753

Autoevaluarea Capacit`\ii Na\ionale
pentru Managementul Global al Mediului

National Capacity Self Assessment
Proiect PNUD-GEF: ROM/03/G41
Coordonator proiect
Ion MELINTE
Raport de evaluare tematic`

privind implementarea
CONVEN|IEI NA|IUNILOR UNITE
PENTRU COMBATEREA DE}ERTIFIC~RII {N ROM^NIA
Autori:
Viorel Blujdea - coordonator tematic
Cristian Kleps
Narcisa B`beanu
Gheorghe Crutu
2004
Descrierea CIP a Bibliotecii Na\ionale a Rom@niei
Raport de evaluare tematic` privind implementarea Conven\iei Cadru a Na\iunilor Unite pentru Combaterea
De]ertific`rii [n Rom@nia / Viorel Blujdea, Cristian Kleps, Narcisa B`beanu, Gheorghe Crutu - Bucure]ti: UNPD/GEF
Bibliogr.
ISBN
I. Blujdea,Viorel
II. Kleps, Cristian
III. B`beanu, Narcisa
IV. Crutu, Gheorghe
Acest Raport nu reprezint` pozi\ii oficiale;

inten\ia autorilor este de a oferi o opinie fundamentat`
deciden\ilor ]i legiuitorilor,
func\ionarilor publici
]i tuturor celor implica\i [n procesul de combatere a de]ertific`rii [n Rom@nia
© UNPD/GEF
Grafica ]i tehnoredactarea
Autoevaluarea capacit`\ii
na\ionale pentru managementul global al
mediului în România
CUV^NT {NAINTE
{n ianuarie 2004, Programul Na\iunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), [mpreun` cu Minis-
terul Mediului ]i Gospod`ririi Apelor (MMGA) au lansat un program dedicat sprijinirii imple-
ment`rii celor trei Conven\ii de la Rio (Conven\ia Cadru a Na\iunilor Unite asupra Schimb`rilor
Climatice - UNFCCC, Conven\ia Na\iunilor Unite privind Diversitatea Biologic` - UNCBD ]i Con-
ven\ia Na\iunilor Unite privind Combaterea De]ertific`rii - UNCCD). Proiectul, intitulat "Auto-
evaluarea Capacit`\ii Na\ionale pentru Managementul Global de Mediu" (NCSA), finan\at de
Fondul Global de Mediu (GEF) ]i cofinan\at de MMGA, urm`re]te identificarea necesit`\ilor ]i
priorit`\ilor na\ionale, [n domeniul capacit`\ii institu\ionale aferent` celor trei Conven\ii, [n scopul
abord`rii cu succes a problemelor globale de mediu.
{n cadrul acestui proiect se urm`re]te catalizarea ac\iunilor interne ]i externe din acest domeniu,
[ntr-o manier` coordonat` ]i planificat`. Proiectul NCSA [ncearc` s` exploreze [ntr-un mod inovativ
sinergiile dintre cele trei Conven\ii, pe baza evalu`rii ini\iale a capacit`\ii institu\ionale a Rom@niei
pe cele trei Conven\ii, a prioritiz`rilor necesit`\ilor ]i select`rii acelor ac\iuni ]i m`suri comune care
pot contribui, cu finan\`ri utilizate eficient, la sprijinirea implement`rii acestora [n Rom@nia.
Proiectul de Auto-evaluare a Capacit`\ii Na\ionale pentru Managementul Global de Mediu
reprezint` un pas [nainte pentru managementul integrat, global de mediu la nivel na\ional. Noutatea
acestui proiect const` [n aceea c` abordeaz` o autoevaluare a proceselor na\ionale legate de
implementarea Conven\iilor, prin care expertiza na\ional` este pus` [n valoare, [n determinarea ]i
stabilirea capacit`\ii de conceptualizare ]i implementare a strategiilor ]i programelor, [n mobiliza-
rea p`r\ilor interesate, schimbul de informa\ii ]i angajarea la nivel individual, institu\ional ]i
sistemic, pentru [ndeplinirea obliga\iilor asumate prin aderarea la Conven\iile Na\iunilor Unite.
Abordarea lui a fost posibil` printr-o munc` sus\inut` de documentare, culegere de date ]i infor-
ma\ii specifice ]i prin munc` [n echip`, [n cadrul grupului de exper\i ]i a grupului de lucru.
Dorim s` le mul\umim, ]i pe aceast` cale, tuturor celor care au sprijinit din toate punctele de vedere
acest proiect, [n mod deosebit reprezentan\ilor Ministerului Mediului ]i Gospod`ririi Apelor, Minis-
terului Agriculturii, P`durilor ]i Dezvolt`rii Rurale ]i Programului Na\iunilor Unite pentru Dezvoltare,
de asemenea tuturor membrilor Comitetului de Coordonare care au adus contribu\ii importante la
finalizarea raportului tematic. Adres`m cele mai calde mul\umiri membrilor grupului de lucru care au
reprezentat [ntr-adev`r motorul realiz`rii acestui raport tematic, prin competen\a ]i experien\a lor.
{n final vrem s` ne exprim`m speran\a finaliz`rii cu succes a proiectului prin implementarea
m`surilor ce se vor propune pentru integrarea managementului resurselor de mediu, [n vederea unui
mediu de via\` s`n`tos ]i durabil.
Autorii,
Viorel Blujdea
Cristian Kleps
Narcisa B`beanu
Gheorghe Crutu
Raport de evaluare tematic` privind implementarea

CONVEN|IEI NA|IUNILOR UNITE PENTRU COMBATEREA DE}ERTIFIC~RII {N ROM^NIA 3
LISTA DE ACRONIME
ASAS - Academia de Stiin\e Agricole ]i Silvice

AHWG - Grupul de lucru Ad Hoc
ANCA - Agen\ia Na\ional` de Consultan\` Agricol`
ANM - Administra\ia Na\ional` de Meteorologie
(UN)CCD - Conven\ia Na\iunilor Unite pentru Combaterea De]ertific`rii
(UN)CDB - Conven\ia Na\iunilor Unite privind Diversitatea Biologic`
(UN)CCC - Conven\ia Na\iunilor Unite asupra Schimb`rilor Climatice
CEE/EEC - Europa Central` ]i de Est
COP - Conferin\a P`r\ilor
CRIC - Comitetul de Analiz` a Implement`rii Conven\iei
CST - Comitetul Tehnic ]i }tiin\ific al Conven\iei (pentru Combaterea De]ertific`rii)
CAP - Politica Agricol` Comun`
EC - Comunitatea European`
GEF - Global Environmental Facility
HG - Hot`râre de Guvern
ICAS - Institutul de Cercet`ri ]i Amenaj`ri Silvice
ICIM - Institul Na\ional de Cercetare Dezvoltare pentru Protec\ia Mediului
ICPA - Institutul de Cercet`ri Pedologice ]i Agrochimice
ICITID - Institutul de Cercet`ri ]i Inginerie Tehnologic` pentru Iriga\ii
]i Drenaje B`neasa Giurgiu
ICCV - Institutul de Cercet`ri pentru Calitatea Vie\ii
ICCPT - Institutul de Cercet`ri pentru Cereale ]i Plante Tehnice Fundulea
ICPCP - Institutul de Cercetare ]i Produc\ie pentru Cultura Paji]tilor M`gurele
INMH - Institutul Na\ional de Meteorologie ]i Hidrologie
IPPC - Controlul ]i Prevenirea Integrat` a Polu`rii (Directiv` UE)
ISPIF - Institutul de Studii ]i Proiectare pentru {mbun`t`\iri Funciare
MAAP - Ministerul Agriculturii, Alimenta\iei ]i P`durilor
MAPDR - Ministerul Agriculturii, P`durilor ]i Dezvolt`rii Rurale
MAPPM - Ministerul Apelor, P`durilor ]i Protec\iei Mediului
MEC - Ministerul Educa\iei ]i Cercet`rii
MLPAT - Ministerul Lucr`rilor Publice ]i Amenaj`rii Teritoriului
MMGA - Ministerul Mediului ]i Gospod`ririi Apelor
MTCT - Ministerul Transportului, Construc\iilor ]i Turismului
NCSA - Autoevaluarea Capacit`\ii Na\ionale pentru Managementul Global al Mediului
OG - Ordonan\` de Guvern
OM - Ordin Ministerial
ONG - Organiza\ie neguvernamental`
OUG - Ordonan\` de Urgen\` a Guvernului
RNP - Regia Na\ional` a P`durilor - Romsilva
SNIF - Societatea Na\ional` {mbun`t`\iri Funciare
UE - Uniunea European`
UNDP - Programul Na\iunilor Unite pentru Dezvoltare
UNEP - Programul Na\iunilor Unite pentru Mediu
USAD - Agen\ia Statelor Unite pentru Dezvoltare Interna\ional`

4 CONVEN|IEI NA|IUNILOR UNITE PENTRU COMBATEREA DE}ERTIFIC~RII {N ROM^NIA
CUPRINS
Capitolul 1 Introducere 7
1.1 Conven\ia Na\iunilor Unite privind Combaterea De]ertific`rii 7
1.1.1 România - amploarea fenomenelor de secet`, degradarea terenului ]i de]ertificare 8
1.1.2 Contextul Implement`rii UNCCD [n \`rile central ]i est-europene 8
1.2 Descrierea proiectului NCSA - Autoevaluarea capacit`\ii de implementare a 9
Conven\iei pentru Combaterea De]ertific`rii [n România
1.3 Definirea ]i caracterizarea capacit`\ii 11
1.4 Metodologia de lucru [n cadrul proiectului 12
Capitolul 2 Stadiul actual al aplic`rii UNCCD in România 14

2.1 Cerin\ele UNCCD 14
2.2 Cadrul legislativ, institu\ional ]i strategii/politici 16
Capitolul 3 Evaluarea capacit`\ii României de a r`spunde 52

cerin\elor formulate de CCD
3.1 Analiza SWOT 52
3.2 Identificarea preliminar` a problemelor prioritare 60
Capitolul 4 Analiza detaliat` a capacit`\ii României [n raport 62

cu problemele prioritare identificate
4.1 Analiza cauz`-efect 62
4.2 Analiza capacit`\ii pentru problemele prioritare 67
Concluzii 72
Anexe 74
Anexa 1. Lista Membrilor Grupului de Lucru pentru Degradarea Terenurilor 74
Anexa 2. Bibliografie 75
Anexa 3. Chestionar ]i sinteza rezultatelor chestionarelor 76
Anexa 4. Implementarea regional` a Conven\iei Na\iunilor Unite pentru Combaterea 96
De]ertific`rii [n Europa Central` ]i de Est, cu un scurt comentariu introductiv


Capitolul 1.
INTRODUCERE
1.1. Conven\ia privind Combaterea De]ertific`rii

C onven\ia Na\iunilor Unite pentru Combaterea De]ertific`rii, la care România este par-
te, constituie cadrul formal prin care \ara noastr` se oblig` s` abordeze sistematic problemele legate
de prevenirea ]i combaterea degrad`rii solurilor, evitarea efectelor secetelor ]i combatere a fenome-
nului de de]ertificare, pentru ridicarea standardului de via\` al comunit`\ilor umane [n zone aflate
sub risc de aceast` natur`.
Procesul de implementare la nivel na\ional, regional ]i interna\ional al Conven\iei pentru Com-
baterea De]ertific`rii are caracteristici ]i presupune o serie de instrumente specifice precum:
z implementarea se bazeaz` pe un program na\ional/subregional de ac\iune,
z abordare "de jos [n sus" [n identificarea solu\iilor, [n planificarea strategic` ]i de ac\iune prin
angrenarea comunit`\ilor afectate (este o conven\ie al c`rui succes depinde de auto-con]tien-
tizarea individual` ]i a comunit`\ilor din zonele afectate),
z crearea unui mediu politic, legislativ ]i moral [ncurajator, descentralizarea managementului
]i autoadministrarea resurselor locale,
z comunicare, coordonare ]i parteneriate la diverse niveluri,
z crearea de sisteme de avertizare timpurie pentru starea mediului, a resurselor ]i starea social`,
z transfer tehnologic ]i utilizarea tehnologiilor tradi\ionale, deschiderea spre surse alternative
de energie,
z stimularea mediului economic [n zonele afectate ]i stimularea valorific`rii [n [ntregime a re-
surselor locale.
{n mod expres, implementarea conven\iei nu urm`re]te numai abordarea sectorial` sau puncti-
form` a combaterii degrad`rii terenurilor, ci integrarea acestei activit`\i cu alte activit`\i care s`
conduc` la gestionarea durabil` a resurselor, prin management adecvat al resurselor ]i asigurarea
dezvolt`rii durabile a sistemelor socio-economice [n zonele afectate de secet`, degradarea terenu-
rilor ]i de]ertificare.
{n cadrul conven\iei, operatorii sunt \`rile afectate ]i neafectate, care pot fi la rândul lor dezvol-
tate sau [n curs de dezvoltare, specificitatea regional` fiind reg`sit` [n Anexele de implementare
regionale. România face parte din Anexa V [mpreun` cu \`rile Central ]i Est-Europene.
Pe parcursul lucr`rii, referirea la implementarea Conven\iei reprezint` punerea [n practic` a
cerin\elor Conven\iei (asumate de România ca obliga\ii) prin instrumentul sù specific la nivel na-
\ional ]i anume Strategia Na\ional` pentru Combaterea Secetei, Degrad`rii Terenurilor ]i De]erti-
fic`rii ]i Programul Na\ional de Ac\iune.

1.1.1. România - amploarea fenomenelor de secet`,

degradarea terenului ]i de]ertificare
Degradarea solului, seceta ]i de]ertificarea sunt aspecte care cu greu pot fi separate, din
cauza leg`turilor strânse la apari\ie, manifestare ]i prin consecin\ele pe termen scurt/lung pe care le
au asupra mediului ]i dezvolt`rii comunit`\ilor umane. {n România, astfel de fenomene se asociaz`
cu specificul climatic complex, schimb`rile curente de clim` (cu apari\ia secetei puternice din
ultimele decade) ]i degradarea solului datorat` unor practici necorespunz`toare de utilizarea
terenului ]i de management a resurselor naturale. {nregistr`rile meteorologice pe o perioad` mai
mare de 100 de ani arat` o tendin\` evident` de de]ertificare pe o suprafa\` de 3 mil. ha [n partea
de Est a \`rii (Dobrogea), Estul Munteniei ]i Sudul Moldovei, din care 2,8 mil. ha de teren arabil
(20 % din fondul agricol al României). Zona afectat` de secet` este ]i mai mare, ea acoperind
[ntregul fond arabil al României, [n timp ce zonele afectate de degradarea solului acoper`
practic aproximativ jum`tate din teritoriul na\ional.
{n România, problemele legate de secet` au fost confirmate ]i recunoscute de mult timp. {n
timp, au fost [nfiin\ate câteva comitete ]i organisme responsabile de aspectele legate de secet` ]i
degradarea solului, ale c`ror rezultate au fost mai mult sau mai pu\in vizibile la nivel na\ional sau
regional. Unul dintre acestea a fost Comitetul Na\ional pentru Secet` din cadrul Academiei de
}tiin\e Agricole ]i Silvice, un organism ]tiin\ific ]i profesional care a ac\ionat prin metode concrete
]i a dat recomand`ri autorit`\ilor na\ionale interesate.
{n aceea]i m`sur`, degradarea solului reprezint` o preocupare continu` de zeci de ani, a]a cum
s-a [ntâmplat [n a doua jum`tate a secolului trecut prin realizarea unor lucr`ri foarte importante de
[mp`durire pentru reabilitarea terenurilor degradate de pe tot cuprinsul \`rii. {n prezent, [mpreun` cu
experien\a bogat` legat` de reabilitarea terenurilor degradate, s-au mo]tenit organizarea, practicile ]i
mentalit`\ile care adesea nu corespund noilor procese economice ]i sociale prin care trece România.
Dat` fiind complexitatea ]i interdependen\a problemelor legate de secet`, degradarea terenurilor
]i de]ertificarea, precum ]i manifestarea lor comun` [n majoritatea zonelor \`rii, [n lucrarea de fa\`,
aceste procese vor fi tratate [mpreun`.
1.1.2. Contextul Implement`rii UNCCD

[n \`rile Central ]i Est-Europene
Conven\ia Na\iunilor Unite pentru Combaterea De]ertific`rii are ca scop combaterea
de]ertific`rii ]i atenuarea efectelor secetei [n \`rile care au parcurs perioade de secet` sever` ]i/sau
de]ertificare, prin ac\iune eficient` la toate nivelurile, sprijinite de cooperarea interna\ional` ]i
parteneriat [n cadrul unui sistem integrat, pentru a contribui la realizarea unei dezvolt`ri durabile [n
zonele afectate. Pentru a atinge acest obiectiv, P`r\ile (\`rile membre) …… vor aplica strategii
integrate pe termen lung ac\ionând simultan, [n zonele afectate, pentru cre]terea productivit`\ii
terenurilor, reabilit`rii ]i conserv`rii pe termen lung a resurselor de sol ]i resurselor de ap`,
conducând la condi\ii de via\` [mbun`t`\ite, [n special la nivel de comunitate. Procesul de
implementare a UNCCD la nivel global este structurat pe baze istorice ]i geografice, generând 5
anexe de implementare, ca urmare a proceselor ]i particularit`\ilor regionale. {n cadrul Conven\iei,
România este o Parte afectat`. Ea face parte din Anexa V de implementare regional` care cuprin-
de \`rile Central ]i Est Europene.
Procesul de constituire a unei anexe de implementare regional` a UNCCD [n \`rile Central ]i Est
Europene, ini\iat la COP 3 (1999) s-a concretizat la COP 4 ([n 2000) prin Decizia 7/COP4
Adoptarea unei anexe regionale de implementare pentru \`rile Central ]i Est Europene, de c`tre
Adunarea General`. {n acela]i an, la Bruxelles, [n Belgia, s-a \inut atelier de lucru cu tema:
"Degradarea solului ]i de]ertificarea [n \`rile Central ]i Est Europene", pentru \`rile Central ]i Est
Europene, unde participan\ii au recunoscut c` UNCCD ofer` oportunit`\i viabile pentru [nt`rirea

cooper`rii interna\ionale ]i regionale [n combaterea degrad`rii solului. Adoptarea unei anexe noi de
implementare pentru \`rile CEE a fost bine primit`, cu ocazia [ntrunirii consultative pentru
preg`tirea implement`rii UNCCD [n \`rile CEE, care s-a \inut la Praga, Republica Ceh` [n septem-
brie 2001 ]i care a stabilit Secretariatul pentru preg`tirea documentului cadru pentru cooperare din
Anexa V ]i a convenit asupra forurilor competente pentru [ntrunirile na\ionale cu privire la pro-
bleme majore [n urm`torii ani. Dup` aceste evenimente, procesul de implementare pentru UNCCD
[n \`rile CEE se deruleaz` ]i se [mbun`t`\e]te semnificativ.
Consider`m c` procesul asociat Anexei V este doar la [nceput, ca parte a procesului global al
UNCCD (Conven\ia este [nc` [ntr-un proces de clarificare a mecanismelor ]i procedurilor sale
interne), [n paralel [ns` are loc ]i implementarea sa. Anexa V este omogen` din punct de vedere
geografic ]i istoric, dar foarte neuniform` din punct de vedere cultural, economic ]i politic, ceea ce
duce la o cooperare dificil` la nivel regional ]i ulterior la un proces lent de implementare ]i progres,
motiv pentru care abord`rile sub-regionale reprezint` alternative viabile.
1.2. Descrierea proiectului NCSA

