MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

ORDINUL Nr. 303 din 46.09.2003 .

pentru aprobarea reglementarii tehnice ,,Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn (revizuire NP 005-96)", indicativ NP 005-03

In conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea n r 1011995, privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare, In temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 si ale art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 740 / 2003 privind organizarea $i functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Avand in vedere avizul nr. 41/08.07.2003 al Cornitetului Tehnic de Specialitate, Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmi3torul
ORDIN: Art. 1. - Se aproba reglementarea tehnica ,,Norrnativ privind 'proiectarea construc~iilordin lemn (revizuire NP 005-96)", indicativ, NP 005-03, elaborata de Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti si prevazuta In anexa' care face parte integranl din prezentul ordin. Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romanici, Partea I. Art. 3. - La data publicarii prezentului ordin i$inceteaza valabilitatea reglementarea tehnica Codul pentru calculul si aicatuirea elementelor de constructii din lemn, indicativ N P 005-96, aprobata prin ordin MLPAT nr. 25/N/08.04.1996 Art. 4. - Directia Generala Tehnica va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU, MIRON TUDOR MITREA

/
1

' Anexa se publica in Buletinul Constructiilor editat de Institutul National de CercetareDezvoltare in Constructii si Economia Constructiiior - INCERC Bucuresti.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR. CONSTRUCOIILOR $1 TURISMULUI

DIN LEMN (REVIZUIRE NP 005-96) INDICATIV NP 005-03

CUPRINS
Cap 1 GeneralitOti ........................................................................ 10

..

Elaborat de:

UTCB . Facultatea de Constructii Civile. Industriale $i Agricole. Catedra de Constructii civile. inginerie urbana si tehnologica

1.1. Obiect si doineniii de aplicare ......................................10 1 .2. Unitati de misura .......................................................... 1 1 1.3. Simboluri ...................................................................... 1 1 1.4. Clasificare eleinentelor si a constructiilor diil lemn ..... 25 1.5. Priiicipii generale de alcatiiire si calcul ........................ 28 1.5.1. Verificarea eleinentelor ..................................... 28 1.5.2. Deterininarea solicitiri lor .................................. 30 1.5.3. Caracteristicile materialuliii lemnos .................. 30 1.5.4. Conditii speciale de calci11 ................................. 30 31 1.5.5. Actiuni ...............................................................
Cap 2 Materiale ..................: .........................................................32

Rector: Responsabil tema: Colectiv de elaborare:

prof .. dr . ing Petre PATRUT prof . dr . ing. Maria DARIE prof . dr . ing. Maria DARIE sef lucrari: ing. Ruxandra ERBASU as . univ. ing. Lucian PANA as . univ. ing. Monica PANTELIMON prof . dr . ing. Mihai VOICULESCU

..

Consultant:

2.1. Specii de leinii iitilizate si domenii de folosinte ........... 32 2.2. Masa volumica .............................................................36 2.3. Rezistentele caracteristice ale lemniilui inasiv la diferite solicitiri ........................................................... 37 2.4. Rezistentele de calciil ale lemi~iiluiinasiv .................... 39 2.5. Eleinente metalice pentru itnbinari si structiiri inixte ........................................................................... 43

Avizat de:

DIRECTIA GENERALA TEHNICA . M.T.C.T

Director general: Responsabil de tema:

ing. lon STANESCU ing. lon NICULESCU

Cap.3 Prevederi generale privind proiectarea construcfiilor din lemn ..............................................................................44 3.1 . Prescriptii generale de proiectare ..................................44 3.2. Prescriptii generale de alciitiiire ?i calci11 ..................... 45 3.3. Stabilirea deschiderii de calcul ..................................... 50 3.4. Deformatii maxime admise .......................................... 5 1 3.5. Lungiini de flambaj gi coeficieiiti de zveltete limita .... 55 Cap 4 Calculul barelor din lemn cu sectiune simpl5 ................. 59
4.1 . Relatii generale de calcul ............................................. 59 4.2. Bare solicitate la intindere axial paralel cu fibrele .... 6 1 4.3. Bare solicitate la coinpresiune axial paralel cu fibrele ........................................................................... 62 4.4. Bare solicitate la compresiune perpendiculari pe fibre .............................................................................. 66 4.5. Bare solicitate la strivire oblici ................................... 67 4.6. Bare solicitate la forfecare ............................................ 69 4.7. Bare solicitate la incovoiere ......................................... 7 1 4.8. Bare solicitate la incovoiere oblica ............................... 73 4.9. Bare solicitate la intindere si incovoiere (intindere excentrica) ...................................................................75 4.10. Bare solicitate la coinpresiiiiie $i incovoiere (compresiune excentrici) ............................................. 76

5.3.1 . AlcZituirea hareior compiise coinpriinate ........... 8 1 5.3 .2 . Calculul barelor coinpuse comprimate ..........,... 81 5.3.2.1. Bare pachet ........................................... 81
5.3.2.2. Bare co fururi lungi si bare cu eclise coiitiriue ................................................ 85 5.3.2.3. Bare cu fururi scurte ............................. 86

..

5.4. Bare compuse solicitate la cornyresiline $i incovoiere (compresiune excentricii) ............................................. 87 5.5. Bare compuse solicitate la incovoiere .......................... 90 5.5. l . Alctuirea barelor compuse incovoiate ............. 90

5.5.2. Calculul grinzilor compuse solicitate la incovoiere ............................................................. 91

Cap 6 Calculul ?i executia imbiniirilor elementelor de constructie din lemn .......................................................... 93 6.1. Clasificarea imbinrilor ................................................ 94 6.2. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasce iinbinarile ..................................................................... 96 6.3. Iinbiiiari prin chertare ................................................... 98 6.3.1 . Elemente generale .............................................. 98 6.3.2. imbinari prin cliertare la piese amplasate in prelungire ............................................................. 98
6.3.3. fmbinri priti chertare la piese dispuse perpendicu lar ....................................................... 99 6.3.4. finbinri prin chertare la piese amplasate sub
t

..

Cap 5 Calculul barelor din lemn cu secfiune compus5 ............. 79 5.1. Definirea barelor compuse si principii de calcul .......... 79 5.2. Bare compuse solicitate la intindere axial .................. 80 5.3. Bare compuse solicitate la compresiune axiala ............ 8 1

..

unghiul a ............................................................

102

,
l

6.3.4.1 . Date coiistructive ................................ 102

6.3.4.2. Calciilul iiiibin2rilor prin chei-tare froistali ................................................106

6.4. iinbiiiari cu pene prisinatice din lemn si cu pene iiselare metalice .......................................................... 1 1 1 6.4.1 . iinbiii2ri cu pene prismatice dili leinii ............. I l I

6.5.6. Date constructive priviiid iinbinarile cii pene iaimelare fl exibile ............................................... 6.5.7. Capacitatea de rezisten! a iinbin5rilor cu pene laiiielare flexibile ....................................... 6.6. Inibinilri cu tije solicitate la sinulgere ........................ 6.6.1. Date constructive ............................................. 6.6.2. Capacitatea de rezisteiiti a iinbiiiirilor cu tije solicitate la smi.ilgere .......................................... 6.7'. iiiibiiiilri cu asaniblaje iiietalice ..................................

6.4.1.1. Date'constriictive ................................ 1 1 1 6.4.1.2. Calculul iiiibinarilor cu pene prisiiiatice diii leinii ............................ 1 14
6.4.1.3. Stabilirea iiuin5riilui necesar de pene

si distribuii-ea lor pe lunginiea

eleineiitului ........................................ 119 6.4.2. Tiribinari ci1 pene iiielare iietede, diiitate sau cu glieare ........................................................... I20 6.4.2.1 . Date constriictive ............... ................ 120 6.4.2.2. Calciilul iinbinirilor cu pene metalice inelare ................................................. 124 6.5. iinbiniiri cu tije $i cu pene lamelare flexibile ............. 127 6.5.1. imbinilri cii tije ciliiidrice prevederi generale .............................................................. 127 6.5.2. Tipuri de tije cilindrice .................................... 130 6.5.3. Date coiistructive privind iinbiniirile cu tije cilindrice elastice ........................................ 13 1 6.5.4. Capacitatea de rezisteiiti a iinbinirilor cu tije ...................................................................... 136 6.5.5. imbinilri cu pene lainelare flexibile; prevederi generale .............................................................. 140

6.$. Iiiibiiiiri iiicleiate ........................................................

6.8.1. Elen~ente generale ............................................ 6.8.2. Date constriictive $i particularitilti priviiid realizarea elemei~telor incleiate .......................... Cap 7 Prezentarea elementelor. subansamblurilor $i a constructiilor din lemn impotriva biodegradarii ?i a focrilui ............................................................................152 Comentarii ....................................................................................157 Bibliagrafie ..................................................................................

..

185

ONSTRUCTIILOR DIN LEMN

te: N P 005-96

Cap. 1. GENERALITATI
1.1. Obiect si domeniu de aplicare
I

1.1.1. Prezeiita norma tehnicii stabileste reglemeiit&rilede calcul si alcituire constructivi?i a eleinentelor de constructie din lemn masiv utilizate la coiistructii civile, industriale si agrozootehnice.
1.1.2. Temperatura maxima a mediului ambiant in care pot fi expioatate constructiile din lemn se limiteaza la maximum 55C.

i
I

Un itatile de rnasura folosite corespund sistemului international de masuri SI: - pentru foi-fesi incilrcari concentrate ...................... N sau kN; - pentru incarc8ri distribuite l inear ................... N/rnrn; kN/m; - pentru incarcari distribuite pe suprafaia ....... ~ l r n m ' ;k ~ l m ' : - pentru masa volumica ................................................ kg/m3: - pentru tensiuni normale si tangentiale ...................... ~ / m m ~ ( I ~ / m i n ~MPa); I = - pentru momente incovoietoare ..................... Nmm sau kNm.

1.3. Simboluri
l

1.1.3. La proiectarea elementelor de constructie di11 lemn, pentru asigurarea durabilitatii lor, trebuie s i se [in5 seama de regimul de expiinere la intemperii si la umiditate, precum si de conditiile specifice de exploatare. in functie de acesti factori, in proiectele de executie se stabilesc: - clasa de calitate a lemnului si specia utilizata; - inodul de alcatuire a elementelor de constructie: - inasurile de prezervare necesare. 1.1.4. Principi ile de proiectare, rezistentele de calcul si prescriptiile constructive din prezenta norma pot fi aplicate si la proiectarea constructiilor di11lemn cu alte destinatii decit cele de la piinctul 1.1.1 ., tinind seaina de conditiile tehnice specifice constructiilor respective.
D

- temperatura mediului inconj urator; - umiditate relativa a aerului; <p, po,os - valoarea maximi a masei volumice, fractilul de 95 %;
8
.

p0,95
0,95 0,05 R Ri R, Rcll

- fractilul de 95 %; - fractilul de 5 %; - rezistenta caracteristica; - rezistenta caracteristica la incovoiere statici; - rezistega caracteristica la intindere; - rezistenfa caracteristica la compresiune in lungul

- valoarea minima a masei volumice, fractilul de 5 %;

Elaborat de: UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII - BUCURESTI

Aprobat de: MINISTRUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR $1 TURISMULUI, cu rdinul

nr. 303 din 16.09.2003

i
l

fi brelor; - rezistenta caracteristica la compresiune in plan normal Rd pe directia fi brelor; - rezistenta caracteristica la forfecare in lungul fibrelor; R1 I1 RIl - rezistenta caracteristica 1.a forfecare in plan normal pe directia fibrelor; Eo,os - valoarea caracteristica a modulului longitudinal de elasticitate; E - modulul ~on~itudinal'de elasticitate;

- valoarea caratteristica a modulului transversal de

elasticitate; - inodulul traiisversal de elasticitate; - rezistenta de calcul; - coeficienti ai conditiilor de lucru care iiitroduc in calcul iiiniditatea de ecliili brii a iiiaterialul~iileinnos; - coeficienti ai conditiilor de Iiicru care iiitroduc in calcul iimiditatea de echilibru a materialului lemiios pentru incovoierea statica: - coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc in calcul iimiditatea de ecliilibrii a inaterialrilui lemiios pentru intindere; - coeficieiiti ai conditiilor de lucru care introdiic iii calcul iiiniditatea de ecliili brii a inaterialuliii leintios pentru compresiune in lungiil fi brelor: - coeficienti ai coiiditiilor de lucru care iiitroduc in calciil uiniditatea de ecliilibru a inaterialului lernnos pentru compresiuiie in plaii norma1 pe directia fibrelor; - coeficienti ai conditiilor de lucrii care iiitroduc in calcul iirniditatea de ecliilibrii a materialului leinnos pentru forfecare in lungii l fi brelor; - coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc in calcul uiniditatea de echilibru a materialuloi leinnos pelitrii forfecare in plan norinal pe directia fibrelor: - coeficienti ai conditiilor de lucru care introduc in calcul iirniditatea de ecliilibru a materialuliii lemiios peiitrii iiioduliil loiigitudii~alde elasticitate la incovoiere statica; - coeficieiiti ai coiiditiilor de lucru stabiliti in fiinctie de durata de actiune a iiicarcarilor; - coeficienti ai conditiilor de lucru stabiliti iii fiinctie de durata de actiiine a incircarilor pentrii incovoiere statica si forfecare; - coeficieiiti ai conditiilor de lucru stabiliti in fiinctie de durata de actiiine a inc8rcirilor pentru coinpresiune;

- coeficienti ai coiiditiilor de lucrii stabiliti in functie de dorata de aciiiine a incarcarilor peiitru intindere: - coeficienti ai conditiilor de lucru stabiliti iii functie de durata de actiiiiie a iiicircarilor peiitrii modulul longitudinal de elasticitate; - coeficieiiti partial i de siguraiit: - coeficienti partiali de sigiiraiita la incovoiere: - coeficieiiti partiali de siguraiit2 la intiiidere; - coeficienti partiali de sigliraiita peiitru coinpresiune in luiigul fibrelor; - coeficieiiti partiali de siguratita pentru compresiline in plan norinal pe directia fibrelor; - coeficienti partiali de sigliraiita pentru forfecare in lungiil tl brelor: - coeficieiiti partiali de sigoraiita prntru forfecare i11plan norinal pe directia fibrelor: - coeficient de frecare;

- grosiinea sectiunii traiisversale; - inaltimea sectiunii transversale;

- lungiiiiea miiiiina a cliertarii; - luiniiia goluliii; - deschidere de calcul; deforinatie inaximii finala la iiicovoiere; - sageata datorata iric2rcari lor permanente; - segeata datorat incarch-ilor temporare; - sageata datorata deformatici iinbin8rilor; - coiitrasgeata inifiala a grinzii neincarcate ; - sageata iiistantaiiee datoratl iiicarciirilor permanente: - sageata iiistaiitanee datoratl iiicarcarilor temporare: - coeficient care ia in considerare durata de actiune a inc8rciirilor $i clasa de exploatare a constructiei; - efort efectiv in tij; - efort capabil in tija; - lungiine de flambaj;

,,-

- zveltete admisibila; h, - coeficient de zveltete; - capacitate de rezistenta a barei la solicitarea i; F, SI - caratteristica sectionala; mi - coeficient de tratare; An,, - arie neta; - capacitate de rezistentii la intindere; T,. Ahrlr, - arie bruta; A,rluhirrarie sliibiri; A,.,lclil- arie de calcul; - capacitate de rezistenta la compresiune axiala paralela C,
h,
cu fibrele; cp, - coeficient de flambaj; Rf' - rezistentii de calcul la incovoiere staticli; - rezistenta de calcul la intindere; R RC,l - rezistentli de calcul la compresiune in lungul fibrelor; R - rezistenta de calcul la compresiune in plan normal pe directia fibrelor; P,I - rezistenta de calcul la forfecare in lungul fibrelor; R f i - rezistenta de calcul la forfecare in plan normal pe directia fibrelor; h - zveltete; - capacitate de rezistenta la compresiune in plan normal Qr pe directia fibrelor; A,. - arie de contact; m, - coeficient de reazem; R,", - rezistentg la strivire sub unghi a;

t111

- coeficient de frecare;
- coeficient ce tiiie cont de tipul forfecrii;

/3

I, e M,.

- lungimea pragului de forfecare; - excentricitate de aplicare a foqei; - capacitate de rezistentii la incovoiere;

a
A, N, V, Al Fr

- unghiul de inclinare a fortei fala de directia fibrelor; - arie,de strivire;

- capacitatea de rezistenta la strivire sub unghi a; - capacitate de rezistenr la forfecare in plan normal pe
directia fibrelor; - aria sectiunii care se foarfecii; - capacitate de rezistenta la forfecare in lungul fibrelor;

N{,l,,,, - modul de rezistenf de calcul; Whrli,- modul de rezistentii brut; L, - capacitate de rezistenta la lunecare; I - moinent de ineqie; S - moment static; Arnt - deformatie maxiina admisibila; M,. - capacitate de rezistente la incdvoiere pe directia x; A 4 - capacitate de rezistent la incovoiere pe directia y; M , - moment incovoietor efectiv pe directia x; ' M - moment incovoietor efectiv pe directia y; ftl,,,,e,,~,/deformatie maxirna finala la incovoiere pe directia x; f ,,,,,,,a,,,,l deformatie maxima finala la incovoiere pe directia y; - efort de intindere axial de calcul; T, M,, - moinent incovoietor de calcul; C,, - efort de compresiune axial de calcul; M'', - moment incovoietor maxim final; C , - efort axial de compresiune pe directia de aplicare a momentului; - forta taietoare de calcol; L$ nllt - coeficient de repartitie a incarciirilor; T,, - capacitate de rezistenta la intindere axial a elementului i; - rezistenta de calcul a lemnului masiv la intindere axialg; R A,,,,, - arie netii a sectiunii de calcul, pentru bara i; m i - coeficient de tratare a lemnului; E - modul de elasticitate; T,. - capacitate de rezistent a unei bare compuse din lemn, supusa la intindere axialii; - forta totalii efectiv de intindere intr-o bara compusa; T T,, , - forra efectiva de intindere aferenta elementului i; Ahrtlr - arie bruta a sectiunii de calcul, peiitru bara i; ,

, . - capacitate de rezistentli la compresiline a barelor pacliet

in raport cu axa x--v iiorinala pe rosturi; R : I I - rezistenta de calcul a lemnului masiv la coinpresiune axiala, parale12 cu fibrele; Ac.<rlc.,,laria sectiunii de calcul a tuturor elementelor coinponente ale barei pachet; q . - coeficient de flambaj, in raport cu axa x-x; ',, - capacitate portanta la conipresiune a barelor pachet in raport cu axa -v-v parale15 cu rosturile; - coeficieiit de flambaj, in raport cu axay-y; q,,,. - coeficient de zveltete transformat al barei, in raport cu A arca .)'--v; - coeficient de inqjorare a zveltetii barei coinpuse; - coeficieiit de zveltete a barei, in rapoi-t ci1 axa .v-].; - coeficient de calc~il; - diinensiuiiea sectiiiiiii transversale a iinei bare compuse, paralela cii rosturile; - diineiisiunea sectiuii i i transversale a unei bare compuse, in sens perpendicular pe rosturi; - numr de rostiiri; - lungime de flambaj a barei; - niiinar efectiv de sectiiini de forfecare: - diainetru tija; - grosiinea celei mai subtiri piese diil pacliet: - aria eleineiitelor principale ale barei coinpuse; - coeficient de zveltete a barei, in raport cu axa x-x; - razli iniiiiinli de giratie a sectiiinii, in raport cu axa x-.u; - inomeiit de iiiertie al eleinentelor principale, in raport ca ceiitriil de greutate al sectiunii, dupa axa .u-.u; - inorneiit .de inertie al elementelor seciiiidare. in raport cu ceiitriil de greutate al sectiunii, dupa axa .v-r; - raza de giratie a sectiunii, in raport cu axa -v--v; i,. - inoineiit de iiiertie al eleinentelor principale, in raport cu I,,., ceiitr~il greutate al sectiiinii, dupa arca de

- moment de ineflie al elementelor secundare, in raport cu centriil .de greutate a! sectiunii, dupa axa y-y; - coeficient de zveltete echivalent al barei, in raport cu

Al

CL> f
C,.

M;,

axa y-y; - iiumhrul de elemente principale; - coeficient de zveltefe al unui element izolat; - distantii diiitre dou fiiruri scurte; - raza de giratie, in raport cu axa y-y, a unui element izolat; - moinent de ineflie al unui element izolat, in raport cu centrul de greutate al sectiunii, dup axa y-y; - arie a uiiui element izolat; - efort de coinpresiune efectiv; - capacitate portant a barei la compresiune; - moment incovoietor maxiin fiiial, in raport cu axa

perpendiculara pe directia de actiune a f o ~ e l o r ; M: - capacitate de rezistentii corectata a barei la incovoiere, in raport cu axa perpendicularh pe directia de actiune a foflelor; - coeficient de reducere a modulului de rezistenti; k,. Rf - rezistent de calcul a leinnului masiv la incovoiere stat ica; WY - modul de rezistenta in raport cii axa y-y, pentru sectiunea cea mai solicitata a elementului compus; - forti de lunecare totalii; L, - moment static al sectiunii in raport cu axa neutra, S perpendicular pe planul de actiune al solicitrilor; - moinent de iiieflie brut al sectiuiiii in raport cu axa I principalh de inertie, perpendiculara pe planul de actiune a solicitarilor: A A l - - suprafata a diagramei fortei taietoare; L,., - capacitate de rezistent a elementelor de imbinare;

,.,

I.

17

frontale cu prag dublu; N,.,, - capacitate de rezisteiita la strivire a primului prag de chertare; N,.,2 - capacitate de rezistenta la strivire a celui de-al doilea prag de chertare; - capacitate de rezistenta a pragului la forfecare; Fr R I I - rezistenya de calcul a lemnului masiv la forfecare

7.

paralela cu fibrele; - aria pragului la forfecare; - coeficient de forfecare; - capacitate de rezistenta a primului prag de chertare la forfecare; - capacitate de rezistentii a celui de-al doilea prag de chertare la forfecare; - arie de forfecare a primului prag de chertare; - arie de forfecare a celui de-al doilea prag de chertare; - coeficient de forfecare corespunzator primului prag de chertare; - coeficient de forfecare corespunzator celui de-al doilea prag de chertare; - fort efectiva de forfecare; - forp efectiva de forfecare, corespunziitoare primului prag de chertare; - forti3 efectiva de forfecare, corespunzatoare celui de-al doilea prag de chertare; - incircare efectiv de calcul, care actioneazi perpendicular pe pragul de chertare; - incercare efectiva de calcul, aferentg primului prag de chertqre; - incartare efectiva de calcul, care actioneaz perpendicular pe pragul de chertare; - arie de strivire a primului prag de chertare; - arie de strivire a celui de-al doilea prag de chertare;

Nc/hj,/,>nefort axial din bulonul de solidarizare; Nel, b u I ~ ~ n capacitate de rezistengi a bulonu lili de sol idarizare; nh - numar de buloane; N, - efort axial efectiv de compresiune in iinbinare; - unghi intre piesele imbinate; a A,,, - arie neta a bulonului de solidarizare; R,,, - rezistentii de calcul a otelului la intindere; m0 - coeficient de lucru al bulonului in imbinare; V, - reactiune verticala in imbinare; Q,., - capacitate de rezistentii la strivire perpendicularii pe fibre; - numar de cuie necesare; n L - componenta orizontala a efortului din bulonul de sol idarizare; - capacitate de rezistenta minim5 a iinei tije; L, - lungime pan5 de imbinare; I,, - efort de lunecare care actioneazii asupra unei pene; Le,, L,,, - capacitate de rezistentii a unei pene; - rezistent de calcul a lemnului la compresiune; R: - suprafat de strivire a penei; A, m, - coeficient de reazem; ohl~c L ,,up, - capacitate de rezistenta a unei pene la strivire;

Il L cap - capacitate de rezistenta a unei pene la strivire paralela

L

, ,
I

cu fibrele; , - capacitate de rezistenta a unei pene la strivire perpend icu lara' pe fibre; - unghi de inclinare a laturii scurte a penei; - capacitate de rezistenfa a unei pene, stabilita din

p
L

&, ,

R7
A, m/

conditia de forfecare; - rezistenya de calcul a lemnului la forfecare;

- suprafata de forfecare a penei; - coeficient de forfecare;

L,j., -efortdelunecarepegrinda; L - capacitate de rezistenta a griiizii pe poqiunea dintre

b,

- latime a suprafetei de forfecare;

m,

- coeficieiit de iitilizare a mieziilili de lernii din interierul

&, ,

R:
A

doua pene, stabilita din condifia de forfecare; - rezistent de calcul a lemniilui la forfecare paralela cu fibre le; - suprafat de forfecare a grinzii intre doue pene;
- arie bruta a buloanelor de strngere; - coeficient care tine cont de slabiri in zona filetata a bulonului; - efort in buloii; - interspatiu intre elementele imbinate; - numer necesar de pene;

k,,'

penei; - coeficient de neuniformitale a distributiei eforturilor p uiiitare tangentiale pe suprafata de forfecare; - lungime prag de forfecare; 4 e - bra! de pirghie al cuplului de forfecare; a - grosiii~e dulap de lemn; - coeficient de reducere a capacitatii de rezistentii a k, peiielor; a - unghi determinat de directia efortului ce actioiieazj asupra unei pene si directia fibrelor piesei de lemn; IleL r , , - nurnar necesar de pene inelare;

Q,,
C

M'"" - efort axial total;

d -diametrutija;

L"""' - lunecare din incovoiere pe intreaga lungime a eleinentelor care se imbina; L ,,, - efort ininim capabil al unei pene;
- diametru interior panii inelarii; - inaltime pani inelara; - grosinie inel pana inelara; - fanta taiat dupa generatoare a unei pene inelare netede reglabi le; - distanta intre centrele a doua pene consecutive; - distanta intre ceritr~il penei si capatul eleinentului de imbinat, taiat drept; - distanta intre centrul penei si capgtul elementului de imbinat, taiat oblic; - e b r t efectiv care actioiieaz2 asupra unei pene: - capacitate de rezistentri minima a unei pene;
I

P"

I,

- adiincime de piitrundere a unei tije introduse prin batere

L &, L L,p , - capacitate de rezistenta a unei pene stabilita din conditia de strivire;

sau insurubare; - lungime tu;: d, , - diametru gaura pregatita pentru introducerea uiiui b~ilon; d,,, - diaiiietru tija; L,, . - lungime necesara a unui cui; , n - numr piese din pachet; C - grosime piese din pacliet; I - grosime pachct piese lemn, care se stringe cu buloane; - distanta intre axele tijelor in lungul fibrelor elementului; si - distantii de la tije pina la capatul elenieiitului din lemii, s2 in sens longitudinal fibrelor; - distantii intre axele tijelor pe directia transversala s3 fibrelor elementului; - distanrfi intre ultimul rind de tije si marginea s4 elemeiitului din lemn, pe directia transversala fibrelor elementului; C - grosimea celei mai subtiri piese din pachet; L,,, - capacitate de rezistenta a unei imbiiiari cu tije; - coeficient partial de siguran!2; y

L,,,,,,, - capacitate de rezistenta iniiiima a unei tije, intr-o secfiune de forfecare; ~ I I - numar tije; - numar sectiuni de forfecare in care lucreaza tijele; n, m, - coeficient al conditiilor de lucru; m,< - coeficient care introduce in calcul repartitia neuniforrn a incarc5rilor la tije; L,.,, - capacitate de rezistenta a unei tije intr-o sectiune de forfecare; k,, - coetlcient de multiplicare; (k,)"' - coeficient de inultiplicare; E,,,, - capacitate de rezistenta a unei tije cilindrice la strivirea elementelor centrale, pentru o sectiuiie de forfecare; L,, , - capacitate de rezistenfa a unei tije cilindrice la strivirea elementelor marginale, pentru o sectiune de forfecare; L,,., - capacitate de rezistenta a unei tije cilindrice la incovoierea tijei, pentru o sectiiine de forfecare; C - grosime a celei mai subtiri piese centrale; LI - grosiine a celei mai subtiri piese marginale; k, - coeficient de multiplicare; (k,)'" - coeficient de moltiplicare; h,. - adincime locas in grind; L,.,,, - capacitate de rezistentri a unei pene lamelare flexibile din lemn; L,, - capacitate de rezistenta a unei pene lamelare flexibile din leinn, stabilita din conditia de strivire a lemnului; L,, - capacitate de rezistenta a unei pene lamelare flexibile din lemii, stabilita din conditia de incovoiere a penei; - rezistenta de calcol a lernnului la compresiune R perpendiculara pe fibre; R f - rezistenti de calcul a lemnului la incovoiere statica; b, - latime palla; h,, - inaltime pani%; [P - grosime pana;

- coeficient de variatie a distributiei eforturilor de strivire pe iiialtiinea peiiei; - coeficient de variatie a eforturilor unitare din incovoiere; L,,,,,, - capacitate de rezistenta a unei pene lamelare tlexibile din o@, stabiliti din coiiditia de strivire a lemnului;

REH - rezistenta de calco1 a lemnului la compresiune paralela cu fibrele; m,v - coeficient de variatie pe inltirnea penei a distributiei eforteirilor de strivire parale12 cu fibrele: - lungiine de incastrare a tijei; a - grosiniea eleinei~t~ilui se sustine; care I - lungiine a-tijei ~urubului; N,,,., - capacitate de rezistenta a unei imbinari cu tije solicitata la sinulgere; n: - 3,14 d,. - diametri] cui; - luiiginie de incastrare a cuiului; k. - rezisteiita la sinulgere a unei tije; RI d, - diainetru surub; - lungiine de incastrare a ~urubului. l,,
/.V

1.4. Clasificarea elementelor si a constructiilor din lemn

1.4.1. Din punctiil de vedere al raportului dimensiiinilor geometrice, elemeiitele de constriictie din lemii se clasifica in: - eler~~entr lineare (bare), la care luiigimea elementu lui este sensibil mai mare deciit dimensiunile sectiunii transversale (grinzi simple sau compuse, stilpi); - strutturi plane, la care una dintre dimensiunile elementului este sensibil mai mica deciit celelalte doua $i care pot

: ,

prelua forte in plani11 acestora (grirrzi cu zabrele, arce, cadre etc.); peiitru asigiirarea stabilitiitii in plan transversal pe planul elernentului se iau masuri suplimentare de rigidizare si contraviintiiire; - strwcluri spu[iule, dezvoltate tridimeiisional, care preiau solicit~ri trei directi i. pe
1.4.2. in prezenta specificarie tehnic construcfiile si elementele de construciie din lemn se clasifica, in functie de durata de exploatare in: definitive si provizorii.

