Cuprins

Statistici privind Evaluarea Națională 2021...........................................................................................2

Cadrul legislativ- calculul mediei de admitere....................................................................................5
Date statistice- prezentare generală..................................................................................................6
Aplicația Orange Data Mining.............................................................................................................6
Arbori de decizie.................................................................................................................................7
Avantajele şi dezavantajele folosirii arborilor decizionali...............................................................8
Studiu de caz- Școala Gimnazială ”Mihai Eminescu” Rădăuți...............................................................9
Statistici Limba și literatura română.................................................................................................10
Statistici Matematică........................................................................................................................11
Concluzii...............................................................................................................................................20

1
Prof. Ursachi Dorina
Statistici privind Evaluarea Națională 2021
131.177 de elevi s-au înscris la nivel național la Evaluarea Națională 2021, față de
1172.532 câți anunța ministerul că s-au înscris anul trecut.
Evaluarea Națională 2021 a fost organizată în 3.850 de centre, mult mai puține față de
4.253 de centre, câte erau anul trecut.
94.526 de candidați au obținut medii mai mari sau egale cu 5 (cinci), rezultând o rată
de 76,80%, în ușoară creștere, comparativ cu anul trecut (76,10%).
120 de candidați au încheiat examenul cu media generală 10 (zece).
La proba de Limba și literatura română, 103.684 de candidați (83,9%) au obținut note
peste sau egale cu 5 (cinci), iar 467 de candidați au fost notați cu 10 (zece).
La proba de Matematică, 83.058 de candidați (67,4%) au note peste sau egale cu 5
(cinci), iar 1.439 de candidați au obținut nota 10 (zece).
La proba de limbă şi literatură maternă, 7.619 candidaţi (95,9%) au obținut note peste
sau egale cu 5, iar 123 de candidaţi au obţinut nota 10.
5 elevi au fost eliminați din cauza unor tentative de fraudă. Lucrările acestora au fost
notate cu 1.
Ministerul anunță că rata de participare a fost de 93,9%: 123.122 de candidați prezenți,
din cei 131.179 de absolvenți înscriși.

Fig. Harta notelor de 10 la Evaluarea Națională 2021

Sursa: https://www.digi24.ro/bacalaureat-2021

2
Prof. Ursachi Dorina
 Din punctul de vedere al mediilor peste 5 la Evaluarea Națională, în ultimii 10 ani s-au
înregistrat următoarele rezultate:

Fig. Evoluția mediilor peste 5 la Evaluarea Națională- situația pe țară, ultimii 11 ani
Se observă o oarecare stabilizare a procentului mediilor peste 5, în ultimii ani.
Din punctul de vedere al mediilor de 10, la nivel național, situația pe ultimii 9 ani se
prezintă astfel:

Fig. Evoluția notelor de 10 la Evaluarea Națională- situația pe țară, ultimii 9 ani

Se observă o scădere drastică a notelor de 10, fiind de 7 ori mai puține decât cele de
anul trecut și minimul ultimilor 9 ani. Clujul are cele mai multe note de 10 din 2021 (15 elevi
de 10). Suceava contribuie cu 3 medii de 10.
Statistici pe județ

3
Prof. Ursachi Dorina
 Situația statistică generală arată că dintre cei 4730 candidați prezenți la ambele
probe, 3786 candidați au obținut medii mai mari sau egale cu 5 (cinci), adică 80,04%.  Dintre
aceștia, 3 candidați au încheiat examenul cu media generală 10 (zece).
Rata de participare a fost de 94,8%.
La proba de Limba și literatura română au obținut note peste sau egale cu 5 (cinci)
4196 candidați (88.43%), din 4745 prezenți, iar 12 candidați au fost notați cu 10 (zece).
La proba de Matematică, 3287 candidați (69,49%) au note peste sau egale cu 5 (cinci),
din 4730 prezenți, iar 36 de candidați au obținut nota 10 (zece).
În 22 unități de învățământ procentul de promovare este de 100%.
În 167 unități de învățământ procentul de promovare este între 50% – 99%.
În 26 unități de învățământ procentul de promovare este mai mic de 50%, dintre care
în 3 unități de învățământ cu 22 de elevi înscriși la examen, niciun candidat nu a obținut medii
mai mari sau egale cu 5 (cinci).

