Sunteți pe pagina 1din 23

# Universitatea Alexandru Ioan Cuzacoala Academic de Studii Postuniversitare FinaneBnci-Asigurri

PROIECT STATISTIC

## Conductor tiinific: Prof.univ.dr. Elisabeta Jaba Student: Iai 2009

CUPRINS

CUPRINS.................................................................................................................................................2 INTRODUCERE.....................................................................................................................................3 1. Definirea problemei.........................................................................................................................3 2. Obiectivul realizrii proiectului.......................................................................................................3 CAPITOLUL 2 CONSTRUIREA BAZEI DE DATE...........................................................................3 1.Alegerea variabilelor analizate.........................................................................................................3 2. Definirea variabilelor i introducerea datelor n SPSS...................................................................4 CAPITOLUL 3. ANALIZA STATISTIC UNIVARIAT A DATELOR..........................................6 1. Descrierea statistic a variabilelor nominale...................................................................................6 2. Descrierea statistic a variabilelor numerice...................................................................................8 CAPITOLUL 4. ANALIZA STATISTIC BIVARIAT A DATELOR...........................................10 1. Analiza gradului de asociere dintre dou variabile.......................................................................11 2.Analiza de regresie.........................................................................................................................12 3. Analiza de corelaie.......................................................................................................................14 4. Analiza dispersional (ANOVA)..................................................................................................14 CAPITOLUL 5 ESTIMAREA I TESTAREA STATISTIC...........................................................17 1.Estimarea parametrilor prin interval de ncredere..........................................................................18 2. Testarea statistic...........................................................................................................................19 2.2. Testarea egalitii unei proporii cu o valoare specificat (Binomial Test)..........................20 Concluzii................................................................................................................................................21 Bibliografie............................................................................................................................................22

INTRODUCERE

1. Definirea problemei
Colectivitatea cercetat a fost reprezentat de 26 de elevi aflai n clasa a XII-a din cadrul unor clase cu specializarea economic. S-au folosit listele cu mediile elevilor de la secretariat. Metode de colectare datelor a fost sondajul, tuturor subiectiilor findu-le prezentat acela chestionar pentru ca n final s se poat analiza rezultatele.

## 2. Obiectivul realizrii proiectului

Principalul obiectiv al cercetrii l constituie cunoaterea i analiza opiniilor viitorilor absolventi de liceu cu profil economic, mai nti cu privire la alegerea specializrii n care doresc s-i continue studiile, apoi alegerea formei de nvmnt , pentru viitoarea lor meserie. Sa analizat n special obiuniile pentru specializare n funcie de mediu, vrst, sex, not bacalaureat etc..

## CAPITOLUL 2 CONSTRUIREA BAZEI DE DATE

1.Alegerea variabilelor analizate
Am analizat rspunsurile elevilor afli n calasa a XII-a la ntrebrile din chestionar cu ajutorul programului SPSS. Principalele ntrebri considerate se refer la: vrst, not bacalaureat, medii pe ani, mediu de provenien, sexul persoanei i profilul pe care dorete sa l urmeze. Fiecare ntrebare reprezint o variabil ce a fost introdus n programul SPSS. Rspunsurile elevilor la aceste ntrebri constituie valori ale variabilelor definite anterior.

## 2. Definirea variabilelor i introducerea datelor n SPSS

Definira variabilelor repartizeaza(aloca) informatii despre definitiile datelor ale variabilelor existente.Informatiile despre definirea variabilelor includ : Numele variabile Tipul datelor : numeric,string,data , etc Variabile descriptive si valoarea etichetelor variabilelor Coduri speciale pentru valorile lipsa Nivel de masura(masurare)

## Variabilele definite, n numr de 7, sunt prezentate n figura de mai jos:

Figura nr.1 Caracteristicile variabilelor din baza de date SPSS Opiniile elevilor

n celulele foii Variable View au fost definite urmtoarele variabile: variabila , variabil numeric; variabila vrsta elevului, variabil numeric, de tip scal; variabila profil dorit, variabil nominal, cu urmtoarele valori: 1=Economic, 2= Drept, 6 =Sport; 3= Inginerie, 4=Medicina, 5=Litere,

Figura nr. 2 Fereastra Value Label corespunztoare introducerii valorilor i etichetelor variabilei profil dorit

variabila sexul elevului, variabil nominal, cu urmtoarele valori: 1= masculin, 2=feminin; variabila not bacalureat, variabil numeric, de tip scal, variabila mediu, variabil nominal, cu urmtoarele valori: 1= Urban, 2=Rural; variabila medii pe ani, variabil numeric, de tip scal, variabila forma de nnmnt, variabil numeric, de tip nominal;