- Autoevaluarea capacit`\ii de implementare
a Conven\iei pentru Combaterea De]ertific`rii [n România
A utoevaluarea capacit`\ii de implementare a UNCCD se realizeaz` [n cadrul proiectului

"Evaluarea capacit`\ii na\ionale pentru managementul global de mediu" (denumit de aici [ncolo
NCSA, de la National Capacity Self Assessment), implementat de Programul Na\iunilor Unite
pentru Dezvoltare din România ]i are ca agen\ie de execu\ie Ministerul Mediului si Gospod`ririi
Apelor. Managementul proiectului se realizeaz` prin Ministerul Mediului ]i Gospod`ririi Apelor ]i
Programul Na\iunilor Unite pentru Dezvoltare din România.
Scopul general al proiectului este de oferi României posibilitatea de a auto-identifica, la nivel
na\ional, priorit`\ile ]i nevoile de dezvoltare, mai ales cele care apar\in de conven\iile pentru
biodiversitate, schimb`ri climatice ]i de]ertificare, având ca \int` catalizarea eforturilor interne
]i/sau asisten\` financiar` extern` pentru a [ndeplini aceste necesit`\i [ntr-un mod coordonat ]i
planificat. Obiectivele NCSA sunt de a determina priorit`\ile ]i de a stabili lista de ac\iuni/m`suri
care urmeaz` a fi luate pentru a dezvolta capacitatea institu\ional` [n conformitate cu cerin\ele
conven\iilor interna\ionale. Tematica NCSA se dezvolt` prin echipe de exper\i ]i Grupuri de lucru
pentru cele 3 mari Conven\ii UN: Conven\ia pentru Conservarea Biodiversit`\ii, Conven\ia Cadru
pentru Schimb`ri Climatice ]i Conven\ia pentru Combaterea De]ertific`rii. Etapele [n realizarea
proiectului sunt: Selectarea echipei de proiect, Stabilirea metodologiei de lucru ]i a con\inutului
Raportului Tematic, Analizarea problemelor comune din cele 3 Conven\ii ]i Elaborarea ]i aprobarea
Raportului NCSA ]i a Planului de Ac\iune, o parte parcurse [n momentul de fa\`.
Finan\area proiectului este asigurat` [n propor\ie de 87% de c`tre Fondul Global de Mediu ]i
13% de Guvernul României, pe durata iunie 2004 ]i aprilie 2005.
Comitetul de Coordonare este constituit din membrii nominaliza\i ai urm`toarelor institu\ii:
- Ministerul Economiei ]i Comer\ului
- Ministerul S`n`t`\ii
- Ministerul Muncii, Familiei ]i Solidarit`\ii Sociale
- Ministerul Agriculturii, P`durilor ]i Dezvoltare Rural`
- Institutul Politehnic - Facultatea de Energetic`
- Terra Mileniul III

- Institutul pentru }tiin\a Solului ]i Agrochimie

- UNESCO - Pro-Natura
{n structura tematic` este inclus` analiza detaliat` a problemelor care limiteaz` capacitatea de
implementare a conven\iilor UN [n România, ac\iune ce se realizeaz` [n 4 pa]i:
z Identificarea ]i sintetizarea punctelor forte ]i slabe [n implementarea UNCCD [n raport cu
specificul na\ional (prin analiz` SWOT),
z Identificarea ]i validarea direc\iilor prioritare de ac\iune,
z Analiza capacit`\ii existente pentru direc\iile prioritare identificate, pe cele trei nivele de
capacitate: sistemic, institu\ional ]i individual,
z Analizarea [n comun a priorit`\ilor celor trei conven\ii UN: CCC, CCD ]i CBD.
Analiza se bazeaz` pe informa\ii despre:
z Existen\a ]i eficien\a instrumentelor strategice, legislative, a politicilor ]i programelor rele-
vante pentru implementarea conven\iei,
z Analiza responsabilit`\ilor ]i atribu\iilor legale ale autorit`\ilor statului [n implementarea
conven\iei,
z Organiza\ii cu interese majore [n domeniul combaterii secetei, degrad`rii terenului ]i
de]ertific`rii,
z Bazele de date ]i accesul lor,
z Tipul ]i calitatea informa\iilor de\inute de organiza\iile relevante,
z Disponibilitatea individual` pentru alocarea de timp pentru CCD [n raport cu sarcinile de
serviciu,
z Mecanismele ]i instrumentele de promovare a con]tientiz`rii publice,
z Mecanismele ]i instrumentele economice, eventual specifice aplicabile zonelor afectate de
secet`, degradarea terenului ]i de]ertificare.
Comitetul de organizare (steering committee) asigur` demersul ]i orientarea strategic` a pro-
iectului, fiind ]i responsabil de leg`tura cu ministerele, diferitele sectoare de activitate ]i organiza\ii
neguvernamentale; face demersurile necesare pentru aprobarea planului de ac\iune; verific` ]i
[mbun`t`\e]te planurile de lucru ]i rapoartele prezentate ]i aprob` rapoartele de evaluare. Deoarece
comitetul de organizare se [ntrune]te trimestrial, exist` un Comitet de coordonare a proiectului,
care asigur` eficien\a managerial` a proiectului, acesta având atribu\ii precise [n plan organizatoric
privind necesit`\ile ]i rezultatele proiectului.
Din partea guvernului, proiectul este supervizat de un director na\ional de proiect. Acesta are ]i
func\ie de secretar al proiectului ]i, prin consultare cu cei implica\i, are rol de a lua decizii privind
planul de lucru, selec\ia consultan\ilor, programul de activitate; asigur` sprijinul necesar din partea
ministerului ]i mobilizeaz` comitetul de organizare. Coordonatorul na\ional al proiectului sprijin`
directorul de proiect [n toate activit`\ile, mijloce]te procesele de consultare, preg`te]te deciziile
care sunt aprobate de directorul de proiect, supervizeaz` ]i dirijeaz` consultan\ii. Biroul UNDP
Rom@nia asigur` sprijinul strategic, coordonarea inter-sectorial`, sprijin tehnic ]i monitorizare.
Exper\ii colecteaz` informa\ii, le analizeaz` ]i asigur` consultan\` specific` termenilor de referin\`.
Lunar, au loc evalu`ri ale modului [n care este urm`rit` strategia proiectului. Anual, proiectul
este revizuit ]i analizat.
Procesul tipic de realizare a auto-evalu`rii cuprinde mai multe etape:
I. Faza de planificare, care cuprinde analiza p`r\ilor interesate (stakeholders)
II. Dezvoltarea ]i asigurarea sprijinului la nivel [nalt, pentru realizarea proiectului
III. Sinteza activit`\ilor desf`]urate [n leg`tur` cu proiectul
IV. Dezvoltarea raportului tematic corespunz`tor Conven\iei pentru Combaterea De]ertific`rii
V. Analiza priorit`\ilor comune celor trei conven\ii

VI. Preg`tirea raportului comun de evaluare

VII. Preg`tirea planului de ac\iune
VIII. Asigurarea sprijinului pentru aplicarea planului de ac\iune
IX. Implementarea planului comun de ac\iune ]i monitorizarea implement`rii
Utilitatea Proiectului NCSA [n procesul de aderare la Uniunea European`: capacitatea de eva-
luare na\ional` poate deveni o baza important` pentru noile programe finan\ate de UE (Fonduri
Structurale, de Coeziune etc.) ]i va oferi sugestii, pe cele 3 Conven\ii, pentru ac\iuni concrete
privind implementarea Directivelor UE. Rapoartele NCSA vor justifica necesitatea de fonduri adi-
\ionale, precum ]i prioritizarea acestora. {n cadrul implement`rii proiectului NCSA, important` este
nu numai comunicarea, ci ]i lec\iile [nv`\ate pe parcurs.
Oportunit`\ile oferite de NCSA: un num`r foarte mare de ONG-uri implicate [n campanii publi-
ce de pres`, de educa\ie ]i cre]terea aten\iei la problemele mediului; reorganizarea fostului Minister
al Agriculturii, P`durilor, Apelor ]i Mediului [n dou` noi ministere ar putea duce la [nfiin\area de
unit`\i specializate pe cele 3 Conven\ii; Agen\ia Na\ional` de Mediu a fost [nfiin\at` [n aprilie 2004;
România a fost prima \ar` din Anexa I a Conven\iei Cadru asupra Schimb`rilor Climatice, care a
ratificat Protocolul de la Kyoto, iar [n acest sens exist` o bun` experien\` cu proiectele de "Joint
Implementation" (implementare comun`) ]i [n abordarea sinergiilor [ntre Conven\ii. România a
semnat foarte devreme ]i celelalte dou` mari Conven\ii ale Na\iunilor Unite, ceea ce semnific`
angajamentul pe termen lung pentru abordarea integrat` a problemelor de mediu.
1.3. Definirea ]i caracterizarea capacit`\ii

de implementare a Conven\iei
pentru combaterea de]ertific`rii [n România
G eneric vorbind, capacitate [nseamn` putin\a unor operatori de a proiecta ]i administra
problemele de mediu specifice ]i de a le plasa [n ansamblul ac\iunilor pentru asigurarea dezvolt`rii
durabile. Operatorii specifici implica\i [n implementarea Conven\iei Na\iunilor Unite pentru Com-
baterea De]ertific`rii sunt: institu\ii, organiza\ii, comunit`\i ]i indivizi. {n aceast` abordare, sensul
conven\ional ]i clasic al construc\iei capacit`\ii (perceput ini\ial ca instruirea personalului) este mult
[mbog`\it cu nuan\e profunde privind managementul adapt`rii, negocierea situa\iilor conflictuale,
promovarea comunic`rii ]i nu [n ultimul rând distribu\ia ]i valorificarea informa\iei. Pentru clarifi-
care ]i sistematizare se definesc nivele de integrare a capacit`\ii: nivelul individual, nivelul institu-
\ional ]i cel sistemic.
Capacitatea la nivel individual se refer` la interesul ]i experien\a indivizilor de a servi imple-
mentarea conven\iei. Aceasta este dependent` de personalitate, nivelul de educa\ie, capacitatea de
adaptare ]i deschidere, gradul de cointeresare ]i gradul de informare.
Capacitatea la nivel institu\ional se refer` la performan\a unei institu\ii de a rezolva probleme
specifice. La acest nivel se identific` mai multe componente:
z Resursa uman` se refer` la capitalul uman disponibil pentru implementarea conven\iei:
- m`rimea organiza\iei, fluctua\ia de personal, structura pe vârste,
- preg`tirea profesional` ]i experien\a personalului,
- definirea ]i claritatea competen\elor ]i a sarcinilor de serviciu,
- flexibilitatea ]i deschiderea la nou, capacitatea de adaptare ]i de restructurare,
- acces la instruire ]i dorin\a de instruire.
z Resursele administrative se refer` la disponibilit`\ile structurilor specializate pentru [ndepli-
nirea obliga\iilor cerute de implementarea Conven\iei:

- definirea clar` a atribu\iilor organiza\iilor implicate,

- definirea clar` a atribu\iilor angaja\ilor cu pozi\ii relevante pentru implementarea CCD
z Resursele financiare se refer` la disponibilit`\ile financiare pentru sus\inerea activit`\ii de co-
ordonare a implement`rii conven\iei. Aceste surse pot fi bugetare, extrabugetare, subsidii ]i
sponzoriz`ri.
z Resursele tehnologice se refer` la baza material` necesar` pentru desf`]urarea activit`\ii
asociate implement`rii conven\iei:
- echipamentele de prelucrare a informa\iei, de comunicare,
- utilit`\i (birouri, mobilier).
Capacitatea la nivel sistemic se refer` la structurile supra-institu\ionale, na\ionale sau interna\io-
nale, la cadrul legislativ precum ]i la valorile ]i standardele sociale.
z Structura institu\ional` na\ional` ]i interna\ional` cu activitate relevant` [n implementarea
conven\iei
1.4. Metodologia de lucru [n cadrul proiectului
Pentru colectarea de informa\ii pertinente de la [ntregul spectru de beneficiari ai

implement`rii Conven\iei au fost abordate 3 cì principale:
z Formarea unui grup de 3 speciali]ti pe problemele de construc\ie ]i dezvoltare a capacit`\ii
specializa\i pe 3 domenii relevante (legisla\ia [n domeniu; structurile institu\ionale existente
implicate [n implementarea Conven\iei; politicile ]i strategiile specifice ]i [n alte domenii
relevante pentru implementarea Conven\iei). Principala sarcin` a acestui grup a fost de a
identifica prin studiu individual toate elementele relevante existente pe cele 3 domenii [n
raport cu obliga\iile asumate de o Parte (\ar`) prin aderarea la Conven\ie. Cerin\ele asumate
prin conven\ie reies ]i sunt definite [n urm`toarele documente studiate: textul de baz` al Con-
ven\iei ]i anexele de implementare regional`, Deciziile COP (Conferin\a P`r\ilor- respectiv
COP 1, 2, 3, 4, 5, 6), Deciziile/recomand`rile CRIC (Comitetul de Analiz` a Implement`rii
Conven\iei, respectiv CRIC 1 ]i 2); Deciziile/recomand`rile rezultate [n urma [ntâlnirilor
Anexei V regionale de implementare a UNCCD; Deciziile/recomand`rile rezultate [n urma
[ntâlnirilor AHWG (Grupul de Lucru ad hoc); Deciziile/recomand`rile CST (Comitetul
]tiin\ific ]i Tehnic al Conven\iei), recomand`rile [ntâlnirilor regionale.
z Stabilirea unui grup de lucru l`rgit de cca. 15 exper\i, din diferite domenii relevante pentru
Conven\ie. Sarcina acestui grup a fost de realiza o analiz` [mbog`\it` cu informa\ii specifice
de c`tre speciali]ti din diferite domenii sau factori de decizie (lista anexat`).
z Difuzarea de chestionare. Chestionarul realizat ]i difuzat a abordat o serie de [ntreb`ri care
vizeaz` stadiul curent ]i necesit`\ile de implementare ale Conven\iei [n România, prin
[ntreb`ri specifice grupate pe domenii de relevan\`, [n raport cu problemele majore
identificate de grupul de exper\i ]i grupul de lucru pe secet`, degradarea terenurilor ]i
de]ertificare. Chestionarul are un num`r de 33 [ntreb`ri ]i a fost difuzat prin email sau pe fax
la un num`r de cca 100 destinatari din diverse sectoare ]i domenii de activitate ca: sectorul
legislativ - Parlamentul României; executiv - ministere, agen\ii, structuri jude\ene ]i locale;
autorit`\i ]tiin\ifice; organiza\ii profesionale; sectorul educa\ional; sectorul de afaceri;
organiza\ii non-guvernamentale ]i mass-media. {ntreb`rile vizau colectarea de informa\ii
privind capacitatea de conceptualizare ]i formulare a strategiilor, politicilor ]i programelor
([n\elegerea contextului global, preg`tire ]i dezvoltarea strategiilor pe termen lung); aplicarea

politicilor, strategiilor ]i programelor (aplicarea legisla\iei, mobilizarea ]i gestionarea resur-

selor umane, materiale ]i financiare, managementul ]i conducerea programelor ]i proiecte-
lor); dezvoltarea cooper`rii ]i colabor`rii [ntre p`r\ile interesate (identificarea ]i mobilizarea
p`r\ilor afectate, dezvoltarea capacit`\ii de negociere, stabilirea mecanismelor de cooperare);
mobilizarea informa\iei ]i a cuno]tin\elor (colectare, analiz`, instruire) ]i monitorizarea (sta-
bilirea nivelului de referin\`, a indicatorilor ]i a modului de m`surare a progresului [n aborda-
rea unor programe/proiecte relevante).
z Analiza SWOT a fost instrumentul prin care s-au stabilit problemele legate de implementarea
cerin\elor Conven\iei. Abordarea SWOT const` [n stabilirea atuurilor - punctelor tari (S -
strength), punctelor slabe (W - weaknesess), oportunit`\ilor (O - opportunities) ]i amenin\`-
rilor (T - threats). Atuurile ]i punctele slabe sunt intrinseci procesului analizat, iar oportu-
nit`\ile ]i amenin\`rile \in de mediul extern de desf`]urare a procesului.
z Matricea de prioritizare a problemelor legate de implementarea Conven\iei s-a realizat [n
raport cu scara problemei (na\ional`, local), gradul de necesitate, abilitatea de a aborda
problema din punct de vedere economic, financiar, administrativ, legal. Prioritizarea s-a
realizat acordând calificativele sc`zut, mediu ]i ridicat [n raport cu abilitatea actual` a
sistemului de a r`spunde criteriilor de mai sus pentru fiecare problem` preliminar`
identificat`.
z Mini-grupurile de lucru ]i interviurile pe chestiuni specifice au fost abordate de asemenea
pentru rezolvarea unor chestiuni punctuale. Acestea s-au axat pe analiza capacit`\ii la nivel
local ]i jude\ean, nivelul de informare ]i cunoa]tere a prevederilor Conven\iei la diferite ni-
veluri, importan\a instrumentelor economice pentru zonele afectate, necesitatea con]tien-
tiz`rii popula\iei locale ]i instrumentele cele mai eficiente de realizare a ei.

Capitolul 2.
STADIUL ACTUAL AL PLIC~RII UNCCD
{N ROM^NIA
2.1. Cerin\ele pentru implementarea Conven\iei

pentru Combaterea De]ertific`rii
Parlamentul României a ratificat Conven\ia Na\iunilor Unite cu privire la Combaterea

De]ertific`rii prin Legea 11/1998. Mai târziu, o serie de hot`râri de Guvern au venit [n sprijinul
[mbun`t`\irii comunic`rii dintre Guvernul României ]i Secretariatului UNCCD. România este una
din cele 8 \`ri ale Anexei V care are elaborat` o Strategie privind Combaterea Secetei, Degrad`rii
Terenurilor ]i De]ertific`rii ]i, asociat ei, un Program Na\ional de Ac\iune. Strategia ]i Programul
na\ional nu sunt [nc` aprobate de Guvernul României. A fost de asemenea constituit Comitetul
Na\ional pentru Combaterea Secetei, Degrad`rii Terenurilor ]i De]ertific`rii [n anul 2004. România
a prezentat Primul Raport Na\ional [n anul 2000 ]i al Doilea Raport Na\ional [n anul 2002, care a
fost luat [n considera\ie de c`tre primul Comitet pentru Revizuirea Implement`rii Conven\iei
(CRIC) [n noiembrie 2002. Datorit` procesului specific de analiz` a implement`rii cu succes a
UNCCD pe baz` de anexe de implementare regional`, este posibil ca al Treilea Raport s` fie pre-
zentat la CRIC 4 sau 5, [n anii urm`tori.
Cerin\ele sunt deopotriv` generale pentru toate \`rile afectate ]i, de asemenea, particulare pentru
anumite regiuni potrivit anexelor regionale de implementare, sunt tratate pe problematici sau
obiective, se precizeaz` documentele [n care se face referire la ele ]i nu vor fi abordate cronologic
(Tabelul 1).
Analiza r`spunsului \`rii noastre pe cerin\e ]i subcerin\e este prezentat` [n Tabelul 2.
Cerin\ele nu au termene definite prin Conven\ie, ci fiecare \ar`, [n mod specific, []i stabile]te
termene [n raport cu Programul Na\ional de Ac\iune propriu.
Cerin\ele ]i sub-cerin\ele au adesea sensuri multiple, ele reg`sindu-se [n abordarea de fa\` numai
prin componenta sau prin nuan\a lor referitoare la dezvoltarea capacit`\ii pentru implementarea
Conven\iei la nivel na\ional.

