Sunteți pe pagina 1din 13

Folosirea hidrogenului drept combustibil Hidrogenul

Hidrogenul este o substan simpl, pur care se afl n cantiti foarte mici n atmosfer. Sub form de compui este foarte rspndit: ap, acid, baze. El este unul dintre cele ase elemente eseniale care constituie baza edificiului materiei organice vii (proteine, glicogen, amidon, lipide, acizi nucleici). Mai face parte din cele unsprezece elemente care alc\tuiesc 99.99% din atomii organismului uman. A fost descoperit de Cavendish `n anul 1776. El la numit "aer inflamabil", dar `n 1783 A.L. Lavoisier a dovedit c acesta intr n componena apei i i-a dat numele de hirogen care nseamn generator de ap.

Simbol chimic: H Formula chimic\: H2 MH2 = 2


H2 1 mol H2= 2g; 6,023 1023 molecule

METODE DE OBINERE:
1.

ELECTROLIZA APEI ACIDULATE 2H2O ELECTROLIZ| -2H2 + O2 2. REACIA METALELOR DIN GR. APA 2Na + 2H2O- 2NaOH +H2 3. REACIA METALELOR CU ACIZII

IA

IIA

CU

Zn + 2HCl- ZnCl2 + H2

UTILIZRI ALE HIDROGENULUI:


-obinerea benzinelor sintetice -combustibil pentru rachete -sufltor oxihidric -umplerea aerostatelor -obinerea amoniacului

PROPRIETI CHIMICE: I REACIA CU SUBSTANE SIMPLE


REACIA CU OXIGENUL 2H2 + O2 = 2H2O (ap\) Prin arderea hidrogenului ntr-un curent de oxigen se obine temperatura necesar sudurii autogene i tierii metalelor chiar sub ap.
1.

REACIA CU METALE 2Li + H2 = 2LiH (hidrur de litiu) 3. REACIA CU NEMETALELE Cl2 + H2 = 2HCl (acid clorhidric) Prin arderea hidrogenului n clor se formeaz o substan gazoas\ - aciclorhidric
2.

II REACTIA CU SUBSTANE COMPUSE


1.CuO + H2 = Cu + H2O Reacia poate fi utilizat pentru obinerea cuprului. Dac n locul oxidului de cupru se folosesc ali oxizi, se obin metalele respective.

PROPRIETI FIZICE:
Hidrogenul este un gaz inodar (fr miros), insipid (fr gust), incolor.
1.

Se dizolv foarte puin n ap. Are densitatea de 14,4 ori mai mic dect a aerului (H2 = 0,0899 g/L) de aceea este folosit la umflarea aerostatelor. 4. Se dizolv uor n unele metale nclzite, iar hidrogenul reinut n aceste metale este foarte reactiv i poate fi folosit `n reacii de hidrogenare (obinerea margarinei). 5. Se lichefieaz foarte greu, la o temperatur o de -250 C i se utilizeaz la obinerea unor temperaturi foarte sczute. Mai este folosit drept combustibil pentru rachete. 6. Nu se dizolv n cauciuc de acea este utilizat la umplerea baloanelor de cauciuc. 7.Difuzeaz prin pereii poroi. Avnd atomul cel mai mic, viteza de difuzie este mai mare dect a celorlalte gaze.
2. 3.

Hidrogenul

este

un

element

chimic

sub

forma

de

gaz,

la

temperatura camerei, Este incolor, inodor, insipid si foarte inflamabil. Atunci cand arde in aer, formeaza apa. Chimistul francez Antoine Lavoisier a numit hidrogenul dupa cuvintele grecesti pentru "cel care formeaza apa". Hidrogenul are cei mai mici atomi fata de alte elemente. Un atom de hidrogen contine un proton, incarcat electric pozitiv si un electron, cu atat mai mic. Hidrogenul se gaseste sub forma de gaz, dar nu si in atmosfera. In gaz, perechile de atomi de hidrogen se unesc pentru a forma molecule. Hidrogenul a fost unul din primii atomi care s-au format in Univers. S-au format la aproximativ trei minute dupa Big Bang, explozia care a format Universul asa cum il stim. Protonii au inceput sa se combine cu electronii pentru a forma atomi de Hidrogen abia dupa 300.000 de ani si s-a terminat dupa 1.000.000 de ani. Inauntrul stelelor, nucleii se combina in reactii nucleare pentru a forma atomi de Heliu. Aceste reactii chimice creeaza lumina si caldura Soarelui si a altor stele. Hidrogenul este primul element din Tabelul PEriodic si este reprezentat de litera "H". De obicei este plasat in