1.4.5. Variatia umiditatii de echilibru a lemnului in functie de

urriiditatea relativii a aerului interior, la diferite temperaturi, sunt prezentate in figurile 1.1 si 1.2

Observa[ic: iii categoria elementelor si constructiilor provizorii se includ: elementele din lemn pentru cofraje, esafodaje si susfineri, precum si construcfiile demontabile si remontabile cu durata de exploatare pe un amplasarrient sub doi ani.

1.4.3. Din punctul de vedere al conditiilor in care se exploateaza elementele de constructie di11 lemn, se definesc urmiitoarele clase de exploatare: clasa I de exploulure, caracterizatii priii umiditatea continut8 de materialul lemnos corespuiiziitoare unei temperaturi 8 = = 20 k 2C si a unei umiditiiti relative a aerului q, 5 65 5%;

clasa 2 de e.xpZootare, caracterizath priii umiditatea continuth de materiali11lemiios corespunzatoare unei temperaturi 8 = 20 k 2OC si a unei uinidithti relative a aerului 65 % < qi < 80 %;

1
O

l
-

clasa 3 de exploatare, caracterizats prin umiditatea continuta de

materialul lemnos superioara celei de la clasa 2 de exploatare.

I 20

I I I I I 1 40 60 S O TEMPERATURA AERULUT JNTERJOR 'C

1

Fig. 1.1. Curbele de echilibru higroscopic a lemnului, in functie de conditiile de mediu

1.4.4. La elementele de constructie din lemn exploatate in clasa l , umiditatea de ecliilibru a lemnului n u va depiisi 12 %, iar la cele din clasa 2, umiditatea de ecliilibru a lemnului nu va depasi 20 %.

exploatare, per ioade de reparatie). Verificarea se face tiniind seama de cele mai defavorabile ipoteze de solicitare si de cele mai defavorabile caracteristici ale inaterialelor, ce pot apare in conditiile considerate.

1.5.1.3. Stabilirea celor mai defavorabile conditii de solicitare luate in calcul se va face conform prevederilor de la piinctul 1 S.2. 1.5.1.4. Stabilirea celor mai defavorabi le caracteristici ale lemnului de constructie luate in considerare in calcul se va face conform prevederilor de la punctul 1.5.3. 1.5.1.5. Iiifluenta unor abateri sistematice, a unor alcatuiri particulare, a unor coiiditii speciale de exploatare sau a iinor simplificari introduse in calcule se iau in considerare prin intermediul unor coeficienti ai coiiditiilor de lucru pentru element. 1.5.1.6. La calculul elementelor si a construc{iilor din lemn se iau in considerare urmatoarele stari limita:
3

IJMIDITATEA

RELATIVA 'P A AERULUI

Fig. 1.2. Umiditatea de echilibru a lemnului, W, in functie de umiditatea relativa a aerului, q, la temperatura t

1.5. Principii generale de alciituire si calcul

1.5.1. Verificarea elementelor

a) st6ri limili7 ultinte ce corespund epuizarii capacitatii de rezistenta sau unei alte pierderi ireversibile a calitatilor necesare exploatrii constructiilor; principalele fenomene ce pot sa coiiduc8 la aparitia acestora sunt: - ruperi de diferite iiaturi; - pierderea stabilitatii formei sau a poziiiei; - stari care implica iesirea din lucru a constructiei datorita unor deformatii remanente excesive.

1.5.1.1. Eleinentele si constructiile din lemn se verifica in domeniul elastie al comportrii materialului. 1.5.1.2. Calculul elementelor de constructie diil lemn se face pe baza principiilor generale de verificare a siguranpi constructiilor prevazute in STAS 10 10010-75, prin verificarea comport8rii corespunzatoare fata de strile limita ce pot apare in diferite etape (executie,

normale ce corespund intreruperii b) stGri limita ale exploat~rii capacitatii de asigurare a unei exploatri normale a elementelor de constructie; principalele fenomene ce pot sa conduca la aparitia acestei categorii de stri limita sunt deplasrile statice sau dinamice excesive. Observatie: in afara verificirilor meniionate, prin proiectare trebuie s se asigure durabilitatea constructiei din lemn la biodegradare printr-o alcatuire corespunz~toare masuri de prezervare. si

1.5.2. Determinarea solicitiirilor

1.5.2.1. La determinarea solicitarilor pentru verificarea la diferite stari limita se va lua in considerare modul real de lucru al elementelor sail al structurii in ansainblu la starea limiti considerata, tiniind cont si de caracterul constructiei (definitiva sau provizorie). 1.5.2.2. Calculul solicitiirilor se face cu luarea in considerare a incHrcarilor conform prevederilor din STAS 10 1 0 110-75, valorile normate si de calcul fiind stabilite conform standardelor pentru diferite categorii de incarcari. 1.5.2.3. in relatiile de calcul din normativ, solicitarile sunt considerate cu valorile lor absolute.

adoptate prescriptii speciale; proiectele astfel elaborate se aprob de catre organele stabilite prin lege.
1.5.4.2. Peiitru construcfiile din lemn de serie mare (de ex: case prefabricate) se pot folosi $i alte relatii de calcul deciit cele cuprinse in prezentul standard, sau se pot introduce coeficienti suplimentari ai conditiilor de lucru, pe baza unor justificari teoretice si verificari experinlentale concludente; se pot, de asemenea, adopta dispozilii constructive speciale, verificate experimental. 1.5.4.3. La elementele de importanta secundara, pentru verificarile la starile liinita ale exploatarii normale se permite sti se utilizeze metode de calcul simplificate, sau sa se verifice numai satisfacerea unor conditii coiistroctive corespunzatoare, daca aceste prevederi nu conduc la rezolviiri neacoperitoare prin calcul sau la un consum sporit de material.

1.5.3. Caracteristicile materialului lemnos

1.5.3.1. Valorile de calcul ale rezistentelor diferitelor specii de lemn utilizate in tehnica constructiilor sunt stabilite in capitolul 2 pe baza valorilor rezistentelor caracteristice ale lemnului natura1 (cu defecte), tiniind seama de fluajul lemnului, de clasa de exploatare a construcliei si de sigurania necesara in exploatare. 1.5.3.2. Proiectantul va analiza condifiile reale de exploatare a elementelor si constructiilor din lemn, care pot conduce la modificarea caracteristicilor mecanice ale materialului lemnos si va introduce in calcul coeficienti ai conditiilor de lucru specifici. 1.5.5.1. Valori le incarcari lor normate si ale coeficientilor partiali de siguranp aplicati incarcarilor se stabilesc pe baza standardelor de acriuni in vigoare. 1.5.5.2. Efectul variatiilor de temperatura climatica nu se ia in considerare la calculul construc~iilor lemn. Variaria dimensional din a lemnului in lungul fibrelor la variatii de temperatura este mult mai redusa deciit la celelalte materiale de constructii. Coeficientul de dilatare termica a leinnului in lungul fibrelor este de 3 . . . 6 milionimi din lungime pentru fiecare grad de crestere a temperaturii, iar norma1 pe fibre este de aproximativ 10 ori mai mare. Valoarea redus a variatici dimensionale a lemnului in lungul fibrelor la variatii de temperatura el im iiia iiecesitatea prevederi i de rosturi de di latatie. 1.5.5.3. in cazul unor utilaje si instalatii care nu se incadreaza in standardele de actioni prevazute la punctul 1.5.5.1., precum si la

1.5.4. ~ o n d i t i speciale de calcul i

1.5.4.1. Pentru construc$iile de importanti exceptionala, nominalizate de c5tre organele abilitate prin lege, pot fi admise miisuri de asigurare la nivel superior celui din prezentul normativ si pot fi

calculul elementelor de constructie din lemn utiiizate pentru cofraje, sprijiniri si e~afodaje,valorile norinate alr incarciirilor, aie coeficientilor partiali de sigurantii aplicati inciirciirilur si ale coeticienrilor dinamici se deterrninii de cfitre proiectant pe baza datelor din proiectul telinologic, sau a celor previizute in instructicinile tehiiice speciale.

Lemn de foioase
cclrper7ul. care se incadreaza in categoria leniniilui greu si tare, cu coi~tragerimari si rezistente inecaiiice inedii. superioare fagu l LI i ;

1.5.5.1. Gruprile de inciirciiri pentro di feritele stiiri limita ultime Si pentru stiiri liniitii ale exploatarii normale se stabilesc conforin STAS 10 10 1 IOA-77.

* fagli/, leinii greu si tare, cu contrageri inari si proprietati

mecanice medii; prezinta dificultiiti la uscare, avind tendinfa de a criipa si a se deforina;

* * *

fru.si~~zil, care se incadreazii in categoria leinnului greu si tare, cu contrageri si rezistente mecanice la nivel inediti pentru specia de foioase; nte.s/c.t~c~itul, relativ greii si tare, cu contractii mari; lemn pultinul cke ctinlp stru de nttrnte, leinn relativ greu rezistente incadrate in categoria medie;

Cap. 2. MATERIALE 2.1. Specii de lemn utilizate $i domenii de folosinfl

2.1.1. Priiicipalele specii de lemn indigen utilizate suiit: Lemn de riisinoase

si tare, cu

plopul. din 'cloiia indigenii, negru sau treinuriitor. si din cloiia adaptatii la coiiditiile de vegetatie din !ara noastrii (eurailierican). lernii usor si inoale, cu contrageri reduse si rezistenfe mecaiiice reduse;
e

* bradul, care se incadreazi la categoria lemnului uSor

Si moale, cu contrageri mici si rezistente mecanice medii; prelucr5rile mecanice se fac far8 dificultiiti, dar relativ mai greu deciit la molid din cauza smulgerilor de fibre;

salccin~~rl plcrnttrfie. care este un leinn greii de coiitrageri si rezistente inecanice reduse;

si

tare, cu

cerul, leinn greu si potrivit de tare, cu coiitrageri mari rezistente apropiate de cele aie stejar~ilui; gorur-tu/, leinn greu si tare, CLI contrageri inari mecanice inari, similare cu cele ale stejarului; stcjcrrzd, atestat ca un leinn greu rezisteiite inecaii ice mari.

si

laricele, caracterizat ca un lemn potrivit de greu, inoale, cu rezistenye mecaiiice foarte mari pentru specia de riisinoase; molidul, caracterizat ca un lemn usor si moale, cu contragere totali mici si rezistente mecanice medi i; prelucrarea mecanica a lemnului de molid se realizeazii fari% dificultati; pinul, care se iiicadreazii in categoria lemnului greu cu rezistente bune la solicitiiri mecanice.

si rezisteilte
contrageri

si

tare,

CLI

.si

si moale,

2.1.2. Doineiiii le de iitilizare in teliilica coiistr~icfiilor ale diverselor specii de leinn de risinoase si foioase sunt prezeiitate i11 tabeliil 2.1.

Tabelu12.1. Domeniile de utilizare a diverselor specii de lemn indlgen la realizarea elernentelor structurale

categorii de constructii se pot utiliza si alte specii, cu respectarea conditiilor de rezistentii, stabilitate, comportare la umiditate si biodegradare etc.

Domeni de uufizare
Brad, molid Elemente structusale la cladiri civile, industriale $i agrozootehnice, lemn lamelat incleiat, case prefabricate, constructii provizorii, panouri de cofraj, tarnplarie
.

2.1.3. La alegerea materialului lemnos se fine searna de conditiile de exploatare in cadrul constructiilor, de defectele' si anomaliile adniise. precum si de corelarea acestora cu categoriile pieselor si eleinentelor din lemn prevazute in prescriptiile tehnice diii domen i li.

Larice Pin Carpen, frasin, paltin Fag Mesteacn Plop Salcam

Elemente structurale la clidiri civile, industriale gi agrozootehnice, stilpi pentru esafodaje si sustineri Elemente structura!e ia cladiri civile, industriale si agrozootehnice, case pretabricate, construc~ii provizorii, panouri de cofraj, tamplarie Eleniente structurale cu solicitri reduse, sarpante de acoperis cu deschideri mici si medii Elemente de rezistenta la constructii provizorii, stilpi pentru esafodaje si sustineri Elemente structurale la constructii civile, industriale si agrozootehnice Elemente strutturale in cazul unor solicitari mecanice reduse Elemente structurale la construcfii agrozootehnice, stalpi pentru egafodaje gi susiineri Stalpi de rezistenta la construc\ii civile, industriale si agrozootehnice, garpante de acoperis pentru deschideri mici gi medii, tamplarie Elemente structurale cu solicitri mecanice importante la constructii civile, industriale $i agrozootehnice, case prefabricate, coQnstructii provizorii, tamplarie

2.1.4. Materialul leinnos pe sortimente, utilizat pentru elementele de rezistenyg ale constructiilor di11 lemn este specifica1 in inrmiltoarele standarde: 2.1.4.1. Lemn brut (rotund): STAS 256-79 ,,Lemn pentru mina"; e STAS 257-78 ,,Stilpi si adaosuri de lemn pentru lini aeriene de telecomunica~iisi pentru refele elettrice de distributie"; STAS 1040-85 ,.Lemn rotund de rsinoase pentru coristructii. Manele si prajini"; STAS 34 16-75 ,,Lemn rotund pentru piloti": STAS 4342-85 ,,Lein11rotund de foioase pentru constructii". 2. I . 3.2. Len~nzrleccrrisat si semieccrrisat se foloseste sub forma
de: trei si cu patru fete plane intre ele si grinzi CLI tesituri (cioplitur); - margini, Ituroaie, restrole.
--sciinduri dulapi; - sipci rigle: - grinzi ci1 doua, cu

Cer, gorun

Stejar

si

si

si paralele

Observafie: Domeiiiile de iitilizare pentru di feritele specii de lemn prezentate i11 tabelul 2.1. nu sunt restrictive. Pentru diversele

Sortimentele de cherestea (lemn ecarisat) se livreaz la dimensiuni le stabilite conform STAS 942-86 ,,Cherestea de rasinoase.

Diinensiuni iioiniiiale" si conBorm STAS 8689-86 ,,Cherestea de foioase. Diinensiuni nominale", precum $i la dimensiuiiile stabilite pe baza de intelegere intre producator si beiieficiar. Clasele de calitate pentru diferitele specii de lemn sunt specificate iii STAS 1928-90 ,.Cherestea de stejar. Clase de calitate", STAS 1949-86 ,.Cherestea de riisinoase. Clase de calitate". STAS 1961-80 ..Cherestea de fag. Clase de calitate", STAS 3363-86 ,.Clierestea de cire~. frasiii, paltin. piir $i ulm. Clase de calitate". STAS 3575-86 ..CIierestea de arin, plop, salcie si tei. Clase de calitate". STAS 6709-86 ,,Cherestea de aqar, carpen, jugastru, mesteacan si salciin. Clase de calitate".

Ohservntie: La stabilirea celor mai defavorabile conditii de solicitare luate in considerare iii calcul se va adopta valoarea maxima a masei voluinice (po.gj) in cazul in care rezultanta supraiiiciirc3ri lor care solicit elementele de construcfie actioneazii gravitational si 11 cazul in care rezultanta 1 valoarea minima a masei voluinice supraiiiciircarilor ce sol icitii elementele de constructie din leinn actioneaza antigravitational (caz frecvent intilnit la calculul acoperisurilor usoare din leinli cu paiita redusa in zonele cu valori mari ale presiuiiii dinainice de baza a vintului).

2.3. Rezistentele caracteristice ale lemnului masiv la diferite solicitiiri

l

Masa volumicti pentru principalele specii de material lemnos utilizate in constructii, care se ia in considerare la stabilirea greutarii proprii a elementelor de constructie din lemn este specificat in tabelul

2.3.1. Rezistentele caracteristice, in ~ / m m ' , pentru diferite solicitari ale diverselor specii de material lemnos (in caz~illemnului masiv) S L I I Idate in tabelul 2.3. ~
Ob.serv~l!ii: Rezistentele caracteristice specificate in tabelul 2.3. sunt date pentru umiditatea de echilibru a lemnului de 12 % si pentru durata de actiuiie a incarcsrilor de ce1 mult 3 minute. Rezistenfele de calcul luate in considerare la proiectarea constructiilor dili lemn sunt determinate in paragraful 2.4. mLemnul ce se inscrie in clasa 111 de calitate nu va fi folosit la real izarea elemeiitelor structurale.

2.2.

2.3.2. Pentru lemnul rotund, rezistentele caracteristice specificate in tabelul 2.3. se vor majora ci1 15 %, indiferent de specie.
Comeiitariul C. 2.3.2.

TabeIul2.3. Rezistentele caracteristice ale lemnului natura1 ( ~ l r n m ~ )

Molid, brad, larice, pin 'lop Stejar, gorun, Fag, mesteacin, cer, saiciim frasin, carpen

'

Tabelul2.4. Valorile caracteristice si medii ale modulului de elasiticitate

P -

Natura solicioirii

Clase de calitate

Specia ~aterialului Beinnos

-

de elasticitate paraiel fibrelor la limita da prupoflionalitate E (Mlmm*)

-

Modulul d c elasticitate transversal

-

ui
I
incovoiere static2 Ri Intindere in lungul fibrelor Compresiune in lungul fibrelor Compresiune iri plan normal pe directia fibrelor Forfecare in lungul fibrelor Rt

11

111

III

Il

li1

Il

li1 PIOp

Molid, brad, larice, p111

24,O 16.8 9,6 20.0 14,O 8.0 40.0 28,O 16,O 45.0 31.5 18,O 14,4 8,6 4,3 21,O 12,6 6,3 22,5 13,5 6,8 27,9 16,7 8,4 7,2

9 000

11 300 1o O00 11 500

4 000

5 O00

Stejar, gorun, cer, salcam Fag, mesteacan, frasin, carpen

8 000 9 500 12 000

Rcll 15,O 12,O 4,5 13,8 11,O 4,l 19,8 15,8 5,9 24,O 19,2
-

8000 14 300

10000

Rc,

3,3 3,O

3,2 2,9

- 10,4 9,4 -

11,2 10,O

RrI1 3,O 2,7

2,7 2,5

6,4 5,7

5,O 4,5

Forfecare in plan norma1 pe RlL 12,O 10,8 directia fibrelor

10,4 9,4

24,O 21,6 -

16,O 14,4

2.4. Rezistentele de calcul ale lernnului masiv

2.4.1. Rezistentele de calc.ul, R,, ale diferitelor specii de materia1 lemnos, la diverse solicitiiri, in funcfie de conditiile de exploatare ale eleinentelor de constructie care se proiecteaza, se stabilesc cu relatia:

2.3.3. Valorile caracteristice ale modulului de elasticitate pe directie longitiidinal3 fibrelor $i ale inodulul de elasticitate transversal (Go,oi), precum si valorile medii (E, G) pentru diferite specii de lemn si pentru umiditatea de echilibru a lemriului avand valoarea de 12 h sunt date in tabelul 2.4. !

in

care:

m,,, sunt coeficienfi ai condiliilor de lucru care introduc in calcul umiditatea de ecliilibru a materialuliii lemiios, definiti pe baza conditiilor de microclimat in care sunt exploatate elenientele'de constructie care se proiecteaza si a caror valori sunt date in cadriil paragrafului 2.4.2.;

n~,,,sunt coeficienti ai conditiilor de lucru, stabiliti in fiinctie de durata de actiiine a incarcarilor. ci1 valorile specificate in cadrul paragrafiiliii 2.3.3.: 9 R, sunt rezistentele caracteristice aie diferitelor specii de lemn, la diverse soiicitari, specificate in tabelul 2.3.: o y , suiit coeticie~ipartiali de siguranta. definiti in functie de tipul solicit5rilor in paragraful 2.4.4.

Tabelul2.5. Valorile coeficientilor conditiilor de lucru mui

2.4.2. Coeficieiiti i conditiilor de Iucru III,,, ali valorile date in tabelul 2.5.. i11 fiinctie de solicitare si de clasele de exploatare a elementelor de constructie din lemn care se proiecteaza. definite conforrn paragrafiiliii 1.2.2.

2.4.3. Coeficientii conditiilor de lucru III,,, au valorile date in tabelul 2.6.. in fiinctie de tipul acfiunilor si de durata de actionare a acestora asupra elementelor de constructie.

Forfecare in plan norma1 pe

2.4.4. La proiectarea elementelor strutturale din lemn, valoarea coeficientului nt,, se stabilegte luind in considerare ponderea procentuala pe care o ai1 diferitele tipuri de incarcari, in functie de clasa de durata (pertnaiiente. de lunga durata sail de scurta durata).

Tabelu12.7. Valorile coeficientilor de lucru mdi

Valorile coeficientilor mdi pentru esenta: Simbol ~'~inoase~ foioase tari foioase moi
0,55
mdi

Valorile coeficientilor paaiali de sigurantii yi

7 -

Solicitarea

Clasa de duratii a incgrctirilor

Permanente Lunga durata Scurta durati Permanente

Nr* crt.
1

Solicitarea
Incovoiere Intindere:

Simbo'

Valorile coeficien!ilor y,
1,IO 1,20

Y
- in sectiuni fari slibiri

Incovoiere statica Forfecare

0,60 0,70 1,O0 0,85 0,90 1,O0 0,95 1,O0 1,O0 4

0,65 0,80

- in secfiuni cu slibiri
Compresiune in lungul fibrelor si perpendicular pe direcfia fibrelor Forfecare in lungul fibrelor - unilaterali

Y t
Yc 1 YCL

1,40 1,25

Compresiune

Lunga durati Scurta durati Permanente

mdc

0,85 O 90 ,

1,25
Yf Il

Intindere Modulul de elasticitate

Lunga durati Scurta durata Toate clasele

m&

0,95

- bilaterala
Forfecare in plan norma1 pe direcjia fibrelor

1,IO 1,IO

Yfl

mdE

1,O0

Obsei.va/ii: - in categoria riisinoase sunt incluse speciile: molid, brad, larice si pin; - in categoria foioase moi este inclus plopul; - in categoria foioase tari sunt incluse: stejarul, gorunul. cerul, salc21nu1,fagul, mesteaciinul, frasinul si carpenul.
2.4.5. Coeficientii paqiali de sigurant y, au valorile din tabelul 2.7., in fuiictie de solicitiiri.

I Comentariul C. 2.4.4.1
2.5. Elemente metalice pentru Imbin5t-i $i structuri mixte
2.5.1. Pentru realizarea asamblajelor la constructiile din lemn se folosesc urmiitoarele mij loace de imbinare metalice: - cuie din sirmii de otel, conform STAS 2 l 1 1-90; - suruburi pentru lemn conform STAS 925-80. STAS 1451-80, STAS 1452-80, STAS 1453-80, STAS 1454-80, STAS 1455-80 si STAS 1755-80;

piulite hexagonale si piitrate conforin STAS 922-89 si STAS 926-90; - buloaiie confectionate din otel beton OB 37, ~ a i b e confectionate din tabla groasa, inele metalice, profile laminate etc.
-

preferinta imbinari care nu sunt intluentate de variatiile de umiditate (imbinari iiicleiate. cu tije, cu asamblaje metalice) si care sunt usor accesi bi le peiitru reglare $i contro1 (este exclusii folosirea im binarilor cu cep).

2.5.2. La proiectarea si executia unor subansamble de constructie lemn-metal se foloseste, pentru realizarea elemeiitelor intinse (montanti, diagoiiale. talpile inferioare ale fermelor. tiranti etc.). otelbeton sau profile laminate. Rezistentele de calcul ale acestor elemente se iau conforin STAS 10 108-94.

3.1.3. in cazurile in care construc(iile sunt supuse actiunii unor medii corosive pentru metal, se recomanda folosirea unor subansamble striictiirale far5 piese metalice, de exemplu cu imbinari prin incleiere. cu cuie diii lemn sau cu pene elastice; elementele metalice folosite pentru inoiitaj sail solidarizare trebuie sa permitg controliil si protectia iii timpul exploatarii si sa poata fi inlocuite uSor. 3.1.4. Sisteinele constructive se vor stabili astfel inciit sa se asigure o executie si o montare simpla. in acest scop se va folosi un numiir cit inai redus de secfiuni diferite de cherestea (far2 a spori ins consumul de material). De asemenea, se vor prefera subansamble constructive ce se pot prefabrica in ateliere dotate corespunzator, pe ~antier execiitindu-se niimai operatiuni de montare.

CAP. 3. PREVEDER1 GENERALE PRIVIND PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR DIN LEMN

3.1. Prescriptii generale de proiectare

3.2. Prescriptii generale de alcituire $i calcul
3 . 1 1 La proiectarea construc(iilor din lemn se vor adopta masuri si solutii constructive de protectie impotriva atacului ciupercilor si a iiisectelor xilofage si de evitare a umezirii, care sa conduca la o conservare buna a materialului lemnos folosit, in conformitate cu STAS 2925-86 ,.Protectia lemniilui din constructi i impotriva ataciilui ciupercilor $i i,nsectelor xilofage". 3.1.2. Daca la piinerea in opera materialul lemnos are o umiditate mare (dar maxiin 20 %) si nu exista posibilitatea de a fi uscat pe ~antier, vor adopta solutii constriictive, masuri de protectie se $i detalii de alcatuire care sa permita ventilarea elemeiitelor de constructie fra a induce in structura de rezistenta deformatii periculoase sali cresterea eforturilor sectionale. in acest caz, se vor adopta de
iI

3.2.1. Pentru calculul elementelor, subansamblelor si a constructiilor din lemn, cu excepfia elementelor sarpantei, se iau in considerare gruparile de inciircari stabilite in STAS 10 101IOA-77 ,,Actiuiii in constructii. Clasificarea si gruparea acfiiinilor pentru constriicfii civile si industriale". 3.2.2. Elementele sarpantei (astereala, sipci, capriori, pane, popi, contratise, cle~tisi tlpi) se calculeaza la incarcsrile de calcul stabilite conform staildardelor de actiuiii, grupate in urmatoarele situatii de incartare:
Ipotezn I incrcarea permanent + iiiciircarea din ziipada; :
l

Ipotezu a 11-a: incarcarea permanenta

exterioara din viint (la care se adauga efectul suctiunii interioare) + jumatate din intensitatea incarcarii din zapad;

+ incarcarea

Ipoteza. n 111-a: iiicHrcarea permanent8 + o forti coiicentrata (aplicata in pozitia in care produce cea mai defavorabilii stare de solicitare) aviind valoarea normata de 1000 N. majorata cu un coeficient al incarcarii n = 1,2.

Observa/ii:
L,a calculul sipcilor nu se ia in considerare ipoteza a 111-a. intrucit circulatia pe acoperisul in executie, in acest caz, se asigura pe podini de repartitie a incrcarilor sau numai pe cipriori. La calculul asterelei, dac8 distanta intre axele scindurilor este sub 15 cm se considera ca foqa concentrata se distribuie la doua sciinduri, iar dac8 distanta este mai mare de 15 cm, forla concentrata se repartizeazti unei singure sciinduri. In cazul a doua straturi de sciinduri suprapuse, sau in cazul unui strat de Z sciinduri solidarizat cu rigle transversale, se considera c i forta concentrata se distribuie pe o latime de 50 cm.