Tabelul 1.
Cerin\e ]i sub-cerin\e privind
implementarea Conven\iei Na\iunilor Unite pentru Combaterea De]ertific`rii
Cerin\e Sub-cerin\e
Realizarea ]i implementarea z Integrarea obiectivelor CCD [n strategiile de dezvoltare durabil` na\ional` ]i

Programului Na\ional de Ac\iune local`
pentru combaterea de]ertific`rii z Abordarea consultativ`
sau/]i reducerea efectelor z Abordarea m`surilor de prevenire
secetelor z Abordarea integrat` ecologic`, socio-economic`
Dezvoltare institu\ional`, educare z Educarea, instruirea, distribu\ia informa\iei ]i a experien\ei specifice relevante
]i con]tientizare public` z Con]tientizarea public` ]i participare
z Crearea de sisteme de avertizare timpurie pentru diver]i factori ]i realizarea
de programe de avertizare ]i reducere a efectelor acestor fenomene ]i
includerea [n strategiile specifice
z Promovarea activit`\ii organiza\iilor ]i asocia\iilor ne-guvernamentale
z Promovarea tradi\iilor ]i cuno]tin\elor locale
Crearea unui mediu favorabil la z Crearea cadrului legislativ specific

nivel local ]i na\ional z Elaborarea de strategii pe termen lung
z Crearea institu\iilor pertinente
z Crearea unui mediu economic rural favorabil ]i stimulente economice
z Promovarea surselor de via\` ]i venituri alternative, inclusiv instruirea [n
meserii noi
z Promovarea tehnologiilor ]i resurselor alternative de energie (regenerabile)
Coordonarea activit`\ilor la nivel z Crearea cadrului pentru realizarea de parteneriate

local, na\ional, regional ]i z Cooperare sub-regional`, regional` ]i interna\ional` pentru colectare, analiz`
interna\ional ]i schimb de informa\ii
z Abordarea sinergetic` [ntre conven\iile UN
Suportul ]tiin\ific ]i tehnic pentru z Cooperare ]i dezvoltare institu\ional` [n cercetare-dezvoltare, transfer

implementarea Conven\iei tehnologic, know-how ]i practici curente relevante
z Crearea de sisteme de colectare, disponibilizare, analiz`, schimbare date ]i
informa\ii asupra problemelor specifice
z Transferul, achizi\ia, adaptarea ]i dezvoltarea de tehnologii mediogene,
eficiente social ]i economic
Mobilizarea resurselor financiare z Alocarea de resurse interne

z Parteneriate na\ionale ]i interna\ionale ]i utilizarea mecanismelor existente
z Stimularea capitalului privat ]i identificarea de resurse noi, adi\ionale de
finan\are
Cre]terea capacit`\ii de z Instrumente de verificare

autoevaluare ]i de raportare z Analiz` continu`, monitorizare
z Raportare

2.2. Cadrul legislativ, institu\ional ]i strategii/politici
Tabelul 2.
Stadiul implement`rii cerin\elor ]i sub-cerin\elor asumate de c`tre România [n cadrul
Conven\iei Na\iunilor Unite pentru Combaterea De]ertific`rii
Textul de baz` al Conven\iei Na\iunilor Unite

Cerin\e rezultate din Decizii ale Reglement`ri
pentru Combaterea De]ertific`rii (UNCCD)
Conferin\ei P`r\ilor (COP) / Alte ale Uniunii
Cerin\` decizii / recomand`ri Europene
Sub-cerin\e
principal`
Realizarea ]i Art 4.2. COP5/D3 - Invit` p`r\ile s`
implemen- P`r\ile vor adopta o abordare integrat`, fizic`, integreze obiectivele CCD ]i ale
tarea biologic` ]i socio-economic` a proceselor de programului Na\ional de Ac\iune [n
Programului secet`, degradarea terenurilor ]i de]ertificare strategiile na\ionale prin
Na\ional de Art 4.2. (c) mecanisme na\ionale de consultare
Ac\iune Integrarea strategiilor de eradicare a s`r`ciei COP6/D1 - Planul Inter-guver-
pentru [n eforturile de combatere a degrad`rii namental Strategic pentru Suport
combaterea terenurilor ]i de]ertific`rii Tehnologic ]i Dezvoltare
secetei, a Institu\ional` invit` Programul
Art 5. (b)
degrad`rii Na\iunilor Unite pentru Dezvoltare
Stabilirea strategiilor ]i priorit`\ilor pentru
terenurilor ]i s` abordeze nevoile de dezvoltare
combaterea de]ertific`rii ]i reducerea efectelor
de]ertific`rii institu\ional` ]i instruire identificate
secetelor, integrarea [n cadrul
politicilor/strategiilor de dezvoltare durabil` de p`r\i ]i [ncurajeaz` abordarea
triangular` (cu \`rile dezvoltate, cu
Art 9.1.
Na\iunile Unite ]i organiza\ii ne-
Realizarea planului na\ional de ac\iune pe baza
guvernamentale)
planurilor ]i programelor precedente de succes
COP6/D1 - Invit` Fondul Global de
Art 10.1.
Mediu s` promoveze prevenirea
Programul Na\ional de Ac\iune va specifica
degrad`rii terenurilor ]i dezvoltarea
rolul guvernului, comunit`\ii locale ]i al
standardului de via\`
utilizatorilor de terenuri
COP6/D2 - Abordeaz` ferm, potrivit
Art 11.
Summitului Global pentru
P`r\ile afectate se vor consulta ]i preg`ti
Dezvoltare Durabil`, ac\iuni la
programe de ac\iune regionale, pentru cre]terea
toate nivelurile pentru mobilizarea
eficien\ei programelor na\ionale
adecvat` a resurselor financiare,
Anexa V, Art 3.1. transfer tehnologic ]i dezvoltare
Programul Na\ional de Ac\iune va fi parte institu\ional` la toate nivelurile
integrant` a cadrului politic na\ional pentru (inclusiv prin Fondul Global de
dezvoltare durabil` Mediu) pentru asigurarea
Art 3. (a), Anexa V, Art 3.2. dezvolt`rii durabile [n zonele
P`r\ile vor asigura c` deciziile privind realizarea afectate de secet`/degradarea
]i implementarea programelor pentru terenurilor/de]ertificare
combaterea secetei ]i de]ertific`rii sunt ob\inute COP6/D1 - Invit` p`r\ile s`
prin participarea popula\iei ]i a comunit`\ilor realizeze studii fundamentate
locale asupra costurilor inac\iunii
ASPECTE LEGISLATIVE
Exist` acte normative care legifereaz` ]i sprijin`, [n mod direct, implementarea Conven\iei ]i a
obliga\iilor asumate prin aderarea la Conven\ie:
Legea nr. 111/1998 pentru aderarea României la Conven\ia Na\iunilor Unite pentru Comba-
terea De]ertific`rii [n \`rile afectate grav de secet` ]i/sau de de]ertificare, [n special [n Africa, adop-
tat` la Paris la 17 iunie 1994;
HG nr. 474/2004 privind [nfiin\area, organizarea ]i func\ionarea Comitetului Na\ional pentru
Combaterea Secetei, a Degrad`rii Terenurilor ]i a De]ertific`rii;
HG nr. 122/2004 privind plata de c`tre România a contribu\iei financiare anuale la bugetul

Conven\iei Na\iunilor Unite pentru Combaterea De]ertific`rii [n \`rile afectate grav de secet` ]i/sau
de de]ertificare, [n special [n Africa;
HG nr. 1064/2004 pentru aprobarea contribu\iei voluntare anuale la bugetul Programului Na\iu-
nilor Unite pentru Mediu (UNEP) pentru anul 2004;
HG nr. 723/2004 pentru aprobarea contribu\iei voluntare anuale a României la bugetul Oficiului
Regional pentru Europa al Programului Na\iunilor Unite pentru Mediu (UNEP), pe anul 2004.
Exist`, de asemenea, legi care, [n mod indirect, sprijin` [ndeplinirea obliga\iilor asumate prin
aderarea la Conven\ia pentru Combaterea De]ertific`rii de c`tre România:
Legea protec\iei mediului nr. 137/1995, modificat` care impune o serie de reglement`ri asupra
activit`\ilor economice cu impact de mediu, m`suri de prevenire ]i combatere a degrad`rii mediului.
Legea apelor nr. 107/1996, modificat` prin Legea 310/2004 pentru a corespunde cerin\elor
comunitare [n domeniu, stabile]te c` resursele de ap`, de suprafa\` ]i subterane sunt monopol
natural de interes strategic ]i c` regimul de folosire al acestora, indiferent de forma de proprietate,
este exercitat prin autoritatea public` central` din domeniul apelor. A fost [nfiin\at` Administra\ia
Na\ional` "Apele Române" care are [n subordine direc\ii de ap` - institu\ii cu personalitate juridic`.
Pe lâng` autoritatea public` central` din domeniul apelor func\ioneaz`: Consiliul interministerial al
apelor, Comisia central` de ap`rare [mpotriva inunda\iilor, fenomenelor meteorologice periculoase
]i accidentelor la construc\iile hidrotehnice, Comisia na\ional` pentru siguran\a barajelor ]i lucr`-
rilor hidrotehnice, Centrul român de reconstruc\ie a râurilor ]i Comitetul na\ional pentru Programul
Hidrologic Interna\ional - organisme cu caracter consultativ. Sunt prev`zute obliga\iile utilizatorilor
de ap`. De asemenea, prevede unele ac\iuni ce trebuie [ntreprinse [n perioada urm`toare, ]i anume:
trebuie stabilit modul de organizare a Fondului na\ional de date hidrologice ]i de gospod`rire a
apelor ]i a Cadastrului apelor; trebuie s` se elaboreze scheme directoare pe bazine sau grupe de ba-
zine hidrografice, pân` cel târziu la data de 22 decembrie 2009; se va efectua o analiz` a caracteris-
ticilor bazinelor hidrografice ]i a impactului activit`\ilor umane asupra st`rii apelor de suprafa\` ]i
subterane, precum ]i analiza economic` a utiliz`rii apei, pân` la data de 22 decembrie 2004; comite-
tul de bazin va pune la dispozi\ia publicului aspecte referitoare la schemele directoare; se stabile]te
sistemul de contribu\ii, pl`\i, bonifica\ii, tarife ]i penalit`\i specifice activit`\ii de gospod`rire a
resurselor de ap`.
Legi sectoriale - care au articole referitoare la activit`\i ce se desf`]oar` ]i [n zone afectate de
secet`, degradarea terenurilor ]i de]ertificare (agricultur`, zootehnie, pomicultur`, abordare social`
etc.) ]i care sunt tratate la alte sub-cerin\e, mai jos, unde sunt mai potrivite, nefiind parte sau con-
secin\` direct` a Programul Na\ionalui de Ac\iune aferent procesului de implementare a Conven\iei
la nivel na\ional.
Legea nr. 18/1991, legea fondului funciar ]i Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului
de proprietate asupra terenurilor agricole ]i a celor forestiere solicitate potrivit legii fondului funciar
nr. 18/1991 ]i ale Legii nr. 169/1997 - stabilesc drepturile de a proprietate asupra terenurilor. Prin
Legea fondului funciar nr.18/1991 s-a instituit m`sura de protec\ie ]i ameliorare a solului care
trebuie s` se realizeze prin lucr`ri de prevenire ]i de combatere a proceselor de degradare ]i poluare
a solului provocate de fenomene naturale sau cauzate de activit`\i economice ]i sociale, s-a dispus
reconstituirea dreptului de proprietate ]i constituirea perimetrelor de ameliorare pentru terenurile
care prin degradare ]i poluare ]i-au pierdut, total sau par\ial, capacitatea de produc\ie pentru culturi
agricole sau silvice. Prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole ]i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar
nr.18/1991 ]i ale Legii nr.169/1997 s-a stabilit modul de reconstituire a propriet`\ii, retrocedarea
terenurilor agricole ]i forestiere. Conform statisticilor prezentate de MAPDR, la sfâr]itul anului

2003, situa\ia eliber`rii titlurilor de proprietate se prezenta astfel: pentru terenurile agricole, nr.
cereri - 4.223.067, nr. titluri - 3.897176, pentru terenuri forestiere, nr. cereri - 540.660, nr. titluri
438.803. Suprafe\ele puse [n posesie: terenuri agricole: 8.784.414 ha din 10.113.704 ha, terenuri
forestiere: 1.256.782 ha din 1.755.765 ha.
ASPECTE INSTITU|IONALE
(institu\ii care au prin mandatul lor au atribu\ii legate de implementarea integral` sau punctual`
a m`surilor asumate prin Programul Na\ional de Ac\iune aferent Strategiei Na\ionale pentru Com-
baterea degrad`rii terenurilor, secetei ]i de]ertific`rii).
{n Strategia na\ional` ]i programul de ac\iune privind combaterea de]ertific`rii, degrad`-
rii terenurilor ]i secetei (MAPPM/1999) se enumer` institu\iile care sunt implicate [n activit`\i
de combatere a secetei, degrad`rii terenurilor ]i de]ertific`rii.
Guvernul României - are responsabilit`\i majore legate de aderarea României la Conven\ia
Na\iunilor Unite pentru Combaterea De]ertific`rii prin necesitatea asigur`rii cadrului favorabil
[ndeplinirii tuturor obliga\iilor asumate ]i [n spe\` prin ducerea la [ndeplinire a Programului Na\io-
nal de Ac\iune pentru Combaterea De]ertific`rii.
Ministerul Integr`rii Europene - coordonatorul elabor`rii Planului Na\ional de Dezvoltare si
responsabil cu implementarea acestuia prin Agen\iile Regionale de Dezvoltare si celelalte institu\ii
cu atribu\ii specifice pe domenii de activitate [n realizarea obiectivelor propuse.
Ministerul Agriculturii, P`durilor ]i Dezvolt`rii Rurale (HG 409/2004) - responsabil pentru
elaborarea Planului Na\ional de Agricultur` ]i Dezvoltare Rurala pentru perioada 2002 - 2004,
precum ]i elaborarea Raportului Na\ional de Implementare a UNCCD [n România (2000 ]i 2002).
De asemenea este gazd` a punctului focal na\ional de leg`tura cu Secretariatul Conven\iei, respon-
sabil pentru elaborarea legisla\iei privind [mbun`t`\irile funciare, rol major [n implementarea Stra-
tegiei Na\ionale si Programului de Ac\iune privind Combaterea De]ertific`rii, Degrad`rii Terenu-
rilor ]i Secetei, responsabil cu reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ]i
forestiere, privatizarea agriculturii, cu responsabilit`\i evaluarea ]i raportarea progresului [n imple-
mentarea politicilor agricole, administrarea a numeroase strategii sectoriale ]i proiecte specifice.
Ministerul Mediului ]i Gospod`ririi Apelor (HG 408/2004) - care prin Agen\ia Na\ional` de
Protec\ia Mediului, 8 Agen\ii Regionale si 34 Agen\ii Subregionale de Protec\ia Mediului, este
responsabil de elaborarea planurilor na\ionale, regionale ]i locale de protec\ia mediului ]i de elabo-
rarea Strategiei Protec\iei Mediului pentru perioada 2002-2004.
Ministerul Administra\iei ]i Internelor [mpreun` cu autorit`\ile locale - responsabil pentru
planificarea dezvolt`rii zonelor urbane ]i rurale la nivel local ]i pentru dezvoltarea ]i implemen-
tarea planului na\ional de ac\iune la nivel local.
Comitetul Na\ional pentru Combaterea Secetei, Degrad`rii Terenurilor ]i De]ertific`rii
(HG 474/2004) - cu atribu\ii precise legate de CCD ]i aflat sub autoritatea MAPDR. Principala
atribu\ie a acestuia este coordonarea ]i aplicarea strategiei na\ionale de combatere a fenomenelor
de degradare a terenurilor, de secet` ]i de]ertificare asigurând corelarea acesteia cu obiectivele
strategiei na\ionale de dezvoltare durabil`. Prin ordin al ministrului agriculturii, p`durilor ]i
dezvolt`rii rurale s-a aprobat componen\a comitetului na\ional, care ulterior poate crea comisii ]i
grupuri de lucru la nivelul ministerelor ]i al celorlalte institu\ii implicate. {n cadrul institu\iilor
reprezentate [n Comitetul Na\ional trebuie [nfiin\ate colective de speciali]ti, care vor asigura
punerea [n practic` a m`surilor ]i [ndeplinirea obiectivelor stabilite de comitet.
Administra\ia Na\ional` de Meteorologie - responsabil` cu colectarea procesarea ]i efec-
tuarea prognozelor meteorologice ]i climatologice la nivel na\ional, f`r` atribu\ii specifice legate
de zonele afectate, dar care are rolul de a avertiza asupra fenomenelor de secet` sau altor fenomene
meteorologice.

