Proiect Statistica

Disciplina: STATISTICA PENTRU AFACERI
PROIECT
„Analiza statistică a utilizării
serviciilor oferite de
Biblioteca Municipală
„Eugeniu Coșeriu” din Bălți”
Elaborat de:
Viorica MANEA (căs. CEMÎRTAN)
Bălți, 2019 - 2020
ANALIZA STATISTICĂ A UTILIZĂRII SERVICIILOR OFERITE DE

1
CUPRINS
Introducere
(motivaţia alegerii temei; scopul şi obiectivele studiului; ipotezele cercetării) ................... 3 - 5
Capitolul I. Prezentarea fenomenului studiat ........................................................................ 6 - 8

1.1. Elemente conceptuale privind fenomenul studiat
1.2. Metodologia de culegere a datelor
1.3. Populația și eșantionul observat
Capitolul II. Crearea bazei de date ......................................................................................... 9 - 15

2.1. Definirea variabilelor și introducerea datelor în SPSS
2.2. Verificarea bazei de date prin depistarea outlierilor
2.3. Verificarea normalității distribuțiilor
Capitolul III. Descrierea statististică a distribuțiilor univariate .......................................... 16 - 30

3.1. Analiza statistică univariată a variabilelor categoriale
3.2. Analiza statistică univariată a variabilelor numerice
Capitolul IV. Estimarea și testarea mediei ............................................................................. 31 - 40

4.1. Estimarea mediei prin interval de încredere
4.2. Testarea egalității unei medii cu o valoare specificată
4.3. Testarea egalității mediilor a două populaţii
4.4. Testarea egalităţii mediilor a trei și mai multe populaţii (ANOVA)
Capitolul V. Analiza legăturilor statistice ............................................................................... 41 - 46

5.1. Analiza statistică a gradului de asociere dintre două variabile
5.2. Analiza de corelație
5.3. Analiza de regresie
Capitolul VI. Prognoza nivelului unui fenomen ...................................................................... 47 - 58

6.1. Definirea variabilelor și introducerea datelor în SPSS
6.2. Reprezentarea grafică a seriei de timp
6.3. Desezonalizarea seriei
6.4. Estimarea trendului
6.5. Prognoza fenomenului pe bază de trend
Concluzii ...................................................................................................................................... 59 - 60
Bibliografie .................................................................................................................................... 60
PROFESOR. UNIV. DR. ELISABETA JABA

CONF. UNIV. DR. CHRISTIANA SANDU

2
INTRОDUСЕRЕ
Biblioteca Municipală „Eugeniu Coşeriu” din municipiul Bălţi (în continuare Biblioteca) este cea
mai mare bibliotecă publică din nordul Republicii Moldova. Istoria Bibliotecii își are începutul
cu anul 1880, fiind o simplă cameră de lectură, evoluând în timp și transformându-se dintr-o
instituție publică de cultură, care în perioada sovietică și postsovietică (circa până la 2014) se axa
doar pe formarea comunității prin intermediul cărții și a lecturii, într-o instituție ce prestează
inclusiv și Servicii Moderne de bibliotecă întru formarea comunității bălțene.
Biblioteca este o instituție publică bugetară, fondatorul căreia este organul administrației publice
locale - Consiliul municipal Bălți. Este subordonată Primăriei de Bălți, Secției cultură și este
formată din 9 subdiviziuni: Secția relații cu publicul (sala lectură, oficiul împrumut, sala arte) și
8 filiale prin cartiere.
Conform datelor și informațiilor colectate de la administrația Bibliotecii:
 Valoarea totală a investițiilor extrabugetare, începând cu anul 2014 și până în 2019, este de
circa 895, 0 mii lei. (Grație Programului Național de Modernizare a Bibliotecilor Publice din
Republica Moldova NOVATECA, Biblioteca din Bălți a pornit pe o cale de modernizare, fiind
dotată în perioada anilor 2014 - 2018 cu tehnologii informaționale, în scopul alfabetizării
digitale a comunității bălțene și formării/dezvoltării competențelor personalului de specialitate
al Bibliotecii. În anul 2016, Biblioteca a fost recunoscută de către Programul Novateca drept
Centru Regional de Excelență Profesională pentru Bibliotecari, specializat pe facilitarea
procesului de îmbătrânire activă a membrilor comunității bălțene. Au fost îmbunătățite spațiile
și a mobilierul de bibliotecă, creându-se condiții nu numai pentru desfășurarea diferitor
inițiative comunitare, evenimente culturale și sociale pentru toate categoriile de utilizatori, dar
și pentru livrarea de servicii pentru comunitate. A devenit o prioritate amplasarea pe zone a
spațiilor de bibliotecă (lectură, joc, agrement, lucru cu tabletele, computere).
 În ultimii ani, Biblioteca a pledat pentru formarea publicului bălțean atât prin intermediul
evenimentelor culturale, cât și prin intermediul serviciilor noi de bibliotecă. În anul 2018,
Biblioteca a organizat 356 de evenimente culturale (7237 de participanți). Aceste cifre au
crescut considerabil în comparație cu anul 2017, când au fost organizate 164 de evenimente
culturale (4592 de participanți). A crescut și numărul serviciilor de bibliotecă livrate pentru
comunitatea bălțeană: de la 18 în anul 2015 la 50 în anul 2018, Biblioteca livrând o gamă
variată de Sevicii Moderne: e-Guvernare, facilitarea procesului de încadrare în câmpul
muncii, sănătate, comunicare și socializare, formarea competențelor IT, educație mediatică,
învățarea limbii engleze, dezvoltarea abilităților creative ale copiilor prin intermediul

3
aplicațiilor de pe tabletă, facilitarea procesului de îmbătrânire activă, integrarea persoanelor
defavorizate etc;
 Biblioteca este orientată сătrе toate categoriile de beneficiari, indiferent de vârstă, ocupație,
sex, conștiință, orientare politică, apartenență socială, etnie, vеnit, etc.
MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI DE CERCETARE:

Actualmente întreaga societate, inclusiv a R. Moldova, se confruntă cu un șir de confruntări și
tentințe, iar uneori acestea nu sunt în favoarea personalității umane. Persistă tendința globală a
oamenilor de a căuta, identifica și a descărca informațiile solicitate prin intermediul rețelei de
Internet, care fără nici o bănuială poartă în sine laturi pozitive, dar și urmare acestui fapt pot fi
identificate un șir de influiențe negative, inclusiv veridicitatea și proviniența informației
depistate. Relevă concluzia că rolul atât de important anterior al bibliiotecilor publice a scăzut
considerabil.
Pentru a contesta fenomenul menționat cu referință la rolul și impactul Bibliotecii Municipale

„Eugeniu Coșeriu” asupra formării, educării colectivității locale bălțene, dar și pentru a analiza
prоfilul caracteristic al utilizatorului bibliotecii, a serviciilor prestate de Biblioteca bălțeană,
pentru a stabili necesitățile actualilor benefeciari, dar și a unor viitori potențiali beneficiari în
serviciile culturale de bibliotecă, în subdiviziunile Bibliotecii a fost realizată o cercetare pe caz.
Datele statistice colectate au fost prelucrate şi prezentate sub formă numerică - indicatori
statistici și sub formă grafică – diagrame, tabele statistice.
Nicodată cultura n-a distrus civilizația, dar civilizația poate fi moartea

culturii și de obicei cultura moare din cauza civilizației.
VASILE BĂNCILĂ
«Cheia pentru libertate nu este în arme. Este în

EDUCAȚIE, CULTURĂ, CERCETARE ...»
Statistica „este mijlocul cel mai puternic de cercetare a faptelor sociale”

(GR. C. MOISIL)
"Dacă poţi măsura şi exprima printr-un număr ceea ce spui,

atunci ştii ceva despre acel subiect, altfel, cunoştinţele tale sunt sărace

4
şi te satisfac în mică măsură“ (LORDUL KELVIN)
ОBIЕСTIVUL GЕNЕRАL AL CERCETĂRII:

Anаlizа prin intermediul datelor statistice colectate a cel puțin 100 beneficiari în luna
noiembrie a prоfilului utilizatorului Bibliotecii Municipale „Eugeniu Coșeriu” din Bălți prin
prisma activității instituției și саlitаtеа sеrviсiilоr prеstаtе dе personalul de specialitate al
Bibliotecii.
ОBIЕСTIVЕ SPЕСIFIСЕ ALE CERCETĂRII:

O1 – Identificarea celor mai preferate servicii de bibliotecă;
O2 – Determinarea frecvenței de vizitare a bibliotecii;
O3 – Identificarea variației numărului de cărți citite în funcție de gen, vârstă, ocupație;
O4 – Analizarea variației serviciilor oferite de Biblioteca publică din Bălți;
O5 – Studierea în baza rezultatelor cercetării desfășurate a impactului Bibliotecii publice din

Bălți asupra comunității locale.
IPOTEZELE CERCETĂRII
Ipoteza H1: Sursa de informare despre SMB au fost și sunt bibliotecarii.
Ipoteza H2: Serviciile de bibliotecă preferate sunt formarea competențelor de utilizare a
internet-ului (IT) și de facilitare a procesului de îmbătrânire activă.
Ipoteza H3: Satisfacerea utilizatorilor de serviciile de bibliotecă este foarte mare.
Ipoteza H4: Persoanele de gen feminin vizitează mai des Biblioteca, decât cele de gen masculin.
Ipoteza H5: Utilizatorii freceventează Biblioteca de cel puțin de 2 ori pe săptămână.

