, avor-
noi planete se tul este interzis tocmai pentru ca ovulul proaspat fecundat
vor adauga la este considerat o forma de viata. In alte tari, in schimb,
cele noua cunos- momentul zero al vietii este considerat atunci cind fatul
cute pana acum. Inca de la deschiderea congresului, orga- are cord si ii bate inima. Sau unii considera ca viata
nizatorii au anuntat ca discutiile vor revolutiona vechea incepe in momentul in care fatul poate supravietui in
imagine privind organizarea sistemului nostru solar, adu-
cand in prim-plan descoperiri de ultima ora legate de mediul extern", explica specialistii.
planetele care se invecineaza cu Pamantul. Mai mult decat
atat, specialistii au fost provocati chiar sa schimbe defini- - Un nou studiu al
tia oficiala a planetei, luand in discutie statutul planetei cercetatorilor amer-
Pluto, dupa descoperirea altor corpuri ceresti in sistemul icani demonstreaza
solar. Astfel, conform studiilor prezentate de astronomi, ca virusul HIV, care
ordinea planetelor de la Soare ar fi urmatoarea: Mercur, sta la originea epi-
Venus, Pamant, Marte, Ceres (daca se aproba prop- demiei de SIDA, s-a
unerea), Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Pluto, Charon propagat in Statele
(daca se aproba propunerea), si "UB 313" sau "Xena" Unite de pe conti-
(daca se aproba propunerea). Statutul lui Pluto, corp nentul african prin
ceresc descoperit in 1930, constituie de decenii subiect de Haiti, cea mai sara-
dezbateri in comunitatea astronomica, dupa ce s-a ca tara de pe conti-
descoperit ca masa acestuia este de 400 de ori mai mica nentul american, in
decat cea a Pamantului. Discutiile s-au intensificat dupa jurul anului 1969,
ce, in 2003, astronomii din California au descoperit un cu peste un deceniu
corp ceresc pe care l-au numit "UB 313" sau Xena. inainte de explozia
Acesta este unul din cele peste 10 corpuri ceresti din sis- infectiei. Este posi-
temul nostru a carui masa este mult mai mare decat cea a bil ca virusul mortal sa fi fost introdus in SUA de un imi-
lui Pluto. "UB 313" are un diametru de 2.398 de kilo- grant haitian celibatar, potrivit studiului, acesta ras-
metri, cu o marja de eroare de 96 de kilometri si este mai pandindu-se apoi in Canada, Europa, Australia si Japonia.
mare decat cel al planetei Pluto (2.288 km).
Transformarea satelitului natural al planetei Pluto,
integrame/rebusuri 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008 27