Fig. Evoluția mediilor peste 5 la Evaluarea Națională- județul Suceava- situația pe ultimii 11
ani
În ciuda faptului că la nivel național s-a menținut relativ procentul mediilor peste 5 în
ultimii ani, Suceava înregistrează o usoară creștere a procentului, cumparativ cu anul trecut,
dupa ce timp de 5 ani (2016-2020 inclusiv) procentul nu cunoștea mari diferențe de creștere
sau de scădere.
In județul Suceava, evoluția mediilor de 10 este următoarea:

4
Prof. Ursachi Dorina
Fig. Evoluția notelor de 10 la Evaluarea Națională- județul Suceava- situația pe ultimii 9 ani
Asemănător situației din țară, procentul notelor de 10 din județul Suceava a scăzut
comparativ cu anul trecut, după ce în perioada 2015-2020 înregistra o creștere semnificativă.
Motivele acestor scăderi pot fi doar presupuse. Luăm în calcul orele desfășurate on-
line, interpretările eronate apărute la corectări (la contestații, s-au înregistrat 12 noi medii de
10, iar procentul mediilor peste 5 a crescut cu 0,1%) etc..

Cadrul legislativ- calculul mediei de admitere

Anexa nr. 1 la ordinul MECTS nr. 4802/31.08.2010, privind organizarea și

desfășurarea admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2011-2012.
Art. 4.
(6) Media generală la Evaluarea Națională se calculează ca medie aritmetică, cu două
zecimale, fără rotunjire, din notele obținute la probele incluse în Evaluarea Națională.
(7) Media generală la Evaluarea Națională va fi calculată, indiferent dacă una sau mai multe
din notele obținute la Evaluarea Națională sunt inferioare notei cinci.
(8) Media de admitere se calculează, indiferent dacă media generală la Evaluarea Națională
din clasa a VIII-a este inferioară notei cinci.
(9) Media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a și media de admitere se calculează
cu două zecimale, fără rotunjire.
Anexa nr. 2 la ordinul MEC nr. 5457/31.08.2020, privind organizarea și desfășurarea
admiterii în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2021-2022
I. Calculul mediei de admitere utilizate pentru admiterea în învățământul liceal pentru
anul școlar 2021-2022
1. Media de admitere, pe baza căreia se realizează înscrierea în clasa a IX-a de liceu a
absolvenților învățământului gimnazial, se calculează ca medie ponderată între media
generală la evaluarea națională susținută de absolvenții clasei a VIII-a, care are o pondere de

5
Prof. Ursachi Dorina
80%, și media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a, care are o pondere de 20% în
calculul mediei de admitere.
2. Calculul mediei de admitere se face astfel:
MA = 0,2 × ABS + 0,8 × EN
unde:
MA = media de admitere;
ABS = media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a;
EN = media generală obținută la evaluarea națională susținută de absolvenții clasei a VIII-a

Date statistice- prezentare generală

În  statistică, media aritmetică a unui set de variabile este suma acestora împărțită la
numărul lor.
Mediana reprezintă acea valoare a unei serii ordonate crescător sau descrescător care
împarte seria în două părți egale, așa încât 50% din termenii seriei au valori mai mici decât
mediana, iar 50% mai mari decât mediana. Cu alte cuvinte, mediana este valoarea ce împarte
în două o colecție ordonată de date. Astfel, jumătate din valorile variabilei sunt mai mari decât
mediana și jumătate sunt mai mici. Dacă setul de date conține un număr par de valori,
mediana este media perechii de valori de mijloc. Mediana este un indicator robust statistic.
Modulul este cea mai frecventă valoare a unei variabile.