3.2.3. in cazul acoperisurilor foarte usoare (la care incarcarea permanenta are valori reduse) amplasate in zone cu valori mari ale presiunii dinamice de baza a viintului, elementele de acoperis, inclusiv ancorajele, se vor verifica suplimentar la ipoteza de calcul:
inciircarea permanenti + incarcarea exterioari din vint (la care se adaugi efectul presiunii interioare).

l
l

3.2.5. Pentru asigurarea comportrii in exploatare a sistemelor coiistructive adoptate ciit inai aproape de ipotezele de calcul admise. se vor respecta urinatoarele recomandari: - se vor evita imbinarile la care transmiterea eforturilor se face prin mai multe mijloace de asamblare cu rigiditati diferite (de exemplu chertari si tije); - se va urtnari, pe ciit posibil, o repartizare uniform a eforturilor iii toate elementele componente ale barelor compuse comprimate sai1 intiilse, prin adoptarea uiior prinderi corespunz8toare; - la elementele comprimate, se recomanda ca imbinarile de continiiitate sa fie amplasate in apropierea nodurilor $i s i se real izeze transm iterea eforturilor direct prin im binare cap la cap; eclisele de solidarizare vor avea o lungime de ce1 putin trei ori inai mare decit Iatimea elemeiitelor iniladite si vor fi fixate ci1 ce1 piitin dou8 buloane cu diametrul mai mare sau egal cu 12 mm, amplasate de fiecare parte a rostului; gaurile pentru buloane vor f i ovalizate pentru a asigura transmiterea direct a efortului in barele comprimate; - la elemeiitele intinse, se recomanda ca eforturile sa se transmita centric. evitindu-se rnomentele datorate excentricitatii, iar imbiiiarile de continuitate vor fi amplasate in zonele cu solicitari reduse;
- la griiizile cu zabrele, barele vor fi centrate la noduri; in cazurile in care din coiisiderente de ordin constructiv nu se pot evita prinderile excentrice, in calcul se va tine cont de solicitirile suplimentare ce apar; - cand nu se pot folosi subansamble prefabricate, se recomaild adoptarea unor sisteme static determinate (grinzi siinplu rezeniate, arce cu trei articulatii. ferme cii zabrele static deteriniiiate etc.).

Ipoteza a IV-a:
O

3.2.4. Eforturile unitare efective nu trebuie s i difere fata de rezistentele de calcul decit in limitele ecartului de + 3%, respectiv - 5 %, data elementul de constructie nu trebuie dimensionat constructiv si daca sortimentul de materia1 lemnos existent nu conduce la valori ali eforturilor unitare mai reduse.

3.2.6. iii cazol uti l izarii unor subansamble prefabricate, acestea vor fi obligatoriu verificate la acriunile provenite din transport $i

moiitaj, adoptindu-se scliemele statice corespunz5toare acestor faze de lucru.

si

grupiirile de inciircari

care alcatuiesc eleinentele compuse incleiate nu este limitata inferior, iar superior se recoinaiida sa n u depseasca 50 mm.
3.2.11. La grinzi le incovoiate trebuie evitate slbirile amplasate in zonele de solicitare maxiin la foqii tiiietoare; in cazurile in care acest lucru nii este posibil se recomaild ca adiincimea maxima a chertarii in zona iiitinsa de la reazem (fig. 3.1 .) s se limiteze la valori le: a=0,1 h ciind R / bh > 0.5 ~ l r n m ' ; LI = 0.25 h 2nd R / bh = 0,3 N/mm2; (3.1) a = 0,5 h cind R / bh < 0,2 N/mm2,

3.2.7. Avand in vedere valoarea redusa a eforturilor suplimentare ce apar din cauza variatici de temperatur. a uscarii sau umflrii lemnului, acestea n u se iaii in considerare la calculul constructiilor diii lemn.
3.2.8. Efectul favorabil al fortei de frecare nii se va lua in calcul deciit in caziiri cu totul exceptionale. stabilite de citre proiectant. cind se asigura in permanenti3 forra de compresiune printr-o supraveghere continua a coiistructiei; in acest caz, coeficieiitii de frecare, .f, luati in calcul nu vor depasi valorile: -f'i pentru suprafete frontale; 0,3 -j'< 0.2 pentru suprafete laterale.

R fiind reactiunea. in N, iar b si h dimensiunile sectiunii transversale, i n inm.

Nu se adinite luarea in considerare a frecarii intre piesele supuse la vibratii sai1 socuri. i i i cazul iii care frecarea actioneaz cu efect defavorabil, coeficientul de frecare se va lua cu valoarea 0,6. 3.2.9. Elementele portante cu sectiune simpl intinse din lemn trebuie sa aib aria sectiiiiiii nete (rezultat in urna scderii slbirilor din sectiuiie) de ce1 piitin 4 000 mm2 si minimum 213 din aria sectiunii brute. Grosimea sectiunii slabite trebuie sa fie de minimum 38 mm, iar a sectiunii brute de mininiurn 58 mm, in cazul elementelor solicitate la intindere pentru care tensiunea normala maxima depa~este70 % din rezistenta de calcul la intindere. 3.2.10. i i i cazul elementelor portante cu sectiune coinpusii, realizata din sciinduri btute in cuie sau prin incleiere, este necesar ca grosimea minima a uiiei piese (sciinduri) s fie de 24 inm si sa aib aria sectiiiiiii transversale de ce1 ptitin 1.400 mm'. Grosimea pieselor
,

Fig. 3.1. Chertarea grinzilor incovoiate la reazem

i
1

Ohsevvayie: Peiitru valori intermediare ale raportului Whh, a se va determina prin interpolare liniar. a = 0,3 h ciind h > 180 mm; cr = 0,5 h ciind 120 mm < h < 180 mm; (3.2) LI = 0,5 h ciind h I 120 mm,

Pentru inariinea a se va adopta valoareq minima rezultati in urma aplicarii relafiilor (3. l ) si (3.2).

3.2.12. L~ingimeaminima a chertirii (v. fig. 3.1.) trebuie sa indepl ineascii conditiile: C>/? si c1 2 4a. (3 -3
Se recoinanda ca tierea sa se fac3 oblic (linia punctati din figura 3.1). in cazul in care En apropierea reazenielor actioneaz3 forte concentrate ci1 valori mari se interzice executarea chertirilor.

3.3.1.2. La grinzile simplu rezemate care spriljiiiii pe stalpi sau pe grinzi din lernn, deschiderea de calcul va fi egal cu distanta intre axele elemeiitelor de reazem. 3.3.1.3. Descliiderile de calcul la grinzile continue se vor considera egale cu distantele intre axele reazemelor.
3.3.1.4. in cazul grinzilor cu contrafise (fig. 3.3) deschiderea de calcul va fi: l, = I , + u ; - pentru traveile l ...(n - l), - pentru traveea n, 1,=1,+1,5a. (3.4)

lI
I 3.3. Stabilirea deschiderii de calcul
3.3.1. Deschiderea de calcul a elementelor de construc[ie din lemn se va stabili in functie de tipul elementului de constructie, schema statica adoptata si natura reazenielor, astfel:

iI

3.3.1.1. La grinzile simplu rezernate care sprijina pe zidarie direct sau prin intermediul unor centuri (fig. 3.2), deschiderea de calcul se va considera egala cu lumina golului majorata cu 5 %; lungimea de rezemare a acestora direct pe zidarie se va determina prin calcul, astfel incit sa nu se depiseasca rezistentele de calcul in lemn la i compresiune perpendicular5 e fibre si va fi de minim 200 mm.

1
l

Fig. 3.3. Deschideri de calcul la grinzi cu contrafise

1
j

:
j
l
l
l

Observa!ie: La stilpul margina1 se recomandii varianta cu contrafisa dusa pani la fundatie, care nu induce impingere orizontall in elementul vertical.
3.3.2. Elementele de sarpaiiti (astereala, sipci, capriori si pane) se calculeaza ca grinzi simplu rezemate, avind deschiderea de calcul egal3 cu lumina intre reazeme, majoratii cu 10 cm, insii ce1 mult distanta intre axele reazemelor.

Fig. 3.2.'~tabilirea deschiderii de calcul la grinzi din lernn, rezemate pe zidarie

3.4. Deformatii maxime admise

,

3.4.1. Deformatiile maxime finale ale elementelor incovoiate, stabilite pe baza relatiei (3.9, nu vor depiisi valorile deformatiilor maxiine adinise, date in tabelul 3.1.
51

3.4.2. Deformatiile maxime finale de incovoiere (fig. 3.4.) se stabilesc ci1 relatia: (3 - 5 ) = f , f ? -.fc + in care: este sageata (deformatia transversalii pe axa elementului) datorata iiiciirc5rilor permanente; -f7 - sageata datorata incarciirilor temporare; -A - siigeata datorata deformatici im binari lor; - f, - contrasageata inifiala a grinzii neiiic&rcate, care se stabileste prin calcul ca fiind sageata grinzii inciircata cu sarcinile permanente si cu 112 din sarcinile utile.
f;..~,,;l,,d + f l

Fig. 3.4. Sageata maxima finala la grinzile incovoiate

3.4.2.1. Deformatiile . f i si fi se stabilesc ca valori finale tinind cont de feiiomeiiiil de fluaj si de umiditatea de echili bru a materialului lemnos, ci1 relatiile:

Valori ale deformatiilor maxime admise

f,= f , f =f .

,//?.V,

'

+ k d',/,

);

rnvr

( 1 + k ,/L,,

(3.6)

Elementul de construqie

3.4.2.2. Siigelile f;,,,,.,, si A , , se stabilesc pe baza iiicarciirilor normate, neafectate de coeficienfii incarciirilor, pentru sectiunea bruta a eleinentu lui, luind in considerare modulul de elasticitate mediu E. 3.42.3. Valorile coeficientului kd,, in functie de durata de acriune a inc2rc2rilor gi de clasa de exploatare a constructiei sunt date in tabelul 3.2.

Valorile coeficientului kdet

Clasa de durata a

3.4.2.4. Deformatia din curgerea lenta a imbinarilor, 5, ,are valorile dili tabelul 3.3, in functie de tipul imbinarilor si de diametrul tijelor.

3.5. Lungimi de flambaj si eoeficienti de zveltete iim it-i

3.5.1. Lunginiile de flambaj, l,, ale barelor cri sectioiie simpla

Valori ale deformatiilor imbinarilor,f;

solicitate la compresiune se iau din tabelul 3.4. in functie de tipul legiiturilor mecanice la capete. Tabelul3.4.

Lungimi de flambaj la bare comprimate axial

T N de ra~rtraare OI
Siabal rctzemare

turrgimi de

nod i: translatie si rotire impiedicate

1
nod k: translatie $i rotire impiedicate

Observa!ie: - d - reprezinta diametrul tijei; - L - efortul efectiv in tija; - L, capacitatea de rezistentii minima a tijei. ,
3.4.3. Grinzile din lemn incovoiate, alcatuite cu sectiune simpla si utilizate la eleineiite de constructie cu deschideri reduse (I < 6.00 m) se realizeaza, in mod obisnuit, Gra contrasageata. 3.4.4. La grinzile cu sectiune compusii solicitate [a incovoiere, precum si la grinzile cu zabrele, se executil o contras8geatH egalii cu sgeata produsa de iticiircarile permanente plus jumiitate din actiunile temporare cvasipermanente. Grinzile cu zabrele executate faril tavan suspendat se vor executa cu o contrasageata de ininim l, I 2 0 0 (I, fiind deschiderea de calcul a grinzii).
A .

nod i: translafie impiedicata si rotire libera nod k: translatie si rotire impiedicate nod i: translatie impiedicata gi rotire libera

3
nod k: translajie impiedicata gi rotire liberi nod i: translatie liber8 si rotire impiedicata

-1 I -l
Ir 0,80 x I

/t=/

It=

1,20 x I

nod k: translatie si rotire impiedicate

Nr. ert

Tipul de rezemare

Simbol rezemare

Lungimi de riamaaj

Tabelul3.5. Lungimi de flambaj la barele grinzillor cu ziibrele

Grinzi cu ziibrele simple
Ltmgimi de flambaj (Ir) Schema grinzii

nod i: translatie libera gi rotire paflial

5

nod k: translatie $i rotire impiedicate

-P
i
i

Ir= 1,50 x I

nod i: translatie libera $i rotire impiedicati

6

nod k: translatie impiedicati gi rotire libera

-[-[I

1,=.,00x~

in planul grinzii

nod i: translatie si rotire liber8 7 nod k: transla!ie si rotire impiedicate

If 2,OO x I =

transversal planului grinzii

in care: I- lungimea elementului intre nodurile teoretice de la capete; 1 - distanta intre nodurile fixate impotriva deplasarii elementului transversal 1 planului grinzii cu zabrelele

3.5.2. Lungimile de flambaj, l,, ale barelor griiizilor cu zabrele se iau conforin tabelului 3.5.

TabeluI3.Q.
Coeficienti de zvelltete maximi admisi

I1

Schema grinzii

Directia de flambaj in pianul grinzii

-.

Relatii intre si

in planul normal pe planul grinzii in cazul in care:

1 1
N2=0
N2 > 0;

ungimea de flambaj (Ir) a diagonalelor

11

Denumirea etementelor

0,t31~l

I N, I 5 I N, I
I I

in care: N1 - efortul la compresiune in bara ce se calculeaz la flambaj; N2 - efortul in contradiagonala, valorile pozitive reprezint intindere, cele negative compresiune; I NI / $i I N2 I - valorile absolute ale eforturilor N1 $i N2

3.5.3. I,a structurile in cadre din lemn, lungiinile de flainbaj in planul cadrului peiitru stalpi cu secfiune constanta se stabilesc in fuiictie de conditiile de rezemare mecanica la extremitti. in plan norma! pe planul cadrului, lungimile de flambaj ale stilpilor se vor lua egale cu distanta diiitre legturile ce impiedica deplasarea pe aceasta directie.
D

Cap. 4. CALCULUL BARELOR DIN LEMN CU SECTIUNE SIMPLA

4.1. Relafii generale de calcui

4.1.1. Capacitatea de rezistenta a barelor simple din leinn, la diferite solicitZiri, se stabi1e)te cii relatia generala de calcul:

F,
II

= R; .S,

.m,.

(4.1

3.5.4. Coeficientii de zveltete, h,, ai elementelor comprimate, definiti ca raportiil diiitre lungirnea de flambaj si raza de giratie corespunziitoare sectiunii elementului pe directia de calcul la flambaj, n u vor depasi valorile inaxime admisibile, h,,, prevzute in tabelul 3.6.

in

care: F, - este capacitatea de rezistent a barei din lemn inasiv la solicitarea i (iiitindere, compresiune, incovoiere, forfecare etc.) in N sau N-mm; R," -rezistenta de calcul la solicitarea i, stabilit in functie de specia de materia1 lemnos, clasa de calitate a lemnului si

conditiile de exploatare a elenientelor de constructie, conforin relatiei 2.1, in ~ i m m ' ; S, - caracteristica secfionalZi (arie, modul de rezistenta), in mmL sail mm.'; n7-l.-coeficie~1t tratare (v. paragraful 4.1.2). de

Tabelu14.2.
Conditii de asigurare la flambaj lateral
Mr. crt. Conditii de asigurare la flambaj laterai
Cand nu exist reazeme intermediare pe iatura comprimata Cand se asigur rigidizarea laturii comprimate cu pane sau tiranti Cand se asigura rigidizarea laturii comprimate prin platelajul elementului de plangeu 4 Cand se asiguri rigidizarea elementului in planul flarnbajului atat in zona comprimat, cat si in zona intinsi

Raport maxim h / b
411

511

4.1.2. Coeficientii de tratare, in7.,(tab. 4.1 .) introduc i11 calcul modificarea rezistentelor inaterialului lemiios, in f~iiictiede inetodele de prezervare, dimensiunile pieselor si clasa de exploatare a construcfi i lor. Tabelul4.1. Valori ale coeficientilor de tratare, r n ~
Nr. crt. 1 2

611

911

Clasa de exploatare a
Procedeul de tratare

constructiei
19i2

I
3

4.2. Bare solicitate la intindere axial paralel cu fibrele

4.2.1. Capacitatea de rezistenta a elementelor din lemn masiv solicitate la intindere axial paralela cu fibrele, T,., in N, se stabileste cu relatia:

Lemn netratat Lemn tratat pe suprafat Lemn tratat in mas avand maximum 100 mm grosime, pentru: - modulul de elasticitate;
*-

1,O0
1,O0

T,. = R; A,,, .m,,

0,90 0,70 0,90 0,95 0,85 0,90

(4.2)

alte caracteristici.

*Lemn ignifugat

4.1.3. Pentrii a se evita supradimensionarea elementelor de constructie di11 conditia de stabilitate lateralil, la proiectarea acestora se vor respecta rapoartele maxinie indicate in tabelul4.2.

in care: R,' - rezistenta de calcul a lemnului masiv la intindere axialii, stabilita conform relatiei (2.1.), in funcfie de specia de materia1 lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, in ~ l r n r n ' ; A,,,, - aria net a sectiunii calculate, stabilita conform paragraful~ii 4.2.2.; m7.coeficientul de tratare a lemnului cu valoarea specificati in tabelul 4.1.

4.2.2. Aria nete a sectiunii barei intinse se calculeaz&cu relatia:

AI,,, = A hrur - A \/irhiri~ in care: Ah,,, - aria seciiunii brute a eleinentului, in inm2; A,lfihl,., suma ariilor tuturor slabirilor cumulate pe maxim 200 mm lungime, in mm2.

(4.3)

Aria neta a sectiunii de calcul $i dirnensiunile sectiunii vor indeplini conditiile prevazute in paragraful 3.2.9.

4.3.2. Aria de calcul la barele comprimate se stabileste in functie de Ah, si A,,, (aria bruta, respectiv net a sectiunii celei mai solicitate), astfel: - pentru secriuni far slabiri, sau cu slabiri ce nu depasesc 25 % din sectiunea bruta si nu sunt pe fetele paralele cu directia de calcul la flambaj (fig. 4.1, a vi b) - A,,,, = A ,,,, ; - pent-ru sectiuni cu slabiri ce depasesc 25 % din sectiunea bruta gi nu sunt pe fetele paralele cu direcfia de flambaj (fig. 4.1, b) - A,,,,.,l = 4 A,,, 13 5 Ah,.ll,; - pentru sectiuni cu slabiri simetrice care sunt pe fete paralele cu directia de flambaj (fig. 4. l , C ) - A; , = A,,,, .
FI

4.3. Bare solicitate la compresiune axialii parale15 cu fibrele

4.3.1. Capacitatea de rezistentii a elementelor din lemn inasiv, cu sectiune simpla, solicitate la coinpresiune axiala parale1 cu fibrele, C,., in N, se stabileste cu relatia:

In cazul slabirilor nesimetrice care sunt pe fetele paralele cu directia de flambaj (fig. 4.1. 4, barele se calculeaza la compreciune excentricil, momentul rezultand din aplicarea excentrica a foqei de compresi une.

C , =R:,, .A',,/
in care: R:ll
-

. c p L

.m,

(4.4)

rezistenta de calcul a lemnului masiv la compresiune

axiala, paralela cu fibrele, stabilita conform relatiei (2.1), in functie de specia de materia1 lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, in ~ / m m ~ ; A,lc,,l - aria sectiunii de calcul a barei sliibite, in mm2, stabilit conform relatiilor din paragraful 4.3.2; q, - coeficient de flambaj, subunitar, calculat conforrn indicafiilsr din paragraful 4.3.3; - coeficient de tratare a lemnului, cu valorile specificate in tabelul 4.1.

Ohser.i~n{ie: Coeficientiil de zveltete h, in fiinctie de tipul barei n u va depasi valorile din tabelul 3.6.

4.3.4. Lungimile de flambaj, I,, ale barelor comprimate se stabilesc i11functie de conditiile de rezemare la capete si de legaturile pe lungimea barei care impied ica deplasarea la flam baj, conforin iiidicatiilor din paragrafi113.5. 4.3.5. Pentru barele la care h, 5 10, influenta flambajului este nesemn i ficativa; relatia peiitru calculu l capacitati i de rezistenta la compresiune ceiitrica parale1 ci1 directia fibrelor este, in acest caz:

in care caracteristicile au semnificaliile din relalia (4.5).

Fig. 4.1. Variante de aparifie a slabirilor la barele comprimate: x - . direcfia de calcul la flambaj u

Valorile coeficientilor de flambaj cp, in functie de coeficientul de zveltete

4.3.3. Coeficientul de flambaj, q,., cu valorile din tabelul 4.3 se

pentru h > 75 in care: h - coeficientul de zveltete al barei, stabilit ca raportul dintre lungimea de flambaj, I,, vi raza minima de giratie pe directia de flambaj considerata, i.

4.4.2. Valorile coeficientului de reazem, n?,., se stabilesc in fiiiictie de relatia dintre dimeiisiunile elementiilui coiiiprimat si cele ale elernei~t\.ilui reazem. astfel: de - pentru eleniente la care aria de contacr este egalii cu aria elemeiit~iluicoii~primat(fig. 4.2, rr). preciim $i la irnbiiiiri cu crestari laterale (fig. 4.2, h), m ,. = 1 ,00 ; - la piesele de rezemare (fig. 4.2, c $i 4. data u 2 h si ri > 10 cm, in irnbinari ci1 pene prismatice care ai1 fibrele dispuse norinal pe fibrele elementelor iinbinate (fig. 4.2, e), precurn si la suprafetele de reazem ale constriictiilor diil lemn (fig. 4.2, g), m,. = 1.60 : - la striviri sub saiba, m , = 2.00 . .
*

4.4. Bare solicitate la compresiune perpendiculara pe fibre

4.4.1. Capacitatea de rezistenta a elementelor diii lemn inasiv cu sectiune simpla, solicitate la coinpresiuiie perpeiidicular2 pe directia fibrelor, Q,., in N, se stabileste cu relatia:

4.5. Bare solicitate la strivire oblicii

4.5.1. Capacitatea de rezistentii la strivire. N,., in N, chiid forta de compresiune face un uiighi a cu directia fibrelor (fig. 4.2. .f), se determina cu relatia:

N,.
in care:

C,. .Q,. C, . s i i i ' a + Q , - c o s 2 a'

(4.8)

R,', este rezistenta de calcul a lemnului masiv la compresiune

perpendicular pe fibre, stabilita conform relatiei (2.1) in functie de specia de materia1 lemnos, clasa de calitate a lemnului $i conditiile de exploatare a eletnentelor de constructie, in ~ l m m ' : A, - aria cie contact dintre cele doua elemente (aria reazemului), in mmz; tnr-- coeficientul de tratare a lemnului cu valorile specificate in tabelul 4.1 ; m,. - coeficient de reazem, stabilit coiiforin indicatiilor din paragrafiil 4.4.2.

in care: C,. - capacitatea de rezistenta a zonei comprimate (strivite), parale1 cu directia fibrelor, in N , stabilita ci1 relatia (4.6). in care AcaIcL,i este proiectia ariei de contact pe directia perpendiculara pe fibre: Q,. - capacitatea de rezistenta a zonei compriniate (strivite), perpendicular pe directia fibrelor. in N, stabilita cu relatia (4.7). in care A, este proiectia ariei de contact pe directie perpeiidiculara fibrelor piesei care se strive$te, iar coeficieiitu1 de reazem, m,., se stabileste conforni paragrafiilui 4.4.2; a - uiighiul dintre directia foqei de compresiune (strivire) $i directia fi brelor.

I comentariul C. 4.5.1

4.5.2. Capacitatea de rezistenta la strivire siib i~nghia fata de directia fibrelor se poate stabili si ci1 relatia: N,.
in

R:,

'4, . m ,

care:

R':',,- este rezisteiita la strivire paralela cu fibrele;

RC,

- rezistenta

la strivire perpendicolara pe fibre;

a - iiiigliiiil de inclinare a trtei fata de directia fibrelor; A , - aria de strivire; /II/ - coeficieiitul de tratare.

4.6. Bare solicitate la forfecare

4.6.1. Solicit3rile de forfecare pot apare la elemeiitele diii leinn masiv cu sectiune siinpla siib forina de: - forfecare perpendiclilara pe fibre la grinzi le incovoiate, solicitate de forte concentrate mari (fig. 4.2, i), sali la penele prismatice cu fi brele dispiise normal pe directia fi brelor pieselor iinbinate (fig. 4.2, e); - forfecare in luiigiil fibrelor la imbinarile priii cliertare pe lungiinea pragurilor de forfecare (fig. 4.2, -f). sail la peiiele prismatice cu fibrele dispuse in aceeasi directie cu fibrele eleinentelor iinbinate (fig. 4.2, h). 4.6.2. Capacitatea de rezistenta la forfecare perpendiciilara pe directia fibrelor eleinentelor di11 leinn inasiv cii sectiiine simplj, V,.. in N, se stabileste cu relatia: (4.1 1 ) V,. = R ; . . A , ./?ll.,

Fig. 4.2. Variante de rezemare a pieselor amplasate perpendicular sau sub unghiul a si variante de piese solicitate la forfecare

in

care: R;,

este rezistenta la forfecare pel-peiidicular5 pe directia

fibrelor stabilita cu relatia ( I . ] ) , in fiinctie de specia de material leinnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a eleineiitelor de constructie. iii ~linrn': A, - aria sectiuiiii care se foarfeca, egali co aria piesei care preia efortul (aria sectiuiiii griiizii sail a penelor), in mm': - coeficient de tratare a leinnuliii, ci1 valoarea specificati iii tabelul 4.1. 4.6.3. Capacitatea de rezistenta a pieselor dili lenin masiv cu sectiune sinipla la forfecare in luiigul fibrelor, F,.,in N. se stabileste cii relatia: (4.12) F,. = l ? ; l A , . n t , ' I n ? , ,
in

l,, - lungiinea pragului de forf-ecare, limitata superior la 10 h,,,, in inin; e - exceiitricitatea de aplicare a fortei de forfecare fata de axa lieti a eleinentiilui, i11inni.

care:
R:ll este rezisteiita de calcul la forfecare paraleli cu directia

Fig. 4.3. Forfecare unilateralii (a) si bilaterala (b)

fibrelor, stabilita cu relatia (2. l ) , in f ~ ~ n c tde specia inateie rialuliii lemnos, clasa de calitate a leinnlilui si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, in ~ l m i n ' ; A, - caracteristica sectioiiala a elemeiitiilui (aria de forfecare). in in in - aceeasi sein~iificatie in relatia (4.9); ca ti^, - coeficient de forfecare, care introduce raportul d intre lungimea pragului de forfecare yi excentricitatea de aplicare a fortei fata de directia pragului, precum $i modul de producere a forfecarii (unilaterala sail bilaterala).

4.7. Bare solicitate la incsvcuiere

4.7.1. Capacitatea de rezistenta a elemeiitelor dili leniti masiv cu sectiiiiie siiiipla solicitate la incovoiere, M,., in Nmin, se stabileyte cu relatia: M,. = R'' . W,,~,,c,l, , m,. (4.14) in care: R;' este rezisteiita de calcul a lemiiului masiv la incovoiere static3 stabilita cu relatia (2.1), in functie de specia de material leinnos, clasa de calitate a lemnului yi conditiile de exploatare a elementelor de constriic~ie, ~ l m m ' ; in W,,c,,,.,l - modulul de rezistenta axial pentrii sectiiiiiea cea inai solicitata a eleinentului (Whflrr daci elementi11 n u prezinta slabiri iii sectionea de calcul, respectiv W,,,,, daca eleinentul are slabiri in zona de calcul);

';

Coeficieiitul de forfecare m, se calcoleaza cu relatia:

D

m , =1+P-l,le,
in care:

(4.13)

este coeficientul ce {ine cont de tipul forfecarii, ci1 valoarea de 0,25 pentru forfecare ~inilaterali $i 0,125 peiitru forfecare bilateralii (fig. 4.4);

coetlcieiit de tratare a leninului ci1 valorile specificate in tabeliil 4.1.

iI

tu7 - coeficieiit de tratare a lemiiului cu valoarea specificate? in tabelul 4.1 :

Oh.vei.i.~~!ic: proiectarea eleineiitelor diii ieinn solicitate la l,a incovoiere trebuie sa se respecte rapoartele diiitre diiiiensiiinile sectiuiii i transversale specificate in tabelul 4.2 pentrii a se evita supradimensionarea eleinentelor de constructie din conditia de stabi litate laterala.

5'- inonieiitiil static al zonei care lunec5 in raport ci1 asa neutr2, perpeiidiciilari pe planiil de actiiine a solicitiirilor, iii iiiin'.
4.7.4. La elementele incovoiate se verifica iii mod ubligatoriii coiiditia de rigiditate (deformatie), cu relaiia:

si

.f,,,a,.
in

,lll<,i

5 f ,,d,,l

(4.16)

care: este deforinatia illasiin2 finala diii iiicovoiere, stabilita ci1 relatia (3.5); .fl,,,,,, - deforinatia inaxiini adinisa, cu valorile diii tabelul 3.1.

