Sunteți pe pagina 1din 16

martie - aprilie 2005

anul XXX
SENSUL neputinĠa de a suporta binele/bucuria/ treacă “prin ce am trecut noi”. Nu
editorial

succesul/fericirea aproapelui… Ideea avem cum să fim, dacă vrem Casa


ROMÂNESC de bază este că din cauza Românească înainte de Casa
AL COMUNITĂğII începuturilor grele prin care au trecut Domnului. Nu avem cum să fim,
cei mai vechi, la venirea într-o Ġară dacă nu-i ajutăm nici pe fraĠii noútri,
preot Doru Costache necunoscută, toĠi cei de după ei nici pe străini. Nu avem cum să fim,
trebuie să cunoască încercări de dacă în vreme ce Aussies te întreabă
S unt în Australia de aproape patru
luni. Unii dintre Dvs. vor râde,
gândindu-se la experienĠa lor mult
coúmar. ToĠi, fără excepĠie, trebuie să
înceapă de la zero.
may I help you?, românul se gândeúte
doar la ce câútigă dacă te ajută pe
ùi ne mai mirăm că tinerii care au tine, fratele său… În cele din urmă,
mai vastă în Ġara de adopĠie. ùi eu aú
migrat aici după ’90 – care au refuzat cum să fim?, dacă ne-am uitat
râde, dar nu pot. Deja, din păcate, am
să o ia de la zero, care au venit cu sufletul acasă, iar acum umblăm
destule elemente pentru a creiona o
vize potrivite úi care au mers la brambura, judecând fără minte úi fără
schiĠă a spiritului românesc la
muncă a doua zi după sosire – nu vor inimă...
antipozi, sau cel puĠin a unei laturi a
acestui spirit. ObservaĠiile mele, fără să aibă nici o legătură cu “românii”, Este vremea să ne mobilizăm
să pretindă caracter de generalitate, cu bisericile, cu “asociaĠiile” úi cu realmente, lăsând capra moartă la
pot fi relevante pentru ceea ce ar acea entitate ipotetică numită pompos locul ei, pentru a privi împreună mai
trebui să numim practica bun- Comunitatea. Ne mirăm că biata departe. Spre mâine. Destul s-a trăit
simĠului comunitar. noastră Comunitate de deútepĠi stă pe pentru un ieri care nici nu mai merită
loc, în vreme ce blamaĠii ruúi, sârbi, amintit. Trecutul trebuie să fie iertat.
Probabil că cei mai mulĠi dintre
albanezi, macedoneni, croaĠi, Este vremea să răsară generozitatea,
cititorii “australieni”, tocmai ajunúi la
ucraineni, chinezi, vietnamezi, compasiunea úi afecĠiunea, este
antipozi, dezorientaĠi úi disperaĠi să
indieni, arabi etc., se susĠin unii pe timpul să înceapă fiecare lupta cu
găsească o locuinĠă ori de muncă, s-
alĠii, se ajută la sosirea în Australia, sine úi iertarea celuilalt. E timpul
au lovit de compasiunea verbală a
se promovează în funcĠii, editează potrivit pentru a ne gândi la lucruri
compatrioĠilor, concretizată eventual
reviste úi ziare, umplu bibliotecile serioase. La cum să construim
în promisiuni gen “las’ că mă
publice cu cărĠile lor (raft cu cărĠi în Comunitatea.
interesez eu”. Probabil că cei mai
swahili am văzut, dar nu úi în limba La început de post, un mic subiect
mulĠi au primit sfaturi liniútitoare
română), inaugurează cimitire, de meditaĠie… “Foc am venit să
cum că “aúa e la început” sau chiar că
construiesc úcoli úi clădiri arunc pe pământ – úi cât aú vrea să
“toĠi românii trebuie să înceapă viaĠa
comunitare, grădiniĠe úi spitale, fie acum aprins!” (Luca 12,49).
în Australia de la spălatul vaselor”.
aziluri úi brutării, pentru exclusiv
Probabil că mai tuturor li s-a spus, ca
uzul lor… Ne mirăm că noi nu
úi mie, că nu pot fi ajutaĠi la început –
suntem o Comunitate, deúi nu facem
adică tocmai când au mai multă
nimic nici pentru bătrânii deja uitaĠi
nevoie –, dar că sigur vor fi sprijiniĠi
prin casele Guvernului, nici pentru
peste o vreme, peste un an-doi, adică
copiii noútri care nu mai útiu româna
atunci când nu va mai fi cazul... De
– uneori în familii cu doi părinĠi
bine, de rău, fiecare nou-venit
români – úi nici pentru nou-veniĠi…
găseúte la străini mai multă înĠelegere
Ne mirăm că nu suntem o
decât între români. Slavă Domnului
Comunitate, deúi nu facem decât să-l
că mai există oameni, chiar dacă unii
batjocorim mereu pe al treilea, la
nu sunt români iar alĠii nici creútini!
Buna Vestire, 25 martie

fiecare întâlnire dintre doi… Ne


Rămâne limpede că noi, românii mirăm că nu suntem o Comunitate,
“australieni”, avem o problemă. când în chiar biserica lui Dumnezeu
Mare. Ea poate fi numită neútiinĠific îl refuzăm pe aproapele…
Sindromul Capra Vecinului, fenomen
Nu avem cum să fim, dacă în
descriptibil în limbaj inteligent ca
continuare gândim că toĠi trebuie să
pag. 2

acolo pe unde petrece –, înseamnă Dar nu trebuie să confunde cineva


Ce înseamnă a fi refuz faĠă de fraĠii úi surorile în “mersul la biserică” cu tot ceea ce
membru al parohiei Domnul. Înseamnă a nega ceea ce
pretinzi că eúti, prin calitatea de
avem de făcut, creútineúte vorbind.
De fapt, însuúi Mântuitorul ne învaĠă
ortodoxe române membru/membră pe care ai solicitat- că nu este cineva dintre noi care să fi
o úi pe care ai obĠinut-o de la această reuúit să îndeplinească nici chiar ce
Sfânta Maria comunitate. ni s-a cerut să facem, necum să
preot Doru Costache Îi încurajez părinteúte pe membrii pretindă că a făcut mai mult decât
parohiei noastre (dar úi pe ceilalĠi, trebuia. Nu mă refer la faptul că
Potrivit Statutului bisericii noastre, care încă nu au aplicat pentru suntem plini de păcate. Bine înĠeles
sunt consideraĠi membri cu drept de calitatea de membru), care nu că suntem; nu există om fără de
vot ai parohiei credincioúii – înscriúi participă la sfânta liturghie, să păcat. Mă refer însă la complacerea
în registrul de membri – care îúi mediteze adânc asupra opĠiunii lor noastră în păcat úi mai ales în ura
îndeplinesc datoriile morale úi de viaĠă. Nu intenĠionez să sperii pe faĠă de aproapele.
materiale. Sigur că în acest sens, ca cineva, dar nici nu vă pot ascunde că Poate că unii îmi vor spune că se
datorie materială, cotizaĠia anuală, cei în cauză se află, spiritual luptă. ùi poate că au dreptate, într-o
mai ales datorită cuantumului său vorbind, în pericol. ùi nu este vorba măsură. Dar útim noi oare, tineri sau
redus, rămâne un simbolic indiciu al de pedepse; Domnul e milostiv. Este bătrâni, cum să ducem lupta în
apartenenĠei la comunitate. Însă vorba în schimb de stagnarea lor, de Hristos? Cum să fie o luptă dusă
pentru o biserică vie, bine alcătuită, neîmplinirea lor ca persoane înnoite corect, după regulile jocului, când
progresul spiritual al fiecăruia dintre în Hristos, de încremenirea în puĠini vin la sfânta spovedanie úi la
noi rămâne adevărata formă úi proiect, cum zice un filosof de acasă. discuĠia duhovnicească? Nu face
dovadă a apartenenĠei. Noi, cei ce ne adunăm săptămânal în parte spovedania din regulile
Nu este un secret faptul că, dintre sfânta liturghie úi la vecernie – jocului? Sau cum poate cineva să-mi
mulĠi-puĠinii membri cu drept de vot bătrâni, tineri úi copii –, ne rugăm úi spună că este creútin?, dacă urăúte úi
înscriúi în documentele parohiale, o pentru cei care lipsesc, dar nu putem se răzbună pe aproapele, pentru care
anumită parte nu frecventează face nimic în locul lor. Hristos úi-a întins mâinile pe
biserica decât ocazional. O situaĠie Ca termen canonic, potrivit cruce… Cum poate cineva să cânte
asemănătoare se constată în cazul rânduielilor apostolice ale Bisericii “úi ne iartă greúelile, precum úi noi
celor care, nefiind încă membri, s-au Ortodoxe, trebuie să fie útiut că iertăm celor ce greúesc faĠă de noi”,
lipit întrucâtva de noi, din absenĠa de la sfânta liturghie fără fără să înĠeleagă faptul că este un
curiozitate, după vreun botez ori motiv întemeiat, mai mult de trei angajament către Dumnezeu: anume,
parastas. săptămâni, echivalează cu auto- că îúi va ierta semenii, aúa cum el/ea
Probabil că fiecare dintre noi are excomunicarea (vezi canonul 80 de este iertat/ă de Dumnezeu… Vom fi
ceva de făcut, la muncă ori acasă; la sinodul 5-6 ecumenic úi canonul judecaĠi de Dumnezeu aúa cum îi
nimeni nu refuză să plece uneori la 11 al sinodului de la Sardica). judecăm pe semenii noútri.
plimbare, fie úi duminica. Însă cei Nimeni nu poate pretinde că face La început de drum úi de post, se
care fac parte din poporul lui parte din Biserică, din poporul lui cuvine să cugetăm împreună la ceea
Dumnezeu nu îúi vor îngădui un Dumnezeu, din moment ce nu ce suntem împreună. Poporul lui
concediu prelungit faĠă de participă la liturghia Bisericii. Dumnezeu. Elita umanităĠii. Nu ne
manifestarea prin excelenĠă a Cuvântul meu se îndreaptă însă úi putem complace în mizeriile acestei
Bisericii: sfânta liturghie. A nu fi către credincioúii care participă lumi. Dacă gândim cum gândeúte
parte a sfintei adunări a liturghiei – regulat la sfânta liturghie. Fapt lumea, nu suntem ai lui Hristos. Fie
fie úi făcându-úi omul rugăciunea, pe lăudabil, iar efortul binecuvântat. úi dacă plătim cotizaĠia…

DIN STATUTUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE Sfânta Maria


ƒ Art. 4 Conducerea úi administrarea parohiei Membrii Comitetului nu primesc nici un fel de
Conducătorul parohiei este preotul paroh. remuneraĠie bănească în legătură cu funcĠiile lor.
Administrarea parohiei este încredinĠată unui Comitet ƒ Art. 5 Biroul Comitetului
parohial constituit dintr-un Birou de patru membri úi un Biroul Comitetului este alcătuit din preúedinte,
număr de alĠi úase membri, incluzând epitropii. vicepreúedinte secretar úi casier. Din aceútia,
Comitetul este ales de Adunarea generală a parohiei, vicepreúedintele, secretarul úi casierul alcătuiesc de
pentru o perioadă de doi ani. asemenea comisia financiară. În eventualitatea oricărei
Epitropii sunt purtătorii de grijă ai proprietăĠii úi în vacantări în Biroul Comitetului, poziĠia va fi completată
general ai bunurilor aparĠinând parohiei, în conformitate de către Comitet, iar persoana desemnată va îndeplini
cu îndrumările Comitetului parohial, cu condiĠia ca funcĠia respectivă pe termenul mandatului persoanei
astfel de îndrumări să nu fie în contradicĠie cu normele înlocuite. Casierul păstrează un sigiliu al casieriei.
úi actele de proprietate deĠinute. (continuare la pag. 3)

ViaĠa parohială | martie - aprilie 2005 |


pag. 3

Din statutul… (continuare de la pag. 2)


