ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC

SIMULARE MANAGERIALĂ
Tema: Combaterea abandonului școlar

Instituţia: Ministerul Educației

Membrii activi ai echipei manageriale şi rolurile:

– Inspector școlar General: Toader Elena Raluca

– Inspector școlar General Adjunct: Toma Ana-Maria

– Inspector școlar General Adjunct

 1. Pregătirea pentru simularea managerială
1.1. Prezentarea instituției publice și a rolurilor asociate funcțiilor
de conducere

Ministerul Educației este organismul Guvernului României care coordonează sistemul de

învățământ din România, stabilește obiectivele sistemului de învățământ în ansamblul său,
precum și obiectivele educaționale pe niveluri și profiluri de învățământ.

Structura organizatorică a Ministerului Educației cuprinde: Direcția Generală Juridică si

Control, Direcția Generală Învățământ Universitar, Direcția Generală Învățământ
Preuniversitar, Direcția Generală pentru Implementarea Proiectului ,,România Educată",
Direcția Generală Management Resurse Umane si Rețea Școlară, Direcția Generală Minorități
si Relația cu Parlamentul, Direcția Generală Infrastructură, Direcția Generală Economică,
Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanțare Externă, Unitatea de Management al
Proiectelor pentru Modernizarea Rețelei Școlare si Universitare, Unitatea de Implementare a
Proiectelor Finanțate din Fonduri Structurale, Direcția Generală Relații Internaționale si
Afaceri Europene.

Misiunea Ministerului este să asigure mediul necesar unei educații echitabile, de calitate și
incluzivă și să consolideze un sistem național de educație capabil să valorifice, prin formare
resursa umană națională în scopul dezvoltării sociale și personale a membrilor societății și
pentru creșterea competitivității economice.

Ministerul proiectează, elaborează, monitorizează si evaluează masurile prevăzute în

strategiile/ politicile publice sectorial in domeniile educației, formării profesionale si
cercetării științifice universitare, precum si măsurile ce deriva din alte strategii si politici
publice naționale intersectoriale ori interdepartamentale.

În exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Educației consultă, după caz, societățile

științifice naționale ale cadrelor didactice, federațiile sindicale reprezentative la nivel de
ramură, structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, ca parteneri
sociali, și organizațiile studențești și de elevi, recunoscute pe plan național. Ministerul
Educației decide anual prin ordin al ministrului structura anului de învățământ din România.

Ministrul exercită conducerea MEN și are următoarele roluri importante: numește și

eliberează din funcție personalul din aparatul propriu al Ministerului, propune Guvernului
proiecte de lege, proiecte de hotărâri și de ordonanțe, confirmă în funcția de Rector persoanele
alese sau desemnate de către universități, aprobă sau vizează după caz proiecte de acte
normative, conduce direct Compartimentul Audit Intern, Direcția Generală Management
Strategic și Politici Publice, Biroul de Comunicare, Compartimentul Informații Clasificate și
Direcția Generală Inspecție și Control.

Direcția Generală Învățământ Preuniversitar asigură elaborarea cadrului normativ

metodologic, funcțional și operațional pentru domeniile de referință: management, resurse
umane și rețea școlară în învățământul preuniversitar, Participăm la elaborarea de politici,
programe naționale sau strategii care vizează aspecte din domeniile de referință. asigură
consilierea inspectoratelor școlare în domeniile de referință pentru îndeplinirea funcțiilor care
le-au fost atribuite, monitorizează activitățile privind încadrarea unităților și instituțiilor de
învățământ preuniversitar cu personal didactic, întocmirea și realizarea planului de
școlarizare, precum și în domeniul managementului instituțional în scopul creșterii calității
actului educațional din sistemul de învățământ preuniversitar, monitorizează și evaluează
activitățile inspectoratelor școlare, precum și implementarea în sistemul de învățământ
preuniversitar a politicilor, strategiilor și actelor normative din domeniile de referință și
stabilesc măsuri ameliorative.