4.7.2. Peiitru grinzile sciirte din leinn, actionate de iiic3rcari inari. in special de forte coiicentrate aplicate iii apropierea reazenielor, se va face obligatoriu si verificarea la fori2 taietoare ci1 relatia (4.1 1).

.f;iia.,
,

4.8. Bare solicitate la incovoiere oblicii

4.7.3. Capacitatea de rezistenf8 a griiizilor incovoiate la lunecare in zona cea mai solicitata diii apropierea reazeinelor, in planul deteriniiiat de asa neutra, L,., in N, se stabileste ci1 relatia:
4.8.1. Barele simple di11 leinn niasiv solicitate la incovoiere oblica se verifica cu relafia: M; M:, +1 -~ 1 ~ 0 , (4.1 7) M ; M ,!' : in care: M"j si M',; suiit compoiientele momentuliii incovoietor efectiv (de calcul), corespiinzatoare axelor centrale principale de inertie ale eleineiitiilui, u-x, respectiv y-y (fig. 4.4), stabilite in fiiiictie de sclieinele de incartare si descliiderea de calcul a elemeiitulu i, in Ninni; M,' si M,! - capacitatile de rezistenta ale barei la iiicovoiere static8 pe direcfia celor doli3 axe centrale principale de inertie, x-x si respectiv .y-y, stabilite cii relatia (4.12). in N inni.

L,
in

= R:,,

.b-I.nt,/ S .

(4.15)

care: R I , , este rezistenta de calcul la forfecare paralela ci1 directia fibrelor, stabilita cu relatia (2.1) in fiinctie de specia materialului leinnos, clasa de calitate a leinnului si conditiile de exploatare a elementelor de construcfie, in N/~~III~; h - Iafiinea sectirinii in planul in care se calculeaza efortul, in inin ; I - niomentiil de iiiertie axial brut al sectiiiiiii in raport cu axa ceiltrala de inertie perpeiidicularii pe plaiiul de actiiiiie al solicitarilor, iii inniJ;

4.9. Bare solicitate la intindere si incovoiere (intindere excentrics)

Barele siinple diil lemii iiiasiv solicitate la iiitiiidere excentric; se verifica ci1 relatia: TV, M f-+<!,O, T,. M,. in care: T,, este incarcarea axiali de calc~il bari, iii N: in T,. - capacitatea de rezistentl a barei la iiitiiidere centrici. stabilita ci1 relatia (4.2), in N: M,, - moinentiil incovoietor de calcol, stabilit in raport cu axa centrala de iiiertie perpendicolari pe directia de actiiiiie a focei, in Nmin; M,. - capacitatea de rezistenta a barei la incovoiere in raport cu aceeasi axa, stabilita CLI relatia (4.14). in Ninin.
C,,

\4

Fig. 4.4. Bara solicitata la incovoiere oblica

La deterininarea momentelor incovoietoare efective, deschiderile de calcul ale eleinentelor se vor stabili conforin indicatiilor diii paragrafi1l 3.3.

I Comentariul C. 4.8.1
4.8.2. Deforinatia maxima finala la elemeiitele solicitate la incovoiere oblicii se calciileaza prin insuinarea vectoriali a deforinatiilor inaxinie de pe cele doua direclii principale, cii relatia:

Bara se va verifica in zonele cele inai solicitate, peiitrii M,, inaxiin si W,, corespunzator; respectiv peiitru W,., ininiin si A d corespiinzator. La determinarea inoinentului incovoietor A4,,, descliiderea de calcul a elemeiitului se va stabili conform indicatiilor di11 paragrafiil 3.3. Aria neta a sectiiiiiii de calcul, stabilit cu relatia (4.3), precuin si dimensiiinile secriunii transversale vor iiideplini conditiile din paragrafi1l 3.2.9.

in

care:

I
iiiau.
~IIIUI
D

Comentariul C. 4.9.1

f"

s i f inas. '

/illt~l

se stabilesc cu relaiia (3.5) iii fi~iictiede

sclieina de incartare si descliiderea de calcul a elementului, conditiile de exploatare, deforinatia iinbinarilor si de contrasageata iniiial8 a elementului; ,f;,,,,,, - sageata inaxiina admisibila, cu valorile din tabelul 3.1.

4.10. Bare solicitate la compresiune si incovoiere (compresiune excentrici)

4.10.1. Barele simple diii lemn inasiv solicitate la coiiipresiiiiie exceiitrici se verifica iii raport cu axa perpeiidiculara pe directia fortelor ce produc iiicovoierea (x-x, in fig. 4.5). ci1 relatia:
-iii

4.10.2. Momentul incovoietor efectiv final se calculeaza tinind cont si de inoinentiil incovoietor secuiidar (inoiiient de orditi inferior) prodiis de forta axiala de coinpresiiine care actioneaz escentric fata de axa barei. ci1 relatia:

C(,,

+-M',;. C,. M ,

Sl,O,
iii

care:
C',., este efortiil axial de calciil in bai-2, in N;

(',. - capacitatea de rezistenti a barei la compresiiine, stabilita cii

relatia (4.4). in N; M',; - inomeiitiil iiicovoietor inaxiin fiiial stabilit in raport ci1 axa centrali principali de inertie, perpendiciilara pe directia de actiiine a fortei, iii Ninin, calculat coiiforin indicatiilor dili paragrafi114.10.2.: MI. - capacitatea de rezistent a barei la incovoiere in raport cu aceeasi axi, stabilita cii relatia (4.12), in Ninin.

care: M,,, este inorneritiil incovoietor inaxiin de calciil, stabi,lit in raport cu axa principal2 de inertie perpeiidiciilar~ pe directia de actiiiiie a foqei, in Ninin; la deterininarea valorii inoinentiiliii incovoietor M,.,. deschiderea de calcul a eleinentiiliii se va stabili conforni iiidicatii lor din paragrafill 3.3; C,/- efort axial de calci11in bari, in N; C,: - efort axial de compresiune pe directia de aplicare a inoineiitului, in N, stabilit cu relatia:

C, = n ' - E,,05 . i n , , , : ':

linde:

in,

.I I/; ,

(4.22)

Fig. 4.5. Bara solicitata la compresiune excentrica

este inodiilul de elasticitate caracteristic, cii valorile din tabelul 2.4, in fiinctie de specia de inaterial leinnos iitil izata, iii ~ i n i m ' ; ~ 7 7 , , 1 ; - coeficieiit al conditiilor de lucru, cu valorile date i n tabelul 2.5. i11Rinctie de esenta si de clasa de exploatare a elemeiitiilui de coiistructie diii lemii care se proiecteazi: riti - coeficient de tratare a lemnului ci1 valorile specificate in tabelul 4.1; I - inonientiil de iiiertie axial in raport cu axa perpeiidiculara pe directia de aplicare a fortelor ce prodiic incovoierea. iii min4: Z, - liingiinea de flambaj a barei, stabilita conforin iiidicatiilor din paragrafi1l 3.5. in min.

4.10.3. in cazul valorilor mici ale lui M'; cind M': / W ,,,.,,,

reprezinta mai putin decit 10 % din C,, i A,,.,,, verificarea se face numai la coinpresiune ci1 flainbaj, neglijindii-se infliienta inoinentuliii incovoietor.
4.10.4. Capacitatea de rezistenta a barei in plan iioriiial pe planul iiicovoierii se stabileste cu relatia (4.4). 4.10.5. Verificarea la lunecare a elementelor solicitate la compresi~ine incovoiere se face cu relafia: ci1

Cap. 5. CALCULUL BARELOR DIN LEMN CU SECTIUNE COMPUSA

5.1. Definirea barelor compuse si principii de calcul

5.1.1. Barele cu sectiune compusa sunt alcatuite din doua sail

L,.

L,,

inai multe elemente (sciinduri, dulapi, rigle, grinzi), suprapuse sau alaturate si solidarizate intre ele prin diferite procedee de imbinare.
5.1.2. La calciilul barelor din lemn ci1 sectiune coinpusa se tine

(4.23) seama de reducerea rigiditatii acestora fata de rigiditatea barelor cu sectiune simpla. datoriti rnodului de comportare a tuturor elementelor de imbinare folosite pentru solidarizare (ci1 exceptia cleiului) si anume de a se deforma in timp sub actiunea solicitarilor de lunga durata la care sunt supiise.
5.1.3. La stabilirea capacitatii de rezistent a barelor compuse, supuse la di ferite solicitari, se introduce in calcul coeficientul de repartitie a incarcarilor n l ~ ,care tine seama de posibilitatea de repartitie neuniforma a incarcarilor in elementele coinpoiiente ale sec(iii~iicoinpiise. i Pentru sectiuni compuse alcatiiite din maximum trei elemeiite si la care imbinarile asigura conlucrarea elementelor componente, valorile coeficientului de repartitie sunt: - m, = 0,90 pentru solicitrile de incovoiere. forfecare longitudinalil, coinpresiune si intindere in lungul fibrelor; - m , = 1 ,O0 pentru alte caracteristici.

in care: L,. este capacitatea de rezistenta a barei la lunecare, stabilit cu relatia (4.15), in N; L:, - forta taietoare de calcul, in N, stabilita in zona cea mai solicitata a eleinentului, in functie de scheina de incartare a acestuia si de momentul incovoietor efectiv final, stabilit cu relatia (4.2 1 ).

4.10.6. Prin util izarea, in relatia 4.23, a fortei taietoare finale,

L,!, , stabilita in functie de M ; se introduce iii calcul efectul de ordinul 2, prin care se majoreaza forta taietoare de calciil datorita
influentei reciproce a compresiunii si a incovoierii.

5 2 . Bare compuse solicitate la intindere axial5

5.2.1. Capacitatea de rezistenta pentru fiecare eleinent coiiiponeiit. i. la intindere axiala se stabileste cu relatia:
T,. , = Rj . / l ,,,,,, . M 1 / .m,<.
in

5.3. Bare compuse solicitate la compresiune axialii

5.3.1. Alcatuirea barelor compuse comprimate

(5.1)

care: T,.,,este capacitatea de rezistenti a eleineiitiilui i. in N: R,' - rezistenta de calcul a leinnului masiv la intiiidere axiala. stabilita coiiforin relatiei (2.1) in fiiiic!ie de specia de materia1 lemiios, clasa de calitatea a leiiiii~ilui$icoiidi!iile de exploatare a eleinentelor de construc!ie, in ~iinin': 4 , , , , , ,- aria neti a sec~iuniide calcul pentru bara i. stabilita conforin paragrafiilui 4.2.2., in min2: n ? , - coeficientul de tratare a lemnuloi cu valoarea specificata in tabelul 4.1; m,, - coeficieiitul de repartitie a incarcZirilor, cli valoarea 0.90. conforin indicatiilor din paragraful 5.1.3.

Barele compuse solicitate la compresiune axialii se pot realiza sub forma de: - bare pachet. la care toate elementele sunt actionate la extremititi (fig. 5.1, a); - bare ci1 fururi continue (fig. 5.1, b) si bare cu eclise continue (fig. 5.1, C ) , la care numai elementele principale sunt actioiiate la extremitati; fururile si eclisele continue constituie elemente secundare care miiresc rigiditatea barei; - bare cu fururi scurte (fig. 5.1, d , la care elementele ) principale sunt arnplasate distantat si asamblate intre ele cu fururi scurte si izolate.

5.3.2. Calculul barelor compuse comprimate

5.3.2.1.Bare pache f
a) Capacitatea de rezistenta a barelor pachet in raport cu axa x-x normala pe rostiiri, C,.,, in N (v. fig. 5.1, a), se stabileste cu relatia:

5.2.2. Capacitatea de rezistentli a barei coiilpiise solicitata la intindere axiala se stabileste prin insumarea capacititilor de rezistent8 ale elementelor componente stabilite cu relatia (5. l ) , in ipoteza in care toate elementele componente au acelasi modul de elasticitate E"):
Il

C,, = R:Il
in care:

.A'U,,,

.(P':,

.fll,..

( 5 -4)

T,. = CT,. , .

(5.2)

R:ll este rezistenta de calcul a lemnului masiv la compresiune axiala, parale1 cu fibrele, stabilita conform relatiei (2. l), in
functie de specia de materia1 lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, in ~ l r n m ~ ; - aria sectiunii de calcul a tuturor elementelor componente ale barei; se recomanda ca aria slabirilor sa fie maxim 25 % din aria bruta a barei; q, - coeficientul de flambaj, calculat conform indicafiilor din paragraful4.3.3, in raport cu axa x-x; mr- coeficientul de tratare a lemnului cu valorile specificate in tabelul 4.1 .

5.2.3. Pentru verificarea fiecarui elemeiit al barelor complise intinse, forta efectiva de intiiidere T,,,, se stabi leste priii repartizarea foqei totale ~ ~ , ~ ' ~ r o ~ o cu sectiunea bruta a barelor: r~ional

'ii

b) Capacitatea de rezistentii a barelor pachet in raport CLI axa -v-y,paralela cu rostiirile, C,.,,,in N (v. fig. 5.1, o), se stabileste ci] relatia:
C , . = R:;, A,,,'.,,, .<p,:, . r n , ,
in care:

R:',,,A,,,iL.,,l si au acelea~isemnificatii ca in relatia (5.1); q':,; coeficientul . de flambaj, calculat conform indicati ilor este din paragraful 4.3.3. in raport cu axa v-.v. iii functie de coeficientul de zveltete transformat al barei h",' . care se
stabileste ci1 relatia:

p este coeficientul de majorare a zveltetii barei compuse, care se stabileste cu relatia:

in

care: k este coeficientul de calcul. cu valorile din tabelul 5.1 ; b - dimensiiiiiea sec~iiiiiii transversale a barei parale12 cu rosturile, in inin; h - diinensiunea sectiunii in sens perpendic~ilarpe rostiiri. in mm; r - numarul de rosturi de-a lungul carora eleinentele de im binare deformindu-se pot permite lunecarea reciproca a elemeiitelor componente ale barei; ,l/- lungiinea de flambaj a barei, in mm; n, - numarul efectiv de sectiuni de forfecare, distribuite pe 1.00 m lungime de bara.

Fig. 5.1. Tipuri de bare solicitate la compresiune

Tabelul5.1. Valorile coeficientului k

Luiigimea de incastrare a cuielor va fi de minim 3a/4, in care cr este grosimea celei mai siibtiri piese din pachet.

5.3.2.2.Bare cufururi lungi $i bare cu eclise continue

a) Capacitatea de rezistent a barelor cu fururi lungi (v. fig. 5.1. b) si a barelor cu eclise continue (v. fig. 5.1, C), in raport ci1 axa x-x normala pe rosturi se stabileste cu relatia (5.4), in care A,,,,I,,,ll A, (aria = se determina cu relaria (4.5). in care: elementelor principale), gi

Observafie: deste diametrul tijei, in mm.

C) Dispozitii constructive Tijele cilindrice se dispun in rinduri transversale, respectaiid distantele prevazute in capitolul 6. . Distanta maxim8 intre doua rinduri traiisversale de tije nii trebuie sa depaseasc de 6 ori grosimea element~iluice1 mai subtire din pachet; se dispun minim dou giruri de cuie in sectiune transversala (fig. 5.2).
I
:
1

h .I =-i, .
.r

(5.8)

in

care:

\J \j 1 ;,j' ;

i?

S E ~ ~ W J E1-1 A

I,, este momentul de inertie al elementelor principale in raport cu centrul de greutate al sectiunii, dupa axa x-x, in inmJ; I,, - momentul de ineqie al elementelor secundare, in raport cu centrul de greutate al sectiunii dup axa x-x, in mm4.
b) Capacitatea de rezistenta a barelor cu fururi lungi (v. fig. 5.1, b) si a barelor cu eclise continue (v. fig. 5.1, C), in raport ci1 axa -v-y, paralela cu rosturile se stabilegte cu relatia (5.5), in care A,,llc,,l A, = (aria elementelor principale) si q,:, se determina cu relatia (4.5). in care: (5.1 O) h';, = p.h ,

I; 3a/4

p
mini&uti 3iruri de cuie.

dacd b s3a

coeficient de majorare a zvelteiii barei compuse conforin relaiiei (5.7) h =-i, i,.

Fig. 5.2. ~olidarizarea barelor compuse tip pachet, cu cuie

n - iiuin5rul de elemente principale componente; h , - coeficieiitul de zveltcte al uiiiii elemeiit izolat. dat de relalia:
in

care:

I,,, este inoinentul de ineqie al elementelor principale. i11raport

cu centri11de greutate al sectiuiiii, dupa axa y-y, in inin'; I,, - momeiitul de itiertie al elementelor secuiidare. in raport cu centrul de greotate al sectiuiiii, dopa axa y-y. iii min 3 .

I,

diseanta iiitre doua fururi scurte;

iinui

i l - raza de giratie, in raport cu axay-y, a

element izolat.

5.3.2.3. Buve cu fururi scurfe

a) Capacitatea de rezistenta a barelor cu furori scurte (v. fig. 5.1. d), in raport ci1 axa x--x normala pe rosturi se stabileste ci1 relatia (5.4), in care A,,L,i,,,,lA,, iar q,,.,se determina ci1 relatia (4.5) iii care: =
1 h . =-, , ' i.,
111 care:

Observ@ie: h cazul in care sectiunea coinpusa realizata cu fiiriiri scurte are un nuinar redus de legituri sau daci legaturile ai1 o Iiiiigime redusa, se va determina atiit coeficientul de zveltete h,, ciit si coeficientiil de zveltete h, (~ietiniindseaina de legaturi si acceptind ipoteza ca tiecare element lucreaza independent, 1, = I,).

i, se deteriniiiifi conform relatiei (5.9).

5.4. Bare compuse solicitate la compresiune si incovoiere (compresiune excentricii)

5.4.1. Barele compuse realizate din elemente diii lenin inasiv, solicitate la cornpresiune cu incovoiere in raport cu axa -v--y. se verifica:
a) La conditia de rezistent In planul de actiune al nioineiitiilui incovoietor, cu relatia:

b) Capacitatea de rezistenta a barelor cu fiiruri scui-te (v. fig. 5.1. 4. in raport ci1 axa y-y paraleli cu rostiirile se stabileste coiiform paragrafuliii 5.3.2.1, b), cu precizarea ca A,,,l,,,l = A,,. iar v,, se determina in fiinciie de coeficientul de zveltete echivalent h", , care se calculeazil cu relatia:
r

in care: p este coeficient de majorare a zveltetei barei compuse. care se stabileste cu relafia (5.7); h , - coeficientul de zveltete al barei i11 raport cu axa y-y,
O

in care:

C,/ este incarcarea axiala de calcul in bara, in N; C,.- capacitatea de rezistenta a barei la compresiune, stabilita cu = A, (aria eleinentelor relafia (4.4), in N, in care principale);

conform relatiei (5.1 1).

M',;

momentul incovoietor maxim final. stabilit in raport cu

axa y-y perpendiculara pe directia de actiune a fortelor, in Nmm, calculat conform indicatiilor din paragraful 4.10.2; M : - capacitatea de rezistenta corectata a barei la incovoiere. in raport cu axay-y, in Nmm. stabilita cu relatia:

M,: = k , .Rf -WL,,, .m,.,

(5.1 6)
in

in care: k,. este coeficientul de reducere a moduliilui de rezistentii, ce tine seama de deforniatiile inibiiiarilor, cu valori le: k,. = 0,90 pentru barele cu un rost de lunecare; k, = 0,80 pentru barele cu doua sau mai multe rosturi de lunecare; Rf - rezistenta de calcul a lemnului masiv la incovoiere statica, stabilita cu relatia (2.1) in functie de specia de materia1 lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, in ~ / m m ' ; W J' - modulul de rezistenta in raport cu axa y-y, pentru cult rrl sectiunea cea mai solicitata a elementului compus, iii mm3; m l . - coeficientul de tratare a lemnului cu valorile specificate in tabelul 4.1. b) La lunecare de-a lungul unui rost, forra de lunecare totalii, L, in N, de la extremitatea barei pinil la sectiunea de moment maxim, stabilindu-se cu relatia: S-A; L,. =2 L,., I in care: S este oinomentul static al sectiiinii in raport cu axa neutra, perpendiculara pe planul de actiune al solicitiirilor, in mm3; I - momentul de ineflie brut al sectiunii iii raport cu axa principalil de inecie perpendiculara pe planiil de actiune al solicitarilor, in mm4;

suprafata diagramei focei teietoare de la reazemol barei si pina la tnijlocul deschiderii. stabilita pe baza fortei taiietoare finale, determinate conform indicati i lor de la paragraful 4.1 0.3; L,., - capacitatea de rezistenta a elementelor de iinbiiiare dispiise pe juinatate din lungiinea eleinentiilui, in N, calculat cii relalia: L,., . n -L ' (5.18) care: este factorul de distributie al foflei de lunecare la inijloacele de imbinare, egal cu 1 1 1,5 daca mijloacele de iinbiiiare se distribuie uniform pe lungiinea grinzii si egal cu 1 ,O dac8 distri butia elementelor de iin binare se face iinp8rtind suprafata diagramei de forta taietoare in parti egale si dispunind cite un element de iinbinare la extreinitatea dinspre reazem a fiecarei fracti uni de suprafata; n - numiirul de elemente de imbinare dispuse pe jumatate din lungimea elementului; L , - capacitatea de rezistentii a iinui element de imbinare conform capitolului 6, in N.
L/

A,'

C) La conditia de stabilitate a barei in raport cu axa x-x (flambaj in afara planului de incovoiere), capacitatea de rezistenta a barei coinpuse in raport cu aceasta axa se stabileste cu relatia (5.4), cu observatia C& Ac~,l,,il= Ari (aria barelor principale), iar coeficientul de flambaj q,, se va determina in functie de coeficientiil de zveltete h,, calculat cu relatiile (5.8) pentru bare cu fururi lungi si pentru bare cii eclise continue si (5.10) pentru bare cu fururi scurte.

5.4.2. Barele compuse solicitate la compresiune raport cu axa x-x se verifica:

si incovoiere in

a) La conditia de rezistent in planul de actiune al momentului incovoietor, cu relatia:

longitudinal (fig. 4.2, h) sau transversal (fig. 4.2. e) fata de fibrele elementului, pene inelare netede sau dintate realizate din otel (fig. 5.3, b), buloane etc.
PII

care: C;., este incarcarea axialii de calcul in baril, i11N; C,, - capacitatea de rezistenta a barei la compresiline. stabiliti = A, (aria elemeiitelor cu relatia (4.4). in N, luand p , principale) si coeficientul de flambaj < calculat cu coeficientul de zveltefe h . stabilit cu relatia (5.9); , M,!, , - momeiitul incovoietor inaxim final, stabilit in raport cu axa x-x, perpendicular5 pe directia de actiune a fortei de incovoiere si pe directia rosturilor. in Nmm, calculat conform indicatiilor din paragraful 4.10.2; M,, - capacitatea de rezistentii a barei la incovoiere in raport cu axa x-.x, stabiliti cu rela~ia ('4.12), in Nmm.

I
l
I
7

I
1

1 7

Fig. 5.3. Elemente compuse incovoiate solidarizate cu pene elastice (a) si cu pene inetalice inelare (b)

h) La conditia de stabilitate in raport cu axa y-y, conform paragrafelor 5.3.2.1, b, pentru bare pachet. 5.3.2.2, b, pentru bare cu fururi lungi si pentru bare cu eclise continue si 5.3.2.3, b, peiitru bare cu fiiruri scurte.

5.5.2. Calculul grinzilor compuse solicitate la incovoiere

5.5.2.1. Capacitatea de rezistenti a griiizilor compuse solicitate la incovoiere, M , in Nmm, tinind cont de deforinabilitatea imbinarilor, se stabileste cu relatia:
M r = R: W( , ,

5.5. Bare compuse solicitate la incovoiere

5.5.1. Alciituirea barelor compuse incovoiate
l

, m,. ,

in

care:

XF este rezistenta de calcul a leiniiului masiv la incovoiere

I

Grinzile compuse solicitate la incovoiere se pot realiza din doui sau mai multe piese din lemn suprapuse, imbinate longitiidinal cu niijloace de imbinare ce pot prelua eficieiit fortele de lunecare dintre piesele imbinate, astfel ca grinda sii se comporte cat mai aproape de o grindi cu sectiune unitari. in mod obisnuit se folosesc ca elemente de imbinare: pene elastice (fig. 5.3), pene de lemn prismatice cu fibrele amplasate

statici, stabilita cu relatia (2.1 .) in fiinctie de specia de materia1 lemnos. clasa de calitate a lemnului si coiiditiile de exploatare a elementelor de construc~ie, ~ l r n m ? ; in WC>,,,, - modulul de rezistenti corectat pentro sectiunea cea mai solicitata a grinzii, in mm', stabilit ci1 relatia:

W,,,,,

=kW

W,?'!, ;

k,,

coeficient de reducere ce tine seama de deformabilitatea imbiiiarilor si care are valorile: k,. = 0,8, respectiv 0,9 pentru grinzi din dou, respectiv trei elemente dispuse far8 interspatiu intre ele; k,. = 0,8, respectiv 0,6 pentru grinzi din do~ia, respectiv trei intre ele; elemente dispuse cu interspati~i

S - rnoment~ilstatic al jumtiltii de sectiiine in raport cu axa

W,,,, - modulul de rezistent8 al secti~inii nete a barei, considerat ca o grindii uiiitar2, iinbinarile fiind considerate indeforinabile; /n7.- coeficient de tratare a lemii~il~ii valorile specificate in cu tabelul 4.1.

ne~itri, perpendicular pe plan~ilde actiune al solicitrilor. 3 in mm : I - inomentul de inecie brut al sectiunii in raport cu axa centrali principala de inertie perpendiciilara pe planul de actiune al solicitrilor. iii mm4; A,. - suprafata diapramei de foca taietoare de la extreniitatea barei si pin la mijlocul acesteia, in Nmin; in caz~il grinzilor actionate de sarcini mobile, reprezinta infasiir-2toarea focelor taietoare maxime pe o jumatate de grind8; L,., - capacitatea de rezistenta la lunecare a mijloacelor de imbinare, distribuite pe jumatate din lungimea grinzii, stabilita cu relatia (5.18).

5.5.2.2. Verificarea rigidittii (sgetii) la grinzile coiiipiise incovoiate se face cu relatia (4.14), cu observatia ca la deteriiiinarea deformatiei maxiine finale se ia in calcul moinentul de inertie corectat, stabilit cu relatia: (5.22) = k l Ih,.,,, in care: k, este coeficientul de reducere al moinent~iluide inertie care tine cont de deformabilitatea iinbiiiiirilor, avind valoarea 0,7; Ihrir/ - inomentul de inelie al sectiunii brute in raport cci axa neutra. considerind intreaga sectiune a barei.
* 7

Cap. 6. CALCULUL $1 EXECUTIA ~MBINARILOR ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE DIN LEMN

imbiiiarile elemeiitelor din leinii masiv apar necesare datorita sortimentiilui liinitat atit ca lungime, ciit si ca sectiune, care nu corespund intotdeauna CLI deschiderile necesare si cu solicitarile diii elementele de constructie. La constructiile din lemn, iinbinrile se folosesc pentru: - realizarea unor sectiuni compuse, cind sortimentul existeiit este insuficient pentru preluarea solicitilrilor (v. fig. 5.1 si 5.3); - imbinarea in lung a pieselor din lemn - iinbinari de prelungire (fig. 6.1. a si b); - imbinari intre piese la noduri sau la intersectii, executate atunci cind doua sau mai multe piese fac un unghi q intre ele (fig. 6.1, C si 4.

5.5.2.3. Verificarea la fort taietoare, luind in considerare foca de lunecare la care trebuie s8 reziste fiecare element de iinbiiiare se face cu relatia: L, 5 L,., , (5.23) in care: L, este foca de lunecare totalil pe jumatate din lungimea grinzii, in N, calculatil cu relatia:
D

L, =-,

S . A,.