5
CAPITOLUL I. PREZENTAREA FENOMENULUI STUDIAT
1.1. Elementele conceptuale privind fenomenul studiat
În cadrul fenomenului studiat elementele conceptuale au fost:
 Colectivitatea/populația statistică (totalitatea elementelor de aceeaşi natură, ce sunt

supuse studiului statistic și au o serie de trăsături esenţiale comune) – în cazul prezentului studiu
colectivitatea statistică a constituit totalitatea de beneficiari/utilizatori ai bibliotecii publice
bălțene;
 Unitățile colectivității – în cazul prezentului studiu unitatea chestionată este
cititorul/vizitatorul bibliotecii publice bălțene;
 Caracteristica statistică, variabila statistică (însuşirea, proprietatea, trăsătura comună
unităţilor unei colectivităţi statistice, reţinută în programul statistic pentru a fi înregistrată şi care are
valori diferite de la o unitate la alta) – pentru studiul efectuat variabilele sunt: beneficiar, sursa
informare, frecvența, serviciul îndrăgit, nivelul satisfacției, serviciul recomandat, genul, vârsta,
ocupația, număr de cărți împrumutate.
Conceptele fundamentale ale statisticii:
 Populaţie;
 Eşantion;
 Unitate statistică;
 Variabilă statistică;
 Indicator statistic;
 Indice statistic.
Etapele cercetării efectuate în cadrul proiectului:

 Identificarea problemei: scopul și aria de inverstigație;
 Observarea statistică a fenomenului real studiat, colectarea datelor statistice;
 Prelucrarea statistică:
- Sistematizarea datelor statistice, prin gruparea statistică;
- Calculul indicatorilor statistici;
- Prezentarea datelor: tabele statistice, grafice statistice, etc;
 Analiza și interpretarea statistică:
- Confruntarea, compararea datelor;
- Verificarea ipotezelor;

6
- Formularea concluziilor asupra cercetării.
1.2. Metodologia de culegere a datelor:
 Metoda de cercetare:
Сеrсеtаrеа а fоst еfесtuаtа printr - о mеtоdа саntitаtivа - аnсhеtа. A fost aleasă metoda
menționată din mai multe considerente: este mаi ассеsibilă, prin intermediul ei datele pot fi
ușor generalizate, ancheta se aplică direct pe eșantion, iar datorită acesteia are loc contactul
direct în cadrul cercetării cu unitățile cercetate.
S-a аlеs асеst tip dе сеrсеtаrе – аnсhеta – pеntru сă s-a dorit a se оbținе dаtе саrе rеprеzеntă
stаtistiс оpiniilе veridice și pеrсеpțiilе beneficiarilor bibliotecii publice bălțene. Rеаlizаrеа
аnсhеtеi а fоst rеаlizаtа pe un еsаntiоn dе difiritе vârstе, ocupații și apartenență socială pеntru
а оbtinе răspunsuri diferitе ca conținut și valoare.
 Instrumentul de cercetare:
Instrumentul utilizat în cadrul cercetării a servit chestionarul.
1.3. Populația și eșantionul observat:

Populația observată este comunitatea bălțeană / locuitorii din municipiul Bălți, Republica
Moldova.
Eșantionul observat - partea reprezentativă a comunității bălțene / a locuitorilor din municipiu,
extrasă din populație după principiile selecției, extrasă în scopul observării privind problema
identificată. Eșantionul observant a constituit cititorii/beneficiarii Bibliotecii publice bălțene.
Еsаntiоnul а fоst сuprins din pеrsоаnе сu vârstе diverse: copii, tineri, adulți și vârstnici. Au fost
intervievați 122 de persoane în total. Pеriоаdа dе сеrсеtаrе а еsаntiоnului а fоst circa 2
săptămâni în prima jumătate a lunii noiembrie, prеpоndеrеnt întrе оrеlе 10.00 – 16.00. Locul
observării a fost toate 9 subdiviziuni ale Bibliotecii: Secția relații cu publicul (sala lectură,
oficiul împrumut, sala arte) și 8 filiale prin cartierele orașului. Pеrsоаnеlе ce au rеfuzаt să fiе
аnсhеtаtе nu au fost supuse cercetării. Intervinienților li s-a explicat motivul și scopul
cercetării.
Fixarea gradului de precizie

Pentru a obține niște date cât mai precise și mai apropiate de realitate se vor utiliza parametrii dați:
 Eroarea de estimare sub forma relativă – 5%;
 Gradul de încredere a rezultatelor (0,95).

7
POPULAȚIA OBSERVATĂ vis-a-vis EȘANTIONUL OBSERVAT
1
2
2
per
soa
ne
cer
cet
ate
municipiul Bălți,
R. MOLDOVA
150, 2 mii
locuitori,
la situația din 01.01.2015
conform datelor oferite de
Biroul Național de Statistică
Bălți
(pagina web)
Figura 1 Populația observată în raport cu eșantionul observat.

8
CAPITOLUL II. CREAREA BAZEI DE DATE
2.1. Definirea variabilelor și introducerea datelor în SPSS:
Definirea variabilelor
1. Sunteți beneficiar al serviciilor moderne livrate de Bibliotecă?
(Încercuiți varianta aleasă)
a. da - 1
b. nu - 2
2. De unde ați aflat de serviciile moderne livrate de Bibliotecă? (Încercuiți varianta aleasă)
a. bibliotecar -1
b. vecini -2
c. TV -3
d. rețele de socializare -4
e. nu știu despre SMB - 5 (nu cunosc despre SMB)
3. De câte ori frecventați Biblioteca? (Încercuiți varianta aleasă)

a. 1 dată pe săptămână -1
b. 2 ori pe săptămână -2
c. 3 sau mai multe ori pe săptămână -3
4. Numiți un serviciu modern de bibliotecă de care ați beneficiat și l-ați îndrăgit? (Încercuiți
varianta aleasă)----
a. e-Guvernare -1
b. facilitarea procesului de încadrare în câmpul muncii -2
c. sănătate -3
d. comunicare și socializare -4
e. formarea competențelor IT /navigare internet/rețele socilaizare -5
f. educație mediatică -6
g. dezvoltarea abilităților creative ale copiilor prin aplicațiile de pe tabletă -7
h. facilitarea procesului de îmbătrânire activă/57+IT -8
i. alt serviciu de bibliotecă -9
j. nici unul - 10
k. toate - 11
5. În ce măsură ați rămas mulțumit de serviciile de bibliotecă utilizate? (Încercuiți varianta

aleasă)?
a. foarte bine - 1
b. bine -2
c. mediu -3
d. rău -4

9
6. Care sunt serviciile pe care le-ați recomanda vecinilor, prietenilor sau colegilor? (Încercuiți
varianta aleasă)
a. e-Guvernare -1
b. facilitarea procesului de încadrare în câmpul muncii -2
c. sănătate -3
d. comunicare și socializare -4
e. formarea competențelor IT -5
f. educație mediatică -6
g. dezvoltarea abilităților creative ale copiilor prin aplicațiile de pe tabletă -7
h. facilitarea procesului de îmbătrânire activă/57+IT -8
i. alt serviciu de bibliotecă -9
j. toate - 10
k. nu știu - 11
7. Indicați genul dvs. (Încercuiți varianta aleasă)

a. masculin -0
b. feminin -1
8. Indicați vârsta dvs. _________________________
9. Indicați ocupația dvs. (Încercuiți varianta aleasă)

a. Elev -1
b. Student -2
c. Angajat -3
d. Pensionar -4
e. Neangajat -5
10. Indicați câte cărți citiți (împrumutați) anual de la biblioteca publică_______________.
Variabilele ce vor constitui baza de date din SPSS vor fi: beneficiar, sursa informare,
frecvența, serviciul îndrăgit, nivelul satisfacției, serviciul recomandat, genul, vârsta, ocupația,
număr de cărți împrumutate. Acestea vor constitui baza de date UtilizatoriBibliotecă.
 Beneficiar – este o variabilă nominală, categorială, calitativă, nealternativă. Reflectă dacă

intervenientul este sau nu beneficiar al serviciilor modern de bibliotecă. Introducerea variabilei în
SPSS a necesitat o codificare: 1= „Da”; 2= „Nu”.
 Sursa de informare – este o variabilă nominală, categorială, calitativă, continuă, nealternativă.

Reflectă sursa din care intervenientul a aflat despre SMB, fiind introdusă codificarea în SPSS:
1=„bibliotecar”; 2=„vecini”; 3=„TV”; 4=„rețele de socializare”; 5=„nu știu” (nu cunoaște despre
SMB).

10
 Frecvența – este o variabilă ordinală, categorială, nealternativă. Reflectă frecvența de
vizite a intervenientului în bibliotecă, fiind introdusă codificarea în SPSS: 1=„1 dată pe
săptămână”; 2=„2 ori pe săptămână”; 3=„3 sau mai multe ori pe săptămână”.
 Serviciul îndrăgit – este o variabilă nominală, categorială, calitativă, continuă,

nealternativă. Reflectă serviciile de bibliotecă înfrăgite de intervenienți, fiind introdusă
codificarea în SPSS, prin enumerarea serviciilor oferite de bibliotecari în biblioteca publică.
 Nivelul satisfacției – este o variabilă ordinală, categorială, nealternativă, continuă, ce

reflectă satisfacția intervenientului de SMB, fiind introdusă codificarea în SPSS: 1=„foarte
bine”; 2=„bine”; 3=„mediu”; 4=„rău”.
 Serviciul recomandat – este o variabilă nominală, categorială, calitativă, continuă,

nealternativă. Reflectă serviciile de bibliotecă pe care intervenienții le-ar recomanda, fiind
introdusă codificarea în SPSS, prin enumerarea serviciilor mai preferate.
 Genul – este o variabilă nominală, categorială, calitativă, primară, nealternativă.

Variabila divide beneficiarii în funcție de vârstă, fiind introdusă codificarea în SPSS:
0=„masculin”; 1=„femenin”.
 Vârsta – este o variabilă de tip scale, cantitativă, numerică, alternativă, continuă,

discretă. Variabila descrie vârsta beneficiarilor, situația demografică a beneficiarilor serviciilor
de bibliotecă.
 Ocupația – este o variabilă nominală, categorială, calitativă, primară, nealternativă.