perioada 1, Grupa intai. El se poate combina cu aproape orice element si sa formeze compusi chimici mai multi decat orice alt element. Hidrogenul este al zecelea cel mai intalnit element pe pamant. Deoarece este foarte usor, acesta ocupa mai putin de 1% din masa totala a pamantului, Hidrogenul pur nu se gaseste in natura, deoarece el nu poate intretine viata, dar unii vulcani si puturi de ulei degaza o cantitate infima de hidrogen gaz. Hidrogenul se gaseste in orice corp omenesc.Keratina, are se gaseste in unghii si fire de par si in enzimele din intestine. Se gaseste si in ADN, in moleculele din mancarea care ne furnizeaza energie zilnic : proteine, grasimi si carbohidrati. Alti compusi care contin oxigen sunt metanul (CH4), etanul, (C2H6), propanul (C3H8) si butanul(C4H10), in metanol si etanol (CH3OH si C2H5OH). El formeaza si compusi anorganici, cum ar fi apa, amoniacul (NH3), acidul clorhidric (HCl) si hidroxidul de sodiu( NaOH). 11422znx78qbq8i Este cel mai cunoscut element din unvers. Spectroscoapele, instrumente care masoara lumina si capacitatea luminii de a detecta elementul care o produce au descoperit ca in Soare exista Hidrogen si in majoritatea stelelor, daca nu in toate. Multi cercetatori cred ca din hidrogen au derivat alte elemente chimice 90% din atomii din Univers sunt de Hidrogen, 9% Heliu si restul de 1% alte elemente. Elemente mai grele se produc prin fuziune, proces prin care un atom se transforma complet intr-un alt atom, al altui element. Fuziunea are loc la o temperatura foarte mare, de aproximativ 200 de milioane de grade Celsius. La aceasta temperatura, atomii se unesc. Atomii de hidrogen din stele fuzioneaza pentru a forma Heliu, iar reacita de fuziune degaja energie. Odata ce procesul incepe, steaua se incalzeste, astfel incat la un miliard de grade Celsius, aproape orice element se poate forma. Hidrogenul se gaseste in spatiul interstelar, ca atom al gazului si ca molecule, raspandit ca o molecula pe centimetru cub.

La temperatura camerei, hidrogenul nu reactioneaza cu alte substante. Legatura dintre cele doua molecule de hidrogen este foarte puternica si poate fi rupta doar cu o cantitate de energie foarte mare. Incalzit la flacara sau cu scantei, hidrogenul gaz va reactiona violent in cu oxigenul in aer pentru a produce apa. In urma procesului de electroliza al apei, aceasta se va descompune in Hidrogen si Oxigen, cele doua elemente care o compun. In alte molecule care contin hidrogen, legatura de covalenta dintre un atom de hidrogen si alt atom este foarta slaba si se rupe usor. Acesti compusi se numesc acizi. Acestia actioneaza coroziv asupra suprafetelor. Acizii slabi, cum ar fi acidul acetic, CH3CO2H, care se gaseste in otet sau acidul citric (HOC[CH2CO2H]2CO2H), care se gaseste in citrice, dau mancarii un gust acrisor. Cand un acid se amesteca cu apa, atunci se dizolva si legatura dintre element si hidrogen se rupe, lasand electronul in urma.Atomul de hidrogen se incarca pozitiv, devenind un ion pozitiv. Partea incarcata negativ din acid, spre exemplu CH3CO2, ramasa de la acidul acetic se numeste anion. Hidrogenul realizeaza legaturi ionice cu unele metale, creand un compus numit hidrid. Doi atomi formeaza o legatura ionica atunci cand un atom doneaza celuilalt un electron. In legaturile ionice ale hidridelor, atomul metalului da hidrogenului un electron, astfel rezultand ionul negativ de hidrogen si metalul devine ion pozitiv. Ionii incarcati diferit se atrag dupa aceea, pentru a forma alt compus. (NaH). Hidrogenul poate crea o legatura unica, numita legatura de hidrogen, care se formeaza doar cu atomi de Oxigen, Azot sau cu Fluor. Cercetatorii cred ca aceste legaturi speciale sunt cele mai importante dintre toate. Hidrogenul tine moleculele de apa "legate", prevenind moleculele sa se separe sau sa se evaporeze la o temperatura joasa. Fara aceste legaturi, apa ar fierbe pe la -80 de grade Celsius, in loc de 100 de grade. Legaturile de hidrogen tin impreuna si legaturile ADN. Hidrogenul este situat in grupa I, perioada intai, deoarece are un singur electron si se comporta

