UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA IASI

PROIECT PRACTICA IN STATISTICA

Coordonatori:
Conf. univ. dr. Danut Jemna Lect. univ. dr. Dana Viorica

Studenta:
Ciridariu Andreea-Catalina Anul I, Stiinte Economice Grupa 1315

IASI, 2012

Structura proiectului
1. Introducere
Se va enunta obiectivul specific al cercetarii.

2. Analiza statistica a unei serii de date inregistrate la un moment dat

2.1 Alegerea variabilelor statistice Se vor identifica patru variabile statistice, doua variabile cantitative si doua variabile calitative. Datele vor fi introduse in Excel. 2.2 Analiza statistica univariata a variabilelor statistice 2.2.1 Analiza statistica univariata a variabilelor cantitative 2.2.2 Analiza statistica univariata a variabilelor calitative 2.3 Analiza statistica bivariata a varibilelor statistice 2.3.1 Analiza statistica bivariata pentru doua variabile cantitative 2.3.2 Analiza statistica bivariata pentru doua variabile calitative 2.4 Estimarea prin interval de incredere a mediei 2.5 Testarea statistica 2.5.1 Testarea ipotezelor asupra unui esantion 2.5.2 Testarea ipotezelor asupra a doua esantioane independente 2.5.3 Testarea ipotezelor asupra a trei si mai multe esantioane independente

3. Analiza statistica descriptiva a unei serii de timp

3.1 Alegerea variabilei statistice Se va alege o variabila cantitativa, pentru care se vor inregistra valorile pentru 10 perioade de timp (ani, semestre, trimestre, luni sau zile). 3.2 Analiza statistica folosind indici statistici simpli 3.2.1 Indici absoluti 3.2.2 Indici relativi 3.2.3 Indici exprimati prin valori medii

4. Concluzii Bibliografie

1. Introducere
Statistica este, conform definitiei date de matematicianul roman Grigore Constantin Moisil (19061973), mijlocul cel mai puternic de cercetare a faptelor sociale, iar Herbert George Wells (18661946), un celebru scriitor englez, spunea despre aceasta: Intr-o zi gandirea statistica va fi la fel de necesara, oricarui cetatean folositor societatii, ca si scrisul si cititul.. Principalul obiectiv urmarit in cadrul acestui proiect este redarea anumitor informatii din domeniul educatiei, din Anuarul statistic 2010 al Romaniei, cu scopul evidentierii legaturilor statistice intre variabile , acestea din urma reprezentand insusiri, trasaturi esentiale purtate de unitatile statistice ale unei colectivitati. Scopul acestei lucrari este de a realiza o cercetare asupra facultatilor si studentilor din fiecare judet, dar si asupra absolventilor pe nivel de invatamant. Rezultatul numeric al numararii, al masurarii statistice a fenomenelor si proceselor de masa sau al calculelor asupra datelor obtinute prin inregistrarea statistica poarta denumirea de indicator statistic. Dupa modul de determinare, indicatorii statistici pot fi primari sau derivati, dupa gradul de cuprindere acestia se clasifica in indicatori statistici sintetici si indicatori statistici analitici, iar dupa forma de exprimare, ei pot fi sub forma de marimi absolute, relative sau medii. Indicatorii statistici au un continut real, adica reflecta fenomene si procese concrete.

2. Analiza statistica a unei serii de date inregistrate la un moment dat

2.1 Alegerea variabilelor statistice

In sprijinul cercetarii am ales distributia judetelor Romaniei, inclusiv Municipiul Bucuresti, dupa numarul facultatilor si numarul studentilor inscrisi (cele doua variabile cantitative) si distributia absolventilor din Romania dupa sex si dupa nivelul de educatie (cele doua variabile calitative).