Variabila arată domeniul de ocupație al beneficiarilor, fiind introdusă codificarea în SPSS:
1=„elev”; 2=„student”; 3=„angajat”; 4=„pensionar”; 5=„neangajat”.
 Număr de cărți împrumutate – este o variabilă de tip scale, cantitativă, numerică,

alternativă, continuă, discretă. Variabila descrie situația de solicitare a beneficiarilor a cărților
din bibliotecă spre citire.
Pentru crearea bazei de date în SPSS au fost realizați următoarele acțiuni:

11
Figura 2.1/a. Definirea valorilor. Fereastra Data Editor – Foaia Variable View pentru baza
de date UtilizatoriBibliotecă.
Figura 2.1/b. Introducerea datelor. Fereastra Data Editor – Foaia Data View pentru baza de
date UtilizatoriBibliotecă.
2.2. Verificarea bazei de date prin depistarea outlierilor:

12
Atunci când efectuăm o analiză asupra unui set de date, esențial este eliminarea valorilor
anormale/aberante. Outlierii sunt anumite observații din setul de date folosit, ce înregistrează
valori aberante la nivelul unui eșantion în raport cu distribuirea lor de probabilitate. Outlierii
se pot depista în cazul variabilelor numerice prin intermediul graficelor.
A fost verificată normalitatea distribuției variabilelor „vârsta”, „număr cărți îmrumutate
anual”. A fost folosit Demersul: Analyze – Descriptive Statistics – Explore - Plots, outlierii
fiind depistați implicit.
Verificarea variabilei „VÂRSTA”:
Figura 2.2.A. Selectarea opțiunii Analyze – Descriptive Statistics – Explore
Figura 2.2.B. Diagrama boxplot pentru variabila numerică „VÂRSTA”

Interpretare: Outilierii reprezintă valorile mai mari decât Q3 + 1,5xIQR sau valori mai mici
decât Q1 - 1,5xIQR. Intervalul IQR este reprezentat grafic printr-un dreptunghi („cutie”).
Se observă că în interiorul său se află mediana reprezentată grafic printr-o linie orizontală
(intervalul de încredere este la 40). Intervalele (Xmin, Q1) și (Q3, Xmax) sunt reprezentate de
câte o linie ,trasată în continuarea dreptunghiului. Valorile aberante sunt reprezentate prin „* ”
În cazul dat nu avem valori aberante. Outlieri nu sunt.

13
Pentru variabila „NUMĂR CĂRȚI ÎMRUMUTATE ANUAL” s-au efectuat aceeași pași, s-a
folosit același Demers, numai că în căsuța Dependent list a fost aleasă variabila în cauză, după
cum urmează:
Figura 2.2.C. Selectarea opțiunii Analyze – Descriptive Statistics – Explore pentru variabila
„NUMĂR CĂRȚI ÎMRUMUTATE ANUAL”.
Figura 2.2.D. Diagrama boxplot pentru variabila numerică „NUMĂR CĂRȚI

ÎMRUMUTATE ANUAL”
Interpretare: În cazul variabile date la fel nu există outlieri.

14
2.3. Verificarea normalității distribuțiilor:
Normalitatea distribuţiilor variabilelor se verifică folosindu-se procedeele grafice Q-Q Plot,
P-P Plot, Boxplot, histograma, testul Kolmogorov-Smirnov-Lilliefors.
A fost folosit Demersul: Analyze – Descriptive Statistics – Q-Q Plots la Variables se introduce
variabila de analizat, iar la Test Distribution se alege Normal.
Pentru cele două variabile numerice rezultatele sunt următoarele:
Pentru variabila „Q8 vârsta”:
Figura 2.3.A. Q-Q Plots pentru variabila numerică „Q8 vârsta”.

Interpretare: Se observă că avem puncte deviate de la abcisă, deși majoritatea nu sunt deviate, ceea ce
indică o distribuție ce se apropie mai mult de o distribuție normală.
Pentru variabila „Q10 număr cărți împrumutate anual”:
Figura 2.3.B. Q-Q Plots pentru variabila numerică „Q10 număr cărți împrumutate anual”.
Interpretare: Se observă că avem puncte deviate de la abcisă, deși majoritatea nu sunt deviate, ceea ce
indică o distribuție ce se apropie mai mult de o distribuție normală.

15
CAPITOLUL III. DESCRIEREA STATISTICĂ A DISTRIBUȚIILOR UNIVARIATE
3.1. Analiza statistică univariată a variabilelor categoriale
Cercetarea în cauză conține următoarele variabile categoriale: beneficiar, sursa de informare,

frecvența, serviciul îndrăgit, nivelul satisfacției, serviciul recomandat, genul și ocupația.
Variabilele vor fi reprezentate cu ajutorul diagramelor pie chart și a diagramelor în bare.
În SPSS a fost folosit Demersul: Analyze – Descriptive Statistics – Frequencies:
Pașii efectuați pentru analiza statistică univariată a variabilei categoriale „BENEFICIAR”:
Figura 3.1.A. Selectarea opțiunii Analyze – Descriptive Statistics – Frequencies.
Figura 3.1.B. Selectarea variabilei „BENEFICIAR” și a tipului graficului.

Astfel, se obțin următoarele rezultate:
Sunteți beneficiar al serviciilor moderne livrate de bibliotecă?
Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Valid da 115 94,3 94,3 94,3
nu 7 5,7 5,7 100,0
Total 122 100,0 100,0
Figura 3.1.C. Reprezentarea procentuală a beneficiarilor serviciilor moderne de bibliotecă.

16
Figura 3.1.D. Reprezentarea procentuală a beneficiarilor serviciilor moderne de bibliotecă.
Interpretare: În figurile 3.1.C. și 3.1.D. se observă că cele mai multe personae cercetate
(94,3% sau 115 persoane) sunt beneficiare a serviciilor moderne de bibliotecă și numai 7
persoane din 122 intervievate sau 5,7% nu sunt beneficiari ai serviciilor menționate, deci nu
cunosc despre ele. Menționăm că numărul ridicat al respondenților, care au declarant că sunt
beneficiari ai SMB, concluzionează că Biblioteca Municipală oferă servicii calitative,
interesante și solicitate de cititorii bălțeni.
Același Demers în SPSS a fost folosit și în cercetarea statistică a celorlalte variabile

categoriale, fiind obținute următoarele rezultate:
 variabila „SURSA DE INFORMARE”
De unde ați aflat despre serviciile moderne livrate la bibliotecă?
Cumulative
Frequency Percent Valid Percent Percent
Valid bibliotecar 86 70,5 70,5 70,5
vecini 11 9,0 9,0 79,5
TV 4 3,3 3,3 82,8
rețele de socializare 14 11,5 11,5 94,3
nu știu 7 5,7 5,7 100,0
Total 122 100,0 100,0
Figura 3.1.E. Reprezentarea procentuală a sursei de informare despre SMB.

17
Figura 3.1.F. Reprezentarea procentuală a sursei de informare despre SMB.
Interpretare: În figurile 3.1.E. și 3.1.F. se observă că dintre cei 122 respondenți au aflat despre
serviciile moderne de bibliotecă în felul următor:
 de la bibliotecari: 86 persoane sau 70,5%;
 de la vecini: 11 persoane sau 9%;
 de la televizor: 4 persoane sau 3,3%;
 din rețele de socializare: 14 persoane sau 11,5%;
 nu cunosc despre SMB: 7 persoane sau 5,7%.
Astfel, am putea menționa că despre SMB bălțenii pot afla din mai multe surse de informare, pe
când cel mai des sunt informați de bibliotecar. Însă, și celelalte surse au fost importante pentru
promovarea SMB desfășurate în biblioteca publică municipală.
 variabila „FRECVENȚA”
De câte ori frecventați biblioteca?
1 dată pe săptămână 49 40,2 40,2 40,2
2 ori pe săptămână 50 41,0 41,0 81,1
3 sau mai multe ori pe săptămână 23 18,9 18,9 100,0
122 100,0 100,0
Figura 3.1.G. Reprezentarea procentuală a frecvenței BMB „Eugeniu Coșeriu”.

18
Figura 3.1.H. Reprezentarea procentuală a frecvenței BMB „Eugeniu Coșeriu”.
Interpretare: În figurile 3.1.G. și 3.1.H. se observă că dintre cei 122 frecventează biblioteca:
 o data pe săptămână: 49 persoane sau 40,2%;
 de 2 ori pe săptămână: 50 persoane sau 41%;
 3 sau mai multe ori pe săptămână: 23 persoane sau 18,9%.
Astfel, concluzionăm că 73 persoane din 122 frecventează biblioteca publică municipală de
cel puțin 2 ori pe săptămână.
 variabila „SERVICIUL ÎNDRĂGIT”
Numiți un serviciu de bibliotecă de care ați beneficiat și l-ați îndrăgit?
e-Guvernare 10 8,2 8,2 8,2

Încadrare în câmpul muncii 4 3,3 3,3 11,5
Sănătate 5 4,1 4,1 15,6
Comunicare și socilalizare 5 4,1 4,1 19,7
Formarea competențelor IT 31 25,4 25,4 45,1
Educație mediatică 6 4,9 4,9 50,0
Dezvoltarea abilităților pe tabletă 3 2,5 2,5 52,5
Facilitarea procesului de îmbătrânire

5 4,1 4,1 56,6
57+IT
Alt serviciu de bibliotecă 42 34,4 34,4 91,0
Nici unul 11 9,0 9,0 100,0
122 100,0 100,0
Figura 3.1.I. Reprezentarea procentuală a SMB îndrăgite de beneficiari.

19
Figura 3.1.Î. Reprezentarea procentuală a SMB îndrăgite de beneficiari.
Interpretare: În figurile 3.1.I. și 3.1.Î. se observă că dintre cei 122 au menționat ca

servicii îndrăgite:
 e-Guvernare: 10 persoane sau 8,2%;
 încadrare în câmpul muncii: 4 persoane sau 3,3%;
 sănătate: 5 persoane sau 4,1%;
 comunicare și socializare: 5 persoane sau 4,1%;
 formarea competențelor IT: 31 persoane sau 25,4%;
 educație mediatică: 6 persoane sau 4,9%;
 dezvoltarea abilităților pe tabletă: 3 persoane sau 2,5%;
 facilitarea procesului de îmbătrânire 57+IT: 5 persoane sau 4,1%;
 alt serviciu de bibliotecă: 42 persoane sau 34,4%;
 nici un serviciu: 11 persoane sau 9%.
Astfel, concluzionăm că din serviciile indicate în chestionar din 122 persoane cel mai
îndrăgit serviciu este „formarea competențelor IT”.
 variabila „NIVELUL SATISFACȚIEI”

În ce măsură ați rămas mulțumit de serviciile de bibliotecă utilizate?
Foarte bine 88 72,1 72,1 72,1
31 25,4 25,4 97,5
mediu 2 1,6 1,6 99,2
1 ,8 ,8 100,0
122 100,0 100,0
Figura 3.1.J. Reprezentarea procentuală a nivelului de satisfacție a beneficiarilor de SMB.