## CAPITOLUL 3. ANALIZA STATISTIC UNIVARIAT A DATELOR

1. Descrierea statistic a variabilelor nominale
Variabilele nominale sunt variabile sub forma de nume sau alte categorii ce nu pot fi ordonate una in raport de cealalta(sexul ,profilul dorit). Variabilele calitative (nominale) apar atunci cnd elevi cad n clase separate, care nu au vreo relaie numeric una cu cealalti deci nu pot fi puse ntr-o ordine . Chiar dac putem pune valorile pe care le ia variabila calitativ ntr-o ordine (cel mai simplu: ordinea alfabetic), aceast ordine nu are nici o semnificaie din punct de vedere biologic. Cel mai simplu mod de descriere a variabilelor calitative Reprezentarea grafic a variabilelor nominale i prezentarea vizual a acelorai rezultate privind proporiile diferitelor categorii de respondeni am ales opiunea Pie charts din fereastra de dialog Frequencies Charts. Informaiile obinute att din tabelele de frecven ct i din diagramele Pie privesc structura eantionului de respondeni pe sexe, profil dorit. simboluri, reprezentant

sexul elevului Cumulative Frequency Percent Valid masculin 10 38,5 Valid Percent Percent 38,5 38,5 100,0

feminin 16 61,5 61,5 Total 26 100,0 100,0 Figura nr. 3 Tabelul de frecvene pentru variabila sexul elevului

Figura nr. 4 Distribuia n funcie de sexul elevilor Din tabelul de frecven si diagrama PIE a variabilei sexul , se observ c numrul persoanelor de sex feminin este mai mare decat numarul persoanelor de sex masculin. profit dorit Valid FrequencyPercent Percent Cumulative Percent Valid Economic10 38,5 38,5 38,5 Drept 5 19,2 19,2 57,7 Inginerie 4 15,4 15,4 73,1 Medicina 4 15,4 15,4 88,5 Litere 1 3,8 3,8 92,3 Sport 2 7,7 7,7 100,0 Total 26 100,0 100,0 Figura nr. 5 Tabelul de frecvene pentru variabila profil dorit

Figura nr. 6 Distribuia dup profilul dorit a eleviilor Colegiului tefan cel Mare In urma analizei se poate observa din tabelul de frecven i histogram a variabilei profilul dorit , n eantionul ales, 38,5% dintre elevii Colegiului tefan cel Mare au optat pentru profilul Economic, 19,2% pentru Drept, 15,4% pentru Inginerie, 15,4% pentru Medicin, 3,8% pentru Litere i 7,7% pentru Sport.

## 2. Descrierea statistic a variabilelor numerice

Variabilele numerice (cantitative) pot fi fie numrabile, fie msurabile, respectiv cu variaie discontinu numite variabile discrete, sau cu variaie continu numite variabile continue. Valorile unei variabile numerice se stabilesc prin numrare, msurare, calcul. Am caracterizat distribuiile statistice dup vrsta elevului i nota bacalaureat calculnd indicatorii tendinei centrale, dispersiei i formei prin selectarea opiunii Frequencies din comanda Descriptive Statistics a meniului Analyze.

Statistics N Valid Missing varsta elevului 26 0 17,9615 ,11742 18,0000 18,00 ,59872 ,358 ,007 ,456 ,137 ,887 2,00 17,00 19,00 467,00 17,0000 17,4000 18,0000 18,0000 18,0000 18,0000 18,0000 18,0000 18,0000 18,0000 19,0000 nota bacalureat 26 0 8,7942 ,18493 8,9950 9,00a ,94296 ,889 -,506 ,456 -,999 ,887 2,95 7,03 9,98 228,65 7,3490 7,6900 7,8400 8,1710 8,9020 8,9950 9,0940 9,5030 9,6775 9,8080 9,9000

Mean Std. Error of Mean Median Mode Std. Deviation Variance Skewness Std. Error of Skewness Kurtosis Std. Error of Kurtosis Range Minimum Maximum Sum Percentiles 10 20 25 30 40 50 60 70 75 80 90