2.2 Analiza statistica univariata a variabilelor statistice

2.2.1 Analiza statistica univariata a variabilelor cantitative

Distributia judetelor din Romania dupa numarul de facultati, in anul universitar 2009-2010 Nr. Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 Facultati Alba 9 Arad 25 Arges 16 Bacau 9 Bihor 25 Bistrita-Nasaud 3 Botosani 1 Braila 3 Brasov 23 Bucuresti 165 Buzau 1 Calarasi 1 Caras-Severin 2 Cluj 50 Constanta 29 Covasna 2 Dambovita 10 Dolj 23 Galati 19 Giurgiu 0 Gorj 7 Harghita 4 Hunedoara 5 Ialomita 2 Iasi 51 Ilfov 1 Maramures 11 Mehedinti 5 Mures 16 Neamt 4 Olt 2 Prahova 5 Salaj 2 Satu Mare 6 Sibiu 21 Suceava 10 Teleorman 3 Timis 47 Tulcea 0 Valcea 5 Vaslui 0 Vrancea 1 Judet

Descriptive Statistics
Mean Median Mode Standard Deviation Sample Variance Kurtosis Skewness Range Minimum Maximum Sum Count 14,85714286 5 1 27,26524763 743,3937282 22,98669017 4,381519106 165 0 165 624 42

Media Mediile sunt marimi statistice care exprima, in mod sintetic si generalizant, ceea ce este normal, esential, tipic pentru unitatile unei colectivitati distribuite dupa o anumita caracteristica.

In medie, aproximativ 15 facultati sunt distribuite in fiecare judet al Romaniei, conform datelor culese din Anuarul statistic 2010. Mediana Mediana reprezinta acea valoare a caracteristicii unei serii ordonate, crescator sau descrescator, pana la care si peste care sunt distribuite in numar egal unitatile colectivitatii observate. sau , n<100

50% dintre judetele Romaniei au pana in 5 facultati inclusiv, iar 50% au peste 5 facultati inclusiv. Modul Modul reprezinta valoarea caracteristicii cea mai frecvent intalnita intr-o distributie, adica valoarea ce corespunde frecventei dominante. Cel mai frecvent, numarul facultatilor din Romania, distribuite pe judet, este egal cu 1. Deviatia standard (abaterea medie patratica) Deviatia standard reprezinta media patratica a abaterilor individuale.

In medie, numarul de facultati distribuite pe judete se abate de la medie cu 27,26. Varianta (dispersia) Varianta reprezinta media aritmetica a patratelor valorilor abaterilor individuale fata de media lor. ( )

Coeficientul de boltire Pearson Coeficientul de boltire masoara excesul fata de boltirea unei distributii normale Gauss-Laplace.

moment centrat

Distributia judetelor dupa numarul de facultati este leptocurtica, deoarece coeficientul de boltire Pearson depaseste valoarea 3, iar astfel curba frecventelor prezinta boltire in jurul valorii medii. Coeficientul de asimetrie Pearson Indicatorii de asimetrie dau informatii asupra modului de repartizare a frecventelor de o parte sau alta a valorii centrale a unei serii, asimetria reprezentand deviatia de la forma simetrica de distribuitie.

Coeficientul de asimetrie Pearson are valoare pozitiva, de unde reiese faptul ca distributia facultatilor pe judete este o distributie asimetrica. Valoarea mediei depaseste valoarea medianei, care la randul ei este mai mare decat valoarea modului, rezultand o asimetrie la dreapta. Amplitudinea variantei Amplitudinea variantei reprezinta diferenta dintre valoarea maxima si valoarea minima in care se incadreaza numarul facultatilor distribuite pe judet. Numarul minim de facultati distribuite pe judetele Romaniei este 0, in timp ce numarul maxim de facultati este de 165, iar in total, pe teritoriul tarii s-au inregistrat ca fiind 624 facultati.

Coeficientul de variatie Coeficientul de variatie se calculeaza ca raport procentual intre abaterea medie patratica si media aritmetica. 183,56% , de unde rezulta ca media facultatilor pe judet este nereprezentativa.

Distributia judetelor din Romania dupa numarul de studenti inscrisi, in anul universitar 2009-2010 Nr. Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 Studenti inscrisi Alba 7259 Arad 19537 Arges 17982 Bacau 7468 Bihor 19182 Bistrita-Nasaud 1651 Botosani 293 Braila 1830 Brasov 58976 Bucuresti 285720 Buzau 224 Calarasi 467 Caras-Severin 3415 Cluj 60371 Constanta 36860 Covasna 870 Dambovita 8214 Dolj 35667 Galati 20117 Giurgiu 0 Gorj 5749 Harghita 1388 Hunedoara 5907 Ialomita 315 Iasi 58418 Ilfov 251 Maramures 5883 Mehedinti 2960 Mures 11682 Neamt 969 Olt 557 Prahova 8569 Salaj 428 Satu Mare 1939 Sibiu 24211 Suceava 9917 Teleorman 607 Timis 43265 Tulcea 0 Valcea 6060 Vaslui 0 Vrancea 141 Judet

