Comunitatea rurala studiata: Comuna DARMANETI Judeul SUCEAVA

Prezentare: Relieful comunei Darmanesti este o parte integranta a Podisului Sucevei, parte dintr-o unitate structurala mult mai intinsa, ce prezinta prelungirea spre sud - vest a platformei est europene. Zona de nord est a localitatii este formata din dealuri fragmentate de ape torentiale si de paraie ce au apa numai in sezonul din toamna si pana la topirea zapezii. Zona de sud- est a localitatii este folosita pentru agricultura, pe cand cea din nord vest, inclusiv dealul Maritei este in parte o pasune naturala si o padure cu esente de fag, carpen, stejar, arin, mesteacan, molid si alte specii. Partea reliefului cuprinsa intre dealul Gruni, soseaua nationala si lunca Sucevei este folosita in cea mai mare parte de teren agricol unde predomina culturile de cartofi, sfecla de zahar, porumb, grau, orz cat si alte plante. Asezare geografica : Comuna Darmanesti este situata in partea de est a judetului, la o departare de 15 km de municipiul Suceava, resedinta judetului cu acelasi nume. Pozitia localitatii este favorizata de dispunerea satelor componente pe pantele dealurilor, ceea ce le fereste de reversarile si de inundatiile raului Suceava si a paraului Hatnuta, exceptie facand unele parti ale satului Darmanesti, in zona garii CFR. In partea de nord est a localitatii sunt asezate satele Calinesti Enache si Calinesti Vasilache, marginite la est de dealul Cetatii si la vest de dealul Gruni si sunt scaldate de paraul Hatnuta, avand legatura buna cu celelalte asezari prin drumul judetean ce duce la Siret sau Suceava. Pozitia geografica a satelor Darmanesti, Mariteia Mare, Mariteia Mica si Danila le asigura o buna legatura de transport prin soseaua nationala si cea judeteana, ce duce spre orasele Suceava, Radauti, Siret, precum si prin nodul de cale ferata de la Darmanesti si prin halta Danila. Teritoriul administrativ al localitatii cuprinde o suprafata de 50,3 kmp si are in componenta sase sate: Darmanesti, Mariteia Mare, Mariteia Mica, Danila, Calinesti Enache si calinesti Vasilache. Delimitarea teritoriului comunei este realizata in mare parte de raul Suceava in VSV si de unele paraie in NV, pe platoul Dealu Mare in ESE din Podisul Dragomirna.

Comunele vecine teritoriului administrativ al localitatii sunt: Scheia, Todiresti, Granicesti, Calafindesti si Patrauti. Populatie : Populatia comunei Darmanesti este formata din 5876 persoane, din care 55% reprezinta populatia activa. Clima : Datorita asezarii sale, comuna Darmanesti, ca si intregul judet Suceava, are o clima temperata cu nuanta continentala, dar specifica zonei de podis. Fauna : Fauna din zona padurilor este reprezentata de mamifere precum: vulpea, mistretul, caprioara, veverita si de pasari ca bufnita, ciocanitoarea, cotofana, cucul, iar pentru zonele de pasune si de terenuri agricole se aminteste de potarnichea, prepelita si altele. In zona baltilor se intalnesc ratele, iar dintre pesti crapul, stiuca, in timp ce in raul Suceava se gasesc cleanul si scobarul. Vegetatie : Datorita conditiilor naturale in care este asezata localitatea, intalnim o vegetatie variata, incepand cu cea din zona montana, de stepa, silvostepa si lunca. Vegetatia de padure este dominata de fag, utilizat cu predilectie pentru placaj, urmeaza apoi carpenul si artarul, mai ales in zona satelor Mariteia Mare si Darmanesti. Prin pasunile de deal apar plante specifice stepei si mai ales silvostepei, precum garofita, flamanzica, papadia si paiusul. In cuprinsul luncii raului Suceava si al afluentilor sai intalnim plopul, arinul, rachita, asociate cu plante specifice locurilor mlastinoase si de balta ca rogozul, stuful si papura. Soluri : Solurile specifice Podisului Sucevei sunt intalnite si in teritoriul comunei Darmanesti. Solurile cu o frecventa mai mare sunt cele argiloiluviale brune si podzolice, care ocupa dealurile pana la soseaua nationala. Intre soseaua nationala si lunca Sucevei intalnim soluri cernoziomice legivate, iar in continuare soluri aluviale de lunca. Solurilor sunt bune pentru cultura cartofului, a sfeclei de zahar, a porumbului si a graului, iar restul este preferat pentru cultura plantelor furajere.

