CURS 2 HISTO SISTEMUL LIMFOPOETIC Tesutul LIMFATIC rep substratul sist imunitar;el este organizat in formatiuni si diferite organe

l niv carora are loc limfocitopoeza. Limfocitopoeza=proc de formare dezvoltare maturizare a limfocitelor;In tesutul limfatic exista mai multe tipuri celulare: Limfocitele impartite in cle 2 clase functionale:B si T;ele se diferentiaza pe baza structurii invelisului celular;se diferentiaza prin locul de formare(limf B in maduva spinarii,iar limf T in timus)si in al treilea rand se diferentiaza dupa modalitatea de raspuns imun pe care il elaboreaza(limf B sunt substratul imunitatii umorlae iar cel T sunt substratul imunitatii celulare) Macrofagele-fac parte din sitemul mononuclear fagicitar;activiattea lor intervine atat in imunitate a umorala cat si celulara. Plasmocitele-din limfocitele B activate de un antigen specific;specializate ptr functia de anticorpi specifici. Cel Reticulare(dendritice)-clasificate in 2 tipuri diferite prin org enmbriologica si localizare:-celule reticulre din stroma timusului cu org in endodermul embrionar si care formeaza storma acestui organ dar nu sunt capabile sa sintetizeze fibrele de reticulina.Cea de.a doua categorie:-celulele reticulare prezente in restu organelor limfopoetice cu org mezodermic;secrete reticulina si impreuna cu aceste fibre celulele formeaza o stroma citoreticulara. Celulele prezentatoare de antigen:-conlucreaza cu limfocitele in elaborarea raspunsului imun si expun actiunii limfocitelor fractiunea de antigen capabila sa induca cel mai eficient raspuns imunitar. Modalitati de organizare a tesutului limfatic-poate fi prezent in organism sub forma difuza sub 2 aspecte:infiltratiile limfoide si punctele limfoide.-Sau poate fi prezent sub forma nodulara cand formeaza foliculii limfatici,iar modalitatea superioara de organizare este reprezentata de organele hemolimfopoetice. Infiltartiile limfoide-panze d elimfocite inconjurate si de alte tipuri celulare localizate in corionul digestiv,respirator,genito-urinar sau in canalele excretoare ale glandelor.Daca pop celulara devine mi compacta vorbim despre puncte limfoide cu aceeasi localizare ca si infiltartiile.Ele sunt considerate organizare difuza deoarece nu sunt delimitalte de capsula conjunctiva si nu prezinta vasculrizatie limfatica proprie. Nodulii limfatici-au aceeasi localizare ca si tesutul limfatic difuz ;se regasesc in plus si ca unitati stucturale in toate organele hemolimfopoetice cu exceptia timusului.Un astfel de folicul este o formatiune ovalara alcatuita microscopic din 2 componente principale-1.stroma sau structura de sustinere ormta din celule reticulare si fibr de reticulina dispuse in retea tridimensional si 2.parenchimul-alcatuit din variate tipuri de celule limfoide. Din p.v.d. functional nodulii limfatici sunt clasifiati:primari caracterizati printr.un parenchim din care fac parte numai limfocite mici care nu au venit in contact cu antigene circulante.sunt prezenti in

viata intrauterina si foarte rar se pot identifica si in viata extrauterina si sunt considerati foliculi inactivi. Cel de.al doilea tip:-foliculii secundari,caract vitii extraembrionara in care pop celulara a venit in contact cu antigene circulante si care contact induce transformari morfologice.In acest caz al foliculilor activi parenchimul este alcatuit din 2 zone distincte:1.o zona periferica acre apare intuncata pe preparatele microscopice formata din limfocite mici si 2.o zona centrala numit centrul clar germinativ pt ca este palid colorat datorita celulelor tinere d etip limfoblasti.Aceasta zona apare ca urmare a stimularii antigenice.Spunem despr acest centru germinativ ca este un indicator microscopic al tetustului limfoid dupa contactul cu antigenul. Foliculii activi sunt prez in organism fie izolati sau grupati(agruinati) de exemplu in strutura placilor payer sau apendice su cortical limfogangloionilor.