CRONICA EVENIMENTELOR
ƒ Art. 6 Procedura la lucrările Comitetului ƒ 02.02: liturghia ƒ 27.02: la sfânta liturghie au
Comitetul se va întruni pentru discutarea úi rezolvarea sărbătorească dedicată participat úi membrii
treburilor curente, organizându-úi úedinĠele de lucru în Întâmpinării Domnului Consulatului general al
funcĠie de acestea. Preúedintele, sau, în lipsa acestuia, ƒ 12.02: a fost oficiat botezul României la Sydney
vicepreúedintele, poate oricând să convoace o úedinĠă a lui Nicholas Winston, fiul ƒ 26.02: a fost oficiat botezul
Comitetului. De asemenea, úi secretarul poate să familiei Brânduúa-Silvia úi lui Samuel Victor, fiul familiei
convoace Comitetul, la solicitarea scrisă a trei membri Phillip David Blake, naúi fiind Dr. Rebecca úi Dr. Ovidiu
din Comitet. familia Mureúan Florică, naúi fiind familia
Comitetul parohial poate lucra dacă sunt prezenĠi 2/3 Gherla
ƒ 13.02: inaugurarea staĠiei de
din membri lui. Dacă nu se întruneúte numărul de
amplificare a bisericii, ƒ 04.03: úedinĠa Comitetului
membri prevăzut, úedinĠa se amână pentru acelaúi loc
achiziĠionată prin donaĠiile parohial. Printre altele, a fost
úi la aceeaúi oră, peste o săptămână, când se va Ġine cu
credincioúilor. După sfânta hotărâtă demararea unui
orice număr de membri, nu însă mai puĠin de trei.
liturghie, preotul paroh úi o proiect de modernizare a
În problemele ridicate la úedinĠele Comitetului se
parte din credincioúi au bucătăriei din sala bisericii
hotărăúte cu majoritatea voturilor celor prezenĠi
răspuns invitaĠiei parohiei ƒ 13.03: în Duminica iertării,
În caz de egalitate de voturi, preúedintele úedinĠei are
ortodoxe române Bunavestire, liturghia a fost urmată de
dreptul la un al doilea vot.
participând la picnicul masa comună pentru “lăsatul
În caz de reducere a numărului de membri ai
organizat în Bicentennial Park secului” pentru postul mare. A
Comitetului prin vacantări, Comitetul poate completa
(Homebush) participat úi Dl. Viorel
numărul necesar de membri, sau poate convoca o
Adunare generală în acest scop. ƒ 17.02: părintele Doru Predoúanu, consul economic,
ƒ Art. 20h Preotul paroh este din oficiu preúedinte al Costache a participat la împreună cu soĠia
Comitetului parohial úi al Adunării generale a parohiei. deschiderea oficială a celui ƒ 18.03: după slujba
de-al douăzecilea an de pavecerniĠei, a fost
existenĠă a Colegiului inaugurată instalaĠia pentru
Teologic Grec Ortodox furnizarea apei calde,
PENTRU SLAVA LUI DUMNEZEU Sfântul Andrei. În cuvântarea montată în bucătăria hall-ului
inaugurală, EminenĠa Sa,
În ultimele trei luni, generozitatea credincioúilor faĠă ƒ 20.03: preoĠii Gabriel
Înalt PreasfinĠitul Arhiepiscop
de nevoile parohiei s-a manifestat din plin. Popescu úi Doru Costache,
Dr. Stylianos, Primatul
Biserica noastră a fost dotată cu o staĠie de însoĠiĠi de un grup de
Bisericii Ortodoxe Greceúti
amplificare a sunetului. Se cuvine să mulĠumim credincioúi, au participat la
din Australia, a omagiat
familiilor care au contribuit cu bani la achiziĠionarea vecernia pan-ortodoxă
efortul tuturor celor care, în
staĠiei. Vor fi menĠionate în ordine alfabetică: Costea, oficiată, în prezenĠa Înalt
anii trecuĠi, au contribuit
$150; Cruceanu, $50; Eracovici, $200; Farcaú PreasfinĠitului Arhiepiscop
semnificativ la consolidarea
(Newcastle), $20; Florică, $100; GheorghiĠoiu, $20; Stylianos, primatul Bisericii
acestei instituĠii de
Iosif, $50; Nistor (Newcastle), $20; Păunescu, $50; Ortodoxe Greceúti din
învăĠământ teologic ortodox.
Popa, $50; Popescu (Newcastle), $20; Sekete, $10; Australia, úi a PreasfinĠitului
A fost evocată prestaĠia
Simighian (Newcastle), $10; Stănilescu (Newcastle), Episcop Serafim de
importantă a părintelui
$10; Strungaru, $50; Tanti Mica, $30; Zetea, $50. Din Apollonias, la biserica St
profesor Gabriel Popescu
fondul parohiei au fost cheltuiĠi în acelaúi scop $60. La Nicholas (Marrickville). Slujba
aceútia s-au adăugat $50, din banii colectaĠi pentru ƒ 19.02: preotul paroh a a fost urmată de o agapă
revista ViaĠa parohială. participat la cea de a doua
ƒ 25.03: liturghia
Bucătăria hall-ului nostru a fost echipată cu un aparat recepĠie oferită de către
sărbătorească dedicată
Zip Econoboiler. Avem acum apă caldă. Aparatul a Consulatul general al
Buneivestiri. Sfânta liturghie a
fost cumpărat úi instalat prin donaĠia generoasă a României liderilor comunităĠii
fost urmată de o masă
familiei George, Liliana úi Simona Strungaru, care au româneúti din Sydney
comună, în sala bisericii
oferit bisericii suma de $1200.
Familia Zetea a donat covorul de la intrarea în Tanti Mica úi familia Kalafatis au donat $80 pentru
biserică úi un ventilator, participând úi cu $70 la cumpărarea prescurilor necesare sfintei liturghii.
cumpărarea vinului liturgic necesar pentru sfânta Prin donaĠiile pentru revista noastră, ViaĠa parohială,
împărtăúanie. în contul bisericii a intrat un cheque în valoare de $200,
Familia Eracovici a achiziĠionat o însemnată cantitate din partea firmei Eastern Eurotours. De asemenea, în
de lumânări care se aprind în timpul slujbelor pe sfânta biserică au mai fost colectaĠi $143, dintre care $50 au
masă. Familia Andrei a oferit bisericii vin liturgic, fost alocaĠi pentru cumpărarea staĠiei de amplificare,
cărbuni úi tămâie. Familia Costache a donat o cantitate urmând ca restul de $93 să fie oferiĠi, ca o simbolică
însemnată de ulei de măsline pentru candele. mulĠumire, tehnoredactorului revistei.

ViaĠa parohială | martie - aprilie 2005 |


pag. 4

DUMINICA LUI ADAM (13 martie 2005)


preot Doru Costache

Textele nou-testamentare citite conducă la nesfârúit către alegerea numită viaĠa veúnică. Nu poĠi trăi
la sfânta liturghie greúită făcută de strămoúii care fără Dumnezeu, indiferent cât de
Lectura apostolică: trăiau în paradis. Nici un gând frumoase îĠi apar, morganatic,
Romani 13,11-14 úi 14,1-4 despre asceza postului, nimic perspectivele.
Lectura evanghelică: despre discernământul exersat ante Omul a gândit prost, a mâncat, a
Matei 6,14-21 factum; mereu trebuie să tragi trăit o vreme úi a murit. A crezut că
Strămoúul Adam, în paradis, concluzii post hoc, úi asta numai în doarme úi a vrut să se trezească, dar
primise porunca de a nu mânca din situaĠia în care te mai poĠi a adormit. Nu a făcut nimic pentru
fructele pomului cunoaúterii binelui desprinde din vraja frumuseĠii/ a se asemăna cu Domnul său, nu a
úi răului. Bine înĠeles că nimeni nu dulceĠii lumii... Scriptura vorbeúte cunoscut binele úi răul, nu s-a
útie cum arăta acel pom, însă limpede: discernământul putea fi înnobilat, nu s-a înveúnicit.
puterea sugestiei dindărătul acestei antrenat doar prin postire, prin a nu “Pământ eúti úi în pământ te vei
imagini este uriaúă. fi mâncat din pom, úi nu prin întoarce”…
Dacă la început toate cele create experienĠa mâncării din fructele Ni s-a oferit acest exemplu
fuseseră “o apă úi-un pământ”, confuziei. Discernământul trebuia pentru a pricepe că postul, dincolo
haotic amestecate, Dumnezeu a să fie exersat ca încredere în de restrângerile ascetice pe care le
realizat treptat, potrivit planului său Dumnezeu, cel de la care veniseră implică – úi pe care oricum fiecare
veúnic, lumea omului. Astfel, el a úi lumea, úi viaĠa omului, úi le atenuează într-un fel sau altul –,
decantat toate lucrurile din ordinea chemarea acestuia. Dumnezeu a pune problema regăsirii adevăratei
fizică, precizând natura, locul úi vorbit în istoria noastră tocmai naturi umane. Nu poĠi deveni, nu
rolul fiecăruia: văzutul úi pentru a ne permite să facem salturi poĠi fi om fără a învăĠa să calci
nevăzutul, cerul úi pământul, peste inutilele prăpăstii din istoria peste úerpii, scorpiile úi balaurii
întunericul úi lumina, oceanul úi noastră; inutile pentru că oricum care zac în tine.
atmosfera, viul úi neviul, biologia úi noi nu învăĠăm nimic din istorie.
ùi, pe fondul acestei poveúti, ne-a
conútiinĠa, bărbatul úi femeia. Un Numai că omul, cu mintea lui vorbit din nou Cuvântul despre ce
singur lucru mai rămăsese de sucită úi înveninat de amăgitorul ce înseamnă a fi om. Lucruri simple,
discernut: graniĠa morală dintre îmbrăcase chipul înĠelepciunii, a dar neluate în seamă. Lucruri
bine úi rău. ùi aceasta era menirea crezut că este mai deútept decât nobile, în simplitatea lor. ùi tocmai
omului. Dumnezeu. Aúa că a mâncat. Sau, pentru că sunt simple, alĠii le
Pentru a trăi realmente în lumea potrivit minĠii sale, s-a lansat în batjocoresc, iar noi le uităm…
pe care Dumnezeu i-o oferise, el, marea aventură a cunoaúterii prin
Vrei să fii om, atunci posteúte!
omul, trebuia – úi mai trebuie încă metoda lovirii cu fruntea de pragul
Ce înseamnă să posteúti? Desigur,
– să-úi exerseze discernământul, de sus.
nu doar să nu mănânci, dar úi
învăĠând ce este bine úi ce este rău. Probabil că în mintea omului deja aceasta. Nemâncând, arăĠi că ai
Nu te poĠi bucura de nimic, din se născuse confuzia, aúa cum apare învăĠat să struneúti balaurii. Dar,
lumea făcută oricum pentru tine, úi în conútiinĠa noastră – de fiecare mai mult, dacă vrei să posteúti,
dacă nu înveĠi să discerni ce este dată înainte de a cădea, din nou, în ergo să fii om – că bietele vietăĠi
necesar úi ce nu, ce este bun úi ce păcat. Probabil că, în mintea lui din jurul nostru nu postesc –,
nu. Dacă nu pui crucea între tine úi aburită, omul a ajuns la concluzia trebuie să ierĠi úi să nu judeci. Cum
lucruri. Dacă nu posteúti. “Toate că nu trăieúte destul de intens. E îi poĠi judeca pe cei pentru care a
îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi posibil să se fi plictisit, ca orice murit Hristos? Chiar dacă Ġi-au
sunt de folos”. Doar aúa înĠelegem fiinĠă lipsită de o reală viaĠă greúit, tu nu greúeúti? De ce să nu
de ce Domnul i-a dat omului personală. Nu poĠi trăi cu tine, te ierĠi, când El te iartă? Este, până la
porunca de a nu mânca fructele plictiseúti; e ca úi când nu exiúti. urmă, o chestie la fel de simplă ca
acelui pom, în care, metaforic Însă prostia omului întrece orice úi aceea cu a nu mânca. Numai că
vorbind, binele úi răul se aflau măsură, dacă ne gândim că el nu între a úti ce este binele úi a face
amestecate, aúa cum toate lucrurile era – cum nu e nici acum – binele se întinde hăul nesfârúit al
fuseseră în “pământul netocmit úi singur… A mâncat, úi cu atât s-a conútiinĠei tale, de om care nu vrea
gol”… ales. ùi asta deoarece, consumând să-úi împlinească umanitatea ca
Există o prejudecată în cultura fructele pământului, nu poĠi asigura iubire.
noastră, potrivit căreia nu poĠi decât energia necesară acestei vieĠi,
“E ceasul să vă treziĠi din somn”.
învăĠa să deosebeúti binele de rău pe care o trăiesc úi rudele din lumea
“Noaptea-i pe sfârúite, apropiatu-s-
decât gustându-le pe ambele. vie; în nici un caz nu poĠi obĠine
a ziua”.
Această idee nu face decât să ne surplusul de viaĠă, cununa vieĠii,

ViaĠa parohială | martie - aprilie 2005 |


pag. 5

izvoare duhovniceúti numele de “Fântâna Turcului”.