Figura nr. 7 Parametrii distribuiilor nota bacalaureat i varsta profilului, din eantionul de elevi ai Colegiului tefan cel Mare Din tabel se poate observa c 50% dintre elevi au o nota la bac sub 8.99 si 50% au o medie de peste 8,99; de asemenea 50% dintre elevi au 18 ani iar restul de 50% au 17 i 19 nota medie la bac este de 8,79; cea mai mic nota este de 7,03 iar cea mai mare de 9,98;Valoarea negativ a coeficientului de boltire sau aplatizare (kurtosis) este negativ sau intre 0 i 1 ceea ce indic prezena 9

unor distribuii platicurtice, cu o curb a frecvenelor mai aplatizat. Valoarea coeficientului de asimetrie (skewness) variaz ntre 0 i 1 n ambele cazuri ceea ce indic prezena unor distribuii cu asimetrie pozitiv, cu abatere spre dreapta.

Figura nr. 8 Distribuia dup nota la bacalaureat a eleviilor Colegiului tefan cel Mare

## CAPITOLUL 4. ANALIZA STATISTIC BIVARIAT A DATELOR

Analiza bivariata a datelor presupune masurarea gradului de asociere a doua variabile: dou variabile numerice: variabil numeric i una nominal dou variabile nominale. Legturile statistice, n funcie de tipul variabilelor considerate, pot exprima fie asocieri (cazul variabilelor nominale), fie corelaii (cazul variabilelor numerice).

10

## 1. Analiza gradului de asociere dintre dou variabile

Tabelul de asociere este folosit pentru prezentarea relaiilor dintre dou variabile categoriale (nominale). Obinerea unui tabel de asociere n SPSS presupune alegerea opiunii Crosstabs, subordonat comenzii Descriptive Statistics, din meniul Analyze. Distribuia de frecven Profil dorit * Forma de invatamant exprim distribuia eantionului de persoane observate simultan dup cele dou variabile considerate, adic arat cte persoane de un anumita varsta au o anumita preferinta pentru profil.
forma de invatamant * profit dorit Crosstabulation Count profit dorit Economic forma de invatamant Zi ID Total 6 4 10 Drept 3 2 5 Inginerie 4 0 4 Medicina 3 1 4 Litere 1 0 1 Sport 2 0 2 Total 19 7 26

Figura nr. 9 Distribuia de frecven forma de invatamant * profil dorit n eantionul observat, dintre cei 19 de la Zi, 6 doresc profilul Economic, 3 Drept, 4 Inginerie, 3 Medicina, 1 Litere, s Sport; dintre cei la ID, 4 doresc Economic, 2 Drept, 1 Medicina.

11

## Figura nr. 10 Distribuia de frecven vrsta elevului * profil dorit

2.Analiza de regresie
Conceptul de regresie a fost introdus de Sir Francis Galton (1822-1911) care, studiind relatia dintre nltimea copiilor si a printilor a observat c printii cu nltimi excesive tind s aib copii cu nltime mai mic dect a lor, adic mai aproape de medie dect a printilor. Analiza de regresie propune s analizez legtura dintre dou variabile, dintre care una este efectul (rezultativa, dependenta) iar cealalt este cauza (factoriala, independenta). In acest subcapitol am aplicat analiza de regresie pentru a evalua n ce msur variabila dependent profil dorit poate fi explicat prin variabila independent form de invatamant. Pentru analiza modelului de regresie am parcurs urmtorii pai:

12

estimarea parametrilor ecuaiei de regresie (pe baza metodei celor mai mici ptrate) i testarea semnificaiei parametrilor de regresie. Parametrii ecuaiei de regresie , ntr-un model liniar simplu, Y = + X + , sunt:

## interpretarea regresiei n funcie de semnul i valoarea parametrilor modelului de regresie;

ordonata la origine (valoarea variabilei Y cnd X = 0); panta dreptei, numit i coeficient de regresie;
Variabila independent (X) i variabila dependent (Y) sunt prezentate n tabelul Variables Entered. Variabilele utilizate n analiza de regresie sunt: profil dorit (variabila dependent) i form de nvmant (variabila independent). Demersul pentru construirea diagramei Scatterplot este urmtorul: meniul Graphs se selecteaz comanda Scatter, care deschide fereastra Scatterplot.

Figura nr. 11 Legtura dintre profilul dorit i forma de nvmant Procesul de estimare a parametrilor unui model de regresie n SPSS este cunoscut ca fitting the model i presupune parcurgerea demersului: meniul Analyze comanda Regression opiunea 13

Linear, prin care se va deschide fereastra de dialog Linear Regression. Variabila dependent este profil dorit i form de nvmant variabila independent.