Organele hemolimfopoetice: org in organe centrale siperiferice Centrale:includ timusul si maduva osoasa;prouctia de limfocite se face independent de contactul cu antigenul;practic se formeaza nite prcursori de lim B si T care vor popula organele hemolimfopoetice secundare sau periferice. Periferice:ganglionii limfatici,splina,amigdalele,placile pyer impreuna cu toate structurile limfoide cu organizare nodulara si difuza din corionul digestiv si rspirator. Timus -este localizat in mediastin,anterior de vasele mari,alcatuit din 2 lobi; -la nastere este cel mai mare org limfoid din org;creste pana la pubertate apoi involueaza dar nu dispare si nu.si inceteza activitatea. -in p.v.d structural la exterior este delimitat de o capsula subtire alc din t conj lax;din capsula se desprind septuri,care impart parenchimul in lobi si lobuli,impartirea in lobuli fiind incompleta; -unitatea morfounctionala este lobulul timic;lobulul imic este alc histologic din cele 2 componente stroma si parenchimul. Storma are o caract importnta-alc exclusiv din celule epitelio-reticulre cu org enoderimicasi nu produc fibre d e reticulina;stroma este un citoretcul;aceste celule din stroma sunt capabile si de procese de sinteze ce privesc elaborarea hormonilor timici. Parnchimul este format la randul lui din 2 zone: -una externa(corticala) apare intunecata la m.o pentru ca este alc pedominant din limfocite de talie mica(timocite) printre care pot fi si clule de talie mijlocie si mi putine de talie mare.acste timocite sunt generate in zona periferica subcapsulara une se intalnesc si cele mai multe mitoze.De aici celulele tinere blastice vor fi impinse catre medulara;

Alaturi de timocite mai sunt prezente celule epitelio-reticulare ale stromei care formeaza o bariera intre clulele corticalei si testutul conjunctiv al capsulei si septurilor care captuseste capilarere corticalei.Aceste clule participa la bariere atimus-snage si este reponsabila cu izolarea timocitelor fata de circulatia sangelui si fata de antigenele cirulante.In acest fel se realizeaza formarea antigen independenta a limfocitelor timice. Alte tipuri de cel din corticala:macrofagele mai numeroase catre jonctiunea cu medulara si mai rar mastocitele. In zona medulara a lobulului timic:apare mult mai clara in m.o deorece contine un numar mre de celule reticulare stromale si un numar foarte mic de timocite;laturi de ele mai sunt prz macrofage si mult mai mari celule migrate din patul vascular de tipul granulocite eozinofile sau mastocite;Caracateristic ca in zona medulara sunt prezente formatiuni rotunde cu structura interna concentrica=corpusculii Hassal(diametru variabil si nr lor creste odata cu inaintarea in varsta;miul lor este acidofil si poate suferi procese de calcificare cu inaintarea in varsta;functia lor ramane necunoscuta;sunt considerati structuri involutive ale stromei epieteliale) Functiile timusului:productia de limf T;sinteza de hormoni timici(timopoetina si timozina-care stimuleaza proliferearea si dif limf T dar care au si efect asupra intregului sistem imunitar) Maduva osoasa este alc din aceleas 2 compnonenete :stroma si parenchim

Organe periferice: Ganglioni Limfatici:-localizate pe traiectul vaselor limfatice;au functie de filtrare a limfei;indepartatrea antigenelor si imbogatirea limfei cu anticorpi. -organ parenchimatos si descriem in structura la o casul de natura conjunctiva din care s edesprind septuri conjunctivo-vasculare care compartimenteaza incomplet parenchimul.Imediat subcapsular se gaseste un vas limfatic numit sinus subcapsular in care se deschid vasele aferente limfatice care patrund prin fata convexa ganglionului. -stroma este cito-fibrilara ormata din celule reticulare si fibre de reticulina;se evidentiazaz prin impregnare argentica;fomeaza o retea tridimensionala cu rol de sustinere a parenchimului -parenchimul:format din tesut limfoid care este organizat in 2 zone principale: zona corticala si zona medulara. -zona corticala are un aspect mai intunecat si compact datorat densitatii limfocitelor;de fapt ea este formata din foliculi limfatici secundari alc pedominant din lim B;acesti foliculi sunt dispusi de obicei pe un singur rand fiind inconjurati de macrofage,putine celule prezentatoare de antigen si plasmocite;Intre foliculii limfatici secundari se gaesc sinusuri limfatice perifoliculare. -Zona medulara-formta din cordoane celulare numite s i medulare formate din limfocite,celule reticulare apartinand stromei,plasmocite si macrofage;aceste cordoane se ramifica si se anastomozeaza si delimiteaza intre ele vase limfatice numite sinusuri medulare;ele converg si formeaza vasele eferente limfatice care parasesc ganglionii prin hil.