Descriptive Statistics
Mean 18459,97619 Median 5816 Mode 0 Standard Deviation 45554,65417 Sample Variance 2075226516 Kurtosis 30,29080983 Skewness 5,20069816 Range 285720 Minimum 0 Maximum 285720 Sum 775319 Count 42

Media In medie, aproximativ 18.460 de studenti au fost inscrisi in fiecare judet al Romaniei, conform datelor culese din Anuarul statistic 2010. Mediana 50% dintre judetele Romaniei au pana in 5.816 studenti inscrisi inclusiv, iar 50% au peste 5.816 studenti inscrisi inclusiv. Modul Cel mai frecvent, numarul studentilor inscrisi in Romania, distribuiti pe judet, este egal cu 0. Deviatia standard In medie, numarul de studenti inscrisi pe judete se abate de la medie cu aproximativ 45.554 . Coeficientul de boltire Pearson Distributia judetelor dupa numarul de studenti inscrisi este leptocurtica, deoarece coeficientul de boltire Pearson depaseste valoarea 3, iar astfel curba frecventelor prezinta boltire in jurul valorii medii. Coeficientul de asimetrie Pearson Coeficientul de asimetrie Pearson are valoare pozitiva, de unde reiese faptul ca distributia studentilor inscrisi pe judete este o distributie asimetrica. Valoarea mediei depaseste valoarea medianei, care la randul ei este mai mare decat valoarea modului, rezultand o asimetrie la dreapta.

Numarul minim de studenti inscrisi pe judetele Romaniei este 0, in timp ce numarul maxim de studenti inscrisi este de 285.720, iar in total, pe teritoriul tarii s-au inregistrat ca fiind inscrisi 775.319 studenti in anul universitar 2009-2010. Coeficientul de variatie 246,77% , de unde rezulta ca media studentilor inscrisi pe judet este nereprezentativa.

2.2.2 Analiza statistica univariata a variabilelor calitative

Distributia absolventilor din Romania, in anul scolar / universitar 2008-2009, dupa sex Sex Feminin Masculin TOTAL Absolventi 381.639 357.793 739.432

Absolventi in anul scolar/universitar 2008-2009

48% 52%

Feminin Masculin

Distributia absolventilor din Romania, in anul scolar / universitar 2008-2009, dupa nivelul de educatie Nivelul educatiei Invatamant gimnazial Invatamant liceal Invatamant profesional si de ucenici Invatamant postliceal si de maistri Invatamant superior Absolventi 204.018 202.113 100.901 17.574 214.826

250000.0 200000.0 150000.0 100000.0 50000.0 .0

Invatamant gimnazial Invatamant liceal Invatamant profesional si de ucenici Invatamant postliceal si de maistri Invatamant superior

2.3 Analiza statistica bivariata a varibilelor statistice

2.3.1 Analiza statistica bivariata pentru doua variabile cantitative

Distributia judetelor din Romania dupa numarul de facultati si dupa numarul de studenti inscrisi, in anul universitar 2009-2010 Nr. Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 Facultati Studenti inscrisi Alba 9 7259 Arad 25 19537 Arges 16 17982 Bacau 9 7468 Bihor 25 19182 Bistrita-Nasaud 3 1651 Botosani 1 293 Braila 3 1830 Brasov 23 58976 Bucuresti 165 285720 Buzau 1 224 Calarasi 1 467 Caras-Severin 2 3415 Cluj 50 60371 Constanta 29 36860 Covasna 2 870 Dambovita 10 8214 Dolj 23 35667 Galati 19 20117 Giurgiu 0 0 Gorj 7 5749 Harghita 4 1388 Hunedoara 5 5907 Ialomita 2 315 Iasi 51 58418 Ilfov 1 251 Maramures 11 5883 Mehedinti 5 2960 Mures 16 11682 Neamt 4 969 Olt 2 557 Prahova 5 8569 Salaj 2 428 Satu Mare 6 1939 Sibiu 21 24211 Suceava 10 9917 Teleorman 3 607 Timis 47 43265 Tulcea 0 0 Valcea 5 6060 Vaslui 0 0 Vrancea 1 141 Judet

Coeficientul de corelatie Pearson ( ) ( )( )

dispersia -1 < r < 1

Legatura dintre numarul de facultati si numarul de studenti inscrisi, pe judete, in anul universitar 2009-2010
350000 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0 0 20 40 60 80 100 120 140 160 180

Coeficientul de corelatie Pearson este egal cu 0,978 , de unde rezulta ca exista o legatura directa intre x (numarul de facultati) si y (numarul studentilor inscrisi), deoarece r>0, iar pentru ca r>0,7 si tinde spre 1, x are o influenta pozitiva asupra lui y, existand o corelatie intre cele doua variabile cantitative.