Aplicația Orange Data Mining

Orange este un set de instrumente open-source

pentru vizualizarea datelor, învățarea automată și
prelucrarea datelor. Dispune de un front-end de
programare vizuală pentru analiza rapidă explorativă a
datelor calitative și vizualizare interactivă a datelor.
Orange este o bibliotecă de obiecte și rutine de bază C++ care încorporează o mare
varietate de algoritmi de învățare automată standard și non-standard și de extragere a datelor.
Este un instrument open-source de vizualizare a datelor, extragere de date și învățare
automată. Orange este un mediu scriptabil pentru prototiparea rapidă a celor mai noi algoritmi
și modele de testare.
Acesta încorporează o varietate de sarcini, cum ar fi imprimarea destul de a arborilor
de decizie, împachetarea și creșterea, subsetul de atribute și multe altele. 

Toate acestea fac din Orange un algoritm exclusiv bazat pe componente pentru data
mining și machine learning. Orange este propus atât utilizatorilor cu experiență, cât și
analiștilor în data mining și învățare automată care doresc să creeze și să testeze proprii
algoritmi în timp ce reutilizează cât mai mult cod posibil, cât și pentru cei cu experiență.

Obiectivul Orange este de a oferi o platformă pentru selecția bazată pe experimente,

modelarea predictivă și sistemul de recomandare. Este folosit în principal în bioinformatică,

6
Prof. Ursachi Dorina
cercetare genomică, biomedicină și predare. În educație, este folosit pentru a oferi metode de
predare mai bune pentru extragerea datelor și învățarea automată a studenților la biologie,
biomedicină și informatică.

Obiectivul Orange este de a oferi o platformă pentru selecția bazată pe experimente,

modelarea predictivă și sistemul de recomandare. Este folosit în principal în bioinformatică,
cercetare genomică, biomedicină și predare. În educație, este folosit pentru a oferi metode de
predare mai bune pentru extragerea datelor și învățarea automată studenților la biologie,
biomedicină și informatică.

Fig. Widget-urile Orange

Arbori de decizie

Un arbore de decizie este o structură sub forma unui arbore care conţine două tipuri de
noduri:
- noduri terminale sau frunze
- noduri decizionale
Fiecare nod decizional reprezintă de fapt un test pentru o anumită proprietate
(caracteristică, atribut), fiecare arc, care pleacă dintr-un astfel de nod, fiind o valoare a
proprietăţii respective. în schimb, fiecare frunză reprezintă o clasă.
Arborii de clasificare sunt utilizaţi în prognoza apartenenţei unor obiecte la diferite
clase tinând cont de una sau mai multe variabile ce caracterizează obiectele respective. De
asemenea, sunt cea mai populară metodă de clasificareşi predicţie.
Flexibilitatea acestei tehnici o face deosebit de atractivă, mai ales datorită faptului că
prezintă şi avantajul unei vizualizări sugestive (arborele ce sintetizează clasificarea obţinută).
Arborii de decizie se împart în 3 categorii:
 Arbori de clasificare, termen folosit atunci când rezultatul predicţiei este clasa de
apartenenţă a datelor
 Arbori de regresie, atunci când rezultatul prognozat poate fi considerat un număr real
(preţul petrolului, preţul unei acțiuni, valoarea unei case etc.)
 CART (C&RT), adică Classification And RegressionTree (Breiman, 1984), atunci
când suntem în ambele situaţii de mai sus

7
Prof. Ursachi Dorina
Fig. Exemplu de arbore de decizie

Fig. Exemplul 2 de arbori de decizie- se pot obține arbori diferiți, pornind de la același set de
date de intrare

