48

FEUERBACH

tI
I

BAZA REi\l,A

IDEOLOGIET

4g

vint tot ce spune gi ce-gi inchi,puie desp'1e *t i'nslgi orice

Acea'sti metodd de cercetare istorici, care a d,omin'at in Germania, Ei cauza rpentru care ea a d,ominat prin exce'lenta in Germania trebuie explicate prin legatura ei cu iluziile ideologilo,r in genere, de pildd cu iluziil'e jurigtilor, oamenilor politici (printre care gi ale oamenilor de stat prac' ticieni), prin mllucirile Ei intorto,cherile clogmatice ale acestor indivizi. Pozifia lor in viafa practice, ocupatia lor Ei diviziunea nrutrcii explicl cit se poate de sirnplu aceastd
metodd.
epoca.

l, t: lr

lj

ll

I
i

ir.

tB

. BAZL RtrALA A TDEOLOGTETI t I.l Relaliile Si orla productiad

f
,i

Cea nrai ntare diviziune a muncii materialc ai spirituale este separarea oragului de sat. Opozi{ia dintre gral Ei sat incepe cu trecerea de la barbarie la civiliza{ie, de la via{a

de trib la stat, de la mdrginire locald la nafiune, continu' ind de-a lungul intregii istorii a civilizatiei pind in ziua de azi (Anti-corn-law-league'). - O datd cu oraSul s-a ivit necesitatea administrafiei, a poli{iei, & impozitelor etc., pe scurt a vie{ii comunale gi astfel, in genere, a politicii. Aici s-a manilcstat pentru prima oare tmpdr{irea populafiei in doul rrari clase, care are ca baz\, nemijlocitd diviziunea muncii qi uncltele de produc{ie. Oragul reprezinti faptul concentrlrii populatiei,-uneltelor de produc{ie, capitalului, necesitifilor Ei mijloacelor de a le satisface, in timp ce in sat vedem tocmai faptul opus, izolarea qi fdrimiiarea. Opozifia dintre ora$ Ei sat poate exista numai in condifiile proprieti{ii privatc. Ea cste expresia cea mai crasi de subordonare a individului fafl de diviziunea muncii, fa{d de o anumitd activitate ce i-a fost impusd, subordonare care lace dintr-unul un animal urban mdrginit, iar din celilalt un animal rural mdrginit Ei care reproduce zilnic opozifia de interese ale amindurora. $i aici munca este lucrul principal ; este o for{d care std deasupra indivizilor, gi, aiita timp cit aceasti for{d existui, trebuie sd existe gi proprietatea privatl. Desfiinlarea opozifiei dintre orag gi sat este una ciinlrc rprimele condif ii arl,e unitaf ii societilii, c'on-

!f
ll
it

li tl

rl

il
v

difie care, la rindul ei, depinde de un gir de premise materiale ce nu pot fi indeplinite prin simplS voin{i, clupl curn -trebuie vede oricine de la. prima privire. (Aceste condifii expuse mai pe larg). Separarea ora$ului de sat poate f i in. feleasl Ei ca separare a capitalului de proprietatea funciard, ca inceput al existen{ei qi dezvoltdrii unui capital independent de proprietatea funciari, deci a unei proprietlli bazatc nunrai'pe munci gi pe schirnb. In oragele bare n-au ieinas mogtenire evului mediu de la istoria anterioari, ci s-au constituit din gerbi elibera{i, munca sp.ecificd a fiecrruia a fost singura lui proprietate, cu excep{ia micului capital pe care-l aducea cu iine.,si carc consta a,proape exclusiv din cele mai necesare unelte megtegugdregti. concuren{a gerbilclr fugi{i care veneau necontenit spre orag, rizboiul neincetat dus de sat impotriva oragelor .gi, de .aici, necesitatea unei forfe militare oriqenegti organizatc, lcgdtura pe care o constiluia proprietatea cbmun:i asupra unei anumite urunci, necesitatea unor clldiri comune pentru vinzarea marfurilor lor intr-un timp in care meseriagii erau totodatd negustori gi, - irnplicit,- neadmiterea celor nea-utorizafi in aceste clddiri, opozifia de in-de terese dintre diferitele meserii, necesitatea a proteja munca invafata cu 'trudd qi organizarea feudali a fntregii {5ri, - toate acestea au fost cauzele unirii in bresle a iucrltorilor din fiecare meserie. Nu e cazul sr insistirm aici asupra multiplelor modificriri in sistenrul breslelor, intror duse ca urmare a dezvoltdrii istorice de mai tirziu. Fuga gerbilor spre orage a continuat iira intrerupere in t-ot timpul evului mediu. Acegti gerbi, persecuta{i la {ari de steipirnii Jotr, ,r,,enea,u individual in oraqe, unrcle giscau'o cct,trunl organizatS, in fa{a cdreia erau neputinciogi, in care trebuiau sd accepte situafia pe care le-o impunea nevoia de nrunca lor gi interesele concuren{ilor lor organizafi din orage. Acegti muncitori care veneau individual in ora.:e nLr puteau nicicind deveni o for{I, deoarccc, claci ntunca lor era o muncd de breasld care trebuia invafati, megterii breslagi gi-i supuneau Ei ii organizau confornt intereselor lor; daci tnsi munca lor nu trebuia invifatl, deci Ru era o muncd de breasld, ci muncd de salaltor, ei nu ajungeau niciodatd si se organizeze in vreun [el, ci rimineau flebe neorganizati. Necesitatea muncii de salahor in oragc a
4

i
I
I

i
l

50

truLlElilln ctl

bAzn rtEAr-r A iblouo6lLt

51

creat plebca. Accste orase erau aclevirate ,,asociafiif', create cle necesitatea imediata, de grija pentru protecfia proprietdfii gi pentru sporirea mijluacelo-r de Pfo.dugliq Ei .h mijloacelor de aplrare ale diierifilor sii membri. Plebea acestor oraie era lipsitri de orice putere, prin faptul cd era alcituitd din oameni str:iini unul de altul, veni{i individual, care se aflau neorganiza{i in [afa unei forfc organizate, echipatl niilitiircgte, care-i supravcghea cu strisnicie. In cadrul fiecirui megtegug, calfele gi ucenicii erau organizafi aqa cum o ccrcau interesele meqterilor ; relafiile palriarhale dintre ei gi megterii lor le dideau acestora o
directri asupra intrcgii vieii a calfclcir gi, pe de alta p,artg, intre calfele care lucrau la acelaEi megter exista o legiturd reall care le unea fafai de callcle celorlal{i megteri qi le separa de acestea ; in fine calfele erau legate de orindui' rea existenta chiar prin interesul cc-l avcau de a ajunge ele insegi nreEteri. De accea, in timp ce plebca se riiscula cel pu{in uncoti impotriva intregii orinduiri orlgenegti rdscoale care, datoriti neputintei ei, nu dddeau nici un rela rnici acte de protest in caliele zultat -clifcritelor se utirgineau insiigi existenfei sisiemu'bresle, inerente caclrul lui cle breasll. Marile riscoale ale evului mediu au pornit toate cle la sat, dar au ritnas fIrI nici un rczultat tocmai sli11 1:ilgza.fiirirliliirrii qi a sta'rii de ina'poiqre a lli,rattilor rezultate din aceastl ftirimifare. In orale, cliviziunea niuncii intre diferitele bresle era inci [cu tbtul primitivi] , iar in cadrul breslelor. ins.eqi, intre hiferifii lrjcrltori, ea nici nu s-a realizat cle loc. Fiecare lucritor trebuia sd fie priceput intr-o serie intreagd de ntunci, trebuia sa gtie sa fercl tot ce se putea face cu uneltele sale ; circulafia limitatii qi relafiile restrinse dintre diferitele ot age, populafia puf in numeroasl ;i necesitaf ile reduse au impiecliiat dezvoitarea diviziunii muncii, astfel incit cel carc voia sI devinl meqter trebuia sI stlpineasci in intregime nteseria sa. Din aceastii cauzi, |a meqtequgarii din &ul ntecliu se mai constatd un interes pentru specialitatea lor, pentrtt iscusinfa de a o exercita, interes care se putea ricliia pina la nivelul unui anttnlit sinil artistic primiiiv. De aceca ficcare ttieqtcgugar din evul nlediu era cu totul absqrbit de \tiunca sa, se alla ia{a de eA intr-Un rapu,tere inidoitai

polt dc scrvitute pliicutii, subordonindu-i-se mult nrai mult decit muncitorul ntodcrn, ciiruia lnunca sa ii este indife-

rentri.
In

; ,p,e 'd o

pa,rte, nr'oqteri'i a'\'eau r.r i,nfluen{5

un capital natural, care consta din locuip{i, unelte Ei clientela formati pe cale naturall gi mogteniti; din pricina schimbului nedezvoltat qi a circulafici deiectuoase, el nu putea fi realizat gi de aceea era transmis din tatl in fiu. Capitalul acesta, spre deosebire de cel modern pentru care este indiferent -daci este concretizat intr-un obiect sau altul, nu putea fi evaluat in -munca bani, ci era un capital legat direct de specificd a posesorului, inscparabil de ea, gi ca atare un iapital dc tip Ieudal. Extinderea diviziunii muncii care a urmat apoi a constat in separarea producfiei de circulafie, forrnarea unei clasc aparte de negustori, separare care a fost moEtenitd din trecut in oragele rimase din antichitate (intre' altele impreund cu evreii) gi care s-a ivit foarte curind in ora;ele nou fornrate. Astfel a lost creatd posibilitatea unor legaturi comerciale care sI deplEeasci - imediata vecindtate, posibilitate a clrei realizare depindea de mijloacele de comunica{ic cxistente, de starca securit5fii publice la {arl, condifionatri de situafia politicl (se qtie ci in tot evul ntediu negustclrii cllltoreau in caravanc inarmate) qi de necesitd{ile mai mult sau mai pufin dezvclltate ale regiunilor care puteau sd aibd legaturi intre ele, necesitifi condi{ionate, la rindul lor, de gradul de culturd. O dat[ cu
aceste orage, capitalul era

concentrarea totalitifii relafiilor in miinile unei clase aparte, o datd cu extinderea comerfului, datoritl negustorilor, dincolo de imprejurimile imediate ale oragului, apare o ac{iune reciproci intre producfie gi circula{ie. Oraqele irrtra in legatrrr:i tntre e[e, se aduc noi unelte dintr-un ora$ in altul, iar separarea producliei de circulafie provoacd o noul diviziune a producfiei intre diferitele oraqe, astfel incit fiecare dintre ele trece in curind la exploatarea unei ramuri de industrie predominante. Limit,area locald iniliali lncepe sa dispard treptat. 'In evul mecliu, oilgenii itin fiecare orag erau silili si se uneascd, pentru a-$i apdra pielea, impotriva nobilintii de la {ara. Extinderea comerfului, crearea contunicafiilor au iicut ca oragele sI cunoascd alte orage,'care izbutiserd 4r