2.3.2 Analiza statistica bivariata pentru doua variabile calitative

Distributia absolventilor din Romania, in anul scolar / universitar 2008-2009, dupa sex si dupa nivelul de educatie Sex Invatamant gimnazial 100346 103672 204018 Invatamant liceal 103574 98539 202113 Invatamant profesional si de ucenici 38303 62598 100901 Invatamant postliceal si de maistri 11406 6168 17574 Invatamant superior 128010 86816 214826

Feminin Masculin TOTAL

Absolventi in anul scolar/universitar 2008-2009

250000 200000 150000 100000 50000 0 Masculin Feminin

2.4 Estimarea prin interval de incredere a mediei

Inferenta statistica permite trecerea de la o valoare statistica calculate pe baza datelor dintr-un esantion, la valoarea adevarata necunoscuta. Esantionul este un subansamblu de unitati extrase dintr-o colectivitate pe care dorim sa o cunoastem, observarea fiind partial in cazul cand volumul esantionului este mai mic decat volumul colectivitatii totale, aceasta din urma purtand numele si de populatie mama. Estimarea reprezinta procedeul prin care se afla valoarea unui paramtru al populatiei, pe baza datelor inregistrate la nivelul unui esantion extras din aceasta. Estimatorul este statistica utilizata pentru a estima un parametru al populatiei. Estimatia este valoarea unui estimator al unui parametru, si este calculate pe baza a n observatii obtinute la nivelul esantionului, purtand si numele de valoare tipica de sondaj. Estimarea prin interval de incredere inseamna aflarea limitelor de incredere ale unui interval care acopera valoarea adevarata a unui parametru al populatiei, tinand seama de fluctuatiile distributiei de selectie a estimatorului parametrului considerat. O reprezentativitate satisfacatoare a esantionului pentru populatie presupune asumarea unui risc de cel mult . Din totalul judetelor Romaniei se extrage un esantion de volum mic n=21 de judete, care au fost observate dupa numarul de facultati. Folosind procedeul esantionarii aleatoare mecanice cu pas de numarare, rezulta fractia de selectie 2, pasul de numarare putand lua valoarea 1 sau 2. In continuare, alegem pasul de numarare egal cu 1, de unde va rezulta urmatorul tabel:

Nr. Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Judet Facultati Alba 9 Arges 16 Bihor 25 Botosani 1 Brasov 23 Buzau 1 Caras-Severin 2 Constanta 29 Dambovita 10 Galati 19 Gorj 7 Hunedoara 5 Iasi 51 Maramures 11 Mures 16 Olt 2 Salaj 2 Sibiu 21 Teleorman 3 Tulcea 0 Vaslui 0

La nivelul esantionului s-au obtinut 253, 163. Se cere sa se estimeze prin interval de incredere numarul mediu de facultati la nivelul tuturor judetelor din Romania, pentru un risc asumat 5%. Cand varianta la nivelul populatiei nu este cunoscuta, folosim statistica Student (t) in scopul determinarii intervalului de incredere al mediei, t fiind recomandat si in cazul esantioanelor de volum mic (n<30). [ ] ( )

Cu o incredere de 95%, se poate afirma ca numarul mediu de facultati la nivelul tuturor judetelor ]. Romaniei este acoperit de intervalul [

2.5 Testarea statistica

2.5.1 Testarea ipotezelor asupra unui esantion

Ne propunem sa aflam, la nivelul aceluiasi esantion , daca numarul mediu de facultati este egal cu valoarea numarului mediu de facultati din totalul judetelor Romaniei, si daca ponderea numarului de facultati mai mare decat media acestora este egala cu ponderea numarului de facultati mai mare decat media la nivelul tuturor judetelor.