20
Figura 3.1.K. Reprezentarea procentuală a nivelului de satisfacție a beneficiarilor de SMB.
Interpretare: În figurile 3.1.J. și 3.1.K. se observă că dintre cei 122 au menționat satisfacția
vis-à-vis de SMB prestate în biblioteca publică municipală, după cum urmează:
 foarte bine: 88 persoane sau 72,1%;
 bine: 31 persoane sau 25,4%;
 mediu: 2 persoane sau 1,6%;
 rău: 1 persoane sau 0,8%;
Astfel, concluzionăm că serviciile prestate de bibliotecă au solicitare foarte mare, și aproape
toți respondenții sunt mai mult decât satisfăcuți de SMB prestate în biblioteca publică
municipală.
 variabila „SERVICIUL RECOMANDAT”
Care sunt serviciile pe care le-ați recomanda vecinilor, prietenilor sau colegilor?
e-Guvernare 7 5,7 5,7 5,7
Încadrarea în câmpul muncii 3 2,5 2,5 8,2
Sănătate 8 6,6 6,6 14,8
Comunicare și socializare 1 ,8 ,8 15,6
Formarea competențelor IT 32 26,2 26,2 41,8
Educația mediatică 7 5,7 5,7 47,5
Dezvoltarea abilităților pe tabletă 6 4,9 4,9 52,5
Facilitarea procesului de îmbătrânire

1 ,8 ,8 53,3
57+IT
Alt serviciu de bibliotecă 31 25,4 25,4 78,7
13 10,7 10,7 89,3
Nu știu 13 10,7 10,7 100,0

21
122 100,0 100,0
Figura 3.1.L. Reprezentarea procentuală a serviciilor moderne de bibliotecă care ar fi recomandate

de beneficiarii acestor servicii.
Figura 3.1.M. Reprezentarea procentuală a serviciilor moderne de bibliotecă care ar fi

recomandate de beneficiarii acestor servicii.
Interpretare: În figurile 3.1.L. și 3.1.M. se observă că dintre cei 122 au menționat ca serviciu ce
l-ar recomanda:
 e-Guvernare: 7 persoane sau 5,7%;
 încadrare în câmpul muncii: 3 persoane sau 2,5%;
 sănătate: 8 persoane sau 6,6%;
 comunicare și socializare: 1 persoane sau 0,8%;
 formarea competențelor IT: 32 persoane sau 26,2%;
 educație mediatică: 7 persoane sau 5,7%;
 dezvoltarea abilităților pe tabletă: 6 persoane sau 4,9%;
 facilitarea procesului de îmbătrânire 57+IT: 1 persoane sau 0,8%;
 alt serviciu de bibliotecă: 31 persoane sau 25,4%;
 toate: 13 persoane sau 10,7%;
 nu știe: 13 persoane sau 10,7%.
Astfel, concluzionăm că din serviciile indicate în chestionar cei mai mulți respondenți ar
recomanda serviciul modern de bibliotecă „formarea competențelor IT”.

22
 variabila „GENUL”
Indicați genul dvs.
masculin 37 30,3 30,3 30,3
feminin 85 69,7 69,7 100,0
122 100,0 100,0
Figura 3.1.N. Reprezentarea procentuală a respondenților după gen / masculine și femenin.
Figura 3.1.O. Reprezentarea procentuală a respondenților după gen / masculine și femenin.

Interpretare: În figurile 3.1.N. și 3.1.O. se observă că dintre cei 122:
 37 persoane sau 30,3% sunt de gen „masculin”;
 85 persoane sau 69,7% sunt de gen „femenin”.
Astfel, concluzionăm că cel mai mult biblioteca publică municipală este frecventată de
persoane de gen „femenin”, deci bărbații sunt mai pasivi în frecvența bibliotecii publice.
 variabila „OCUPAȚIA”
Indicați ocupația dvs.
37 30,3 30,3 30,3
Student 9 7,4 7,4 37,7
Angajat 43 35,2 35,2 73,0
Pensionar 26 21,3 21,3 94,3
Neangajat 7 5,7 5,7 100,0
122 100,0 100,0
Figura 3.1.P. Reprezentarea procentuală a respondenților după ocupație.

23
Figura 3.1.Q. Reprezentarea procentuală a respondenților după ocupație.
Interpretare: În figurile 3.1.P. și 3.1.Q. se observă că dintre cei 122:
 37 persoane sau 30,3% sunt „elevi”;
 9 persoane sau 7,4% sunt „studenți”;
 43 persoane sau 35,2% sunt „angajați în câmpul muncii”;
 26 persoane sau 21,3% sunt „pensionari”;
 7 persoane sau 5,7% sunt „neangajați în câmpul muncii”.
Astfel, concluzionăm că biblioteca publică municipală este frecventată de persoane cu divers

statut.
3.2. Analiza statistică univariată a variabilelor numerice

Cercetarea în cauză conține următoarele variabile numerice: vârsta, număr de cărți
împrumutate.
În SPSS a fost folosit Demersul: Analyze – Descriptive Statistics – Frequencies, doar că în
cazul dat se vor bifa toți indicatorii din Statistics, iar la Chart se va alege Histograms:
Pașii efectuați pentru analiza statistică univariată a variabilelor numerice „NUMĂR DE
CĂRȚI ÎMPRUMUTATE”:

24
Figura 3.2.A. Selectarea opțiunii Analyze – Descriptive Statistics – Frequencies, a variabilei și
bifarea indicatorilor Statistics.
Figura 3.2.B. Selectarea opțiunii Histogram.

Statistics
Indicați câte cărți citiți anual?
N Valid 122
Missing 0
Mean 18,85
Std. Error of Mean 1,007
Median 20,00
Mode 10
Std. Deviation 11,118
Variance 123,614
Skewness ,362
Std. Error of Skewness ,219
Kurtosis -,685
Std. Error of Kurtosis ,435
Range 48
Minimum 2

25
Maximum 50
Sum 2300
Percentiles 10 5,00
20 8,60
25 9,00
30 10,00
40 12,00
50 20,00
60 25,00
70 26,00
75 28,00
80 28,00
90 30,00
Cumulative
Valid 2 2 1,6 1,6 1,6
3 4 3,3 3,3 4,9
4 1 ,8 ,8 5,7
5 8 6,6 6,6 12,3
6 3 2,5 2,5 14,8
7 2 1,6 1,6 16,4
8 4 3,3 3,3 19,7
9 8 6,6 6,6 26,2

10 16 13,1 13,1 39,3
12 3 2,5 2,5 41,8
14 1 ,8 ,8 42,6
15 5 4,1 4,1 46,7
20 11 9,0 9,0 55,7
21 1 ,8 ,8 56,6
23 1 ,8 ,8 57,4
24 1 ,8 ,8 58,2
25 10 8,2 8,2 66,4
26 6 4,9 4,9 71,3
27 4 3,3 3,3 74,6
28 8 6,6 6,6 81,1
29 3 2,5 2,5 83,6
30 9 7,4 7,4 91,0
35 3 2,5 2,5 93,4

26
36 1 ,8 ,8 94,3
38 2 1,6 1,6 95,9
40 2 1,6 1,6 97,5
42 1 ,8 ,8 98,4
47 1 ,8 ,8 99,2
50 1 ,8 ,8 100,0
Total 122 100,0 100,0
Figura 3.2.C. Reprezentarea grafică a Numărului de cărți citite anual de la biblioteca publică.
Interpretare: În tabelele atașate Figurii 3.2.C. se observă următoarele:
 𝒙 (mediu) - Conform datelor obținute în figura 3.2.C se poate de menționat că numărul
mediu de cărți împrumutate anual este de 18,85.
 Me - 50% dintre respondenți citesc/împrumută de la BPM cel mult 20 cărți, iar 50%
dintre respondenți cel puțin 20 cărți.
 Mo - Valoarea cea mai des întâlnită în cazul variabilei este de 10.
s - În medie cantitatea de cărți împrumutate anual de către beneficiar se abate de la medie cu
±11,118.
Din rezultatele obținute putem menționa că distribuția este asimetrică.
Minim sunt împrumutate 2 cărți, maxim 50 cărți.
Q1 - 25% dintre respondenți citesc/împrumută de la BPM cel puțin 9 cărți, iar 75 % dintre
respondenți citesc/împrumută de la BPM cel mult 9 cărți.

27
Q2=Me - 50 % dintre respondenți citesc/împrumută de la BPM cel mult 20 cărți, iar 50% dintre
respondenți cel puțin 2 cărți.
Q3 - 75% dintre respondenți citesc/împrumută de la BPM cel puțin 28 cărți, iar 25% dintre
respondenți cel mult 28 cărți.
 variabila „VÂRSTA”
Statistics
Indicați vârsta dvs.
N Valid 122
Missing 0
Mean 39,61
Std. Error of Mean 1,659
Median 40,00
Mode 16
Variance 335,875
Skewness ,071
Std. Error of Skewness ,219
Kurtosis -1,439
Std. Error of Kurtosis ,435
Range 57
Minimum 14
Maximum 71
Sum 4833
Percentiles 10 16,00
20 18,00
25 21,00
30 25,90
40 28,20
50 40,00
60 48,00
70 52,00
75 56,25
80 59,00
90 64,00
Indicați vârsta dvs.
Cumulative
Valid 14 1 ,8 ,8 ,8
15 7 5,7 5,7 6,6
16 11 9,0 9,0 15,6
18 6 4,9 4,9 20,5