52

FEUERBACI]

BAZA RE;\LA

IDEOLOGTUI

JJ

si protnoveze

cle muncl conclitionat de aceste rela{i,i, condi{iile de via{ii alc difcri{ilor oraitrctri au dcvcnit condifii conlune perl' tru'tofi gi inclepcndcnte tle liccare orii$ean in parte. Oraqenii au creat accste condifii in mlsura in care s-au rupt de sistemul feudal, Ei ei ingigi aLl iost crea{i de aceste condifii in m?isura in care ei au [c,st condi{ionafi de opozifia lor fatd de feudalitatca preexistentd. O dati cu crearea leglturilor clintre diieritcle orage, aceste condifii comune s-au clezvoltat clevenind condifii de clas5. Aceleagi condifii, acelagi antagonism, acelea_Ei interese trebuiau sd provoace in liriii mari- peste tot aceleagi moravuri. Burghezia- insIEi nu se clezvolti decit treptat, o datd cu condi{iile sale ; la rinclul ei. ea se scindeazi, in funcfie de diviziunea muncii, in diferite frac{iuni gi, pe misuri ce toata proprietatea e1is.tentd e transformatd in capital industrial sau comercial, absoarbe pinl la urnrZr toate. clasele po.sedante care au existat inainte cle ea * (in acelaqi timp ea trans[ormA majo' 'clc proprietate care au cxistat inaritatea claselor lipsitc intea ci Ei o partc-din clasa-poscdanli dc nrai inainte intr-o

acelcaqi interese in lupta impotriva aceluiaqi adversar. Din numeroasele asociafii locale de origeni din riiferitele ora$e s-a ndscut treptal clasa origenilor, a Fiitgerilor. Datoiiti opozifiei fafa de reiatiiie existente qi. felu-

iui

?r..4 ior{ele productiv-e clobindite intr-o localitate, in special invenjiile, sint _ pierdute pentru dezvoltarea Ltt.rioari saLr nu, aceasta depinde numai cle extinderea schim-existi bului. Atita tirnp cit nu un schimb, care si clepigeascd imediata ve-cinitate, fiecare invenfie trebLrie sii^fie frcutl separat in fiecare localitate; sint'suficiente sirnple accidente, ca niivziliri ale popoarelor barbare sau chinr tlrurboaiele obiqnuite, pentru ca- o {arir cu forfe productive ii necesitl{i dezvoltate si fie pusi in situa{ia'cie a trebui t-b ia din nou de la capit. La inceputul istoriei, fiecare inven{ie trebuia flcutzi in fiecare zi din nou Ei in- mocl inclelrenrlent in fiecare logqlitate in parte. cit ci. slab sint origr.rrlte impotriva pieirii totale-forfele procluctive dezvoltite, clriar in cazul unui comerf relativ iniins, o clovedesc fenicienii, ale ciror invcntii au fost in cca nrai rnare narte pierdute pc'ntru multl vreme clin cauza inldturijrii acestei na(iuni rlin comert, a cuceririi ei de cdtre Alexanclru Ei a decaden{ei ci care a urmat clupa aceasta. La [el, cle exemp.lu, pictura pe sticli din evui mediu. Abia oinci schimbul devine schimb m.gndial Ei se hazeazi pe marca inclustrie, ci.nd toate.nafiunile sint atrase in lupta'de concnrcnfd, abia 'al,unc,i cstc arsigurrati pistrrarca fbrielor proclucIive clo'binrlitc.

rroul clasl

illsura in cirrc trcbuie sii ducl o ltrptii coimpotriva unei alte clase ; altiel ei sint ostili unul fafa de c'"lalalt in calitate de concurenli. .Pq de alta P?rl., astfel.inEi clasa devine de sine stdtitoare fatei.de indivizi, cit condifiile de via{i pe care aceEtia le gdsesc sint' predestinate ; clasa cletermina pozifia indivizilor in via{I, qi prin aceasta clezvoliarea lor' personalS, Ei Si i subordongazit eito-u..lagi fenonlen ca 9i subordonarea diferiJilor .indivizi -diviziunea muncii, gi el poate ti inlaturat numai i"it ae proprietifii privat. $i u muncii insigi. Am prin clesfiinfarea aritat in repetate rinduri cum aceastd subordonare a indiviziior fafi cle clasi se dezvolti totodati fntr-o subordonare fafl de tot ielul de reprezentiri etc.
clasir numai in

r"re

DiviziLurcr nrrrncii inLrc ditcritclc oragc a avLrt clrellt prirnii consccin{ir. nagtcrea. nra.nrr[;rcturilor,'ramrrri c]t: produc{ie care depirgiserl stadiul breslelor. Cea clintii inilorirc ,in Italia gi mai tirziu in Flanclra a a manufacturii avut drept premisd istorici schimbul cu natiunilc siririne. in alte tari Anglia ti Franfa de pildd s-au linritat - inceput la pia{a interirl. In-'manufactrrrile la afari cle premiscle ariitate, rnanuiacturile mai au clrept premisr concentrare prgnyn{ati a popula{iei, in special 'la saie, prccunr " ri a. capitaiLrlui (:arg. iniepuse si se acumuleze, 'phrte in bresle, in ciuda legilor bieslelor, parte in miinile difcri-

direct statului, pe urltrd toatc piturile l- [nrai rnult sau ntai pu{in] ' itleologice. (Notti tnorginolit u ltti Murx).

* Ea absoarbe in

Printul

rind

donreniilc de munci aparf inind

Felurile de muncd care presupuneau din canul lccului o magind orioit de ruclimentarr ^s-au dovedit i ti fo;rr-te curind cele mal apte de dezvoltare. Jesutul, practicat pini atunci la {ari cle catre {5rani ca incieletnicire secundari pentru a-;i face imbriclmintea necesarl, a fost prirna muncd care a primit un imbold gi a fost perfeclionati

|ilor

negustori.

s4

FEUERBACII

I]AZA REALA

IDEOLOGIEI

55

prin extinclerea schinrbului. Jesiit<-rria a fost cea dintii tnahutacturi gi a rzimas cea mai intportantri. Cererca de materiale pentru ,inibriicdminte, care a sporit. o datd cu inmulfirei popula{iei, inceputurile acumuldrii.Ei mobilizirii caniialului natural - ca-urlllarc a circulafici accelcrate El favorizate de a: hevoii cle articole de lux provocate clc ea 'si trcptatii it schinibului in gcneral. - au dat fcextinclerca sltoriei atit iantitativ cit ;i calitativ un imbold carc a smuls-o ciin fornta de producfie dc pina atunci. Pe linga {iranii (-are {eseau pgntru uz propriu Ei care au continuat qi continul ,inci s-o'f acl, s-a ivit-la ora.,se .o noul clasii cle iesltori, ale cziror feslturi crau destinate intregii piefe ini.rt-t., iar de ccle inai tnulte ori chiar piefelor externe. fesuiul, o muncii care in cclc mai multe cazuri nu cere indeminare deosebitl ;i care foarte curind s-a impiirfit in nenLltttzirate ratnuri, Se opunca prin intrcaga Sa naturi ciitugelor breslci. De accea {esutrri a fost practicat, de ccle rnai ntultc ori, in sate Ei tirguri in care nu exista org?' nizarea cle bicasld qi care au devenit treptat. or-aqe,. in scurt tirlp cliiar ccle nrai infloritoare ora$e ale [ieclrei {ari. o dat:i cLr apari{ia nranufactur ii, neincadratl in breasla, s-au schimbai gi rela{iile de proprietate. Cel dintii progrcs ialii clc caltiLaltrl natural. clc tip fcudal s'a datorat, ivirii negusturilor,'al ciiror capiial cra de la bun inccput mobil, capital in sensul nrodefn al cuvintului, atit .it 99 po.t.'vot'bi despre acest lucru in condi{iile de atunci. Al ^doilea progres 's-a produs o clatzi cu il'irea manulacturii, care qi'ea I rnobilizaL o masii de 91p-ita.l natural 9i a sporit ,in genere nrasa capitalului mobil fatii. de aceea a !gpiIlanLrfactura a clevenit in acela;i timp talului"natural. - {aranii exclugi sau. prost pintifi de cdtre un reiugiu pcnLru ^.uni inainte oralele, cu breslelc lor, serviserl bresle, igo 'Iasuprili de nobilimea de la de refugi'u pentru f :iranii farnI. ' Concomitcnt cu aparifia Inanuiacturilor a inceput. o perioadd cle vagabondaj, pric.inuitb de desfiintarea cetelor 'clg strinsurd care serviserl regilor feutiale qi a ariratclor iniltotriva vasaiilttr, cltl ;itleliorarea agriculturii .9i. de trans.fotittrarea uttor tllari intindcri de piimint arabil in paguni' Chiar clc aici se vcclc cii acest vagirbondaj estp stril-s-J-egat de clescotnpunerca feudalisnrului. incd in'secoiul al xIII-lea

au fost pcrioade de felul acesta, dar abia la sfirqitul secoluacest vagabondaj caplta un carac,ter general gi de duratd. Vagabonzii acegtia - care erau atit de numero$i, incit numai Henri,c al VIII-lea al ;\ngliei a pus sa fie spinzurafi 72.000 dintre ei flu putut fi determinafi sa rnunceascd numai cu foarte nrare greutate, constringi de mizerie, gi abia dupd o indelungatii impotrivire. Manufacturile, care au inflorit rapid in special in Anglia, i-au absorbit treptat. - In timp ce naiiunile in mlsura in care intr_efineau legaturi intre ele practicau mai inainte un sch-imb paEnic unele cu altele, o dati cu aparifia manulacturii diferitele nafiuni au intrat in rela{ii de concuren{d, in luptd comerciald, care era dursd ip.rirn riizboaie, tarri;[,e uupa,l0 protecfionisbe gi p'rohibif ii. De acum incolo comer{ul cirpiiti o insemnlta,te politicl. O data cu ivirea marrufacturii s-au schimbai Ei relafiile dintre muncitori gi patron. In bresle au continuat sr existe rela{ii patriarhale intre calfe gi niegteri ; in manufacturd locul acestor relafii l-au luat rela{iile bineqti dintre muncitor gi capitalist. Dacd la sate Ei in oraEele mici aceste relatii au. pistrat o nuanfa patriarhald, in oragele mai mari, propriu-zis uranufacturiere, curind din acest colorit patriaihal n-a riirtras nici urnrii. Manulactura gi in gcncre clezvoltarea producfiei au luat un avint enorm prin extinderea schimbului datoriti descop_eririi Arnericii Ei a caii maritime spre Indiile orientale. Noile produse importate de acolo, mai- ales marile cantitifi $e aur gi de argint care au intrat in circula{ie, au schimbat total rela{iiie dintre clase gi au dat o grea loviturd proprietifii ieudale funciarc ai muncitorilor.- Expedifiile puse la cale de aventuricri, colonizarea gi in primul rind lirgirea piefelor, devenitl acum posibila, gi transformarea lor tot mai mult intr-o piafl mondiald au provocat o noul fazl a dezvolt:irii istorice, asupra cdreia nu e locul si ne. oprim aici amdnun{it. Prin colonizarea noilor fari descoperite, lupta comerciald dintre nafiuni a fost din nou alimentata gi, in consecillta, a iuai o amploare mai mare Ei a devenit mai invergunatd. Exiinderea comeriului gi a manufacturii a grdbit acumularea capitalului mobil, pe cind in bresle, care n-au pri-

