Sunteți pe pagina 1din 11

Test cardiologie 1. Cea mai frecventa cauza de stenoza mitrala in tarile in curs de dezvoltare este: A.

boala ischemica coronariana B. reumatismul articular acut C. sifilisul D. calcificarile valvulare E. congenitala 2.Insuficienta mitrala poate fi determinata de, cu exceptia: A. endocardita B. PVM C. cardiomiopatie dilatativa D. mixom atrial E. ruptura de cordaj 3. La auscultatie, n PVM apare: A. click mezodiastolic-suflu telediastolic n focarul mitral B. suflu holosistolic n focarul mitral C. click mezosistolic-suflu telesistolic n focarul mitral ??? D. click mezodiastolic-suflu telediastolic n focarul Erb E. click mezosistolic-suflu telesistolic n focarul Erb ??? 4. n stenoza aortica pot aparea, cu exceptia: A. puls celer et altus B. suflu sistolic, rugos, n focarul aortic C. iradierea suflului pe arterele carotide D. puls parvus et tardus E. valori crescute ale TA 5. Stenoza aortica se caracterizeaza clinic prin triada: A. hepatalgii, edeme gambiere, jugulare turgescente B. dispnee, angina pectoral, sincopa de efort

C. palpitaii, fatigabilitate, precordialgii D. dispnee, hepatalgii, angina pectoral E. dispnee, edeme gambiere, angina pectorala 6. Clinic, n stenoza mitrala se pot ntlni, cu exceptia: A. dispnee B. palpitatii cu ritm rapid, neregulat C. tuse seaca D. hemoptizie E. hematemeza 7. La examenul obiectiv n stenoza tricuspidiana se pot ntlni, cu exceptia: A. jugulare turgescente B. hepatomegalie C. pulsatii hepatice sincrone cu pulsul D. edeme gambiere E. matitate la percutia bazei hemitoracelui drept postero-lateral 8. Suflul Graham Steel semnifica: A. stenoza tricuspidiana B. insuficianta aortica C. stenoza pulmonara D. insuficienta pulmonara E. stenoza aortica 9. Uruitura Austin Flint semnifica: A. stenoza mitrala organica B. stenoza tricuspidiana functionala C. stenoza mitrala functionala D. stenoza tricuspidiana organica E. PVM 10. La auscultatie n stenoza mitrala apare:

A. click-suflu mezotelesistolic B. Z1 diminuat, suflu diastolic C. Z1 diminuat, suflu holosistolic D. Z1 ntarit, suflu holosistolic E. Z1 ntarit, suflu diastolic 11. La un pacient cu stenoza mitrala si fibrilatie atriala nu apare: A. ritm cardiac neregulat B. zgomote cardiace inechipotente C. scurtarea uruiturii diastolice D. dispariia ntaririi presistolice a uruiturii E. accentuarea ntaririi presistolice a uruiturii 12. Uruitura Austin Flint apare n: A. stenoza mitrala B. stenoza tricuspidiana C. insuficienta aortica pura D. insuficienta pulmonara E. boala aortica 13. n fibrilatia atriala pot aparea, cu excepia: A. palpitatii cu ritm rapid, neregulat B. dispnee la eforturi mici C. dispnee de repaus cu ortopnee D. diferenta puls-alura ventriculara (puls > AV) E. ameteli 14. Printre complicatiile fibrilatiei atriale nu se numara: A. AVC B. decompensarea IC C. infarctul mezenteric D. infarctul splenic

E. tromboza venoasa profunda 15. Aparitia fibrilatiei atriale la un pacient cu stenoza mitrala nu determina: A. sincopa B. scaderea TA C. dispnee D. accentuarea Z2 E. fatigabilitate 16. Aspectul radiologic in stenoza mitrala nu poate arata: A. bombarea arcului mijlociu stng B. desen vascular pulmonar initial accentuat C. artere pulmonare de calibru crescut (vizibile n hil) D. bombarea arcului inferior stang E. arc superior drept cu dublu contur 17. Frecatura pericardica: A. se aude cel mai bine parasternal dreapta, sp. IV i.c. B. are numai componenta diastolica C. se aude mai bine n decubit dorsal D. se aude mai bine parasternal stnga, sp. IV i.c. E. dispare n apnee 18. Despre durerea din IMA este fals ca: A. poate lipsi uneori B. este situata tipic retrosternal C. are durata prelungita (>30 minute) D. dispare prompt la administrarea de NTG E. are intensitate mare 19. n IMA inferior pot aparea, cu exceptia: A. hipotensiune arteriala B. durere n epigastru, greata, varsaturi