28
19 3 2,5 2,5 23,0
21 4 3,3 3,3 26,2
23 1 ,8 ,8 27,0
24 1 ,8 ,8 27,9
25 2 1,6 1,6 29,5
26 5 4,1 4,1 33,6
27 6 4,9 4,9 38,5
28 2 1,6 1,6 40,2
29 3 2,5 2,5 42,6
31 1 ,8 ,8 43,4
37 1 ,8 ,8 44,3
38 6 4,9 4,9 49,2
40 2 1,6 1,6 50,8
43 2 1,6 1,6 52,5
45 2 1,6 1,6 54,1
46 1 ,8 ,8 54,9
47 2 1,6 1,6 56,6
48 6 4,9 4,9 61,5
49 6 4,9 4,9 66,4
50 1 ,8 ,8 67,2
51 1 ,8 ,8 68,0
52 4 3,3 3,3 71,3
53 1 ,8 ,8 72,1
54 1 ,8 ,8 73,0
56 3 2,5 2,5 75,4

57 1 ,8 ,8 76,2
58 4 3,3 3,3 79,5
59 4 3,3 3,3 82,8
60 1 ,8 ,8 83,6
61 3 2,5 2,5 86,1
62 1 ,8 ,8 86,9
63 2 1,6 1,6 88,5
64 4 3,3 3,3 91,8
67 1 ,8 ,8 92,6
68 3 2,5 2,5 95,1
69 5 4,1 4,1 99,2
71 1 ,8 ,8 100,0
Total 122 100,0 100,0

29
Figura 3.2.D. Reprezentarea grafică a Vârstei beneficiarilor intervievați.
Interpretare: În tabelele atașate Figurii 3.2.D. se observă următoarele:
 𝒙 (mediu) - Conform datelor obținute în figura 3.2.C se poate de menționat că vârsta
medie a respondenților este de 39,61 de ani.
 Me - 50% dintre respondenți au vârsta de cel mult 40 ani, iar 50% dintre respondenți cel
puțin 40 ani.
 Mo - Valoarea cea mai des întâlnită în cazul variabilei este de 16.
s - În medie vârsta respondenților se abate de la medie cu ±18,327.
Din rezultatele obținute putem menționa că distribuția este asimetrică, deoarece Me > x(mediu).
Coeficientul de boltire Kurtosis demonstrează că variabila are o distribuție normală
leptocurtică.
Minim respondenții au 14 ani, maxim 71 de ani.
Q1 - 25% dintre beneficiarii bibliotecii/respondenți ai cercetării/ au cel puțin 21 ani, iar 75 %
dintre respondenți au cel mult 21 ani.
Q2=Me - 50% dintre beneficiarii bibliotecii/respondenți ai cercetării/ au cel mult 40 ani, iar
50% dintre respondenți cel puțin vârsta de 40 ani.
Q3 - 75% dintre beneficiarii bibliotecii/respondenți ai cercetării/ au cel puțin 56 ani, iar 25 %
din respondenți - cel mult 56 ani.
CAPITOLUL IV. ESTIMAREA ȘI TESTAREA MEDIEI

30
Estimarea este procedeul, prin care se generalizează rezultatele observate pe un eşantion
la nivelul populaţiei din care este extras, aflându-se valoarea unui parametru. Estimarea poate fi
punctuală sau prin interval de încredere. Conform cerințelor proiectului în cauză estimarea s-a
efectuat prin intervalul de încredere.
4.1. Estimarea mediei prin interval de încredere

În SPSS intervalul de încredere se stabilește conform Demersului: Meniul Analyze –
Descriptives Statistics – Explore.
Figura 4.1.A. Demersul Analyze – Descriptives Statistics – Explore.
Figura 4.1.B. Definirea variabilei dependente – alegerea nivelului de încredere.

 variabila „NUMĂR DE CĂRȚI ÎMPRUMUTATE”:
Descriptives

31
Statistic Std. Error
Indicați câte cărți citiți anual? Mean 18,85 1,007
95% Confidence Interval for Lower Bound 16,86

Mean Upper Bound 20,85
5% Trimmed Mean 18,42
Median 20,00
Variance 123,614
Minimum 2
Maximum 50
Range 48
Interquartile Range 19
Skewness ,362 ,219
Kurtosis -,685 ,435
Tabelul 4.1.C. Descriptives Număr de cărți împrumutate (95% încredere).

Interpretare: Cu un risc de 5% se poate afirma că numărul de cărți citite anual de respondenți
este cuprinsă în limitele intervalului 16,86 cărți - 20,85 cărți.
Descriptives
Indicați câte cărți citiți anual? Mean 18,85 1,007

Median 20,00
Variance 123,614
Minimum 2
Maximum 50
Range 48
Skewness ,362 ,219
Kurtosis -,685 ,435
Tabelul 4.1.D. Descriptives Număr de cărți împrumutate (99% încredere).

Interpretare: Cu o probabilitate de 99% se poate afirma că numărul de cărți citite anual de
respondenți este cuprinsă în limitele intervalului 16,22 cărți - 21,49 cărți.
 variabila „VÂRSTĂ”:
Descriptives

32
Indicați vârsta dvs. Mean 39,61 1,659

Median 40,00
Variance 335,875
Minimum 14
Maximum 71
Range 57
Skewness ,071 ,219
Kurtosis -1,439 ,435
Tabelul 4.1.E. Descriptives Vârstă (95% încredere).

Interpretare: Cu un risc de 5% se poate afirma că vârsta beneficiarilor bibliotecii publice
municipale/ respondenți ai cercetării/ este cuprinsă în limitele intervalului 36,33 ani - 42,90 ani.
Descriptives
Indicați vârsta dvs. Mean 39,61 1,659

Median 40,00
Variance 335,875
Minimum 14
Maximum 71
Range 57
Skewness ,071 ,219
Kurtosis -1,439 ,435
Tabelul 4.1.F. Descriptives Vârstă (99% încredere).

Interpretare: Cu un risc de 1% se poate afirma că vârsta beneficiarilor bibliotecii publice
municipale/ respondenți ai cercetării/ este cuprinsă în limitele intervalului 35,27 ani - 43,96 ani.
4.2. Testarea egalității unei medii cu o valoare specificată

Testarea mediei cu o valoare specificată a fost realizată, fiind utilizat procedeul
One-Sample T Test. Acest lucru presupune parcurgerea demersului: Analyze – Compare

33
Means – One-Sample T Test. Se va analiza dacă valoarea medie avariației diferă sau nu de
0.
Figura 4.2.A. Selectarea Demersului Analyze – Compare Means – One-Sample T Test.
Figura 4.2.B. Selectarea Selectarea variabilei și valorii One-Sample T Test.

 variabila „VÂRSTĂ”:
Componenţa utilizatorilor Bibliotecii conform vârstei în anul 2018 se reprezintă în felul următor
(din raportul bibliotecii pentru anul 2018):
copii până la 16 ani - 46,5%

tineri (17 - 34 ani) - 31,3 %
adulți (35 - 64 ani) - 15,6 %
vârstnici (după 65) - 6,6%
Formularea ipotezelor:
Ho: 𝜇 = 𝜇 0 (Nu există diferențe între vârsta medie a beneficiarilor conform statisticii BMB
„Eugeniu Coșeriu” în anul 2018 și suma vârsta medie a respondenților cercetării date)

34
H1: 𝜇 ≠ 𝜇 0 (Există diferențe între vârsta medie a beneficiarilor conform statisticii BMB „Eugeniu
Coșeriu” în anul 2018 și suma vârsta medie a respondenților cercetării date)
Regula de decizie:
Dacă sig.>α se acceptă ipoteza Ho;
Dacă sig<α se acceptă ipoteza H1.
One-Sample Statistics
N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
Indicați vârsta dvs. 122 39,61 18,327 1,659

Tabelul 4.2.D. One sample Statistics pentru vârsta medie a respondenților.
One-Sample Test
Test Value = 0
95% Confidence Interval of the

Difference
t df Sig. (2-tailed) Mean Difference Lower Upper
Indicați vârsta dvs. 23,875 121 ,000 39,615 36,33 42,90
Tabelul 4.2.E. One sample Test pentru vârsta medie a respondenților.
Interpretare: În conformitate cu rezultatele obținute în tabelul One-Sample-Test, se poate

menționa că sig = 0,000 este mai mic decât valoarea riscului asumat, în această situație se
identifică faptul că există diferențe semnificative între vârsta medie a respondenților cercetării
(39,61 ani) și vârsta medie a benefiarilor bibliotecii conform statisticii anului 2018.
4.3. Testarea egalității mediilor a două populații

Testarea egalității a două medii s-a realizat prin intermediul instrumentului Independent –
Samples T test, care se regăsește în meniul Analyze - Compare Means.
Figura 4.3.A. Demersul Analyze - Compare Means - Independent - Samples T test.

35
Figura 4.3.B. Selectarea variabilei, definirea variabilei criteriu.
 Variabila „VÂRSTA” - Variabila „Genul”
Formularea ipotezelor:
Ho: Cele două populații au varințe egale
H1: Cele două populații nu au varianțe egale
Group Statistics
Indicați genul dvs. N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
Indicați vârsta dvs. masculin 37 37,95 19,421 3,193
feminin 85 40,34 17,900 1,942
Tabelul 4.3.C. Group Statistics pentru vârsta medie a respondenților vs Genul respondenților.
Tabelul 4.3.D. Group Statistics pentru vârsta medie a respondenților vs Genul respondenților.
Interpretare: În conformitate cu rezultatele obținute în tabelul 4.3.C. se observă că
respondenții (total 37 bărbați) de gen masculin au o vârstă medie de 37,95 ani, iar respondenții
de gen femenin (total 85 femei) au o vârstă medie de 40,34 ani. Concluzionăm că respondenții
de gen femenin au o vârstă medie mai mare cu circa 3 ani decât respondenții bărbați.
Conform tabelului 4.3.D., sig =0,524 este mai mare decât α= (0,05) se utilizează varianțe
reunite. În acest caz nivelul de semnificație (0,641) al testului t >0,05, ceea ce semnifică faptul
că vârsta medie a beneficiarilor nu diferă semnificativ în funcție de genul persoanei.
4.4. Testarea egalității mediilor a trei și mai multe populații (ANOVA)

36
Pe a compara 3 sau mai multe grupe sau populații, cu scopul de a verifica dacă există
diferențe semnificative între acestea, este folosit procedeul ANOVA, un procedeu de analiză a
variației în funcție de sursa acesteia.
Testarea egalității mediilor a 3 sau mai multe populații s-a efectuat prin utilizarea procedeul
One–Way ANOVA. Acest lucru presupune parcurgerea demersului: Analyze – Compare Means – One
– Way ANOVA.
Figura 4.4.A. Selectarea Demersului Analyze – Compare Means – One – Way ANOVA.
Figura 4.4.B. Selectarea variabilei dependente și a factorului de influență.
 Variabila „NUMĂR DE CĂRȚI CITITE” vs Variabila „VÂRSTA”