Orizontal: 3. Zeul infernului (pe care-l

1. Zeul padurii, naturii si pastorilor întruchipeaza)

5. Sotia lui Zeus, patroana casatoriei si a 4. Zeul luminii, al primaverii, al integritatii

casei, traieste pe Olimp morale si al vietii cumpatate ca si al artei
6. Zeita tineretii
8. Zeul vântului 5. Zeul focului si al fierarilor, traieste pe
9. Zeul mortii, ce întruchipeaza el însusi Olimp
moartea 7. Unul dintre Titani, ce poarta globul pe
12. Muza olaritului si a poeziei lirice umar
13. Zeul iubirii (corporale)
Vertical: 10. Zeul razboiului, de pe muntele Olimp
2. Zeita întelepciunii, tacticii si strategiei 11. Zeul principal, ce salasluia pe Olimp
razboiului, ocrotitoarea artei, stiintei,
traieste pe Olimp
28 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008
B A N C U R I . . . B A NC U R I . . .
„Un barbat la volanul unei masi-
ni. Noapte, el foarte obosit dupa
multe ore de condus. La un
moment dat, trage pe dreapta pen-
tru foarte necesarul pui de somn.
Nici n-apuca s-atipeasca, ca-l
trezeste unul:
- Nu va suparati, aveti un ceas?
Asta nervos raspunde:
- E 4 jumate! Se baga iar la somn.
Dupa ceva timp, altul ii bate-n
geam:
- Nu va suparati, aveti un ceas?
Asta, si mai nervos:
-E 5 fara 10! Dupa care scrie pe o
foaie mare: "NU STIU CAT E
CEASUL" si o lipeste pe masina.
Un al treilea se opreste si ii bate-n
geam.
- Tu ce mai vrei ma? intreaba
soferul enervat la culme.
- E 5 si 10!
„Fat-Frumos cu calul lui mergeau
la Ileana Cosanzeana. Fat-Frumos
ii zice calului:
-Stai aici si cand vezi ca vine
Zmeul vii in partea cealalta si stri-
gi iar eu am sarit pe geam la tine-
n spate. Bine?
Calulu: Bine, Fat-Frumos!
Ajunge Fat-Frumos la Ileana C.,
se dezbraca iar de odata suna
cineva. Fat-Frumos sare pe geam.
Ileana merge la usa sa vada cine ii.
Era calul:
-Spunei lu Fat-Frumos ca il atept
in hol pentru ca afara ploua.
Fat-Frumos sa-l omoare pe cal:
-Ce ti-am spus mai boule sa strigi
cand vine zmeul.
-Bine, Fat-Frumos!
-Fi atent imi iau parasuta ca sa nu
ma mai lovesc. ok?
-ok
Merge Fat-Frumos a doua oara la
Ileana, se dezbraca o saruta si de
odata se aude suneria.Fat-Frumos
sare pe geam. Ilena merge sa vada
cine ii. La usa calul:
-Spunei lui Fat-Frumos ca mi-a
luat sacul cu fan si am venit sa ii
dau parasuta.
„ autobuz, aglomeratie. O batrana „Un camioagiu merge linistit pe
i se adreseaza unui copil care
D o i p r i e t e n i s t a u d e v o r b a : marginea drumului. Se opreste
- I n u l t i m u l a n t o t p r i m e s c stupefiat si il intreaba:
s c r i s o r i d e a m e n i n t a r e s i -- Salut! Ce e esti? Ce cauti aici?
nu pot face nimic.
- D e c e n u a n u n t i p o l i t i a ? sete.
- N u a r e r o s t , s c r i s o r i l e - Pai, uite, am o sticla de apa, ti-o
sunt de la Finante...
statea pe scaun:
- Nu crezi ca ar trebui sa cedezi
locul cuiva in varsta? Stii ca pe
batrani ii dor picioarele...
- Cand erati de varsta mea, dum-
neavoastra cedati locul batranilor?
- Da, sigur!
- Vedeti? De asta va dor picioarele
acum!
„Intrebare: Ce au in comun toti
barbatii care stau singuri intr-un
bar?
Raspuns: Sunt insurati.
„Un copil sta in fata unei usi si
plange de zor.
- Ce s-a intamplat, micutule? il
intreaba un domn care trecea pe
acolo.