Regia Na\ional` a P`durilor "Romsilva" (]i/prin direc\iile silvice jude\ene) - responsabil` cu

aplicarea strategiei na\ionale [n domeniul silviculturii pentru fondul forestier proprietate public`,
preluarea [n administrare de terenuri degradate incluse [n perimetre de ameliorare, lucr`ri de re-
construc\ie ecologic` a p`durilor, urm`re]te protejarea terenurilor [mpotriva eroziunii ]i a altor forme
de degradare, cu atribu\ii specifice legate de implementarea Conven\iei potrivit Strategiei Na\ionale
Academia de }tiin\e Agricole si Silvice - responsabil` pentru elaborarea Strategiei de Cercetare
]i Dezvoltare Tehnologic` [n domeniile agriculturii, silviculturii ]i industriei alimentare, [n perspec-
tiva integr`rii [n spa\iul european ]i unde sunt referiri distincte la cercet`rile legate de combaterea
acestor dezastre naturale sau antropice. Institu\ie participant` la realizarea Strategiei Na\ionale de
Combatere a degrad`rii terenurilor, secetei ]i de]ertific`ri.
Institute de cercetare-dezvoltare care au participat la realizarea Strategiei Na\ionale de
Combaterea degrad`rii terenurilor, secetei ]i de]ertific`ri ]i a programului de ac\iune aferent: Insti-
tutul de Cercet`ri ]i Amenaj`ri Silvice (ICAS), Institutul de Cercet`ri Pedologice ]i Agrochimice
(ICPA), Institutul Na\ional de Meteorologie ]i Hidrologie (INMH) ast`zi Agen\ia Na\ional` de
Meteorologie SA (ANM), Institutul Na\ional de Cercetare Dezvoltare pentru Protec\ia Mediului
(ICIM), Institutul de Studii ]i Proiectare pentru [mbun`t`\iri Funciare (ISPIF), Institutul de Cerce-
t`ri ]i Inginerie Tehnologic` pentru Iriga\ii ]i Drenaje B`neasa Giurgiu (ICITID), Institutul
Cercet`ri pentru Calitatea Vie\ii (ICCV), Institutul de Cercet`ri pentru Cereale ]i Plante Tehnice
Fundulea (ICCPT), Institutul de Cercetare ]i Produc\ie pentru Cultura Paji]tilor M`gurele Bra]ov -
care de\in baza de date istoric` asupra proceselor relevante pentru degradarea terenurilor ]i exper-
tiza pentru implementarea ]i monitorizarea implement`rii obliga\iilor asumate prin ratificarea
Conven\iei. La implementarea Programului Na\ional de Ac\iune, o serie de alte institute ]i unit`\i
cu activitate pertinent` la problematic` pot avea aport substan\ial.
POLITICI }I STRATEGII
Exist` un document strategic specific Conven\iei Na\iunilor Unite pentru Combaterea
De]ertific`rii, realizat ca o prim` [ndeplinire a obliga\iilor asumate prin Conven\ie (]i care de fapt
reprezint` realizarea unei prime obliga\ii asumate prin ratificarea Conven\iei): Strategia na\ional`
]i programul de ac\iune privind combaterea de]ertific`rii, degrad`rii terenurilor ]i secetei
(solicitat de Ministerul Apelor, P`durilor ]i Protec\iei Mediului - MAPPM/1999) - prezint`
problematica ]i necesitatea abord`rii secetei, degrad`rii terenurilor ]i de]ertific`rii [n România, rea-
lizeaz` o prezentare a cadrului fizico-geografic general al României ]i particularit`\ile arealelor
afectate de aceste fenomene, tipurile de degradare ]i reparti\ia lor teritorial`, factorii care genereaz`
sau accentueaz` procesele de de]ertificare ]i degradarea terenurilor (enumerarea ]i efectele ac\iunii
acestor factori, dinamica lor istoric`), efectele ecologice, economice ]i sociale ale acestor procese,
identificarea ]i delimitarea zonelor afectate (ca zone cu risc ridicat la secet`, degradarea terenurilor
]i de]ertificare dup` criterii recunoscute interna\ional), prezint` principiile strategice ale prevenirii
]i combaterii secetei, degrad`rii terenurilor ]i de]ertific`rii, ]i programul na\ional de ac\iune
pentru prevenirea ]i combaterea de]ertific`rii, degrad`rii terenurilor ]i secetei. Aceast` strategie
[nc` nu este aprobat` de Guvernul României.
Strategia se concentreaz` asupra dezvolt`rii durabile [n zonele afectate de secet`, degradarea
terenurilor ]i de]ertificare, conserv`rii biodiversit`\ii ]i prevenirea ]i diminuarea s`r`ciei prin per-
fec\ionarea ]i dezvoltarea legisla\iei, dezvoltare institu\ional`, asigurarea resursei umane, dezvol-
tarea bazei tehnico-]tiin\ifice, restructurarea land]aftului ]i dezvoltarea rural` [n zone cu risc de de-
]ertificare. Nu sunt specificate atribu\ii precise, ci doar implicarea institu\iilor statului ]i a altor
institu\ii [n implementarea programului de ac\iuni, practic institu\iile vizate fiind [n covâr]itoare
parte ministerele mediului ]i agriculturii.


pentru Combaterea De]ertific`rii (UNCCD) Cerin\e rezultate din Decizii ale Reglement`ri
Cerin\` Sub-cerin\e decizii / recomand`ri Europene
principal`
Dezvoltare Art 5. (c) COP 6/D1 - invit` p`r\ile s` Directiva
institu\ional`, [Programul Na\ional de Ac\iune]….. abordeaz` focalizeze dezvoltarea 90/313/CEE
educare ]i cauzele de]ertific`rii ]i acord` aten\ie special` institu\ional` pe probleme cheie, privind
con]tientizare factorilor socio-economici care contribuie la prin cooperare interna\ional` ]i libertatea de
public` de]ertificare na\ional` prin implicarea institu\iilor acces la
Art 5. (d) pertinente informa\ii [n
Promoveaz` con]tientizarea ]i faciliteaz` COP 6/D1 - invit` p`r\ile s` domeniul
participarea popula\iei locale, [n special a coopereze la diverse niveluri mediului
femeilor ]i a tinerilor, cu ajutorul organiza- pentru realizarea dezvolt`rii Regulamentul
\iilor neguvernamentale, [n eforturile de
institu\ionale ]i a procesului Consiliului
combatere a de]ertific`rii ]i secetei
consultativ [n managementul (CEE) nr.
Art 10.2. (d)
resurselor naturale 1.210/90,
[Programul Na\ional de Ac\iune] … [nt`re]te
modificat prin
capacitatea na\ional` climatologic`, COP 6/D1 - invit` p`r\ile s`
meteorologic` ]i hidrologic` ca ]i mijloacele Reg. cons.
celebreze World Day to Combat (CEE) nr.
de prevenire a efectelor secetelor Desertification, ca factor de
Art 10.2. (f) 933/99 privind
motivare ]i con]tientizare public` [nfiin\area
[Programul Na\ional de Ac\iune] … promoveaz` [n probleme legate de secet`,
participarea comunit`\ilor ]i organiza\iilor Agen\iei
degradarea terenurilor ]i Europene de
neguvernamentale, a utilizatorilor de resurse de]ertificare
sau a organiza\iilor lor [n procesele de Mediu si a
planificare, luarea deciziilor, implementare ]i COP 6/D1 - invit` p`r\ile s` implice Re\elei
revederea planului na\ional de ac\iune NGO [n procesul decizional Europene de
Art 10.3. (a) COP 6/D11 informare ]i
[Programul Na\ional de Ac\iune] … include … - promovarea m`surilor de observare a
stabilirea ]i/sau [nt`rirea sistemelor de aver- dezvoltare a capacit`\ii, mediului
tizare timpurie, inclusiv a facilit`\ilor na\ionale - dezvoltarea capacit`\ii de
]i locale ]i sisteme integrate la nivel regional ]i negociere,
subregional … - planificare multisectorial`,
Anexa V, Art 4. (a) - con]tientizare asupra oportunit`\ii
P`r\ile vor … desemna comitete responsabile mobiliz`rii resurselor financiare ]i
pentru preg`tirea, coordonarea ]i tehnice pentru realizarea unor
implementarea programului de ac\iune abord`ri specifice sinergetice ]i
Art 10.3. (b) de dezvoltare durabil`, [n cadrul
[Programul Na\ional de Ac\iune] … include … Programului Na\ional de Ac\iune
[nt`rirea preg`tirii prevenirii efectelor ]i
managementul secetelor, inclusiv planuri
locale de prevenire la nivel local, na\ional,
subregional ]i regional care ia [n considerare
previziunile climatice anuale ]i interanuale
Art 10.3. (c )
[Programul Na\ional de Ac\iune]… include …
stabilirea ]i/sau [nt`rirea sistemelor de
securitate alimentar` … [n zone rurale
Art 10.3. (d)
identificarea de oportunit`\i alternative care
s` aduc` venituri pentru popula\ie [n zonele
afectate frecvent de secet`
Art 10.3. (e)
dezvoltarea unor programe durabile de irigare
Art 10.4.
[Programul Na\ional de Ac\iune]… include…
dezvoltarea mediului economic cu o compo-
nent` de [nt`rire a programelor \int` de eradi-
care a s`r`ciei ]i asigurarea securit`\ii ali-
mentare, dinamica demografic`, managementul
durabil al resurselor locale, abordarea de prac-
tici forestiere durabile, dezvoltarea ]i utilizarea
durabil` a diferite resurse de energie, crearea
cadrului legal ]i institu\ional, [nt`rirea capacit`\ii


principal`
de evaluare ]i observare sistematic` (inclusiv a

serviciilor meteo ]i hidrologice), dezvoltarea
institu\ional` ]i con]tientizare public`
Art 16. (d)
Utilizarea [n [ntregime a expertizei ]i poten-
\ialului organiza\iilor neguvernamentale ]i
interguvernamentale, [n special pentru disemi-
narea informa\iilor ]i experien\ei [ntre grupurile
\int` din diferite regiuni
Art 16. (g)
Schimbarea de informa\ii asupra tradi\iilor ]i
cuno]tin\elor locale
Art 18.1. (a)
P`r\ile vor … facilita accesul la sisteme de in-
formare asupra tehnologiilor disponibile, surse-
le de procurare a lor, riscurile de utilizare aferente
Art 18.2.
P`r\ile vor ... inventaria tehnologiile, cuno]tin\ele,
know-how ]i practicile locale ]i tradi\ionale ... ]i
vor disemina aceste practici prin organiza\ii
interguvernamentale ]i neguvernamentale
Art 19.1. (a)
P`r\ile vor promova ... participarea activ` a
tuturor categoriilor de oameni la nivel local, a
femeilor ]i tinerilor, cu ajutorul organiza\iilor
neguvernamentale ]i a organiza\iilor locale
Art 19.1. (c )
P`r\ile vor promova … prin stabilirea ]i/sau
[nt`rirea suportului ]i servicii de extensie
pentru diseminarea tehnologiilor … prin
antrenarea de agen\i din teren ]i membrii ai
organiza\iilor locale pentru conservarea ]i
utilizarea durabil` a resurselor naturale
Art 19.1. (f)
P`r\ile vor promova … instruire pentru utiliza-
rea surselor de energie alternative, mai ales
surse regenerabile
Art 19.1. (h)
P`r\ile vor promova … abord`ri inovatoare de
promovare a surselor alternative, inclusiv
instruire [n noi meserii ]i me]te]uguri
Art 19.1. (i)
P`r\ile vor promova … instruirea factorilor de
decizie, a managerilor ]i a personalul care este
responsabil cu colectarea ]i analiza datelor
Art 19.1. (j)
P`r\ile vor promova … integrarea mai eficient`
a institu\iilor na\ionale, a cadrului legislativ, daca
este nevoie crearea unora noi ]i [nt`rirea
managementului ]i planific`rii strategice
Art 19.1. (k)
P`r\ile vor promova … prin intermediul progra-
melor de vizitare … ]i programe interactive
de [nv`\are ]i studiu
Art 19.3. (a, b, d)
P`r\ile vor organiza campanii de con]tienti-
zare public`, vor promova pe baze permanente
accesul publicului la informare ]i larga par-
ticipare la informare, educare ]i con]tientizare,
dezvoltarea de schimburi de materiale de
con]tientizare ]i educare
Art 19.3. (c)
P`r\ile vor [ncuraja [nfiin\area de asocia\ii
care s` contribuie la con]tientizare public`

ASPECTE LEGISLATIVE
Acte normative prin s-au stabilit atribu\iile ]i responsabilit`\ile autorit`\ilor [n domeniul protec-
\iei mediului ]i gospod`ririi resurselor naturale ]i care, direct sau indirect, vin [n sprijinul ac\iunilor
de prevenire ]i combatere a secetei, degrad`rii terenurilor ]i de]ertific`rii:
Legea nr. 137/1995 privind protec\ia mediului, republicat` ]i modificat` ulterior
HG. nr. 408/2004 privind organizarea ]i func\ionarea Ministerului Mediului ]i Gospod`ririi
Apelor
HG nr. 409/2004 privind organizarea ]i func\ionarea Ministerului Agriculturii, P`durilor ]i Dez-
volt`rii Rurale
HG nr. 590/2001 privind organizarea ]i func\ionarea Oficiului Na\ional de Cadastru, Geodezie
]i Cartografie
OG nr. 13/2001 privind [nfiin\area, organizarea ]i func\ionarea serviciilor comunitare pentru ca-
dastru ]i agricultur`
HG 1097/2001 privind constituirea ]i func\ionarea Comitetului interministerial pentru coordo-
narea integr`rii domeniului protec\iei mediului [n politicile ]i strategiile sectoriale la nivel na\ional
Legea nr. 216/2004 privind [nfiin\area Administra\iei Na\ionale de Meteorologie
Legea nr. 52/2003 privind transparen\a decizional` [n administra\ia public`
HG 1007 /2001 pentru aprobarea Strategiei Guvernului privind informatizarea administra\iei
publice
Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regional` [n România
HG nr. 1626 /2003 privind [nfiin\area, organizarea ]i func\ionarea agen\iilor regionale de pro-
tec\ie a mediului, prin care au fost create agen\iile regionale de mediu [n scopul de a conduce ]i spri-
jini elaborarea ]i implementarea politicilor de dezvoltare regional` din punct de vedere al protec\iei
mediului, de a realiza planificarea de mediu la nivelul fiec`rei regiuni de dezvoltare, de a emite acte
de reglementare [n domeniul protec\iei mediului, de a furniza asisten\a de specialitate ]i de a elabo-
ra, revizui ]i gestiona proiecte ]i programe pentru protec\ia mediului la nivel regional finan\ate din
fonduri interne sau externe
OM 623/26.08.2004 privind componen\a Comitetului Na\ional pentru combaterea secetei, a
degrad`rii terenurilor ]i a de]ertific`rii, care constituie practic documentul care oficial lanseaz`
activitatea Comitetului.
Acte normative care se refer` la gestionarea ]i furnizarea informa\iei de mediu, precum ]i la
ac\iunile de voluntariat (care transpun [n legisla\ia intern` dispozi\iile comunitare referitoare la
accesul cet`\enilor la informa\ia de mediu) care r`spund cerin\elor de informare /con]tientizare
public` ]i care, cel pu\in tangen\ial, acoper` problemele legate de prevenire ]i combatere a secetei,
degrad`rii terenurilor ]i de]ertific`rii:
HG. nr. 1115/2002 privind accesul liber la informa\ia de mediu
Ordinul nr. 1182/2002 pentru aprobarea metodologiei de gestionare ]i furnizare a informa\iei
privind mediul, de\inut` de autorit`\ile publice pentru protec\ia mediului
Legea nr. 195 /2001 a voluntariatului ]i Ordinul nr. 439/2002 pentru aprobarea organiz`rii
ac\iunii de voluntariat [n domeniul protec\iei mediului prin care s-a reglementat promovarea ]i
facilitarea particip`rii cet`\enilor români ]i strìni la ac\iuni de voluntariat organizate de persoane
juridice de drept public ]i de persoane juridice de drept privat f`r` scop patrimonial. Autorit`\ile
locale ofer` sprijin [n derularea stagiilor de voluntariat, acordând prioritate activit`\ilor care se
adreseaz` tinerilor din categoriile sau zonele defavorizate
Legea nr. 622/2001 (EIONET) prin care România particip` cu drepturi depline, cu excep\ia
dreptului de vot, la Consiliul de Administra\ie al Agen\iei Europene de Mediu ]i este asociat` la
activit`\ile Comitetului ]tiin\ific al Agen\iei.

Reglement`ri [n sistemul educa\ional, care r`spund prevederilor conven\iei, prin crearea de

flexibilitate [n domeniul educa\ional:
Legea [nv`\`mântului nr. 84/1995, republicat` ]i modificat` ulterior
Ordinul nr. 4969/2001 - dezvoltarea activit`\ii de cercetare ]i [nv`\`mânt agricol
Ordinul nr. 110.049/2002 al Ministrului Educa\iei ]i Cercet`rii ]i al Ministrului Agriculturii,
Alimenta\iei ]i P`durilor privind parteneriatul [n organizarea ]i desf`]urarea procesului de [nv`\`-
mânt pre-universitar ]i a form`rii continue a speciali]tilor din agricultur`
Legea muntelui nr. 347/2004 (valabil` ]i pentru zona montan` din Dobrogea) - dezvoltarea
[nv`\`mântului agro-montan ]i m`suri specifice de dezvoltare
Strategia na\ional` ]i programul de ac\iune privind combaterea de]ertific`rii, degrad`rii
terenurilor ]i secetei (MAPPM/1999) nu prevede sarcini exprese pentru vreuna din institu\ii ci doar
implicarea unui num`r restrâns de institu\ii centrale (Ministerul Mediului, Agriculturii, Finan\elor).
Guvernul României - aprob` programe na\ionale de dezvoltare ]i planuri de ac\iune la nivel
regional, precum ]i pentru dezvoltarea infrastructurii de inovare ]i transfer tehnologic.
Ministerul Agriculturii, P`durilor ]i Dezvolt`rii Rurale - prin Direc\iile Agricole jude\ene
este responsabil pentru planificarea folosirii terenurilor si pentru implementarea bunelor practici
agricole, pentru protec\ia si conservarea solurilor. Obiectivul prioritar al Ministerului Agriculturii,
P`durilor ]i Dezvolt`rii Rurale este de a stopa declinul ]i de a asigura redresarea treptat` ]i de a
crea condi\ii pentru relansarea agriculturii, industriei alimentare ]i silviculturii, potrivit poten\ia-
lului natural, economic ]i uman de care dispune România, [n scopul asigur`rii securit`\ii alimentare
a popula\iei, pentru sus\inerea cu produse specifice a schimburilor economice interna\ionale ]i
pentru preg`tirea [n vederea integr`rii a \`rii [n structurile Uniunii Europene. Obiective prioritare
ale MAPDR sunt: sporirea contribu\iei la dezvoltarea armonioas`, multilateral` ]i sustenabil` a
zonei rurale; rezolvarea problemelor privind dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole ]i fo-
restiere; finalizarea procesului de privatizare-concesionare a activelor ]i terenurilor agricole; priva-
tizarea ]i concesionarea integral` a serviciilor din agricultur`; stimularea ]i sprijinirea produc`-
torilor agricoli pentru [nfiin\area de exploata\ii agricole ]i organiza\ii profesionale; stimularea re-
structur`rii programului de culturi agricole [n vederea atingerii unei eficien\e maxime [n condi\iilor
pedoclimatice locale; satisfacerea cerin\elor pie\ei interne ]i externe pentru cre]terea profitabilit`\ii
agricultorilor; redresarea ]i dezvoltarea zootehniei, horticulturii ]i a altor activit`\i cu poten\ial;
intensivizarea produc\iei agricole ]i alimentare; dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare ]i
silviculturii, [n concordan\` cu regulile de protec\ie a mediului [nconjur`tor; cre]terea veniturilor
proprii ]i a capacit`\ii de capitalizare a produc`torilor agricoli ]i de industrie alimentar`; [mbun`t`-
\irea legisla\iei pentru atragere, [n mai mare m`sur`, a investitorilor strìni; protejarea ]i dezvoltarea
fondului forestier ]i a fondului cinegetic; a]ezarea, pe alte baze, a [nv`\`mântului, cercet`rii
]tiin\ifice ]i consultan\ei din agricultur`, industria alimentar` ]i silvicultur`; reforma structural` a
institu\iilor publice, cu r`spunderi [n domeniile de competen\` ale ministerului; atingerea treptat`,
dar [n ritm sus\inut, a parametrilor minimali de performan\`, [n vederea integr`rii [n structurile
Uniunii Europene.
planificarea dezvolt`rii spa\iului urban ]i rural precum ]i pentru protec\ia mediului ]i s`n`t`\ii
popula\iei.
Agen\ia Na\ional` de Protec\ia Mediului ]i Agen\iile Regionale ]i Subregionale - cu respon-
sabilit`\i [n implementarea strategiilor na\ionale de protec\ia mediului.

