Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bursele reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care statul, respectiv universitățile,
pot contribui la două obiective majore în învățământul superior: încurajarea și răsplătirea
performanței studenților, respectiv creșterea echității.
Din perspectiva echității în învățământul superior, aceasta susține o serie de beneficii atât pentru
indivizi, cât și pentru societate, unul dintre principalele fiind micșorarea discrepanțelor între
nivelul de trai, creșterea economică și eliminarea discrepanțelor de oportunități de dezvoltare.
Pentru a asigura un sistem de învățământ echitabil, în care să se regăsească reprezentate toate
categoriile de tineri, sunt necesare politici proactive pentru susținerea integrării studenților
proveniți din grupuri defavorizate. În lipsa acestor acestora, sistemul de învățământ superior,
în loc de a reduce, va determina mărirea discrepanțelor socio-economice dintre indivizii
societății1. La nivel local, orientarea către echitate este un indicator al responsabilizării
universităților față de societatea deservită, astfel îndeplinindu-și misiunea asumată.
Impactul burselor în atingerea celor două obiective este de netădăguit. Statul pune la
dispoziție, prin intermediul universităților publice, fonduri pentru alocarea burselor în vederea
atingerii acestor deziderate, actualmente în cuantum de 201/lună/student fără taxă („bugetat”).
Din fondul de burse alocat de stat, minim 30% trebuie să fie utilizat pentru categoria burselor
sociale.
Cu toate acestea, statul nu este singurul care ar trebui să contribuie la acest deziderat.
Universitățile au responsabilitate proprie în urmărirea obiectivelor de sprijinire a
performanței studențești și de creștere a echității, sunt chemate și este de așteptat să
contribuie din resursele proprii. Dintre politicile pe care le pot implementa universitățile,
1
Schwarzenberger, A., Mateju, P., Konecny, T., Kalkan, O. D., Johnes, G., Johnes, J., ... Detmer, A. (2008).
Public/private funding of higher education: a social balance. Hannover, Germany: HIS Hochschul
Informations System GmbH.
contribuția la fondul de burse prin suplimentarea sumelor oferite de stat reprezintă o măsură
importantă și un indicator al angajamentului universităților.
Astfel, ANOSR a colectat date pentru a prezenta situația curentă și pentru a evalua diferențele
existente. Pentru anii financiari 2017-2020, am solicitat date atât de la Ministerul Educației, cât
și de la instituțiile de învățământ superior de stat din România. Datele furnizate de minister și
de instituțiile de învățământ superior sunt prezentate în Anexa 1.
Semnalăm diferențele mari existente în rândul mai multor universități între datele furnizate de
Ministerul Educației, respectiv datele furnizate de universități, în ciuda faptului că datele
primite de la Ministerul Educației se bazează tot pe raportările universităților. Variațiile sunt în
ambele sensuri – universități care au raportat ANOSR contribuții la fondul de burse mai mari față
de datele furnizate de Ministerul Educației, respectiv universități care au raportat federației
contribuții mai mici decât cele primite de la minister.
Având în vedere caracterul incomplet al datelor furnizate de universități, având în vedere că doar
o parte din acestea au răspuns adreselor ANOSR, fundamentate în baza Legii 544/2001, în
document statisticile se raportează la datele colectate de la Ministerul Educației. În Anexa 1
sunt prezentate, comparativ, informațiile primite de la minister, respectiv de la universități.
În vederea stimulării universităților pentru a contribui din venituri proprii la fondul de burse, au
fost stabilite o serie de reglementări naționale. Astfel:
• art. 1, alin. (3) din Ordonanța de Guvern nr. 22/2009 privind stabilirea cuantumului minim
al taxelor de școlarizare, în valută, a cetățenilor care studiază pe cont propriu în România,
din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, precum și din cele care nu fac parte
din Spațiul Economic European și din Confederația Elvețiană:
„Din sumele încasate din taxele de școlarizare prevăzute [...][n.r pentru studenții
internaționali non-UE/SEE/CH] universitățile alocă cel puțin 20% pentru burse acordate
studenților români și/sau străini.”,
• art. 11 din OMEN nr. 3392/2017 privind stabilirea Criteriilor generale de acordare a
burselor şi a altor forme de sprijin material pentru studenţii şi cursanţii din învăţământul
superior de stat, învăţământ cu frecvenţă:
Alin. (1): „Instituțiile de învățământ superior pot suplimenta fondul pentru burse provenit
de la bugetul de stat, pentru fiecare categorie de burse, cu fonduri provenite din venituri
proprii”
Alin. (2): „Ponderea fondurilor alocate de universități pentru burse, provenite din venituri
proprii, din totalul fondului pentru burse al universității constituie un indicator de
performanță în evaluările instituționale realizate de către Agenția Română de Asigurare
a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), respectiv indicator de performanță pentru
acordarea finanțării suplimentare a instituțiilor de învățământ superior.”
Nu în ultimul rând, contribuția universității la fondul de burse reprezintă și unul din indicatorii
considerați de către Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS) în
procesul de acordare a finanțării suplimentare pentru instituțiile de învățământ superior de
stat, și anume IC.4.2 în clasa de indicatori C4. Orientare regională & echitate socială.
Astfel, în urma demersurilor ANOSR, atât din perspectiva indicatorilor de calitate aferenți asigurării
calității, cât și din perspectiva indicatorilor de calitate aferenți finanțării suplimentare, contribuția
universităților la fondul de burse este un important indicator de performanță. Este evident, astfel,
că universitățile au responsabilitatea de a contribui la premierea și încurajarea performanței
propriilor studenți, respectiv la accesibilizarea studiilor superioare.
Ponderea contribuției universității la fondul de burse ar trebui să fie cel puțin constantă.