lui al XV-lea gi inceputul secolului al XVI-lea

-l
I

I
I

56

FEUERBACH

BAZA REALA

IDEOLOGIEI

J/

mit nici un stiurulent pcntru sporirea producfiei, capitalul natural a rlntas stabil sau chiar a diminuat. Comerful gi manufactura au creat marea burghezie, iar ,in bresle s-a concentrat mica burghezie, care acum nu mai domina in
oraQe

ca mai inainte, ci, dimpotrivd, trebuia sI se supunl domina{ici marilor negustori gi manlt[acturieri. De aici deciderea breslelor de indata ce ele au venit in atingere
cu manufactura. In epoca despre care am vorbit, relafiile dintre nafiuni au luat doua aspecte diferite. La inceput cantitatea micd de aur Ei de argint care se aila in circulafie a fdcut sd fie interzis exportul acestor metale ; pe de altl parte, industria, rnai ihtotdeauna importatl din strdinltate gi deveniti indispensabili legdturd cu necesitatea de a se da crescinde a oraEelor, nu se putea lipsi de lucru populafiei 'in de pri'n'ilegiile ce-i puteau fi acordatc, binein{eles nu numai impotriva concurenlei interne, ci mai ales irnpotriva celei din afard. Prin aceste prohibitii inifiale, privilegiile locale de hreasli au fost extinse asupra intregii na{iuni. Tarifele vamale qi-au avut oirirEia in ddrile pe care stdpinii feudali le-au irnpus negustorilor care treceau prin domeniul lor drept platd pentru rcnun{arca la jefuirea acestora, dlri care mai tirziu au fost impuse gi cle orage gi care la aparifia statelor modernc au constituit pcntrtt fisc ccl triai ,comod ntij' loc de a face rost de bani. - Aparifia aurului 9i argintului american pe piefele europene, dezvoltarea treptata a industriei, avintul rapid al comer{ului $i, ca urmare, inflorirea burgheziei neincadrate in bresle gi a banilor au dat acestor mlsuri o altd semnifica{ie. Statul, care pe zi- ce trecea se putea lipsi tot mai pu{in de bani, a men{inut din considerente fiscale interdic{ia exportului de aur Ei de argint ; bur' ghezii, pentru care aceste noi mase de bani aruncate pe [ia1a au constituit obicctul principal al zicaparlrii, au fost pe deplin mul{umi{i de aceste mdsuri ; vechile privilegii au devenit o sursd de venituri pentru guvern gi se vindeau pe bani ; in legisla{ia vamall au apdrut taxele de export, care nu i5ceau decit sd frineze industria gi n-aveau alt scop decit cel pLlr fiscal. A doua perioada a inceput la mijlocul secolului al XVII-lea Ei a durat aproape pina la sfirqitul celui de-al XVIII-lea. Comer{ul qi naviga{ia s-au dezvoltat mai repede

pi cu 'lrlrott'opolurrile crolroniira'l,c. Concurenfa dirr,lre n,afiurn,f era inllturati pe cit posibil prin tarife, prohibifii, tratate ; iar in ultima instan{d lupta dc concurentd era dusi si transatr .navale) prin. rizboaie (in special rlzboaie . Cea mai 'puternici na{iune maritimi, Anglia, a obfinut prepondereirla in comerf gi in manufactur5. Aici vedem concentrarea intr-o singurr {ara. - Manufactura a fost neincetat ocrotiti: pe .pia{a. indi.genl. prin tarif e vamale protecfioniste, pe piaJa coloniald prin rnonopoluri, iar pe piafa 'strlind, be cit posibil, prin tarife vamale diferenfiale.- Prelucrarea materie.i prin19 produse in fara era favorizatd (lina gi in in 4nglil, mdtase in Fran{a), exportul de materie priind produga in fara era interzis (lina in Anglia), exportul de materie^ primd .f mpo-rlaln a fost neglijaf sau suf rimat (bumbac in Anglia). Na{iunea dominanta in comerf ul rrdrritim Ei cr-r cele mai multe colonii igi asigura, firegte, $i cea mai mare dezvoltare - cantitativi gi calitativi a manufacturii. .In genere manufactura nu se putea lipsi de protccJie, .deoarcce la cea mai nricr schimbare ce se producea fn altc {irri ca risca sr-qi piardii piala Ei sir sc'ruinczc; dac:i existau condifii cit de cit fai,;orabilc, ea putca fi cu ygurinti lptrodusd inir-o 1{r, dar tocmai de dceea putea fi distrusa tot cu ugurin{a. Totodatd, prin felul in caie era practicatl la {ard in special in secoh-rl al XVIIl-lea, ea s-a impletit in a$a mdsurii cu condifiile de existen{i ale unei mase mari de indivizi, incit nici o {ari nu poate indrizni

dccit rlanufactura, care a jucat un rol secunclar; coloniile incepurii sa .devini nrari consumatori, nafiunile iEi imparfira prin lupte findelungate piafa mondiali care' li se deschidea. Perioada aceasta incepe cu legile de navigafie

sr faci export, manufactura depindea in intregime-deixtincler.a sau cle restringefe3 comertuiui gi exercita 1a rindul ei o influenfr (relativ foarte micr asupra lui. De aici importan{a 'ei secunfari gi de aici influen{a negustorilor in secolul al XVIIIlea.) Negustorii gi in special armatorii au fost aceia care au insistat cel mai mult asupra protecfionismului de stat gi monopolurilor ; ce-i drept, manufacturierii au cerqt gi au obfinut gi ei protec{ie, insd ca insemndtate politica au stat intotdeauna in urma,negustorilor. oragele'comerciale, in

in j.o. existcnf a ingiiduind :,i-i punr.in misura in care ajungea libera concurenf d. De aceea,

:;a:f,t;

58

FI]UERBACII

BAZA REALA

IDEOLOGIEI

59

special ccle tttaritinte, au atins un oarecare nivcl de civiliza{ie 5i de dezvoltare ip stil lllare burghez, pe cind in oragele'industriale corttinua sii domine cel mai pro-!q!-t-a! spiiit rnic-burghez. Comp. Ailiin etc. Secolul al XVIII-lea a fost secoluf cc,tnerlului. Pinto spune acest lucru rdspicat.: ,,Le,conlulerce fait la niarotte du sidcle"' Ei ,,Depuis quel' quc terups il n'est plus question que de cotnnlerce, de navi' gation et de ntarine" *t. -l Aceiste perioadd este cle ascmenca caracterizati prin incetarea interdicfiei exportului de aur 9i argint, prin ivirea comerfului cu bani, a bdncilor, a datoriilor pubiice, a baniior de hirl.ie, a specula{iilor cu acfiuni qi hirtii de va' loare, a agiotajului de tot felui li a dezvoltdrii sistemului monetar in general. Capitalul a pierdut din nou o bund parte din caracterul natural pe care-l .avusese la incep.ut. Dezvoltarea itnpetuoasii a concentrlrii comerfului li a manufacturii 'intr-o singurl far5, Anglia, in cursul seco' lului'at XVII-lea a creat treptat pentru ea o piatd mondiall relativii Ei prin aceasta o cerere pentru produsele manufacturate'ali acestei {Iri, care nu mai putea fi satisilcutd de forfele de producfie industriale de pina atunci. Aceastd cerere, care depzigea for{ele de producfie, I fost forfa m9: trice care a dris la cea cle-a treia perioadi a proprietl{ii private de la evul tucdiu iucoacc, intrucit ea a creat lllarea folosirca fc.rrlelor naLurii in scopuri industriale, inclustrie magipile - cL'a ntiti dczvoltatd diviziune a muncii. Celefi lalte condilii ale accstei troi faze existau deja in Anglia libertatea concLlren{ei in cadrul na{iunii, crearea mecanicii teoreLice (mecanica desat'irgiti de Newton a fost in general,
,,Cotltr'riul cstc calrrl dc blitaie aI sccolului". - Nrttu Trod. ** - ,,Dc la un tirtrp itrcoacc ntl sc vorbegtc dccit dcsprc co' Nota Trttd. Migcarea ca_pitalului,, deii ttter[, navigalie gi tuaritti". considerabil accclerat:i, era -totuqi inci reiativ tnceata. h'arimllarea fiecare din aceste P4r{i..fiind erpie{ei mondiale in pdr{i izolate na' illoatati de o alt;r- nafiune -, - excludcrea concurcnlei. dintresiste. iiuni, caracterul grcoi ai producliei insiqi, pleclm 1i faptut ci foarte 'binesc -stadii, au frinat era te-abia in priinele sale mul rnult circuia{ia. Urnrarea a fbst spiritul de bdcan, murdar Ei. mes'

in secolul al XVIII-lea cea mai populari gtiin{a in Fran{a gi in Anglia) etc. (Pretutindeni libera concureniA, chiar in cadrul na{iunii, a trebuit sI fie cuceritd prin revolufie 1640 qi 1688 in Anglia, 1789 in Fran{a). Curind concuren{a a silit fiecare {ard care nu voia sd-gi piardd rolul istoric si-gi protejeze manufacturile prin noi mdsuri varnale (vechile tarife vamale nu mai erau eficace in lupta impotriva marii industrii), iar scurt timp dupd aceea se intioducl marea'industrie, protejind-o cu ajutorul tari[elor vanrale. In pofida acestor misuri de protec{ie, marea industrie a universalizat concurenta (ea este libertatea comer{ului in practici ; in cadr,ul ei protecfia vamali este numai un paliativ, o mlsuri de aperare in limitele liber-

chin, propriu tuturor negustorilor de atunci Ei tuturor modurilor

negof.-

de

Irr contparalie cu nranufacturierii Ei mai cu seama cu mese' riagii, ci au fost dcsigur ntari burghezi; in comparalie ittsl cu ne' gudtorii ;i ctr industrialii din perioada urmltoarc, ei au rdmas tnic' burglrczi.'Comp. A. Snrith. (Notu lui Marx Si Engels).