- Nu pot sa ajung la sonerie.
- Ah! Numai pentru atata lucru?
Si ridicand copilul in brate ii da
posibilitatea sa apese pe buton.
- Si acum sa fugim, spuse copilul
cand se vazu jos.
„Domnule farmacist, otrava de
soareci pe care mi-ati dat-o e
foarte buna!
- Cum adica?
- Le-a placut foarte mult! Au man-
cat-o toata, ba chiar s-au si
ingrasat atat de mult,incat n-au
mai incaput pe vechile gauri, si
uite asa pisica i-a prins pe toti!
„Seful catre secretara:
- Cine ti-a spus ca, doar pentru ca
te-am sarutat de cateva ori, ai
dreptul sa lenevesti toata ziua?
- Avocatul meu.
„Up tip conducea masina pe o
autostrada de mare viteza si foarte
aglomerata. La un moment dat,
mobilul sau suna. Sotia:
- Vezi, iubitule, ai mare grija! Au
dat la radio ca pe autostrada este
un imprudent care conduce cu
viteza foarte mare, pe sens invers.
Sa fii atent, te rog, da?
- Unul?!? Pe dracu! Sunt sute!
autostrada. Merge ce merge si
vede un omulet mic si rosu pe
Sunt un omulet homosexual mic
si rosu, vin de pe Marte si mi-e
dau daca e asa.
VOIE BUNA
Mai merge putin si vede un alt
omulet mic si verde.
- Nu se poate, dom'ne! Ce de
omuleti colorati!
Opreste si intreaba:
- Salut! Tu ce mai esti si ce cauti?
- Sunt un omulet homosexual mic
si verde, vin de pe Jupiter si mi-e
foame.
- I-auzi!Ia un sandwhich de aici.
Soferul isi continua drumul pana
cand vede un omulet mic si albas-
tru.
- Ei, na! Cu asta ce-o mai fi?
Opreste si intreaba:
- Si tu, extraterestru homosexual
mic si albastru, ce vrei de la mine?
- Talonul si permisul de conduc-
ere, va rog...
„Dupa ce Dumnezeu a creat pe
Adam si pe Eva, le spune:
- Imi mai raman doar doua
daruri. Unul este "arta de face
pipi din picioare" si...
- Eu, eu il vreau, te rog, te
roooog!!! Te rog, Doamne, tipa
Adam din toti rarunchii. Asta mi-
ar usura si simplifica viata!!
Eva cuminte, incuviinteaza din cap
si Dumnezeu ii daruieste lui Adam
"arta de a face pipi din picioare".
Acesta urla de bucurie, alearga
prin gradina Raiului, face pipi la
toti pomii, se duce pe plaja, dese-
neaza cu pipi pe nisip... Dumnezeu
si Eva, il contemplau linistiti pe
nebunul aflat in culmea fericirii.
Dupa un timp, Eva se intoarce
catre Creatorul Suprem si-l intre-
aba:
- Care este al doilea dar, Doamne?
- Creierul, Eva, creierul....
Prin oceanul Pacific trecea un
vapor. Unul dintre pasageri ii
arata capitanului ca pe o
insulita e un om zdrentaros,
care sare si da din maini. Il
intreaba pe capitan:
- Cine e tipul?
- Nu stiu, dar de cate ori tre-
cem pe aici se bucura nespus.
La un interviu:
- Si acum, daca aveti cumva
vreo intrebare despre firma
noastra...
- P a i . . . m -aa r i n t e r e s a s a s t i u
cam cati oameni lucreaza in
firma dumneavoastra.
- I n general, cam un sfert...
UTILE 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008 29
Maxima Caricatura
Pentru
lunii
Lunii cei mai
mulþi din-
“O femeie are
tre bãrbaþii
nevoie de dou`
luni s`-[[i trãdaþi în
cunoasc` so]ul, iubire la viaþa
iar un b`rbat de lor, cãsãtoria
dou` vieti s`-[[i este numai
cunoascã femeia!” un final de
Citat celebru... joc neferi-
cit!...
“Totul se
schimb`, \n PROGNOZA METEOROLOGICÃ
afar` de PENTRU URMÃTOARELE
nevoia noastr` ZECE ZILE:
de copil`rie!”
(Marian Râlea)