Avantajele şi dezavantajele folosirii arborilor decizionali

Avantaje:
-sunt uşor de înţeles şi interpretat, forma lor grafică reprezentând un atu puternic în
acest sens;
-necesită un volum mic de pregătire a datelor în raport cu alte tehnici;
-permit utilizarea atât a datelor nominale, categoriale, cât si acelor numerice fără
nicio restricţie;
-reprezintă modele de tip „cutie albă” (white-box), în care logica deciziei poate
fi urmărită uşor, regulile de clasificare fiind „la vedere”; Spre deosebire de arborii de
decizie, alte tehnici utilizate şi în clasificare, ca de exemplu reţelele neuronale
artificiale, acţionează ca nişte „cutii negre” (black-box), nefurnizând direct utilizatorului
regulile de clasificare;
-fac posibilă utilizarea unor tehnici statistice clasice pentru validarea modelului;
-sunt robuste, rapide şi lucrează bine cu seturi mari de date.

Dezavantaje:

8
Prof. Ursachi Dorina
 -nu sunt recomandate pentru sarcinile de apreciere unde scopul este să prezică
valoarea unui atribut continuu;
-nu sunt recomandaţi în clasificări cu multe clase şi număr relativ mic de unitati
-nu tratează bine regiunile nerectangulare;
- majoritatea algoritmilor ce folosesc arbori de decizie examinează doar un singur
câmp la un moment dat, acest lucru ar putea duce la o clasificare care s-ar putea să nu
corespundă cu distribuirea existentă a înregistrărilor în spaţiul de decizie;
-nu poate pune în evidență corelaţiile dintre variabile.

Studiu de caz- Școala Gimnazială ”Mihai Eminescu” Rădăuți

La Școala ”Mihai Eminescu” Rădăuți, s-au înregistrat, la finalul anului școlar 2020-
2021, 101 elevi ce au susținut Evaluarea Națională, dintre care 42 de sex feminin, iar 59 de
sex masculin. Dintre acești, 89 au fost repartizați în prima etapă.
Atât la limba si literatura română, cât și la matematică, nu au fost cazuri de elevi
absenți, de elevi eliminați sau de elevi cu temperatură peste 37,30C.
Toți candidații sunt din mediul urban.
Am folosit ca date de intrare cei 89 de elevi. Informațiile avute despre ei sunt:

Fig. Date de intrare

Datele de intrare nu cuprind numele și prenumele elevilor, întrucât lucrările sunt
anonimizate, însă identitatea elevilor nu este o variabilă care să influențeze rezultatele
studiului.
Rezultatele la Evaluarea Națională 2021 au fost:

9
Prof. Ursachi Dorina
 Sex feminin Sex masculin
Figura Procentul rezultatelor elevilor de la Șc 3 Rădăuți, la EN VIII 2021, pe sexe
(%)
Se poate observa un procentaj mai mare al elevilor de sex feminin, în obținerea unei
note peste 7. Comparând procentele notelor sub 7, elevii de sex masculin sunt cei mare au
obținut un număr mai mare de note. Paradoxal, desi elevii de sex feminin par a avea note mai
bune la Evaluarea Națională, putem observa că notele cuprinse între 3-3,99 apar tot la elevii
de sex feminin.

Statistici Limba și literatura română

Nota cea mai mică: 5,55, nota cea mai mare: 9,85
Mediana la limba si literatura română este de 8,20, iar media aritmetică de 8,04.
Modulul este 9,5- cu 5 înregistrări.