ta{ii comerf ului), a fdurit mijloacele de comunica{ie gi pia{a mondiala modernd, $i-a subordonat comertul, a transformat tot capitalul in capital indusirial Ei a gencrat astfcl circula{ia rapidl (sistemul lllncsc dezvolta,t) Ei centralizarea capitalurilor. Cu ajutorul concuren{ei universale ea a silit pe toti indivizii si-si incordeze in cel mai inalt grad cnergia. Ea a nimigit oriunde a putut ideologia, religia, ntorala etc., iar unde n-a reugit a fdcut din'ele minciuni vddite. Ea a creat pentru prima oare istoria mondiali, in scnsul cd a pLls satisfacerea.necesitdfilor fieclrei na{iuni civilizatc Si ale ficciirui individ din cadrul acesteia in dependenfl de intreaga lume gi a distrus exclusivitatea naturall de pinl atunci a unor nafiuni. Ea a subordonat capitalului gtiinlele naturii ri a rdpit diviziunii muncii orice urmd de caracter natural. Ea a distrus in genere legiturile naturale, in mlsura in care acest lucru e posibil induntrLrl muncii, Ei a redus toate rela{iile naturale la relafii bdneqti. In locul oraqelor de altddatl, care s-au clezvoltat in mod natural, ea a creat marile ora$e industriale moderne, care au aparut peste noapte. Oriunde a pitruns, ea a distrus meseriile gi in genere toate treptele anterioare ale industriei. Ea a desdvirgit victoria oragului comercial asupra satului. (Cea di'ntii premisd a ei este sistemul automat. Dezvolta-' rea marii industrii a produs o masl de forfe productive pentru care proprietatea privati a devenit o cItuES,) a$a curn devenise breasla pentru manufacturl Ei nregte;ugul practicat pe scard rcdusd de la farI pentru meseriile in dezvoltare, Sub domnia proprietd{ii private aceste forle

.W.

:.'"s,

Af;:c*P'

:: i,,XF.l

60

FEUERBN CH

BAZn nCnLil

IDEOLOGIEI

61

ii{E
L-!E

tru majoritate forfe distructive, iar o'sumedenie'de astfel de for{e nici nu-gi pot gisi intrebuinfare in condifiile proprietS{ii private. Marea inclustrie a produs peste tot in .general accleaEi rela{ii intre clasele societd{ii gi prin

prod.uctive nu iau decit o dezvoltare unila:terall, devin pen-

rioadele
tente,

a avut loc o reunire a for{elor productive exisin misura in care ea a fost ceruti de necesitati.
Si_

rifi -.P
' l!{

r.{.

i6 i:*"
r

.?.i3

:l{{
;'+::l

;,.t:.i

i":t

:.i r

Ili. ri: . ilti 1{1

.,*i.,r

ri\-

i'
'Lrirl :!i,'

4{
i.r.l

,.i i:'
T

\.:,
r$

:':
..i:

aceasta a nirnicit particularita{ile diverselor na{ionalitti{i. $i, in sfirgit, in tirnp ce burghezia fieciirei nafiuni mai pistreazd incl interesele sale nafionale speciale, marea industrie a creat o clasd care la toate nafiunile are acelagi interes gi la care na{ionalitatea este deja nimiciti, o clasi care e realmente degajatd de intreaga lume veche gi totodatl ii este opusd. Ea face insuportabile pentru muncito.r nu numai rela{iile sale cu capitalistul, ci Ei munca insSgi. Se inf elege cd marea industrie nu a junge in toate localitifile unei firi 1a acelagi nivel de dezvoltare. Acest lucru nu fine insi in loc migcarea de clasd a proletariatului, pentru cI proletarii creaf i de marea industrie pigesc in fruntea acestei migciri gi atrag dupi ei intreaga masl gi pentru ci muncitorii exclugi de la marea industrie sint pLrgi de aceastd mare industrie intr-o situa{ie gi mai rca decit muncitorii din marca industrie insIEi. La fel ac{ioneazd {irile in care s-a dczvoltat o marc industric asrrpra {Irilor ph-rs ou ntoins t ncindustriale, in misura in care acestea sint atrase prin schimbul mondial in lupta de concurenfi universalei*, Aceste forme cliferite sint tot atitea forme de organizare a muncii Ei, prin urmare, a proprietetii. In toate pe-

l2.l llaporlul.statului

drcptului Iala de proprietate

.!t . .:.]

1:. ,

:r.-"'

* mai mult sau mai pulin. Nota Trad. ** -Concurenf a izoleaz\ pe indivizi unul fafi de altul, nu numai pe burghezi, ci gi mai mult inca pe proletari, degi ii stringe laolalti. De aceea trece mult timp pini ce acegti indivizi se pot uni, fir5'sd mai vorbim de faptul ca pentru aceasti unire - dacd este trebuie'intii create de marea industrie vorba si nu fie pur locali mijloacele necesarc, marile -ora$e industriale gi comunicatiile rapide
Ei tine. De aceea orice putere organizati opusl acestor indivizi i, care traiesc in condiIii ce reproduc zilnic aceasti 'izolare, poate fi invinsa abia dupi lupte indelungate. A cere contrarul ar echivala cu a cerc ca in aceastl uerioadi rlctcrminatd a istorici si nu cxiste concrrrcn{a sau ca indlvizii szi nu sc ntai gindcascd la relafiile asupra clrora nu au nici un control din cauza izolSrii lor. (Nota lui Murx St Engels)
ief

9.,
:sr

izolaf

dezvolta trecind pri'n diferite trepte - proprietate funciard fcudalii, proprietate rnobiliarl corpc,rraIivi, capital manufacturicr - pini ce rlevinc capititlul modern, nlscu't de ntarca industrie qi de concurenfa universali, proprietate privatii purd care a dczbrlcat orice aparenfl dc comunitate gi a pus caplt oricarei influenfe a statului asupra dczvolt:irii proprietifii. Acestei proprietAfi private moderne ii corespunde statul modern, care prin impozite este cumparat treptat de proprietarii privafi Ei care prin sistemul datoriilor publice incape complet pe mina lor, iar prin urcarea gi sciderea efectelor publice la bursa existenfa lui a ajuns sa depinda'complet de creditul cornercial pe care i-l acorda proprietarii priva{i, burghezii. Nemaifiind o slare, ci o clasd, burghezia e acum silita si se organizeze pe scari nationali, gi nu local5, gi sI dea o formd generali intereselor ei comune. Prin emanciparea proprieta{ii private de comunitate, statul a cdpltat'o c'xistenf a de sine statatoare, aleturi de societatea civild 9i in afara ei ; el nu este insa de f apt altceva decit fornra de organizare pe care burghezii

Atit in lumea anticii cit qi in evul mediu, prima forrni de proprietate este proprietatea de trib, condif ionati la romani in special de rizboi, la germani de cregterea vitelor. Ca urmare a faptului ca intr-un ora$ conlocuiesc mai multe triburi, proprietatea de trib se infifigt'aza la popoarele antice ca proprietate cle stat, iar dreptul f ieclruia asupra acestei proprietd{i ca simpld possessio ', care se liniiteazd insi ca in genere proprietatea de trib numai la proprietatea funciari. Proprietatea privati propriu-zisd apare la cei vechi, ca gi la popoarele moderne, o dath cu proprietatea nlobiliari. - (Sclavagism fi comunita'te) (dominium ex jure Quiritum'*). La popoarele care provin din evul mediu, proprietatea de trib se

poscsiune. Nota Trad. ' ..t - proprietatea unui cetafcan ronlan. -

- Nota

Trad.

62

l-'euertnacH

il
i.
e

BAZA ITEALA

IDI]OLOGIEI

63

o acccptii in nrod nccesar pcntru a-qi garatrta reciproc, atiL in interior cit pi in afarl, proprictatea gi interesele lor. O independen{a a statului mai existd astlzi numai in {drile in care stariie nu s-au dezvoltat complet in clase, in care std' rile, inldturate in {Irile mai inaintate, mai joacl incd un rol 9i in care exista o amesteclturd astfel incit nici una din parfile populafiei nu pr-rate ajultge sI lc dorninc pc cclelalte. Acesta e in special cazul Germaniei. Exemplul cel mai desivirgit de stat modern este America de Nord. Autorii francezi, en' glezi gi americani contemporani se pronunfd tofi in sensul cI statul existi numai de. dragul proprietdfii private, astfel cd acest lucru a trecut gi in congtiinfa comund. Intrucit stalul este forma in care indivizii care f ac parte din clasa dontinanti ili promoveazd interesele comune gi in care se incheagi intreaga societatc civill dintr-o epocii, rczult;i ci toate institufiile comune se manifestl Ei capiltl o fornrl politicl 'prin mijlocirea statului. De aici iluzia cI legea ar avea la bazb, voinfa, gi anume voin{a liberd, rupti de baza ei reald. Tot astfel drepiul e redus apoi la lege. Drcptul privat se dezvoltl paralel cu proprietaiea pri-' vatl prin descompunerea comunitlfii naturale. La rontani, dczvoltarca proprictrilii private gi a dreptului privat a rinras fIrI altc urrniri industriale Ei comerciale, deoarece intregul lor mod de producfie a rimas neschimbat. 'La popoarele moderne, la care comunitatea feudald a fost desfiinfata prin industrie gi comer{, a inceput o dati cu nagterea proprietdfii private .$i...a dreptului privat o .Iazd noul, care s-a dovedit capabild si se dezvolte mai departe. Antalfi, prinrul orag care a facut in evul mediu conrerf rnaritim pe scari largl, a fost acela care a intoc. mit gi dreptul rnaritim. Indatd ce industria Ei comerf ul au dezvoltat rnai departe proprietatea privatd, la inceput in Italia, iar mai tirziu in alte {dri, dreptul privat roman, a$a cum iusese elaborat, a fost reluat gi ridicat la rangul de autoritate. Cind mai tirziu burghezia a dobindit atita putere incit monarhii au luat apdrarea intereselor ei pentru ca cu ajutorul ei sI doboare nobilimea feudail, abia atunci a inceput in toate tlrile - in Franta tn'secolul al XVI-lea dczvoltarea propriu-zisd a dreptului,