SFÂNTUL În altă zi, a venit la sfântul
IERARH Calinic un om, cerându-i
milostenie. Iar el i-a dat 50 de lei.
CALINIC DE După o oră a venit un tânăr úi i-a
spus stareĠului: “Părinte, tatăl meu
LA CERNICA a murit úi a lăsat să aduc la
dr. Simona Eracovici mânăstire o mie de lei. Iată aici 500
lei úi restul îi voi aduce mai pe
urmă, că nu îi am acum”. Apoi a
Sfântul ierarh Calinic de la plecat. Un călugăr ce fusese de faĠă
Cernica s-a născut la 7 octombrie la cele întâmplate, l-a întrebat: “Ce
1787, în Bucureúti, primind la botez cugetai, părinte Calinic, când ai dat
numele Constantin. A primit din milostenie acelui om?” Iar stareĠul
copilărie o educaĠie religioasă i-a răspuns: “Aú fi vrut să-i dau o
aleasă, învăĠând carte în Bucureúti, sută de lei, dar n-am avut. I-am dat
la úcolile care funcĠionau pe acea numai cincizeci úi am primit 500”.
vreme pe lângă biserici. În anul
păstorească cu înĠelepciune obútea Un ucenic spunea despre Sfântul
1807, a intrat în nevoinĠa
Cernicăi timp de trei decenii. Calinic: “Era atât de milostiv încât,
călugărească la mânăstirea Cernica,
Cuviosul Calinic îúi împlinea atunci când nu avea ce să dea de
unde, în noiembrie 1808, a fost tuns
îndatorirea de stareĠ cu ardoare úi milostenie, îúi dădea hainele de pe
monah cu numele Calinic.
evlavie, útiind că “lucrul cel mai el úi, plângând, mă ruga pe mine
Sfântul ierarh Calinic a iubit de nevrednicul să caut bani de unde
mic rugăciunea, tăcerea, cinstea úi greu úi anevoios este meúteúugul
călăuzirii sufletelor pe calea voi úti ca să aibă să dea la ‘fraĠii lui
milostenia. Încă de când era călugăr Hristos’, căci aúa îi numea pe săraci
tânăr, în mânăstirea Cernica, postea mântuirii”.
úi pe neputincioúi”.
foarte mult, îúi împlinea îndatoririle În timpul revoluĠiei din anul
1821, mulĠi locuitori din Bucureúti În septembrie 1850, sfântul
monahale cu sârguinĠă úi nu lipsea
s-au adăpostit la mânăstirea Calinic a fost ales episcop la
niciodată de la slujbele bisericii.
Cernica. Iar bunul stareĠ i-a găzduit, Râmnicu-Vâlcea, unde a păstorit
Cei care l-au cunoscut mărturisesc
i-a încurajat úi i-a hrănit pe toĠi cum timp de 17 ani turma lui Hristos. La
că faĠa îi era mereu palidă de multă
a putut, în acele zile de grea bătrâneĠe, s-a retras din nou la
postire úi ochii adânciĠi în orbite
încercare pentru Ġară. mânăstirea Cernica, spre a-úi
din pricina multor privegheri úi a
petrece ultimele zile. După o viaĠă
lacrimilor pe care le vărsa când se Tot în anul 1821, un paúă a răpit plină de nevoinĠă úi sfinĠenie, s-a
ruga. Cu cât era mai respectat úi o călugăriĠă din mânăstirea Pasărea, mutat la cereútile locaúuri, la 11
cinstit de către cei din jur, cu atât drept ostatecă. Dar sfântul Calinic a aprilie 1868. Se spune despre el că,
mai mult se smerea, după cuvântul făcut jalbă la stăpânire úi a eliberat în timpul cât a trăit, a zidit úapte
Domnului care zice: Care între voi călugăriĠa din mâinile turcului. biserici úi trei paraclise úi a crescut
va voi să fie cel dintâi, să vă fie Deci, supărându-se cumplit, paúa a mii de fii duhovniceúti.
slugă (Matei 20,27). Dacă era hotărât să atace în timpul nopĠii
ocărât de cineva, grăia de bine, iar mânăstirea ca s-o prade úi să-l Canonizarea sfântului ierarh
pe cel care îl nedreptăĠea, îl ajuta cu ucidă pe stareĠ. Sfântul Calinic, Calinic a avut loc în anul 1955, iar
tot ce putea. Unul dintre ucenicii auzind de răzbunarea turcului, a prăznuirea lui se face la 11 aprilie.
săi mărturisea că toată viaĠa lui privegheat úi s-a rugat toată Cu ale cărui sfinte rugăciuni, să ne
cuviosul nu a dormit întins pe pat, noaptea, cerând ajutorul lui miluiască Hristos Dumnezeu
ci aĠipea câteva ceasuri pe un Dumnezeu. ùi chiar în noaptea totdeauna, acum úi pururea úi în
scaun, îmbrăcat úi încins cu o curea aceea, pe când paúa lua cafeaua ca vecii vecilor. Amin.
lată de piele. Mai spunea acelaúi apoi să năvălească asupra
ucenic că dascălul său era atât de mânăstirii, o slugă a sa a încercat Domnul nostru spune: “se
blând úi smerit, încât era iubit si să-l împuúte. Dar glonĠul s-a oprit face bucurie înaintea
cinstit ca un adevărat sfânt, atât de în punga cu galbeni úi turcul a îngerilor lui Dumnezeu
călugări úi mireni, cât úi de episcopi scăpat cu viaĠă. Cutremurat de pentru un pĆcĆtos care se
úi de dregătorii Ġării. această minune, a doua zi paúa a pocĆieüte” (Luca 15,10).
În decembrie 1818, cuviosul trimis acei galbeni la mânăstirea DacĆ îngerii lui Dumnezeu
Calinic a fost ales stareĠ al Cernica din care, potrivit poruncii se bucurĆ, tu cum îl primeüti
mânăstirii Cernica, la vârsta de cuviosului, s-a făcut la intrare o
pe aproapele tĆu?
doar 30 de ani, ajungând apoi să fântână cunoscută până astăzi sub

ViaĠa parohială | martie - aprilie 2005 |


pag. 6

POSTUL – O CHESTIUNE DE IDENTITATE


Alina Victoria Paraschiv, Bucureûti
Botezată fiind în numele Sfintei hrană, adevărata lui viaĠă. Din acest (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Treimi, am trăit mult timp cu punct, al recunoaúterii postului ca Ŷ Postirea adevărată este
părerea că postirea presupune doar vocaĠie, postirea devine o perpetuă înstrăinarea de răutăĠi (Sfântul
renunĠarea la un anumit tip de pocăinĠa, o aúteptare arzătoare a Vasile cel Mare)
hrană. ùi mai cumplit era gândul că, întâlnirii cu El. Ŷ Ura úi neîmpăcarea sunt păcate
odată parcurs acest regim alimentar, Ca etapă calendaristică a anului mari; nici postul, nici rugăciunea,
relaĠia cu Domnul se încadra în bisericesc, postirea reprezintă nici milostenia n-ajută la nimic
parametrii regulamentari, fiind oportunitatea accelerării tendinĠei de dacă nu ne-am împăcat (Sfântul
vrednică astfel să mă împărtăúesc cu renunĠare la sine în favoarea voii lui Ioan Gură de Aur)
Pâinea VieĠii: Trupul úi Sângele lui Dumnezeu úi nu doar o perioadă de
Hristos. primenire: Toată vremea ta să fie o
Domnului Milei, în nemărginita sa regulă a postului, spune Patericul.
iubire de oameni, nu m-a lăsat însă RenunĠarea la omul de ieri, cu
pradă acestei morĠi sufleteúti: trufia obiceiurile lui
úi ignoranĠa. Dialogul cu părintele (desfrânare/neloialitate, patimă,
duhovnic, lecturile din Sfânta lăcomie, mânie, minciună, gelozie,
Scriptură, din scrierile SfinĠilor clevetire, judecarea úi osândirea
PărinĠi, iniĠierea în învăĠătura fratelui), pentru a deveni omul de
Bisericii, participarea la respiraĠia azi úi de mâine, veúnic (smerit,

Sfântul Efrem Sirul


veúnică a Liturghiei, a tainelor, mi- răbdător, blând, milos, credincios
au deschis o nouă perspectivă úi învăĠăturilor Legii celei noi a
asupra acestui aspect al vieĠii – iubirii), acesta poate fi ritmul
postul. postului de fiecare zi.
Care este scopul postului pentru Cuvinte despre post:
mine, creútinul "recent"? De ce Ŷ Ce folos să postim de bucate,
reprezintă mai mult decât o formă dacă nu aruncăm obiceiurile rele
de abstinenĠă, úi care ar fi modul ale sufletului? (Sfântul Vasile cel
exemplar de împlinire a lui? Mare)
Postul úi ispitirea lui Iisus (Matei Ŷ Postul adevărat nu constă în
4,1-11) ne dau un indiciu esenĠial: renunĠarea la mâncăruri, ci în RugĆciunea
abĠinerea de la hrana trecătoare, renunĠarea la păcate (Sfântul Ioan sfântului Efrem Sirul
mutarea priorităĠii de la nevoile Gură de Aur) Proprie mai ales marelui post
trupeúti la cele sufleteúti, presupun Ŷ Ce foloseúte de a chinui trupul cu dinaintea Sfintelor Paüti,
libertatea de a ne recunoaúte post, dacă inima se mândreúte? Ce rugĆciunea este un bun ghid
adevărata foame úi sete, aceea după foloseúte omul dacă se reĠine de la pentru postul interior al minĦii,
comuniunea cu Dumnezeu. Postul vin, dar se ameĠeúte cu mânie úi cu care dureazĆ întreaga viaĦĆ a
devine astfel perioada unui salt de vrăjmăúie? (Fericitul Ieronim) creütinului.
conútiinĠă, perioada experimentării Doamne üi StĆpânul vieĦii
Ŷ Posteúti? Bine! Dar arată-mi
râvnei de a nu mai rămâne robi mele,
aceasta prin fapte: când vezi un
trupului, ci de a ne face temple ale
sărac, fie-Ġi milă de el; de-l vezi pe Nu-mi da duhul leneviei, al
Duhului Sfânt. grijii de multe, al iubirii de
aproapele tău fericit, nu-l pizmui;
Din această perspectivă, a Ġine ochii tăi în stăpânire ca să nu stĆpânire üi al grĆirii deüarte.
reconsiderării propriei noastre arunce priviri pofticioase úi Ci dĆruieüte robului tĆu /
condiĠii, SfinĠii PărinĠi afirmă că cel neruúinate. Nu numai gura ta roabei tale duhul curĆĦiei, al
angajat în starea de postire este trebuie să postească, ci úi ochii tăi, gândului smerit, al rĆbdĆrii üi
omul întreg – trup, suflet, minte. O úi urechile tale, úi toate mădularele al dragostei.
aparentă îngrădire a noastră devine trupului tău…Ochii tăi să postească
izvor de bucurie. Printr-un exerciĠiu Aüa, Doamne, ÎmpĆrate,
neuitându-se cu poftă úi aprindere. dĆruieüte-mi sĆ-mi vĆd
de voinĠă, cu ajutorul Domnului, Urechile tale să postească
omul întreg ajunge să înĠeleagă cu propriile greüeli üi sĆ nu-l
neascultând clevetirile úi vorbele condamn pe fratele meu,
fiecare fibră a fiinĠei că sursa rele asupra cuiva. Iar gura ta
suferinĠelor sale este lipsa apropierii cĆ binecuvântat eüti în vecii
trebuie să postească, înfrânându-se vecilor. Amin
lui de Dumnezeu, adevărata lui de la vorbele rele úi de la clevetiri