6.1.2. Dupii rolul pe care il au, imbinrile pot fi: - de solidarizare. care se prevd in vederea asiguriirii stabilittii relative a eleinentelor, transmit eforturi de care, in genera], nu se tine seama 711 calcul si care se executi pe criterii constructive, de exemplu solidarizarea cu scoabe, dornuri sau buloane la imbiiiarea de preluiigire a barelor comprimate din figura 6.1, b, sau solidarizarea cu scoabe la imbinarea din figura 6.1, C; - de rezistenta, dimensionate pe baz de calcul la eforturile pe care le transmit. 6.1.3. Din punctul de vedere al deformatiilor initiale si in timp case se produc in imbinare, pot fi: - imbinri prin psuire, la care efortul se transmite direct, far piese de legitur, elementul principal al imbinrii fiind suprafata de contact; la aceste tipuri de imbinri deformariile iniriale sunt mari datorit asezirii pieselor in imbinare, iar in timp deformariile cresc foarte purin; - imbinri nepsuite (cuie, buloane, plcute elastice) la care deformariile sunt foarte mici in prima etap si cresc mult in tiinp. 6.1.4. in functie de mijloacele de imbinare utilizate gi de natura solicitiirilor la care sunt supuse, pot fi: - imbinri prin chertare, solicitate la strivire si forfecare (v. paragrafu l 6.3); - imbinari cu pene prismatice si pene inelare netede, cu dinti sau cu gheare, solicitate la strivire si forfecare (v. paragraful 6.4); - imbiniri cu tije cilindrice si cu pene lamelare, flexibile, solicitate in principal la incovoiere, iar elementele imbinate solicitate la strivire (v. paragraful 6.5); - imbiniiri cu cuie si suruburi pentru lemn, solicitate la smulgere (v. paragraful 6.6);

Fig. a - de prelungire la piese tensionate; b - de prelungire la piese comprimate; C - imbinare pop-contrafisa; d - imbinarea montantului $i a diagonalei la o grinda cu zabrele; 1 - buloane; 2 - scoabe; 3 - dorn; 4 - cuie.

6.1. Clasificarea imbinairilor

6.1.1. Dup5 modul de executie, imbinrile pot fi demontabile sau nedemontabile, executate pe santier sau in ateliere specializate, pe baza unor tehnologii moderne.

imbiniri cu asamblaje mecanice care preiau diferite solicitiri - juguri, tiranti, elernente de reazem, piese pentru articulatii etc. (v. paragrafi116.7); - imbiniri incleiate, care lucreazi in principal la forfecare (v. paragrafi1l 6.8).
-

6.2. Conditiile pe care trebuie s i le indeplineasc5 im biniirile

Pentru a satisface exigentele de performanti impuse, imbinarile trebuie si3 indeplineasca urmtoarele conditii: - prin mijloacele de imbinare utilizate. trebuie s i se asigure o repartizare uniformi a eforturilor in elementele coinponeiite ale barelor compuse; suprasolicitarea unor elemente apare datoriti inexactititilor de executie a iinbinirilor si a prezentei unor deforinatii initiale inegale; - s i se realizeze, pe ciit posibil, fractionarea elementelor de transmitere a efortiirilor (tije cilindrice sau lamelare, pene prismatice sau inelare etc.), asigurindu-se astfel iin nuinir mai mare de sectiuni de lucru si prin urinare o rezistenti si o siguranti sporiti a imbinirilor cliiar in cazul prezentei iinor defecte (noduri, cripaturi medulare etc.); - imbinirile trebuie astfel realizate inciit sa se evite efectele defavorabile ale contractiei si iimflirii si s i iiu faciliteze aparitia fenomenului de biodegradare (prin stagnarea apei sau impiedicarea aerisirii imbinirii); - tipul de imbinare ales trebuie sa se potriveasc cu materialul lemnos folosit si cu solicitirile din piese, de exemplu: imbinirile incleiate nu se pot utiliza deciit la lemn ecarisat sub formi de sciinduri sau dulapi, aviind umiditatea de echilibru maxim 18%; imbinirile prin chertare transmit numai eforturi de compresiune la piese din lemn rotund sau din lemn ecarisat de tip grinzi sau rigle; imbinirile ci1 inele necesiti materia1 ecarisat de calitate superioari; n u se pot realiza constructii exterioare

imbinate cu cuie, cliiar in cazul protejirii acestora, intrucit ruginesc di11caiiza uinidititii relative mari a aerului exterior; - imbingrile trebuie astfel realizate incit s i nu reduci sensibil capacitatea de rezistenti a pieselor imbinate; slibirea sectiunii trebuie s i fie miniina; - imbinirile trebuie astfel concepute incit s i fie usor de executat si intretinut; se recomandi ca la realizarea constructiilor din leinn s i se aleagi tipuri de imbiniri ce se pot realiza industrializat si se pot asambla usor pe santier (de exemplu: iinbinari incleiate, imbiniri cu plicute multi-cuie, asambla.je metalice), sau care necesiti inanoperi mai putin calificati (de exemplu: iinbinari cu cuie sau buloane); - imbinirile trebuie astfel concepute inciit s i se inentin8 axialitatea eforturilor in bare; exceiitricititile prezente la noduri miresc sectiunile barelor datoriti faptului c i acestea lucreazi la solicitiri coinpuse (intindere sau coinpresiune excentrici); - la calculul iinbinirilor iiu se iau in considerare fortete de frecare favorabile pentru comportarea elementelor de constructie in iinbiiiiri, datorate legiturilor de stringere (buloane sau cuie), deoarece acestea sunt in genera1 de scurta durata; - efectiil favorabil al fortelor de frecare se ia in considerare in conditiile previzute in paragrafi113.2.8.; - datoriti inodului de lucru diferit al diverselor tipuri de iinbiniri (diferente mari de deformatii initiale si in timp) nu este permisi pentru transiniterea aceluiasi efort folosirea iinbinirilor de diferite tipuri: se permite transiniterea eforturilor prin diferite mijloace de iinbinare, dar integra1 si succesiv.

I Comentariul C. 6.2.1

6.3. imbiniiri prin ehertare

6.3.1. Elemente generale

6.3.2.3. Verificarea capacitatii de rezistent8 a iinbingrii este satisfcutii apriori intrlicat = R:,, . 6.3.2.3. Dacii imbinarea este supus3 si la inoinerit iiicovoietor, legaturile cu rbaiitiiri sati buloane se verifica la actiunea acelui moment.
d/2

6.3.1.1. iinbinirile prin cliertare asiguri traiisinitei-ea eforti.irilor de la o piesi la alta, direct pe suprafata de contact corespunz5tor pasuita. 6.3.1.2. in~binarile prin chnrare se caracteiizeaz5 priii deforinatii mari in prima fazi a solicitirii, paria la realizarea i ~ i i contact direct intre siiprafetele care transinit efortul $i deformati i inai inici in faza a doua a solicitai.ii, dupi realizarea contactului dintre piese. 6.3.1.3. Piesele unci iinbinri prin chertare se fixeazi intre ele prin buloane, scoabe sau tiranti, care au roliil de a mentine contactiil intre suprafetele care transniit efortul si de a iinpiedica deplasirile relative iiitre piese. in calculul de rezistenti al imbiiiirilor prin chertare n u se fine seaiila de eforturile pe care ar piitea eveiitual s i le preia elenientele de prindere, dar se tine seairia de slibirile de sectiune pe care acestea le produc.

~ ~ i

a) eclise;

b) buloane;

Fig. 6.2. iinbinari de prelungire prin chertare solidarizate

6.3.3. imbiniiri prin chertare la piese dispuse perpendicular

6.3.2. imbiniiri prin chertare la piese amplasate in prelungire

6.3.2.1. La realizarea imbin8rilor de prelungire la piesele coinprimate se recoinaiidi respectarea datelor coiistri~ctiveprevizute in figura 6.2. 6.3.2.2. Nu se recomandi imbiniri prin cliertare nesimetrice deoarece produc momente in bare datoriti dezaxarii eforturilor.

6.3.3.1. iinbiniirile transversale prin cliertare pentru solidarizare se utilizeazi la rezemarea grinzilor pe stilpi, a stilpilor sau popilor pe tiilpi, a subgrinzilor de la nodurile fermelor cu zibrele pe cosoroabe etc. La realizarea acestor imbiniri trebuie sii se respecte datele constructive prezentate in figura 6.3. 6.3.3.2. Peiitru asigurarea stabilititii la deplasiri laterale, imbinarea se rigidizeaz8 cu cepuri (fig. 6.3, a, c si e) sau scoabe (fig. 6.3, b sif). Pentru a se transmite efortul pe suprafata de contact, adincimea loca$ului va depisi cu 5 . . . 10 mm iniltiinea cepuliii.

6.3.3.3. Transmiterea efortului pe suprafata de contact diiitre cele doui elemente se face prin strivire normali pe fibre la grindfi, talpi, subgrindi, cosoroaba si in lungul fibrelor la stilpi si popi. in cazul utilizirii imbinarilor cu cep, la calculul suprafetei de contact se va scade suprafata cepului. 6.3.3.4. in cazul iitilizirii lemnului rotund, rezemarea griiizii pe stilp se realizeazi prin chertarea cu tesitura a grinzii (v. fig. 6.3, C); nu se recomandi cliertarea fra tesirea grinzii (v. fig. 6.3, a'). 6.3.3.5. Capacitatea de rezistenta a iinbinarilor la piese ainplasate perpendic~ilar stabileste cu relatia: se Q,., = R:i . A , . . n I 7 -.m,., (6.1) in care: R L este rezistenta de calcul a leinnului inasiv la coinpresiune (strivire) perpen'dicular pe fibre. stabilita coiiforrn relatiei (2.1) in fiinctie de specia de inaterial leinnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a eleinentelor de constructie, in ~ l r n m ' ; A,. - aria de contact dintre cele doua eleinente (aria reazemului), in mm', stabilita conform indicatiei din paragraful 6.3.3.3.; mi.- coeficient de tratare a leinnului ci1 valorile specificate iii tabelul 4.1 ; m, - coeficient de reazem, ci1 valoarea 1,60, daca sunt indeplinite conditiile constructive prevfizute i11figura 6.3.

Fig. 6.3. Tipuri de bare compuse solicitate la compresiune perpendiculari pe fibre:

I - grinda; 2 - stilp;

3 - cep;
4 - scoabe; 5 - talpa;

6 - saboti; 7 - cutie inetalica; 8 - talpi superioara ferma; 9 - talpa inferioara ferma; 10 - subgrindi?;

1 I - cosoroaba; 12 - bulon;

13 - cuie.

63.3.6. La rezemarea popilor pe talpi, dac2 Q,.; < Q,,pentru a , nii mari diineiisiuiiile eleinentiilui vertical, talpa se poate realiza diii leinn de foioase (fag, stejar, salcain), sau se poate inari aria de contact prin dispuiierea iinor saboti (fig. 6.3,g) sau a iinor cutii inetalice (fig. 6.3, h). in cazul iitilizirii sabotilor, acestia se fixeazi impotriva deplasarii laterale prin buloane dispuse in giuri ovalizate, astfel inct transmiterea efortuliii s i se faca pe suprafetele de strivire si nii priii buloane.

b. Tesirea pragurilor se realizeazi:

perpendicular pe eleinentiil coinpriinat. la iingliiiiri a < 30" (fig. 6.4,a si C); - la bisectoarea iinghiultii exterior dintre cele doiii piese, la unghiuri a 2 30" (fig. 6.4,h si 4.
-

Fig. 6.4. Posibiliteti de tesire a pragiirilor siinple (a si b) si diible (C si d)

6.3.4. imbiniir-i prin chertare la piese amplasate sub unghiul a

c. La imbinirile frontale cu prag siniplu se vor avea in vedere urmitoarele date constructive (fig. 6.5.a): iniltiineri pragi~lui(adi~ciinea cliertirii) h, trebuie s i fie iniiiiin 2 cm la grinzi ecarisate. respectiv 3 cm la cele rotunde (ji maxim h13 la nodurile de reazem ale grinzilor cii zabrele, respectik h14 la nodurile intermediare ale griiizilor cu ~ a b r e l e sali la elementele cu o grosime inai mici de 8 cm; * lungimea pragiilui I,, trebuie sa fie: l,, 2 10 h, ; l,, 2 2h; l,, 2 20 cm; u pentru calculul imbinirii la forfecare, lungiiiiea pragului se ia: I, 5 1 Oh,: 1, I 2h; * buloanele de solidarizare se amplaseazi perpendicular pe talpa superioari, la valori ale iinghiului a < 30, si perpendicular pe tesitiira, la valori a r 30" si se pozitioneazi la inijlocul tesiturii; subgrinda va fi astfel alciitiiita incat buloanele s i treaci siinetric fata de tesitiira ei; in cazul in care din calcul rezulti diainetre mai mici, buloanele se vor lua ci1 diametriil ininiin 1/25 diil lungiinea lor si ce1 putin 12 inin. d. imbiniirile prin chertare ortogonal8 cu prag dublu se folosesc in cazul in care efortiil din imbinare 1111poate fi preluat de uii siiigiir prag, adanciinea de chertare rezultati diii calcul depisiiid adhiicimea inaxima admisa (hl3, respectiv hl4). La o asemenea iinbiiiare se

a. i11fiirictie de iniriinea solicitirilor si de diniensiuiiile pieselor componente, iinbinerile cu chertare frontala se realizeaza cu iiniil sau d o u i praguri.

impuiie conditia ca cele doui pragiiri s i lucreze concomitent. ceea ce se poate obtine nuinai printr-o executie extrem de ingri.jita. La proiectarea iinbinirilor frontale cti prag dublu se vor avea in vedere iirm5toarele date constructive (fig. 6.5, h): iniltiinea priiniilui prag (adnciinea cliertirii) h, ,, trebuie s i fie iiiiniin 2 cm la grinzile ecarisate, respectiv 3 cin la cele rotiinde: iiiiltiinea celui de al doilea prag. h,?, trebuie sii fie ci1 ce1 piitin 2 cin mai mare dect iniiltimea primului prag si s i fie limitata superior in raport ci1 inaltiinea grinzii cliertate la inaxiiii h13 la noduriie de reazetn ale grinzilor cu zabrele, respectiv 1114 la nodurile interinediare ale grinzilor c ~ izibrele, sail la eleinentele ci1 o grosiine inai inici de 8 cm; liingiinea pragurilor l,,, si l,,?trebuie s i tie 2 10 h,,; I,,, 2 2h; l,,? r 10 h,,; peiitru calculul iinbinirilor la forfecare, lungimea pragiirilor se ia: I/, I 10 h,,; I,, I 2h; In I 10 h,?; la iinghiiiri de inclinare a _< 45'. este obligatorie montarea buloanelor de siguranti si a subgriiizilor: in acest caz se respecti aceleasi conditii ca la irnbinarea prin cliertare frontala CLI prag simplu; avand iii vedere eforturile relativ mari care actioneaza in inibinare, se recoinanda ca ceiitrarea iiodului s i se faca dup5 axa neti a tlpii inferioare.

Fig. 6.5. iinbin~ri prin cliertare frontala:

a - cu prag siniplu;
1 - talpa superioara; 2 - talpa inferioara; 3 - buloane de siguranp; 4 - subgrinda;

b -- ci1 prag dublu;

5 - cosoroaba: 6 - cuie; 7 - foaie de carton bitiimat

e. La nodurile interinediare ale griiizilor cu zabrele se adniite c i transiniterea eforturilor din zabrelele comprimate s i se facii prin iiiterinediul iinui calcai (fig. 6.6).

i i b
Fig. 6.6. iinbinare cu cBlcii la nodul interinediar al unei grinzi cu zabrele

6.3.4.7. C'~rlczrlt(1 in~binnrilor prin cherture,frontcrlii

b. La imbinirile frontale cu prag dublu, capacitatea de rezisten-

a. Capacitatea de rezistenfi la strivire sub unghi~ila a unei imbinari prin cliertare frontali cu prag siinplu se stabileste cu relatia: N,., =
in

t i total5 de strivire se stabileste ca sum8 a capacitifilor de rezistenta

ale fiecirui prag i11parte, determinate cu relatia (6.2):

C,. .Q,. C,. . s i n 2 a + Q , . . c o s ' a l

(6.2) La iinbinarea frontalii cu prag simplu, capacitatea de rezistent i a pragului la forfecare se stabileste CL] relafia:
C.

care: C,. este capacitatea de rezistenti a zonei coinpriinate (strivite), parale1 cu directia fibrelor: in N, stabiliti c ~ relatia: i C,. = R c ~ , l . A , , I I . n ~ , . ; Q,.
-

(6.3)

in

capacitatea de' rezistenti a zonei coinprimate (strivite) perpendicular pe directia fibrelor, in N, stabilita cu relatia:
Q,. = R>

care: R .. : este rezistenta de calcul la forfecare paralela cu fibrele.

,,

.A,, . m , . .m,.;

stabiliti cu relafia (2.1), in f~iiicfie specia de material de lemnos, clasa de calitate a leinnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie; A,, - aria pragului la forfecare, in mm'; A = h . l , :

ungliiul pe care il face pragul c ~ i directia fibrelor element~ilui care se striveste; X,',I si R - rezistentele de calcul aie lemnului niasiv la : ,
-

compresiune paraleli cu directia fibrelor, respectiv perpendiculari pe directia fibrelor, stabilite conform relatiei (2.1), in functie de specia de material lemnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, in ~ l m m ' ; API,- proiectia suprafetei prag~iluipe directie paraleli cu fibrele piesei care se striveste, in mm2; A,, - proiectia suprafetei pragului pe directie perpendic~ilari cu fibrele piesei care se striveste, in mm'; n11,- coeficieiitul de tratare a leinnului cu valorile specificate in tabelul 4.1; m,. - coeficient de reazem CLI valoarea 1,60, conforin indicatiilor din paragrafi114.4.2.

nzl. - coeficient de tratare a lemnului cu valoarea specificati in tabelul 4.1 ; mf - coeficient de forfecare, care introduce raportul dintre lungimea pragului de forfecare $i excentricitatea de aplicare a foqei fati de directia praguliii, precum si inodul de producere al forfecirii (unilaterali sau bilaterali), stabilit cu relatia (4.1 1).

d. La inibinarea frontali cu prag dublu, capacitatea de rezistenta a pragurilor la forfecare se stabileste peiitru fiecare prag in parte, astfel: pentru priinul prag, cu relatia:
F,.,,= 0 , 7 R : l l . A , , .m, / m , ,,
pentru al doilea prag, cu relalia: (6.7)

F,.,7 = R i I I. A , .m,.~ n , ,,, l

(6.8)

in care:

R;',;, nill si inl? au seiniiificatiile di11relatia (6.6); Ali - aria de forfecare a priinului prag, in min' ( A = h . l ); - aria de forfecare al celui de al doilea prag, i11 inin' ( A , ' = h . / ,?).

dac eleinentul este solicitat la tensiiine excentric (nodul se axeazi prin centri11 de greutate al sec[iiinii brute. tig. 6.7, h ) .

,,

,,

e. Fortele efective de forfecare care actioneaz asupra pragurilor se stabilesc ca proiectii ale fortelor de strivire pe directia pragiirilor de forfecare, astfel: la iinbinarea frontali cu prag siinplii. cLirelatia:

Fig. 6.7. Centrarea nodului dupa axa neti a talpii inferioare (a) $i dupa asa bruta a talpii inferioare (b)

la iinbinarea frontali cu prag dublu, cii relatiile: - peiitrii priinul prag: Fc.II= N L.L' I . c o s a .
- pentru

(6.1 O)

g. Verificarea buloanelor de solidarizare se face cu relatia: (6.13) N e / hiiloii Ncal> hiiloii ' .
1 1care: 1

pragiil al doilea:
F,, I = N < . c o s a .

,,,

(6.1 1)

N,,/ /,,,/,,,, este efortul axial diil bulonul de solidarizare, care se determin3 CLI relatia: N,., ,),, = N C .tg(6O0-U); I, ,, ,

in care: N,
N,

,,, incrcarea efectiv de calcul, care actioneaz perpeiidic~i,./ I -

(6.14)

lar pe prag; incrcarea efectivi de calcul aferenti priniului prag, stabilit cu relatia:

N C aI>~,IOII - capacitatea de rezistenla a bulonului de solidarizare. p care se stabileste cu relatia:

a - iinghiul diiitre cele doui bare ale inbinrii:

A V I-aria de strivire a primiiliii prag. iii in11.i'; A,,?' aria de strivire a celui de-al doilea prag, in inin'

f. Capacitatea de rezistenti a tilpii intinse se stabileste cu relatia (4.2) dac eleinentul este solicitat la tensiiine centric (ilodul se axeaz prin centriil de greutate al sectiunii nete, fig. 6.7, a ) si cu relatia (4.19),

N, - efortiil axial efectiv de compresiune di11imbiilare. in N: a - iiiighiiil diiitre piesele care se imbini; A,,,,- aria net a bulonului de solidarizare, care se stabileste prin 7 scderea slbirii date de filet di11 aria bruti a bulonului, in mm-; Ro, - rezistenta de calcul a o~eluluila intindere, stabilit conforin STAS 10 10810-78, i11~ l m i n ' ;

m(, coeficient de lucru al bulonului in imbinare. ci1 valoarea 0,6. care tine cont de actiunea dinamici a incarcirii si de deforinatia bulonului in imbinare. n,, - numirul de buloane. h. Verificarea la strivire a suprafetei de contact dintre subgrindi

6.4. imbingri cu pene prismatice din lemn ?i cu pene inelare metalice

6.4.1. imbinari cu pene prismatice din lemn
6.4.1.I . Dule consfrucfive

si piesa de reazem (cosoroabi) se face cu relatia:

3

a. Penele prismatice din lemn se folosesc la iinbin8rile de prelungire a iinor piese tensionate sau la crearea de gririzi coinpuse, Ve, Qr, (6.16) realizate din eleinente suprapuse; aceste tipuri de pene iiu se folosesc in care: la nodurile fermelor. V,, este reactiunea verticali? in imbinare. in N; Q,., - capacitatea de rezistenta la strivire perpendicular pe fibre b. imbiiiirile c ~ ipene prismatice din leinn se caracterizeaz8 a suprafetei de contact dintre subgrindi si cosoroabi. prin: stabiliti cii relatia (4.7). - deformatii inari in prima fazi a incircirii, pani la realizarea contactiilui direct intre suprafefele intre care se transmit i. Numirul de cuie, n, necesar prinderii subgrinzii de talpa eforturile; inferioari se determini cu relafia: - deformatii mici in timp.
r

C. imbinirile cu pene din lemn impiiy o executie ingrijiti a care: lucririi, cu abateri dimensionale minime. L este compoiienta orizontali a efortului din bulonul de solidarizare, in N, stabilit cu relatia: d. La imbinirile cu pene prisinatice din lemn. elementele care (6.1 8) se imbina pot fi in contact (fig. 6.8, h si d ,sau ci1 interspatii intre ele ) L = N biiloi, . sin a ; ) (fig. 6.8, u si C, asigiirindu-se ventilarea pieselor. L,, - capacitatea de rezistent ininim a unei tije, in N, stabiliti conform indicariilor din paragrafi116.5. e. in functie de directia fibrelor penelor fati de directia fibrelor IComentariul C. 6.3.4.2.) pieselor care se imbin, pot fi: - pene prismatice transversale reglabile (fig. 6.8, a); - pene prismatice longitiidinale drepte (fig. 6.8, h si C ) ; - pene prisrnatice longitudinale oblice (fig. 6.8, d . )
in
,f

a Penele prisrnatice longitudinale drepte se executi din lemn de risinoase fari noduri si alte defecte, avind fibrele drepte si paralele cu fibrele pieselor de imbinat.

Penele yrisniatice longitudinale oblice se executi similar celor drepte si prezinti avantajul c i nefiind solicitate la forfecare au o siguranti mai mare in exploatare, dar n u vor fi folosite decit in cazul in care preiau eforturi de u n singur sens.

f. Buloanele de stringere care iinpiedici risucirea penelor se dispun in genera1 la mijlocul distantelor dintre pene.
g. La iinbinirile realizate cu pene prisinatice diil lemn se vor respecta urmitoarele date constructive: o raportul dintre lungimea penei, I,,. si adincimea chertirii in grindi, h,, se recoinandi s i fie mai mare sail egal cu 5; adincimea chertirii h, in grindi va fi: - ininim 2 cm la grinzile ecarisate si 3 cm la cele rotunde; - maxim h15 la grinzile ecarisate si d14 la cele rotunde;

d.
Fig. 6.8. imbinari cu pene prisniatice din leinn:

a - imbinare cu pene transversale la grinzi cu interspa~ii intre elementele componente; b - imbinare cii pene longitudinale la piese in contact; C - imbinare cu pene longitudinale la piese cu iriteispatii iiitre elementele componente; d - imbinari cu pene oblice. Penele prisn~aticetransversale se real izeazi d in leinn di foioase (stejar sau fag impregnate cu substante antiseptice) si su111 reglabile pentru a se asigura impinarea, chiar diipi ce lemnul a suferii contractii. Fiecare pani transversali este alcitiiiti di11 doui piesi avand fiecare cite o fateta tiiati oblic (cu inclinare 116...1/10) (v. fig, 6.8. n). Peiltrii a se asigura reglarea lor, penele transversale se fac mai lungi decit piesele de iinbinat cu 2...3 cm.

iniltimea interspatiului C la grinzile compuse distantate (v. fig. 6.8, u si C), va fi 3...4 cm; . la penele transversale reglabile trebuie ca fetele comune unei perechi de pene s i fie inclinate cu 116...1/10 fati de directia normali la grindi; o capetele penelor longitudinale trebuie t8iate norma1 pe dir cfia fibrelor, iar penele vor fi astfel dispuse incit fibrele lor s i aibi ac easi directie cu cele ale pieselor de imbinat; Iiiinina intre pene, in toate cazurile, trebuie s i fie ce1 putin egali cu lungimea penei; o lungimea de forfecare a pragurilor pieselor imbnate, a, se ia in calcul egali cu lumina intre pene (v. fig. 6.8, a, b si C), cu exceptia imbinirilor cu pene oblice, la care se ia egali ci1 distanta de la capatul

,e

unei pene p i n i la mijlocul penei urmatoare (v. fig. 6.8, 4; in calcul, lungimea de forfecare a pragurilor pieselor iinbinate se limiteazi la maximum 1 Oh,.

6.4.1.2.Calczrlul imbiniirilor cu pene prismutice di17 letnn

Calculul iinbin5rilor cu pene prisinatice din lemn consti in: - verificarea penelor la strivire pe suprafetele de contact: - verificarea penelor la forfecare: - verificarea grinzii pe portiunea dintre doui pene la forfecare; - dimensionarea buloanelor de stringere a pieselor. a. VeylJicurea inibiniirilor cu pene din lemn la strivire (fig. 6.9) se face cu relatia: (6.19) L,/ p l Lmps in care: L,/,, - efortul de lunecare care actioiieazi asupra unei pene, in N;
7

in care: R: este rezistenta de calcul la compresiune (strivire) paralel cu fibrele (la pene dispuse longitudiilal), sali perpendiculari pe fibre (la pene disp~isetransversal), stabilite cu relatia (2.1), in functie de specia materialului lemnos, clasa de calitate a lemnlilui si conditiile de exploatare a eleinentelor de constructie, in ~ l m i n ' : A . - siiprafata de strivire a penei. iii mm2 ( A , = h . h' ); ni7.- coeqcient de tratare a lemiiului, cu valoarea specificata in tabelul 4.1; m,. - coeficient de reazem, cu valoarea 1,00 pentru penele longitudinale si cu valoarea 1,60 pentru penele prismatice transversale. La penele dispuse oblic, capacitatea de rezistenti la strivire a unei pene se stabileste cu relatia:

in

care:

L!,,,
L:,,,

este capacitatea de rezistent a penei la strivire parale1 cu fibrele, in N, stabilita cu relatia (6.20), in care R:
-

= R:,,;

capacitatea de rezistenti a penei la strivire perpendicu;

lar pe fibre, in N, stabiliti cu relatia (6.20), in care

R; = R:,
Fig.,6.9. Solicitarea unei pene prismatice din lemn la strivire

p - unghiul de inclinare a laturii scurte a penei (v. fig. 6.8, d . )

I
l

L,,,

, - capacitatea

de rezistenta a unei peie determinata din conditia de strivire a acesteia, cu relatia:

b. Verzjkarea la forfecare a penelor (fig. 6.10) se face cu relatia:

in care: L,,, este efortul de lunecare care actioneaza asupra unei pene, in N;

plan de forfecare

aplicare a foqei fata de directia pragului, precum $i modul de producere a forfecrii (bilaterala in acest caz), avind valoarea stabiliti cu relatia (4.1 1); Al- suprafata de forfecare a penei: A , = I , . b , ; I, - lungimea penei, in mm; b,, - Iitiinea suprafefei de forfecare, in mm.
. C. Verlficarea pieselor inzbinate la forfecare pe portitmeu dintre loca$urilepenelor (fig. 6.1 I ) se face cu relatia:

'
in

(6.24)

care: L,,,

,este

Fig. 6.10. Solicitarea unei pene prismatice din lemn la forfecare:

a - schema imbinarii;
b - diagrama eforturilor Re[ pe lungimea penei

efortul de lunecare care actioneazi pe portiunea respectiva de grinda, in N; - capacitatea de rezistent a grinzii pe poqiunea dintre

doua pene, determinata din conditia de forfecare cu relatia:

.