a)

Testarea mediei

Pentru aceleasi date de la problema estimarii prin interval de incredere a mediei, se cere sa se verifice daca exista diferente semnificative intre numarul mediu de facultati la nivelul esantionului si numarul mediu de facultati la nivelul intregii tarii, egal cu 14,85. Etapele testarii: 1) Formularea ipotezelor : : presupune ca nu exista diferente intre cele doua populatii (partiala si totala)

2) Alegerea statisticii test Deoarece ( ) volumul esantionului, vom alege statistica t. 3) Alegerea unui prag de semnificatie Alegem 4) Stabilirea regulilor de decizie | | | | se respinge se accepta pentru test

5) Calcularea valorii statisticii test

6) Aflarea valorii teoretice a statisticii test

7) Comparare, decizie si interpretare | | de unde rezulta decizia de acceptare a ipotezei nule.

Cu o incredere de 95%, se poate afirma ca nu exista diferente semnificative intre numarul mediu de facultati la nivelul esantionului si numarul mediu de facultati la nivelul intregii tari.

b) Testarea proportiei

La nivelul esantionului, se observa ca proportia judetelor cu un numar de facultati mai mare decat media aritmetica este de 38,09%. Pentru un risc asumat de 5%, se cere sa se testeze daca exista diferente semnificative intre ponderea numarului de facultati mai mare decat media acestora si ponderea numarului de facultati mai mare decat media la nivelul tuturor judetelor, de 30,95%. Etapele testarii: 1) Formularea ipotezelor : : presupune ca nu exista diferente intre cele doua populatii (partiala si totala)

2) Alegerea statisticii test Deoarece ( ) volumul esantionului, vom alege statistica t. ( 3) Alegerea unui prag de semnificatie Alegem 4) Stabilirea regulilor de decizie | | | | se respinge se accepta pentru test )

5) Calcularea valorii statisticii test

6) Aflarea valorii teoretice a statisticii test

7) Comparare, decizie si interpretare | | de unde rezulta decizia de acceptare a ipotezei nule.

Cu o incredere de 95%, se poate afirma ca nu exista diferente semnificative intre ponderea numarului de facultati mai mare decat media acestora si ponderea numarului de facultati mai mare decat media la nivelul tuturor judetelor Romaniei.

2.5.2 Testarea ipotezelor asupra a doua esantioane independente

Ne propunem sa aflam, la nivelul celor doua esantioane de volum egal, rezultate in urma folosirii procedeului esantionarii aleatoare mecanice cu pas de numarare, daca exista dieferente semnificative intre numarul mediu de facultati din primul esantion de judete si valoarea numarului mediu de facultati din cel de-al doilea esantion de judete, pe teritoriul Romaniei.

Nr. Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Judet Alba Arges Bihor Botosani Brasov Buzau Caras-Severin Constanta Dambovita Galati Gorj Hunedoara Iasi Maramures Mures Olt Salaj Sibiu Teleorman Tulcea Vaslui

Facultati 9 16 25 1 23 1 2 29 10 19 7 5 51 11 16 2 2 21 3 0 0

Nr. Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Judet Arad Bacau Bistrita-Nasaud Braila Bucuresti Calarasi Cluj Covasna Dolj Giurgiu Harghita Ialomita Ilfov Mehedinti Neamt Prahova Satu Mare Suceava Timis Valcea Vrancea

Facultati 25 9 3 3 165 1 50 2 23 0 4 2 1 5 4 5 6 10 47 5 1

Se cunosc Etapele testarii: 1) Formularea ipotezelor : : 2) Alegerea statisticii test Deoarece (

iar

presupune ca nu exista diferente intre cele doua populatii

) volumul esantionului, vom alege statistica t.

3) Alegerea unui prag de semnificatie Alegem

pentru test

4) Stabilirea regulilor de decizie | | | | se respinge se accepta

5) Calcularea valorii statisticii test

6) Aflarea valorii teoretice a statisticii test

7) Comparare, decizie si interpretare | | de unde rezulta decizia de acceptare a ipotezei nule.

Cu o incredere de 95%, se poate afirma ca nu exista diferente semnificative intre mediile facultatilor celor doua esantioane de judete, la nivelul Romaniei.