3. Analiza de corelaie
Analiza de corelaie este o metod statistic prin care se msoar intensitatea legturii dintre variabile. n sens strict, corelaia este o msur a intensitii legturii dintre variabile. Dup forma modelului de regresie, corelaia poate fi tratat ca o corelaie simpl sau ca o corelaie multipl. De asemenea, se evideniaz gradul de influen a variabilei/variabilelor factoriale asupra variabilei rezultative. Pentru analiza de corelaie vom folosi n SPSS urmtorul demers: meniul Analyzecomanda Correlateopiunea Bivariate, prin care se deschide fereastra Bivariate Correlations.
Correlations profit dorit profit dorit Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N varsta elevului Pearson Correlation Sig. (2-tailed) N *. Correlation is significant at the 0.05 level (2-tailed). 26 ,478* ,013 26 26 1 varsta elevului ,478* ,013 26 1

Figura nr. 12 Output SPSS pentru procedeul Corelaie Pentru exemplul considerat, s-a obinut un coeficient de corelaie Pearson egal cu 0,478 ceea ce sugereaz c ntre variabile exist o corelaie direct, puternic, valoarea coeficientului fiind foarte aproape unu de altul.

## 4. Analiza dispersional (ANOVA)

ANOVA se folosete pentru testarea diferenei semnificative ntre mai multe medii

14

Dac se compar doar dou medii se obin aceleai rezultate cu ale testului t pentru testarea diferenelor ntre medii. ANOVA a fost introdus de statisticianul Irving Fisher. Principiul de baz: variaia total este descompus n suma variaiei dintre grupe i a variaiei din interiorul grupelor Pentru o distribuie bivariat cu variabile de natur diferit, o variabil nominal i una exprimat cantitativ se poate aplica analiza variaiei prin ANOVA. Procedeul ANOVA msoar impactul valorilor unor variabile nominale asupra dispersiei valorilor unei variabile cantitative. Variabilele utilizate n cadrul analizei ANOVA sunt: medii pe ani (variabil numeric) i sexul elevului (variabil nominal). Analiza dispersional (analiz de varian) (ANOVA), a fost introdus de statisticianul Irving Fisher. Modelul de analiz dispersional i propune ca pentru fiecare nivel al factorului/factorilor cauzali s analizeze populaia distinct asociat i eventualele diferene ce apar ntre populaii: s studieze efectul variabilei/variabilelor independente asupra celei dependente. Analiza dispersional se poate face dup un model unifactorial, dup modele bi sau multifactoriale. Pentru atingerea acestui obiectiv am aplicat procedeul de analiz ANOVA unifactorial (One-Way ANOVA) care analizeaz variana pentru o variabil cantitativ (venitul lunar) dependent de o singur variabil factor (domeniul de activitate). Prin ANOVA se compar venitul mediu pentru cele trei subpopulaii definite de variabila de grupare (respondenii care activeaz n comer, respondenii care activeaz n servicii i respondenii care activeaz n alte domenii). n SPSS, am ales opiunea One-Way ANOVA din comanda Compare Means a meniului Analyze.

15

Descriptives medii pe ani 95% Confidence Interval for N masculin 10 feminin 16 Total 26 Mean 8,7490 8,3913 8,5288 Mean Std. Deviation Error Lower BoundUpper Bound MinimumMaximum Std. ,83131 ,26288 8,1543 9,3437 7,50 9,90 1,11091 ,27773 7,7993 8,9832 7,00 9,98 1,01033 ,19814 8,1208 8,9369 7,00 9,98

Test of Homogeneity of Variances medii pe ani Levene Statisticdf1 df2 Sig. 3,294 1 24 ,082 Figura nr. 13 Mediile, deviaiile standard calculate pe sexe, precum i testul Levene de omogenitate a varianelor Valoarea Sig. (0.82) pentru testul de omogenitate a varianelor este mai mare ca 0,05. Deoarece Sig. este mai mare dect 0,05 nu se respinge ipoteza H0 (ipoteza de egalitate a mediilor), deci, nu exist diferene semnificative ntre sexe deci restricia de homoscedasticitate este ndeplinit i astfel se poate aplica ANOVA. Potrivit rezultatelor din Descriptives este ndeplinit i condiia de normalitate, distribuia valorilor din fiecare grup prezentnd asimetrie accentuat. Tabelul ANOVA i graficul corespunztor pentru mediile pe sexe sunt prezentate n figura nr. 14 , respectiv figura nr. 15.