Comitetul Na\ional pentru Combaterea Secetei, De]ertific`rii ]i Degrad`rii Terenurilor -

analizeaz` necesitatea ]i oportunitatea elabor`rii programelor de ac\iune sub-regionale ]i regionale,
ini\iaz` campanii de con]tientizare pentru publicul larg asupra cauzelor ]i efectelor fenomenelor de
degradare a terenurilor, secetei ]i de]ertific`rii ]i asupra importan\ei atingerii obiectivelor progra-
melor de ac\iune, asigurând armonizarea lor cu programul na\ional .
Agen\ia Na\ional` de Consultan\` Agricol` care, [mpreun` cu Centrele (jude\ene) de
Consultan\` Agricol`, are ca obiect de activitate sprijinirea procesului de reformã [n agriculturã prin
activit`\i de popularizare ]i asisten\ã tehnicã de specialitate, consultan\` managerialã, formare ]i
perfec\ionare profesionalã ]i mai ales asigurarea fluxului informa\ional necesar atât produc`torilor
agricoli din sectorul privat cât ]i speciali]tilor din agriculturã. Speciali]tii din [ntreaga re\ea de
consultantã agricolã la nivel de \arã sunt implica\i [n promovarea ]i punerea [n practicã a
programelor ]i strategiei ministerului, a programelor na\ionale ]i interna\ionale.
Consiliile Locale - prin comisii specifice abordeaz` problematica de ap`rare [mpotriva calami-
ta\ilor naturale ]i hazardelor, ca: seceta (aplicarea iriga\iilor, [mp`duriri etc.); inunda\ii ([ndiguiri,
regulariz`ri de cursuri de ap` etc. ); alunec`ri de terenuri ([mp`duriri, lucr`ri agrotehnice etc.). Din
informa\iile culese de la direc\iile agricole ]i de la prim`rii, acestea nu au [n structura organizatoric`
personal desemnat cu aplicarea m`surilor legate de combaterea de]ertific`rii, dar au comandamente
pentru prevenirea ]i urm`rirea distrugerilor cauzate de grindin`.
Academia de }tiin\e Agricole ]i Silvice (cu institutele ]i sta\iunile de cercetare din subordine)
- prin Strategia de Cercetare-Dezvoltare pentru agricultur`, silvicultur` ]i industrie alimentar`,
urm`re]te elaborarea unor criterii ]tiin\ifice pentru extinderea controlat` a infrastructurilor urbane,
industriale ]i de transport, având [n vedere caracterul limitat al resurselor de sol ]i necesitatea
diminu`rii pierderilor de terenuri [nalt productive ]i protec\ia mediului.
Institu\iile de cercetare na\ionale ]i sectoriale ]i unit`\ile de [nv`\`mânt pre]colar ]i ]colar au
mandate specifice de educa\ie minimal` pân` la [nalt` preg`tire profesional` ]i de con]tientizare.
Societatea Na\ional` "{mbun`t`\iri Funciare "S.A. - prin planurile ]i programele na\ionale
de ac\iune [n vederea ap`r`rii [mpotriva calamit`\ilor naturale ]i hazardelor, ac\ionând [n domeniile
cu grad [nalt de risc: reabilitarea sistemelor de iriga\ii, combaterea eroziunii solului, combaterea
excesului de umiditate, inunda\iilor ]i alunec`rilor de terenuri, lucr`ri noi ]i de reabilitare a unor
lacuri de acumulare ]i soluri erodate, etc.
Organiza\ii neguvernamentale - prin promovarea unor proiecte de mediu ]i sociale de dez-
voltare regional`.
terenurilor ]i secetei (MAPPM/1999) - prezint` principalii factori antropici considera\i respon-
sabili pentru degradarea terenurilor (desp`duriri, activit`\i agricole inadecvate, supraexploatarea
vegeta\iei forestiere, suprap`]unat, activit`\i industriale, exploatare comercial` intensiv`) ]i, [n
acest context, necesitatea cre`rii ]i gestion`rii unei baze de date unitare ]i monitoriz`rii zonelor
afectate de degradare, de]ertificare ]i secet`, prin utilizarea unor indicatori specifici. La capitolul
6.3.7. cu referire la m`surile socio-demografice, sunt prezentate propuneri privind intensificarea
activit`\ilor educative ]i de informare la toate nivelele, precum ]i de stimulare a ONG-urilor care
au ca obiect de activitate protec\ia mediului [nconjur`tor, de asigurare a suportului informa\ional ]i
asisten\ei tehnice. Strategia na\ional` ]i programul de ac\iune privind combaterea de]ertific`rii,
degrad`rii terenurilor ]i secetei (MAPPM/1999) prevede [nfiin\area institu\iilor necesare
implement`rii strategiei ]i planului na\ional (Comitetul na\ional de secet`, degradarea terenurilor ]i

de]ertificare ]i a unui departament operativ [n cadrul structurilor existente cu acest obiectiv a c`rui
func\ionare s` se asigure pe intervalul 2001-2020); [nfiin\area de compartimente speciale privind
controlul calit`\ii mediului din zonele afectate de secet`, degradarea terenului ]i de]ertificare [n
cadrul Agen\iilor de Protec\ia Mediului; [nfiin\area asocia\iilor utilizatorilor de ap` pentru iriga\ii
(definitivarea cadrului legal, [nfiin\area a 10 sta\ii pilot ]i a re\elei de asocia\ii de utilizatori de ap`
de iriga\ii), dezvoltarea oficiilor de pedologie ]i agrochimie din zonele cu risc specifice (dotarea ]i
modernizarea oficiilor agropedologice ]i a unit`\ilor de cercetare silvic`).
Planul na\ional de dezvoltare 2004-2006 (Guvernul României/2004) - [n cadrul Priorit`\ii 2
cu referire la asigurarea protec\iei mediului [nconjur`tor, prevede urm`toarele obiective spe-
cifice: (i) construirea de sisteme de management pentru resursele naturale; (ii) [mbun`t`\irea pro-
cesului de prevenire a riscurilor de mediu; (iii) extinderea ac\iunilor de conservare a naturii ]i de
protec\ie a mediului. {n cadrul Priorit`\ii 4 cu referire la diversificarea economiei rurale ]i cre]terea
productivit`\ii [n agricultur`, prevede urm`toarele obiective specifice: (i) cre]terea valorii adùgate
a produc\iei agricole ]i silviculturii; (ii) promovarea mai bunei integr`ri a lan\ului alimentar; (iii)
diversificarea surselor de venituri [n zonele rurale.
Planul de ac\iuni pe 2004 al programului de guvernare (Guvernul României/2004) - la ca-
pitolul 5 privind Relansarea agriculturii, capitolul 6 privind Dezvoltarea silviculturii ]i la ca-
pitolul 11 privind Mediul [nconjur`tor, se prev`d urm`toarele: (i) realizarea sistemului informatic
pentru cadastrul general ]i publicitate imobiliar`; testarea aplica\iei de cadastru ]i implementarea
acesteia [n 7 jude\e; (ii) [ntocmirea studiilor pedologice ]i agrochimice necesare realiz`rii Siste-
mului na\ional ]i jude\ean de monitorizare sol-teren pentru agricultur`, pentru 1400 mii ha; (iii)
ap`rarea [mpotriva calamit`\ilor, hazardelor naturale ]i accidentelor; (iv) modernizarea sistemului
informa\ional pentru avertizarea ]i alarmarea popula\iei; (v) conservarea biodiversit`\ii ecosis-
temelor forestiere ]i adaptarea cadrului institu\ional corespunz`tor; (vi) reconstituirea ]i adaptarea
[nv`\`mântului ]i cercet`rii silvice la cerin\ele gestion`rii durabile, [n condi\iile economiei de pia\`;
(vii) conservarea ]i dezvoltarea capitalului uman din domeniul mediului; (viii) con]tientizarea
publicului, de\in`torilor de terenuri forestiere ]i a mediului politic ]i decizional privind rolul ]i im-
portan\a patrimoniului forestier na\ional.
Strategia de protec\ie a mediului pentru perioada 2002-2004, inclusiv Planul na\ional de
ac\iuni pentru protec\ia mediului (MAPM/2002) - sunt prezentate urm`toarele prevederi: (i)
dezvoltarea metodelor ]i mijloacelor tehnice de prognoz` a hazardelor climatice, meteorologice,
hidrologice ]i de predic\ie hidrodinamic` ]i aerodinamic` a proceselor de dispersie a poluan\ilor;
(ii) protec\ia, conservarea ]i refacerea diversit`\ii biologice specifice agrosistemelor, prin aplicarea
tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile; (iii) utilizarea optim` [n \ar` a poten\ialului
creativ intelectual [n domeniul mediului; (iv) dezvoltarea cercet`rii ]tiin\ifice [n domeniul mediului,
\inând seama de obiectivele strategice ale protec\iei mediului; (v) conservarea ]i dezvoltarea
capitalului uman din domeniul mediului, prin [mbun`t`\irea sistemului educa\ional formativ ]i
informativ la toate nivelurile (pre]colar, ]colar, universitar, postuniversitar ]i educa\ie permanent`
a adul\ilor) [n rela\ie cu mediul, cultivarea dragostei fa\` de natur` prin institu\ii de [nv`\`mânt,
cultural-educative, biseric`, mass-media, ONG-uri".

Textul de baz` al Conven\iei Na\iunilor Unite Cerin\e rezultate din

pentru Combaterea De]ertific`rii (UNCCD) Decizii ale Conferin\ei Reglement`ri
Cerin\` P`r\ilor (COP) / Alte ale Uniunii Europene
Sub-cerin\e
principal` decizii / recomand`ri
Crearea unui Art 3. (c) COP 5/D12 - cere Reg. CE nr. 1.296/1996
mediu Dezvoltarea, [n spiritul parteneriatului, a p`r\ilor ]i institu\iilor privind Carta europeanã
favorabil la cooper`rii [ntre structurile guvernamentale, care au de-a face cu a spa\iului rural
nivel na\ional locale, organiza\ii ne-guvernamentale ]i tradi\iile s` exploreze Directiva Cadru a
]i local proprietarii/utilizatorii de terenuri pentru posibilitatea de Apelor nr. 2000/60/EEC
abordarea dezvolt`rii durabile cooperare [n astfel de
Directiva 80/778/CE,
Art 4.2. (g) re\ele
amendat` ulterior, privind
Stabilirea mecanismelor institu\ionale ]i COP 6/D1 - calitatea apelor destinate
evitarea duplic`rii ac\iunilor [ncurajeaz` p`r\ile s` consumului uman
Art 5. (e) integreze obiectivele
Crearea unui mediu favorabil prin [nt`rirea Directiva nr.75/440/EEC
CCD [n strategiile
legisla\iei existente, eventual promovarea de privind calitatea cerut`
na\ionale prin procese
legi noi ]i prin stabilirea de politici ]i apelor de suprafa\`
consultative
programe pe termen lung destinate prelev`rii de
COP 6/D1 - invit` apa potabil`
Art 10.2. (a)
p`r\ile s` promoveze
[Programul Na\ional de Ac\iune] … [ncorporeaz` Directiva nr. 91/676/EEC
oportunit`\i economice
strategie pe termen lung pentru combaterea privind protec\ia apelor
]i comerciale sectorului
de]ertific`rii, [nt`re]te implementarea ]i este [mpotriva polu`rii cauzate
privat din zonele
convergent cu politica na\ional` de dezvoltare de nitra\ii din surse
afectate, m`rirea
durabil` agricole
competitivit`\ii
Art 10.2. (e) Reglement`rile CE nr.
produselor ]i serviciilor
[Programul Na\ional de Ac\iune] … promoveaz` 3508/1992; 3887/1992;
din aceste zone
politici ]i [nt`re]te cadrul institu\ional 1593/2000
Art 13.1. (c)
Elaborarea ]i folosirea mecanismelor de Strategia pentru
cooperare care cel mai bine reflect` suportul Protec\ia Solului,
local inclusiv activitatea organiza\iilor ne- Directiva IPCC,
guvernamentale … Declara\ia Ministerial`
Art 13.1. (d) Euromediteranian`
Proceduri administrative ]i bugetare pentru pentru Mediu
cre]terea eficien\ei de cooperare ]i programe Politica Agricol`
suport Comun`
Art 18.1. (e)
P`r\ile vor … lua m`suri pentru crearea
condi\iilor de pia\` ]i stimulente, fiscale sau
de alt` natur`, care s` conduc` la dezvoltarea,
transferul, achizi\ia ]i adaptarea de practici,
cuno]tin\e, know-how ]i tehnologii adecvate
Anexa V, Art 2. (a)
… [nt`rirea cadrului social ]i politic pentru
reforma economic` ]i de pia\`
Anexa V, Art 2. (h)
… nevoia de revedere a obiectivelor de
cercetare, a politicii ]i cadrului legislativ
pentru dezvoltarea durabil` a resurselor
naturale
Guvernul României - responsabil cu ratificarea conven\iilor Na\iunilor Unite privind comba-
terea secetei ]i de]ertific`rii, a schimb`rilor climatice ]i a biodiversit`\ii, precum ]i elaborarea unor
programe na\ionale ]i strategii pentru implementarea acestora.
Ministerul Agriculturii, P`durilor ]i Dezvolt`rii Rurale - asigur` condi\iile pentru relansarea
agriculturii, industriei alimentare ]i silviculturii, cre]terea contribu\iei la dezvoltarea durabil` a
zonei rurale, elaborarea strategiilor de combatere a fenomenelor naturale negative si a dezastrelor
si [nfiin\area unor organisme care s` contribuie activ la dezvoltarea agriculturii române]ti,
[nfiin\ând ]i un fond special [n acest sens, promovarea actelor normative specifice.


analizeaz` necesitatea ]i oportunitatea elabor`rii programelor de ac\iune subregionale ]i regionale
]i coopereaz` cu celelalte conven\ii ]i alte \`ri la elaborarea acestor programe, asigurând armo-
nizarea lor cu programul na\ional.
Regia Na\ional` a P`durilor “Romsilva” - aplic` Strategia Na\ional` [n domeniul silviculturii
]i ac\ioneaz` pentru ap`rarea, conservarea ]i dezvoltarea durabil` a fondului forestier proprietatea
public` a statului, [n condi\ii de eficien\` economic`.
Ministerul Integr`rii Europene, [mpreun` cu Agen\iile de Dezvoltare Regional` - asigur` co-
ordonarea regional` a activit`\ilor de dezvoltare durabil`.
Ministerul Apelor ]i Protec\iei Mediului ]i Inspectoratele de Protec\ia Mediului - urm`resc
aplicarea m`surilor generale de protec\ia mediului, colaboreaz` cu organele competente [n ap`rarea
[mpotriva dezastrelor.
planificarea dezvolt`rii zonelor urbane ]i rurale la nivel local ]i pentru dezvoltarea ]i implemen-
tarea planurilor na\ionale de ac\iune la nivel local, asigur` siguran\a ]i securitatea cet`\enilor ]i
comunit`\ilor.
Consiliile jude\ene ]i locale - prin comisii de ap`rare [mpotriva calamit`\ilor naturale ]i hazar-
delor, ca: seceta (avertizare, aplicarea iriga\iilor, [mp`duriri etc.); inunda\ii ([ndiguiri, regulariz`ri
ape etc.); alunec`ri de terenuri ([mp`duriri, lucr`ri agrotehnice etc.).
Comisia Guvernamental` Antis`r`cie ]i Promovare a Incluziunii Sociale care a elaborat
Planul Na\ional Antis`r`cie, cu scopul de monitorizare a includerii [n strategiile sectoriale a
obiectivelor specifice de prevenire absorb\ie a s`r`ciei ]i promovarea incluziunii sociale.
Direc\iile Jude\ene pentru Agricultur`, P`duri ]i Dezvoltare Rural` - responsabile cu im-
plementarea ]i monitorizarea tehnologiilor agricole corecte pentru exploatarea solurilor [n vederea
reducerii factorilor care contribuie la degradarea terenurilor ]i sporirea riscului de]ertific`rii.
Agen\ia SAPARD (OG 142/2000) - creat` pentru a sprijini eforturile de a adera la Uniunea
European` ]i pentru a preg`ti participarea la Politica Agricol` Comun`.
Comitetul Na\ional Rom@n pentru Iriga\ii ]i Drenaje - contribuie la asigurarea progresului
permanent al activit`\ilor de studii, cercetare, proiectare [n iriga\ii, sprijin` dezvoltarea lucr`rilor
de [mbun`t`\iri funciare, [n contextul dezvolt`rii durabile.
Numeroase institute de cercet`ri care ofer` rezultate ]tiin\ifice, asisten\` tehnic` ]i extensie,
transfer tehnologic ]i know how, monitorizare ]i evaluare.
Firme de consultan\` - ofer` asisten\` tehnic` pentru [ntocmirea de proiecte specifice.
Agen\ia Na\ional` de Consultan\` Agricol` - prin extinderea cuno]tin\elor privind diminua-
rea factorilor limitativi (s`r`cirea [n substan\e nutritive, folosirea [ngr`]`mintelor etc.), combaterea
excesului de umiditate, a inunda\iilor ]i alunec`rilor de teren, ecologizarea terenurilor agricole
degradate antropic, protec\ia, conservarea ]i refacerea biodiversit`\ii specifice agrosistemelor, s.a.
Agen\ia de Pl`\i ]i Interven\ie pentru Agricultur`, Industrie Alimentar` ]i Dezvoltare
Rural` (L 1/2004) - va r`spunde de derularea ]i gestionarea fondurilor europene pentru agricultur`.
Comitetul Interministerial pentru Dezvoltare Durabil` - responsabil pentru elaborarea Stra-
tegiei Na\ionale de Dezvoltare pân` [n 2025, care poate fi un bun coordonator pentru elaborarea
planurilor sectoriale de dezvoltare.
Comandamente jude\ene ([n raport cu Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de pro-
tec\ie) sub responsabilitatea prefec\ilor, constituite din conducerile direc\iilor generale jude\ene pen-
tru agricultur` ]i industrie alimentar`, silvice, alte institu\ii interesate ]i prim`riile localit`\ilor
implicate.

Consiliile jude\ene ]i locale - avizeaz` studii, prognoze programe de dezvoltare economico-

sociale de organizare ]i amenajare a teritoriului, aprob` bugetul local ]i modul de utilizare a lui,
stabile]te mijloace materiale ]i financiare, aprob` fonduri pentru ac\iuni de ap`rare [n caz de cala-
mit`\i naturale ]i dezastre, ac\ioneaz` pentru protec\ia ]i refacerea mediului [nconjur`tor ]i pentru
cre]terea calit`\ii vie\ii (Legea nr. 215/2001).
ASPECTE LEGISLATIVE
Au fost adoptate numeroase reglement`ri sectoriale, [n conformitate cu dispozi\iile comunitare,
care prev`d crearea unui mediu favorabil la nivel na\ional ]i local (]i [n special pentru zonele ru-
rale) ]i care conduc, fie direct, fie indirect, la prevenirea ]i combaterea fenomenelor de secet`,
degradarea terenurilor ]i de]ertificare.
Pentru a se evita ne[n\elegerile [n interpretarea actelor normative au fost adoptate reglement`ri
care definesc termenii specifici:
Ordinul nr. 173/160/93/2004 privind definirea ]i caracterizarea no\iunii de spa\iu rural
Ordinul nr. 152/2004 privind stabilirea termenilor de referin\` pentru organizarea ]i func\io-
narea Sistemului integrat de administrare ]i control.
S-a stabilit cadrul institu\ional, obiectivele, competen\ele ]i instrumentele specifice politicii de
dezvoltare regional` [n România:
Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regional` [n România- obiectivele se realizeaz` prin
programe care se finan\eaz` din Fondul na\ional pentru dezvoltare regional` ]i din Fondul pentru
dezvoltare regional`.
HG nr. 829 /2002 privind aprobarea Planului na\ional antis`r`cie ]i promovare a incluziunii
sociale.
HG 520 /2000 privind aprobarea Programului special pentru zonele defavorizate ''Dezvoltarea
afacerilor''.
Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigur`rilor pentru ]omaj ]i stimularea ocup`rii for\ei de
munc`, modificat` prin Legea nr. 107/2004.
A fost creat cadrul juridic pentru sprijinirea integr`rii tinerilor [n mediul rural, [n vederea dina-
miz`rii acestui spa\iu de via\` prin dezvoltarea unor programe ]i proiecte care s` vizeze punerea [n
valoare a resurselor naturale ]i a tradi\iilor locale, precum ]i dezvoltarea [ntr-o concep\ie nou` a
agriculturii, a activit`\ilor neagricole ]i a serviciilor:
Legea nr.646 / 2002 privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural.
Au fost elaborate o serie de reglement`ri care con\in referiri la prevenirea ]i/sau reducerea
degrad`rii terenului, reabilitarea terenului par\ial degradat ]i amenajarea terenului, precum ]i
organizarea exploata\iilor agricole [n vederea ob\inerii de produse agricole competitive pe pia\a
intern` ]i interna\ional`:
Legea fondului funciar nr.18 /1991 - care rezolv` problemele legate de finan\`ri ale reabilit`rii
ecologice terenurilor degradate, clarificarea propriet`\ii.
OUG nr.108/2001 privind exploata\iile agricole, modificat` prin Legea nr. 166/2002 stabile]te
regimul juridic al exploata\iilor agricole: dimensiunile minime pentru constituirea exploata\iilor,
modul de conducere ]i de administrare a acestora, categoriile de terenuri din care se pot constitui
exploata\iile, modul [n care fermierii pot beneficia de sprijin financiar, credite agricole etc. Ca
urmare a adopt`rii acestei legi [n anul 2003, situa\ia se prezenta astfel: nr. exploata\ii agricole
individuale - 4.462.221, din care 4.277.315 utilizau o suprafa\` agricol` de 7.708.757,61 ha.