2.5.3 Testarea ipotezelor asupra a trei si mai multe esantioane independente

Analiza dispersionala ANOVA consta in descompunerea variatiei totale a unui ansamblu de date, inregistrate pentru o variabila x, in componente definite dupa sursa variatiei si compararea acestora pentru a stabili daca factorii considerati cauza au influenta semnificativa asupra variabilei x. Pentru un esantion de 42 de judete din totalul judetelor Romaniei, observate dupa regiuni si dupa numarul de facultati, s-au inregistrat datele de mai jos. Pentru un risc asumat de 5%, sa se testeze daca numarul de facultati este influentat de regiune.

Nr. Crt 1 2 3 4 5 6 7 8

Regiune Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud (Muntenia) Bucuresti-Ilfov Sud-Vest (Oltenia) Vest 25 9 9 3 16 1 23 25 3 23 1 1 1 165 7 2

Facultati pe judete 50 2 51 29 10 5 5 11 4 4 19 0 2 47 6 16 10 0 2 5 2 21 0 1 5

Nr. Crt 1 2 3 4 5 6 7 8

Regiune Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud (Muntenia) Bucuresti-Ilfov Sud-Vest (Oltenia) Vest

Count 6 6 6 6 7 2 5 4

Sum 97 75 75 53 37 166 42 79

Average 16,16667 12,5 12,5 8,833333 5,285714 83 8,4 19,75

Variance 345,3667 77,9 372,3 148,9667 33,2381 13448 69,8 434,25

Source of Variation Between Groups Within Groups Total

SS 10527,09762 19952,04524 30479,14286

df

MS

P-value

F crit

7 1503,87109 2,562726 0,031129 2,293832 34 586,82486 41

Etapele testarii: 1) Formularea ipotezelor : : 2) Alegerea statisticii test Pentru verificarea ipotezei nule, in ANOVA se foloseste statistica test F (raportul Fisher), calculat ca raport intre doi estimatori ai variantei: ( grade de libertate estimatorul variantei intergrupe estimatorul variantei intragrupe numarul de grupe volumul esantionului ) presupune ca nu exista diferente intre cele 8 populatii

variatia intergrupe (masoara variatia mediilor grupelor fata de media lor) componenta efect

variatia intragrupe (masoara variatia in interiorul fiecarei grupe) componenta eroare

( variatia totala

estimatorul variantei totale 3) Alegerea unui prag de semnificatie Alegem 4) Stabilirea regulilor de decizie se respinge se accepta 5) Calcularea valorii statisticii test pentru test

6) Aflarea valorii teoretice a statisticii test

7) Comparare, decizie si interpretare de unde rezulta decizia de respingere a ipotezei nule. Cu o incredere de 95%, se poate afirma ca regiunea influenteaza numarul de facultati, pe teritoriul Romaniei. Din tabel, se observa ca P-value =0,03 este mai mic decat =0,05 , rezultand, de asemenea, decizia de respingere a ipotezei nule.

3. Analiza statistica descriptiva a unei serii de timp

3.1 Alegerea variabilei statistice

Studierea seriilor cronologice presupune caracterizarea variatiei in timp a unui fenomen, prin masurarea cresterilor sau descresterilor de nivel si a modificarilor de structura si prin determinarea influentei factorilor sub incidenta carora are loc evolutia fenomenelor. O metoda specifica pentru observarea si analiza seriilor cronologice este cea a indicatorilor statistici ai dinamicii, in marimi absolute, relative si medii, folosita si in cadrul acestui proiect, in scopul redarii nivelului si a modificarii de nivel in timp a unui fenomen. Din Anuarul statistic 2010 al Romaniei, au fost extrase date cu privire la numarul de licee pe profiluri, pe o perioada de 10 ani scolari. Seriile de timp de intervale descriu nivelul unui fenomen in diferite interval de timp, cum este si cazul distributiei liceelor la nivelul tarii, pe o perioada de 10 ani scolari.