asemeni metalelor alcaline din grupa IA. Dar el nu este un metal propriu-zis, doar sub presiuni extreme el devine condctor de electricitate si reflecta lumina. Unii astrologi considera ca acel camp magnetic care se afla in jurul planetei Jupiter este creat de catre hidrogenul metalic ce inconjoara planeta. Presiunea imensa inauntrul planetei previne unirea a doi atomi de hidrogen. La aproximativ 5000 de grade Celsius si o presiune de 1,8 milioane de ori mai mare decat cea a pamantului, hidrogenul se transforma in metal. Pe langa electroliza apei, hidrogenul a mai fost obtinut si prin reactia unui metal cu un acid. O astfel de reactie are loc intre Zinc si Acid Clorhidric. Din hidrogen se obtine amoniacul, dupa metoda chimistului german Fritz Haber, iar din amoniac se produc ingrasaminte si explozive. Se obtine metanul, folosind o cantitate mare de hidrogen, si alcoolul metanol (CH3OH), folosit ca degivrant. Industria alimentara adauga hidrogen la uleiuri lichide, formand margarina. Metalurgistii folosesc hidrogenul pentru a separa metalele pure de oxizii lor. In reactia oxidului de Cupru cu Hidrogenul, Oxigenul se uneste cu Hidrogenul, lasand in urma Cuprul. Cercetatorii mai folosesc hidrogenul lichid pentru a studia superconductivitatea electrica si alte efecte. Hidrogenul gaz pluteste in aer, fiind folosit pentru a ridica Zeppeline in aeri si alte nave. Deoarece este si foarte inflamabil, au avut loc o multime de accidente, cum ar fi explozia Hindenberg din 1937. Aeronavele folosesc acum heliul, deoarece nu este inflamabil si este mai sigur. Hidrogenul se foloseste drept combustibil pentru automobile, frigidere, avioane si este mult mai usor de manevrat si pastrat. In acest moment se creeaza automobile ce folosesc Hidrogenul ca sursa unica de combustibil, pentru a fi mai ecologice. Industria aerospatiala foloseste Hidrogenul drept combustibil pentru navete. Inginerii sunt interesati de folosirea hidrogenului drept combustibil pentru avioane, deoarece are o densitate mai mica. Combustibilii obisnuiti ingreuneaza prea mult avioanele, astfel putand fi economisita energie valoroasa. Hidrogenul

combustibil ar putea eradica poluarea, din moment ce produce apa atunci cand arde. Inginerii folosesc izotopii oxigenului, deuteriul si oxidul de deuteriu, numit si apa grea pentru a controla activitatea nucleara din uzine. Deuteriul este de doua ori mai greu decat protiul, astfel si compusul de apa format este mai greu. Uzinele nucleare folosesc oxidul de deuteriu pentru a incetini particulele implicate in reactia nucleara, incetinind reactia cu totul. Incetinirea reactiilor le permite cercetatorilor sa studieze in amanunt conditiile in care are loc si ce fenomene chimice mai au loc. Chimistul englez Henry Cavendish a descris proprietatile