Conform analizei Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)2 din
2019, doar 6% din instituțiile de învățământ superior de stat a căror regulament a fost analizat,
menționau ponderea universității la fondul de burse și anume Universitatea de Medicină și
Farmacie „Carol Davila" din București (UMFCD, „minimum 20%”), Universitatea „Ştefan cel Mare”
din Suceava (USV, „până la 20%”) și Universitatea „Constantin Brâncuși" din Târgu Jiu (UTgJiu,
„până în 10%”). Observăm că în cazul UMFCD limita este inferioară, în timp ce în cazul USV și
UTgJiu limita este superioară, limitându-se prin regulament ponderea contribuției la fondul de
burse, practică al cărei rost nu îl putem înțelege.
2
https://www.anosr.ro/wp-content/uploads/2019/12/ANOSR_analiza_regulamente_burse.pdf
Deși majoritatea universităților nu au prevăzut în regulamentele interne ponderea contribuției
la fondul de burse, cele mai multe universități contribuie anual într-un procent la fondul de burse.
În urma unei solicitări în baza Legii 544/2001 trimisă către Ministerul Educației (MEC) și Unitatea
Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării
(UEFISCDI) am primit o serie de date cu privire la cuantumul contribuției universităților la fondul
de burse pentru anii financiari 2017, 2018, 2019 și 2020 (vezi Figura 1).
În prima instanță putem observa că în cazul unor universități ponderea contribuției a scăzut
dramatic în perioada 2017-2020:
• Universitatea din Oradea (locul 2 - medie ponderată 2017-2020), scădere de 7,10%;
• UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj Napoca (locul 3 - medie ponderată 2017-2020), scădere de
7,64%;
• Universitatea Politehnica Timișoara (locul 13 - medie ponderată 2017-2020), scădere
de 7,7%;
• Universitatea de Arte „George Enescu” Iași (locul 17 – medie ponderată 2017-2020)
scădere de 11,2%;
• UMF „Gr. T. Popa” Iași (locul 9 – medie ponderată 2017-2020), scădere de 12,5%;
• Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava (locul 22 – medie ponderată 2017-2020),
scădere de 14,04%;
• SNSPA București (locul 19 – medie ponderată 2017-2020), scădere de 16,84%;
• Universitatea din Pitești (locul 14 – medie ponderată 2017-2020), scădere de 17,83%.
De asemenea, sunt și universități în care s-a întâmplat contrariul, ponderea a crescut în aceeași
perioadă, și anume:
• Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu (locul 6 – medie ponderată 2017-
2020), creștere de 11,32%;
• Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (locul 7 - medie ponderată 2017-2020), creștere de
8,37%.
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Figură 1. Ponderea contribuției universităților la fondul de burse pentru anii financiari 2017, 2018, 2019 și 2020 (date Ministerul Educației)
UMF „Carol Davila” București
Universitatea din Oradea
UMF „Iuliu Hatieganu” Cluj Napoca
Universitatea de Arte Tg. Mureș
UMF Tg. Mureș
Universitatea „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu
Universitatea „Al. I. Cuza” Iași
Universitatea „Babeș - Bolyai” Cluj Napoca
UMF „Gr. T. Popa” Iași
Universitatea Tehnică Cluj Napoca
USAMV Iași
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
Universitatea Politehnica Timișoara
Media națională
Universitatea din Pitești
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iași
ASE București
Universitatea de Arte „George Enescu” Iași
Universitatea Națională de Muzică București
SNSPA București
Universitatea „Dunărea de Jos” Galați
Universitatea „Transilvania” Brașov
Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava
Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu
Universitatea de Vest Timișoara
Universitatea București
Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”…
Universitatea de Artă și Design din Cluj Napoca
USAMV Cluj Napoca
Universitatea „Ovidius” Constanța
Universitatea Națională de Arte din București
Universitatea Maritimă Constanța
Universitatea „1 decembrie 1918” Alba-Iulia
Universitatea din Craiova
Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad
Universitatea Tehnică de Construcții București
UNEFS București
Universitatea Politehnica București
UNATC „I.L.Caragiale” București
USAMV București
Universitatea „Valahia” Târgoviște
Universitatea din Petroșani
UMF Craiova
Universitatea „Petrol-Gaze” Ploiești
UMF „Victor Babes„ Timișoara
USAMV a Banatului Timișoara
Academia Muzică „Gh.Dima” Cluj Napoca
Figură 2. Ponderea medie a contribuției universităților la fondul de burse pentru anii financiari 2017, 2018, 2019 și 2020 (date
Ministerul Educației)
Totuși cea mai importantă concluzie a analizei este că raportându-ne la media pentru cei 4 ani,
din cele 46 de universități analizate, media contribuției universității la fondul de burse este de
doar 5.44%. De asemenea, doar 6 (13%) ating referențialul 1 al indicatorului de performanță
ARACIS IP.A.2.1.4, și anume „Proporția resurselor proprii ale instituției în fondul de burse este de
minimum 10%”, și doar una (2,17%) atinge referențialul 2, și anume „Ref 2: Proporţia resurselor
proprii ale instituției în fondul de burse este de minimum 20%” aceste universități fiind:
• UMF „Carol Davila” București cu 23,84%.
• Universitatea din Oradea cu 17,44%;
• UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca cu 16,00%;
• Universitatea de Arte din Tg. Mureș cu 15,52%;
• UMF Tg. Mureș cu 13,18%;
• Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu cu 10,34%;
• Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași cu 10,12%;
În cazul universităților de medicină și farmacie, o explicație poate veni și din prevalența studenților
internaționali non-UE/SEE/CH, pentru care 20% din taxele de școlarizare trebuie utilizate pentru
fondul de burse.
Recomandări