Intre corticala si medulara se delimiteaza zona paracorticala populata cu limfociteT;alaturi de acestea mai sunt prezente si alte tipuri celulare limfoide precum si elemente ale stromei celule si fibre.Tot in zona paracorticala sunt localizate venulele post-capilare prin care limfocitele T parasesc torentul circulator si intra in parenchimul gang limfatic. Splina -cel mai voluminios organ limfoid cu vasculariztie bogata; -in structura ei se descrie o capsula org la exterior din care se desprind septuri conjunctivovasculare;atat in capsula cat si in septuri sunt prezente celule musculare netede care pot acumula din parenchim o mare cantitate de sange. -stroma este citoibrilara;are atat celule retiulare dar si fibre de reticulina.Ele confra suport elementelor de prenchim ciind dispuse in retea. -parenchimul splenic oranizat sub forma a doua componente:pulpa alba si pulpa rosie Pulpa alba ste denumita astfel ptr ca pe sectiuile proaspete aare sub forma unor structuri punctiforme de culoare alba;a e de fapt alcatuita din corpusculii splnici malpighii care nu sunt altceva dect niste foliculi scundari cu centru germintiv formati pedominant din limf B si se organizeaza in jurul celei de.a doua comp a pulpei albe rep de tecile periarteriolare-panze de limfocite T organizte in adventicea arteriolelor .Alaturi de limf T mai sunt prezente in mansoane plasmocite,macrocite.. Pulpa rosie a splinei este prominanta in parenchim si este formata din 2 componente:cordoanele splenice BILLROTH care sunt si ele cordoane celulare scurte ramificate anastomozate;celulele przente in aceste cordoane sunt limf B plasmocite,macrofage celule dendritice si elemente figurate ale sangelui. Printre aceste cordoane sunt prezente sinusoidele splenice,caplarele sinusoide splenice care sunt niste capilare sanguine cu toate caract capilarului sinusoid. Activitatea de fagocitoza este favorizata de circulatia lenta a sangelui prin sinusuri prmitand astfel curatatea sangelui de corpi straini,eritocite imbatranite,antigne. Intre pulpa alba si rosie se delimiteaza o zona d parenchim numita zona marginala formata din sinusuri venoase si tesut limfoid;deoarece contine numeroase macrofage aici se concentreaza maj antigenelor sanguine si tot aici sunt supuse actiunii limfocitelor. Amigadalele -sunt structuri limfoide locqaliate in corionul mucoasei bucale si fqaringiene dar spre deosebire de ganglioni nu sunt localiate pe traiectul vaselor limfatie;nu prez capsula si nici stroma citofibrilara pt ca in structura lor indiferent de ce tip de amigdala vorbim planul general de org este similar: La exterior avem un epiteliu de acoperire care difera in functie de amigdal;ex start pav cu keratinizare in cazul amigdalelor palatine;sau peudostrat cilindric ciliat in amigdalele faringiene.acest epiteliu se invagineaza catre corionul adiacent si formeaza criptele amigadaliene;

Corionul este form din t conj lax ;contine ft mult testut limfoid sub forma de foliculi limfatici secundari grupati; -o cripta amigdaliana impreuna cu t limfatic adiacent foreaza un lobul amigdalian; Limf din periferia foliculilor limftici au tendinta sa migreze catre epiteliu tranversand M.B.De aceea epiteliu e frecvent populat cu limfocite si se formeaza panze limfoide intraepiteliale; Suprainfectia aparuta la acest nivel ce caracterizeza amigdalita purtacee se caract prin multiple depozite purulente prez in criptele amigdaliene. Amigdalele sunt denumite in fct de localizare:palatine,faringiene,linguale si tubare impreuna toate formeza cercul limfatic Waldayer. Placile Payer-noduli limfatici agminati-localiati in submucoasa ,pe fata opusa a insertiei mezenterului