Distributia liceelor din Romania, in perioada 2000-2010 An scolar 2000-2001 2001-2002 2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006 2006-2007 2007-2008 2008-2009 2009-2010 Numar de licee 1406 1418 1427 1436 1452 1449 1460 1466 1486 1677

Distributia liceelor pe profiluri, pe teritoriul Romaniei, in perioada 2000-2010

Tipuri de licee Licee si colegii teoretice Licee industriale Licee agricole Licee silvice Licee agromontane Licee veterinare Licee economice, administrative si de servicii Licee de informatica Licee de metrologie Scoli normale Licee de arta Licee cu program de educatie fizica Licee militare Seminarii teologice Licee speciale Licee sanitare TOTAL

2000/ 2001

2001/ 2002

2002/ 2003

2003/ 2004

2004/ 2005

2005/ 2006

2006/ 2007

2007/ 2008

2008/ 2009

2009/ 2010

530 434 100 14 4 6 78

529 437 92 21 5 11 85

529 450 74 20 6 17 94

548 451 61 19 5 18 102

555 456 49 17 4 17 117

554 455 44 17 3 17 125

557 469 35 15 3 14 130

558 483 23 12 3 15 136

560 487 22 10 3 18 150

554 605 53 10 4 20 171

15 1 39 44 31

15 1 39 44 30

15 1 37 44 31

15 1 33 43 30

15 1 31 45 32

15 1 30 45 32

15 1 30 45 33

15 1 28 45 34

15 1 27 45 34

15 1 25 45 33

5 73 9 23 1406

5 73 8 23 1418

5 72 9 23 1427

5 72 10 23 1436

4 74 12 23 1452

4 73 11 23 1449

4 74 12 23 1460

4 73 13 23 1466

4 73 14 23 1486

3 74 41 23 1677

Evolutia numarului de licee de pe teritorul Romaniei, pe o perioada de 10 ani scolari

1700 1650 1600 1550 1500 1450 1400 1350 1300 1250

Evolutia numarului de licee de pe teritorul Romaniei, pe o perioada de 10 ani scolari

1700 1650 1600 1550 1500 1450 1400 1350 1300 1250

3.2 Analiza statistica folosind indici statistici simpli

Indicele reprezinta un indicator obtinut ca raport intre nivelul fenomenului la un moment dat si nivelul aceluiasi fenomen pentru o alta perioada.

3.2.1 Indici absoluti

Indicatorii absoluti exprima in unitati concrete de masura, nivelul sau modificarile de nivel ale unui fenomen privit in evolutia sa in timp.

Nivelul absolut Nivelul absolut reprezinta valoarea Nivelul absolut 1406 1418 1427 1436 1452 1449 1460 1466 1486 1677 a fiecarui termen al seriei cronologice.

Volumul absolut In cazul seriilor de timp de intervale, volumul absolut se obtine prin insumarea nivelurilor absolute. 14.677 Sporul absolut Modificarea absoluta (cresterea sau descresterea absoluta) arata cu cat s-a modificat un fenomen intr-o perioada, fata de o alta perioada considerata baza de comparare.

Sporul cu baza fixa se calculeaza ca diferenta intre oricare termen al seriei si termenul initial.

Sporul absolut cu baza fixa 0 12 21 30 46 43 54 60 80 271

Din tabel reiese faptul ca, fata de anul scolar 2000-2001, luat ca baza comparabila, in toti ceilalti s-a inregistrat o crestere a numarului de licee la nivelul Romaniei. Sporul cu baza mobila se calculeaza ca diferenta intre doi termeni consecutivi.

Sporul absolut cu baza in lant 12 9 9 16 -3 11 6 20 191

Din tabel se observa ca exista un singur spor negativ, calculat pentru perioada anilor scolari 20042005, 2005-2006. De aici rezulta ca numarul de licee de pe teriroriul tarii a fost intr-o continua crestere, dar de la anul scolar 2004-2005 la anul scolar 2005-2006 s-a inregistrat o scadere a acestora, egala cu 3. Tot din tabel reiese faptul ca cea mai mare crestere inregistrata la nivelul tarii, a fost in perioada anilor scolari 2008-2009 si 2009-2010, cu un numar de 191 de licee.

3.2.2 Indici relativi

Indicatorii relativi se obtin prin raportarea a doua nivele comparate si se exprima sub forma de coeficient sau procente.