10
Prof. Ursachi Dorina
Fig. Repartizarea elevilor la licee, pe profile, în funcție de nota obținută la română
Analizând repartizarea elevilor pe licee, în funcție de nota obținută la română,
observăm că elevii cu notele cele mai bune, marea majoritate fiind peste 9, evidențiate cu
albastru, au preferat, în primul rând, Colegiul Național ”Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuți,
profil real.
Elevii ce au obținut note între 8 și 9 au optat, în majoritate, pentru Colegiul Național
”Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuți , profil real și uman, urmat de Colegiul Tehnic Rădăuți,
alegând profile, precum: real, uman, servicii și tehnic.
Elevii cu notei între 7 și 8 au optat îndeosebi pentru Colegiul Tehnic Rădăuți, pentru
tehnic și servicii și pentru Colegiul ”Andronic Motrescu” Rădăuți, tehnic și servicii.
Elevii cu note între 6 și 7 au mers către Colegiul Tehnic Rădăuți, exclusiv profil
tehnic, iar la Colegiul ”Andronic Motrescu” Rădăuți au optat pentru profilele tehnic, servicii
și resurse naturale și protecția mediului. Profilul tehnic a fost preferat și de către elevii care s-
au orientat spre liceele Colegiul Tehnic ”Alexandru Ioan Cuza” Suceava și Liceul Tehnologic
”Ștefan cel Mare” Cajvana.
Elevii cu notele sub 6 s-au orientat către profilul tehnic al liceelor Colegiul Tehnic
”Alexandru Ioan Cuza” Suceava și Colegiul Tehnic Rădăuți (într-un număr mic de elevi),
precum și către resursele naturale și protecția mediului, din cadrul Colegiul ”Andronic
Motrescu” Rădăuți.

Statistici Matematică

11
Prof. Ursachi Dorina
Nota cea mai mică: 3,20, nota cea mai mare: 10
Mediana la matematică este de 7,50, pe când media aritmetică este de 7,37.
Modulul este 9,5- cu 3 înregistrări

Fig. Repartizarea elevilor la licee, pe profile, în funcție de nota obținută la matematică

Analizând repartizarea elevilor la licee, în funcție de nota obținută la matematică,
putem observa următoarele:
Eleva fruntașă, ce a obținut nota 10 la matematică, a optat pentru Colegiul Național
”Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuți, profil real.
Cei mai mulți elevi cu note între 9 și 10 au ales, de asemenea, Colegiul Național
”Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuți, profil real. Un număr foarte redus de elevi cu astfel de note
au optat pentru Colegiul Tehnic Rădăuți, profil real si servicii.

12
Prof. Ursachi Dorina
 Analizând opțiunile elevilor cu note între 8 și 9, observăm că, din nou, Colegiul
Național ”Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuți i-a atras; cei cu note peste 8,50 au optat pentru
profil real, iar cei cu note sub 8,50 au preferat materiile umaniste. Tot pe aceastră tranșă de
elevi s-au înregistrat și la Colegiul Tehnic Rădăuți, profilele real, servicii și tehnic. Colegiul
”Andronic” Motrescu Rădăuți atrage umaniști cu note puțin peste 8. Un foarte mic procentaj
de elevi din acest segment a optat pentru Colegiul ”Petru Rareș” Suceava, profil uman.
Notele între 7 și 8 determină elevii să aleagă profilul uman de la Colegiul Național
”Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuți, profilele servicii și tehnic de la Colegiul ”Andronic”
Motrescu Rădăuți, iar de la Colegiul Tehnic Rădăuți, profilele servicii, tehnici și foarte puțin,
profilul real din cadrul acestui liceu.
Elevii cu note între 6 și 7 nu mai ajung la Colegiul Național ”Eudoxiu Hurmuzachi”
Rădăuți, îndreptându-se spre profilul tehnic de la Colegiul ”Andronic” Motrescu Rădăuți și
Colegiul Tehnic Rădăuți, precum și spre serviciile oferite de Colegiul ”Andronic” Motrescu
Rădăuți.
Notele între 5 și 6 la matematică îndrumă elevii către tehnic- Colegiul Tehnic Rădăuți
și resurse naturale și protecția mediului - Colegiul ”Andronic” Motrescu Rădăuți.
Elevii cu note între 4 și 5 la matematică au preferat profilul tehnic de la Liceul
Tehnologic ”Vasile Gherasim” Marginea, de la Colegiul Tehnic Rădăuți și de la Colegiul
Tehnic ”Alexandru Ioan Cuza” Suceava. Colegiul ”Andronic” Motrescu Rădăuți a atras acest
segment de elevi cu profilul resurse naturale și protecția mediului.
Elevii cu note sub 4 la matematică, preferă profilul tehnic de la Liceul Tehnologic
”Ștefan cel Mare” Cajvana și de la Colegiul Tehnic Rădăuți.