ViaĠa parohială | martie - aprilie 2005 |


pag. 7

CREùTINILOR românii au útiut să răspundă la său. Îi pasă dacă aproapele său e în


nevoia altora, ba, úi mai important suferinĠă, de orice natură ar fi
LE PASĂ! este faptul că era un răspuns aceasta (fizică sau spirituală); îi pasă
Ion Nedelcu, Bucureûti dezinteresat, căci ajutorul se îndrepta de ceea ce se întâmplă cu Ġara lui, cu
către un popor atât de îndepărtat, planeta lui.
Am văzut în România de curând pentru oameni total necunoscuĠi. BineînĠeles că toată această grijă
ceva ce mi-a dat speranĠe, ba, mai Unii dintre donatori, fără a le nu este posibilă dacă nu există o
mult, m-a făcut să-mi pun la îndoială cunoaúte numele, erau pensionari, raportare corectă la propria noastră
opinia anterioară privind atât de mult alĠii chiar copii care îúi donau persoană. Însuúi Hristos ne spune să
trâmbiĠata generozitate a poporului alocaĠia pe câteva luni, úi din cele ne iubim aproapele ca pe noi înúine
român. văzute vă pot spune că nu erau puĠini (Matei 19,19). Nu este vorba despre
Despre ce este vorba? Despre [fie ca gestul lor să fie socotit de o iubire egoistă, ci de una reală, în
campania de strângere a fondurilor către Dumnezeu alături de cel al Hristos úi în Biserică. Vreau să cred
realizată de postul de televiziune văduvei! (Luca 21)]. că românii nu au uitat să se iubească
RealitateaTV. Fondurile strânse erau Cu siguranĠă, nu este prima dată úi să iubească aúa cum ne îndeamnă
destinate locuitorilor din zona Aceh când poporul român se manifestă în Hristos, chiar dacă unele “statistici”
- Idonezia, una din zonele puternic spiritul unei empatii evanghelice. A ne fac să credem că ne aflăm printre
devastate de cutremurul de 9 grade úi mai făcut-o úi în alte cazuri, chiar úi popoarele cele mai puĠin darnice.
valurile uriaúe (tsunami) produse de pentru fraĠii din anumite zone Cred că românul nu este obiúnuit să-
acesta, care au lovit Asia la 26 calamitate, sau cum se întâmplă cu úi instituĠionalizeze atitudinea
decembrie 2004. Nu útiu dacă sprijinul acordat acĠiunilor părintelui milostivă (cu siguranĠă că va învăĠa
fondurile strânse sunt în cantităĠi Nicolae Tănase de la Valea Plopului úi acest lucru, dată fiind dinamica
apreciabile atunci când le raportăm (Prahova), dar úi în alte situaĠii pe lumii în care trăim); poate că de
la numărul locuitorilor Ġării noastre, care nu le menĠionăm aici din lipsă aceea avem scoruri aúa de mici în
dar acest lucru interesează mai puĠin. de spaĠiu (de asemenea, nu astfel de sondaje.
Interesează altceva, faptul că contestăm atitudinea plină de Dar, nu acest lucru e important, ci
compasiune a unora în particular). faptul că, dacă i se cere ajutorul, el îl
“DacĆ cineva zice: îl iubesc Important e ca exerciĠiul acesta să fie dă fără să se gândească prea mult,
pe Dumnezeu, dar pe fratele mult mai des realizat, iar calitatea lui lucru ce dovedeúte că profunzimea
sĆu îl urĆüte, este mincinos. úi mai mult îmbunătăĠită. Nu vom sa creútină n-a apus cu totul. Pe de
Pentru cĆ cel care nu-üi ajunge la performanĠa creútinilor din altă parte, exerciĠiul creútin al
iubeüte fratele pe care-l vede, primele zile ale creútinismului, care milosteniei despre care am vorbit
nu-l poate iubi pe Dumnezeu îúi puneau bunurile în comun sau le mai sus mă convinge că creútinismul
pe care nu-l vede. ûi aceastĆ împărĠeau celor ce aveau nevoie nostru nu trebuie citit doar în
poruncĆ avem de la el: cel (Faptele Apostolilor 2), însă sondaje sau embleme naĠionaliste, ci
care-l iubeüte pe Dumnezeu, niciodată nu trebuie să uităm în faptele credinĠei. Ba, mai mult, nu
sĆ-l iubeascĆ üi pe fratele suferinĠa celorlalĠi, căci una dintre trebuie să ne reducem acest elan al
sĆu” (1 Ioan 4,20-21). calităĠile creútinului este aceea că lui dragostei doar la acest eveniment
îi pasă de tot ce se întâmplă în jurul (continuare la pag. 9)

conforma viaĠa după Despre această răbdare iubitoare,


Duminica a 33-a după Rusalii, cea a lui Dumnezeu. despre raportarea consecventă la un
a Vameúului úi a Fariseului; Din acest motiv, model în care orice gând de semeĠie
2 Timotei 3,10-15; Luca 18,10-14 vameúul este mai asupra fratelui úi orice dezacord îúi
deschis spre găsesc sfârúitul (în Hristos toate sunt
Alina Victoria Paraschiv, Bucureûti îndreptare, spre o mai împăcate), ni se vorbeúte în cuvântul
Emblematicele personaje ale adâncă cunoaútere a vieĠii apostolului Pavel către Timotei.
parabolei, vameúul úi fariseul, ne dumnezeieúti. În schimb, Rămânând fidel noului mod de a fi
aúează prin stilul lor de viaĠă în faĠa autosuficienĠa fariseului, generată de în Hristos, Timotei nu va cădea în
unor tipologii. Fariseul uită că iluzia că împlinirea unui ritual capcana fariseismului úi va rămâne
rugăciunea lui trebuie să fie úi pentru exterior îl promovează în ochii deschis faĠă de vameú care, deúi se
ceilalĠi, cu deosebire pentru oile Domnului, îl umple pe acesta de căieúte, rămâne totuúi vameú.
pierdute; refuză să-l primească în dispreĠ faĠă de semeni. El se aúează De observat caracteristicile vieĠii
inimă pe aproapele său, considerând astfel într-o incongruenĠă totală faĠă lui Timotei, în opoziĠie cu fariseul:
că astfel se întinează. Pe de altă de modul în care îi priveúte Domul el urma exemplul duhovnicului său,
parte, vameúul, cel rătăcit de la lege pe oameni. Numai cu inima deschisă apostolul Pavel úi deci al lui Hristos,
– în ochii fariseului – este deplin concomitent către Dumnezeu úi către în învăĠătură, în purtare, în
conútient de drumul său lăturalnic úi oameni poĠi trăi firescul smereniei, năzuinĠă, în credinĠă, în iubire, în
îúi recunoaúte neputinĠa de a-úi al iubirii care le rabdă pe toate. stăruinĠă.

ViaĠa parohială | martie - aprilie 2005 |


pag. 8

CREZUL – TEMA DEZBATERILOR NOASTRE CATEHETICE


preot dr. Doru Costache

Introducerea slujbei de vinerea avem încredere în el. Stilul nostru de încercările prin care trecem mai mult
seara, fapt salutat cu entuziasm de viaĠă, nădejdea, aspiraĠiile úi decât putem suporta. Iubirea Tatălui
credincioúii dornici de rugăciune, a criteriile noastre nu vin din s-a manifestat deplin prin trimiterea
prilejuit úi inaugurarea discuĠiilor convingerile înĠelepciunii lumeúti, ci Fiului său pentru mântuirea noastră.
catehetice asupra Crezului. de la Dumnezeu, cel singur credibil. Numindu-l Tată al nostru,
Am ales ca temă a discuĠiilor În trecut, Crezul începea cu mărturisim că suntem fiii lui, fraĠi úi
noastre Crezul, considerând că termenul, mai adecvat, credem, surori între noi. Aceasta înseamnă că
aprofundarea principalei forme de indicând faptul că este mărturisirea dacă ne rugăm împreună, trebuie să
exprimare a credinĠei noastre va comună a ceea ce ne caracterizează. ne úi acceptăm unii pe alĠii ca fii ai
contribui la mai-buna constituire a aceluiaúi Tată. A nu-i accepta úi iubi
vieĠii comunitare. În fond, suntem Într-unul Dumnezeu. În vremurile pe semenii noútri înseamnă a nu ne
împreună nu doar pentru că suntem în care cele mai multe religii erau recunoaúte drept fii ai Tatălui.
români (există úi români ne- politeiste, crezând în mulĠi zei,
afirmaĠia că există un singur AtotĠiitorul. Puterea nemăsurată a
ortodocúi, după cum úi români
Dumnezeu era de cea mai mare lui Dumnezeu, prin care a creat
necredincioúi), ci mai ales pentru că
importanĠă, spre stabilirea lumea, se manifestă împreună cu
suntem ortodocúi. În aceste condiĠii,
adevărului. Astăzi, putem însă folosi grija ori pronia/providenĠa lui. Este
cunoaúterea credinĠei comune se
această afirmaĠie într-un sens o nouă dovadă a faptului că
poate dovedi a fi un motiv úi mai
spiritual: trebuie să luptăm cu Dumnezeu este Tată iubitor. Nimic
puternic pentru a ne regăsi unii cu
tendinĠele noastre de a transforma nu ar putea exista dacă Dumnezeu
ceilalĠi, în faĠa Dumnezeului nostru.
preocupările, plăcerile sau nu ar susĠine lumea úi viaĠa. El este
Această mărturisire a credinĠei pretutindeni prezent, cu puterea
necesităĠile noastre în zei, în idoli.
noastre, Crezul, a fost formulată lucrării sale (energia sa), astfel încât
Dacă vom crede cu toată puterea că
oficial de către sfinĠii părinĠi “în el trăim úi ne miúcăm úi
este un singur Dumnezeu, nu ne
(episcopi úi teologi) ai Bisericii, în suntem” (Faptele apostolilor, 17,28).
vom închina nici banului, nici
primele două sinoade ecumenice. Faptul că existăm este miracolul
băuturii, nici orgoliului nostru úi nici
Aceste sinoade ecumenice (adunări zilnic, cu care ne-am obiúnuit până
vreunui lucru pământesc.
bisericeúti cu reprezentanĠi din într-atât, încât nu-l mai percepem ca
aproape toate Bisericile) au avut loc FaĠă de religiile care predică fie
mai mulĠi zei, fie un singur zeu, miracol. Dar dacă suntem, este
la Nicaea (în anul 325) úi pentru mila AtotĠiitorului.
Constantinopol (în anul 381), având creútinismul dă mărturie despre un
menirea de a respinge învăĠăturile Dumnezeu în trei persoane: Tatăl, Făcătorul cerului úi al pământului,
greúite predicate de unii care nu Fiul úi Duhul Sfânt. Deúi sunt trei al tuturor celor văzute úi nevăzute.
acceptau credinĠa în Sfânta Treime. persoane, nu sunt trei Dumnezei, ci Expresia, referindu-se la prima
un Dumnezeu. Aceasta este una din revelaĠie divină, facerea lumii
Termenul cateheză, utilizat pentru
tainele pe care le-am acceptat prin (Dumnezeu se descoperă pe sine,
învăĠământul creútin în biserică, vine
credinĠă; o proclamăm în liturghia prin chiar crearea lucrurilor, ca fiind
din limba greacă úi se referă la
noastră. Preotul îndeamnă: “să ne cel de la care vine viaĠa), evocă
predarea învăĠăturii prin viu grai úi
iubim unii pe alĠii, ca într-un gând să
limbajul primului verset al
dialog.
mărturisim”, la care credincioúii Scripturii. Numai că “cerul úi
Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl răspund: “pe Tatăl, pe Fiul úi pe pământul” nu se referă aici la
AtotĠiitorul, Făcătorul cerului úi al Sfântul Duh, Treimea cea deofiinĠă planeta noastră úi la cerul înstelat,
pământului, al tuturor celor văzute úi nedespărĠită”. universul material. Termenii “cerul
úi nevăzute. Acesta este textul celui úi pământul” au aici funcĠie
Tatăl. Dumnezeu nu ni s-a
dintâi articol al Crezului.
descoperit ca stăpân autoritar sau ca metaforică, explicitată prin asocierea
cu termenii “văzut úi nevăzut”.
Primul cuvânt, cred, este úi cel de un tiran. El este mai înainte de orice
Tată, Părinte. Dacă ne putem ruga, Astfel, “pământul” se referă la “cele
la care provine denumirea acestei
este pentru că el ni s-a revelat ca văzute”, la întregul univers material,
mărturisiri. El arată că suntem
Tată iubitor, plin de grijă pentru iar “cerul” la “cele nevăzute”, la
membri ai Bisericii (termen de
copiii săi. Ca Tată, el are universul spiritual al îngerilor.
origine grecească: “casa
împărătească”, “adunarea celor înĠelepciunea de a lucra în mod Mărturisim aúadar, în primul rând,
chemaĠi”) pentru că Dumnezeu ne-a diferit cu fiecare copil al său, faptul că nu credem să existe ceva în
vorbit, chemându-ne. Suntem potrivit posibilităĠilor fiecăruia/ afara puterii lui Dumnezeu sau care
poporul lui Dumnezeu pentru că am fiecăreia. Niciodată nu suntem lipsiĠi să fi primit existenĠa altfel decât prin
dat crezare cuvintelor lui, pentru că de grija lui úi niciodată nu ne lasă în (continuare la pag. 9)