Facilitati pentru intreprinzatori : Administraia local este dispus s colaboreze cu eventuali investitori oferind anumite faciliti, ntre care:

prezentare i reprezentare comunitate; suport logistic i consultan; scutiri de taxe i impozite n temei legal; concesionari de terenuri;

Dezvoltare infrastructurala : Dotarea infrastructurala a zonei este reprezentata de alimentare cu energie electrica pe 90% din suprafa, drumul asfaltat pe 10%, serviciu de telefonie fixa si televiziune prin cablu. Reteaua de drumuri are lungimea de 81 km. DC 38 are 10 km din care 3 km sunt asfaltati si este nevoie de asfaltare pe 5,5 km strada cu SF si 3 km (2 intrari in localitate) si de pietruire pe 7 km din 10 km. Totodata 70 de parcele pentru construirea de case (1000 mp) au nevoie de extindere de retea de alimentare cu energie electrica si de modernizare pe 0, 5 km. Sunt 206 case neelectrificate din lipsa extinderii de retea. Iluminatul public are de asemenea nevoie de modernizare in proportie de 70%. Alimentarea cu apa potabila poate fi realizata prin captarea de izvoare existand deja un studiu de fezabilitate. In ceea ce priveste aductiunea de gaze magistrala Suceava Radauti exista la Consiliul Judetean un proiect pentru alimentare, dar are nevoie de finantare. Mai este nevoie de investitii si pentru amenajarea platformelor ecologice de gunoi. ntre investiiile n proiect la nivelul comunei se numr pietruirea drumurilor comunale, iar n proiect modernizarea i asfaltarea pe o lungime de 5,5 km. Sunt necesare fonduri pentru realizarea unei reele de alimentare cu ap i canalizare, pentru racordarea comunei la magistrala de gaz metan care trece prin comun, pentru modernizarea reelei de iluminat i pentru reabilitarea drumurilor comunale. Comert si tranzactii :

Administraia local i exprim dorina nfririi cu o localitate similar din Germania sau Austria.

Agroturism: Sunt posibile investiiile n dezvoltarea agroturismului i a turismului religios: exist pe raza comunei apte biserici. Agricultura : Baza economica a ocupatiilor locuitorilor comunei Darmanesti, a fost inca de la intemeiere asezarilor agricultura. Conditiile naturale de mediu au permis cultivarea de plante si cresterea unui numar mare de animale, activitati specifice zonei colinare a Podisului Sucevei. Suprafaa: total 5051 ha, din care arabil 2770 ha, pduri 1005 ha, pune 776 ha, fnee 34 ha, livezi 5 ha. O cultura de maxima importanta este cea a cartofului, care reprezinta si hrana de baza atat a populatiei, cat si a animalelor. Un loc aparte il ocupa si plantele tehnice si industriale, in primul rand cele textile si sfecla de zahar. Inul si canepa se cultiva pe locuri mai restranse. Legumicultura este legata mai ales de nevoile de consum proprii ale populatiei, desi in ultimul timp mai ales cultura de varza a adus venituri substantiale locuitorilor. Pomicultura ar putea da rezultate mult mai mari, daca ar exista o mai mare preocupare in acest domeniu. Livezile ocupa o suprafata importanta cu meri, pruni si mai putin nuci si ciresi. Sunt necesare tehnologii moderne de cultivarea a terenurilor agricole i infiintarea de centre de prelucrare a produselor; solul, relieful i clima sunt pretabile culturilor de cartofi aa c pot fi fcute investiii n modernizarea tehnologiei de lucru dar i n amenajarea unor fabrici de prelucrare a cartofilor. Sectorul zootehnic al comunei poate fi dezvoltat prin amenajarea unor centre de prelucrare a produselor animale: carne, lapte, ln dar i prin amenajarea unor ferme de cretrere specializat a acestora. Se pot face investiii n exploatarea i prelucrarea lemnului. Pot fi reluate culturile de plante tehnice i de plante medicinale.

Surse de documentare: discutii, internet si lucrarea ,,Monografia comunei Darmanesti