Inspectoratele școlare județene și Inspectoratul Școlar al Municipiului Bucureşti sunt

servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educației, se organizează la nivel județean și
acționează pentru realizarea obiectivelor educaționale prevăzute de Legea Educației în
domeniul învățământului preuniversitar.

Își desfășoară întreaga activitate pe baza Legii Educației, a Statutului personalului didactic,
a hotărârilor și ordonanțelor emise de Guvernul României, a tuturor actelor normative ce
decurg din conținutul Legii Educației, precum și a ordinelo/precizărilor elaborate de
Ministerul Educației. Aplică politicile şi strategiile, controlează aplicarea legislaţiei şi
monitorizează calitatea activităţilor de predare-învăţare şi respectarea standardelor
naţionale/indicatorilor de performanţă, prin inspecţia şcolară, controlează, monitorizează şi
evaluează calitatea managementului unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, asigură, împreună
cu autorităţile administraţiei publice locale, şcolarizarea elevilor şi monitorizează participarea
la cursuri a acestora pe durata învăţământului obligatoriu, coordonează admiterea în licee,
evaluările naţionale şi concursurile şcolare la nivelul unităţilor de învăţământ din judeţ şi,
respectiv, din municipiul Bucureşti.

1.2. Prezentarea detaliată a domeniului/activității în care se

încadrează tema simulării

Județul Argeș este situat în partea central-sudică a României, iar structura sistemului
educațional este formată din două universități de stat (Universitatea din Pitești, fondată în anul
1962, care are un număr de 9 mii de studenți, masteranzi și doctoranzi înscriși, și
Universitatea „Constantin Brâncoveanu” din Pitești, fondată în 1991 și acreditată în 2002), 38
de licee, 27 de școli profesionale și peste 490 de școli primare și gimnaziale.
 Principala problemă a județului Argeș în materie de educație o constituie gradul ridicat al
abandonului școlar, în special în mediul rural. Conform Ministerului Educației, un grad ridicat
al abandonului școlar este prezent în școala ,, Constantin Brâncoveanu” din Ștefănești.

Rata abandonului școlar este diferența dintre numărul elevilor înscriși la începutul anului
școlar și cel al elevilor aflați în evidență la sfârșitul aceluiași an școlar, exprimată ca raport
procentual fata de numărul elevilor înscriși la începutul anului.

Abandonul școlar generează șomaj, excluziune socială, sărăcie și probleme de sănătate.

Sunt multe motive care pot explica de ce unii tineri renunță prea devreme la studii: probleme
personale sau familiale, dificultăți de învățare sau o situație socioeconomică precară, potrivit
Comisiei Europene. Alți factori importanți sunt funcționarea sistemului de învățământ,
atmosfera din școli și relațiile dintre profesori și elevi.

Efectele abandonului şcolar se resimt pe termen lung asupra evoluţiei societăţii şi creşterii
economice. Cei care au părăsit timpuriu şcoala au tendinţa să participe mai puţin la procesul
democratic şi sunt cetăţeni mai puţin activi. Abandonul şcolar afectează şi procesul de inovare
şi creştere, pentru că aceasta se bazează pe forţa de muncă competentă în întreaga economie,
nu doar pe cea din sectoarele de înaltă tehnologie. Potrivit Comisiei Europene, „reducerea cu
numai un punct procentual a ratei europene medii de părăsire timpurie a şcolii ar permite
economiei europene să dispună în fiecare an de aproape o jumătate de milion de tineri
lucrători calificaţi”.

Cea mai mare rată de abandon școlar este la începutul și la finalul ciclului de învățământ, la
clasele pregătitoare și a V-a, în ciclurile primar și gimnazial, iar cel mai intens fenomen de
abandon școlar este în mediul rural, unde peste 23% dintre elevii intrați în școală acum 8 ani
abandonaseră școala până la terminarea gimnaziului. Abandonul școlar a crescut la toate
nivelurile de învățământ, potrivit rapoartelor oficiale despre starea învățământului
preuniversitar și universitar în anul 2019-2020, publicate de Ministerul Educației.