ViaĠa parohială | martie - aprilie 2005 |


pag. 9

Crezul… (continuare de la pag. 8) MANUALUL ATLEğILOR


acĠiunea lui creatoare.
În al doilea rând, mărturisim că LUI HRISTOS
universul văzut úi nevăzut nu este Alina Victoria Paraschiv, Bucureûti
veúnic, ci creat de Dumnezeu în
timp, potrivit iubirii (amprenta Spune Patericul că un monah trăia sfinĠilor părinĠi pe calea mântuirii!
Tatălui), înĠelepciunii (amprenta în liniúte úi tăcere, citind Sfânta
Fiului) úi puterii sale (amprenta Dincolo de context, miezul acestei
Scriptură, vieĠile sfinĠilor úi scrierile istorisiri îi este propus ca program
Duhului Sfânt). părinĠilor. Astfel a petrecut douăzeci de viaĠă fiecărui creútin: cunoscând
În al treilea rând, mărturisim că de ani. ExperienĠa lecturii a rodit în Scriptura úi vieĠile sfinĠilor, ai
lumea nu este simplu văzută, cum inima lui dorinĠa de a pleca în suficiente criterii úi modele cu
cred materialiútii (în acest caz, singurătate pentru a se dedica ajutorul cărora poĠi fi bine pregătit
spiritul nu ar exista), úi nici simplu exclusiv rugăciunii. Pe drum s-a pentru tot lucrul bun (2 Timotei
nevăzută, cum cred spiritualiútii (în întâlnit cu părintele (avva) Isaac, 3,17).
acest caz, materia ar fi o iluzie), ci care l-a întrebat unde merge; fratele
deopotrivă nevăzută úi văzută, în i-a răspuns: douăzeci de ani sunt de Pentru noi, mirenii, timpul citirii úi
complexitatea unităĠii sale. când tot citesc Sfânta Scriptură, înĠelegerii Scripturii este cel al
În al patrulea rând, tragem de aici vieĠile úi învăĠătura sfinĠilor părinĠi, Liturghiei úi al catehezei. Depinde
concluzia că omul, care este de iar acum vreau să împlinesc ceea ce însă de noi cât vom dori să
asemenea complex în alcătuirea sa am citit. Rugându-se pentru el, participăm la această masă tainică úi
unitară (suflet úi trup), nu poate trăi părintele i-a spus: Domnul acasă, după cuvântul Domnului: Nu
nici doar în planul trupesc, nici doar Dumnezeu să te binecuvânteze numai cu pâine va trăi omul, ci cu
în planul spiritual. De altfel, faptul fiule, să te îndrepte úi să te tot cuvântul care iese din gura lui
că Dumnezeu însuúi a asumat povăĠuiască, ca să mergi pe urma Dumnezeu (Matei 4,4).
trupul nostru, fiinĠa umană, arată că
le putem trăi trupeúte pe cele
duhovniceúti úi duhovniceúte pe
cele trupeúti. Este motivul pentru
Martie, o lună plină de mister
care părinĠii Bisericii văd în
Medana DrĈgoi, Bucureûti
creútinismul ortodox restituirea Martie, binecuvântata lună a care este purtătoare a acelui únur
firescului úi a întregimii vieĠii. vestirii acelui Ghiocel ce avea să se împletit din fir alb úi roúu,
zămislească în pântecele Fecioarei Purtătoarea de Puritate úi Veúnicie,
SPąLAREA Maria, nu îúi face apariĠia în prima de Sânge úi Răscumpărare.
sa zi, ci în cea de a douăzeci úi Numele primăverii avea să fie
Versurile-mi sunĆ-a apĆ
cincia, la auzul glasului îngeresc: Iisus ori Ghiocel, în limbaj popular
ûiroind fĆrĆ zĆgaz
“Bucură-te, ceea ce eúti plină de românesc, Acel vestitor al
Clipocind mĆrunt, în üoaptĆ
har, Domnul este cu tine; Primăverii ce anunĠă, în fiecare an,
Sau gemând într-un talaz
binecuvântată eúti între trecerea de la moarte la viaĠă, de la
Este-un mit al curĆĦirii femei” (Luca 1,28). În acea zi s-a deznădăjduire la nădejde, de la
Al spĆlĆrii de trecuturi manifestat hotărârea mântuitoare a vechi la nou, de la naútere la
RugĆciuni la poarta Firii lui Dumnezeu, împlinită prin femeia renaútere.
ûi desprindere de luturi
Este-un dor de-acea Uitare Creútinilor… (continuare de la pag. 7) “lipsirea” de viaĠă a fraĠilor noútri,
De mirarea-aceea BunĆ iar puterea de a alege indiferenĠa ori
Unde lacrima nu doare fericit, ci trebuie continuat la nivel empatia stă doar în noi, în modul
Când în palme Ħi se-adunĆ general sau particular, în numele lui nostru de a gândi, în atitudinea úi în
Hristos, ca mulĠumire pentru tot ce faptele noastre. Creútinul este prin
Ci, doar spalĆ, spalĆ, spalĆ
Mângâios, izbĆvitor
primim sau nu, asemenea dreptului excelenĠă o persoană a comuniunii,
Umezind privirea goalĆ Iov. Singura laudă pe care trebuie s- o comuniune de trăiri, de fapte, o
Cu-apa sfântĆ de Izvor o aducem acestei acĠiuni, pentru a-úi comuniune în care fiecăruia îi pasă
păstra taina ei, este repetarea ei de de sarcinile celorlalĠi, încercând să
Unde seara e LuminĆ câte ori este nevoie. ni le purtăm reciproc (Galateni 6,2).
Unde aerul e vis O binecunoscută sintagmă ne Creútinul a înĠeles că mântuirea se
Unde poarta se închinĆ spune că “indiferenĠa ucide” úi chiar realizează prin împreună-lucrare, că
Când zĆvorul s-a deschis la propriu, nu numai la figurat, nu a fi cu Hristos înseamnă a-Ġi păsa de
Dorina Bugariu Petre direct, ci indirect (în cele mai multe cel de lângă tine, oricum ar fi el,
Sydney, Martie 2005 cazuri). Conform acestor cuvinte, străin, duúman sau prieten. Aúadar,
putem să ne face sau nu părtaúi la să ne pese!
ViaĠa parohială | martie - aprilie 2005 |
pag. 10

TOLERANğA ùI INTOLERABILUL
M. Constanŗa

DicĠionarul Explicativ al Limbii afinităĠi, evitând contactul cu ceea ce De regulă, adopĠi resemnarea fie
Romane ne arată că a “tolera” te contrariază. Dar într-o familie pentru că nu crezi în posibilitatea
înseamnă a îngădui, a permite o trebuie să te acomodezi la rectificării situaĠiei (úi, deci, în sensul
situaĠie, un fapt; a trece cu vederea, a particularităĠile fiecărui membru ca la efortului rectificator), fie pentru că,
admite, a suporta. De aici derivaĠiile: un dat, de care, în condiĠiile curente, dintr-un motiv sau altul, vrei să
tolerabil, tolerant, tolerantism n-ai cum să fugi. Căsnicia, de pildă, salvezi aparenĠele.
(atitudine de indulgenĠă, de încurajează spiritul de toleranĠă până ToleranĠa este un epifenomen al vieĠii
toleranĠă), tolerare. la martiraj... E inevitabil să cazi la comunitare. E nevoie de cel puĠin
Aú pomeni, în primul rând, toleranĠa învoială, să te obiúnuieúti, cu două personaje diferite pentru ca
faĠă de sine, care are, cred, tradiĠii tabieturile lui sau ale unui întreg clan, problema toleranĠei să se poată pune
străvechi. FaĠă de sine însuúi, omul se cu ritmuri úi idiosincrasii care îĠi sunt în termeni concreĠi. Pentru Robinson
comporta creútineúte cu mult înainte, străine. Crusoe, singur pe insulă, problema
probabil, de apariĠia creútinismului. ExperienĠa toleranĠei e însă o toleranĠei nu se pune. Toate aceste
Ne útim bine păcatele, útim despre experienĠă comună chiar úi în afara observaĠii conduc spre concluzia că
noi lucruri inavuabile, suntem, nu o relaĠiei cu sine sau cu cei din toleranĠa e o valoare
dată, în dezacord cu ceea ce facem, preajmă. E foarte răspândită, în viaĠa comportamentală validabilă úi
dar, una peste alta, ne privim cu zilnică, varianta – să zicem – slabă a recomandabilă numai întrucât lumea
destulă simpatie: ne înĠelegem, ne toleranĠei, numită indulgenĠă. ùtii că e imperfectă. Spiritul de toleranĠă
suportăm, ne iertăm. Prevalează are loc o neregulă, nu consimĠi la cere discernământului să nu fie rigid,
sentimentul că suntem, în fond, comiterea ei, dar o treci cu vederea, judecăĠii să nu fie penalizatoare.
oameni cumsecade, figuri onorabile. te prefaci că nu iei notă de existenĠa Cel “tolerat“ ca fiind altfel nu vrea să
În orice caz, nu suntem atât de răi pe ei. IndulgenĠa e, prin urmare, tendinĠa simtă mereu că e altfel, că e
cât s-ar părea úi, mai ales, atât de răi de a tolera ceea ce Ġi se pare exponentul unei categorii particulare
pe cât sunt alĠii. Înclin să spun, de neesenĠial. Micile păcate, cele pe care úi, eventual, neobiúnuite (peculiar);
aceea, că “iubeúte-Ġi aproapele ca pe le avem úi noi, sau pe care le-am nu-i face plăcere, deci, să fie tratat
tine însuĠi!” înseamnă nu atât avut, ca toată lumea, în altă etapă a altfel decât ceilalĠi. Discursul lui are
“iubeúte-i pe ceilalĠi la fel de mult cât vieĠii, trebuie tratate cu blândeĠe, doi timpi, oarecum contradictorii: A.
te iubeúti pe tine“, ci, mai degrabă, muúamalizate, uitate. IndulgenĠa e RespectaĠi-mă aúa cum sunt, oricât de
“iubeúte-i pe ceilalĠi cu aceeaúi toleranĠa bunicilor care trag ghiduú, diferit aú fi de voi. LăsaĠi-mă să fiu
îngăduinĠă cu care te iubeúti pe tine“, cu coada ochiului, la delicioasele diferit!; úi B. De fapt, sunt egal cu voi
“fii la fel de tolerant cu slăbiciunile năzbâtii ale nepoĠilor. úi nu vreau un statut de excepĠie
celorlalĠi, pe cât eúti de tolerant cu Comună, ca să nu zicem banală, este tolerată. DiferenĠa care ne desparte e
propriile tale slăbiciuni“. úi o formă ceva mai tare a toleranĠei: secundară faĠă de umanitatea care ne
O ilustrare minoră, dar semnificativă, complicitatea, consimĠirea tacită. Nu uneúte. Aúadar: A. AsumaĠi
a toleranĠei faĠă de sine e mai poĠi trece cu vederea o neregulă, diferenĠa!, úi B. ComportaĠi-vă ca úi
complezenĠa pe care o avem dar decizi, în virtutea unui calcul când diferenĠa n-ar exista! Pui
îndeobúte faĠă de tabieturile noastre. pragmatic, să o îngădui. ToĠi útim, cel accentul pe diferenĠă – eúti suspect de
Oricât de ridicole, oricât de puĠin noi, cei din Europa Orientală, un latent spirit de discriminare! Pui
maniacale, ele sunt în asemenea că bacúiúul este o deprindere accentul pe echivalenĠă – eúti suspect
măsură parte din noi, încât nu luăm nesănătoasă. Nu suntem de acord cu că minimalizezi diferenĠa!
niciodată în calcul eventuala lor ea, dar ne-o asumăm, fie din Eúti prins, orice ai face, într-un cerc
reformă. ToleranĠa apare ca perfect slăbiciune, fie din oportunism vicios, care tinde să nemulĠumească
naturală úi atunci când e practicată strategic; preferăm să încurajăm un pe toată lumea. Te vezi constrâns la
faĠă de cei apropiaĠi. Iubirea se obicei prost, decât să ne confruntăm precauĠii care pot deveni tot atâtea
exprimă întotdeauna – úi uneori în cu efectele negative ale corectării lui; gafe. Toleratul de ieri devine
chip iraĠional – ca toleranĠă: suntem ni se pare că e mai rentabil să tolerantul de astăzi sau fondatorul
foarte îngăduitori cu copiii noútri, cu stimulăm, prin bacúiú, promptitudinea unui nou tip de intoleranĠă. Teama de
cei din familia noastră sau cu unii unor servicii sau să recompensăm a nu greúi duce la complicate forme
prieteni. Acceptăm din partea lor acordarea unei favori, decât să dăm de autocenzură, la făĠărnicii baroce úi
derapaje care, în cazul altora, ni se inutile lecĠii de corectitudine. spaime sociale fără precedent. Tot ce
par inacceptabile. Se poate spune, de În sfârúit, pe o altă treaptă, avem, putem spune e că motivele de a fi
altfel, că viaĠa în comunităĠi mici este uneori, de-a face cu o specie mai tolerant sunt mai numeroase úi mai
o adevărată úcoală a toleranĠei. În sumbră a toleranĠei: resemnarea. Vezi temeinice decât cele care ar pleda
comunităĠile mari, te poĠi izola, îĠi neregula, o respingi interior, dar o pentru intoleranĠă.
poĠi crea “cluburi“ pe bază de suporĠi, o înduri ca pe ceva inevitabil.