SFATUL
LUNII:
Femeile
care vor
bani spun
ca iubesc.
Cele care
iubesc nu
spun nimic!
30 12 DECEMBRIE - 12 IANUARIE 2008
Reþeta lunii
Re]ete de
s`rb`tori
Iata ca mai sunt cateva zile si
vine unul din cele mai asteptate
momente ale anului, Craciunul!
Cred ca pentru multi dintre noi
aceasta este sarbatoarea prefera-
ta. Un moment deosebit pe care
il imparti cu familia, cu prietenii
cei mai apropriati, cu cei dragi
sufletului tau. Pentru cele dintre
noi care s-au decis sa faca
Craciunul acasa si sa primeasca
oaspeti, dorim sa le dam o mana
de ajutor la pregatirea acestei
mese. Stim ca masa de Sarbatori
este ceva traditional, dar pentru
cele care nu au timpul si resurse-
le sa pregateasca ceva asa de
complicat le propunem o reteta
mai exotica care poate fi folosita
si pentru masa de Revelion si
care poate fi facuta foarte usor si
fara mari de batai de cap. Unde
mai pui ca anul acesta veti servi
altceva si va veti surprinde
musafirii.
Cantitatile sunt pentru 8 per-
soane.
Prosciuto Melone:
400 g prosciuto crudo
1 pepene galben
Se taie pepenele in 16 felii sub-
tiri, iar feliile in jumatate (4 felii
la portie), fasiile de prosciuto se
infasoara pe feliile de pepene
decojite.
Pollo Salmone:
1,6 kg piept de pui, 250 g creveti
decorticati, 8 rondele de vinete,
12 felii cascaval, 400 ml sman-
tana lichida, 100 g somon fume
Pieptul de pui se taie in
jumatate, se bate putin si se pune
la prajit in putin ulei. Jumatatile
se prajesc pe ambele parti, se
adauga crevetii, sare, piper,
smantana si 4 felii de cascaval.
Se lasa la foc mic pana ce sosul
se leaga si devine cremos.
Separat se prajesc feliile de
vinete pe
ambele
parti,
somonul se
taie in fasii
si se pune
cate una
pe fiecare rondea de vanata.
Se aseaza piptul de pui pe far-
furii, rondeaua cu somon dea-
supra si o feliuta de cascaval
peste care se toarna sosul.
Salata de pui:
4 salate, 1 kg rosii, 300g cas-
traveti, 300 g ardei gras, 100 g
porum dulce, 400 g piept de pui,
250 g smantana, 50 g parmezan
ras. Pieptul de pui se taie feliute
si se prajeste in putin ulei.
Se aranjeaza salata cu legumele
in salatiere, deasupra se pun
fasile de pui, cate 2 lingurite de
smantana si se preasara
parmezanul.
Tiramisu:
8 oua, 300 g zahar, 240 g mascar-
pone, 500 g frisca, 1 pachet de
piscoturi, 100 ml lichior amaret-
to, 8 cesti de cafea tare. Se bat
galbenusurile cu zaharul pana se
topesc, se adauga mascarpone si
se mai bat un pic, separat se bate
frisca (tare). Frisca batuta se
incorporeaza in cealalta crema si
se mai putin bate in spuma adau-
gandu-se 50 g de lichior. In
cafeaua racita se pune restul de
lichior in care vom inmuia pisco-
turile unul cate unul si le aran-
jam pe o tava. Se pune un strat
de piscoturi (1/2 din pachet) pe
tava, apoi jumatate din compozi-
tie, iar un strat de piscoturi si
deasupra restul de crema. Se
niveleaza frumos si se lasa la
frigider. In momentul servirii se
portioneaza si se pudreaza cu
ness sau cacao. Acum ca am ter-
minat cu pregatirea felurilor de
mancare trebuie sa aranjam
masacat ai frumos. Pentru cei
UTILE...
traditionali recomand folosirea
unei fete de masa in culorile tra-
ditionale, verde si rosu, iar pen-
tru cei mai avangardisti combi-
natii de argintiu cu albastru,
auriu cu portocaliu, etc. In ceea
ce priveste aranjarea taca-
murilor asta e o chestie care ne
da de multe ori batai de cap.
Pentru a nu mai avea astfel de
probleme hai sa facem o recapit-
ulare:
1. Lingura pentru supa sau cior-
ba sta in dreapta.
2. Cutitul sta in dreapta si fur-
culita in stanga
3. Furculita pentru peste are 3
dinti si cutitul este curbat, ele
stau in extrema opusa farfuriei.
4. Paharele se pun de la stanga la
dreapta de la cel mai mic la cel
mai mare, paharul de vin rosu
este mai mare decat cel de vin
alb.
5. Tacamurile pentru aperitive
sunt primele langa farfurie, iar
lingurita/furculita pentru desert
stau in fata farfuriei.
6. Servetul de panza se pune in
stanga si la masa se aseaza in
poala si nu la gat sau in alte
ipostaze.
Pentru decorare, cred ca sim-
plu si elegant e cel mai bine. Asa
ca lumanarelele si ghirlande mici
sau crengute de brad vor da
mesei un aspect in ton cu
Sarbatorile de Iarna. Pueti stropi
fata de masa cu spray argintiu
(din acela care se da si pe par,
pentru ca nu pateaza si se curata
usor). Speram ca aceste retete si
sfaturi va sunt de folos pentru
pregatirea unei mase de Craciun.
Sarbatori fericite!
sursa: www.eelee.roo
Horoscopul pentru perioada
12 decembrie - 12 ianuarie 2008 31