C. tahicardie sinusala D. bradicardie sinusala E. ameeli 20. n IMA de ventricul drept si inferior, la examenul obiectiv, nu apar: A. zgomote cardiace ritmice, bradicardice B. galop protodiastolic VD C. scaderea valorii TA D. raluri subcrepitante E. uneori Z1 diminuat (cnd se asociaza BAV grd I) 21. Aspectul EKG n IMA anterior poate arata, cu exceptia: A. tahicardie sinusala B. supradenivelare ST n V1-V4 C. unde q n V1-V4 D. subdenivelare ST V1-V4 E. extrasistole ventriculare 22. IMA la debut (primele 30 minute) se poate manifesta prin, cu excepia: A. sincopa B. moarte subita C. tuse cu expectoratie sero-hemoragica, dispnee cu ortopnee D. tuse cu expectoratie mucoasa E. greata, varsaturi 23. Aspectul EKG n fibrilatia atriala nu arata: A. unde f cu durata si amplitudine neregulate, cu frecvena 400-600/min. B. ritm neregulat al complexelor QRS C. unde F cu aspect de dinti de fierastrau si frecventa medie de 300/min. D. complexe QRS nguste E. complexe QRS largi daca este asociat un bloc de ramura 24. Clinic, n flutterul atrial nu apar:

A. palpitatii cu ritm rapid, regulat B. ameteli C. dispnee D. deficit al pulsului E. anxietate 25. Despre frecatura pericardica este adevarat ca: A. apare in pleurezii B. dispare la efort C. poate aparea dupa un IMA D. crete n intensitate odata cu cresterea cantitatii de lichid pericardic E. se aude att n inspir ct si n expir 26. n miocardita nu apar: A. fatigabilitate B. intarirea zgomotelor cardiac C. zgomote cardiac asurzite D. tulburari de ritm cardiac E. bloc AV grad I 27. Blocul AV de gradul I se caracterizeza prin: A. unde P neconcordante cu complexele QRS B. interval PR alungit (>0.2 sec), PR constant C. interval PR alungit (>0.2 sec), PR se alungeste progresiv pna apare o unda P blocata D. PR >0.2 sec, intermitent apare o unda P blocata E. PR >0.2 sec, PR se scurteaza progresiv pna apare o unda P blocata 28. Un sportiv fara boala cardiaca cunoscuta, la care EKG arata ritm sinusal, frecventa 50/minut, BAV grd I n repaus (PR 0.26 sec), la efort va prezenta: A. ameteli B. sincopa C. durere retrosternala

D. va fi asimptomatic E. palpitatii 29. Daca efectuam monitorizare EKG pe parcursul efortului la acest sportiv, vom observa: A. trecerea din BAV grd I n BAV grd II Mobitz I B. lipsa tahicardizarii la efort C. trecerea din BAV grd I n BAV grd II 2:1 D. persistenta BAV grd I E. disparitia BAV grd I, cu cresterea frecventei cardiace n concordanta cu gradul efortului 30. Aparitia BAV total impune: A. administrarea cronica de simpatomimetice pt cresterea frecventei cardiace B. nu necesita nici o atitudine terapeutica C. administrare de atropina atunci cand AV<45/min D. implantarea unui pace-maker E. defibrilare electrica imediata 31. La un pacient cu BAV total si ritm de scapare idioventricular nu apare: A. HTA sistolica B. zgomot de tun C. zgomote atriale, intermitent (galop atrial) D. zgomote cardiace bradicardice, ritmice E. zgomote cardiace bradicardice, complet aritmice 32. Pacient de 25 ani, cu un episod de IACRS n urma cu 7 zile, se prezinta la medic pentru dureri precordiale, palpitatii, fatigabilitate, debutate de 2 zile. Considerati utile de efectuat: A. hemoleucograma (HLG), RxCP B. examen obiectiv cardio-pulmonar, EKG, HLG, RxCP C. examen obiectiv cardiopulmonar, EKG D. HLG si EKG E. EKG si RxCP