În învățământul primar, abandonul școlar a crescut constant după momentul trecerii la 10

ani de școlaritate obligatorie; situația s-a îmbunătățit în perioada 2012-2014, însă ulterior
valoarea indicatorului a înregistrat o nouă creștere. În anul școlar de referință, valoarea
indicatorului înregistrează o tendință ascendentă, valoarea fiind de 2%. Diferența pe medii de
rezidență scade ușor, mediul rural fiind în continuare defavorizat. Decalajul pe sexe se
păstrează constant față de anul școlar anterior (2,1% băieți din ciclul primar abandonează
școala, comparativ cu 1,8% fete), potrivit ministerului.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Argeş a transmis faptul că, în anul şcolar 2020-2021 , din
totalul de aproximativ 200 de unități de învățământ, un număr de 61 de unităţi se confrunta cu
abandonul şcolar.

Inspectoratul Județean Argeș este condus de către un Inspector școlar General și doi
Inspectori școlari Generali Adjuncți. Ei își desfășoară întreaga activitate pe baza Legii
Educației, a Statutului personalului didactic, a hotărârilor și ordonanțelor emise de Guvernul
României, a tuturor actelor normative ce decurg din conținutul Legii Educației, precum și a
ordinelo/precizărilor elaborate de Ministerul Educației. Aplică politicile şi strategiile,
controlează aplicarea legislaţiei şi monitorizează calitatea activităţilor de predare-învăţare şi
respectarea standardelor naţionale/indicatorilor de performanţă, prin inspecţia şcolară,
controlează, monitorizează şi evaluează calitatea managementului unităţilor şi instituţiilor de
învăţământ, asigură, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, şcolarizarea

Sursa1: GRAFIC Abandon școlar în România: situaţia pe regiuni (edupedu.ro)

elevilor şi monitorizează participarea la cursuri a acestora pe durata învăţământului
obligatoriu, coordonează admiterea în licee, evaluările naţionale şi concursurile şcolare la
nivelul unităţilor de învăţământ din judeţ .

Sărăcia și căsătoriile la vârste tot mai mici sunt principale cauze ale abandonului școlar,
din județul Argeș, spun directorii de școli, având un risc de abandon de 2,6 la sută. De
asemenea, se regăsesc și cazuri în care elevii au abandonat definitiv. În general după clasa III-
a, a IV-a renunță la școală.
 1.3. Analiza DIAGNOSTIC asupra domeniului din care să rezulte o
problemă de management de rezolvat

PUNCTE SLABE CAUZA EFECT

Abandonul scolar Probleme familiale Cresterea

analfabetismului

Nivel scăzut al Relatia profesor- elev Repetentia

pregătirii elevilor

Mulţi elevi cu Situatie socio-economica Abandonul scolar

rezultate slabe la precara
învăţătură

Diversificarea Lipsa captivarii atentiei Reducerea interesului

insuficientă a elevilor elevilor fata de scoala
metodelor de
evaluare

2. Desfășurarea simulării manageriale

2.1. Prezentarea problemei/situației manageriale selectate și

argumentarea acesteia pe baza analizei

În urma analizei diagnostic pe care am realizat-o anterior, am observat că abandonul școlar

constituie principala problemă a sistemului educațional din județul Argeș.

Așa cum am prezentat și anterior sărăcia și căsătoriile la vârste tot mai mici sunt principale
cauze ale abandonului școlar, din județul Argeș, având un risc de abandon de 2,6 la sută.
Conform Ministerului Educației, un grad ridicat al abandonului școlar este prezent în Școala
Gimnazială ,, Constantin Brâncoveanu” din Ștefănești.

În anul 2012-2013, în planul managerial al Școlii Gimnaziale ,,Constantin Brâncoveanu”,

se regăsea un obiectiv important : Prevenirea şi reducerea absenteismului şi a abandonului
şcolar, însă acesta nu a adus rezultate, având în vedere gradul ridicat de abandon din anii ce au
urmat.