t, fii
E. T

r
+

luindu-se ca bazd, in toate fdrile, cu excepfia Angliei, codicele roman. Dar pentru ca dreptul privat si poatd continua si se dezvolte, a fost necesar sI se introducd qi in Anglia principii ale dreptului roman (in special in ce ' privegte p,roprietatea mobiliari). (Se nu s uite cI, la fel ca Ei religia, dreptul nu are o istorie proprie). In dreptul privat, relafiile de proprietate existente sint exprintate ca rezultat al voinfei generale. Insugi jus utendi et abutendi * exprimd, pe de o parte, faptul c[ proprietate,a privatl a devenit absolut independentd de colectivitate gi, pe de altl parte, iluzia cd proprietatea privatd ins5gi s-ar baza numai pe voinfa privatS, pe posibilitatea de a dispune in mod arbitrar de obiect. In practicd, abuti ** are limite economice foarte precise pentru proprietarul privat daci nu vrea sd-gi vadd proprietatea Ei o datri cu ea jus abutendi trecind in alte miini, deoarece in genere obiectul, considerat numai in raport cu voin{a s2, nici nu este obiect, ci devine obiect, proprietate reali abia in procesul schimbului gi independent de drept (o relalie, adici ceea ce filozofii numesc o idee) ***. In dezvoltarea ulterioard a rela{iilor de proprieia,te, aceastd iluzie juridicl care reduce dreptul la simplii voinfd duce in mod necesar la situa{ia cd cineva poate avea un titlu juridic asupra unui obicct fara sa aibl in realitate obiectul. DacI, de pild5, din pricina concuren{ci un teren inceteazd sI dea rent5, proprietarul acestuia ili plstreaz[ titlul juridic asupra lui, inclusiv jus utendi bt abutendi. Dar el nu poate face nimic cu titlul, el nu posedd nimic ca proprietar funciar, dacd nu are, in afari de aceasta, destul capital pentru a-$i cultiva pimintul. Prin aceeagi iluzie a jurigtilor se explicl gi-faptul cd pentru ei, ca Ei pentru orice cod in genere, este cu totul intimpldtor cd indivizii intri in relafii, de pildd incheie contraite, Ei cI acestea sint considerate ca relafii in care intri sau nu intri aup_u voie gi al clror confinut {se bazeazd in intredefinifia proprieta{ii in dreptul roman.l - Notu Trad. t* ; consuma{ie (rle asemeneu; abuz). Nota Trad. - numai relaf ia ,,OmuIlel4ie pentru Iilozof . :**cr.l sine insugi, qi rlc i: idce. Ei cunosc lui" accea pcntru ci toate relaf iile'rcale devin itlei. (Notd marginuld q |ui Murx).
abuza)

*,!i

*r- r:w,s* "^ :-"Yrytfnrys

64

FI]UEIIt}ACI-I

I]AZA REALA

IDEOLOCIEI

gime pe bunul plac al contractan{ilor. - Ori de cite ori, prin dezvoltarea industriei gi a comer{ului, s-au flurit noi forme de r-ela{ii, de exemfllu societdfi de asigurare etc.,) dreptul q fost. de fiecare datd nevoit sd le a6cepte ca noi moduri de dobindire a proprietlfii.

{3. Unelte de produ.clie proprietate naturale St creutc de ciuilizulic] Si Iorrne de

... * este gisit. Din primul caz rezultii premisa unci dezvoltate diviziuni a muncii pi a unui conterf intins, din al doilea caz mlrginirea locali. In printul caz inrlivizii trebuie adunafi, in al doilca caz ei inEigi sint unelte dc producfie allturi de uneltcle de prodLrc{ie date. i\ici intcrvine deci deosebirea dintre uneltele de proclucfie natttrale gi cele crcate de civiliza{ie. Ogorul (apa etc.) poate [i con'siderat ca unealtl de produc{ie naturall. In prirlul caz, cind este vorba de unealta de proclucjie naturarlir, indivizii sint subordonafi naturii, in al cloilea caz unui proclus al muncii. De aceea proprietaiea (proprietatea lunciarl) aliare Si ea in primul caz ca o dominafie directi, naturaiii, in al doilea caz ca o domina{ie a muncii, in special a nruncii acunulate, a capitalului. Primul caz presupllne cI indivizii sint tuniti printr-o legitura oarecare, fie fanrilie, fie trib, fie insugi plmintul etc. ; al doilea caz c5, ei sint independen{i unul de altul Ei ii leagi numai schimbul. In primr"rl caL schimbul este mai ales un schimb intre oamcni qi naturit, run schinrb in care mllnca oamcnilor c.ste schirnltrti nc produselc naturii ; in al doilca c^L el cstc prin excelenf l un schinrb intre oameni. In prirnul caz cstc suIicicrrti () inteligen{I omeneasci medie ; activitatea fizicl qi cea spiritr-ralI nici nu sint incl separate ; in al tloilea caz diviziunea in muncd spirituali qi in muncri fizici, trebLrie sri fi fost infaptuitri in practicS. In primul caz donrinaf!a proprietarului asupra celor lipsif i de proprietate poate avea la bazd, rela{ii personale, un fel cle cotnunitate ; in al doilea caz ea-trebuie sI imbrace o infa{igarc rnateriall intr-un al treilea element, in bani. In primul caz existd mica industrie, insd subordonatl folosirii Lrneltelor de pro.g!ucf ie naturale 9i'deci fari diviziunea muncii intrc difeiitii indivizi ; in al doilea caz indusiria existii nunrai in Ei prin diviziunea muncii. . Pini acum am pornit de la uneltele de producfie, ;i chiar aici s-a vizut necesitatea proprietifii private pentru anumite trepte ale industriei. In industria extractivii, pro-

'

iveqte fo-arte curind, rczr,rltd ca forma de cornunitate arloptatl dc tuceritorii carc s-au stabilit trebuie szi corespundl treptei de clczvoltare a forlelor productivc pe care le-au gasit, sau, daci acesta nu e cazul din capul iocului, forma comuniti{ii trebuie'si se schimbe dupi for{ele procluctive. 4Eu se explici gi faptul care pare sd fi fosf peste tot observat in perioada urmitoare migraf iunii popoarelor, Ei anume ci sluga era stipin Ei cd foarte curind cuceritorii au preluat de la cei cuceri{i limba, cultura qi obicciurile. ,Feudalismul nu a fost nicidecum adus de-a gata din Germ.ania, ci Ei-a avut originea, in ceea ce-i privbgte pe cuceritori, in organizarea lor militard din timpul cuceririi, iar aceasta a evoluat in feudalism propriu-lis abia dupd cucerire, datoriti inf luen{ei for{elor productive gisite in {5rile cucerite. Cit de mult a fost determinati aceastd forml de forfele productive ne-o aratd incercirile eguate de a impune alte forme izvc-rrite din reminiscenfele_Romei antice (Carol. cel Mare etc.).

Nimic nrai obignuit decit ideea cI in istoria cle pinl fi redus la a acapara. Barbarii oiapareazd imperiul roman, Ei prin iaptul acestei acapardri este explicatd trecerea de la lumea antica la feudalitate. La acapararea de cltre barbari totul depinde insi de faptul dacd na{iunea cuceritd dispune de forfe productive industriale dezvoltate, cutlr e cazul popoarclor- moderne, sal dacd forfele 9l productive se bazeazl mai ales pe unire gi pe comunitate. Acapararea mai este condifionairi gi de obiectul care e acaparat. Averea unui bancher constind din hirtii nu poate fi acaparati fIrI ca accla care acapareazS, sI se supuni condi{iilor cle produc{ie gi de c-irculafie din fara cuceritd. La fel gi intregul capital industrial al unei firi industriale moderne. $i, in fine, foarte curincl acapararea are pebte tot un sfirEit, iar cincl nu mai e nimic de acaparat trebuie si se inceapl a se producc. Din accastir ncccsitatc clc a prodrrce, c:lrc sc
acum totul s-ar

*
5

Inccputul accstui capitol lipscatc.

Ideolofln germand

oto

Red.

tJ

()

IIIJUDRDACI

I]AZA REALA

IDEOLOCIEI

67

prictatca ltrivuti ttrlri cuincidc incii intru totul cu lllunca : in mica iirdustritr gi irt toatzi agricultura de pind acunl, proprietittea cste conseciltta necesare a uneltelor de produitie clatc. Contradic{ia dintre unealta de produc{ie 9i proprietatea ltrivlta in lllarca industrie este un. produs ilrof riu lrccstciit, pentrLl 1;roduccreil. clruitl eit trcbuie si iic-dei,r loarte rlczvollatii. Dcci abia o datri cu nlarea in-, dustric trstt llosibilii gi cles[iin{area proprietzifii private. In ntarea intlustric gi in concurenli, toate condif iiie de existenfa, iiniitirile, uniialeralitatea indivizilor sint contopilc in ccle-clor-rir fornie simple : proprietate privatd gi nruuca. O clatii r)Lt lxrnii, toate lorntele de schinrb 9i scltinrbul insr-r1i apltr pe ntru indivizi ca intimplatoare. Rezitla dci:i iir uaiura banilor ca toate relafiile cle pini ircLlln ilLr iost nruniti rcla{ii intre ir-rciivizi in condifii delcrrtrittatc, i:tr llu itttrc indivizi ca indivizi. Accstc colldilii sinl rcdLrsc la clouii la ntunczi acumulatii, res' lrectiv proprietate privatii, gi la tnuncd realI. Cind unii riin ele disparc, scitirtrbul stagneazI Economigtii moderni,' de pilrla Sistrondi, Clterbulicz ctc., opun associalion dcs indiviclus * lui associatiou dcs capitaux r*. Pc clc altl parte,.. indiviz.ii inqipi , sinL^ cornplct^ suborclouafi. diviz,iunii nruncii li, prin accasta, sint pugi in cea ltlai clelllini clc' pcnde.r.rfli unii. falli dc alfii. In ntiisura in carc, in caclrul nruncii, proprietatea privatii este oltusl muncii, ea se dezvolta din necesiiatci.L acurnularii. Ea mai pdstreazd incii la inceput forma cortrunitiifii, clar in dezvoltarca ulterioara sc apropic tot mai trult rle forma ntodernd a proprietdfii private. Diviziunca rnuncii irnplicti de la bun inceput 9i <liviziunea cotdiliiktr tlc trttutcti, a uneltelor ;i a nlateria' lelor, o clatai tru accasta farinii{area capitalului acumulat intrt: diitrrifi proprietari gi prin aceasta separarea capitalului gi a trturtcii, gi diferitele iorme ale proprietd{ii insiipi. Cu c-it sc dezvolta mai nrult cliviziunea muncii pi r:ri cit crc'qtc acLlu'rularrea, cu atit urai puternic se dezvgliir gi accasta separarc. r\'lttnca instiqi poate cxista numai presuprunind accasti sellararc -Aici se vidcsc, atradar, douir lucruri. In primul rind, !lgle_d. produclic apar ca total independente Ei rupte * asoci('rca intlivizilor. - Nola 7 rud. tt - asocicrca caoitalirrilor. - Nolc frod -

dc iniiivizi, ca o lunte aparte'alilturi de ei, din cauzi cir inclivizii, ale clror forle sint, traiiesc' iniprigtia{i 9i in opozi{ie unii cu alfii, in. timp.ce, p9 d.. altd, parte,. aceste 'sint forfe reale numai- in cidrul relafiilor idrte ,9i legaturilor clintre' acc;ti indivizi. Deci, pc il. o llartc, o totalitatc de for{e pr<;ductivc care au irnbr;icat oarecunl o forn:i obiectivii $i nu nrai Isint] pentru indivizij ingigi forfe ale inclivizilor,. ci ale proprietifii private, adicS',u19, inclivizilor numai in tnlsura in caf e ei sint proprietari privafi. In nici o perioadd anterioari forfele productive nu au imbracat aceast-I formii indiicrent:i fa{i de relainseqi {iile dintre inclivizi ca indivizi, pentru cd in-fa{a rela{iile acestor inca mdrginite. Pe dc altd parte, l,or erau forfe productive s{I' majoritatea indivizilor de care s-au rr$t iccste forfc Ei care, lipsifi de oricc. confinut lgal al vidlii, au devenit astiel indivizi abstrac{i, iiind insri Pu.?i tocmai prin acest iapl in . situafia cfc a intra in rela{ii unii cu alfii ca indiuizi. Singura legituri pe care ei o mai au cu for{ele PIoductive"gi cu [ropria'lor existenli, munca, a,.pierdut pini Si attarenta db activitate propric r;i Ic nienfinc cxisLcnla nuniii nr'.itilind-u. Pc cind-in-peri<,radcle anterioarc activi' tatea prolllie gi llroclucerca villii tnatcrialc .9raLi separa.Lc prin tiptut ce reveneau unor persoanc diferite, iar.proclu[.i., ui.1ii materiale trecea, ilin- cauza mlrginirii indiviziior in$iqi, clrept un mod inlerior de activitate PrqPrt^e, acum ele' se clesilart una de alta atit de mult, incit in