Berbecii singuri vor
trece prin niste emotii
legate de dragoste, pen-
tru ca persoana dorita
va avea chef de jocuri.
E bine sa nu cedeze, sa
fie calmi, pentru ca
lucrurile se vor intoarce
in avantajul lor.
Taurul este probabil sin-
gura zodie care nu se
poate plange de nimic in
aceasta perioada. Asta nu
inseamna ca vor avea
parte de cine stie ce
realizari spectaculoase, ci
doar ca urmeaza niste zile
pline de liniste si armonie.
Gemenii se bucura in con-
tinuare de o perioada
deosebit de buna, mai ales
in ceea ce priveste relatiile
interumane. E momentul
sa profite de relatiile lor
pentru a obtine niste
avantaje in cariera, sau
pentru a cuceri pe cineva.
Racii se vor trezi in fata
unei situatii delicate: li se
va solicita o suma de bani
din partea unei persoane
pe care nu o pot refuza,
insa acest lucru i-ar
destabiliza financiar pen-
tru o scurta perioada.

Pentru Lei, apare o ocazie
buna sa castige rapid ceva
bani in plus si ar fi foarte
bine sa accepte, sunt toate
sansele sa le iasa asa cum
vor. Vor exista niste dis-
cutii neplacute in familie,
cel mai probabil cu un
parinte.
Fecioarele isi vor justifica
perfect reputatia de per-
soane pretentioase si cam
infumurate. Sunt posibile
conflicte de serviciu,
cauzate de niste neatentii
care pot costa mult. In
dragoste,vor fi cam greu
de suportat.
Balantele sunt in peri-
col sa comita o gafa
majora care le-ar
putea costa o priete-
nie. Li se va cere un
mic sacrificiu, cel mai
probabil de natura
financiara, si primul
impuls va fi sa refuze.
Scorpionii vor incepe
anul cu planuri mari. E
un moment favorabil
abordarii unor proiecte
indraznete, mutarii intr-
o noua locuinta, sau elib-
erarii dintr-o relatie
nefericita.

Sagetatorii nu trebuie sa se
astepte la prea multa
actiune in urmatoarele zile,
va fi una din acele sapta-
mani in care nu se intampla
mare lucru. Nu este
momentul pentru nici un fel
de decizie radicala, mai ales
in ceea ce priveste banii.
Pentru Capricorni, luna
incepe cu multa, multa
munca, dar munca profitabi-
la si cu posibilitati de
avansare. Vor avea ocazia sa
rezolve probleme financiare
care pareau candva coplesi-
toare si sa se revanseze fata
de niste persoane.
Varsatorii vor avea niste
zile foarte bune, mai ales
la mijlocul lunii. Vor primi
vesti de la un prieten
apropiat si vor avea sanse
mari de reconciliere cu cei
cu care sunt in conflict.
Vor aparea si niste cheltu-
ieli neasteptate.
Pestii se vor bucura in
aceasta perioada de niste
recompense deosebite pen-
tru unele servicii, sau ges-
turi facute recent. Poate fi
vorba de un proiect de ser-
viciu, sau pur si simplu de
rabdarea si intelegerea
aratate in plan sentimental.

Colectiv redactional
Editori-[efi: V I C E P R I M A R U D R E A F L O R E A ; P R I M A R N A F L I U I O N
secretari de redac]ie: OBOGEANU GHEORGHE, {I}OIU ALINA MIHAELA- COORDONA-
TOR CENTRU COMUNITAR
Redactor-[ef: ALINA ROGOBETE, jurnalist PRO ExpreS
Redactori: Religie: P.C. PREOT PROF. ION TI}U, UNGUREANU ION, CIURCI FLORIAN,
POPESCU DORINEL,
PRUNOIU MIHAIL
Sanatate: DOCTOR CÎRNEANU
ION, DOCTOR VETERINAR
MONEA FLORIAN
Agricultura: INGINER
AGRONOM IACOB CON-
STANTIN
Invatamant: DIRECTOR
SCOALA I-VIII FLOROIU
LAURENTIA
Politica: ALIN BARBU, MANA-
GERUL ZIARULUI PRO
ExpreS
Tehnoredactare [i Art
Designer: ALIN BARBU
C M Y K

comuna galicea, in imagini, in prima revista din mediul rural valcean