37
Tabelul 4.4.1. Descriptives Număr de cărți citite anual.
Test of Homogeneity of Variances

Levene Statistic df1 df2 Sig.
1,962 25 81 ,012
Tabelul 4.4.2. Test of Homogeneity of Variances Număr de cărți citite anual.
Interpretare: Valoarea Sig.= 0,012 în cadrul testului Levene este mai mică ca valoarea α= (0,05),
ceea ce sugerează faptul că varianțele pentru cele 41 grupe de vârstă diferă. În aceste condiții este
încălcată restricția de homoscedasticitate, nu se poate aplica ANOVA.
ANOVA

38
Sum of Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 7085,041 40 177,126 1,822 ,011

Within Groups 7872,303 81 97,189
Total 14957,344 121
Tabelul 4.4.3. ANOVA pentru variabila Număr de cărți citite anual.
 Variabila „NUMĂR DE CĂRȚI CITITE” vs Variabila „FRECVENȚA”
Tabelul 4.4.4. Descriptives pentru variabila Frecvență și tabelul ANOVA.
Test of Homogeneity of Variances

Levene Statistic df1 df2 Sig.
1,466 2 119 ,235
Tabelul 4.4.5. Test of Homogeneity of Variances pentru variabila Frecvență.
Interpretare: Valoarea Sig. (0,235) a testului Levene este mai mare ca valoarea α (0,05). Acest
fapt confirmă respectarea condiției de homoscedasticitate, fiind posibilă aplicarea testului
ANOVA.
𝐻0: 𝜇1=𝜇2=⋯= 𝜇𝑘 (mediile populațiilor sunt egale)
𝐻1: 𝜇1≠𝜇2≠⋯≠ 𝜇𝑘 (mediile a cel puțin două populații sunt diferite)
ANOVA

39
Between Groups 65,049 2 32,525 ,260 ,772

Within Groups 14892,295 119 125,145
Total 14957,344 121
Tabelul 4.4.6. ANOVA pentru variabila Număr de cărți citite anual.
Robust Tests of Equality of Means

Statistica df1 df2 Sig.
Welch ,324 2 64,238 ,725

Brown-Forsythe ,281 2 106,500 ,756
a. Asymptotically F distributed.
Tabelul 4.4.7. Robust Tests of Equality of Means pentru variabila Număr de cărți citite anual.
Interpretare: Valoarea Sig. (0,772) a testului Levene este mai mare ca valoarea α (0,05).
Conform acestui fapt ipoteza de egalitate a mediilor pe grupe nu se respinge, deci grupele de
frecvență nu diferă semnificativ în raport numărul de cărți citite anual și frecvența bibliotecii de
către respondenți. Cu un risc de 5% se afirmă faptul că populațiile nu diferă statistic.
CAPITOLUL V. ANALIZA LEGĂTURILOR STATISTICE
5.1. Analiza statistică a gradului de asociere dintre două variabile

40
Două (sau mai multe) variabile sunt asociate dacă, în distribuţia comună a variabilelor,
anumite grupuri de valori au probabilităţi mai mari de realizare simultană decât alte grupuri de valori.
Cu alte cuvinte, dacă o variabilă ia o valoare, atunci celelalte variabile vor lua, cu probabilităţi mai
mari, valori determinate de valoarea primei variabile. Se observă astfel că, în analiză, una dintre
variabile joacă rolul de variabilă dependent, iar cealaltă (sau celelalte) joacă rolul de variabilă
independentă (variabile independente). Denumirile (ca şi rolurile) sunt relative, doar necesităţile şi
posibilităţile cercetătorului stabilind rolul fiecărei variabile. Un aspect al problemei este evidenţierea
asocierii şi alt aspect este evaluarea gradului de asociere.
Asocierea se testează pentru a verifica dacă există relație între variabile nominale
categoriale.
Problemă: Există asociere între GENUL respondenților și SERVICIUL modern de bibliotecă
ÎNDRĂGIT?
Astfel, cele 2 variabile fiind categoriale, este necesar de rezolvat problema prin Analiza de
asociere. A fost realizat tabelul de asociere. În SPSS a fost efectuat Demersul: Analyze –
Descriptives Statistics – Crosstabs. La opțiunea Statistics se bifează Chi – Square.
Figura 5.1.A. Caseta de dialog prin care a fost selectat Demersul: Analyze – Descriptives
Statistics – Crosstabs.
Figura 5.1.B. Caseta de dialog prin care au fost selectate variabilele cercetate.
Case Processing Summary
Cases
Valid Missing Total

41
N Percent N Percent N Percent
Indicați genul dvs. * Numiți

un serviciu de bibliotecă de
122 100,0% 0 0,0% 122 100,0%
care ați beneficiat și l-ați
îndrăgit?
Tabelul 5.1.1. Tabel cu statistici asupra rezultatelor obținute în Case Processing Summary
pentru variabila Genul în asociere cu variabila Serviciul îndrăgit.
Tabelul 5.1.2. Indicați genul dvs. * Numiți un serviciu de bibliotecă de care ați beneficiat și l-
ați îndrăgit? Crosstabulation.
Chi-Square Tests
Asymp. Sig. (2-

Value df sided)
Pearson Chi-Square 9,469a 9 ,395

Likelihood Ratio 12,046 9 ,211
Linear-by-Linear Association ,649 1 ,420
N of Valid Cases 122
a. 14 cells (70,0%) have expected count less than 5. The minimum

expected count is ,91.
Tabelul 5.1.1. Rezultatul obținut în Chi-Square Tests pentru variabila Genul în asociere cu
variabila Serviciul îndrăgit.
Ipotezele:
H0 – Nu există legătură semnificativă între Genul respondenților și Serviciul îndrăgit.
H1 – Există legătură semnificativă între Genul respondenților și Serviciul îndrăgit.
Interpretare: În cazul respectiv Sig. (0,395) este mai mare comparativ cu riscul α (0,05) ceea
ce confirmă ipoteza alternativă și anume inexistența unei relații/asocieri între variabilele
cercetate. Astfel, putem declara că nu există legătură semnificativă între Genul respondenților
și Serviciul îndrăgit.
5.2. Analiza de corelație

Prin corelație statistică se înțelege intensitatea și direcția legăturii statistice dintre două sau
mai multe variabile.

42
Statistica dispune de mai multe metode de studiere a dependențelor dintre două sau mai multe
variabile. Printre acestea sunt și Corelația și Analiza de regresie. Se studiază dependența dintre o
variabilă rezultativă (Y), numită și dependentă, și una sau mai multe variabile independente (X). Cu
toate că pot corela între ele variabile de diferite tipuri, chiar și cele nominale, cele mai expresive
exemple de corelație le găsim în cazul variabilelor numerice.
Pentru a fectua analiza corelațională menționată a fost utilizat în SPSS Demersul: Analyze –
Correlate – Bivariate pentru a studia dependența între variabilele numerice
VÂRSTA ȘI NUMĂRUL DE CĂRȚI ÎMPRUMUTATE
Figura 5.2.A. Caseta de dialog pentru Demersul: Analyze – Correlate – Bivariate.
Figura 5.2.B. Caseta de dialog pentru selectarea variabilelor numerice.
Correlations
Indicați vârsta Indicați câte cărți

dvs. citiți anual?
Indicați vârsta dvs. Pearson Correlation 1 -,473**

43
Sig. (2-tailed) ,000
N 122 122
**
Indicați câte cărți citiți anual? Pearson Correlation -,473 1
Sig. (2-tailed) ,000
N 122 122
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2-tailed).
Figura 5.2.C. Tabel cu statistici asupra rezultatelor obținute în urma calculării corelației
liniare.
Interpretare: În SPSS după lansarea comenzii Analyze – Correlate - Bivariate, introducerea în
câmpurile respective a variabilelor ce se analizează, alegerea coeficientului de corelație ce va fi
calculat (Pearson, în cazul nostru) și tastarea butonului de comandă OK obținem rezultatul din
Figura 13.3. Coeficientul de corelație liniară Pearson calculat (-0,473) demonstrează o corelație
slabă indirectă (invers proporțională) între variabilele studiate.
5.3. Analiza de regresie

Pentru a vedea care este legitatea de dependență a variabilelor, am apelat la analiza de
regresie, care ne arată cum (în ce formă sau după ce formulă) o variabilă este dependentă de o
altă variabilă (sau de alte variabile).
Activitatea desfășurată pentru obținerea unui model statistic al corelației se numește
analiză de regresie. Scopul principal al acestei activități este de a identifica relația matematică
dintre o variabilă dependentă și una sau mai multe variabile independente. Regresia statistică
este folosită pentru modelarea legăturilor statistice dintre variabile. Modelele construite prin
regresie pot fi folosite apoi la realizarea de predicții (prognoze) statistice.
Pentru a fectua analiza de regresie în cadrul cercetării menționate a fost utilizat în SPSS
Demersul: Analyze – Regression – Linear pentru variabilele
NUMĂRUL DE CĂRȚI ÎMPRUMUTATE ȘI VÂRSTA

44
Figura 5.1.A. Caseta de dialog pentru Demersul: Analyze – Regression – Linear.
Figura 5.3.B. Caseta de dialog pentru selectarea variabilelor numerice pentru calcularea
analizei de regresie liniare.
Rezultatul executării acestei comenzi sunt cei doi coeficienți ai dreptei de regresie, evidențiați
în Figura 5.3.C. = 30,226 și a + -0,287.
Coefficientsa
Standardized
Unstandardized Coefficients Coefficients
Model B Std. Error Beta t Sig.
1 (Constant) 30,226 2,128 14,204 ,000
Indicați vârsta dvs. -,287 ,049 -,473 -5,885 ,000
a. Dependent Variable: Indicați câte cărți citiți anual?
Figura 5.3.C. Tabel cu statistici asupra rezultatelor obținute în urma calculării regresiei
liniare.
Estimarea punctuală
Ecuția de regresie conform tabelului Coefficients este următoarea:
Y= 30,226 + -0,287X
b0= 30,226
Interpretare: Valoarea dată reprezintă estimația punctuală a parametrului b0 . Deci, ea prezintă
constanta sau termenul liber al modelului. Putem spune că valoarea medie a variabilei dependente
”Numărul de cărți împrumutate” este egală cu 30,226, atunci când valoarea variabilei
independente ”Vârsta respondentului” este egală cu 0.
b1= -0,287
Interpretare: Valoarea dată reprezintă estimația punctuală a parametrului b1. Creșterea cu o
unitate a variabilei independente ”Vârsta” determină o variație în medie a variabilei dependente
”Numărul de cărți împrumutate” cu -0,287 unități.
Dependența dintre numărul de cărți împrumutate/citite și vârsta poate fi analizată ca o

dependență neliniară. Cu alte cuvinte, norul de valori (xi, yi) poate fi aproximat cu o singură linie
curbă, care ar reprezenta această dependență.