'materiali apare genere viafa .ca scop, , iar producerea viefi materiale, munca (in prezent singura . formi icestei posibilii de activitate proprie,. dar, dupd cum vedem, o iormi negativl) , apare ca mijloc. s-a aiuns cleci atit de departe, incit i.ndivizii trebuie si-Ei insuEeasca totalitatea existenti a lorfelor productive nu humai pentru a ajunge la o aclivitate pr.oprie, ci, in genere, pentiu a-gi asigura existenla. Aceasti insugire estS .onailionati in'primirl rincl cle obiectr.rl care urricazi a fi i*uEit-- de ioilele productive, dezvoltate.ca o totalitate universale' $i' cire exista numai^'in caclrul unor relali'i acest punct sI aibi deci ciriar din Aceastl insugire trebuie prclcle veclerc utl caracter universal, coresptrnzator forfelor nu cste in slllC cluctive gi circulafiei. Insuqirca acestor lorfe
5r

:"r*&r. *, ..#

{rre.",:*r',

ia$

jtiir'{$ir'r:iP'^' -t.tffi

68

FEUERBACH

BAZA REALA

IDEOLOGIEI

ti9

prietatea lor, clar bi ingiqi au' rdmas subordoniti ciiulziunii muncii gi propriilor lor unelte de produc{ie. La toate insugirile de pina acum, o masi de indivizi a rdmas subordonatd unei singure unelte de produc{ie ; la insugirea de citre proletariat, fiecirui individ trebuie si i se subordoneze o nrasi dc unelte de producfie, iar proprietatea trebuie subordonatr tuturor. Rcla{iile moderhe -univcrsalc nLr pot fi subordonate indivizilor in alt fel decit tlacr sinL subordonate tuturor. - Insugirea mai este condi{ionati $! de felLrl in care urmeazd, si fie iniiptuitd. Ea nu poate fi infiptuitri decit printr-o asociere, care prin insugi caracterul proletariatului nu poate fi, la rindul i, decit o. asociere universal5, precum qi printr-o revolu{ie, in care pe de o parte este rdsturnatl puterea atit a modului de producfie Ei de schimb cit gi a structurii sociale de pini acum, iar pe de alti parte se dezvoltd caracterul universal Ei 'energia proletariatului, necesard pentru inflptuirea acestei insugiri. In cursul acestei revolu{ii, proletariatul se dezbari de'tot ce i-a mai rimas din starea sa sociala de pini acum. Abia pe aceastd treaptd activitatea proprie coincide cu viata materiall, ceea ce corespunde dezvoltdrii indivizilor in indivizi totali gi dezbaririi lor de orice primiiivitatc ; iar atunci tratrslc-rrrrarea muncii in activitate pro-

altccva rlecil dezvcrl Ialca allti tudini Ior individuale, corespunzatoare uneltelor niateriale de Producfie. Insuqirea unei totalitd{i de unelte de productie este chiar gi pentru acest s.implufapt - dezvoltarea unei totalita{i de aptitudini la indivizii ingigi. Aceastr i'nsugire este apoi condifionata de indivizii care iEi insupcsc ccva. Numai ploletarii moderni, cu clesdvirgire excluEi de la orice activitate proprie, sint in stare sI-gi impuni activitatea proprie totald, care nu'm,ai e limitatd Ei care constd in insuEirea unei totaliteti de forf,o productive. gi.in dezvoltarea unei totalitS{i. de aptitudini,- presupusd de aceastd insuqire. Toate insugirile revolutionare anterioare au fost limitate. Indivizii a cdror activitate propiie g fost mdrginiti printr-o unealti da produc{ie rirarginiti gi prin relafii restrinse gi-au insuqit aceastd unealtii de producfie mdrginitd gi de aceea n-au ajuns decit la o noui limitare. Uneltele lor de producJie au devenit pro-

prie coincide cu transformarea .rela{iiior concli{ionate dc pini acum in relatii intre indivizi c3 :0tare. O dati cu insuEirea tolalit5{ii for{elor productive de citre indivizii asociafi, proprietatea privatl inceteazl si mai existe. In timp ce in istori,a de'pinI acum o condifie sau alta aplrea intotdeauna ca intimplitoare, acum a devenit intimplStoare izolarca insdgi a indivizilor Ei profesiunea particularl a fieclrui itt-

divid in parte.

' Pe indivizii care nu mai sini 'subordonafi diviziunii muncii, filozotii gi i-au reprezentat ca un ideal denumit 'gi intregul proces descris- de noi l-au conceput ,,omul" ca proces de dezvoltare ,,a omului", astlel cI' inclivizilor de pini acllm le-a fost subsfituit pe tc.rate treptele istorice ,,omul", prezenfat drept for{a rnotrice a' istoriei. Intregul proces a fost astf'el conceput ca un proces de autoinstriiinare ,,2 omului". Acest lucru s-a produs in special clin cauzd ci individul mijlociu de pe o trcaptl ultcrioari [,, fost] totdeauna substituit celui de pe treapta antcrioarl, iar congtiinta ulterioard Ia fost] atribuitd indivizilor anteriori. Prin aceasti inversare, care din capul locului facc abstraciie de condi{iile reale, a fost posibil sd se' translorm.e inircaga istor:ie intr-un proccs de clezvoltarc a conEtiin{ci. .
Din conccpf ia istoricl expusi sc nrai clblin, in Iinc, urmdtoarele rezultate: 1) In dezvoltarca for{elor productive intervine o treapth pe care iau nagtcre forte de producfie gi mijloace de schimb care tn cadrul relafiilor existente aduc numai nenorociri, care nu mai sint for{e de produc{ie, ci forte cle distrugere (maginile gi banii), gi, legat de aceasta, faptul ci apare o clasir care trebuie sd duci toate poverile societif ii - f 5ri si se bucure de avantajele ei, care este eliminatd din societate, este impinsd la opozifia cea mai hotdritd fafd de toate cclelalte
clase

necesarl o revolufie radicald, conEtiin{a comunisti, care se poate, firegte, dezvolta gi la alte clase prin in{elegerea situafiei acestei clase; 2) condi{iile in care pot ti [olosite anumite forfe de producfie sint condifiilc. donrinafici unci anumite clase'sociale, a cirei forfa socialS, provenitii din

; o clasi care formeazi majoritatea tuturor nrembrilor societi{ii gi de la care pornegte conqtiin{a ci cste

\l

"i

IU

trEUEIII]ACI{

COMUNIS^{UL. pRODUCEREA FORi\llll RELATIILOR CA ATARE

ili are exprcsia -ei '' listrl in iorma dc siat respcctivl. Din iceast:i pructic-ideacauz[ orice lupti revolu{ionari se indreaptei impotriva unei clase do-. minante . pinii atunci ' ; - 3) in toa[e revolu{iile de pin:i,
s.ituatia

dc prol)rictari,

'

' ,

r.l

acunr, felul cle activitate'a,ramas mereu neaiins gi a'fost. vorba nrinrai de o altii distribuire a acestei activitdfi, de o noui. fgpartizare a nruncii la alte persoane, in 'fimp ce, rcvolufia ct-lrrunistii se ridicii inrpotriva clultti cle activitate de , piiri ltunci, inlatura ilLLtnca ;i f'desfiinleazd o clata cu dc,nrina{ia oriciror clase insegi clasele, d'eoarece ea este iniaptuit:1 rle clasa caro in Societate nu mai e consideratii drcp't cla-szi, nu este recul-loscuta drept clasi, ci este cxprcsia clr.str:irlirii tuturur'clasclor, -nafionalitnfiior etc. inriuntrul socicti{ii actuale ; $i 4) atit fetriru producerea in niasi a accstei con;tiiir{e conlun:ste cit-gi pentiu iniaptuirea cauzei inseli este ncccslrri o sctrimbare in rxrilsi a oamenilor, carc nLl sc l)oiltc iniiilltui decif in cursnl unci rniqciri lrracticc, in crrrsul unei reuolulii,. revolutia este deci necesari rru nLlnlai pcrrtru cii clasa.donilnantd nu poate fi f6sturnatd in nici rrn alt rrrocl, ci 5i pentru cd clasa cure rustoarnu poate si se dcscoloroscasci nuniai in cursul ro'olufiei de intrcgul pulrcg.ai vcclri 9i sa devinei capibila sii intenreieze \ socitttatc

norrl.