Suprafa\a medie agricol` utilizat` era de 1,80 ha. De asemenea, erau [nregistrate 22.672 unit`\i cu
personalitate juridic`, din care 2.261 societ`\i/asocia\ii agricole (Legea 36/1991), 6.138 societ`\i
comerciale (Legea societ`\ilor comerciale nr. 31/1990, modificat`), restul fiind alte tipuri. Supra-
fa\a agricol` utilizat` de societ`\ile/asocia\iile agricole era de 975.564,26 ha, cu o suprafa\` medie
pe exploata\ie de 438,65 ha, iar cea a exploata\iilor comerciale de 2.168.792,03 ha, cu o suprafa\`
medie pe exploata\ie de 380 ha. Peste 100 ha au numai 2.229 exploata\ii individuale, un num`r mare
de societ`\i agricole - 1.667 ]i 3.014 exploata\ii comerciale.
Din 3.385.716 exploata\ii care de\in teren arabil: 2.881.276 cultiv` cereale, plante tehnice,
cartof, sfecl`, 483.308 exploata\ii au profil legumicol, la care se adaug` 18.975 exploata\ii cu sere
]i solarii ]i 2.157 cultiv` flori. Un num`r de 298.206 exploata\ii au profil pomicol ]i 1.158.451
profil viticol.
Au fost [nregistrate 331.507 exploata\ii care de\in teren arabil [n repaus, cu o suprafa\` de
791.562,42 ha. 3.585.438 exploata\ii au efective de animale, dar numai 19.943 nu au teren.
Ordin nr. 567/2003 privind aprobarea modelului Registrului exploata\iilor agricole.
HG nr. 917 /2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr.
34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice.
Legea pomiculturii nr. 348 / 2003; HG 156/2004 - stabile]te c` amenajarea unor terenuri [n
pant`, slab fertile ]i cu fenomene de eroziune a solului ]i valorificarea acestora prin culturi
pomicole sunt considerate activit`\i de interes na\ional pentru protejarea mediului ]i se bucur` de
sprijinul statului asigurat prin Fondul de ameliorare a fondului funciar, potrivit legisla\iei [n vigoare.
De asemenea, prevede c` [n programele de [mp`durire ]i combaterea eroziunii solului din zonele
de cultur` a nucului ]i a castanului se vor introduce ]i aceste specii. {n vederea aplic`rii acestei legi
a fost adoptat` Hot`rârea Guvernului nr. 156/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice.
Ordin nr. 212/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice de [ntocmire a proiectelor de organizare
a teritoriului exploata\iilor agricole.
Legea nr. 312 / 2003 privind producerea ]i valorificarea legumelor de câmp.
Legea nr. 244/2002 a viei ]i vinului [n sistemul organiz`rii comune a pie\ei viti-vinicole - sta-
bile]te c` [nfiin\area planta\iilor de vi\` de vie se face, cu prec`dere, [n arealele viticole delimitate.
Pe terenurile din afara arealelor viticole pot fi [nfiin\ate planta\ii destinate numai satisfacerii con-
sumului local, pe suprafe\e de preferin\` comasate [n apropierea localit`\ilor amplasate, [n special,
pe terenuri [n pant`, pe terasele râurilor sau pe alte terenuri mai pu\in favorabile altor culturi
agricole. Legea dispune c` prin lucr`rile executate [n planta\ii viti-vinicole este interzis` distrugerea
sau deteriorarea amenaj`rilor pedo- ]i hidroameliorative. Prin Hot`rârea Guvernului
nr.1134/2002 s-au aprobat Normele metodologice de aplicare a Legii viei ]i vinului. Se precizeaz`
c` fermierii au obliga\ia de a asigura conservarea amenaj`rilor pedo- ]i hidroameliorative existente
pe suprafe\ele pe care le de\in. {n acest scop ei trebuie s` asigure [ntre\inerea taluzurilor pe te-
renurile terasate, cur`\area ]i repararea canalelor de dirijare a apelor pe versan\i, men\inerea [n stare
de func\ionare a sistemelor de iriga\ii, precum ]i conservarea cìlor de acces, a drumurilor de ex-
ploatare ]i a zonelor de [ntoarcere.
HG nr.1134 / 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei ]i vinului
[n sistemul organiz`rii comune a pie\ei vitivinicole nr. 244/2002.
Ordinul nr. 185 /2002 privind protejarea patrimoniului pomicol ]i viticol cu soiuri nobile.
Ordinul nr. 49/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protec\ia mediului ]i [n special
a solurilor, când se utilizeaz` n`moluri de epurare [n agricultur`.
Legea 26/1996 codul silvic care legifereaz` administrarea fondului forestier na\ional.
Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protec\ie.

HG nr. 994/2004 pentru aprobarea [nfiin\`rii perdelelor forestiere de protec\ie a cìlor de

comunica\ie [mpotriva [nz`pezirii [n toate zonele \`rii, [n conformitate cu Programul de [nfiin\are a
perdelelor forestiere de protec\ie a cìlor de comunica\ie [mpotriva [nz`pezirii ]i pentru aprobarea
Studiului de fundamentare a necesit`\ii [nfiin\`rii unei re\ele de perdele forestiere de protec\ie [n
jude\ele Mehedin\i, Dolj, Olt ]i Teleorman ]i pe terenurile unit`\ilor de cre]tere ]i exploatare a cailor
de ras`, [nfiin\area comisiilor de speciali]ti constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare.
Legea nr. 7/1996 a cadastrului ]i publicit`\ii imobiliare, modificat`, - reglementeaz` modul
de organizare a cadastrului general prin care se realizeaz` identificarea, [nregistrarea, reprezentarea
pe har\i ]i planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum ]i a celorlalte bunuri imobile de pe [ntreg
teritoriul \`rii, indiferent de destina\ia lor ]i de proprietar.
Prin Legea nr. 54/1998 s-a stabilit regimul circula\iei juridice a terenurilor intra ]i extravilane,
iar prin Ordonan\a de urgen\` nr. 226/2000 regimul circula\iei juridice a terenurilor cu destina\ie
forestier`. Prin complet`rile aduse ordonan\ei de Legea nr. 66/2002 s-a dispus c` autoritatea publi-
c` central` care r`spunde de silvicultur` poate cump`ra terenuri degradate proprietate privat`,
inapte pentru folosin\e agricole, [n vederea amelior`rii prin [mp`durire, prin constituirea lor [n peri-
metre de ameliorare, poate adopta m`suri de majorare a procentului de p`dure [n vederea combaterii
fenomenului de secet` ]i a schimb`rilor climatice, prin [mp`durirea unor terenuri cu destina\ie agri-
col`, prin efectuarea de schimburi de terenuri.
Legea [mbun`t`\irilor funciare nr. 138/ 2004 are ca obiective: asigurarea protec\iei terenurilor
de orice fel ]i a oric`ror categorii de construc\ii fa\` de inunda\ii, alunec`ri de teren ]i eroziuni,
precum ]i protec\iei lacurilor de acumulare [mpotriva colmat`rii ]i regularizarea cursurilor de ap`,
asigurarea unui nivel corespunz`tor de umiditate a solului, care s` permit` sau s` stimuleze
cre]terea plantelor, incluzând planta\iile vitipomicole, culturile agricole ]i silvice ]i asigurarea
amelior`rii solurilor acide, s`r`turate ]i nisipoase, precum ]i protec\ia [mpotriva polu`rii.
Amenaj`rile de [mbun`t`\iri funciare se realizeaz` [n scopul prevenirii ]i [nl`tur`rii ac\iunii
factorilor de risc - secet`, exces de ap`, eroziunea solului ]i inunda\ii, precum ]i poluare - pe
terenurile cu orice destina\ie, indiferent de proprietar. Reprezint` cadrul general pentru [nfiin\area
Organiza\iilor ]i federa\iilor de organiza\ii din domeniul [mbun`t`\irilor funciare, Administra\iei
Na\ionale a {mbun`t`\irilor Funciare ]i a Serviciilor de {mbun`t`\iri Funciare. Dispune c` asocia-
\iile utilizatorilor de ap` pentru iriga\ii se reorganizeaz` [n organiza\ii ale utilizatorilor de ap` pentru
iriga\ii. Prin Ordinul nr. 65/141/2004 s-au aprobat Normele metodologice de [ntocmire a cadastrului
amenaj`rilor de [mbun`t`\iri funciare. Au fost stabilite cerin\ele cadastrului amenaj`rilor de [mbu-
n`t`\iri funciare, structura activit`\ilor de realizare a cadastrului, modul de executare a lucr`rilor,
verificarea, recep\ia ]i avizarea lucr`rilor de cadastru, precum ]i modul de [nscriere a corpurilor de
proprietate ale amenaj`rilor de [mbun`t`\iri funciare [n actele de publicitate imobiliar`. {n urma
H.G. 1210/ 2004 se [nfiin\eaz` o nou` structur` guvernamental`, respectiv AGEN|IA
NA|IONAL~ DE CADASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIAR~, care va reuni activitatea de
cadastru ]i cea de publicitate imobiliar` (Cartea Funciar`). Noua institu\ie public`, ca unic`
autoritate [n domeniu, se afl` [n subordinea Ministerului Administra\iei ]i Internelor ]i este
reprezentat` [n teritoriu prin Oficiile de Cadastru ]i Publicitate Imobiliar` ]i Centrul Na\ional de
Geodezie, Cartografie, Fotogrametrie si Teledetec\ie. Aceste structuri au fost concepute s` func\io-
neze ca organisme moderne, eficiente, capabile s`-]i finan\eze activitatea din venituri proprii ]i care
va conduce la accelerarea procesului de dezvoltare rural` durabil`; asigurarea unei baze de
impozitare reale a propriet`\ilor; dinamizarea pie\ei imobiliare; sistemul unic de cadastru ]i publici-
tate imobiliar` va putea permite României, [n cazul integr`rii [n Uniunea European`, s` beneficieze
de programele de sprijin, de dezvoltare rural` ]i de mediu.

Ordinul nr. 226/2003 pentru aprobarea Strategiei privind organizarea activit`\ii de [mbun`t`\ire
]i exploatare a paji]tilor la nivel na\ional, pe termen mediu ]i lung.
Legea zootehniei nr. 72/2002 - stabile]te r`spunderea nemijlocit` a primarilor pentru executa-
rea prevederilor cuprinse [n amenajamentele pastorale; constituie baza elabor`rii strategiei de orga-
nizare ]i exploatare a paji]tilor.
Hot`rârea Guvernului nr. 918/ 2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactu-
lui asupra mediului ]i pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri.
OG nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ]i administrarea fondului forestier
na\ional, modificat` prin Legea nr. 120/2004.
OG nr. 81/1998 privind unele m`suri pentru ameliorarea prin [mp`durire a terenurilor degradate
funciar nr. 18/1991, republicat`, cu modific`rile ulterioare.
HG nr. 786/1993 pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea grupelor de terenuri care
intr` [n perimetrele de ameliorare, precum ]i componen\a, func\ionarea ]i atribu\iile.
Ordinul nr. 130/2004 pentru aprobarea zonelor deficitare [n p`duri.
Ordinul nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind gestionarea Fondului
de ameliorare a fondului funciar, constituit potrivit anexei nr. 1 la Legea fondului.
Ordin nr. 65/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de [ntocmire a cadastrului amena-
j`rilor de [mbun`t`\iri funciare.
HG nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigen\ele minime de con-
\inut ale documenta\iilor de amenajare a teritoriului ]i de urbanism pentru zonele de riscuri naturale
Hot`rârea Guvernului nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind
modul de elaborare ]i con\inutul h`r\ilor de risc natural la alunec`ri de teren ]i inunda\ii -
acestea reprezint` sinteza datelor privind prognoza st`rii de echilibru a versan\ilor, a pagubelor
materiale ]i a pierderilor de vie\i omene]ti ce pot fi cauzate de producerea alunec`rilor de teren, pe
un anumit areal ]i [ntr-un interval de timp dat ]i sunt o parte component` a documenta\iei de
amenajare a teritoriului ce se detaliaz` [n planurile de urbanism generale. Pe baza h`r\ilor se identi-
fic`, declar` ]i monitorizeaz` zonele de risc la alunec`ri de teren, se asigur` managementul situa-
\iilor de criz` [n cazul producerii alunec`rilor de teren, se stabilesc m`surile de prevenire ]i atenuare
a riscului natural la alunec`ri de teren, precum ]i condi\iile de autorizare a execut`rii construc\iilor
[n arealele respective ]i se detaliaz` exigen\ele minime de con\inut ale documenta\iilor de urbanism
]i de amenajare a teritoriului pentru zonele expuse riscului natural la alunec`ri de teren.
Hot`rârea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exi-
gen\ele minime de con\inut ale documenta\iilor de amenajare a teritoriului ]i de urbanism
pentru zonele de riscuri naturale - la nivelul fiec`rei unit`\i administrativ-teritoriale de baz`,
structurile specializate ale administra\iei publice locale [mpreun` cu institu\iile specializate
[ntocmesc studiul local al factorilor de risc natural.
Ordinul nr. 363/2004 privind aprobarea repartiz`rii pe jude\e a volumului maxim de mas`
lemnoas` pe picior care poate fi recoltat [n anul 2004 din p`durile proprietate public` a unit`\ilor
administrativ-teritoriale, din p`durile proprietate privat` a persoanelor fizice ]i a persoanelor juridice
de drept privat ]i din vegeta\ia forestier` situat` pe terenuri din afara fondului forestier na\ional.
Ordinul nr. 50/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activit`\ii de certi-
ficare a unit`\ilor specializate [n elaborarea de studii, proiecte, [n execu\ie, consultan\` [n domeniul
gospod`ririi apelor ]i documenta\ii tehnice pentru ob\inerea avizelor ]i a autoriza\iilor de gospo-
d`rire a apelor.
Legea nr.73/2002 privind organizarea ]i func\ionarea pie\elor produselor agricole ]i alimentare
[n România.

Legea nr. 150/2004 privind siguran\a alimentelor.

Ordonan\a Guvernului nr.90/2003 privind [nfiin\area Agen\iei Române pentru Siguran\a
Alimentelor.
HG nr. 1022/2002 privind regimul produselor ]i serviciilor care pot pune [n pericol via\a,
s`n`tatea, securitatea muncii ]i protec\ia mediului.
Ordinul nr. 1406/2003 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare rapid` a riscului pentru
mediu ]i s`n`tatea uman`.
Se acord` sprijin financiar pentru activit`\i desf`]urate [n mediul rural ]i care pot fi relevante
pentru implementarea Conven\iei:
Legea nr. 454/2003 privind condi\iile generale pentru acordarea sprijinului financiar [n
agricultur` ]i silvicultur`.
HG nr. 171/2004 privind aprobarea sistemului de eviden\` agricol` a solicitan\ilor de sprijin
financiar [n agricultur` ]i silvicultur`.
Ordinul nr. 434/2004 privind aprobarea cantit`\ilor de produse pe culturi pentru care se acord`
sprijin direct al statului [n anul 2004, precum ]i condi\iile de eligibilitate a produc`torilor agricoli.
HG nr. 913/2002 privind aprobarea Listei cuprinzând echipamentele pentru protec\ia mediului
scutite de plata taxei pe valoarea adùgat`, achizi\ionate [n cadrul proiectului "Sistemul
meteorologic integrat na\ional".
Ordinul nr. 117/2002 pentru aprobarea Programului privind sprijinirea produc`torilor agricoli
]i asocia\iilor utilizatorilor de ap` pentru iriga\ii [n vederea achizi\ion`rii de instala\ii de irigat noi
din produc\ia intern`, finan\at din fondul "Dezvoltarea agriculturii române]ti".
HG nr. 801/2003 pentru aprobarea Programului privind sprijinirea produc`torilor agricoli ]i
asocia\iilor utilizatorilor de ap` pentru iriga\ii pentru achizi\ionarea de instala\ii de irigat noi, din
produc\ia intern`, cu finan\are de la bugetul de stat - s-a acordat o aloca\ie echivalent` cu 50% din
pre\ul instala\iilor de irigat (inclusiv T.V.A.) achizi\ionate din produc\ia intern`.
Exist` ]i legisla\ie [n domeniul protec\iei civile, prin care se rezolv` situa\ii de urgen\`, inclusiv
[n mediul rural:
Legea protec\iei civile nr. 106/1996 ]i Legea nr. 160/2000 - [n care se prevede c` protec\ia
civil` cuprinde ansamblul m`surilor adoptate ]i activit`\ile desf`]urate [n scopul asigur`rii protec-
\iei popula\iei ]i a factorilor de mediu [n situa\ii de urgen\e civile. De asemenea, Comandamentul
Protec\iei Civile este institu\ia abilitat` s` organizeze ]i s` conduc` activit`\ile de preg`tire,
prevenire ]i protec\ie a popula\iei, protec\ia bunurilor materiale ]i a valorilor culturale [n situa\ii de
urgen\e civile, participarea cu for\e ]i mijloace la ac\iunile de limitare ]i [nl`turare a efectelor
dezastrelor. Comandamentul Protec\iei Civile coopereaz` cu UE, ONU, NATO .
Se acord` desp`gubiri [n caz de calamit`\i naturale ]i ajutoare de urgen\` pentru zonele calami-
tate din diverse cauze naturale:
Legea nr. 381/2002 privind acordarea desp`gubirilor [n caz de calamit`\i naturale [n agricultur`.
HG nr. 946/2004, HG nr. 713/2004, HG nr. 557/2004, HG nr. 138/2004 privind acordarea
unor ajutoare de urgen\`.
HG nr. 1097/2004 privind declararea st`rii de calamitate natural` [n agricultur` pentru grâu-
secar`, orz, orzoaic` ]i rapi\` pentru ulei, cultivate [n toamna anului 2003 ]i stabilirea nivelului
maxim al sumei ce poate fi acordat` ca desp`gubire - secet` prelungit`.
HG nr. 1458/2003 privind declararea st`rii de calamitate natural` [n agricultur` pentru cultura
de grâu de toamn` ]i stabilirea nivelului maxim al sumei ce poate fi acordat` ca desp`gubire.
Este [ncurajat` p`strarea sau crearea unui spirit civic rural prin men\inerea ]i promovarea tra-
di\iilor populare:

Ordinul nr. 2883/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desf`]urarea activit`-
\ilor specifice a]ez`mintelor culturale. Conform dispozi\iilor legale a]ez`mintele culturale desf`-
]oar` activit`\i pentru protejarea, conservarea ]i punerea [n valoare a culturii tradi\ionale, precum
]i pentru asigurarea accesului egal la [nv`\are pe toat` durata vie\ii, [n func\ie de nevoile ]i cerin\ele
individuale. {n vederea realiz`rii acestor scopuri a]ez`mintele culturale desf`]oar` activit`\i ]i de
revitalizarea ]i promovarea meseriilor ]i [ndeletnicirilor tradi\ionale ]i sus\inerea celor care le
practic`, de atragere a cet`\enilor [n activit`\i de ini\iere, cunoa]tere ]i ocrotire a mediului natural
]i a mediului culturii populare.
A fost reglementat sistemul de creditare care sus\ine activit`\ile curente de produc\ie agricol`:
Legea creditului agricol pentru produc\ie nr. 150/2003 ]i HG nr. 816/2003 privind aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a legii .
A fost reglementat sistemul de asigurare a bunurilor ]i a produselor:
Legea nr. 32/2000 privind societ`\ile de asigurare si supravegherea asigur`rilor, cu modific`rile
ulterioare.
Ordin nr. 814/10/14/2003 aprobarea Listei societ`\ilor de asigurare si asigurare-reasigurare care
practica asigur`ri pentru culturi agricole, animale, pas`ri, familii de albine si pe]ti, agreate de
Ministerul Agriculturii pentru anul agricol 2003/2004.
Ordin nr. 4/2002 pentru punerea [n aplicare a Normelor pruden\iale privind acoperirea riscurilor
de catastrofe naturale.
Ordin nr. 444/2002 pentru stabilirea culturilor agricole ]i speciilor de animale, p`s`ri, familii
de albine ]i pe]ti pentru care se subven\ioneaz` primele de asigurare pentru factorii de risc asigura\i.
Au fost transpuse [n legisla\ia intern` cerin\ele comunitare referitoare la ap`:
HG nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de ac\iune pentru protec\ia apelor [mpotriva po-
lu`rii cu nitra\i proveni\i din surse agricole.
Legea apelor nr. 107/1996, modificat` prin Legea nr. 310/2004.
Legea privind calitatea apei potabile nr. 458/2002, modificat` prin Legea nr. 311/2004 -
stabile]te cadrul legislativ pentru furnizarea apei potabile pentru popula\ie.
HG nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie s` le [ndeplineasc` apele
de suprafa\` utilizate pentru potabilizare ]i a Normativului privind metodele de m`surare ]i frecven-
\a de prelevare ]i analiz` a probelor din apele de suprafa\` destinate producerii de ap` potabil`.
HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condi\iile de desc`rcare [n mediul
acvatic a apelor uzate.
"Roadmap" privind integrarea României [n Uniunea European` (2002) prevede la capitolul

Agricultura - Dezvoltarea unei politici agricole orientate câtre pia\`, sporirea personalului ]i a altor
resurse, pentru a permite implementarea integralã a acquis-ului comunitar, efort suplimentar pentru
realizarea cadastrului agricol, sprijinirea organiza\iilor inter-profesionale, [nt`rirea politicii [n
domeniul calit`\ii, crearea Re\elei de Informare Contabil` Agricol` ]i [nfiin\area Sistemului Integrat
de Administra\ie ]i Control; elaborarea normelor metodologice la Legea viei ]i vinului ]i alocarea
de resurse umane ]i financiare suplimentare c`tre Agen\ia Na\ional` Sanitar Veterinarã. La capitolul
de Mediu se prevede elaborarea de planuri de implementare ]i a strategiilor financiare, [nt`rirea
capacit`\ii administrative pentru implementarea acquis-ului; [mbun`t`\irea modului de elaborare a
legisla\iei si evaluarea costurilor de implementare; adoptarea legisla\iei secundare [n domeniul
evalu`rii impactului asupra mediului ]i accesului la informa\ia de mediu; [nt`rirea structurilor ]i
mecanismelor necesare integr`rii obiectivelor de protec\ie a mediului [n alte politici sectoriale.

{n anul 2000, [n Rom@nia, Agen\ia pentru Dezvoltare Rural` a realizat Planul Na\ional pentru
Agricultur` ]i Dezvoltare Rural` sub instrumentul de preaderare SAPARD. Acesta \inte]te dezvol-
tarea proces`rii produselor, marketingul ]i controlul calit`\ii, ca ]i controlul s`n`t`\ii pentru
animale domestice ]i culturi vegetale, cu respectarea [n acela]i timp a st`rii mediului [nconjur`tor.
{n particular, 20 % din SAPARD va fi alocat comunit`\ilor rurale [n lupta [mpotriva secetei. De
asemenea, m`sura 3.5 a SAPARD se refer` la silvicultur` ]i anume la programele de [mp`durire.
Reglement`ri comunitare care contureaz` un cadru favorabil legat de implementarea CCD [n
Uniunea European`
Nu exist` la nivel european o unitate [n abordarea de]ertific`rii, dat` fiind importan\a
regional` a problemei, limitat` la \`rile din sudul Europei. Strategiile sectoriale pentru
mediu, agricultur`, transport, energie, dezvoltare regional`, strategiile regionale, cercetare
au m`suri specifice orientate spre protec\ia resurselor de soluri ]i reabilitarea lor.
|`rile afectate (fac parte din Anexa IV de implementare a UNCCD) au o serie de
reglementari si institu\ii pertinente relevante na\ionale pentru implementarea Conven\iei.
Numeroase strategii ]i directive abordeaz` direct chestiunea degrad`rii terenurilor ]i
problemele de]ertific`rii:
Strategia Uniunii Europene pentru Protec\ia Solului (European Union Strategy for Soil
Protection - document [n lucru) - strategie tematic` european` care subliniaz` importan\a resur-
sei de soluri [n procesul de dezvoltare durabil` comunitar`, are la baz` principiul precau\iei ]i
anticip`rii responsabilit`\ii de mediu, promoveaz` m`suri [ntrev`zute [n politica de mediu ]i o mai
bun` integrare a protec\iei solului [n celelalte strategii sectoriale. O serie de speciali]ti români fac
parte din grupurile de lucru de elaborare.
Directiva UE privind controlul ]i prevenirea integrat` a polu`rii (Integrate Pollution Pre-
vention and Control IPPC Directive 96/61/EC/1996) - are scopul de a monitoriza emisiile in ap`
]i sol ]i de a proteja mediul [n ansamblu.
Declara\ia Conferin\ei \`rilor Euromediteraneene asupra mediului (Euro-mediteraneean
Ministerial Conference on Environment, 2001) - a adoptat programul de ac\iune pe termen
mediu ]i scurt (SMAP) care are o component` important` legata de combaterea de]ertific`rii, ca
ac\iune prioritar` [n zona, unde se prev`d o serie de masuri specifice zonale.
Directiva Cadru a Apelor (Water Directive nr. 2000/60/EEC) - promoveaz` abordarea inte-
grat` la nivel de bazin a managementului integrat a resurselor pentru p`strarea calit`\ii apei ]i a
celorlalte resurse de mediu.
Politica Agricol` Comun` (EU Common Agricultural Policy) - reprezint` documentul
integrator care red` direc\iile de dezvoltare durabil` a agriculturii ]i utiliz`rii terenurilor agricole.
{n mod direct exist` a abordare a obiectivelor de prevenire ]i combatere a secetei, degrad`rii
terenurilor ]i de]ertific`rii prin Strategia na\ional` ]i programul de ac\iune privind combaterea
de]ertific`rii, degrad`rii terenurilor ]i secetei (MAPPM/1999) - are ca obiective generale
prevenirea ]i combaterea de]ertific`rii, secetei ]i degrad`rii terenurilor [n teritoriile cu risc de
de]ertificare ]i prevenirea ]i combaterea degrad`rii terenurilor din zonele umede, unde acestea au
ponderea mai mare. Obiectivele specifice sunt: perfec\ionarea legisla\iei, dezvoltarea institu\ional`,
asigurarea resurselor umane, dezvoltarea bazei tehnico-]tiin\ifice, restructurarea land]aftului ]i
dezvoltarea rural` [n zone cu risc de de]ertificare ]i restructurarea land]aftului ]i dezvoltarea rural`
[n zonele umede cu risc de degradare a terenurilor. Exist` de asemenea o serie de prevederi care s`

conduc` la [mbun`t`\irea mediului economic ]i cre]terea standardului de via\` al comunit`\ilor

umane din zonele afectate de secet`, degradarea terenurilor ]i de]ertificare prin dezvoltare durabil`
integrat` soci-economic ]i ecologic.
Exist` documente strategice care, pe lâng` chestiunile specifice, abordeaz`, cu diverse priorit`\i
]i probleme legate de prevenire ]i combaterea degrad`rii terenurilor (adesea [n context diferit de
cel al de]ertific`rii)
Programul na\ional de aderare la UE (Guvernul României/2001) - La capitolul 3.3.4.2. cu
referire la schimb`rile structurale avute [n vedere pentru agricultur` ]i silvicultur`, se spe-
cific` urm`toarele obiective: (i) cre]terea cantitativ` ]i calitativ` a produc\iei agricole vegetale ]i
animale, prin valorificarea poten\ialului productiv na\ional ]i prin promovarea unor sisteme de
agricultur` ecologic`; (ii) protejarea, conservarea ]i dezvoltarea poten\ialului genetic na\ional din
produc\ia vegetal`, animal` ]i din silvicultur` ; (iii) dotarea tehnic` a agriculturii, [n primul rând
prin sprijinirea produc`torilor agricoli [n cump`rarea de tractoare, ma]ini agricole, utilaje, echipa-
mente, instala\ii, [ngr`]`minte chimice, pesticide ]i produse petroliere, inclusiv cu plata [n produse
agricole destinate industrializ`rii ]i exportului; (iv) dezvoltarea unei pie\e concuren\iale, reale ]i
stabile, care s` asigure venituri corespunz`toare produc`torilor agricoli, inclusiv prin politici fiscale
direc\ionate prioritar pe produse cum sunt: grâul, sfecla de zah`r, floarea soarelui, soia, laptele de
vac`, carnea de pas`re, carnea de porc etc.; (v) promovarea unui amplu program de dezvoltare
rural` [n toate zonele \`rii: montane, colinare ]i de câmpie, [n cadrul unui concept de dezvoltare
rural` privind integrarea economic` ]i social` a satului românesc; (vi) asigurarea unui mediu favo-
rabil pentru atragerea [n condi\ii avantajoase a capitalului strìn, [n vederea sus\inerii programelor
investi\ionale ]i de dezvoltare a produc\iei agricole din România; o aten\ie deosebit` va fi acordat`
implement`rii proiectelor Programului SAPARD ]i a altor programe cu finan\are extern`.
Planul na\ional de dezvoltare 2004-2006 (Guvernul României/2004) - [n cadrul Priorit`\ii 3
cu privire la dezvoltarea resurselor umane, cre]terea gradului de ocupare ]i combaterea
excluderii sociale se prev`d urm`toarele obiective specifice: (i) reducerea problemelor structurale
cauzate de ]omaj; (ii) oferirea de oportunit`\i de angajare pentru persoanele dezavantajate ]i
excluse social; (iii) promovarea [nv`\`rii continue ]i a capitalului uman de [nalt` calificare.
Planul de ac\iuni pe 2004 al programului de guvernare (Guvernul României/2004) - [n
cadrul capitolelor 5, 6 ]i 9 se prev`d urm`toarele: (i) dezvoltarea cadrului institu\ional pentru
aplicarea programelor structurale ]i de preaderare; (ii) [nt`rirea ac\iunilor de ap`rare a integrit`\ii
fondului forestier na\ional; (iii) gestionarea durabil` a fondului forestier na\ional ]i vegeta\iei
forestiere din afara fondului forestier; (iv) adaptarea structurilor administra\iei silvice ]i de control
al respect`rii regimului silvic, la condi\iile diversific`rii formelor de proprietate asupra terenurilor
forestiere prin [nt`rirea capacit`\ii institu\ionale a Departamentului P`durilor; (v) [nt`rirea
capacit`\ii institu\ionale de protec\ie a mediului (ex. [nfiin\area G`rzii de Mediu); (vi) completarea
legisla\iei existente prin elaborarea de noi legi pentru perfec\ionarea activit`\ii (ex. Legea
muntelui); (vii) armonizarea legislativ` ]i institu\ional` cu UE [n domeniul agricol ]i silvic; (viii)
consolidarea cadrului legislativ.
Strategia dezvolt`rii agriculturii, industriei alimentare ]i silviculturii 2003-2007
(MAAP/2003) - La capitolul privind dezvoltarea durabil` ]i complex` a mediului rural se
prevede implementarea m`surilor din Planul Na\ional pentru Agricultur` ]i Dezvoltare Rural`
finan\ate prin Programul SAPARD: (i) m`sura 1.1 - [mbun`t`\irea proces`rii ]i marketingului
produselor agricole ]i piscicole; (ii) m`sura 2.1 - [mbun`t`\irea infrastructurii rurale; (iii) m`sura
3.1 - investi\ii [n exploata\ii agricole; (iv) m`sura 3.4 - dezvoltarea ]i diversificarea activit`\ilor
economice pentru generarea de activit`\i multiple ]i venituri alternative; (v) m`sura 3.5 -
dezvoltarea silviculturii; (vi) m`sura 4.1 - [mbun`t`\irea preg`tirii profesionale a cadrelor.

Strategia de Prevenire ]i Combatere a S`r`ciei (Guvernul României/2003) - analizeaz`

configura\ia fenomenului de s`r`cie, formuleaz` principii ]i direc\ii generale de ac\iune, urmând a
fi convertit` [ntr-un plan na\ional de ac\iune.
Programul na\ional de aderare la UE (Guvernul României/2001) - La capitolul 3.3.4.2. cu
referire la schimb`rile structurale avute [n vedere pentru agricultur` ]i silvicultur`, se
specific`, printre alte imperative: "Elaborarea Strategiei dezvolt`rii durabile a silviculturii pentru
perioada 2000-2020 ]i a Strategiei Na\ionale pentru combaterea de]ertific`rii, documente de
programare care prev`d ca principale axe strategice: perfec\ionarea structurilor institu\ionale ]i
promovarea unei legisla\ii forestiere [n concordan\` cu prevederile comunitare; gestionarea
durabil` a fondului forestier ]i conservarea biodiversit`\ii p`durilor; precum ]i adoptarea de m`suri
legislative ]i ac\iuni specifice pentru combaterea de]ertific`rii ]i eroziunii".
Raportul na\ional de implementare a UNCCD [n România (MAPPM/1999, MAAP/2002)
- Prezint` stadiul implement`rii CCD la nivelul anilor 2000 ]i respectiv 2002, eviden\iindu-se
participarea româneasc` [n procesul consultativ ocazionat de conferin\ele de specialitate ]i [n
diverse proiecte europene, precum ]i m`surile propuse [n cadrul planului na\ional de ac\iune [n
vederea conserv`rii resurselor naturale, [mbun`t`\irii organiz`rii institu\ionale, monitoriz`rii ]i
evalu`rii efectelor ac\iunii factorilor care produc degradarea terenurilor ]i de]ertificarea.
Planul de ac\iuni pe 2004 al programului de guvernare (Guvernul României/2004) - La
capitolul 5 privind Relansarea agriculturii prevede: "Dezvoltarea politicilor de [mbun`t`\iri
funciare, \inând seama de protec\ia mediului, prin achizi\ionarea de echipament de irigat pentru
cca. 214 mii ha, reabilitarea ]i punerea [n func\iune a unei suprafe\e irigabile de cca. 200 mii ha".
Strategia de protec\ie a mediului pentru perioada 2002-2004, inclusiv Planul na\ional de
ac\iuni pentru protec\ia mediului (MAPM/2002) - cu urm`toarele prevederi: (i) ap`rarea
[mpotriva calamit`\ilor naturale ]i hazardelor (secetei) prin reabilitarea sistemelor de iriga\ii,
[mp`duriri, etc; (ii) protec\ia ]i managementul durabil al apelor; gospod`rirea cantitativ` ]i
calitativ` a apelor de suprafa\` ]i subterane prin m`suri ]i lucr`ri de reducere a pierderilor de ap`
pe aduc\iuni ]i re\ele de distribu\ie; (iii) reabilitarea ]i extinderea resurselor de ap` prin amenajarea
complex` a bazinelor hidrografice, construc\ia ]i reabilitarea sta\iilor de tratare a apei potabile ]i a
celor de epurare a apelor reziduale, reabilitarea ]i extinderea re\elelor de canalizare (m`suri ce se
vor finan\a prin programul ISPA - Mediu precum ]i din Bugetul de Stat ]i credite externe).
Strategia na\ional` de dezvoltare durabil` (Guvernul României/1999); Planul na\ional de
dezvoltare 2002-2005 (Guvernul României/2002); Planul na\ional de dezvoltare 2004-2006
(Guvernul României/2004); Strategia dezvolt`rii agriculturii, industriei alimentare ]i silvicul-
turii 2003-2007 (MAAP/2003); Planul na\ional de agricultur` ]i dezvoltare rural` 2000-2006 -
diagnoza spa\iului rural (MAAP/2000); Strategii sectoriale [n domeniile produc\iei vegetale,
horticulturii, zootehniei, produselor alimentare, pescuitului ]i acvaculturii, fondului funciar ]i
[mbun`t`\irilor funciare, prezentate [n cadrul sesiunii de dezbatere a strategiei de dezvoltare
durabil` a României - "Orizont 2025" (Guvernul României/2004); Politica ]i strategia de
dezvoltare a silviculturii din România, 2001-2010 (MAAP/2001); Strategia na\ional` pentru
gospod`rirea apelor (MAPM/2002); Strategii sectoriale privind managementul de]eurilor,
calitatea aerului ]i schimb`rilor climatice, controlul polu`rii industriale ]i managementul
riscului, calitatea apei, protec\ia naturii (MAPPM/2000); Orient`ri strategice pe termen mediu
ale activit`\ilor de cercetare-dezvoltare ]i inovare (MEC/2002); Strategia [nv`\`mântului
superior românesc pe perioada 2002-2010 (MEC/2002); Strategia de cercetare ]i dezvoltare
tehnologic` [n domeniile agriculturii, silviculturii ]i industriei alimentare, [n perspectiva
integr`rii [n spa\iul european (ASAS/2003) - Prezint` diverse alte aspecte cu referire la integrarea
obiectivelor CCD [n planul na\ional ]i strategiile sectoriale de dezvoltare durabil`, precum ]i la
abordarea consultativ` ]i integrat` a m`surilor de prevenire a degrad`rii terenurilor ]i de]ertific`rii.