16

ANOVA medii pe ani Sum of Squaresdf Between Groups ,788 1 Within Groups 24,732 24 Total 25,519 25 Figura nr. 14 Tabel ANOVA n tabelul ANOVA din figura nr.12 sunt prezentate: statistica test F, valoarea Sig., precum i elementele de calcul pentru statistica test F. Statistica test F mic (0,764), cu o probabilitate asociat Sig. (0,392) mai mare dect 0,05, evideniaz c ipoteza de egalitate a mediilor pe grupe nu se respinge, deci sexul elevilor nu difer semnificativ n raport cu mediile pe ani. Mean Square F ,788 ,764 1,030 Sig. ,391

## CAPITOLUL 5 ESTIMAREA I TESTAREA STATISTIC

17

Estimarea reprezinta procesul utilizarii informatiilor obtinute de la un esantion ales la intamplare in scopul obtinerii de concluzii referitoare la valori ale parametrilor ce caracterizeaza populatia. O estimare corecta trebuie sa respecte anumite caracteristici. Prima este absenta erorilor sistematice. In cazul distributiei pentru medii a esantionului, media valorilor medii in cadrul distributiei esantionului este egala cu media populatiei. De aceea, media distributiei mediilor esantionului este o estimare fara erori sistematice. Media si mediana sunt ambele estimari lipsite de erori sistematice ale mediei populatiei. Dar, deviatia standard a esantionului s nu este o estimare fara erori sistematice a deviatiei standard, a populatiei , dar in formula se va utiliza la numitor valoarea n. In acest caz se va obtine in mod sistematic o estimare prea mica a deviatiei standard a populatiei (n= numarul subiectilor din esantion); utilizand in formula valoarea (n-1) s devine o estimare lipsita de erori sistematice pentru sigma.

## 1.Estimarea parametrilor prin interval de ncredere

Intervale de incredere se pot stabili pentru orice parametru (pentru medie, proportie, risc relativ, odds ratio si corelatie, dar si pentru diferenta dintre doua medii, doua proportii...). Intervalele de incredere sunt din ce in ce mai utilizate in literatura medicala. Pentru a estima prin interval de ncredere vrsta medie, respectiv nota medie la bac al tuturor elevilor, am selectat opiunea Explore din comanda Descriptive Statistics a meniului Analye. Caseta Descriptives permite calculul intervalului de ncredere 95%.

18

Descriptives varsta elevului Mean 95% Confidence Interval Lower Bound Upper Bound for Mean Statistic 17,9615 17,7197 18,2034 Std. Error ,11742

5% Trimmed Mean 17,9573 Median 18,0000 Variance ,358 Std. Deviation ,59872 Minimum 17,00 Maximum 19,00 Range 2,00 Interquartile Range ,00 Skewness ,007 ,456 Kurtosis ,137 ,887 Figura nr. 16 Rezultate SPSS pentru variabilele varsta elevilor si nota bacalaureat Varsta medie a elevilor este cuprinsa cu o incredere de 95%, intre 17,71 si 18,20 de ani.

2. Testarea statistic
Ca si in cazul estimarii si al limitelor de incredere, scopul testarii ipotezei este acela de a permite generalizari la nivelul populatiei pornind de la esantionul luat in studiu. Ambele metode fac anumite presupuneri privind populatia si apoi utilizeaza probabilitati pentru a estima veridicitatea rezultatelor obtinute in cazul esantionului, prin extrapolare pe populatia generala. Ambele metode presupun ca esantionul a fost corect selectionat. Pasii urmati in testarea ipotezei statistice: - O ipoteza statistica este o prezumtie privind parametrii populationali. - Ca si in cazul termenului probabilitate, termenul ipoteza are un inteles mult mai precis in statistica decat in utilizarea lui de zi cu zi 5.2.1. Testarea egalitii unei medii cu o valoare specificat (One-Sample T Test) Testarea egalitii unei medii cu o valoare specificat se face cu ajutorul One-Sample T Test este un procedeu prin care se testeaz dac media unei variabile este egal cu o constant specificat 1.