ViaĠa parohială | martie - aprilie 2005 |


pag. 11

eu, de alde Oscar sau Golden


Globe!). De ce? Pentru faptul că
IMAGINEA ROMÂNIEI impunea respect, creând o imagine
pozitivă Ġării care l-a produs!
George Roca Moldova!!!
Există o carte care circulă
prin Statele Unite, o carte care face
Ar fi cazul să se trateze mai aúteaptă soĠia, Mariúka, cu pâine valuri, o carte căreia i se aduc
elegant problema românească! caldă, iar înăuntru un gulaú aburind osanale de către criticii literari
Destul de mulĠi răuvoitori ne-au úi o palinka oferită într-un păhărel americani. Autorul este numit al
făcut reclamă proastă, au condus curat ca lacrima... Aceasta doilea Cervantes!!! ùtiĠi despre cine
lobby-uri pentru defăimarea înseamnă, domnilor, respectul úi e vorba? Despre românul Sorin
României úi au prezentat la efortul depus pentru a consolida Cerin! Ziaristul român, Sorin Cerin,
televiziunile occidentale copii imaginea unei Ġări. a publicat anul trecut, la editura
handicapaĠi, mizerii, aurolaci úi Unii concetăĠeni de-ai noútri, Paco, romanul Destin, lucrare care
incultură. MulĠi dintre noi tac sau se printre care úi regizorii de film, îl nu a găsit vreun ecou
fac că nu înĠeleg, devenind prezintă pe ‘nea Gheorghe fără semnificativ în presa românească.
insensibili la insultele aduse dinĠi, cu degetul în nas, plin de Iată însă că, publicat în traducere
propriului lor popor, fără să ia o noroi, iar când ajunge acasă de la engleză la faimoasa editură
atitudine, făcându-se astfel vinovaĠi munca câmpului îi mai dă úi vecinul americană I Universe, Destiny intră
de un acceptism condamnabil. Costică cu paru-n cap, pentru că i-a pe lista celor mai bine vândute cărĠi
Inclusiv regizorii noútri de film, furat cineva “cireúili”, sau pentru că din Statele Unite, alături de marile
faimoúii noútri regizori, au i-a murit capra pe care n-a avut-o! bestsellers ale momentului. În
murdărit deseori imaginea Asta să fie oare imaginea România nu a vrut să publice cartea
României, prin imaginile sau României? nici o editură de prestigiu! Au
limbajul prezentat în filmele care au Uneori, nici chiar jurnaliútii úi publicat-o în schimb americanii úi
circulat prin străinătate. Aceútia, editorii nu se dau în lături de la au scos-o la suprafaĠă! Este lăudată
cuprinúi de un postmodernism asemenea greúeală. Mi-a căzut în inclusiv de ziarul The New York
decadent, sau influenĠaĠi poate de mână zilele trecute o nouă revistă Times! ùtiĠi ce scrie “presa noastră”
controversatul curent cine-verité, românească editată în Australia. despre marele autor? Nimic, până în
prezintă în peliculele lor imagini stil Prezentarea, designul, fotografia úi prezent! Absolut nimic! ApelaĠi la
“mondo-cane”, parcă încercând să inclusiv compoziĠia paginilor erau motorul de căutare Google úi vă veĠi
demonstreze că românii sunt un de o calitatea remarcabilă. Păcat că, convinge!
popor needucat, nesofisticat úi lipsit în interior, pe parcursul a 62 de AĠi văzut cea de a cincizecia ediĠie
de cultură. Îmi pun întrebarea, oare pagini, se prezenta, aproape în a concursului de muzică uúoară
ale cui jocuri le fac aceútia când ne fiecare articol, o Românie urâtă, “Eurovision 2004” de la Istanbul?
aruncă praf în ochi úi încearcă să bolnavă, hoaĠă, prostituată úi Acesta este cel mai bun exemplu că
demonstreze că “paharul românului coruptă. nu avem grijă de imaginea
e veúnic pe jumătate gol”? Am văzut zilele trecute un film noastră! Macedonia, CroaĠia,
Majoritatea filmelor occidentale moldovenesc! Un film făcut în acea Bosnia-HerĠegovina úi chiar
prezintă o societate proprie curată úi Moldovă neunită cu România. Albania, au votat cu aúa-numiĠii lor
civilizată! Când vine americanul de Filmul era Patul lui Procust, duúmani din Serbia-Muntenegru!
la serviciu, regizorul îl aúteaptă cu ecranizare după romanul cu acelaúi Dacă Spania a putut să ne dea 10
lumină, cu toate veiozele aprinse! nume, de scriitorul român Camil puncte, atunci úi vecinii noútri ar fi
Primul lucru pe care îl face este să Petrescu. După părerea mea, un film putut să ne dea măcar câteva puncte,
se ducă la frigider să îúi ia o bere impecabil! Bine regizat, bine jucat! puncte pe care le meritam din plin!
rece, sau la barul din dulapul SecvenĠe unde imaginea Au preferat să le dea “duúmanilor”
bibliotecii tixită de cărĠi (sic!), unde Ġarii producătoare era la loc de lor… De ce? La fel s-a întâmplat úi
are gheaĠa întotdeauna pregătită úi cinste. Costume úi decoruri cu Ġările baltice atunci când a fost
unde îúi toarnă într-un pahar frumos frumoase, plus actriĠa româncă, vorba de “cotropitorii” ruúi úi
de cristal un whisky mare. De Maia Morgenstern, într-un rol, ca de ucraineni. Au votat pro! Pe noi nu
obicei, în aceste filme personajele obicei, de zile mari! ùtiĠi care au ne-au băgat în seamă pentru că nu
negative sunt alogeni. fost comentariile criticilor de prezentam interes, cu toate
Când vine acasă ùandor-baci de la specialitate în revista australiană TV că talentata cântăreaĠă Sanda Ladoúi
coasă, regizorul maghiar are grijă să Week? “Filmul moldovenesc Bed of a interpretat o melodie plăcută, iar
fie îmbrăcat cu o cămaúă curată úi să Procustes este atât de plăcut, atât de prezentatoarea Andreea Marin a fost
îúi úteargă nasul cu o batistă brodată bine jucat úi atât de bine regizat, de-a dreptul încântătoare! N-au
úi mai curată... În poarta casei îl încât ar trebui să ia un premiu!” (zic (continuare la pag. 12)

ViaĠa parohială | martie - aprilie 2005 |


pag. 12

sumbră úi deloc lipsită de speranĠă, Sfânta Scriptură spune că


OPTIMISMUL în condiĠiile în care există úi împărăĠia lui Dumnezeu este
CREùTIN excepĠii. înăuntrul nostru, iar speranĠa nu
Ion Nedelcu, Bucureûti Curios este însă cum o religie atât poate fi ascunsă decât în inimă –
de plină de speranĠă, ce a început acolo o putem găsi úi accesa. O
Problemă: După ultimele printr-o veste bună (evanghelia), cu viaĠă în tristeĠe úi disperare nu lasă
statistici, cel puĠin două milioane de o carte ce ne expune un mod de liberă puterea dumnezeiască să
români suferă de depresie, chiar viaĠă adevărat, “plin de viaĠă”, lumineze chipurile noastre. Sfântul
dacă statisticile sunt mult mai poate avea astfel de “trăitori”, lipsiĠi apostol Pavel le precizează
alarmante: cca. 18% din populaĠia de speranĠă, posomorâĠi, ursuzi... corintenilor că nădejdea în
Ġării suferă de această dureroasă Cred că v-aĠi dat seama că nu Dumnezeu biruieúte toate
“maladie” (cei mai afectaĠi au între credinĠa pe care o moútenim de la suferinĠele (2 Corinteni, 4).
25 úi 54 de ani, iar cele mai părinĠi ne schimonoseúte feĠele, Aúadar ce e de făcut? Să
vulnerabile sunt femeile). sufletele úi mintea, ci mai degrabă îndepărtăm tristeĠea, ura, úi să le
O rezolvare posibilă: Ceea ce veĠi propria noastră viziune negativă înlocuim cu speranĠa, optimismul,
citi nu sunt lucruri pe care nu le útiĠi asupra vieĠii, a unei vieĠi lipsite de cu o atitudine pozitivă asupra vieĠii
(útim), ci lucruri pe care nu le faceĠi speranĠă, a unei vieĠi fără sens. O (cum spun psihologii). Pentru un
(facem). În primele lecĠii de concluzie se poate trage de aici creútin autentic, această atitudine
catehism, predate în úcoli sau în (chiar dacă nu vrem să reducem trebuie întotdeauna însoĠită de
seminariile teologice, se învaĠă problema doar la o perspectivă sentimentul prezenĠei lui Hristos, de
despre cele trei virtuĠi teologice: critică), anume că avem de-a face credinĠă úi dragoste. Să dăruim cât
credinĠa, nădejdea úi dragostea. Eu nu cu o credinĠă vie, asumată, ci cu mai multă dragoste, să ne
o voi alege pe cea de-a doua, una declarativă, una “gata de “antrenăm” credinĠa în fiecare zi úi
nădejdea, úi alegerea mea nu este purtat”, de care ne dezbrăcăm chiar să privim optimiúti spre viitor,
întâmplătoare. De ce nu este atunci când avem mai multă nevoie avându-l pe Hristos în minte, căci
întâmplătoare? Merg la biserică, de ea, atunci când trebuie să ceea ce menĠine “un interes
merg pe stradă, mă întâlnesc cu sperăm. SperanĠa, dar nu una mistuitor faĠă de viaĠă”, generând o
prietenii, mă uit în oglindă úi observ deúartă, este cea care aduce bucurie “conútiinĠă clară”, este credinĠa în
că majoritatea “imaginilor” au ceva pe chipul oamenilor. Sfântul Dumnezeu (Norman Vincent
în comun úi anume lipsa de Serafim din Sarov afirma mereu: Peale).
speranĠă. De multe ori aud cum că “Bucuria mea, Hristos, a înviat!”. Temă de lucru: PriviĠi chipul
ne-au copleúit necazurile úi sărăcia, La el, speranĠa se transformase în Fecioarei Maria când primeúte
sau că suntem continuu stresaĠi... bucurie, căci Ġinta vieĠii lui era o vestea cea bună, priviĠi la chipurile
Uneori mă întreb dacă nu cumva s-a persoană, Hristos, care nu-i înúelase unor mari duhovnici, priviĠi la
stins úi cea din urmă lumină niciodată aúteptările. SperanĠa unui chipurile sfinĠilor úi la chipul lui
creútină în sufletele celor pe care îi creútin este în învierea noastră, Hristos, chiar răstignit pe cruce, úi
întâlnesc. Întemeindu-se pe fapte începând încă din această viaĠă, nu învăĠaĠi de la ei, căci au biruit…
reale, opinia mea este deopotrivă doar în cea care va fi.