Guvernul României a aprobat recent Programul Național pentru Reducerea Abandonului

Școlar, prin care se vor asigura finanțări pentru reducerea și combaterea abandonului școlar.
Printre școlile identificate ca fiind eligibile se regăsește și Școala Gimnazială ,,Constantin
Brâncoveanu”. Dincolo de această inițiativă, însă, lupta împotriva abandonului școlar trebuie
dusă pe mai multe fronturi și în parteneriat : școală – familie – comunitate – factori de decizie.

Daca pana in prezent, peste 40 de scoli, grădinițe si licee din județul Argeș nu au
autorizație sanitară de funcționare, reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean încearcă să
rezolve măcar problema transportului.

In ultimii ani, zeci de elevi din Argeș au renunțat la scoală pentru ca între casa si unitatea
de învățământ, distanța era una de cel puțin 10 kilometri. Pentru a preveni abandonul școlar,
reprezentanții ISJ Argeș au trimis deja o adresă la Ministerul Educației prin care solicita 20 de
microbuze școlare, 5 dintre ele fiind necesare la Școala Gimnazială ,, Constantin Brâncoveanu
” din Ștefănești. Din păcate, cererea nu a fost soluționată.

Considerăm că această problemă necesită o rezolvare din mai multe motive:

În primul rând, putem spune că este o problemă care durează de mult timp. Încă din anul
2012, când rata abandonului școlar era destul de evidentă, ISJ Argeș ar fi trebuit să elaboreze
şi să trimită Ministerului Educației adresa prin care solicita autobuze școlare, rezolvând astfel
măcar problema transportului. Aprobarea sa fiind întârziată, unii elevi au pierdut această
oportunitate .

În al doilea rând, existența unui program pentru reducerea abandonului școlar este
esențială pentru elevii Școlii Gimnaziale ,,Constantin Brâncoveanu”, deoarece acesta
reprezintă o soluție la efectele provocate de problemele personale sau familiale, dificultățile
de învățare sau de situațiile socio-economice precare.

În al treilea rând, aceasta este o problemă care afectează un număr mare din elevii Școlii
Gimnaziale ,,Constantin Brâncoveanu”, mulți dintre aceștia renunțând la scoală din cauza
distanței dintre casă și unitatea de învățământ.

Prin urmare, problema legată de abandonul școlar din cadrul Școlii

Gimnaziale ,,Constantin Brâncoveanu”, trebuie să fie rezolvată de către persoane care ocupă
funcţii de conducere în cadrul Inspectoratului Județean Argeș. În acest sens, Inspectorul școlar
General și cei doi Inspectori școlari Generali Adjuncți ar trebui să găsească o soluţie care să
prevină situația abandonului școlar întrucât, ei aplică politicile şi strategiile, controlează
aplicarea legislaţiei şi monitorizează calitatea activităţilor de predare-învăţare. De asemenea,
asigură, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, şcolarizarea elevilor şi
monitorizează participarea la cursuri a acestora pe durata învăţământului obligatoriu.

2.2 Stabilirea obiectivului echipei managerial

Identificarea unor măsuri eficiente privind prevenirea şi combaterea

abandonului școlar
 2.3. Scenariul simulării manageriale, desfășurarea acesteia și
prezentarea conținutului intervențiilor titularilor de funcții de
conducere/roluri

Aşa cum am menţionat şi anterior, Inspectorul școlar General și cei doi Inspectori școlari
Generali Adjuncți ar trebui să găsească o soluţie care să prevină situația abandonului școlar.