LC.l COI{UNrSr\,ruL PI{ODUCEITIi,\ IIOIT}IEI IUII,AIIILOR CA ATARE comunisrrrLrl sc tleosebegtc de toate nrigcirile premergitoare prin acega c..i el revol.Lr{ioneazi bazele tutuior relaliilor de produc{ie gi de circula{ie anterioare gi trate azd pentru prinra oarzi toatc prcnri.scle spontane in mod congtient ca 1le crea{ii uleo:rrnc.nilor de pini acum, le dezbraci cle caracl.crul lor.slrorit:rn ;i le supune puterii inclivizilor uni{i. De rccea oricnt:rrt::r sa este in cscn{i economica, realizarea nr;ltcrialii a contli{iilor accstei asocieri ; ea face din condi{iile existcnte condiiii ale asocicrii. Realitatea pe care o frurepte comunisrnul este tocmai baza reali care urmeazi sI

zidirniceasci tot ceea ce e clat inclcpencicnt clc inclivizi, in mlsura in care existentul nu este nici el altceva decit un proclus al rela{iilor de pind aclrm cfinirc indivizii.tnqigi. A$?' clar, in mod practic, comunigtii trateazd condifiiic creatc tle -de rela{iile de pinri acum ca neorganicc, , f ziri producf ia gi li-gi inchipuie totuEi ci a fost planul, mgnilca gcnel'a.{iilor. anterioare-de a le furniza niaterialul 9i llrei sa creadd cI ele au fost neorganice pentru indivizii care lc-au creat. Dcosebirea dintre- individui-persoana 9i individul-intirnplare nu este o deoscbire logicd, ci un fapt istoric. Aceastd deosebire are un sens diferit in dileritele'epoci, de exemplu.: starea a fost in secolul al XVIIl-lea ceva intitnplritor l)entru individ, plus ou moins chiar gi familia- E o cieosebire pe care nu noi trebuie s-o faceur pentru fiecare ep99d, ci ile care fiecare epocl o face ea insdgi intre elementetq..Pg care le gdseEte, gi o face nu pornind de la logici, ci silitd de conflictele ttiatcriale alc viefii. Ceea ce cpocii dc rnai tirziu ii apare, in opozifie cu epo'ca anterioarti, ca intinrpll' tor, deci gi unele dintre elementele transrnise de epoc.a anterioard, este o formI a relatiilor care a corespuns unei anumite dezvoltari a lor{elor, productive. Raportul lorfelor de producfie fatii de forma rclafiilor este raportul fortriei rclaiiitor fafn de activitatea sau manifestarea indivizilor. (Fclrma dc bazai a acestei activitifi cste, fire;tc, cea ntate' rialI, de carc depind toate celelaltc : cea spirituall, llolilicl, religioasi etc. Diferitele feluri de organizare a vietii mate'

riale depind, firegte, totdeauna de necesitdfile care s-au dez' voltat, Si atit crearea cit gi satisfacerea acestor necesit5fi sint ele insegi un proces istoric pe care nu-l intilnim la nici o oaie ;i la nici un ciine Iprincipalul argument sus{inut cu inddritnicie de Stirner adaersus hominem *] , degi desigur oile gi ciinii sint in forma lor actuala, malgr6 eux **, produsul unui proces istoric). Cii tirnp nu it apzirut incl contradic{ia,'condifiile in care au loc rela{iile dintre indivizi sint.condi{ii care fin de individualitatea lor, ele nu sint exferioare lor ci sint singurele condi{ii in care aceqti indivizi determinafi, care existl in cadrui unor relafii cleterminate, igi pot produce via{a materiald gi ccea ce e legai de ea, sint

* Oanicriii ilLl irrtcrcsul

(Notti nturginulti a lui

s:i

ntcn

Iini

starea actuali

producf iei,

Alurx).

**

t-

impotriuu ontului. - Nota Tral. Trod. Nota inrlifcrcnt dc voin{a lor.

!,

-li

,d*;' Ti

{4--ff# ': l;,i?+ ",'

'+r

\
72 FEUERBACTI COMUI.iISATUL. PRODUCEREA FORMEI RELATIII-OR CN ATAI{E

',.'.,-.

1,,

ale activitatii proprii, iar mai tirziu ca nigfe citug6 ale acesteia, alcituiesc in intreaga dezvoltare istoricl o scrie coerenti rle forrne cle relatii a cdror legaturd constd in abeea cd in locul formei de relafii anterioare, devenitd crtusi, este pusd.o formzi nour, care'corespunde forfelor prodrictive mai dezvoltate gi astlel unui fel mai-avahsat ile activitate proprie a inclivizilor, care, a son tour *, devine cilurd Ei este.apoi lnlocuiti prin alta. Deoarece pe fiecare treaptr aceste condifii corespund dezvoltirii corespunzitoare a forfelor productive, iitoria lor este totodati istoria for{elor p.roductive in clezvoltare preluate de fiecare geneiatig lguir.iar prin.aceasta ea este istoria dezvoltdrii f-orfelor indivizilor ingiEi. Deoarece aceastl dezvoltare are loc_ in mocl spontdn, adici nu e subordonati unui plan de ansamblu al^inclivizilor liber asociafi, ea-pornegtd de la diferite localitifi, tri!rli, na{iuni, ramuri de muncd etc., fiecare dezvoltinciu-se, la incep.ut, independent de celelalte,.intrind abia treptat in, legdtura cu celelalte. Aceasti dezvoltare se produce'numai cu foarte mare incetineald; diteritele trepte'gi interese nu sint niciodatr cu desdvirEire invinse, ci numai subordonate interesului invingrtor gi mai ddinuiesc secole de-a rindul alSturi de acesta. Rezultd de aici ci chiar iniuntrul unei 1a{iu1i indivizii se dezvolti in mod cu totul diferit, chiar daca facenr abstrac{ie de situa{ia lor materiald, gi cr un interes anterior a crrui formr specificd de relafii bste inldturata de o alta formi care apailine unui interes ulterior mai dispune incd mult timp de b putere tradi{ionali in comunitatea aparcnti (stat, drept) devenitd de sine stititoare fa{a de inclivizi, o putcre care, in ultimi instan}i, nu poate
.

Cit timp n-a apiirut inci contradic{ia, conditia determinatd in care ei produc corespuncle deci condi{ionririi lor reaie, existen{ei loi unilaterale,^a circi unilateralitate se manifestd abia prin aparifia contra.rlicfiei gi cxisti'dcci pentru cei de mai tirziu. Aceasti condif ie apare,.atunci qa o crtuqi intimpldtoare, iar congtiinf a cr ea conslituie o crtr-rgi este atribuitr epocii anterioa're. Aceste diferite concli{ii, care la inceput apar drept conditii
aceastd activitate propric.

deci conditiile activilrifii^lor proprii gi sint

produse

cle

relafiile empirice, contemporane, astfel czi in luptele dintr-o epoci mai tirzie se poate pune 'bazi pe teoreticieni antcriori ca autoritifi in materie. - In scltintb, clezvoltarca merge foarte repede in {ari carc, ca America de Nord, pornesc de 1a inceput intr-o epoca istorici mai dezvoltata. Astfel de {ari nu 'au alte premise naturalc in aIari de indivizii care se stabilesc acolo silif i de formele de relafii din vecltiie firi, f<-rrtrte care nu corespund necesita{ilor lor. Ele incep deci cu indivizii cei ntai avansa{i din vechile {iri Ei deci cu iormele cle rela{ii cele mai dezvoltate corespunzltoare acestor indivizi, iuci inainte ca aceste forme de relafii si se ii putut impunc in vecliiie fari ". Este cazul tuturor coloniilor, in ntisura in carc nu sint simple baze militare sau colrlercialc. Cartagina, coloniilc gre- ce$ti Ei Islanda in secolele al Xl-lea Ei al XI l-lea constituie exemple in aceastd privint5. O situafie similarti are loc in cazuf cuceririlor, cind in-fara cuceritd este 'transplantati de-a gata o fortna de rela{ii dezvoltata pe alte meleagtrri ; pe cind in patrie ea mai era incii impovirati de intercse-gi 'ea poate iciafii din cpocile prccedentc, aici 5i trcbrrie sii fie impusd in intrcginte Ei in ciuda oricarc-rr picdici, chiar daczi ar-[i numai pentru a asigura cuccritorilor o llutcre trainicii. (Anglia qi Neapole dupa cucerirea nornrandi, prin care au primlt forma cea mai desivirgitl de organizare feudali). Dupd concep{ia noastri, toate ciocnirile din istorie i$i au decl originei'in con,tradic{ia dintre for{ele productlve $i forma rela[i,ilor. De altfel, pentru ca intr-o {ari aceastd col-ltradictie sd ducd la ciocniri, nu e necesar ca ea si fie impinsi pini la extrem chiar in acea {ara. Concurenfa cu faiile mai dezvoltate din punct de vedcre inclustrial, provocatl de rela{ii interna{ionale largite, este suficientir pentru a produce o contradicfie aseminitoare qi in {arile cu indusmani gi aniericani

fi stiirimata dcciL prin rcvolulic. La fcl sc cxplica dc ce in unele puncte ,care permit o sinictizare mai generalii congtiinfa poate parea uneori mai inaintata decit

- la rindul ei.

Noto Tratl.

* [ncrgia pcrsonali a indivizilor dife'ritelor na{iuni - gel' energic datorata pur qi simplu incrucigarii de rasc popoare striine transplantatc pe un tcrcn evoluat, tl r\ntcrica pc irn-tcren cu totul nou, in Gcrtttania populalia inifiala a rltttas llL' Ioc, (No/a lui Mttrx Si Engels).

FEUERBACH

COA1UNISITUL, I'IIODUCEREA FOITMEI ITELATIILOR CA A'TAIiD

l.)

de ciot:r.riri, cirlcniri :rlc diIeritelor clase, contradicfie a congtiintei, lupta de idei etc., ltrpta politici etc. Pornind fu la un punct cle vedcrc rnarginit, una dintre aceste forme'securrd:ire poaie ii lual:i izolat gi consideratd drept bazd a acestor revolufii, llicru cu atit mai ugor cu cit indivizii de la care au pornit rcvolufiile gi-au frcut ei ingigi iluzii asupra .proprici lor activititi, iluzii corespLlnzdtoare graclului lor cle culturii .,si treptci de dezvoltare isiorici. 'flunslorr]rarca lor{clor llersonale (a relaf iilor) in forfe obicctive plin rliviziunca nruncii nu poate fi suprimati pri'n acerla ci oanrenii iqi scot din cap reprezentarea generald a accstei . translormiri, ci numai prin accea ci indivizii i.ri subordorleala clin nou aceste iorie obiective gi desfiinleaz,it diviziunca rluncii. Lucrul uccsta nu e cu putin{r farr co-fiecaic] nrLrnitate. i\bia in comunitate [cu alfii, incjivicl .[arc] pLrtin{ii sii-gi clczvollc rnultilatcrai uptitudinilc; abia in conrirnitatc dci'inc dcci posibilii libcrtati:a personall. In . surogatclc dc comunitaif i de pina acLrm, in staI etc.,.libertatea persunali a e.ristat nunrai pentru indivizii care s-au dezvoltat in condi{iilc clasci donrinante, gi .numai in mdsura in' care au fost indivizi ai acestei clase. Comunitatea aparentd in care s-au unit indivizii pini acum s-a auionomizaf de fiec?,r9 dat:i fa{i de ci, gi, fiind unirea unei clase inrpotriva altcia, ea a lost pentru clasa donrinati nu nulrai o cbmunitate cu totul iluzorie, ci chiar o noui cdtuEa. In aclevdrata conrunilate, inclivizii dobindesc in gi prin asocierea lor totodatzi gi libertatca lor. Din intreaga,explngfe de pini acum rezultr ci relafiile' in care au intrat indivizii unei clase Ei care au fost condi{ionate clc interesele lor comune fafa de un ter.{ au constituit intotdeauna o comunitute careia acegti inclivizi i-au apar{i.nLri numai-ca indivizi mijlocii, numai in mdsura in iare ei au trait in condifiilc de-existcn{ii ale clasei lor, au fost