Numarul total de locuri pe profile- pe țară Repartizarea elevilor de la Sc3 pe profile

Fig. Repartizarea elevilor pe profile- situația pe județ/ situația Scoala 3 Rădăuți
Analizând situațiile ocupării locurilor la diferitele profile, pe țară și la Școala
Gimnazială ”Mihai Eminescu” Rădăuți, observăm că profilul resurselor naturale și protecții
mediului păstrează același procentaj în ambele cazuri. Elevii școlii 3 preferă profilul umanist
și profilul real, la fel ca și ceilalți elevi din țară. Rata profilului tehnic este mai ridicată în
țară.

13
Prof. Ursachi Dorina
Fig. Repartizarea elevilor de la Sc 3 pe profile
Se observă tendința elevilor de la Școala Gimnazială ”Mihai Eminescu” Rădăuți spre
profilele real și umanist.

Fig. Repartizarea elevilor de la Sc 3 la licee, pe profile, în funcție de media de admitere și

media 5-8
In figura de mai sus se poate observa gruparea elevilor, în funcție de media de
admitere, media claselor 5-8, precum și liceul ales.
Elevii cu medii mai mari sunt repezentați cu albastru, pe când elevii cu note mai mici
sunt reprezentati cu roșu; cei reprezentați cu verde- elevii cu medii de mijloc.
În mod evident, elevii cu cele mai mari medii (peste 9) merg la Colegiul ”Eudoxiu
Hurmuzachi” Rădăuți. Puțini dintre ei optează pentru Colegiul ”Petru Rareș” Suceava.
14
Prof. Ursachi Dorina
 Colegiul ”Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuți atrage doar elevi cu medii peste 8, pe când
Liceul Tehnologic ”Ștefan cel Mare” Cajvana, Liceul Tehnologic ”Vasile Gherasim”
Marginea și Colegiul Tehnic ”Alexandru Ioan Cuza” Suceava atrag doar elevi cu mediile sub
6. Elevii cu mediile între 6 și 8 se orienteză către Colegiul Tehnic Rădăuți și Colegiul
”Andronic Motrescu” Rădăuți.

Fig. Repartizarea elevilor de la Sc 3 la licee, pe profile, în funcție de media de admitere și

media 5-8
In cazul elevului repartizat la Colegiul ”Andronic Motrescu” Rădăuți, reprezentat cu
culoarea albastră, are media de admitere 8,11, iar media claselor 5-8, 9,67. Reprezentat de
culoarea albastră, elevul este considerat a avea nota mare pentru Colegiul ”Andronic
Motrescu” Rădăuți, dar mică, comparativ, spre exemplu, cu mediile de admitere la Colegiul
Național ”Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuți.

15
Prof. Ursachi Dorina
Fig. Arbore binar realizat pe baza rezultatelor școlare, probabilități grupate pe profile

16
Prof. Ursachi Dorina
 Analizând arborele de decizie de mai sus, putem afirma că un elev are 28,1% șanse să devină umanist. 25 din 89 de elevi au mers pe
umanist. Dacă media lor de admitere a fost mai mică sau egală cu 7,46, au fost șanse de 65,5% să meargă pe tehnic, restul șanselor fiind pentru
resurse naturale și protecția mediului.
Media de admitere peste 7,46 îi dă 41,7% șanse elevului să meargă pe profil umanist.
Mergând în profunzime, pe ramura tehnicului, dacă media la evaluare a elevilor este mai mică sau egală cu 6,82, elevul are 60,9 % șanse
să meargă la tehnic, restul șanselor fiind pentru

17
Prof. Ursachi Dorina
Fig. Arbore binar realizat pe baza rezultatelor școlare, probabilități grupate pe specializări

18
Prof. Ursachi Dorina
Fig. Arbore binar realizat pe baza rezultatelor școlare, probabilități grupate pe licee

19
Prof. Ursachi Dorina
Concluzii

20
Prof. Ursachi Dorina