33. Pacientul are ex. clinic pulmonar normal, are zgomote cardiace asurzite, TA 120/60 mmHg, AV 100/min. Pe EKG apar supradenivelari difuze de ST 1-2 mm, cu aspect concav superior. Va gnditi ca ar putea avea: A. pneumotorax B. miocardita C. pericardita D. nevralgie intercostala E. IMA circumferential 34. La acest pacient, la examenul obiectiv mai puteti gasi: A. v.v. abolite, timpanism la percutie, MV diminuat hemitoracele stng B. suflu sistolic focarul mitral C. frecatura pericardica D. durere la palparea sp. V i.c stng E. galop protodiastolic VS 35. Pe EKG, la acest pacient, mai pot aparea: A. unde q difuz B. complexe QRS microvoltate C. BAV grd I nou aparut D. P pulmonar E. BRD 36. Apartin anginelor instabile, cu exceptia: A. angina Printzmetal B. angor postIMA C. angorul de repaus D. angorul de efort cu prag fix E. angorul de efort agravat 37. Clinic, n tahicardia ventriculara sustinuta nu apar: A. palpitatii cu ritm rapid, neregulat B. dispnee

C. lipotimie D. palpitatii cu ritm rapid, regulat E. anxietate 38. n TPSV (tahicardie supraventriculara cu reintrare n NAV) nu apar: A. palpitatii cu ritm rapid, regulat B. poliurie postcriza C. ncetarea accesului la compresia sino-carotidiana D. angor la pacientii cu ateroscleroza coronariana E. criza Adams-Stokes 39. Un pacient cu fibrilatie ventriculara va prezenta: A. pierderea starii de constienta B. mentinerea starii de constienta, dar cu ameteli, dispnee C. puls filiform D. hipoTA E. puls periferic absent dar cu puls central (aa carotide, aa femurale) prezent 40. La auscultatia cordului, la un pacient cu fibrilatie ventriculara apar: A. zgomote cardiace asurzite B. diminuarea suflurilor preexistente C. suflu de insuficienta mitrala prin ischemie de pilier D. galop VS E. nu se percepe activitate cardiaca (zgomotele cardiace nu se pot auzi) 41. Tahicardia sinusala nu apare la: A. efort B. consum de cofeina C. n cursul manevrei Valsalva D. emotii E. consum de alcool 42. Despre sindromul Dressler este adevarat ca:

A. jugulare turgescente, puls paradoxal, hipoTA la 7 zile dupa un IMA B. este determinat de aparitia unui revarsat pleural stng dupa un IMA C. jugulare turgescente, puls paradoxal, hipoTA la 2-3 saptamni dupa un IMA D. frecatura pericardica, precordialgii la 2-3 saptamni dupa un IMA E. frecatura pericardica, precordialgii in primele 7 zile de la un IMA 43. La un pacient cu epigastralgii, greata, varsaturi, debutate brusc, de 3 ore, va gnditi la, cu exceptia: A. colica biliara B. ulcer gastric sau duodenal C. colica renala D. pancreatita acuta E. IMA inferior 44. Pentru confirmarea dg de IMA la acest pacient, considerati a fi foarte utile, cu exceptia: A. EKG B. recoltare troponina C. recoltare CK, CKMB D. efectuarea unei ecografii cardiace E. EKG seriate, n dinamica, daca primul EKG nu este sugestiv 45. La examenul obiectiv n BRS major, poate aparea: A. zgomote cardiace dedublate B. zgomote cardiac asurzite C. puls filiform D. zgomot de tun E. stergerea Z I 47. n insuficienta mitrala apar: A. suflu sistolic n focarul mitral cu iradiere la apex B. suflu diastolic n focarul mitral cu iradiere n axila C. stergerea Z I, suflu sistolic cu iradiere n axila D. ntarirea Z I, suflu sistolic cu iradiere n axila

E. dedublarea Z I, suflu sistolic cu iradiere n axila 48. Despre boala mitrala e fals ca: A. poate aparea secundar RAA B. poate aparea prin mechanism degenerative, la vrstnici C. Z I este sters, cu suflu sistolic, eventual uruitura diastolica D. Z I este ntarit, cu suflu sistolic, eventual uruitura diastolica E. n cazul etiologiei reumatismale, va evolua cu predominenta stenozei 49. La un pacient de 50 ani, cu un IMA , apar frecvent urmatoarele tulb. de ritm, cu exceptia: A. ESV B. ESSV C. TV D. ritm idioventricular accelerat E. TPSV 50. Tahicardia ventriculara nesustinuta (afirmatia falsa este): A. poate aparea si la pacienti fara patologie cardiaca B. apare frecvent n IMA C. are durata < 30 sec. si nu determina deteriorare hemodinamica D. nu apare niciodata pe cord sanatos E. se poate manifesta prin ameteli, palpitatii, anxietate