Cu scopul de a elabora o adresă către Ministerul Educației pentru a obține numărul

necesar de autobuze școlare şi pentru a găsii soluții în ceea ce privește abandonul școlar din
Școala Gimnazială ,, Constantin Brâncoveanu ” din comuna Ștefănești Inspectorul școlar
General îi convoacă la o şedinţă pe cei doi Inspectori Generali Adjuncți , cărora le pune în
vedere problema şi le solicită să vină cu soluţii:

Inspector școlar General : Bună ziua! Am dorit să mă întâlnesc cu dumneavoastră astăzi

deoarece trebuie să găsim rezolvarea unei situaţii. După cum prea bine ştiţi, gradul de
abandon școlar în comuna Ștefănești este destul de ridicat, iar mulți elevi absentează din
cauza lipsei mijloacelor de transport. Nu avem încă destule microbuze școlare în această zonă,
iar cererea către Ministerul Educației nu a fost soluționată. Îmi doresc să cădem de acord
asupra unei soluții. Dar, vă pun în vedere, ca înainte de a căuta orice modalități, propuneri,
politici și soluții, trebuie să cunoaștem foarte clar obiectivul avut în vedere: identificarea unor
măsuri eficiente privind prevenirea și combaterea abandonului școlar. Trebuie să îi avem în
vedere, în mod special, pe elevii Școlii Gimnaziale ,, Constantin Brâncoveanu”, dar și elevii
celorlalte școli din județ aflate în aceeași situație. Pornind de la aceste aspecte, aș vrea să aud
părerile dumneavoastră. Doamnă Inspector General Adjunct, vă rog!

Inspector General Adjunct :Una dintre soluțiile care ar putea rezolva problema noastră este
de a colabora cu autoritățile publice locale în vederea obținerii a unui număr minim de 10
microbuze școlare . Astfel, elevii nu ar mai resimți o distanță atât de mare între casă și
unitatea de învățământ.

Inspector școlar General: Având în vedere faptul că cererea către Ministrul Educației nu a
fost soluționată, inițiativa dumneavoastră este de apreciat. În perioada următoare rămâne să
discutăm cu primarul și Consiliul Local Argeș în vederea achiziționării microbuzelor. De
asemenea, am putea discuta și cu organizațiile guvernamentale si non-guvernamentale pentru
implementarea unor programe și proiecte vizând prevenirea fenomenului de abandon școlar.
Doamnă Inspector General Adjunct aș dori ca până la sfârșitul acestei săptămâni să obținem
colaborarea cu cel puțin 5 ONG-uri.

Inspector General Adjunct : Doamnă Inspector eu propun să luăm în considerare și

Ministerul Educației. Putem elabora din nou o adresă, mai bine pusă la punct, prin care
urgentăm nevoia de microbuze școlare . În ceea ce privește cooperarea cu ONG-urile sunt de
acord cu dumneavoastră, ele pot contribui la vitalizarea și diversificarea actului educațional,
la motivarea elevilor și, în final, la atractivitatea educației .

Inspector Școlar General: Apreciez inițiativa dumneavoastră. Luând în considerare că avem

o rată a abandonului școlar de 2,6 la sută la nivelul județului eu zic să nu ne oprim aici. O altă
soluție care va aduce rezultate ar putea fi colaborarea cu Direcția Generală de Asistență
Socială și Protecția Copilului Argeș . Cu ajutorul lor, specialiști din educație, psihologi/
psihoterapeuți vom putea monitoriza si consilia permanent elevii cu un risc ridicat de
abandon, și de asemenea, vom păstra legătura cu familiile elevilor aflați in aceasta situație.

Inspector General Adjunct: Da, sunt de acord cu ce spuneți! Permite-ți-mi să comunic

aceste soluții și colegei noastre, Doamna Inspector Adjunct, care , din păcate nu a putut fi
astăzi prezentă alături de noi.

Inspector Școlar General: Mă bucur că am găsit soluții la problema noastră. La următoarea

ședință aștept câteva propuneri și din partea doamnei Inspector General Adjunct, urmând ca
săptămâna viitoare să începem să punem în aplicare aceste soluții. Mulțumesc! O zi bună!