hidrogenului gaz pe la mijlocul anilor 1700. Cavendish a numit hidrogenul "Aer inflamabil" si a inceput sa-l studieze. In acelasi timp cu el, fizicianul James Watt sustinea si el ca a descoperit hidrogenul, dar Cavendish a ramas in istorie ca fiind primul. Deuteriul si tritiul au fost descoperiti in secolul 20. Dupa Primul Razboi Mondial, fizicianul Francis W. Aston a inventat spectograful, descoperind izotopii hidrogenului. In 1932 americanul Harold C. Urey si asociatii lui au izolat si au descoperit deuteriul. Acesta a prezis ca apa formata cu ajutorul deuteriului se evaporeaza mai greu decat cu protiul. Tritiul a fost format prin "bombardarea" deuteriului cu cate un proton si un neutron, prin anii 1940.

Hidrogenul , combustibilul viitorului

Principala problema ridicata de sursele de energie reutilizabile, este stocarea. Energia electrica este de

obicei utilizata ca atare, iar pentru stocarea ei exista deja solutii. In ce priveste energia solara si eoliana, insa, stocarea acestor forme de energie pentru . Hydrogenul poate stoca energie tot asa cum produsele petroliere stocheaza energie. Purtator de energie Sursa primara de energie poate fi orice sursa reutilizabila, de exemplu a vantului, biomasei sau altele, dar avantajul utilizarii hydrogenului ca mediu de stocare este ca vom putea utiliza energia stocata de acesta pentru aplicatii mobile (auto, aviatie etc). Proprietati
Hidrogenul este incolor indoor neotravitor

Greutatea specifica este de 0.09g/l, de 14.4 ori mai usor decat aerul. Hidrogenul se condenseaza la -252.77C iar greutatea specifica a hidrogenului lichefiat este de 71 g/L, ceea ce ii confera cea mai mare densitate de energie pe unitatea de masa intre toti combustibilii si purtatorii de energie: 1 kg de hidrogen contine la fel de multa energie ca si 2.1 kg de gaze naturale sau 2.8 kg petrol. Densitatea de energie pe unitatea de volum a hidrogenului lichefiat este un sfert din cea a petrolului si o treime din cea a gazelor naturale.

Avantaje ecologice

Arderea hidrogenului in motoare cu combustie interna sau turbine de gaze produce emisii neglijabile de noxe. Daca este folosit in baterii celulare de joasa temperatura ex PEMFC emisiile pot fi reduse la zero. In procesul de generare a energiei din hydrogen si aer sau oxygen singurul produs de reactie este apa distilata. In baterii celulare de temperatura inalta, emisiile sunt de o suta de ori mai mici decat in termocentrale conventionale.

Obtinerea hidrogenului. Hidrogenul nu poate fi gasit in natura in stare pura, adica in starea in care poate fi folosit ca purtator de energie), deci nu poate fi exploatat la fel ca petorolul sau carbunele. Deoarece trebuie extras din compusi chimici, oamenii de stiinta il denumesc purtator de energie secundar. Cel mai cunoscut compus este apa, ce contine doi atomi de hydrogen si unul de oxygen, dar exista si alte substante ce contin hydrogen, de exemplu metanul, care contine un atom de carbon si 4 atomi de hydrogen. Biomasa este un alta exemplu de continut bogat in carbon si hydrogen. Indiferent de sursa din care extragem hidrogenul, este nevoie de un process de obtinere si acesta presupune un consum de enrgie. Marele avantaj, insa este ca pentru generarea hidrgoenului nu este strict necesar sa utilizam energie provenita din combustibili fosili. Energie eoliana, solara sau a apelor. Productia de hidrogen nu este ceva de data recenta. In fiecare an, cca 500 miliarde de metri cubi de hydrogen sunt produsi, stocati, transportati si utilizati, cu precadere in industria chimica si petrochimica. Cea mai mare parte insa este obtinuta ca un produs secundar din prelucrarea combustibililor fosili (petrol si gaze naturale)