## Elisabeta Jaba, Ana Grama, op. cit., p. 210.

19

Testarea egalitii unei medii cu o valoare specificat, folosind acest test, presupune parcurgerea urmtorilor pai: meniul Analyze comanda Compare Means opiunea One-Sample T Test. Considernd variabila medii pe ani, vom verifica daca media pe ani a elevilor difera semnificativ de nota 8. One-Sample Statistics N Mean medii pe ani 26 8,5288

## Std. Deviation Std. Error Mean 1,01033 ,19814

One-Sample Test Test Value = 0 95% Confidence Interval of the Mean t medii pe ani 43,044 df 25 Sig. (2-tailed) Difference ,000 8,52885 Difference Lower 8,1208 Upper 8,9369

Figura nr. 17 Output-urile One-Sample T Test i One-Sample Statistics Output-urile, One-Sample T Test i One-Sample Statistics pentru variabila medii pe ani prezint: valoarea medie observat egal cu 8,52; valoarea specificat egal cu 8; diferena dintre valoarea medie observat i valoarea ipotetic de 0,52 . Valoare nivelului de semnificatie Sig. este= 0.00< 0.05, rezulta ca exista o diferenta semnificativa intre valoarea medie observata si cea semnificativa. Deoarece sig. <0.005 rezulta ca valoarea estimate a statisticii test T este semnificativa la un nivel de incredere da 95%. Intre valoarea medie si valoarea ipotetica exista o diferenta semnificativa.

## 2.2. Testarea egalitii unei proporii cu o valoare specificat (Binomial Test)

Binomial Test 2este un procedeu prin care se testeaz ipoteze cu privire la o variabil cu distribuie binomial, variabil care poate lua doar dou valori, de exemplu, sexul elevilor. Binomial Test este similar cu One Sample T test i este folosit pentru a compara o proporie cu o valoare specificat.
2

http://www.scribd.com/doc/8729043/Caiet-Spss

20

Realizarea acestui test n SPSS presupune urmtorul demers: meniul Analyze comanda Nonparametric Tests opiunea Binomial. Vom verifica dac proporia uneia dintre cele dou grupe de persoane definite prin variabila sexul elevului, masculin i feminin, difer semnificativ de 0,50.

Binomial Test Asymp. Sig. (2Category N sexul elevului Group 1 masculin 10 Group 2 feminin Total 16 26 Observed Prop.Test Prop. tailed) ,38 ,50 ,327a ,62 1,00

Figura nr. 27 Output-ul pentru Binomial Test Proporia observat n eantion pentru grupa 2(feminin) este de 62%, proporia specificat fiind de 50%. Valoarea Sig. Asociat testului este mai mare dect 0,1, astfel nct se poate concluziona, c statistica test nu este semnificativ.

Concluzii

Analizele aplicate prin utilizarea programului SPSS au permis atingerea obiectivului propus prin acest proiect i anume cunoaterea i analiza opiniilor viitorilor absolventi de liceu cu profil economic, mai nti cu privire la alegerea specializrii n care doresc s-i continue studiile, apoi alegerea formei de nvmnt , pentru viitoarea lor meserie, caracterizarea eleviilor Colegiului tefan cel Maredup varst, profilul dorit, sex, medii pe ani. Din eantionul observat (26 persoane), 62% sunt persoane de sex feminin, iar 38% sunt persoane de sex masculin. Din punct de vedere al profilului dorit, 38,5% dintre elevii Colegiului

21

tefan cel Mare au optat pentru profilul Economic, cea mai mare proportie, 19,2% pentru Drept, 15,4% pentru Inginerie, 15,4% pentru Medicin, 3,8% pentru Litere i 7,7% pentru Sport. De asemenea50% dintre elevi au o nota la bac sub 8.99 si 50% au o medie de peste 8,99; de asemenea 50% dintre elevi au 18 ani iar restul de 50% au 17 i 19 nota medie la bac este de 8,79; cea mai mic nota este de 7,03 iar cea mai mare de 9,98.

Bibliografie

1. Elisabeta Jaba, Ana Grama, Analiza statistic cu SPSS sub Windows, Editura Polirom, Iai, 2004 2. Elisabeta Jaba (coord.) .a., Econometrie aplicat, Editura Universitii Al.I.Cuza, Iai, 2008 3. Elisabeta Jaba, Statistica, ediia a III-a, Editura Economic, Bucureti, 2002 4. Ciprian Ionel Turturean, Introducere n analiza seriilor de timp cu SPSS: ghid aplicativ, Editura Universitii AL.I.Cuza, Iai, 2008 5. Dnu Vasile Jemna, Econometrie, Editura Universitii Al.I.Cuza, Iai, 2007

22

6. http://www.scribd.com/doc/8729043/Caiet-Spss

23