Imaginea… (continuare de la pag. 11) justificată, după cincizeci de ani de la fiecare miúcare a unor indivizi
dominaĠie comunistă, timp în care tendenĠioúi vom ridica úi noi pripiĠi
votat cu noi, pentru că nu aveam Ġara a fost supusă unei izolări create degetul acuzator spre cei pe care...
imagine! Nu útim să ne-o facem úi intenĠionat de meschinele manevre nu avem dreptul legal să îi
nici să ne-o apărăm! politice de după cel de al doilea executăm. Dacă NOI nu ne iubim pe
Deseori putem auzi sloganul război mondial, de împărĠire forĠată noi înúine, dacă nu ne iubim poporul
tendenĠios, vehiculat de diferiĠi a lumii în “lagăre” sau sisteme aúa cum este, dacă nu ne onorăm
politicieni obscuri, referitor la politice, în sfere de influenĠă úi de conducătorii aleúi democratic, dacă
“intrarea României în Europa”. crearea Cortinei de Fier. DorinĠa de dăm dovadă de lipsă de unitate,
Acesta de fapt este un non-sens, occidentalizare a României atunci cine să ne iubească? Străinii?
deoarece poziĠia geografică a Ġării demonstrează o intenĠie de întâlnire Doamne fereúte, nu vreau să Ġin
noastre demonstrează că perimetrul culturală cu Europa de Vest, de nimănui lecĠii de patriotism, úi îmi
nostru naĠional este situat foarte integrare în structurile economice, cer scuze dacă cineva se simte lezat,
aproape de centrul Europei. politice, militare ale acesteia, úi de dar ar trebui să fim mai înĠelegători,
Interesele României sunt de participare la consolidarea mai buni, mai toleranĠi unii cu alĠii
occidentalizare úi nu de a pătrunde democraĠiei úi drepturilor omului in úi, poate, mai prevăzători! Că doar
într-un teritoriu din care face (deja) Uniunea Europeană. români suntem!
parte! Această cerinĠă este Unde vom ajunge, dacă

ViaĠa parohială | martie - aprilie 2005 |


pag. 13

Ce este un Star Party? Este o Aud pe cineva întrebând: Dar dacă nu


adunare cu ocazia căreia se întâlnesc A Star Party... mă pricep la astronomie?
astronomi amatori de pretutindeni. Gabriel Diŗu Oare trebuie să fii cântăreĠ ca să-Ġi
Întrebarea pe care mi-o veĠi pune este, http://alcor.com.au/ placă muzica? Oare trebuie sa fii pictor
probabil: ùi care este legătura cu ViaĠa pentru a putea să apreciezi o pictură?
Parohială? AveĠi puĠină răbdare úi sper că o veĠi sesiza Răspunsul e nu. Tot aúa, nu trebuie să fii astronom ca să
voi înúivă. te uiĠi la cer úi să te bucuri de frumuseĠea lui.
În fiecare an, se organizează în Australia mai multe Dar dacă nu am un telescop?, aud pe altcineva
Star Party-uri, dintre care o bună parte chiar lângă întrebând.
Sydney. Cu acest prilej, astronomii amatori se întâlnesc, Nu-Ġi trebuie un telescop. Mii úi mii de ani, oamenii s-
se cunosc, schimbă idei, experienĠe... E minunat să vezi au uitat la cer úi au văzut acolo legende, poveúti, mituri.
oameni de toate vârstele, naĠionalităĠile, profesiile, ùi-au imaginat animale, monútri, obiecte casnice... Nu au
credinĠele, cum se strâng úi sunt capabili să lase deoparte avut nevoie de un telescop. Cu toate astea, la un Star
toate aceste diferenĠe úi să devină simpli oameni animaĠi Party sunt zeci úi zeci de telescoape, pe o suprafaĠă
de dorinĠa úi interesul de a descoperi Universul. relativ mică de teren, úi nu e nevoie să vii cu telescopul
Acum este rândul meu să vă întreb: V-aĠi uitat vreodată tău, fiind suficient să te opreúti lângă telescopul cuiva. În
spre cer cu un telescop? AĠi fost undeva, pe un câmp peste 90% din cazuri, proprietarul telescopului te va
întunecat, úi v-aĠi uitat la cerul înstelat? O, cât de invita să te uiĠi úi tu prin telescopul lui. Ba chiar va
minunat poate fi...! MulĠi dintre noi poate úi-au dorit să petrece timp pentru a-Ġi explica ce vezi prin ocular.
vadă o minune a lui Dumnezeu... Nu. Nu-i greu să fii Dacă v-am stârnit atenĠia, vă voi oferi detalii despre
martor la o minune a lui Dumnezeu. Se află de la următorul Star Party.
începutul timpului, acolo, sub ochii noútri, úi de multe ori
nu o putem vedea, preocupaĠi fiind cu activităĠile noastre Macquarie University organizează
mărunte, care, văzute de sus, apar ca aglomeraĠia inutilă Astronomy Open Night.
dintr-un muúuroi de furnici în care..., dar ce vă spun eu? Unde: Building E7B Main University Campus.
Cred că vă imaginaĠi úi singuri úi vă aduceĠi aminte de Enter by Herring Rd or
versurile lui Eminescu: Balaclava Rd. (parcare disponibilă).
“Iar în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici, Când: 21 Mai 2005; 18:00-22:00
Facem pe pământul nostru muúunoaie de furnici; Intrare: adult 8$; copil 4$; familie 20$
Microscopice popoare, regi, oúteni úi învăĠaĠi, Telefon: (02) 9850 7111
Ne succedem generaĠii úi ne credem minunaĠi; Web: www.astronomy.mq.edu.au
Muúti de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul, Evenimentul va avea loc indiferent de condiĠiile
În acea nemărginire ne-nvârtim uitând cu totul atmosferice. Dacă cerul este înnorat, nu se vor putea face
Cum că lumea asta-ntreagă e o clipă suspendată, observaĠii astronomice, dar se va Ġine conferinĠa deja
Că-ndărătu-i úi-nainte întuneric se arată”. programată.
(Scrisoarea I)

la intrarea leului greu, toate instituĠiile subliniază ca România are o economie


COLğUL statului sunt implicate în acest proces. de piaĠă funcĠională úi reconfirmă faptul
FINANCIAR De la 1 martie, toate preĠurile sunt că obiectivul Uniunii este acela de a
ec. Carol Cruceanu afiúate úi în lei noi, úi în lei vechi. semna un tratat de aderare comun în
Măsura a fost luată pentru a da 2005, urmând ca integrarea celor două
Cursul valutar pentru lunile martie-aprilie posibilitate populaĠiei să se obiúnuiască Ġări să se realizeze în 2007. În timp ce
2005 va fi aproximativ următorul: cu noile preĠuri. “Un mărĠiúor de 10.000 Bulgaria a încheiat negocierile de
AUD 1 = Lei vechi 22500; Lei noi 2,25 de lei va avea afiúat úi preĠul în lei noi, aderare, România speră să atingă acest
USD 1 = Lei vechi 27100; Lei noi 2,71 respectiv 1 leu“. obiectiv până la sfârúitul anului. Raportul
EURO 1 = Lei vechi 35900; Lei noi 3,59 Ŷ Banca Mondială va acorda României Comisiei Europene menĠionează că
La 1 martie s-a lansat în România un credit în valoare de 225 milioane economia României nu este capabilă să
procesul de denominare a leului. Ce dolari pentru finanĠarea unor lucrări de facă faĠă concurenĠei din UE úi că acest
este denominarea? infrastructură rutieră úi feroviară. criteriu va trebui îndeplinit până la data
Ŷ
Denominarea este eliminarea celor patru Ministerul Transporturilor va aloca 75 aderării.
zerouri de la forma actuală, fără a milioane dolari pentru continuarea Ŷ Cei mai importanĠi parteneri ai
schimba puterea valutei. Banii noi vor procesului de restructurare a industriei exporturilor româneúti sunt: Italia,
circula de la 1 iulie în paralel cu vechii feroviare. Germania, FranĠa, Anglia úi Austria.
lei, până la data de 31 decembrie 2006. Ŷ Banca Mondială intenĠionează să Australia este plasată pe locul 69.
“Leii sunt în veci ai Băncii NaĠionale“, a deruleze anul viitor proiecte în valoare Cei mai importanĠi parteneri de importuri
spus Vasilescu, adăugând că BNR va de 700 milioane dolari în România. în România sunt: Italia,
schimba oricând, după acel moment, lei Ŷ Raportul Comisiei Europene privind Germania, FranĠa, Rusia úi
vechi. Pentru ca toate să meargă bine, Ġările candidate la statutul de membru al Austria. Australia se plasează
Uniunii Europene, România úi Bulgaria, pe locul 44.
ViaĠa parohială | martie - aprilie 2005 |
pag. 14

Rectal bleeding / prompt, se poate ajunge la vindecare de aceea trebuie extirpaĠi. Procedura
în majoritatea cazurilor. constă într-o colonoscopie,
Sângerări rectale Unul dintre semnele bolii este investigaĠie ce foloseúte o
dr. Ovidiu FloricĈ scaunul cu sânge. Sânge pe hârtia de videocameră cu care se examinează
toaletă sau scaun amestecat cu sânge întreaga lungime a intestinului gros.
Cu toĠii dorim să avem o viaĠă
impune consultarea fără întârziere a Polipii sunt de obicei extirpaĠi în
liniútită din punctul de vedere al
medicului de familie. După vârsta de timpul colonoscopiei, fără să fie
sănătăĠii. nevoie de o intervenĠie chirurgicală
peste patruzeci de ani, se recomandă
O mare problemă pentru sănătatea mare.
verificarea scaunului de câte ori se
populaĠiei din Australia este cancerul Alte alternative de diagnostic, cum
merge la toaletă.
de colon. În fiecare an sunt aici ar fi Barium enema, au dezavantajul
diagnosticate peste 9000 de persoane De multe ori, sângerarea se
datorează unei cauze inofensive, că nu sunt la fel de precise, nefiind
cu cancer de colon, înregistrându-se posibil ca leziunile identificate să fie
peste 4500 de decese din această cum sunt hemoroizii sau polipii
intestinali. De obicei, hemoroizii diagnosticate sau extirpate cu
cauză. Australia este Ġara cu cea mai
răspund la modificări de dietă biopsie. Mai mult, este nevoie úi de
mare incidenĠă de cancer de colon o colonoscopie, pregătirea pentru
din lume. (îmbunătăĠirea alimentaĠiei în
cereale, fructe, pâine intermediară, test fiind la fel de dificilă.
Cancerul de colon afectează în etc) úi tratamente simple; doar Dacă observaĠi scaun cu sânge,
special persoanele de vârstă medie úi rareori necesită intervenĠie consultaĠi urgent medicul de familie.
vârsta a treia, úi doar foarte rar chirurgicală. Polipii sunt excrescenĠe Cancerul de colon detectat devreme
persoanele sub patruzeci de ani.
ale mucoasei intestinale. Unii polipi este complet tratabil în majoritatea
Diagnosticat devreme úi tratat
se pot transforma în timp în cancer úi cazurilor.