Electroliza, adica obtinerea hidrogenuli din apa este in present, precum si in viitorul apropiat, singurul process cu aplicabilitate practica. Deocamdata, din punct de vedere economic, electroliza este o alternativa buna numai in acele tari in care exsita mari hidrocentreale, deoarece foloseste energie electirca, adica tot un purtator secundar de energie, care trebuie sa fie obtinuta ieftin. Hidrogenul permite utilizarea energiei provenite din surse regenerabile, jucand rolul unui combustibil pentru autovehicule sau combustibil in care produc energie electrica sau termica. In viitor oricine va putea conduce sau gati folosind hydrogen generat din energie solara sau eoliana. In particular, hidrogenul este singurul purtator de energie (agent energetic) care face posibila propulsarea aeronavelor folosind energia solara. In privinta mijloacelor de transport, hidrgoenul poate servi drept combustibil pentru aproape orice autovehicul. Exista doua moduri in care Hidrogenul poate arde in motoarele conventionale in locul benzinei Hidrogenul poate fi utilizat in baterii FC care genereaza energie electirca pentru masinile cu motor electric. Avantaje majore al optinuii FC Pe teava de esapament nu iese decat apa!

Nu exista zgomot si vibratii ca la motorul cu ardere interna

Motoarele electrice au randament mai bun, deci se reduce si consumul de energie. O masina cu FC oprita la semafor nu produce zgomot, pur si simplu deoarece motorul ei nu functioneaza Zgomotul este mult redus la demaraje, deci poluarea fonica a oraselor va fi mult redusa.

Marii producatori de automobile au pus deja la punct modele de masini care merg pe solutia FC, desi unii inca cerceteaza motoarele cu combustie. Probabil ca in 2005 vom vedea primele autoturisme de serie functionand cu FC, dar decizia nu este definitv luata, daca in FC va fi methanol sau hydrogen. Deocamdata nu exista o infrastructura a statiilor de alimentare cu FC. Si pentru autobuze exuista cele doua concepte diferite, de motor cu combustie si FC. Ambele sunt mult mai putin poluante decat autobuzele diesel. Hidrogenul a fost descoperit de faimosul fizician englez Henry Cavendish, care era cel mai bogat dintre invatati si cel mai invatat dintre bogati,dupa cum spunea unul dintre contemporanii sai. Putem adauga ca era si cel mai meticulos dintre oamenii de stiinta.Se spune ca atunci cand Cavendish la o carte din propia-i biblioteca intotdea-una isi punea in locul ei cartea de vizita.Cel mai linistit dintre savanti,devotat in intregime cercetarii stiintifice,intotdeauna absorbit de stiinta,avea reputatia unui pustnic excentric.Ori acestea erau tocmai calitatile care faceau posibila deacoperirea noului gaz,hidrogenul.

El a facut descoperirea in 1766,iar in 1783 profesorul francez Charles a facut sa zboare primul balon cu hidrogen. Hidrogenul a fost si pentru chimisti a descoperire pretioasa.El I-a ajutat sa descifreze structura acizilorsi bazelor,aceste foarte importante clase de compusi chimici. El a devenit un reactor de laborator indispensabil pentru precipitarea metalelor dinsolutiile de saruri si pntru reducerea oxizilor metalici.Si daca am presupune ca hidrogenul nu a fost descoperit in 1766,ci , sa spunem o jumatate de secol mai tarziu ( astfel de lucruri s-ar fi putut intampla),progresul chimiei in teorie si practica ar fi intarziat prea mult timp. Cand chimistii au inceput sa-l cunoasca indeajuns de bine si practicienii sa-l foloseasca pentru producerea de substante importante,acest gaz a atras atentia fizicienilor.Studiul lui le-a furnizat multe informatii care au imbogatit considerabil cunostiintele stiintifice din acea vreme.

BOTEZ MIRUNA IOANA Liceul de Stiine ale Naturii Grigore Antipa Botosani CLASA A VIII-A