L,,

- capacitatea de rezistent a unei pene, in N, determinata din conditia de forfecare a acesteia, cu relalia:
L,,

L,,
care:

= R I I I. A , :

.ni,. / m , ,

(6.25)

in

R I I Ieste rezistenta la forfecare paralel cu fibrele, stabilit cu

relatia (2.1) in functie de specia materialului leinnos, clasa de calitate a lemnului si conditiile de exploatare a elementelor de constructie, in ~ l m m ' ; A,: - suprafata de forfecare a grinzii intre doui pene, in mm2

= R ; . A , .m,.ltn,,

(6.23)

. in care:

R'J este rezistenta la forfecare paralel cu fibrele (la pene dispuse longitudinal) sau perpendicular pe fibre (la pene dispuse transversal), stabilite cu relatia (2.1), in funcfie de specia materialului lemnos, clasa de calitate a lemnului $i conditiile de exploatare a elementelor de constructie, in N/mm2; m,,-coeficient de tratare a lemnului, ci1 valoarea specificata in tabelu14.1; m, - coeficient de forfecare, care introduce raportul dintre lungimea pragului de forfecare $i excentricitatea de

( A ; =a.b);

m.!. m , , au aceleasi semnificatii ca in relatia (6.23), cu si observatia cii in acest caz forfecarea este unilaterala; a - lungimea dintre doui locasuri consecutive ale pieselor imbinate, cu exceptia imbinrilor cu pene oblice, unde se ia egali cu distanta de la captul unei piese panii la mijlocul penei urmtoare, in inm; b - Iatimea grinzii, in mm.

a.

lan de forf~are

h, - adinciinea de chertare, in min; C - interspatiiil dintre elemeiitele imbinate, in inm; I,, - lunginiea penei, in min.
Comentariul C. 6.4.1.2.

Fig. 6.1 1. Solicitarea grinzii de lemn la forfecare intre locasurile a dou% pene:

a - schema imbinarii; b - diagrama eforturilor Ref pe lungimea de forfecare a grinzii

d. Aria bruta a bzrloanelor de stringere se stabileste cu relatia:
Fig. 6.12. Schema de calcul a efortului din buloanele de stringere la imbinarile cu pene din lemn

in care: kVleste coeficientiil ce fine cont de sliibirile ce apar in zona filetati a bulonului, ci1 valoarea 1,25;

6.4.1.3. Stabilirea numiirulz~i necesur de pene $i distriht~irerr /or pe Iungimeu elementului

a. Numarul necesar de pene se stabileste cu relafia:
I?,,
ncc

Rz, m 0
Q h

rezistenta de calcul la intindere a otelului, stabiliti conform STAS 1010810-78 ,,Constructii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor din ofel", in ~ l i n m ' ; - coeficient de lucru al bulonului in imbinare, cu valoarea 0,9; - efortul diil bulon (fig. 6.12), in N, care se determini cu 'relatia: (6.27) Qh = Lei p ( h , + )/l,, efortul de lunecare efectiv care actioneazi asupra uiiei pene, in N;
-

- Llorul ILfaplnln

(6.28)

in care:
Ltolal

- lunecarea din incovoiere pe iiitreaga luiigiine a elementelor care se imbini, in N;

'apitiin

minim capabil al iinei pene, stabilit cu cea mai mici valoare rezultati diii relatiile (6.20) si (6.23).

- efortul

in care: L,,,

b. Penele se distribuie in lungiil grinzii astfel: - uniform pe iiitreaga lungime a griiizii coinpuse; in acest caz incarcarea penelor este inegali, ele preluind un efort mai

mare sau mai inic in funcfie de pozitia pe care o au pe lungimea grinzii coinpuse qi de variatia diagramei de lunecri pe lungimea elementului; pentru a se evita supraiiic8rcarea unor pene peste efortul capabil, num2rul de pene rezultat din calcul se majoreaz cu 50 %; - la distante variabile, stabilite prin impaqirea diagramei de lunecari in suprafefe egale cu numarul de pene rezultat din calcul; fiecare pani3 se aqazi pe grind5, inaintea diagramei de lunecari aferentii, pe care trebuie sa o preia; - la distante egale pe o lungime de 2 x 0,4 din deschiderea griiizii, catre reazeme; pe distanta centrale de 0,2 din deschiderea grinzii, unde eforturile de lunecare sunt reduse, i i i i se dispun pene; in acest caz, numarul de pene rezultat din calcul se majoreaza ci1 20 %.

locaquri create in elementele de imbinat, cu dispozitive mecanice. Sortimeiitul de pene inelare, netede, utilizate la imbinarea elementelor de coristruct.ie din lemn este prezentat in tabelul 6.1.

Tabelul 6.1.
Tipuri de pene inelare netede

6.4.2. imbinari cu pene inelare netede, dintate sau cu gheare 6.4.2.1. Date constructive

a. Penele inelare netede, dintate sau cu gheare se folosesc la executarea unor imbinari de piese ce se intilnesc sub diferite unghiuri (la nodurile grinzilor ci1 zabrele sau la nodurile de cadr'u), la imbinari de prelungire ale barelor tensionate sau comprimate, precum qi la realizarea unor grinzi compuse incovoiate. b. imbinarile cu pene inelare necesit materia1 lemnos uscat, ferit de variatii de umiditate (pentru a nu apare fenomene accentuate de contragere, deci se pot folosi numai la constructii acoperite) qi se executa in 'ateliere sail fabrici dotate corespunzator realizirii iinor operatiuni cu precizie ridicata.
C. Penele inelare netede se executi din otel laminat sub forma unor inele taiate dupi generatoare (fig. 6.1 3) si se monteazi in

d. Peifele inelare dznlate (fig. 6.14) se executa dintr-o banda de ofel in care se taie qi se ascut dinlii penei pentru a se iiqura p8trunderea in lemn; aceste tipiiri de pene se monteazg pT'iii presare in elementele de imbinat, utilizind prese speciale; ele sunt autoreglabile.

Fig. 6.13. Pene inelare netede reglabile:

a - detaliu pan2;
C

b - elevalie imbinare; - secfiune imbinare

f. La realizarea imbinirilor cu pene inetalice trebuie s i se respecte urmitoarele date constructive: penele inelare netede reglabile ali fanta tiiati dupa generatoare, z = ( 0 , 0 5...0 , l O ) d , ; fanta penei ine,lare netede trebuie s i se dispuni pe diametr~ilperpendicular pe directia efortului transmis in imbinare (v. fig. 6.13, b); penele inetalice inelare netede trebuie s i pitrundi siinetric pe aceeasi adincime in cele doui elemente care se iinbina; penele inelare cu dinti $i penele cu glieare patrund prin presare in elementele care se imbini, in fiinctie de specia de lemn folosit; Iitimea b a elementelor care se imbini cu pene inetalice trebuie s i fie mai mare cu ce1 putin 40 inm decit diametriil interior al penelor (v. fig. 6.1 3, b); grosiinea minimi a a dulapilor iitilizati in imbinirile cu pene metalice trebuie s i fie ce1 p~itin58 min sail b,, + 30 mm (v. fig. 6.13, C): penele metalice se vor amplasa astfel Incit sa se respecte urmitoarele distante (fig. 6.15): - intre centrele a doui pene consecutive s, 2 2d,, ;
- intre

centrul penei si capitul elementului de iinbinat, taiat

drept:

- s2

- s 2 2 d ,la eleinentele comprimate;

- intre centrul penei $i capitul elementului de iinbinat, tiiat oblic: - s, 2 1,25 d , la elementele intinse;

1,s d ,la elementele intinse;

a.
Fig. 6.14. Pani3 inelara cu dinfi

- s,

2 0 , 7 5 d , la elementele comprimate;

e. imbinirile. cu pene metalice se solidarizeaza cu buloane prevlzute ci1 saibe, dispuse in centrul fiecirei pene, pentru a mentine contactul dintre suprafetele pieselor imbinate.

la imbinarea unui element de constructie se vor folosi pene metalice de acelasi tip, diametru $i inaltime.

6.5. i m b i n ~ r cu tije $i cu pene lamelare flexibile i

Valorile coejcientulzli k,
6.5.1. i m b i n ~ r cu tije cilindrice - prevederi generale i
6.5.1.1. Tijele cilindrice (cuie, dornuri, vuruburi pentru lemn, buloane) sunt piese metalice sau din leinn, de formi cilindrici, introduse in elementele de imbinat in sens transversal directiei efortului pe care il transmit de la un element la altul (fig. 6.16).

' i

b. Capacitatea de rezistenti a penelor inelare dintate $i a penelor cu gheare se stabileste de citre producitor, pe bazi de experimentiri standardizate.

C.Numirul necesar de pene inelare se determini ci1 relatia:

n IlL!L - N /oro/ pl!riL'

p lLcapinin

(6.33)

in

care:

~ ' o t a l-

este efortul axial total din bara intinsi sau comprimatii, respectiv lunecarea totali pe lungimea barei incovoiate, in N; de rezistenti a iinei pene, in N, stabiliti ca valoare minimi din relatiile (6.30) si (6.3 1).
- capacitatea

P 'cap

tnln

d. La barele intinse este obligatorie verificarea capacitiitii de rezistenti a barei in sectiunea cea mai slibiti, cu relatia (4.2), in care A,,, se calculeazi in ipoteza c i toate sliibirile (determinate de locasul penelor si de gaura pentru bulonul de stringere) sunt concentrate in aceeasi sectiyne transversal.
I

Fig. 6.16. Tije cilindrice elastice folosite in imbinari:

a - cuie; b - domuri; C - surub cu cap patrat;

d - surub cu cap inecat;

e - bulon; 1 - capul tijei;

2 - tija propriu-zisa; 3 - piulita.

6.5.1.2.mhinrile cu tije cilindrice se caracterizeazi prin: - deformalii initiale mici, contactui dintre suprafetele de transmitere a eforturilor fiind perfect la inceput; - deforinafii finale mari, datorita contragerii lemnului la uscare.

6.5.I .3. Claszficnrca imbiniirilor cu tije si face !n firnc:lie de diferite criterii:

a. dupa modul de execulie al imbinarilor, tijele pot fi: - introduse in locasuri pregatite in prealabil (buloane, dornuri, stifturi); - introduse prin batere sau insurubare, fira pregitire prealabili a locasurilor (cuie cu d I 6 mm, suruburi cu d I mm, 4 unde deste diametrul tijei); - introduse prin batere sau insurubare in giuri pregitite pe o parte din adancimea de pitrundere (I,,,,,,, E 0,75 l,,,,) si cu diametrul mai mic cu I mni decit diametrul tijei (cuie cu d > > 6 mm, suruburi cu d > 4 mm). Gi~irile care se introduc buloanele se realizeazi cu in
d.s',,ru

= dl!/, + 1 mm

Fig. 6.17. Tipuri de imbinari cu tije cilindrice: I. imbingri simetrice:

11. imbinari nesimetrice:
C

iar giurile in care se introduc dornurile dsiuro =d,,l,, -(0,8...I,O)mm.

si

stifturile se realizeaza cu

b. in functie de modul de solicitare. imbinirile cu tije cilindrice pot fi simetrice (fig. 6.17, I) sau nesimetrice (fig. 6.17, Il).
Dup2 numirul planurilor in care se poate produce deplasarea elementelor imbinate, se deosebesc imbiniri cu o singuri sectiune de forfecare (fig. 6.17, C, cu doui sectiuni de forfecare (fig. 6.1 7, a ) sau ) cu mai multe sectiuni de forfecare (fig. 6.17, b si 4.
C.

a - cu doua sectiuni de forfecare; b - cu patru sectiuni de forfecare.

- cu

o sectiune de forfecare;

d - cu trei sectiuni de

forfecare.

Comentariul C. 6.5.1.3.

6.5.1.4. La imbinirile cu cuie sau dornuri se monteaza buloane de strtingere (circa 25 % din numirul total de tije) necesare pentru stringerea etansi a pachetului de elemente, in timpul executirii lucririlor si peiitru a preveni desfacerea rosturilor in procesul exploatirii din cauza deformirii datorate contractiei lemnului.

6.5.2. Tipur de tije ciliridrice

A

6.5.2.1. Cuiele pentrn construclii din lemn (STAS 2 1 1 1-90) au diametrul cuprins intre 1,8...8,O 111111 si lungiinea intre 30 ...250 min. Grosimea minimi3 a celei mai subtiri piese care ce imbini? cu cuie trebuie sa fie ce1 putin 4 4 ppetru a nu crapa piesele in mor.iientu1 in care se bat cuiele. La batere, cuiele pot avea lungimea egal cu grosimea pachetului de straiis, pot depi3yi grosimea pachetului (deci ies pe partea opusa), sau pot rlmane inecate (fig. 6.18).

in care: n - numarul de piese dili pachet; C -- grosimea pieselor; d - diametrul tijei. In cazul in care lungimea efectivi3 a cuielor depi3seyte grosimea pachetului de strans (v. fig. 6.18, b), la calculul capacitatii de rezistenta a tijelor se ia in considerare grosiinea ultimei piese care se imbin8, redusa cu 1.5d, intrucat fibrele se rup la iesirea cuiului din piesa respectivl.

6.5.2.2. Buloanele se executa din otel-beton OB 37, cu cap si piulig de strangere, cu diametrele ofelului beton neted folosit iri constructii ( d = 12...25 mrn ). Diametrul bulonului se alege in inod obisnuit (1 130...1140).1 , unde l este grosimea pachetului care se striinge, dar miiiimum 12 inm.
Fig. 6.18. Posibilitati de piitrundere a cuielor in pachetul de imbinat.

a - pe intreaga grosime a pachetului; b - depgsind grosimea pachetului; C - iiiecat Pentru a lua in considerare sectiunea de forfecare, cuiul trebuie sa patrunda in piesa respectiva cu ce1 putin 3,5d (lungime efectivi, fri3 varful cuiului de 1,5d, care se considera ca nu lucreaza la transmiterea eforturilor, fig. 6.18, C ) . La stabilirea lungimii necesare a cuielor (vezi fig.*6.18) se ia in calcul grosimea pieselor care se imbini, eventualele rosturi ce pot apare intre piesele care se imbini (cu I!imea de aproximativ 2 mm), virful cuiului si adancimea minimi de pitrundere in ultima piesa:

6.5.2.3. Surubui-ile pentru lemn pot fi: cu cap bombat crestat (STAS 145 1-SO), cu cap inecat crestat (STAS 1452-SO), cu cap semiinecat (STAS 1453-80), cu cap hexagonal (STAS 1454-80) sau cu cap patrat (STAS 1455-80). 6.5.2.4. Dornurile ali diametrele ofelului beton pentru a patrunde usor in piesele din lemn. .

si varfiil ascutit

6.5.3. Date constructive privind irnbinarile cu tije cilindrice elastice

6.5.3. I. Buloanele, suruburile si dornurile se dispun pe un numar par de randuri longit~dinale,pentru a evita amplasarea unui rind de tije in zona centrali3 slaba a inimii lemnului.

6.5.3.2.Cuiele se dispun atit pe un num8r par, cit rinduri, drept, in zig-zag sau pe diagonal8 (fig. 6.19).

si impar, pe
Distante minime de anzplasare a huloanelor, suruburilorpentru lemn si dornurilor

Tabelul 6.3.

Distante transversal pe fibre

Intre axele tijelor

Din axa tijei extremela marginea piesei

S 3

3,5d 3d

3d 2,5d

3d 2,5d

2,5d 2,5d

s 4

Fig. 6.19. Dispunerea cuielor intr-o imbinare de prelungire:

a - in randuri drepte; . b - in zigzag; C - in randuri diagonale

6.5.3.4. La prinderile in noduri ale barelor grinzilor cu z8brele respectarea regulilor de distributie a tijelor este obligatorie pentru fiecare piesa in parte (fig. 6.20).

6.5.3.3. Distantele minime de asezare a tijelor (stabilite prin incerciiri pe modele, astfel incit piesele din lemn sii nu se despice la batere sau in exploatare) sunt date in tabelele 6.3 si 6.4, in care: s este distanta intre axele tijelor in lungul fibrelor elementului l in care se bat cuiele (pe direcfia efortului); sz - distanta de la tue pin8 la cap8tul elementului din lemn, in sensul longitudinal al fibrelor; s3- distanta intre tije pe direcfia transversalii fibrelor; s4 - distanfa intre ultimul rind de tije si marginea elementului din lemn, pe directia transversali fibrelor.
P

i +

Fig. 6.20. Amplasarea tijelor ia nodurile unei grinzi cu zabrele

Tabela16.4.

Distanfe minime de amplasare a cuielor

Observa/ii: Pentru valorile lui C cuprinse intre 4d si I 4 valorile l u i O s, se interpoleazi liniar. 0 Distantele trecute in parantez sunt pentru lemnul de fag si stejar.

Cuie bahte In:

6.5.3.5. in cazul baterii iiicrucisate a cuielor, daci capetele lor patrund in piesa centrali din ambele parti pe o adincime mai mica decat 2c/3 (fig. 6.2 1 , a), distantele intre cuie se stabilesc independent, iar data p5trund pe o adancime mai mare sau egal cu 2 ~ 1 3distanfele , se stabilesc tinind cont de cuiele de pe ambele parti ale pachetului de imbinat (fig. 6.2 1, b).

a.

b.

Fig. 6.21. Distantele de amplasare a cuielor fn cazul baterii fncrucisate:

a - daca adiincimea de patrundere in piesa centrala este mai mica decat 2 ~ 1 3 ; b - daca adiincimea de patrundere in piesa centrala este mai mare decit 2cI3

6.5.3.6. La imbinarile cu cuie, pentru fixarea unei piese trebuie prevazute ce1 putin patru cuie, iar in nodurile in care prinderea pieselor se face cu ajutorul cuielor trebuie prevazut ce1 putin un bulon de stringere cu diametrul d = 12 inm.

6.5.3.7. iinbinarile de prelungire la piese intinse nu se admit a fi realizate cu cuie.

Valori ale coeJicientului y

6.5.4. Capacitatea de rezistenta a imbinarilor cu tije

6.5.4.1. Capacitatea de rezistenti a unei imbinari cu tije, LCapi, in N, se stabileste cu relatia: L cap I- = Y . L , , ~ ,.~ , .n,,. .m,. n .m,, .n?,,
A

._(6.3 5)

in care: y este coeficientul partial de siguranta stabilit conform paragrafiilui 6.5.4.2.; L,,,,, , - capacitatea de rezistenfi minima a unei tije, intr-o sectiune de forfecare, in N, stabilita conform paragrafului 6.5.4.3; n, - numarul sectiunilor de forfecare in care lucreazi tijele; n, - numarul de tije; mi. - coeficient de tratare a lemnului cu valorile specificate in tabelul 4.1 ; m,, - coeficientul conditiilor de lucru, definit in functie de conditiile de microclimat in care functioneaza imbinarea cu tije, cu valoarea 1,00 pentru clasa 1 de exploatare a constriictiei, 0,85 pentru clasa 2 de exploatare a constructiei si cu valoarea 0,75 pentru clasa 3 de exploatare a constructiei; m,?- coeficientul care introduce i 1 calcul repartitia neuniformi 1 a incircarilor la tije, cu valorile stabilite in paragraful 6.5.4.5.

6.5.4.3.Capacitatea de rezistenya a unei tije, L,,, ,, in N, intr-o sectiune de forfecare, pentru lenin de piil, molid si brad, cind efortul actioneazi parale1 cu direcfia fibrelor, se stabileste in fiinctie de tipul si diametrul tijei, inodul de lucrii al imbiiiirilor (simetrice sau asimetrice), posibilitatea de cedare a imbinirii (prin strivirea lemnului sau prin incovoierea tijei), dimensiunea pieselor de lemn din imbinare, conform relatiilor din tabelul 6.6. 6.5.4.4. Valorile din tabelul 6.6 sunt valabile pentru leinnul de pin, molid si brad. Pentru, alte specii de lemn, valorile din tabelul 6.6 se vor multiplica cu coeficientul k, pentru solicitarile L,.,,,,. si L,,l,,,,,, si cu coeficientul (k,)'!' pentru solicitarea L,,,,, ,,,., dat in tabelul 6.8. 6.5.4.5. Coeficientul m/( introduce in calcul posibilitatea repartitiei neuniforme a incircirilor in tije si are valoarea: m~ = 0,90 pentru imbiniri cu cuie si suruburi pentru lemn; pentru imbiniri cu dornuri si buloane dispiise pe doui rinduri, cu minimum doui buloane pe iin rind; r n = 0,80 pentru imbiniri ci1 dornuri si buloane dispuse pe ~ patru rinduri, cu minimum trei buloane pe un rind.

6.5.4.2. Coeficientul paqial de siguranfa y are valorile din tabelul 6.5, stabilite in functie de tipul ti'jelor si de clasa de durati a. incircarilor.

coeficientul ka din tabelul 6.7 pentru eforturile L,,

(ka)"'pentru efortul L,,
;,I,..

,si

Capacifatea de rezistet> a unei tije cilindrice pentru o seeliune de forfecare

Lcop m;

- coeficientul

Tabelul6.7. Valorile coejcientului k,

Valorile coejcientului k,
I

Notarii: c - grosimea celei mai subtiri piese centrale, in mm; a - grosimea celei mai subtiri piese marginale, in mm; d- diametrul tijei cilindrice, in mm.

1. in relatia (6.35) se va introduce valoarea minimi? a capacitiitii de rezistenti? a tijei, stabilita ca minimum intre L,,,,, L,,,,, L a p inc.

6.5.4.6. La barele tensionate este obligatorie verificarea capacitritii de rezistenti? in sectiunea cu sliibiri maxime, utilizind relatia (4.2) pentru bare cu sectiunea simpli? si relatia (5.1) pentru bare cu sectiunea compusa.

2. in cazul in care directia efortului din tije face un unghi a cu directia fibrelor elementelor asamblate, valorile eforturilor din tabelu16.6 se vor inmulti cu:

6.5.5. imbinairi cu pene lamelare flexibile - prevederi generale

6.5.5.1.Penele lamelare flexibile (fig. 6.22) sunt piese din otel sau lemn de esenta tare (stejar), de forma lainelar8, care se introduc transversal in piesele imbinate pentru a impiedica deplasarea relativi longitudinali a pieselor in contact; se folosesc la realizarea grinzilor cu secfiune compusi solicitate la incovoiere, precum si la unele tipuri de grinzi cu zabrele, pentru alcgtuirea sectiunii compuse a tilpii comprimate.

astfel confectionate si montate inciit s i fie solicitate la forfecare transversal pe fibre. Etanseitatea contactului dintre plicuta di11lemn si peretii loca~uluitrebuie sa fie asigurata prin confectionarea inecanizati a penelor de dimensiuni tip, prin calibrarea majinii elettrice care realizeaza locasurile, precum si prin utilizarea propriettii lemnului uscat de a se umfla norma1 pe fibre in cazul umezirii ulterioare.

6.5.6. Date constructive privind imbinairile cu pene lamelare flexibile

6.5.6.1. Adanciinea locasului h,. i n fiecare grinda trebuie si5 fie cu 1 min mai mare deciit jumitate din iniltimea lamelei si maxim 115 din iniltimea fiecirei grinzi componente. 6.5.6.2.La penele flexibile din lemn se vor respecta ~irmaltoarele date constructive: 10 I t, < 15 inm; se recomandi 1, = 12 mm; h, s 4,5 t,; * b,, = b, pentru pene care striibat complet inilfimea grinzii, folosite in cazul in care Iatimea b a grinzii este mai mica de 150 mm (fig. 6.22, b); b, = 0,5b + 0,3hp, pentru pene care se dispun pe o parte si pe alta a grinzii (fig. 6.22, e), folosite i n cazul i n care Itimea b a grinzii este mai mare de 150 mm; a 2 9 t,,.

Fig. 6.22. imbinari Cu pene lamelare flexibile:

a - detaliu pana; b - cu pene dispuse pe intreaga latime a grinzii; C - cu pene dispuse alternativ pe fetele grinzii

6.5.5.2. imbinarile cu pene flexibile se executi mecanizat, locasurile fiind realizate cu o masin8 elettrici de daltuit. 6.5.5.3. in cazul folosirii penelor flexibile din lemn, acestea trebuie s i aiba umiditatea in timpul asamblirii de 8...10 % si trebuie

6.5.6.3. La penele flexibile din otel se vor respecta urmitoarele date constructive: t P = 4...6 min; h,, = ( l 0 ...12) t,,; b, = b; a s (25 ...30) t,,.

6.5.7. Capacitatea de rezistenta a imbinarilor cu pene lamelare flexibile

,. care: in
Rc?,leste rezistenp de calcul la compresiune (strivire) paralel cu fibrele pentru esenta de lemn din care sunt realizate elementele care se iinbin, stabilit cu relatia (2. I);. b,, hp $i m7 - au aceleasi semnificafii ca in relatiile (6.36) $i (6.37); m , 11 - coeficientul de variafie pe inltimea penei a distributiei eforturilor de strivire parale1 cu fibrele elementelor care se imbin, cu valoarea 0,3.

6.5.7.1. Capacitatea de rezistent a unei pene lamelare flexibile din lemn, LCapmi,in N, se determina ca valoare minima din conditia , de strivire a lemnului si din conditia de incovoiere a penei, stabilite cu relatiile: din conditia de strivire a lemnului:

LCaps R,zl bp . h p m, . m,, ; =

m

(6.36)

din conditia de incovoiere a penei

6.6. imbiniiri cu tije solicitate la smulgere

6.6.1. Date constructive
6.6.1.I . fmbinrile cu cuie si suruburi pentru lemn solicitate la smulgere (fig. 6.23) se utilizeaz, in special, pentru sustinerea elementelor de tavan suspendat. Nu se admit aceste tipuri de imbinri h cazul in care tijele necesit gurire prealabil, sau in cazul aplicrii dinamice a inciirciirilor.

in care:

R : :,i R,' sunt rezistentele de calcul la compresiune .,

perpendicular pe fibre, respectiv la incovoiere static pentru lemnul de stejar, stabilite cu relatia (2. l), in ~ l m r n ' ; b, - Itimea penei, in mm; h, - inltimea penei, in mm; t, - grosimea penei, in mm; mi. - coeficientul de tratare a lemnului cu valorile specificate in tabelu14.1; m , , - coeficient de variatie a distributiei eforturilor de strivire ~ pe inltimea penei, cu valoarea 0,6; m, - coeficient de variatie al eforturilor unitare din incovoiere, cu valoarea 0,5.

6.5.7.2: Capacitatea de rezistent a unei pene lamelare flexibile din otel se stabileqte din conditia de strivire a lemnului din elementele imbinate, cu relatia: (6.3 8) L c a p s = R" . b p . h p .m,. .m,yll, cll

Fig. 6.23. imbinari cu tije solicitate la smulgere:

a - cuie;

b - suruburi pentru lemn

6.6.1.2. La alctuirea imbiri5rilor cu ti.je cilindrice solicitate la smulgere trebuie respectate urmtoarele date constructive: r lungiinea de Incastrare a cuiului, l,. in min. far5 a tine seania de varf (1 3 4 , trebuie s i fie:

l\ 2 104

1, 2 2 4

(6.39)

d fiind diametrul cuiului, in mm, iar a grosimea elenientului care se sustine, in mm;
e

lungimea de incastrare a suruburilor, I,, in mm, trebuie s i fie:

in care: d' este diametrul cuiului, in inm; pentru cuie cu diainetrul iiiai mare de 5 inm se ia L/, = 5 inin; I , - lungimea de incastrare a cuiiilui, i11inin. stabiliti conforin paragrafului 6.6.1.2; R: - rezisteilta la sinulgere a u i i ~ i icui, in ~linin'. cu valoarea speciticat2 iii tabelul 6.9; 1 7 1 ~ - coeficient de tratare a leinnului cu valoarea specificati in tabelul 4. I .

l,sz 0,6 l,

(6.40) 6.6.3.7. La inibinrile ci1 siiriiburi peiitrii lemn solicitate la ti-je, N,,,/,,. iii N, se stabileste sinulgere, capacitatea de rezistenti a ~iiiei cu relatia:
in

I fiirid lungimea tijei ~urubului, mm; in

e prosimea a a elementului sustiiiut trebuie s i fie ce1 piitin 4 4 pentru o grosirne mai mici a lui a, strivirea sub capul ~urubului trebuie preintampinat5 cu ajutorul saibelor;
e cuiele si suruburile se dispun astfel incgt s i se evite despicarea lemnului, respectandu-se distanfele minime prevazute in paragraful 6.5.3.3; e in cazul utilizirii unui singur raiid de tije, se recomanda ca acestea si3 se amplaseze, respectand distantele minime, descentrat fafi de axul elementului in care isi transmit efortul pentru a se evita zona centrali, medulara, cu fisuri si crap5turi de crestere (v. fig. 6.23).

(6.42) care: d, - diametrul s~irubului, inin; in I, - lungiinea de incastrare a surubul~ii,in inm, care se ia in considerare numai pe portiunea filetati, conforni recoinandarilor diii paragraful 6.6.1.2; R: si m, - au aceleasi semnificatii ca in relatia (4.2).