45
Pentru a face acest lucru în SPSS, lansăm comanda Analyze – Regression – Curve Estimation (a se
vedea Figura 5.3.D.). În caseta de dialog respectivă se bifează, de regulă, mai multe variante ale
curbelor de estimare, ca apoi să se selecteze cea mai potrivită. Rezultatul executării comenzii va
conține coeficienții curbei de estimare respective (a se vedea Figura 5.3.E.)
Figura 5.3.D. Caseta de dialog pentru Demersul Analyze – Regression – Curve Estimation.
Figura 5.3.F. Varianta de regresie neliniară a celor două variabile.

CAPITOLUL VI. PROGNOZA NIVELULUI UNUI FENOMEN
6.1. Difinirea variabilelor și introducerea datelor în SPSS

În scop de realizare a capitolului în cauză s-au cercetat alte informații colectate despre
instituția culturală Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți, datele fiind colectate din
rapoartele ce se păstrează în Bibliotecă și de pe blogul oficial al bibliotecii:
https://bibnordcoseriu.wordpress.com/.
Au fost analizate date despre utilizatorii activi înregistrați și împrumuturile de
carte/documente, pe trimestre în perioada de ani 2013 – 2019.
Toate variabilele stabilite în cadrul analizei în cauză sunt de tip numeric.

46
Figura 6.1.A. Definirea valorilor in Variable view
Figura 6.1.B. Introducerea datelor în fereastra Data View
6.2. Reprezentarea grafică a seriei de timp

Metoda grafică este mai potrivită decât cea numerică pentru identificarea vizuală a tendinţei
datelor. Pentru reprezentarea grafică a seriei de timp a fost utilizat Demersul: Analyze –
Forecasting – Sequence Charts.

47
Figura 6.2.A. Introducerea Demersului Analyze – Forecasting – Sequence Charts
Figura 6.2.B. Selectarea variabilelor în fereastra Sequence Charts

48
Figura 6.2.C. Dinamica utilizatorilor activ în seria de timp
Figura 6.2.D. Dinamica împrumuturilor de cărți și documente în seria de timp

49
În Figurile 6.2.C. și 6.2.D. sunt reprezentate dinamicile utilizatorilor active și a
împrumuturilor fondului de carte în Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” din Bălți, în
perioada de ani 2013-2019, fapt ce rezultă că:
 Seriile de timp nu prezintă valori aberante
 Fenomenul înregistrează tendințe ce sunt și în descreștere și în creștere, pe toată
durata intervalului studiat.
Descriptives
Anul analizat Statistic Std. Error
Numărul de utilizatori activi 2013,00 Mean 17846,55

37060,5000
înregistrați la final de 338
trimestru/an 95% Confidence Interval for Lower
-19735,1979
Mean Bound
Upper
93856,1979
Bound
Median 22620,5000
Variance 1273997869,667
Minimum 12989,00
Maximum 90012,00
Range 77023,00
Interquartile Range 59413,00
Skewness 1,870 1,014
Kurtosis 3,570 2,619

2014,00 Mean 3190,762
17839,2500
56
95% Confidence Interval for Lower

7684,8195
Mean Bound
Upper
27993,6805
Bound
Median 18057,5000
Variance 40723862,917
Minimum 10115,00
Maximum 25127,00
Range 15012,00
Skewness -,174 1,014

50
Kurtosis -,583 2,619
2015,00 Mean 3362,996

17068,5000
39

6365,9445
Mean Bound
Upper
27771,0555
Bound
Median 17115,5000
Variance 45238979,000
Minimum 9086,00
Maximum 24957,00
Range 15871,00
2016,00 Mean 3379,111

15514,2500
83

4760,4081
Mean Bound
Upper
26268,0919
Bound
Median 14541,5000
Variance 45673586,917
Minimum 8672,00
Maximum 24302,00
Range 15630,00
Skewness ,700 1,014
2017,00 Mean 3759,609

17050,0000
27

5085,2454
Mean Bound
Upper
29014,7546
Bound
Median 15992,5000

51
Variance 56538647,333
Minimum 9531,00
Maximum 26684,00
Range 17153,00
Skewness ,642 1,014
2018,00 Mean 4045,054

18737,7500
27

5864,5820
Mean Bound
Upper
31610,9180
Bound
Median 19834,0000
Variance 65449856,250
Minimum 8945,00
Maximum 26338,00
Range 17393,00
Kurtosis -2,888 2,619
2019,00 Mean 3394,720

19934,2500
62

9130,7339
Mean Bound
Upper
30737,7661
Bound
Median 21527,5000
Variance 46096512,250
Minimum 10416,00
Maximum 26266,00
Range 15850,00
Skewness -1,253 1,014

52
Figura 6.2.E. Tabelul Descriptive pentru variabilele Anul analizat și Frecvența
Figura 6.2.F. Diagrama Box Plot pentru variabilele Anul analizat și Frecvența
Descriptives
Trimestrul analizat Statistic Std. Error
Numărul de cărți/documente 1,00 Mean 148546,2857 15101,37187

împrumutate la final de 95% Confidence Interval for Lower Bound 111594,5599
trimestru/an Mean Upper Bound 185498,0115
Median 152901,0000
Variance 1596360025,571
Minimum 90657,00
Maximum 200151,00
Range 109494,00
Skewness -,130 ,794
Kurtosis -1,238 1,587
2,00 Mean 273874,7143 16703,20054

53
Median 289190,0000
Variance 1952978356,905
Minimum 194056,00
Maximum 319601,00
Range 125545,00
Skewness -1,063 ,794
Kurtosis ,507 1,587
3,00 Mean 387457,4286 10821,01460

Median 395786,0000
Variance 819660498,619
Minimum 324786,00
Maximum 412987,00
Range 88201,00
Skewness -2,248 ,794

4,00 Mean 515505,4286 10699,47586

Median 511489,0000
Variance 801351485,619
Minimum 483843,00
Maximum 562876,00
Range 79033,00
Skewness ,529 ,794
Figura 6.2.G. Tabelul Descriptive pentru variabilele Trimestrul analizat și Împrumutul

54
Figura 6.2.H. Diagrama Box Plot pentru variabilele Trimestrul analizat și Împrumutul
Interpretare: Tabelele și diagramele boxplot prezentate în subcapitolul respectiv oferă

informații privind forma variației distribuțiilor pe trimester și ani.
 De exemplu, ne putem aștepta, cu o încredere de 95%, că procentul Împrumuturilor
(cărților/documentelor) repartizate pe I trimestru este între 111 594 și 185 498 unități, iar
pentru al IV trimestru este între 489 324 și 541 686 unități, corespunzător și pentru alte
trimester se citește în Tabele 6.2.E. 6.2.G.
 Boxploturile trimestriale din Figura 6.2.H. au distribuții total diferite, asimetrice. Această
tendință explică faptulș că preferințele cititorilor depind de la o perioadă a anului la alta, în
dependență de ocupația utilizatorilor.
6.3. Desezonalizarea seriei

Desezonalizarea seriei în SPSS se efectuează prin intermediul Demersului: Analyze –
Forecasting – Seasonal Decomposition.

55
Figura 6.3.A. Introducerea în SPSS a Demersului: Analyze – Forecasting – Seasonal
Decomposition
6.4. Estimarea trendului

Estimarea trendului în SPSS se efectuează prin intermediul Demersului: Analyze – Regression
– Curve Estimation.
Figura 6.4.A. Introducerea în SPSS a Demersului: : Analyze – Regression – Curve Estimation
Model Summary
Adjusted R Std. Error of the

R R Square Square Estimate
,241 ,058 ,022 14810,101
The independent variable is Anul analizat.
ANOVA
Regression 351454971,438 1 351454971,438 1,602 ,217

Residual 5702816051,277 26 219339078,895
Total 6054271022,714 27
The independent variable is Anul analizat.

56
Coefficients
Standardized
Unstandardized Coefficients Coefficients
B Std. Error Beta t Sig.
Anul analizat -1771,438 1399,423 -,241 -1,266 ,217

(Constant) 3591675,786 2821238,084 1,273 ,214
Figura 6.4.B. Tabelele Model Summary, Anova și Coefficients, pentru estimarea trendului
linear
Figura 6.4.C. Estimarea trendului numărului de utilizatori activi

Această valoare reprezintă estimația punctuală a parametrului b1. Se observă că numărul de
utilizatori active înregistrați anual este în descreștere, probabil un factor ce a influiențat
descreșterea este migrația populației din Bălți masiv.
6.5. Prognoza fenomenului pe bază de trend
Prognoza fenomenului pe bază de trend în SPSS se efectuează prin intermediul Demersului:
Analyze-Forecasting-Create Models.

57
Figura 6.5.A. Selectarea opțiunii Predicted Values
CONCLUZII
În cadrul proiectului dat am realizat o analiză a utilizării serviciilor oferite de Biblioteca

Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți.