2.4. Soluția managerială, argumentarea și fundamentarea acesteia

În urma discuțiilor Inspectorul Școlar General și unul dintre Inspectorii Generali Adjuncți
au reușit să cadă de acord asupra mai multor soluții. Acestea constă în : colaborarea cu
autoritățile publice locale în vederea obținerii a unui număr minim de 10 microbuze școlare,
implementarea unor proiecte privind prevenirea fenomenului de abandon școlar cu ajutorul
ONG-urilor, colaborarea cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
Argeș, elaborarea unei noi adrese către Ministerul Educației având in vedere necesitatea unui
număr mare de microbuze școlare.
Considerăm că aceste soluții rezolvă problema din mai multe privințe.
În primul rând, achiziționarea autobuzelor școlare va scoate elevii din dificultatea
parcurgerii drumului dintre casă și unitatea de învățământ, având în vedere distanța de 8-10
km dintre acestea. De asemenea, va fi o bucurie și pentru familiile aflate în pragul sărăciei
deoarece își pot trimite copiii la școală .
În al doilea rând, implementarea unor proiecte prin intermediul ONG-urilor vor avea ca
rezultat final motivarea elevilor de a merge la școală, diversificarea actului educațional și, în
cele din urmă, scăderea ratei de abandon școlar.
În al treilea rând, obținerea unei aprobări la cererea către Ministerul Educației poate aduce
un număr mai mare de microbuze școlare ce pot fi distribuite , nu doar în comuna Ștefănești,
ci și la celelalte școli din județul Argeș aflate în pragul abandonului școlar.
În ultimul rând, prin colaborarea cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția
Copilului Argeș vom putea monitoriza si consilia permanent elevii cu un risc ridicat de
abandon, și de asemenea, vom păstra legătura cu familiile elevilor aflați in aceasta situație.
 Prin urmare, soluțiile pe care le-am identificat contribuie la rezolvarea unor puncte slabe pe
care le-am identificat în analiza diagnostic, precum și la îndeplinirea obiectivului fundamental
al Inspectoratului Județean Școlar Argeș.

Încheierea simulării manageriale

3.1.Finalitatea simulării: decizii de management; concluzii; propuneri de
schimbări organizaționale; planuri; programe

Decizia de management reprezintă procesul de alegere a unei modalități de acțiune în

vederea realizării unui obiectiv organizațional, în cazul de față acesta fiind identificarea unor
măsuri eficiente privind prevenirea și combaterea abandonului școlar din județul Argeș.
Deciziile de management au fost luate în urma unei ședințe care a avut loc între
Inspectorul Școlar General și Inspectorul General Adjunct, ședință în care s-au expus toate
problemele legate de situația abandonului școlar atât la nivelul județului cât și la nivelul Școlii
Gimnaziale ,,Constantin Brâncoveanu” din Ștefănești, școala cu cel mai mare grad de
abandon școlar la momentul actual . Analizând acești factori, Inspectorii au ajuns la
următoarele decizii de management:
1. Colaborarea cu autoritățile publice locale, dar și cu Ministerul Educației în ceea ce
privește achiziționare de microbuze școlare
2. Implementarea unor proiecte de prevenire a abndonului școlar prin intermediul ONG-
urilor
3. Colaborarea cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Argeș
pentru a putea monitoriza si consilia permanent elevii cu un risc ridicat de abandon

În aplicarea acestor decizii, fiecare persoană cu funcție de conducere care a luat parte la
ședință are rolul său bine stabilit, iar decizia este una completă: decidentul este Inspectorul
Școlar General , obiectivul decizional este legat de prevenirea și combaterea abandonului
școlar din județul Argeș.

Resursele financiare necesare pentru desfășurarea tuturor acestor activități sunt estimate la
suma de 30.000 de lei.

Resursele materiale sunt reprezentate de obținerea microbuzelor școlare.

Resursele umane necesare pentru implementarea acestor decizii au fost deja precizate,
fiind nevoie de colaborarea cu autoritățile publice locale, cu reprezentanții ONG-urilor, dar și
colaborarea cu specialiști din educație, psihologi/ psihoterapeuți din cadrul Direcției Generale
de Asistență Socială și Protecția Copilului Argeș.

Resursele informaționale sunt reprezentate de adresa către Ministerul Educației și de

implementarea proiectelor privind prevenirea abandonului școlar.
 Cât despre termenul de implementare a acestor decizii, se dorește ca pe data de 29.05.2022
să se înceapă toate demersurile menționate anterior, toate acestea având termen de finalizare
până pe data de 09.09.2022.