Nc;ipr n . d , . I , . R : .n?,, =

I ~omentariulC. 6.6.
Tabelul 6.9.
Vulorile rezistenfei Iu smulgere. R,'

6.6.2. Capacitatea de rezistenta a imbinarilor cu tije solicitate la smulgere

6.6.2.1. La imbinarile cu cuie solicitate la smulgere capacitatea de rezistenfg a unei tije, N,.,,, in N, se stabileste cu relatia:

N ,, = n d , .l,. .Rf . m , . , ,,

(6.4 1)

6.7. imibiniiri cu asarnblaje metalice

6.7.1. Piesele metalice (tiranfi, zbanturi, rulouri de reazem, buloane pentril arliculafii si aricoraje, placi de repartitie si de distributie) utilizate in constructiile din lemn servesc atat pentru realizarea unor eleinente intiiise la ferme, arce, cadre (zbrele, talpi inferioare, tirant;i pentru preluarea imyingerilor), ciit si pentru asamblarea pieselor din lenin intre ele. 6.7.2. intinderea tirantilor se realizeaza prin strngerea piulitelor prevazute de obicei la ambele capete. Pentru a evita desurubarea piulitelor, la piesele intinse care preiau solicitri importante se previtl contrapiulite. Pentru a miri suprafala de strivire dintre piulite si piesa din lemn se dispun saibe a cror suprafata se calculeaza astfcl incat s nu se depaseasci rezistenta la strivire a leinnului. 6.7.3. Datoriti actiunii corosive pe care o au agentii atmosferici asupra otelului, grosiinea minima a pieselor confecfionate diii otel trebuie s i fie de 6 mm, iar diametrul ininim al pieselor rotunde de 12 mm. 6.7.4. Nu se recomanda folosirea unor cutii de reazem incliise deoarece favorizeaza putrezirea lemnului; se recomand~realizarea unor asamblaje mecanice cu d o 6 fete paralele libere pentru a permite ventilarea pieselor din lemn.

6.8.1. Elemente generale

6.8.1.I . imbinarile prin incleiere asigur coinportarea nionolita . a tuturor elementelor care se imbiiia, inlturiind posibilitatea oric5rei deforinatii i.ndepei.identea elementelor componente. 6.8.1.2. Pentru realizarea imbinarilor incleiate se folosesc: - cleiuri naturale; - cleiuri sintetice - rasini termoactive sau ternioplastice. in functie de starea de agregare fizicg, cleiurile pot fi sub forma de solutii (fluide), prafuri cau pelicule (filine). . Dupa temperatura de incleiere, cleiurile pot fi: - cu priza la temperatiiri inalte (1 00 ... 150)OC; - cu priza la cald (50 ...70)"C; - cu prizi la rece (1 5...25)"C. in functie de rezistenta la apa a peliculelor se deosebesc: - cleiuri foarte rezistente la ap8, cu o rezistentii minima de 1,5 ~ / m m ~ o ora de fierbere sau dupa o in-iersie de 48 .ore dupi iii apa; - cleiuri rezistente la api, cu o rezistenta minima de ' 0,7 ~ / m m dupa o or2 de fierbere sau 24 ore imersie in api; - cleiuri nerezistente la api. Din punctul de vedere al durabilitatii peliculei, cleiurile se impart in iirmatoarele patru grupe: grupa I - cleiuri rezistente la intemperii (cu pelicula mai durabil decat lemnul), avnd o rezistenta deosebita la acfiunea apei (calda sali rece), a inicroorganismelor si a variatiilor mari de umiditate; in aceasti grupa se incadreaza cleiurile pe bazi de fenol, rezorcini, si melominoformaldehida si cleiuri epoxidice;

6.7.5. Solicitarile care apar in piesele metalice utilizate la

constructiile din lemn se stabilesc pe baza teoriei staticii constructiei si a rezistentei materialelor, iar verificarea eleinentelor mecanice si stabilirea capacitatii de rezistenta a acestora se face conform STAS 1O 10810-78.

grzcpu rtr II-LI- cleiuri rezistente la a p i si iiitemperii pe tiinp limitat; in aceasti grup se includ clei~irileureoforinaldeliidice: grtpn u III-u - clei~irisemirezistente (cu rezistenta limitati la actiunea apei si la bacterii); iii aceasti grupi se incadreazi cleiurile de albumini si cazeiiii; grzrptr ( 1 /V-CI - cleiuri de interior. care ilu sunt rezistente la acti~ineaiiinidititii si la atacul ci~ipercilor:in aceasti grup se incadreazg cleiurile de gelatina si eiiiulsiile polivinilice.
6.8.1.3. Rezistentele iniiiiine de rupere ale imbinirilor incleiate supuse la iiicerc?iri de forfecare suiit date i11 tabelul 6.10.

6.8.2. Date constructive $i particularitiiti privind realizarea elementelor incleiate

6.8.2.l . Pentru realizarea elenientelor de coiistructie incleiate se utilizeazi nuinai piese din leinn ecarisat, care nLi trebuie s depseasci 5 cin grosiine in cazul elemeiitelor drepte si 1/300 di11raza de curbur, in caziil eleineiitelor curbe. 6.8.7.3. iinbinirile scndurilor si dulapilor la piesele iiicleiate se pot face cap la cap, pe suprafata tesiti sau ci1 dinti pani (fig. 6.24).

N
(L.

Tabelul 6.10.

Rezistentele minime de rupere ale mbinarilor ncleiute solicitate 10 forfecure

imersia lor in api 24 de

I
6.8.1.1. N u se admit iinbiniri incleiate solicitate la intindere perpendicular pe directia fibrelor.

Fig. 6.24. imbinarea pieselor din lemn i n elemente $i strutturi incleiate:

a - cap la cap;
C
-

b - pe suprafete tesite; dinti-pana.

Imbiiiirile cap la cap se folosesc la eleineiitele coinpriinate si la elementele incovoiate drepte sati curbe, in zona coinpriinati, precuin $i in zona centrali slab solicitati.

iinbinirile pe suprafefe tesite si in dinti pani se folosesc la elementele intinse si in zonele intinse, puternic solicitate ale pieselor supuse la incovoiere sau compresiune excentrica. Distanta intre imbinirile cap la cap invecinate trebuie s i fie de niinimum 20a (a fiind grosimea sciindurii sau dulapului), iar intre imbinirile tesite (lumina intre capetele tesiturilor) de miniinum 10a. . Intr-o sectiiine transversalii se poate admite intreruperea a maximum 114 din numiirul total al sciindurilor sau dulapilor.

incleiat sa apara eforturi de lunecare, mai usor de preluat de catre pelicula de clei (fig. 6.26, h); in cazul asezirii alternative a inelelor anuale, pe rostul incleiat apar eforturi de intindere, care sunt greu de preluat de &tre pelicula de clei (fig. 6.26, a).

6.8.2.3. Leinnul folosii pentru realizarea elementelor de rezistenta incleiate trebuie sii fie din risinoase, aviind umiditatea de inaxim 18 %; lemn~ilde foioase se admite nuinai in cazul in care se iau misuri de protectie impotriva biodegradirii si se creeazii un regim special de incleiere. 6.8.2.3. Elementele incleiate se alcituiesc din piese de lemii de diferite categorii, in fi~nctiede destinatia eleinentelor si in raport cu natura si mirimea solicitirii, conform indicatiilor din fig. 6.25.

Fig. 6.26. Modul de iealizare a pachetelor de scanduri incleiate

cu asezarea alternanta (incorecta) a inelelor anuale si asezarea convergenta (corecta) a inelelor anuale

-----Categoria n1

d.

- Categoria I1 --

Fig. 6.25. Categorii de materia1 lemnos utilizate la elementele incleiate

in functie de solicitari

6.8.2.6. Executarea eleinentelor incleiate se face in fabrici sau ateliere echipate cu utilaje necesare prelucrgrii lemnului, cu spatii speciale pentru uscarea lemnului $i inciiperi incilzite pentru a se crea conditiile de microclimat optiine (miniin 12OC, in cazul intrebuintirii cleiului de cazeinii si 16"C, in cazul intrebuintarii adezivilor sintetici si umiditatea interioari <p, = 55 ...65 %). Suprafetele incleiate trebuie s i fie rindeluite si curitate de praf, pete de ulei, lac etc., cu ce1 putin 12 ore inainte de incleiere. Cleiul se aplici manual cu pensula sau cu ajutoriil unor valturi; grosimea peliculei de clei trebuie s i fie 0.1 ...0,3 mm. Suprafetele date cu clei se tin descoperite 5... 10 min., dup3 care se asambleaza si se preseazi. Presarea pieselor se realizeazi cu prese manuale, pneumatice sau hidraulice. in mod obisnuit, presiunea la incleiere variazii intre 0,3 si 0,5 ~ l m m ' .

6.8.2.5. Piesele din lemn se amplaseazi in ansamblul elementului de constructie cu inelele anuale convergente, astfel inciit in rostul

Cap. 7. PREZERVAREA ELEMENTELOR, SUBANSAMBLELOR $1 A CONSTRUCTIILOR DIN LEMN ~MPOTRIVA BIODEGRADARII $I A FOCULUI
7.1. Leinnul inasiv utilizat i17 constructii civile, industriale $i agrozootehnice poate fi expus actiuiiii iinor: - agenti biologici xilofagi (ciuperci, insecte): - agenti termici (foc).

7.4. f i i privinta iinpregiiabilittii elementelor, subansamblelor si constructiilor diii leinn suilt iitilizate patr~i niveluri de clasificare:

is
I

Clasa 1 - ti,sor t/. trtrtut: leinniil debitat poate fi penetrat tratainent sub presiune. far8 dificultiiyi;

CLI iin

Clasa a Il-a - destul c/c usor tke rrultrr: in inod obi(jnuit o penetrare complet nLi este posibil. dar dup un interval de 2-3 ore c ~ i un tratainent sub presiune, este posibil atingerea iinei penetrri laterale de peste 6 inin; Clasa a 111-a - dijicil cke trutnt: cu un tratainent de 3-4 ore sub presi iine se obtin inasim (3 ..6) inni de penetrare laterali; Clasa a IV-a - il1 nlod iiirtzrr~lrtilj~o.sihi1 trcitcr~: o cantitate (/e mica din produsul de protectie este absorbit cliiar dup 3-4 ore de tratainent siib presiune. Se obtin peiietrari laterale $i loiigitiidinale miiiiine.
!I
1

Il

7.2. Din piinctiil de vedere al durabilittii la alterarea biologic, speciile de leinn seclasificii in: - .speciipzi/in hirubile: fag, plop, inesteacn; - .specii d e ~/z~r~rhilitute r~ornlcllci: brad, molid, pin, salcam; - sj~ec'ii fitrrtc. c/zrrubile: stejar.
7.3. Clasele de durabilitate ale principalelor specii de leinn iiidustrializabile siint: fata de atacul ciupercilor silofage: - clasa I -,fi>nr~e c/tirohile: cire$. stejar (durainen); - clasa a Il-a - tltwuhile: frasin. salciin; - clasa a 111-a - mijlociu dzrrcrhile: pii1 (durainen), larice, cer; - clasa a IV-a - ptrlii? durcrbile: molid, brad, carpeii, paltiii, ulin; - clasa a V-a - nedtwcrbile: fag, inesteaciii, tei. anin, plop, salcie.

,I

:l

7.5. La proiectarea. executia si in esploatarea constructiilor din leinn trebuie s se respecte iirnitoarele norine tehiiice care reglemeiiteaz insurile de protectie biologici $i inipotriva focului a eleinentelor de coiistructie din lemn:

- ,,Normativ privind prevenirea si combaterea biiretelui de cas la materialele leinnoase folosite in constructii" - C46-86;
- ,,Norme

tehnice privind ignifiigarea materialelor combustibile din lemii si textile iitilizate iii construc~ii" C58-86; -

- ,,Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiiinea focului" - PI 18-83;
- ,.Hotrre

fat de atacul iiisectelor xilofage: D - dzntrhil; M - dzir~rhilirate a~edie; S - seluihil.

privind uiiele inasuri pentru iinbiiiititirea activittii de prevenire $i stingere a incendiilor" - H.G. nr. 5 111992.

7.6. La aplicarea iniisurilor de protectie chimic8 a leinnului trebuie s se tini seaina de clasele de risc, care definesc conditiile de

utilizare aie acestuia si exigentele tratamentului de protectie aplicat. Clasele de risc pentru domeniile de utilizare ale leiniiului se consideri conforin tabelului 7.1.

Tabelul 7.1
Clase de risc pentru domeniile de utilizare ale lemnului

Gradul 3 - lemnul utilizat in constructii cu risc de biodegradare de cgtre ciupercile xilofage, in situatii in care umiditatea acestuia poate atinge valoarea de 30 % - altemarea ~imeziriicu lisca-ea (lemn utilizat la elementele de constructie exterioare: lambriuri exterioare, rame, traverse si montanfi pentru panourile de pereti exteriori, pereti diil lemn rotund sau ecarisat, balcoane, sci3ri exterioare, balustrade etc.); Gradul 4 - lemnul utilizat in conditii favorabile de biodegradare,. care este in permanent contact cu solul (piloti pentru fundafii, tilpi inferioare pe pi3mint sau pe socluri de zidsrie, grinzi, traverse si rame di11 panouri de pardoseali3) sau care este permanent expus la intemperii fari a fi finisat peliculogen (site si sindrile la acoperisuri). 7.8. La alegerea produselor si tehnologiilor de protectie a lemnului trebuie s i se Fin2 seama de conditile si locul de utilizare ale acestuia, respectiv de riscul mai mare sau inai mic de biodegradare pe perioada de exploatare a constructiei. La proiectarea construcfiilor di11 lemn se vor lua in considerare cerinfele impuse de beneficiar in functie de destinatia viitoare a constructiei, precuin si de eventuala schimbare de destinatie pe timpul exploatarii acesteia.

Jj

!a

7.7. Lemnul utilizat in construcfii este expus la patru grade de risc de biodegradare:

7.9. Telinologiile de aplicare ale substaiitelor de protectie insectofungicidi3 si ignifugi pot fi: prin bii calde-reci, imersie, pulverizare, pensulare sau vid.
7.10. Produsele pentru prezervarea biologici3 focului vor avea atestarea producitorului.

1
1 I !$ ;

11

Gradul 1 - lemiiul utilizat in interiorul constructiilor, unde nu existi pericolul de umezire care s i favorizeze instalarea si dezvoltarea ciupercilor xilofage (lemn utilizat la amenajari interioare, sciri interioare, grinzi si sthlpi sparenti, parchet); Gradul 2 - lemiiul utilizat in coiistructii acolo unde sunt conditii minime de degradare sub atacul ciupercilor xilofage (lemn utilizat la elemente situate sub acoperis: cipriori, grinzi, stalpi, astereali, sipci, pereti interiori);

si

impotriva

7.11. Piesele metalice folosite la imbiniri se protejeaza prin grunduire cu vopsea preparati3 cu ulei de in dublu fiert si miniu de plumb, care trebuie s i acopere intreaga suprafagi a elementului metalic. hainte de aplicarea stratului de protectie anticoroziva, suprafafa metalului trebuie curitatii de pojghita de laminare (tunderi) $i de alte impurititi (praf, oxizi, grisimi) si si3 fie perfect uscata.

COMENTARII

C.2.1.4.2. Clase de calitate la lemn Valorile caracteristice ale rezistentelor mecanice ale diferitelor specii de lemn, in EN 338 ,,Structural Timber-Strength Clasess" sunt specificate pe trei clase, prin determinare vizuala silsau mecanica. in ASTM-D 245-86 ,,Standard Methods for Establishing Structural Grades and Related Allowable Properties For Visually Graded Lumber" corectia rezistentelor pentru lemnul de diferite clase de calitate, pentru solicitarile de incovoiere si de compresiune se aplica prin introducerea unui coeficient de reducere a rezistentei lemnului fari defecte, care variaza in funcfie de marimea nodurilor, de pozilia nodurilor fa@ de starea de efort din fibrele lemnului si de dimensiunea elementului. in norma canadiana CANICSA-086.1-M 91 ,,Engineering Design in Wood (Limit States Design)" rezistentele mecanice ale diferitelor specii de lemn la diverse solicitari sunt grupate in trei grade (SS, No. 1 si No. 2) daca incadrarea se face prin exaininare vizuali $i in 14 grade ~ 2 n d testarea se face mecanic.

Masa volumicii variazii in functie de specie, de conditiile de crestere a arborelui, de pozitia in arbore si de umiditatea lemnului. Aviind in vedere influenta mare a umiditatii lemnului asupra valorilor masei volumice, in norme raportarea se face pentru umiditatea de 12 %. Masa volumica a diferitelor specii de materia1 lemnos s-a stabilit plecind de la: - media valorilor pe fari, determinati in cadrul lucriirilor de cercetare, elaborata de I.C.B., I.N.L. si INCERC Bucurevti; - coeficientul de variatie maxim admis, cu valoare de 10 %, conform STAS 2682-83 "Lemn. Luarea probelor $i debitarea epruvetelor pentru incercari fizico-mecanice", coeficient verificat in cadrul cercetiirilor experimentale efectuate.
+

Valorile caracteristice ale inasei voliimice s-au determinat apliciind fiiiictia de distributie normali si s-au calculat cu expresiile:

Natura solicitini

Diii analiza efectuati iii studiul de cercetare a rezultat c i difereiitele intre valorile caracteristice aie masei volumice stabilite prin cele trei tipiiri de distributii analizate (normala, logiiorinali si Weibull) suiit sub 2 ?'o. Variatia inasei voluinice a lemnului influenteazi si proprietatile inecaiiice ale acestuia. Astfel. i11caziil sciderii inasei volumice caracteristice peiitru ri~inoasede la 500 la 400 kg/m7, rezistenta la coinpresiui~ese reduce cu aproxiniativ 30 %. Din aceasti cauzi. in practici se liiniteaza folosirea Iemiiiili~icare are pOoisub 400 kg/~ii', pei~trurealizarea eleiiieiitelor de rezistenti.

C.2.3.1. Rezistentele caracteristice ale lemnului natural Rezistenfele caracteristice ale lemnului natural s-au determinat pe baza rezistentelor caracteristice ale lemnului ideal (tab. C.2.1.) stabilite i11 lucrarea 1341, corectate cu coeficienfi care introduc influenta defectelor.

Tabelul C.2.1. Rezisienlele caracteristice ale lemnultli ideal ( ~ / m r n ~ )

Natura solicitaril

La stabilirea rezistenfelor caracteristice (normate) pentru lemnul ideal (fari defecte) s-au luat in calcul: - mediile rezistentelor pe !ara, pentru diferite solicitari si specii de materia1 lemnos, determinate in cadrul lucrarii 1341; - coeficienfii de variatie maximi admisi cu valori de l I % pentru solicitarea de forfecare in plan normal pe direcfia fibrelor, 13 % pentru solicitarea de compresiune paralela cu fibrele, 15 % pentru solicitarea de incovoiere statici si 20 % pentru solicit8rile de intindere in lungul fibrelor, compresiune in plan normal pe directia fibrelor si forfecare in lungul fibrelor, conform STAS 2682-83 ,,Lemn. Luarea probelor si debitarea epruvetelor pentru incercari fizico-mecanice", coeficienfi verificati in cadrul cercetirilor experimentale efectuate in lucrarea 1341. Valorile rezistentelor caracteristice ale lemnului ideal (far2 defecte) s-au determinat aplicind functia de distributie normala si s-au calculat cu relafia: R,,,, = m ,( l -1,645.V, ) (C.2.2.) Din analiza efectuata in studiul I341 a rezultat c5 diferenfele intre valorile caracteristice ale rezistentelor la diferite solicitari stabilite cu cele trei tipuri de distributii analizate (normala, lognormali, Weibull) sunt sub 2 %.

Coeficienfii care introduc influenp defectelor s-au luat in considerare cu valorile: - 0,3 - pentru solicitarea de intindere in lungul fibrelor; - 0,5 - pentru solicitarea de incovoiere statici; - Q,6- peiitru solicitarea'de compresiune in lungul fibrelor; - 0,8 - pentru solicit5rile de compresiune in plan normal pe directia fibrelor, forfecare in lungul fibrelor si forfecare in plan normal pe directia fibrelor. Aceqti coeficienti s-au aplicat rezistentelor caracteristice ale lemnului ideal date in tabelul C.2.1., stabilindu-se rezistentele caracteristice pentru lemnul natural din clasa I. Pentru lemnul din clasa I1 qi 111, reducerile rezistentelor mecanice fa@ de cele ale lem~iuluidin clasa I sunt cu 10...40 %, respectiv 60...70 %, in functie de solicitari. Coeficientii conditiilor de lucru care introduc influenta defectelor aplicati in cadrul acestei norme se incadreazl in valorile date in literatura de specialitate si in valorile obfinute la cercetirile efectuate in Wri. Astfel: Prezenp nodurilor influenteaz rezistenta la intindere a lemnului natural in functie de pozitia si dimensiunile lor (tab. C.2.2.). Fibra tors, la care directia fibrelor nu coincide cu directia foqei micsoreazi rezistenta din cauza aparitiei unor componente perpendiculare pe directia fibrelor, de aceea, cu cit fibra tors este mai inclinat, cu atat rezistenta elementelor din lemn natural este mai redusi (fig. C.2.1.) 1151. Influenp defectelor principale - a nodurilor si a fibrei torse - la incovoiere este foarte mare, in special in cazul prezentei lor in zona intins:. Experimentirile arat5 c, pentru cea mai periculoas8 pozitie a nodurilor - la muchie, in zona intinsa - qi pentru mrimea lor de 113 din latura sectiunii elementului, rezistenw la rupere este 0,50...0,45 din rezistenla lemnului ideal.

e Influenta defectelor - a nodurilor si a slbirilor locale este mai redusa la compresiune decat la intindere, datoriti comportarii mai plastice la compresiune, care contribuie la uni formizarea supraincirclrilor locale. Experienta arata ci, in cazul mirimii nodurilor de 113 din latura sectiunii elementului, rezistenp la compresiune este 0,6 ...0,7 din rezistenp epruvetelor far5 noduri, cu aceleasi dimensiuni.

Tabelul C.2.2.
Rezultatele incerc6rilor la intindere a pieselor din pin /15/

Reducerile rezistentei de rupere la incovoiere static8 in cazul prezentei nodurilor variaz5 in functie de: - pozitia nodurilor in sectiunea transversali a elementelor, cu valori mult sporite (pan5 la 40 %) in cazul in care nodurile sunt amplasate in zona tensionata a elementelor, fata de cazul in care sunt amplasate in zona comprimata; - pozitia nodurilor pe lungimea elementului, stabilindu-se ca prezenfa nodurilor in zona centra15 a elementelor conduce la reduceri cu peste 30 % mai mari decst in cazurile in care nodurile sunt amplasate in zona marginali a elementului incovoiat; - raportul dintre diametrul nodului si dimensiunea piesei, cu reduceri de 3...35 % cind d l h = 10...20 % si 40 ...55 % cAnd d l h = 90 %. in cazul prezentei fibrelor inclinate, proprietatile mecanice sunt putin modificate pentru o inclinare a fibrei de pani la 9 %, valorile fiind apropiate de cele ale probelor martor; cand inclinarea fibrei depaseste 9 %, rezistentele la incovoiere static5 si la compresiune parale15 cu fibrele scad ci1 6...32 % in functie de specie si de solicitare.

I
UNGHiUL
OINTRE

C.2.3.2. Rezistentele caracteristice ale lemnului rotund

, Majorarea rezistentelor caracteristice ale lemnului natura! rotund se datoreaza faptului ci3 la experimentri s-au obtinut rezultate mai bune, raportul dintre rezistenta de rupere a elementelor cu defecte $i rezistenta de rupere a epruvetelor din lemn ideal (far defecte) variind intre 0,6 si 0,8. Influenfa defectelor la lemnul rotund, in cazul in care elementele sunt supuse la incovoiere sau la compresiune, este i n genera1 mai redusa decAt la piesele ecarisate, deoarece la lemnul rotund lipsesc iesirile pe muchii ale fibrelor taiate in timpul debitarii si desprinderile de fibre taiate din fibra torsa in apropierea nodurilor, care se observa la elementele din lemn ecarisate.

SI

FORTA

FIBRE

Fig. C.2.1. Influenta fibrei torse asupra rezistentei lemnului 1151

in norma ASTM D 245186 reducerea rezistentei lemnului la incovoiere statica in cazul prezentei nodurilor pe fata tensionata este 15...55 % pentru valori d l h = 0,15 ...0,50 (d - diametrul nodului si h - dimensiunea piesei).

C.2.3.3. Valorile modulului de elasticitate

Valorile modulului de elasticitate paralel cu direcfia fibrelor Eli, la limita de propoqionalitate, sunt definite in prezenta norma ca valori medii ale acestei caracteristici mecanice, obtinute prin prelucrarea statistic a datelor experimentale prezentate in lucrrile 181, 1191 si 1341. Valorile caracteristice ale modulului de elasticitate paralel cu directia fibrelor E;!,, s-au stabilit in cadrul lucriirilor I81 $i 1341 pe baza: - mediei valorilor pe tar pentru diferite specii de materia1 lemnos, E 'l ; - coeficienfilor de variatie, cu valori intre 8...13 %, stabiliti in cadrul lucrrii 181. Aceste valori s-au determinat aplicand functia de distributie normala si s-au calculat cu expresia:

normei canadiene CANICSA 086.1-M 91 ,,Engineering Design in Wood (Limit States Design)". in Eurocode 5 rezistentele de proiectare ale materialului, Xd, sunt definite astfel: X d = k 0 d .A,,IYM (C.2.4.), unde: kmodeste factorul de modificare a rezistenplor materialului in functie de durata de actiune a incarcrilor si de umiditatea de echilibru a materialului lemnos; X - rezistentele caracteristice ale diverselor specii de materia1 k lemnos; y~ - factorul paflial de sigurant pentru diferitele proprietti mecanice ale materialului, cu valori supraunitare (1,O ... 1,3). ! norma canadian, relatia de calcul pentru determinarea n rezistentelor de proiectare ale diferitelor specii de lemn la diverse solicitiri este similar cu observatia c factorul de rezistentg f este introdus explicit in relatia de stabilire a capacittii de rezistenl si are valori subunitare (0,s ...0,9), iar valorile coeficientilor m, si m,,apar separat explicitate, asa cum s-au introdus $i in prezenta norm.
C.2.4.2. Coeficienti ai conditiilor de lucru mUi

E!,,, = E " (1-1,645.V, )

(C.2.3.)

S-a apreciat c i valoarea de 20 % a coeficientului de varialie maxim admis in STAS 2683-82 ,,Lemn. Luarea probelor si debitarea epruvetelor pentru incercgri fizico-mecanice" este prea mare, neatingindu-se la diferite serii de experimentri efectuate in $ara noastra de-a lungul anilor. Valorile caracteristice ale modulului de elasticitate transversal G,,,, s-au stabilit pe baza datelor din lucrarea 1191, considerate ca valori medii si aplicand aceeaqi relatie de calcul.
C.2.4.1. Rezistentele de calcul ale lemnului natura1

Valorile coeficientilor conditiilor de lucru m,,, care introduc in calcul influenta umiditqii de echilibru a materialului lemnos asupra caracteristicilor mecanice s-au stabilit luhnd in consideratie specificatiile din urmtoarele norme si referinte bibbografice: a) in norma canadiana CANICSA-086.1-M 9 1 ,,Engineering Design in Wood (Limit States Design)" factorul de exploatare k,, avind semnificatia coeficientului m,, din prezenta norm, pentru lemn masiv, in functie de solicitari, are valorile: - 1,00, dacg este utilizat in mediu uscat;

Abordarea rezistentelor de calcul sub forma relatiei (2.4.1 .) s-a fracut conform Eurocode nr. 5 ,,Design of Timber Structures" si a

daci este ~itilizat mediu umed in nea piesei este mai mica de 89 mm; - 0,67 ...1,00, daci este utilizat in mediu umed nea pieselbr depaseste 89 inm.

- 0.67 ...0,94,

si dimensiu-

si diinensiu-

b) in Eurocode 5 coeficientul care introduce influenta umiditgii de echilibru a materialului lemnos asupra caracteristicilor mecanice este inclus in coeficientul global k,,,,~ cu valori 0,60 ...1,10 pentru clasele 1 si 2 de serviciu, si valori 0,50 ...0,90 pentru clasa 3 de serviciu, in funcfie de durata de actiune a iiic~rcarilor. C) in lucrilrile 1151 si I191 relatia de recurenfi intre rezistenp lemnului la o umiditate oarecare o,, cea la umiditatea standardizati si de 12 % ( ~ 3 , este: ~) O,, = O , [l-c.(u-12)], (C.2.5.) in care: u este umiditatea materialului lemnos; C este coeficientul de corectie a rezistentei pentru 1 % diferenti de umiditate cu valorile: - 0,04 pentru solicitarea de incovoiere statica; - 0,03 pentru solicitarea de forfecare i n lungul fibrelor; - 0,05 pentru solicitarea de compresiune in lungul fibrelor la lemn de pin si larice, si 0,04 pentru molid, brad si stejar.