Ritmul de variatie Indicele de variatie arata de cate ori a crescut sau a scazut nivelul unui fenomen intr-o anumita perioada, fata de nivelul aceluiasi fenomen dintr-o alta perioada considerata ca baza. Ritmul variatiei cu baza fixa :

Ritmul variatiei cu baza fixa 1 1,008535 1,014936 1,021337 1,032717 1,030583 1,038407 1,042674 1,056899 1,192745

In toti anii scolari, fata de cel luat ca baza comparabila 2000-2001, s-a inregistrat o crestere a numarului de licee pe teritoriul Romaniei, cea mai mare crestere fiind in anul scolar 2009-2010. Ritmul variatiei cu baza mobila :

Ritmul variatiei cu baza mobila 1,008535 1,006347 1,006307 1,011142 0,997934 1,007591 1,00411 1,013643 1,128533

Singura valoare mai mica decat 1 corespunde perioadei dintre anii scolari 2004-2005 si 2005-2006, ceea ce inseamna ca atunci s-a inregistrat o scadere a numarului de licee la nivelul tarii. Ritmul sporului Rata de crestere arata cu cat s-a modificat, in marime relativa, nivelul fenomenului in perioada raportata fata de nivelul din perioada de raportare. Ritmul sporului cu baza fixa :

Ritmul sporului cu baza fixa 0 0,008535 0,014936 0,021337 0,032717 0,030583 0,038407 0,042674 0,056899 0,192745

Fata de anul scolar 2000-2001 luat ca baza de comparare, anul scolar 2009-2010 inregistreaza cea mai mare rata de crestere a numarului de licee la nivelul Romaniei, de 19,27%.

Ritmul sporului cu baza mobila :

Ritmul sporului cu baza mobila 0,008535 0,006347 0,006307 0,011142 -0,00207 0,007591 0,00411 0,013643 0,128533

Fata de anul scolar 2004-2005, in anul scolar 2005-2006 se inregistreaza o scadere a numarului de licee din Romania, cu 0,207%. Cea mai mare rata de crestere a liceelor la nivelul tarii s-a inregistrat intre anii scolari 2008-2009 si 2009-2010, de 12,85%.

3.2.3 Indici exprimati prin valori medii

Nivelul mediu In cazul seriilor de timp de intervale, nivelul mediu este calculat ca medie aritmetica a termenilor seriei. 1467,7

La nivelul tarii, pe o perioada de 10 ani scolari, nivelul mediu de licee inregistrat este de aproximativ 1.468 .

Sporul mediu Sporul mediu reflecta modificarea medie pe unitate de timp inregistrata de un fenomen, intr-o perioada. El se calculeaza ca medie aritmetica a sporului cu baza mobila 30,11 In medie, in fiecare an scolar s-a inregistrat o crestere a numarului de licee fata de anul precedent scolar, de aproximativ 30 de licee. Ritmul mediu al variatiei Ritmul mediu arata de cate ori s-a modificat in medie pe o perioada de timp, nivelul unui fenomen. El se calculeaza ca medie geometrica a indicilor de variatie cu baza mobila.

1,0197

In medie, in fiecare an scolar s-a inregistrat o crestere a numarului de licee fata de anul precedent de aproximativ 1,02 ori.

4. Concluzii

Scopul acestei lucrari practice a fost cel de realizare a unor cercetari asupra numarului de facultati si a numarului de studenti din fiecare judet din anul universitar 2009-2010, asupra absolventilor pe nivel de invatamant si sex de pe intreg teritoriul tarii in anul scolar/universitar 2008-2009, dar si asupra numarului de licee din Romania, pe o perioada de 10 ani scolari. In urma prelucrarii datelor culese din Anuarul statistic 2010 al Romaniei, s-a ajuns la urmatoarele cateva concluzii: exista o legatura directa si pozitiva intre numarul de facultati si numarul d studenti inscrisi la nivelul judetelor Romaniei, regiunea influenteaza numarul facultatilor de pe teritoriul tarii, iar numarul de licee din Romania a cunoscut o crestere semnificativa in ultimii 10 ani, mai ales in anul scolar 2009-1010. Majoritatea calculelor si analizelor au fost realizate cu ajutorul programului de calcul tabelar Excel din pachetul Microsoft Office, folosindu-se chiar programul de completare Pachet de instrumente pentru analiza -VBA, in scopul finalizarii cu usurinta a acestui proiect.

Bibliografie

Jaba, Elisabeta, Statistica, ed. a3-a rev., Bucuresti, Editura Economica, 2002 Jaba,Elisabeta, Pintilescu, Statistica:teste grila si probleme, ed. a2-a rev., Iasi, Editura Sedcom Libris, 2007 www.insse.ro , Institutul National de Statistica