58
Datele au fost culese prin intermediul anchetării, fiind utilizat instrumental considerat
potrivit – Chestionarul. Ca motivație a alegerii respective a fost faptul că chestionarul este
instrumentul care cuprinde o serie de întrebări și solicitări, datorită cărora s-a căutat a se
răspunde la problema identificată, obiectivele stabilite, totodată se vor contrazice sau se vor
adeveri ipotezele. Chestionarul realizat a fost compus din 10 întrebări. Pentru a atinge scopul
trasat întrebările chestionarului au fost bine formulate, fiind logice și ușor înțelese/percepute de
toate unitățile cercetate, indiferent de vârstă, sex, ocupație. Întrebările nu au avut caracter
dicriminatoriu. Au fost puse întrebări de tip închis – cu răspunsuri prealabil stabilite, și de tip
deschis – în care s-a solicitat ca intervenientul să dea răspunsul său.
Datorita acestui studiu de caz realizat am reușit să identific preferințele și necesitățile
utilizatorilor Bibliotecii cu privire la serviciile de modern de bibliotecă, s-a identificat prоfilul
caracteristic al utilizatorului bibliotecii (vârsta, ocupația), a serviciilor (care sunt cele mai
preferate, și mai puțin preferate) prestate de Biblioteca bălțeană, s-au stabilit necesitățile
actualilor benefeciari, dar și a unor viitori potențiali beneficiari în serviciile culturale de
bibliotecă, în subdiviziunile Bibliotecii. Cu ajutorul acestor date este posibil a fi create oferte
atractive pentru cititori.
Conform datelor obținute:
 94,3% sau 115 persoane sunt beneficiare a serviciilor moderne de bibliotecă și
numai 7 persoane din 122 intervievate sau 5,7% nu sunt beneficiari ai serviciilor menționate,
deci nu cunosc despre ele. Menționăm că numărul ridicat al respondenților, care au declarant că
sunt beneficiari ai SMB, concluzionează că Biblioteca Municipală oferă servicii calitative,
interesante și solicitate de cititorii bălțeni;
 dintre cei 122 respondenți 86 persoane sau 70,5% au aflat despre serviciile
moderne de bibliotecă de la bibliotecari, deci s-a adeverit ipoteza H1;
 73 persoane din 122 frecventează biblioteca publică municipală de cel puțin 2 ori
pe săptămână, deci frecvența Bibliotecii este ridicată, deci s-a adeverit ipoteza H5;
 din serviciile indicate în chestionar, din 122 persoane cel mai îndrăgit serviciu
este „formarea competențelor IT”, deci ipoteza H2 se adeverește partial, deoarece serviciul
„facilitarea procesului de îmbătrânire activă” nu este printer cele preferate;
 din 122 persoane 88 persoane sunt foarte mulțumite de serviciile Bibliotecii,
aproape toți respondenții sunt mai mult decât satisfăcuți de SMB prestate în biblioteca publică
municipal, deci s-a adeverit ipoteza H4;
 s-a adeverit ipoteza H4, deoarece 85 persoane sau 69,7% sunt de gen „femenin”,
concluzionăm că cel mai mult biblioteca publică municipală este frecventată de persoane de
gen „femenin”, deci bărbații sunt mai pasivi în frecvența bibliotecii publice.

59
Prin utilizarea programului SPSS am reușit să identific din punct de vedere statistic
toate aceste date și informații care pot fi utilizate de Bibliotecă pentru noi strategii și noi
obiective de perspectivă, pentru o mai bună activitate și vizibilitate.
BIBLIOGRAFIE
Sursa 1: Suport de curs „Statistica pentru afaceri”, de Elisabeta Jaba și Christiana Sandu,
studiat în perioada 10.11.2019 - 29.01.2020;
Sursa 2: Suport de curs „Analiza statistică cu SPSS sub Windows”, de Elisabeta Jaba și
Christiana Sandu, studiat în perioada 10.11.2019 - 29.01.2020;
Sursa 3: Lucrarea nr. 3 Introducere în SPSS, accesat și studiat on-line pe pagina
https://profs.info.uaic.ro/, studiat în perioada 10.11.2019 - 29.01.2020;
Sursa 4: Proiect „Analiza statistică a consumului de ciocolată printer studenții de la extensiune,
Master”, PDF, perioada decembrie 2019 – 29.01.2020;
Sursa 5: Proiect SPSS, accesat on-line pe pagina https://www.slideshare.net, studiat on-line în
perioada 10.11.2019 - 29.01.2020;
Sursa 6: https://www.academia.edu/, studiat on-line în perioada 10.11.2019 - 29.01.2020;
Sursa 7: https://gtemata.ru/calculatoare-%C8%99i-electronice/20939-cum-se-introduc-datele-
%C3%AEn-spss.html;
Sursa 8: Suportul „Introducere în SPSS pentru cercetare social și de piață” de Marian Vasile,
2014, accesat on-line de studiat în perioada 10.11.2019 - 29.01.2020, PDF, pe
https://books.google.md;
Sursa 9: blogul oficial al bibliotecii: https://bibnordcoseriu.wordpress.com/;
Sursa 10: Rapoartele Bibliotecii Municipale „Eugeniu Coșeriu” Bălți pentru perioadele 2013-
2019.

60

Proiect Statistica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Statistica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Disciplina: STATISTICA PENTRU AFACERI

Bălți, 2019 - 2020

ANALIZA STATISTICĂ A UTILIZĂRII SERVICIILOR OFERITE DE

Capitolul I. Prezentarea fenomenului studiat ........................................................................ 6 - 8

Capitolul II. Crearea bazei de date ......................................................................................... 9 - 15

Capitolul III. Descrierea statististică a distribuțiilor univariate .......................................... 16 - 30

Capitolul IV. Estimarea și testarea mediei ............................................................................. 31 - 40

Capitolul V. Analiza legăturilor statistice ............................................................................... 41 - 46

Capitolul VI. Prognoza nivelului unui fenomen ...................................................................... 47 - 58

PROFESOR. UNIV. DR. ELISABETA JABA

ANALIZA STATISTICĂ A UTILIZĂRII SERVICIILOR OFERITE DE

ANALIZA STATISTICĂ A UTILIZĂRII SERVICIILOR OFERITE DE

MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI DE CERCETARE:

Pentru a contesta fenomenul menționat cu referință la rolul și impactul Bibliotecii Municipale

Nicodată cultura n-a distrus civilizația, dar civilizația poate fi moartea

«Cheia pentru libertate nu este în arme. Este în

Statistica „este mijlocul cel mai puternic de cercetare a faptelor sociale”

"Dacă poţi măsura şi exprima printr-un număr ceea ce spui,

ANALIZA STATISTICĂ A UTILIZĂRII SERVICIILOR OFERITE DE

ОBIЕСTIVUL GЕNЕRАL AL CERCETĂRII:

ОBIЕСTIVЕ SPЕСIFIСЕ ALE CERCETĂRII:

O3 – Identificarea variației numărului de cărți citite în funcție de gen, vârstă, ocupație;

O4 – Analizarea variației serviciilor oferite de Biblioteca publică din Bălți;

O5 – Studierea în baza rezultatelor cercetării desfășurate a impactului Bibliotecii publice din

Ipoteza H3: Satisfacerea utilizatorilor de serviciile de bibliotecă este foarte mare.

Ipoteza H5: Utilizatorii freceventează Biblioteca de cel puțin de 2 ori pe săptămână.

ANALIZA STATISTICĂ A UTILIZĂRII SERVICIILOR OFERITE DE

1.1. Elementele conceptuale privind fenomenul studiat

În cadrul fenomenului studiat elementele conceptuale au fost:

 Colectivitatea/populația statistică (totalitatea elementelor de aceeaşi natură, ce sunt

Etapele cercetării efectuate în cadrul proiectului:

ANALIZA STATISTICĂ A UTILIZĂRII SERVICIILOR OFERITE DE

1.2. Metodologia de culegere a datelor:

1.3. Populația și eșantionul observat:

Fixarea gradului de precizie

ANALIZA STATISTICĂ A UTILIZĂRII SERVICIILOR OFERITE DE

Figura 1 Populația observată în raport cu eșantionul observat.

ANALIZA STATISTICĂ A UTILIZĂRII SERVICIILOR OFERITE DE

2.1. Definirea variabilelor și introducerea datelor în SPSS:

3. De câte ori frecventați Biblioteca? (Încercuiți varianta aleasă)

5. În ce măsură ați rămas mulțumit de serviciile de bibliotecă utilizate? (Încercuiți varianta

ANALIZA STATISTICĂ A UTILIZĂRII SERVICIILOR OFERITE DE

7. Indicați genul dvs. (Încercuiți varianta aleasă)

8. Indicați vârsta dvs. _________________________

9. Indicați ocupația dvs. (Încercuiți varianta aleasă)

10. Indicați câte cărți citiți (împrumutați) anual de la biblioteca publică_______________.

 Beneficiar – este o variabilă nominală, categorială, calitativă, nealternativă. Reflectă dacă

 Sursa de informare – este o variabilă nominală, categorială, calitativă, continuă, nealternativă.

ANALIZA STATISTICĂ A UTILIZĂRII SERVICIILOR OFERITE DE

 Serviciul îndrăgit – este o variabilă nominală, categorială, calitativă, continuă,

 Nivelul satisfacției – este o variabilă ordinală, categorială, nealternativă, continuă, ce

 Serviciul recomandat – este o variabilă nominală, categorială, calitativă, continuă,

 Genul – este o variabilă nominală, categorială, calitativă, primară, nealternativă.

 Vârsta – este o variabilă de tip scale, cantitativă, numerică, alternativă, continuă,

 Ocupația – este o variabilă nominală, categorială, calitativă, primară, nealternativă.

 Număr de cărți împrumutate – este o variabilă de tip scale, cantitativă, numerică,

Pentru crearea bazei de date în SPSS au fost realizați următoarele acțiuni:

ANALIZA STATISTICĂ A UTILIZĂRII SERVICIILOR OFERITE DE

2.2. Verificarea bazei de date prin depistarea outlierilor:

ANALIZA STATISTICĂ A UTILIZĂRII SERVICIILOR OFERITE DE

Figura 2.2.A. Selectarea opțiunii Analyze – Descriptive Statistics – Explore

Figura 2.2.B. Diagrama boxplot pentru variabila numerică „VÂRSTA”

ANALIZA STATISTICĂ A UTILIZĂRII SERVICIILOR OFERITE DE