- incarcari de lunga durata, cu durata cumulata de actionare asupra elementelor de constructie intre 7 zile si 10 ani (de exemplu, incarcarea din zapada, din vint, din ~~~~~~~~i utile); - incarcari de sctrrta durata, ce actioneazi asupra elementelor de constructie mai putin de 7 zile consecutive sau cumulate pe durata de viati a constructiei (de exemplu, incircari din vant sau zapadi cu intensi@ de virf, din seisme, socuri etc.).

Intensitatile incircrilor considerate in prezenta clasificare se vor corela cu stirile limiti si gruparile de incarciri la care se face verificarea. Valorile coeficientilor de durati mili, care reprezinta raportul dintre ~ezistentade durata si rezistenta la solicitare instantanee s-au stabilit calculindu-se pe baza ecuatiei curbei logaritmice: m, R,,
in

lm,, . = a . lgt + b '

= R,

care: R,, este rezistenfa teoretici de durati, stabilita ca asimptota a curbei logaritmice, luand in considerare durata de functionare a constructiei din lemn - 50 de ani; m/<, media rezistentelor la rupere instantanee; t - timpul ; a si b - coeficienti care depind de material, specie si solicitare.

C.2.4.3. Coeficienti ai conditiilor de lucru mdi

incircarile s-au incadrat in clase de durata in conformitate cu standardele de acfiuni din Romania, luand in considerare si indicatile din Eurocode 1 qi 5 si din norma canadiana CANICSA 086.1-M 89 astfel: - inciirciiripermanente, ce se aplici i n mod continuu, cu o intensitate practic constanti in raport cu timpul, cu durata de actionare asupra elementelor de constructie intre 10 si 50 de ani (la limita pe intreaga durata de viala a constructiei);

Comparatii cu date din normele tehnice europene, americane si canadiene, precuin $i cu cele din referinfele bibliografice, in ceea ce priveqte valorile coeficientului de durati mdi releva C%: a) in norma canadiana valorile coeficientilor de durati k , ~ sunt: - 0,65 pentru acfiuni cu durata continui (permanente); - 1 ,O0 pentru actiuni cu durata normala (standard); - 1,15 pentru actiuni de scurta durata.

in cazul unei combinatii de incrciri, in respectiva norma valoarea coeficientului de durati se calculeaz8 cu relatia:

in care:

D
L

sunt inciircarile permanente, cvasipermanente si cele din precom.primare; sunt incarcarile de exploatare; incarcari date de zapada, gheata; impingerea pamintului; presiunea hidrostatici; componentele orizontale ale incarcarilor statice.

in care: SL (stress level) reprezint nivelul foflei de rupere pentru incarcarea de durata, in procente, fa@ de fo@ aplicat standardizat (cu viteza de cod); t - timpul in minute. Pentru durata de 50 de ani, normatl pentru constructiile din lemn, aplichnd relatiile (C.2.9.) se obtine SL = 60,6 ...69,9 %, valori comparabile cu rezultatele obfinute in urma experimentarilor prezentate in lucrarea 181, care au fost preluate in prezenta norma (m,, = = 0,56 ...0,64). d) prof. dr. F. Ronai, in studiul privind influenta duratei de incartare asupra unor proprietlti mecanice ale lemnului de constructii indica ca durata normat 50 de ani pentru constructiile din lemn, peste aceasta limita rezistenp de rupere la incovoiere static5 ramgne practic constanta. Pentru stabilirea rezistentei de durata la solicitarea de incovoiere static5 se indica o ecuafie logaritmica similara celei din prezenta norma: R, = - b - l o g t + a , (C.2.1 O.) in care: a = R pentru t = 0,lh; o l R - rezistenta de rupere la incovoiere static5 la solicitari rapide; o a si b - coeficienti ce depind de specia de materia1 lemnos.

b) in Eurocode 5, coeficientul ce introduce influenta incarcarilor asupra caracteristicilor mecanice ale materialului lemnos este dat global in cadrul coeficientului kmOd, care ia in considerare si influenta umidittii, cu valori 0,60...1,10 pentru clasele 1 si 2 de serviciu si valori 0,50 ...0,90 pentru clasa 3 de serviciu, in functie de durata de actiune a incarcarilor, care sunt grupate in: -permanente, care aclioneaz mai mult de 10 ani; - de lunga' durata', care actioneaza intre 6 luni si 10 ani; - de durata' medie, care actioneaza intre o siiptamgn si 6 luni; - de scurta' durata', care actioneaza mai putin de o sptamina; - instantanee. C) cercetarile efectuate de C. C. Gerhards si C. L. Link privind efectul vitezei de aplicare a incarcarii asupra rezistentei la incovoiere static5 pentru dou sortimente din lemn de brad pentru constructii, prin intermediul unui mode1 ce merge pini3 la rupere, stabilind efectele incrcrii de durata, arata o dependentii liniara a mediei rezistenpi cu logaritmul vitezei de inciircare. Rezultatele prelucrate in urna experimentarii a 250 de elemente solicitate la incovoiere statici cu 3 viteze diferite de incrcare au condus la ecuatia generala: SL=-asInT, + b , (C.2.8.)

si la ecuaiiile particulare pentru cele doua specii de brad analizate:

Valorile coeficientilor pafliali de siguranp au fost stabilite pe baza testarilor numerice efectuate. in normele striiine acegi coeficienti sunt definiti astfel: a) in norma canadiana CANICSA 086.1-M 91 coeficientii pafliali de siguranta A care afecteaza capacitatea de rezistenfa a

elementului din lemn sunt dispusi in relatia de calcul la numarator, aviind urmatoarele valori pentru leinn,masiv: - 0,9 - pentru solicitarile de incovoiere, de lunecare, de compresiune oblica si de intindere in lungul fibrelor; - 0,8 - pentru solicitarile de compresiline in lungul fibrelor si de compresiune perpendicular pe directia fibrelor. b) in Eurocode 5, coeficientii partiali de siguranta g~fintervin in relatia de stabilire a capacitatii d rezistenta, la numitor, ca si in prezenta norma, si au valorile: pentru starile limita ultime: -in cazul combinatiilor fundamentale de incarc8ri - 1,3; - in cazul combinatiilor accidentale de incarcfiri - 1,OO. pentru starile limita aie exploatarii normale - 1,OO.

kz - coeficient de influenp al dimensiunilor; kN - coeficient ce fine cont de slabiri; kc. coeficient de flambaj, 'in cazul barelor comprimate; r, - rezistenta caracteristica a lemnului de diferite specii si clase de calitate, la solicitarea i; k,,- coeficient de durata; kl, - coeficient de repartizare a inc5rciirilor, in cazul elementelor compiise; k,s- coeficientul conditiilor de exploatare; k7.- coeficient de tratare.

b) in norma americana ,,Uniform Building Code11991 - cap. Wood" relatiile generale de calcul sunt similare, variind in limite reduse coeficientii si inrimile rezistentelor caracteristice.
C)in Eurocode 5 relatiile de verificare sunt date sub forma:
in
SI < .fI , care: s, este efortul unitar efectiv la solicitarea i; J; este rezistenta caracteristica la solicitarea i.

C.4.1.Relatii generale pentru calculul capacitiitii de rezistentii a barelor din lemn

Relatia generala de determinare a capacitatii de rezistenta a barelor simple din lemn la diferite solicitari (4.1) este similara celor prevazute i n normele canadiene si americane 161,1361, cu deosebiri in ceea ce priveste stabilirea rezistentelor de calcul (v. paragraful 2.4 si comentariu), astfel: a) in CANJCSA 086.1 M - 91 ,,Engineering Design in Wood (Limit States Design)" relatia generala de stabilire a capacitatii de rezistenta a barelor la solicitarea i este dati sub forma:

(C.4.2.)

C.4.3.3. Coeficientul de flambaj q,

Relafia de calcul (4.5) a coeficientului de flambaj introdusi in norma revizuita este similara cu cea din norma actuala si corespunde cu prevederile din normele pentru calculul celorlalte materiale de constructie (de exemplu metalul).

F, = f . R , . S , . k Z . k l ; k N . k , ,
a

(C.4. l .)

in care: feste factorul partial de siguranta, cu valori subunitare; R, = r, k,, k , .k , .k,. este rezistenfa de calcul la solicitarea i; S, - caracteristica secfional8;

C.4.5. Bare solicitate la strivire oblicii

Relatia (4.8) rezulta din compunerea geometrica a eforturilor unitare de compresiune parale1 cu fibrele si perpendicular pe fibre, in zona de comportare elastica a materialului.

C.4.7.1. Capacitatea de rezistentii a barelor solicitate la incovoiere in mod curent, calculul elementelor solicitate la incovoiere se bazeaza pe o serie de ipoteze simplificatoare, admitindu-se ca se poate aplica legea lui Hooke si ca lemnul are aceeasi caracteristica de elasticitate la incovoiere, ca si in cazul solicitarii de intindere sau de compresiune. Cercetarile experimentale mai recente arata insa ca distributia eforturilor unitare normale pe sectiunea elementului incovoiat poate fi considerata liniara numai in faza initiala a incarckii, pozitia axei neutre coincizind cu centrul de greutate al sectiunii, iar deformatiile liniare specifice din zona comprimata (e,) fiind aproximativ egale cu cele din zona intinsa (e,) (fig. C.4.2.a). Pe masura ce solicitarea creste, axa neutra incepe sa se deplaseze spre zona intinsa, ajungind la stadiul de rupere la valorile h, = (0,53 ...0,55) h, alura diagramei eforturilor unitare normale in zona comprimata fiind curbilinie, iar raportul dintre deformatii le lin iare specifice de compresiune si de intindere se reduce pin la 0,75 ...0,80 la trepte de incartare ce preced ruperea elementului (fig. C.4.2.b).

in aceast zona) ce se extind spre interiorul sectiunii, determinind astfel deplasarea axei neutre spre zona intinsa si se termina prin ruperea fibrelor din zona intinsa. ! prezenta norma s-a considerat C% elementele incovoiate n lucreaza in domeniul elastic. in cazul unor elemente cu deschideri foarte mari, utilizate la constructii de importanta deosebita trebuie sa se considere c5 distributia eforturilor wnitare normale pe sectiune se realizeazii conforrn teoriei mecanicii sistemelor elasto-visco-plastice, dupa o fncfie exponentiala in zona comprimata si dupa una lineara in zona intinsa (fig. C.4.2.): ' o,,=A(l-e- 8 );o,,=A.B.z. (C.4.3.) Parametrii A si B sunt determinati din conditia de egalitate a eforturilor rezultate din zona comprimata si intins, respectiv a momentului exterior cu cuplul eforturilor unitare normale. in aceste conditii, eforturile unitare normale in fibrele extreme se pot stabili cu expresiile:
o,,= k . M I W ; o,, = k , . M I W

(C.4.4.)

k, si k, fiind coeficienti de corectie ce depind de pozitia axei neutre.

Adoptiind pentru pozitia axei neutre valoarea determinata experimental h, = 0,53 h, se obtin k, = 0,95 si k, = 1 ,lo. La calculul elementelor meniionate se va introduce un coefi~ient al conditiilor de lucru, care tine cont de comportarea in domeniul post-elastic a materialului lemnos. C.4.7.2. Verificarea grinzilor incovoiate la forfecare Necesitatea verificarii la forfecare apare numai la grinzile foarte scurte, a caror deschidere nu depaseste de cinci ori in5lfimea. O exceptie o constituie cazurile amplasarii unor sarcini concentrate mari in apropierea reazemului, ciind la momente incovoietoare' relativ mici apar eforturi de forfecare mari.

h1 =

(053.. 0.55lh.

Fig. C.4.2. Comportarea lemnului la incovoiere statici3 h stadiul elastic (a) si in stadiul plastic (b)

Ruperea elementelor din lemn supuse la incovoiere incepe in mod obisnuit cu fibrele extreme din zona comprimat5, unde se formeaz ondulatii (care se explica prin aparitia deformatiilor plastice

C.4.8. Bare solicitate la incovoiere oblic

La solicitarea de incovoiere oblic, in domeniul de comportare elastica a materialului, eforturile finale rezulta din insumarea algebrica a eforturilor unitare, stabilite in raport cu cele doua axe centrale priiicipale de inerfie ale eleinentului, x-x si y-y, luand in calcul proiectiile incircirii pe aceste axe (v. fig. 4.5).

nepiisuita); imbinarea este defect~ioasiiintrucit deformatiil'e celor doui mijloace de imbinare sunt diferite - incepe sa lucreze iinbinarea mai rigida (chertarea), pini aproape de rupere si apoi intra i11 lucru imbinarea inai putin rigida (buloanele). in acest caz corect este ca tot efortul sii se transinita prin chertare (fig. C.6.1, h ) sail prin buloane (fig. C.6.1, C ) .

C.4.9. Bare solicitate la intindere si incovoiere (intindere excentric)

I,a calculul barelor simple din lemn solicitate la intindere excentrica nu se tine seama de efectui favorabii al solicifarii de iiitiiidere asupra deformatici din incovoiere a barelor. Pentru zona de comportare elastica a niaterialului, eforturile finale rezulta din insumarea algebrica a eforturilor unitare normale rezultate din solicitarea de intindere, respectiv incovoiere (fig. C.4.3). Prin aplicarea relatiei (4.19) se iau in considerare rezistentele de calcul diferite ale materialului la cele doui solicitiiri (intindere, respectiv incovoiere).

Fig. C.6.1. Transiniterea eforturilor la nodul unei grinzi cu zabrele:

a - concomitent prin chertare si buloane; b - prin chertare;
C

- prin buloane

C.6.3.4.1. Date constructive la imbinri prin chertare amplasate sub unghiul a

Modul de lucru sail capacitatea de rezistenti a unei imbinri prin chertare frontali3 depinde in foarte mare masliri de forma tiieturii pragului.
Fig. C.4.3. Bara solicitata la intindere excentrica

C. 6.2. Conditiile pe care trebuie s le indeplineasc imbinrile

In cazul chertirii ortogonale (fig. C.6.2, a ) pragul fiind tiiat perpendicular pe directia foqei de compresiune N,., foGa de strivire N, este identica cu cea de compresiune. Componenta verticali ( V = N,. sin a ) exerciti o apasare asupra praglilui in zona eforturilor inaxime de forfecare, influentiiid favorabil comportarea pragului la forfecare, determinati de coinponenta orizontala.

La imbinarea din figura C.6.1, a o parte din efort se transmite prin chertare (imbinare pisuiti), cealalti prin buloane (imbinare

C.6.3.4.2. Calculisl irnbinirilor prin chertare frontalii

Uiighi~ila din relatia (6.2) este i~iigliiulpe care i1 face pragul cu directia fibrelor eleiiientului care se striveyte. Valoarea acestiii iinghi este egali ci1 valoarea unghiiilui a la praguri tiiiate ortogonal pe asa piesei coinprimate (vezi fig. C.6.4, rr, C si d la prageil al doilea) si egali c ~ valoarea ungliiului bl2 la pragliri taiate dup bisectoarea ~iiighiiilui i exterior al pieselor. La stabilirea adinciniii prag~irilorde chertare se vor respecta conditiile constructive specificate in paragrafi116.3.4.1. Coeficientul 0,7 din ielatia (6.7) introduce i11 calcul posibilitatea siiprainc5rcarii priinului prag.

!
C.6.4.1.2. Calculull imbiniirilor cu pene prismatice din lernn In calcul. pentru o siguranti sporita. se considera c i bulonul de stringere este dispus la marginea penei.
Fig. c.6.2. Sclieme privind transmiterea efortiirilor la imbinarile
1

prin chertare frontala cu prag simplu: b - dupi bisectoare a - ortogonala;

cu /fiiefurtr prtrgullri chrpfi hisectoclre (fig. C.6.2, b ) foca de compresiune N, se descoinpline in coinponentele N, ' si N,'', respectiv N,' si N,," corespiinzitoare celor d o u i suprafete de strivire (1-2 si 2-3). Strivirea N, care face iingliiiiri egale cu fibrele celor doua eleinente, adic5 cele doua eleinente (talpa superioari si inferioara) lucreaz5 cu rezistente egale la strivire. Descompunind pe N,' intr-o componeiit5 orizontala N,' si una verticala V', se observa c i in acest caz N,' este inai mare decat N,, iar V' < V. Rezulta c5 o iinbinare ci1 tiietura pragului d u p i bisectoare este solicitati intotdeauna inai favorabil la forfecare decat o iinbinare cu cliertare ortogonali, datoriti fortei de forfecare N,' mai inari, si a fortei de apisare V'inai mici /l8/.
l

C.6.4.2.2. Calculul irnbinarilor cu pene rnetalice inelare in iinbinirile ci1 pene inetalice inelare, transmiterea efortului se face prin solicitarea leinnului la strivire, respectiv la forfecare, ca si in cazul imbin5rilor ci1 pene diii leinii. Efort~irileunitare de strivire apar radial, aviiid valori inaxiine pe diametri11 parale1 ci1 directia efortului transmis si valoarea zero pe directia diaiiietrului perpendicular pe aceasta directie (fig. C.6.3).
directia de actionare

h cnzzrl irnbinorii

a efortului exterior

Fig. C.6.3. Distributia eforturiloi ~initare normale de strivire

pe o pani inelari

Rezulti c i strivirea lemnului se produce pe semilunginiea cercului interior al peiiei inelare. ci1 valori variabile ale efortului unitar de strivire (O ...max.). in calcul se adinite ipoteza distributiei uniforme a eforturilor pe diametrul interior al penei. Existenta tiieturii dupi generatoare asigiiri posibilitatea de modificare a formei initiale a inelului metalic si intrarea in actiune a ambelor jumititi ale acestuia (fig. C.6.4). La forfecare se consideri c2 lucreazi portiunea di11 leinii din interiorul inelului metalic. Comportarea la forfecare este influentati de natura efortului diil iinbinare: la efortiiri de coinpresiune, diagraina de distributie a eforturilor unitare pe planul de forfecare este mai uniformi, intrucat scurgerea eforturilor se face diil doui sensuri, deci comportarea este mai favorabili, spre deosebire de imbinirile la care se transmit eforturi de tensiune, linde distributia eforturilor unitare de forfecare este neuniformi (fig. C.6.4, h), deci coinportarea este mai defavorabili.

C.6.5.1.3. Clasificarea imbinarilor cu tije Notiuiiea de sectiune de forfecare este coiiveii~ional5 deoarece nu se poate produce forfecarea tijelor metalice; ruperea efectivi a imbinirii cu tije se produce, de obicei, n u ca rezultat al forfecirii directe a tijei de citre eleinentul diii leinii, ci ca rezultat al unor solicitiri complexe: incovoierea tijei. strivirea neuniforini a leinnului eleinentelor imbinate (sau a tijei daci este executati din lemn) si forfecarea sau despicarea elementelor iinbinate.

C.6.5.3. Capacitatea de rezistenta a imbinarilor cu tije

in iinbinirile cu tije cilindrice elastice. sub iiifluenta fortelor care tind s i deplaseze piesele asainblate, apar eforturi de strivire att in piesele asamblate, cit si in tiji. care se roteste putiii $i se incovoaie (fig. C.6.5, h). in aceste tipuri de inibiniri n u apar eforturi de forfecare a tijei datoriti rezistenfei sporite a inetalului la acest efort (se produce strivirea leinnului) si nici rotiri mari ale tijei in iinbinare datoriti3 eforturilor de stringere care actioneazi intre tija si eleinentele imbinate.
variatia presiunilor
I I

variatia presiunilor

a.
Fig. C.6.4. Comportarea la strivire a unei pene inelare netede reglabile:

b
b - pentru o tija elastica

Fig. C.6.5. Deformatia unei imbinari cii tije $i diagrama eforturilor de strivire in locas:

a - pozitia penei inainte de incarcarea grinzii; b - pozitia deformata a penei dup2 incarcarea grinzii; C - distributia eforturilor unitare de strivire pe pana.

a - pentru o tija ripida;

Calciilul imbinarilor ci1 tije cilindrice presupiine verificarea rezistentelor atit a tijelor (la incovoiere dac sunt confectionate din otel. sali la incovoiere si strivire norinal pe fibre dac5 suiit din lemn), cat si a leinniilui (eleineiitelor iinbinate la eforturi de strivire, forfecare, despicare si rupere in sectiiinea cea inai slbita. Evitarea forfecarii si despicarii lemnului intre tije se realizeazi? prin respectarea distantelor ininiine intre tije si ntre tije si inarginile pieselor inibinate (conforiii paragrafiilui 6.5.3.3.). Pentru calculul iinbiiirilor cu tije se ~itilizeazo serie de inetode aproxiinative la baza carora stau diverse ipoteze siiiiplificatoare, care coiiduc la relatii iisor aplicabile in calculele practice, se adinite c: - efort~irile strivire, iii sens transversal pe axa ti.jei, siiiit de distribuite ~iniformpe o suprafat5 diametrali si nu distribuite iie~iniformpe suprafala cilindricii (ctim sunt in realitate); - efortiirile de strivire sunt distribuite pe intreaga lungime a tijei; - diagrama de variatie a efoi-turilor de strivire in lungiil tijei este liniara, ceea ce echivaleazi cu ipoteza ci3 axa tijei este rectilinie pe toat luiigiinea ei (fig. C.6.5, a). Pornind de la aceste ipoteze siiiiplificatoare, capacitatea--de rezistenta a iinei tije se stabileste di11coi~difiile de: - strivirea elementiilui central, L,,, ,; - strivirea elementului inarginal, L,,,,,,; - incovoierea tijei, L,,, ,,,,. Relatia de calcul (6.35) utilizat8 pentru deterininarea capacitiitii de rezistenta a iiiiei iinbinri cu tije se iiiscrie in inetodologia de stabilire a capacit8tilor de rezistenta peiitrii barele din leinn si pentru celelalte tip;iri de iinbinri. Relatiile pentrii stabilirea capacitatilor de rezisteiit ale diverselor tipuri de ti.je, la diferite solicit5ri, date in tabelul 6.6, pastreaza iiietodologia de abordare diil norina reviziiita. In norina canadiana CANICSA 086.1-M 91 capacitatea de rezistent a imbinarilor cu tije se stabileste printr-o relatie siinilari cu

(6.35). Capacitatea de rezistent a unei tije la incarcri paralele cu fibrele eleinentelor iinbinate, respectiv perpendiculare pe fibrele eleinentelor iinbinate, se d intabulat in fiincfie de specia de niaterial lernnos. dianietrul ti-jelor si diniensiunea pieselor diii leriin ce se imbini. In Eurocode 5, capacitatea de rezisteiita a tijelor se stabileste in functie de: - tipiil iinbingrii (cu una sau cu dou sectiiini de forfecare): - - Iatimea elemeiit~ilui inibiiiat, respectiv adinciinea de p8trundere a ti.jei in iiltiiiiul elemeiit imbiiiat: - diaiiietrul tijei; - tipul ecliselor di11iinbinare (din lemn sau metal); - caracteristica de rezistenta a tijei.

C.6.6. irnbiniri cu tije solicitate la smulgere

Cuiele rezista la smiilgere datorit fortelor d e frecare care apar intre siiprafata cilindric a tijei cui~ilui si peretii locasiilui ii care acestea au fost iiitroduse. Fortele de frecare se niicsoreaz iniilt in cazul aparitiei fisiirilor si cripaturilor in leinn, care reduc forta de stringere a cuiului, de aceea pentrii cuie ce lucreazi la smiilgere este obligatorie respectarea acelorasi norme de asezare ca si in caziil cuielor care lucreaz la solicitri obisnuite. Pe baza de experiinentari s-a demonstrat ca rezisteiita la sinulgere a cuielor creste proportional CLI suprafata de frecare dintre leinn si cui, dar numai peiitru cuiele cu diainetru sub 5 inm; pentru cuie cu diametrul mai mare de 5 inin, din cauza devierii fibrelor in tiinp~il baterii, rezistenta la smulgere rinine aproxiiiiativ egal5i cu cea a cuielor CLI diainetru de 5 inin, la aceeasi lungiine de 'incastrare. Din acest motiv, se recoinanda folosirea cuielor cu diametru inaxini de 5 inin. $uruburile rezisti la smiilgere datorit piitrunderii filetului in sanfu1 pe care acesta il taie iii lemii in iiioinentul insiirubrii. Diii acest motiv, rezistenta la sinulgere a suruburilor depinde in mare in8sur2 de

inodul de insurubare. de aceea n i i se adinite baterea suruburilor cu ciocanul. Totodati, pentrii a se asigura o stringere corecti a pieselor asamblate si pentru a se evita despicarea leinnului este necesari respectaiea distantelor ininiine dintre suruburi previzute in paragraful 6.5.3.3. In norma caiiadiani CANICSA 086.1-M 91 capacitatea de rezistenti a tijelor solicitate la sinulgere se stabileste pe baza unei relatii similare cu relatiile (6.41) si (6.42), in care rezistenta tijei se d i intabulat, in ~ l i n m ' in functie de diametrul tijei si de specia de materia1 lemnos ~itilizati. in Eurocode 5 adinciinea de incastrare a tijelor este 12d pentru cuie netede. si 8ti' pentru celelalte tipuri de tije. Capacitatea de rezistenti a tijelor se stabileste in functie de diainetru, adinciniea de incastrare si inasa voluinici a leinnuliii.

BIBLIOGRAFIE
1. Darie in., Vicareani1 r. - Cod pentru culculul si ulciittiirea elementelor de coristruc/ii dili Ientn - N P 005-96. 2. Karlsen G.G.S.A. - ConstrucFii (/in Iemn, vol. 1 pentru arliitectura si constructii, 1955.

si 2, Editura de stat

3 . Marusceac D., - C'onstructii ii~o~i'erne Ieti111, Edit~iraTeliiiica, di11 Bucuresti, 1997.

4. Natterer J., Herzog Th., Volz M. - Constrzlire en hois, vol. 2. Lausanne. 1994.

5. Zeller E. - Preformances des constructions en bois e/ niaintenance in Aiinales de I'lnstitiit Tehnique du Batiinent et des Travaux Publics, 199 1.

6. x x x Annua1 Book of ASTM St'nndard.~. Volutne 03.09. Wood, American Society for Testing and Materials, 1990.
7. x x x Australiun Standard National Tiniher Framing Code, AS 1 68411992.

8. x x x CAN PER CAS 086.1-m89 Engineering Design in Wood (LIMIT STATES DESIGN), Ontario, Canada, 199 1 .
9. x x x Eurocode 5 - Crrlcul des .structzrres en hois, Editions Eyrolles, Paris, 1996.
I

10. x x x Wootf Engineering and Cnnstrzrction H~mdhook, third edition, Mc Graw-Hill Inc., New York, 1999.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR $1 TURISMULUI

l I . x x x Stnrctzrres en bois LILI.Y e1at.s lirnites, vol. 1 Mciferi~iu.~ el buses ci% ctrlctrl. Paris 1996.
12. x x x Structtcrcs en hois u u . ~etcrts linlites, vol. 2 Ctrlcul u% stnrcrzrres, Paris 1997.

ORDINUL Nr. 302 din 16.09.2003 pentru aprobarea reglernentarii tehnice ,,Normativ privind proiectarea planseelor compuse din tabla cutati-beton (revizuire P 134-93)", indicativ P 134-03

13 . x x

UNIF0Rh.l BUILDING CODE-CAP. WOOD, 199 1.

14. x x x WOOD DESIGN MANIJ'AL, Cai~adiai~ Wood Coui~cil, Ottawa 1990.

in conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 1011995, privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare, In temeiul prevederilor art. 2 pct. 45 si ale art. 5 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 740 I2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Avnd i n vedere avizul nr. 39108.07.2003 al Comitetului Tehnic de Specialitate, Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul
ORDIN: Art. 1. - Se aproba reglementarea tehnica ,,Nonativ privind proiectarea planseelor cornpuse din tablii cutatii-beton (revizuire P 134-93)", indicativ P 134-03, elaborata de INCERC, filiala Timisoara, si prevszuta in anexa' care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romanici, Partea I. Art. 3. - La data publicarii prezentului ordin isi inceteazs valabilitatea reglementarea tehnica Instruc(iuni tehnice pentru calculul si alcatuirea placilor compuse din tabla cutata-beton, indicativ P 134-93, aprobata prin ordin MLPAT nr. 22/N/07.07.1993. Art. 4. - Directia Generala Tehnica va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU, MIRON TUDOR MITREA
Anexa se public8 in Buletinul Constructiilor editat de Institutul National de CercetareDezvoltare i n Constructii si Economia Constructiilor - INCERC Bucuresti.

'