3.2. Argumentele (manageriale, economice, sociale, legislative) și

fundamentarea lor

Având în vedere tot ceea ce am prezentat anterior, considerăm că Inspectorul Școlar

General și Inspectorul General Adjunct au avut fiecare un rol important și precis în luarea
acestei decizii manageriale, deoarece aceştia sunt în măsură să rezolve nevoile elevilor , dar și
să vină cu noi soluții în ceea ce privește gradul ridicat de abandon la nivelul școlilor din județ.

Din punct de vedere managerial, putem spune că Inspectorul Școlar General a luat o
decizie de management public de calitate, deoarece a urmărit să țină cont atât de propunerile
Inspectorului General Adjunct, cât și de nevoile elevilor județului Argeș. De altfel, pe
parcursul discuțiilor ,Inspectorul Școlar General a avut grijă să nu se piardă din vedere
obiectivul fundamental , acela de a identifica măsurile cele mai eficiente privind prevenirea şi
combaterea abandonului școlar.
Din punct de vedere economico-social, soluția managerială la care am ajuns contribuie la
satisfacerea nevoilor elevilor (nevoia unui mijloc de transport, nevoia motivației de a merge la
școală ).

3.3. Efectele estimate/impact.

Soluțiile identificate vor conduce la satisfacerea nevoilor elevilor din județul Argeș și nu
numai. Asigurarea de transport gratuit prin microbuze este un mare avantaj, din cauza
distantei mari pe care majoritatea copiilor trebuie sa o străbată pentru a ajunge la scoală, acest
lucru contribuind la combaterea abandonului școlar.
De asemenea, prin implementarea proiectelor cu ajutorul ONG-urilor elevii își vor
dezvolta stima de sine, noi competențe de socializare, relaționare si munca in echipă.
La nivelul comunității locale efectul va fi motivarea tuturor autorităților locale prin
susținerea scolii și implicarea tuturor tipurilor de vârsta în diferite activități educaționale.
La nivelul profesorilor se urmărește dezvoltarea de predare prin strategii noi cum
ar fi: jocuri interactive legate de tema prezentata, modul predare-învățare-evaluare; o mai
buna dezvoltare a profesorilor prin colaborarea mai mult cu elevii, consilieri școlari, asistenți
sociali etc. ajutând elevii din grupurile vulnerabile.
În concluzie, procesul decizional a fost unul amplu dată fiind importanța problemei,
numărul mare de elevi pe care îi afecta şi necesitatea de a găsi soluții care să le satisfacă
nevoile şi să producă efecte benefice din punct de vedere economic și social.

Bibliografie
1. Androniceanu, A.(2020) Management Public în Instituţii şi Autorităţi Administrative.
Bucureşti: Editura Universitară
2. Abandonul școlar a scăzut la 16,4% în 2018, minimul ultimilor 10 ani. Rămâne foarte ridicat în
sate și în rândul copiilor romi, anunță Comisia Europeană - Edupedu.ro
3. 05.pdf (revistacalitateavietii.ro)
4. sz021720.pdf (cdep.ro)
5. CONSTITUTIA ROMÂNIEI (cdep.ro)
6. ABANDONUL ȘCOLAR | Didactic.ro
7. Abandonul școlar (idsi.md)
8. Martie_2019 (ccdab.ro)
9. Diminuarea abandonului şcolar prin activităţi psiho – socio -educative
(idsi.md)
10.Măritişul minorelor şi sărăcia, duc la abandonul şcolar! | Curierul zilei
11.Abandonul școlar a crescut la toate nivelurile de învățământ, din școala
primară până la universitate. Ministerul Educației: Se pierde aproape un
sfert dintr-o generație, în 8 ani de școală, în mediul rural - Edupedu.ro
12.MANAGEMENT – I.S.J. Arges (isjarges.ro)
13.Planul Național pentru Redresare și Reziliență - componenta Educație |
Ministerul Educației