Dacă nu sunteĠi siguri că suferiĠi de o răceală simplă sau


MENS SANA IN CORPORE SANO o gripă sau dacă aveĠi un sistem imunitar vulnerabil,
Răceli, gripe úi antibiotice după cum am menĠionat mai sus, consultaĠi medicul de
dr. Emil Eracovici familie. Acesta, în urma examinării úi eventual a unor
investigaĠii, vă poate spune care sunt úansele ca infecĠia
dumneavoastră sa fie de natură virală sau de natură
Odată cu apropierea sezonului rece în Australia, creúte bacteriană (necesitând antibiotice).
úi frecvenĠa infecĠiilor respiratorii virale. Cele mai Este important să folosim antibioticele cu înĠelepciune
frecvente sunt răceala, care se prezintă cu dureri de gât, pentru a le păstra în arsenalul farmacologic pentru
rinoree sau nas înfundat, strănut, tuse, răguúeală, dureri generaĠiile viitoare.
de cap, la care, în cazul gripei, se pot adăuga febra,
Ce putem face spre a ne ajuta sistemul imunitar în lupta
frisoanele, durerile musculare úi articulare.
împotriva virozelor? Reducerea frecvenĠei acestora se
Riscul de a suferi o răceală sau o gripă severă ori o poate realiza prin metode homeopatice, de imunizare úi
complicaĠie a acestora (otită medie, sinuzită, bronúită, de schimbare a stilului de viaĠă. Usturoiul úi hreanul sub
pneumonie) este redus în marea majoritate a populaĠiei. formă de tablete sau în stare naturală luate în perioada
Acest risc creúte în situaĠiile în care sistemul imunitar sezonului rece pot avea efecte benefice în reducerea
este vulnerabil, de exemplu în oboseala cronică, la infecĠiilor virale respiratorii. Vaccinarea anuală cu
persoanele vârstnice, în boli cronice cardiovasculare, Fluvax (vaccin împotriva gripei) úi Pneumovax (vaccin
renale, diabet, astm bronúic, în tratamentul cu anumite împotriva pneumococului) este importantă pentru cei cu
medicamente (preparate steroidiene). În aceste situaĠii, sistem imun deficitar sau cu boli cronice. Să nu uităm
posibilitatea unor complicaĠii de natură bacteriană este despre poate cel mai important factor preventiv, úi anume
mai crescută. Este de reĠinut însă că majoritatea practicarea unui stil de viaĠă cât mai sănătos: dieta
infecĠiilor respiratorii sunt de natură virală, însemnând că echilibrată, exerciĠiul fizic zilnic (cel puĠin 30 de
nu răspund la úi că nu au nevoie de antibiotice. minute), somnul necesar fiecăruia pentru a ne trezi
Folosirea antibioticelor într-un mod necorespunzător în odihniĠi (variază de la persoană la persoană, între 6-9
răceli, gripe úi alte infecĠii virale, poate avea efecte ore) úi evitarea fumatului. Un lucru neglijat de
negative asupra sănătăĠii noastre úi a celor din jur, majoritatea populaĠiei este relaxarea, atât împreună cu
ducând la apariĠia a tot mai multe bacterii rezistente úi familia úi prietenii în activităĠi comune (a se evita
pierderea multor antibiotice din uzul medical. Purtătorii televizorul), precum úi prin meditaĠia individuală (30 de
de bacterii rezistente devin conútienĠi de acest lucru doar minute pe zi, ca de exemplu în rugăciunea lui Iisus, cu
atunci când starea lor imunologică permite acestor controlul respiraĠiei, lucru pe care îl putem învăĠa de la
bacterii să producă o infecĠie care implică probleme părintele paroh).
enorme de tratament. Acest tip de infecĠii necesită Practicarea unui asemenea stil de viaĠă este benefic nu
antibiotice tot mai puternice úi mai toxice, uneori úi doar în prevenirea infecĠiilor respiratorii, ci úi pentru a se
acestea dovedindu-se ineficiente úi ajungându-se astfel la ajunge, în prezenĠa lui Dumnezeu, la omul ideal al lumii
rezultate tragice. romane: o minte sănătoasă într-un corp sănătos.
ViaĠa parohială | martie - aprilie 2005 |
pag. 15

DE PRIN CURTEA OMULUI


ing. Petre Curuŗ

Zilele, săptămânile, lunile úi plante ornamentale. O stropire cu


anotimpurile îúi urmează cursul sulf dizolvabil sau Garden master
neîntrerupt úi iată că toamna este binevenită.

?
australiană a sosit. Odată cu ea a Este sfârúitul perioadei de vegetaĠie
sosit úi mărĠiúorul primăverii pentru multe legume úi totodată
româneúti. Îmbelúugarea toamnei, începutul vegetaĠiei pentru altele.
împletită cu entuziasmul Vinetele, ardeii, dovleceii,
primăverii. Spiritul gospodăresc al porumbul pentru fiert (sweetcorn)
românului care trăieúte cu úi cel pentru floricele (popcorn),
picioarele pe pământ ne îndeamnă sunt în toiul fructificării. În luna
să luăm aminte la realitatea aprilie, după recoltarea acestora,
înconjurătoare úi să ne angrenăm în terenul se curăĠă de resturile
activităĠi utile, plăcute nouă úi mireasma lalelelor, crinilor, vegetale úi buruieni, se mobilizează
semenilor noútri. narciselor, zambilelor úi în general pe o adâncime de cca. 28-30 cm, se
În general, toamna, plantele îúi a bulboaselor de primăvară, este fertilizează în concordanĠă cu
încetinesc vizibil metabolismul, bine să-úi procure bulbii acum úi, cerinĠele plantelor ce vor urma úi
creúterea lăstarilor úi organelor înainte de plantare, să-i păstreze în cu cantitatea de substanĠe nutritive
vegetative, devenind evident frigider pentru câteva săptămâni, consumate de planta
procesul de coacere úi de operaĠie care garantează o înflorire premergătoare. Pentru că în zona
maturitate. ExcepĠie fac plantele explozivă, cu flori calitativ Sydney zilele cu brumă úi îngheĠ la
perene australiene úi cele tropicale. superioare. sol sunt foarte rare, acum se pot
Câteva din acĠiunile esenĠiale ale Pentru cei care vor să-úi multiplice semăna salata, ridichile, ceapa
grădinarilor în această perioadă, plantele prin butăúire (cuttings), verde, fasolea, cartofii, mazărea,
sunt: înainte ca plantele să se maturizeze spanacul, broccoli, morcovii,
La trandafiri se continuă acĠiunea complet, acum se pot tăia porĠiuni păstârnacul etc.
de udare, de înlăturare a florilor de lăstari semi-maturizaĠi, la care Acum se poate începe plantatul
uscate, de fertilizare cu se înlătură parĠial frunzele, căpúunilor úi al fructelor pasiunii,
îngrăúăminte bogate în potasiu. plantându-se într-un compost acĠiune care poate continua până la
Dacă intenĠionaĠi să plantaĠi noi nisipos, la umbră, úi umezindu-se începutul iernii. Dacă aĠi omis
trandafiri în primăvara următoare, mereu până când se formează fertilizarea citricelor, acum e
acum este momentul să pregătiĠi rădăcini. FolosiĠi plant cuttings momentul să prindeĠi “ultimul
terenul, încorporând materie powder, o pudră care stimulează tren”.
organică bogată (cow manure, formarea rădăcinilor. Câteva plante După cum cred că aĠi observat,
compost, blood and bond, etc.). care se pot înmulĠi prin cuttings miúcarea în grădină vă cere să fiĠi
sunt: trandafirii, rododendronul, un perpetuum mobile. Este o
Pe gazonul verde (lawn) se aplică
azaleea, cameliile, plantele activitate relaxantă, plăcută,
acum ultima fertilizare de toamnă,
aromatice cultivate pentru frunze sănătoasă fizic úi mental.
se corectează aciditatea solului cu
etc.
carbonat de calciu (lime) úi se Nu uitaĠi, o floare, un arbust, o
aeriseúte cu ajutorul unei furci Umiditatea atmosferică ridicată úi plantă oarecare, prin prezenĠa în
obiúnuite, pe porĠiunile mai căldura care încă se menĠine în cameră unde desfăúurăm o
frecvent călcate, pentru a lunile februarie úi martie oferă activitate, pe lângă efectul
îmbunătăĠi penetrarea apei úi condiĠii ideale pentru persistenĠa decorativ úi calmant, pompează
aerului în profunzime. bolilor transmise prin sporii neobosit aer curat pentru plămânii
ciupercilor, mai ales la trandafiri, noútri îmbâcsiĠi de poluare…
Cine doreúte să-úi impresioneze
viĠa de vie, pomii fructiferi úi unele
vizitatorii úi să se bucure de Happy gardening!

“Judecata este fĆrĆ milĆ pentru cel care nu a avut milĆ; dar mila biruieüte judecata” (Iacob
2,13). Judecata lui Dumnezeu va privi cu milĆ orice pĆcĆtos care, cunoscându-üi pĆcatele,
nu-l judecĆ pe aproapele sĆu. Va fi privit cu milĆ de Dumnezeu pentru cĆ îl iubeüte pe
aproapele sĆu üi nu-l respinge din cauza pĆcatelor acestuia.

ViaĠa parohială | martie - aprilie 2005 |


pag. 16

Evenimente de Marte de sfera dialogului dintre


Este vizibilă după ora 1 Raftul útiinĠă úi teologie, un
interes pe cerul dimineaĠa, spre est.
cu ebook domeniu în care această
Austral Saturn
Ion Nedelcu, Bucureûti editură întreprinde muncă
Gabriel Diŗu În lunile aprilie úi mai, planeta de pionierat.
Saturn poate fi încă www.geocities.com/
Ɠ APRILIE observată cu telescopul, după xxi_eonuldogmatic În cadrul site-ului putem
Evenimente astronomice care va fi aproape de orizont descărca úi citi articole
importante în luna aprilie, úi observarea va fi dificilă. Luna aceasta vă întregi, postfeĠe ale
vizibile din Australia: prezentăm un site inedit apariĠiilor editoriale, cât
- Planeta Mercur este vizibilă Ɠ MAI pentru cititorul român. úi o carte întreagă (ùtiinĠă
dimineaĠa Evenimente astronomice XXI: Eonul dogmatic úi teologie. Preliminarii
- Jupiter se află la opoziĠie (în importante în luna mai, este o tânără editură, dar pentru dialog). Unele
partea opusă Pământului vizibile din Australia: materiale sunt în format
cu un program editorial
văzut dinspre Soare) - Venus începe din nou să fie destul de ambiĠios în doc (word ms), iar altele
- Cometa C/2003 vizibilă după apus peisajul editorial in format pdf (acrobat
(magnitudine 6) - Planetele Marte úi Uranus autohton. Capul de listă reader).
Luna se află în apropiere pe cer Lectură plăcută!
al publicaĠiilor sale Ġine
02 în ultimul pătrar - ploaie de stele (eta-
04 la perigeu (cel mai Aquarius) veúti bune
aproape) Luna
09 nouă (eclipsă de soare 01 ultimul pătrar Filiala Sfântul Andrei din Manager, United Goninan
vizibilă din Noua Zeelandă) 08 plină Newcastle a parohiei Ltd).
17 în primul pătrar úi la 15 la apogeu
apogeu (cel mai departe) noastre a omagiat Ne alăturăm úi noi
16 în primul pătrar
24 plină, eclipsă de Lună; activitatea îndelungată úi recunoútinĠei tuturor faĠă
26 la perigeu
luna intră în penumbra rodnică a Dnei. Ileana de Dna. Ileana Simighean.
30 ultimul pătrar
Pământului Simighean, ca secretar al Parohia noastră doreúte
Ploaie de stele organizaĠiei. Dlui. Ionel Popescu úi
29 la perigeu eta-Aquarius. Provin din
Mercur Dna Simighean a Dlui. Alexandru Sicrea,
Cometa Halley úi este una din recomandat adunării preúedintele comunităĠii
De la mijlocul lunii aprilie cele mai cunoscute ploi de
până la mijlocul lunii mai, alegerea în funcĠia de româneúti din Newcastle,
stele din emisfera sudică.
planeta Mercur este vizibilă secretar a Dlui. Ing. Ionel spor în coordonarea
MeteoriĠii pot fi observaĠi în
pe cer cu aproximativ 2 ore Popescu (BEng, activităĠilor compatrioĠilor
jurul datei de 5 úi dimineaĠa
înainte de răsărit. MIEAust) (Design noútri din zonă.
între 19-28 mai.

Adresa noului website al parohiei, construit


úi administrat gratuit de Dl. Gabriel DiĠu, este:
http://alcor.com.au/sf_maria/

SPONSORI
SFÂNTA MARIA
SfântĆ üi bunĆ Marie, Eastern Eurotours
SlavĆ üi iubire Ħie! Suites 1 & 2, 66 Appel Street
Tu, a cerului reginĆ Surfers Paradise, QLD 4217 redacĠia:
ûi-a-îngerilor stĆpânĆ, Ph: (07) 5526 2855 pr. dr. Doru Costache
AjutĆ-ne de se poate prof. Cristina Tănase
Fax: (07) 5526 2944 dr. Simona Eracovici
ûi iartĆ-ne de pĆcate, Tel. gratuit: 1800-242-373 dr. Emil Eracovici
Cu iubirea ta divinĆ info@easterneurotours.com.au concepĠie grafică &
DĆ-ne minte üi luminĆ www.easterneurotours.com.au tehnoredactare:
SĆ trĆim în armonie Ion Nedelcu (Bucureúti)
De acum pânĆ-n vecie! Dr. Ovidiu Florică
George Roca, Dl. George Strungaru 64 Linthorn Ave,
Sydney Dna. Ana Mănescu Enfield South, NSW 2133.
Dna. Cornelia Stănescu phone: (02) 9642 02 60

ViaĠa parohială | martie - aprilie 2005 |