triei engleze) Aceiisti contrariic{ie clintre forfele productive Ei forma reia{iilor, citre, dultri cum arl vdzut,'s-a mai ivit de multe ori in istoria clc pina Acunr fiirii insl sri-i pericliteze temelia, a trcbuit s:i izbucnearsci cle fiecare datir sub forma unei revolufii, inrbrircincl clivcrse fonne sccundare, ca totalitate

tric nrai lrulin clc'zvolLatii (de exerrrplu prolciariaIul latent din Gernrani:r ;i-a [acLrt apari{ia datoriti concurenfei indus-

rela{ii la care ei au participat nu ca inciivizi, ci ca nrembii ai ciasei. In schimb,- in comunitatea proletarilor revolutio' nari, care instituie un control asupra condifiilor lor de exis-

tenfd gi asupra celor ale tuturor membrilor societdiii, lucrttrile'stau exact invers ; indivizii participl la aceastd comunitate ca indivizi. Tocmai asocierea indivizilor este aceea care (firegte, cu premisa unor for{e prgductive. dezvoltate ca dcr"i; puns concii{iile dezvoltlrii gi migcdrii libere a indiviziloi iub controlul lor. Aceste condi{ii, care pind acum- au fost l5sate la voia intimpldrii, au clpltat o existen{a autonomd fafa de indivizi, ca urmare atit. a separlrii lor ca in' divizi cit Ei a asocierii lor, inipusd de diviziunea muncii, indivizilor dar deveniizi - o leglturi - datorita separdrii strainl lor. Asocierea de pin:i acum (nicidecum arbitrari, cum e prezentatl, dc exemplu, in ,,C'.rntrat social", cl necesara) a iost nuntai o asociere in vedr:rea acestor condi{ii, in cadrul clrora indivizii s-au bucurat apoi de intimlllare (cotnltarir, de excmplu, iormarea statului nord:allcr,iczln Ei a refublicilor sud-americane). Acest drept d9 o te'bucura neslingherit de intimplare in cadrul anumitor condifii se..nurnei pina acum libertate personal[. - Acesle condifii de existcnfl nu sint, firegte, ilecit respectivele forfe de produc' {ie gi forme ale relafiilor. DacI privirn lilozoiic aceastir dezvoltare'a indivizilor in cadrul condifiilor de-existenfd conrune ale stlrilor 9i cl11selor care s-au. succedat in istorie gi in cadrul reprezentl' rilor generale impuse lor de aceste condifii, atunci le pqtem inchipui desigur lesne cd in aceqti indivizi s-a dezvoltat specia sau omul, sau cd ei au dezvoltat omul ; o inchipuire prin care se dau citeva palme zdravene istoriei *. Pu' tem concepe apoi 'aceste stdri gi clase diferite ca spccificari ale'expresiei generale, ca subimpdr{iri ale speciei, ca f,aze de clezvoltare ale omului. - Aceasti,subordonare a indivizilor faf:i de anumite clase nu'podtc fi suprimatl pina ce nu s-a format o clasl care nu

,l.ttl
r.i

,i
i;; ."1 'i
;

1 Tcza clcs intilniti la sfintul Max ca oricine cstc cct'a cc cste (ic sta tului este in fond acela.li lucru cu teza cd burghezul este numai utr exetttplar al speciei burglrezilor; o teza care presupune cI c/csc brlrghezilor ar fi cxistat incti inainte de indivizii care o compun. (Nctta lui Marx gl Engels),
gra

.'l

.+

;.':::..4

'\s.s "'lir:*r?'

= ,-;-.Ffjrgf

-'a",;EgY,.'r*

.t.,.

li; i. iir ji ll
It

#
,
:

ll' ti l!

lir' li
li r

/u

FEUERBACIJ

i', r

t' !r
l;

l; t.

l
,r

tt
't.' J
I a.

l :, li' I
,j..
:l

, i'
.
..

il .t :l;
{
l

f.
.i

'ri q
i

,i;
i;
i.
t;
,

mai are de promovat i'potriva clasei clominante nici un in_ terc's speci:rl de clas5. Indivizii au pornit intotdeauna de la ei inEigi, dar binein{eles de la ei .ingiEi a$a cum erau in cadrur'.birJitiiroi'.i rela{iilor lor istorice date, .qi nu cle la inaiuiJri ;;i;;:i il; sensul ideologilor. In cursul crezvoltirii istorice inse'Ei to.mai datoritr autonomizirii relafiilor sociaie, inevitabiii in cadrul diviziunii. muncii, apare o deosebir.lnli. ;i;i;';.;: sonalr a ficcirui indi'id -,si via{a lui suborclonati unei'rimuri de munci oarecare qi condiliilo. .or.rprnzdtoare u..rteia. (Acest lucru nu treb,ie interpretat in scnsul .i,exemplu, rentierul, capitalistul etc. ir inceta cle a ,ri J. ri persoane ; ci cr. pe.rsonalitatea lor este condi{ionatd gi determinatii de rela{ii dc clasl bine cleteimi-nate, iai-cie6sebirea se manifestl ig gu o altd clase, gi p;;tr; .1-bi., 1n ?pozif ei . ingi5i .bia atu'ci cincr ^ crad fatinren[; . In car.rrur' stdrii (gi rnai mLrlt incr in cacrrur tritrurui) aCeJt fapt este incl ascuns' un nobil,.dc cxcmplu, ranririincl intcltcicauna un nobil, un roturier* intotcleiuna un roturier,-iceasti calitate fij'r], indcpqld.cnt de celelarte rla{ii ate sate, l"i.i--rr;il;: gata de indivirlualitatea sa. Deoiebir.u -oiht.. in,liuia ca persoani gi inclivirl ca elcment componenr at ciasei-;;; terul intimplitor,.al condi{iiror cl.e viili pentiu ivcqte abia o dati.crr a.1,i,i'i1ia clasci,'.,,'i" .rte <in,r:"ia,1. ci insigi rrn produ,g al burghczici. Abia concurcrilr si rupta dintre incliyi?r_ d'^naEtere gi dezvolta> accst caracter^ intimpieior'il atare. De accca, r.rl], donrina{ia- burgheziei, indiviiii igi inc.li]p.uie_ca sint mai liberi ca inainte,?eoir.t. p.ntru ei'condi{iile de vialr sint intimplitoare ;' in realiiite, .i sint, rireEtc,, r,ri lqlin liberi, deoarece sint nrult mai subordonati unei for{e obicctivc. Deosebirea cle stare ,o.iuta l;;;^1" ;;i: glenf, rnai ales in antagonis.mul crintre-bu;g[.;l;"$i"p"-letariat. cind starea tirgove{ilor, corporafiile etc. s-au ridicat irnpotriva iurarlc, conclitia existentci lor _ Dro'cbilinrii prieiatea mobiliari -si munca.mcateEugir;;t;i,-;;;; .*i[iiserd in stare latentr inci inaintba'cjJsprinderii loi a. Iiitcmul feudal - a apirut ca ceva pozitiv, ca ceva care s-a impus irnpotriva proprieti!ii iunciare feuclale,.fapt pentru care a Ei adoptat la inccput tot lornra feuclali, c]ar intrlun fel

corluNIsMUL,

PRODUCEREA FORI{EI RELATIILOR C,r ATARE

77

s.pecific.

cicrau fosla lor-stare de iobrlgie ca ceva intfnrplaitor pentru personalitatea lor. Prin aceasta, ei nu procedau insi decit ca-orice clasi care se libereazd de o crtuEa, gi, in aiari de aceasta, ei nu se liberau ca claszi, ci ca persoane izolate. r\poi, ci nu ie,seau din sfera sistcniului dc stirri, ci formau numai o nouri stare, piistrindu-pi Ei in noua lor sitrrafic fc'lul anterior de niunczi pe care il perfec{ionAu, clibcrinclu-i dc cI.tu.Eele de pini atunci, care nu Imai] corespuncjeau gradu-

ce-i drept, iobagii care fugeau de pe nroqii

consi-

'

- ljcntru proictari, insd, propria lor condifie de viafa, lltunca, gi, o datir cu ca, totalitatea condifiilor de existenfa ale societifii actuale au clevenit un lucru intimplator, asupra cziruia proletarii inclividu.ali nu au nici un control, qi asupra ciruia nici o organizare sociald nu le poate da vrcun- coritrol, iar contrurdic{ia dintre personalitatca prolctarului indii'idual ,',si condi{ia clc viafd impusa lui, adica munca, ii apare lui insugi in llocl evident, cu atit mai mult cu cit e saciilicat inczi clin lincrcfe gi e lipsit de posibilita;tea de a ajunge inaunlrul cla-sei salc la condi{,ii care s5-l ridice in rinclul celcilalte clase. - Pe cind, agadar, iobagii fugifi nu voiau decit si-gi dezvoltc liber qi sa'qi promovezc condi{iile' lor dc viafii cxistcnte $i ajungeau dcci in ultinrri instarrfii nunriti lrinii llr nlunca libcri, prolclarii, ;lentru a-gi a[irr]ta l)crsorralitatca, trcbrrie si desiiinfczc (au[heben) propria lor condifie dc existenfa de pind aclinr, adicd rlunca, care esle totoclatir condifia de existenfi a intregii societa{i de pinii acunt. Ei sc gr'rscsc, prin urmare, in direct;i oltozi{ie cu forma in care inclivizii societ5fii se manifestau ca totalitate, cu stalul, gi trebuie sd rdstoarne statul pentru a-Ei impune personalitatea.

lui de dezvoltare la care ajunseseri *.

- om de rind.

Nota

Trart.

* Nu trebuie uitat ci insirsi necesitatca iol;agului de a cxista gi faptul ca nrarea gospodaric dcvcrrisc cu ncputinl:i au dus ta inrplrlirea de allotments Ioturi] la iobagi gi au rctlus foartc curinrl obligaliile iobagilor fa{n dc stdpinul feudal la o mcdic dc dari in naturir gi dc prestalii sub forml dc clici, ceca cc a dat iobagului posibilitatca sa acumulezc proprictafi rnobiliarc qi i-a u$urat astfcl Iuga de pe proprietatea staptnului, cl,eschizindu-i perspcctiva de a-gi cigtiga existen{a oa tirgovet. Acest lucru a dus 9i la diferenlieri intre iobagi, astfel incit iobagii fugifi de pe nrogii erau deja scrnitirgovc{i. Estc rle asemcnca cvidrnt ca faranii iobagi carc cunoqtcarr o ntescrie aveau cele rnai multe ganse sir agoniscascii o prolrrietatc rttobiliari. (Nota lui Marx Si Engels).