principal`
Coordonarea Art 4.1. COP6/D1 - Capacitatea
activit`\ilor la P`r\ile vor implementa obliga\iile lor, individual institu\ional` ]i tehnic` prin
nivel local, sau grupat, prin [n\elegeri bilaterale sau multi- dezvoltarea de parteneriate ]i
na\ional, laterale, … [nt`rind nevoia de coordonare a efor- suport financiar [n domeniul
regional ]i turilor ]i dezvoltarea de strategii pe termen lung [mbun`t`\irii abord`rii participative,
interna\ional Art 8.1. a [mbun`t`\irii cadrului legislativ ]i
P`r\ile vor [ncuraja coordonarea activit`\ii institu\ional, promovarea sinergiilor,
realizate sub aceast` conven\ie, [n special cu evalu`rii ]i monitoringului
celelalte conven\ii ale Na\iunilor Unite COP6/D12 - [ncurajeaz` p`r\ile s`
Art 9.3. se concentreze asupra activit`\ilor
P`r\ile vor [ncuraja cooperarea cu … organele, integrate, produc`toare de
fondurile ]i programele Na\iunilor Unite ]i alte dezvoltare durabil`, fundamentate
organiza\ii interguvernamentale … la elaborarea, ecosistemic pentru sus\inerea
implementarea ]i urm`rirea programului de deplin` a sinergiilor
ac\iune {NTÂLNIREA PUNCTELOR
Art 11. FOCALE NA|IONALE din cadrul
… p`r\ile afectate se vor consulta ]i coopera \`rilor Anexei V, (Minsk Bielorusia,
… pentru completarea ]i cre]terea eficien\ei Decembrie 2003) a decis crearea
programelor na\ionale…pentru management la Institutul de Cercet`ri ]i
transfrontalier al resurselor, cooperare ]tiin\ific` Amenaj`ri Silvice Bucure]ti a Host
]i tehnic` ]i [nt`rirea institu\iilor relevante institution for the scientific
Art 12. development in priority areas of
P`r\ile afectate… vor coopera pentru asigura- Afforestation/reforestation/planta
rea promov`rii unui mediu interna\ional favo- tion in affected areas
rabil implement`rii Conven\iei. Cooperarea va TECHNICAL WORKSHOP FOR
acoperi ]i cercetarea ]tiin\ific`, dezvoltarea, co- THE DROUGHT PREPAREDNESS
lectarea informa\iilor ]i diseminarea rezultatelor IN THE BALKANS within the
Art 14.2. UNCCD CONTEXT (Poiana
P`r\ile vor dezvolta mecanisme opera\ionale, [n Bra]ov, Rom@nia, Octombrie 2004)
mod special la nivel local, pentru asigurarea s-a luat decizia de stabilire a unui
maximei coordon`ri, … pentru evitarea centru balcanic de supraveghere a
duplic`rii, pentru armonizarea interven\iilor ]i secetelor [n aceast` regiune,
abord`rilor ]i maximizarea eficien\ei asisten\ei loca\ia acestuia urmând a se stabili
Anexa V, Art 2. (i) [n viitorul apropiat
Deschiderea ….la cooperare interna\ional` ]i
urm`rirea obiectivelor de dezvoltare durabil`
ASPECTE LEGISLATIVE
Ratificarea Conven\iilor pentru Diversitate Biologic` (UNCBD) ]i Conven\iei Cadru a Na\iuni-
lor Unite pentru Schimbare Climatic` (UNFCCC)
O serie de acorduri bilaterale ]i multilaterale privind cooperarea economic` ]i tehnico ]tiin\ific`
cu diverse \`ri [n domenii diferite: agricultur`, silvicultur`, protec\ia mediului
Guvernul României - aprobarea unor programe na\ionale de dezvoltare ]i planuri de ac\iune la
nivel regional, precum ]i pentru dezvoltarea infrastructurii de inovare si transfer tehnologic
Ministerul Agriculturii, P`durilor ]i Dezvolt`rii Rurale - prin Direc\iile Agricole jude\ene este
responsabil pentru planificarea folosirii terenurilor ]i pentru implementarea bunelor practici agricole
]i implementarea politicilor de dezvoltare rural` prin proiecte specifice dezvoltate [n parteneriate
planificarea dezvolt`rii spa\iului urban ]i rural, are rol de coordonare a activit`\ilor de integrarea
european`, analiza situa\iei socio-economice [n zone defavorizate ]i de identificare a m`surilor de
stimulare a activit`\ii socio-economice

Agen\ia Na\ionala de Protec\ia Mediului ]i Agen\iile Regionale ]i Subregionale - au respon-

sabilit`\i [n implementarea strategiilor na\ionale de protec\ia mediului.
]i coopereaz` cu celelalte conven\ii ]i alte \`ri la elaborarea acestor programe, asigurând armoni-
zarea lor cu programul na\ional.
Comitetul Na\ional Rom@n pentru Iriga\ii ]i Drenaje - stabile]te rela\ii cu organiza\ii similare.
Agen\ia Na\ionala de Consultan\` Agricol` (prin oficii jude\ene de consultan\`, centrele lo-
cale de consultan\` agricol`) - stabile]te leg`turi cu institu\ii, organisme ]i firme de specialitate din
\ar` ]i strìn`tate, pentru elaborarea ]i implementarea unor studii ]i proiecte din agricultur` ]i
industrie alimentar`, finan\abile de agen\ii interne ]i interna\ionale, colaboreaz` cu diferi\i parteneri
pentru realizarea unor secven\e tehnologice.
Consiliile Locale - hot`r`sc cooperarea sau asocierea cu alte autorit`\i ale administra\iei publice
locale din \ar` sau strìn`tate, precum ]i aderarea la asocia\iile na\ionale ]i interna\ionale [n vederea
promov`rii unor interese comune, hot`r`]te asocierea cu persoane juridice române sau strìne, cu
ONG ]i al\i parteneri sociali [n vederea finan\`rii ]i realiz`rii [n comun a unor ac\iuni, lucr`ri,
servicii, sau proiecte de interes public local
Academia de }tiin\e Agricole ]i Silvice (cu institutele ]i sta\iunile de cercetare din subordine)
]i institu\iile de cercetare relevante, na\ionale sau sectoriale - prin Strategia de Cercetare-Dez-
voltare pentru agricultur`, silvicultur` ]i industrie alimentar`, particip` la transferul de informa\ie
specific`, la proiecte comune regionale, la procesul regional de implementare al UNCCD
Institute de studii ]i proiectare - particip` ca parteneri [n proiecte complexe de dezvoltare ]i
modernizare
Organiza\ii neguvernamentale - promovarea unor proiecte de mediu ]i sociale dezvoltare
regional` ]i local`.
terenurilor ]i secetei (MAPPM/1999) - nu are prevederi specifice [n aceast` direc\ie.
Planul na\ional de dezvoltare 2004-2006 (Guvernul României/2004) - la capitolul privind
cadrul politic se precizeaz` c` investi\iile [n domeniul protec\iei mediului din cadrul PND 2004-
2006 vor contribui la implementarea Planului Na\ional de Ac\iune pentru Protec\ie Mediului, care
include proiectele selec\ionate, abordând probleme-cheie ale mediului [nconjur`tor [n România ]i
promovând implementarea Directivelor UE (PND reflect` principiile celui de-al ]aselea Plan de
Ac\iune Comunitar [n domeniul Protec\iei Mediului, precum ]i politica Comunitar` de ansamblu [n
domeniul protec\iei mediului).
Strategia de protec\ie a mediului pentru perioada 2002-2004 (MAPM/2002) - se prezint`
urm`toarele prevederi: (i) amplificarea activit`\ilor de cooperare cu organisme na\ionale similare
din alte \`ri, prin activarea acordurilor ]i [n\elegerilor bilaterale existente sau prin convenirea ]i
semnarea de noi acorduri ]i [n\elegeri bilaterale ]i multilaterale; (ii) respectarea obliga\iilor asumate
de România prin semnarea tratatelor ]i conven\iilor interna\ionale.


principal`
Suportul Art 9.3. COP5/D7 - Comitetul }tiin\ific ]i EU 6th
]tiin\ific ]i P`r\ile vor [ncuraja … institu\iile academice, Tehnic va coopera cu corpurile Franework for
Tehnic pentru comunitatea ]tiin\ific` ]i organiza\iile ne-gu- subsidiare ale celorlalte conven\ii, Research and
implementarea vernamentale la cooperare … la elaborarea, [mp`rt`]irea experien\ei ]i Development -
Conven\iei implementarea ]i urm`rirea programului de informa\iilor acumulate cu celelalte promoveaz`
ac\iune Conven\ii, organiza\ii interna\ionale direc\ii de
Art 16. ]i na\ionale, tehnice sau ]tiin\ifice cercetare
P`r\ile sunt de acord, potrivit capacit`\ii, de a COP6/D1 - include degradarea specifice
integra ]i colecta, analiza ]i schimba date pe solului ]i a terenului [n lisata de degrad`rii
termen scurt sau lung … ce va permite leg`turi cu alte Conven\ii ]i terenurilor ]i
stabilirea de sisteme de avertizare timpurie ]i [ncurajeaz` sinergiile [n de]ertific`rii:
planificare adresabile de toate nivelurile de mobilizarea resurselor pentru indicatori,
utilizatori, inclusiv popula\iile locale. implementarea CCD la nivel m`suri,
Art 16. (a) na\ional evaluare ]i
Facilitarea ]i [nt`rirea func\ion`rii re\elelor monitorizare
COP6/D1 - invit` agen\iile
globale de institu\ii ]i facilit`\i pentru colectarea,
bilaterale ]i multilaterale de a
analiza ]i schimbul de informa\ii, ca ]i pentru
furniza suport tehnic ]i financiar,
observare sistemic`
\inând cont de vulnerabilitatea
Art 17.1.
complex` a mediului
P`r\ile vor promova, potrivit capacit`\ilor lor,
cooperarea ]tiin\ific` ]i tehnic`… COP6/D17 - P`r\ile, organiza\iile
Art 18.1. interna\ionale ]i unit`\ile publice ]i
P`r\ile vor promova, finan\a ]i/sau facilita private interesate trebuie s`
transferul, achizi\ia, adaptarea ]i dezvoltarea contribuie financiar, tehnic ]i
de tehnologii mediogene, cu impact social ]tiin\ific la ini\iativele P`r\ilor pentru
pozitiv … dezvoltarea, testarea ]i utilizarea
Art 18.2. referin\elor ]i a indicatorilor ]i a
P`r\ile vor … proteja, promova ]i utiliza activit`\ilor de dezvoltare
tehnologiile locale ]i tradi\ionale, cuno]tin\e, institu\ional` (inclusiv a instruirii)
know-how ]i practicile aferente AHWG (2000) - sus\ine [nt`rirea
Art 19.1. (b) capacit`\ii
P`r\ile vor promova … [nt`rirea capacit`\ii de COP6/D1 - facilitarea particip`rii la
cercetare ]i instruire [n domeniul CRIC a oamenilor de ]tiin\` ]i …
de]ertific`rii ]i secetei invit` p`r\ile s` integreze profund
Art 24.1. oamenii de ]tiin\` [n procesul CCD
Comitetul }tiin\ific ]i Tehnic … este compus din ]i implementarea Programului
reprezentan\i ai guvernelor cu competen\` [n Na\ional de ac\iune
domeniile relevante
Anexa V, Art. 4. (f) COP6/D1 - invit` P`r\ile s`
P`r\ile vor … dezvolta ]i utiliza proceduri ]i dezvolte re\ele ]tiin\ifice tematice,
indicatori pentru monitorizarea ]i evaluarea de cooperare ]tiin\ific`, de bune
implement`rii Programului Na\ional de practici, instruire profesional`
ac\iune
ASPECTE LEGISLATIVE
Documente cu caracter general care acoper` ]i activit`\ile specifice secetei/degrad`rii terenu-
rilor/de]ertific`rii:
Legea nr. 290/2002 privind organizarea ]i func\ionarea unit`\ilor de cercetare-dezvoltare din
domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ]i a Academiei de }tiin\e Agricole ]i
Silvice "Gheorghe Ionescu-}i]e]ti, modificat` prin OUG nr. 78/2003, aprobat` prin Legea nr.
147/2004,
Ordin nr. 361/2003 pentru aprobarea Planului sectorial de cercetare-dezvoltare "Agricultur`,
alimenta\ie si silvicultur`" pentru perioada 2003-2007.
Statul acord` sprijin financiar ]i logistic pentru crearea ]i dezvoltarea entit`\ilor de inovare ]i
transfer de tehnologii:

HG nr. 128/2004 pentru aprobarea Programului na\ional "Dezvoltarea infrastructurii de inovare

]i transfer tehnologic - INFRATECH" - conform art. 3, prin Programul na\ional "Dezvoltarea
infrastructurii de inovare ]i transfer tehnologic - INFRATECH. Programul este structurat pe dou`
subprograme: subprogram pentru crearea ]i dezvoltarea de centre de transfer tehnologic, centre de
informare tehnologic`, oficii de leg`tur` cu industria ]i altele asemenea; subprogram pentru crearea
]i dezvoltarea de parcuri ]tiin\ifice ]i tehnologice ]i de incubatoare tehnologice ]i de afaceri,
HG nr. 406 /2003 pentru aprobarea Normelor metodologice specifice privind constituirea,
func\ionarea, evaluarea ]i acreditarea entit`\ilor din infrastructura de inovare ]i transfer tehnologic,
precum ]i modalitatea de sus\inere a acestora,
HG nr. 1105/2004 pentru aprobarea Memorandumului de [n\elegere dintre Ministerul Mediului
]i Gospod`ririi Apelor din România ]i Ministerul Transporturilor, Lucr`rilor Publice ]i Gospod`ririi
Apelor din Olanda privind cooperarea [n domeniul managementului integrat al apelor, semnat la
Bucure]ti la 14 aprilie 2004,
OUG nr. 142/2000 privind [nfiin\area, organizarea ]i func\ionarea Agen\iei SAPARD pentru
implementarea tehnic` ]i financiar` a Instrumentului special de preaderare pentru agricultur` ]i
dezvoltare rural`,
HG nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de ac\iune pentru protec\ia apelor [mpotriva
polu`rii cu nitra\i proveni\i din surse agricole,
HG nr. 352/2004 privind aprobarea activit`\ilor ]i amplasamentelor punctelor de lansare ale
Unit`\ii-pilot de combatere a c`derilor de grindin` Prahova ]i ale Unit`\ii de combatere a c`derilor
de grindin` Moldova 1, precum ]i a unor m`suri pentru etapa a V-a - 2004 a Programului de
realizare a Sistemului na\ional antigrindin` ]i de stimulare a precipita\iilor.
S-au [ncheiat acorduri bilaterale de cooperare economic` ]i tehnico-]tiin\ific` [n domeniul pro-
tec\iei mediului, agriculturii, industriei alimentare ]i energiei, care creeaz` cadrul de cooperare
]tiin\ific` ]i suport` procesele asociate acesteia:
HG 637/2002 - Acordul din 15 septembrie 2001, [ntre guvernele \`rilor balcanice privind coope-
rarea economic` ]i tehnico-]tiin\ific` [n domeniul agriculturii,
Ordinul nr. 24/2004 privind completarea Listei cuprinzând utilajele tehnologice, instala\iile,
echipamentele, aparatele de m`sur` ]i control, automatiz`ri ]i produse software, achizi\ionate din
import, care sunt exceptate de la plata taxelor vamale, aprobat` prin Ordinul comun al ministrului
dezvolt`rii ]i prognozei ]i ministrului finan\elor publice nr. 228/1.437/2001,
HG 1289/2001 - Acordul din 28 iunie 2001, privind cooperarea [n domeniul agriculturii ]i indus-
triei alimentare [ntre Ministerul Agriculturii, Alimenta\iei ]i P`durilor din România ]i Ministerul
Agriculturii ]i {mbun`t`\irilor Funciare din Republica Arab` Egipt,
HG 53/2002 - Acordul din 10 septembrie 2001, [ntre Guvernul României ]i Guvernul Republicii
Turcia privind cooperarea [n domeniul protec\iei mediului,
HG 1208/2001 - Acordul din 21 septembrie 2001, tehnic`, ]tiin\ific` ]i tehnologic` [ntre
Guvernul României ]i Guvernul Republicii Cuba,
HG 1471/2002 - Acordul din 14 octombrie 2002, [ntre Ministerul Industriei ]i Resurselor din
România ]i Ministerul Federal al Economiei ]i Muncii din Republica Austria privind cooperarea [n
domeniul energiei ]i mediului.
Guvernul României - responsabil cu politica na\ional` ]i cu alocarea fondurilor pentru [nv`\`-
mânt ]i cercetare,

Ministerul Educa\iei ]i Cercet`rii - coordonarea ]i monitorizarea programelor na\ionale de

cercetare-dezvoltare, precum ]i a planurilor anuale de [nv`\`mânt,
Unit`\ile de [nv`\`mânt superior ]i institutele de cercetare, na\ionale ]i sectoriale - planuri
de [nv`\`mânt ]i cercetare adaptate cu cerin\ele integr`rii [n UE, de\in`tori de baze de date, elabo-
reaz` metodologii de cercetare-dezvoltare, elaboreaz` tehnologii ]i normative tehnice, coduri de
bune practici, acord` asisten\` tehnic`, realizeaz` programe de instruire profesional` etc.,
Ministerul Agriculturii, P`durilor ]i Dezvolt`rii Rurale - aloc` fonduri pentru studii ]i
proiecte punctuale ]i pentru obiectivele prioritare de interes na\ional,
Ministerul Apelor ]i Protec\iei Mediului ]i alte ministere, la nivel na\ional cât ]i prin subu-
nit`\ile jude\ene sau locale - prin finan\area unor proiecte specifice de interes na\ional sau local,
Comitetul Na\ional Rom@n pentru Iriga\ii ]i Drenaje - promovarea unor cercet`ri, colectare
]i folosirea de documente ]i informa\ii din \ar` ]i strìn`tate relevante, aplicative conforme cu
orient`rile Comitetului Interna\ional de Iriga\ii ]i Drenaje,
Agen\ia Na\ional` de Consultan\` Agricol` - prin ac\iuni ]i m`suri de extindere a rezultatelor
cercet`rilor [n domeniu, de popularizare ]i promovare a valorilor na\ionale ]i culturale tradi\ionale
]i de producere de material genetic pentru culturi, p`]uni, planta\ii forestiere sau p`strarea ]eptelu-
lui tradi\ional,
Societatea Na\ional` "{mbun`t`\iri Funciare" SA - prin monitorizarea factorilor de mediu
din amenaj`rile de iriga\ii ]i desecare-drenaj din [ntreaga \ar` ]i elaborarea unor indicatori specifici
lega\i de secete ]i de]ertificare, plus degradarea terenurilor.
terenurilor ]i secetei (MAPPM/2000) - la capitolul 6.3.6. privind cooperarea regional` se speci-
fic` importan\a cooper`rii directe a statelor apar\inând aceleia]i regiuni [n probleme legate de
prevenirea ]i combaterea de]ertific`rii, degrad`rii terenurilor ]i secetei, prin: (i) colectarea, analiza
]i schimbul de date ]i informa\ii relevante, pentru a asigura \inerea sub observa\ie sistematic` a
degrad`rii terenurilor [n zonele afectate ]i pentru a [n\elege mai bine ]i a evalua procesele ]i efectele
secetei ]i ale de]ertific`rii; (ii) cooperarea [n domeniul monitoriz`rii efectelor de]ertific`rii,
degrad`rii terenului ]i secetei; (iii) dezvoltarea unor programe comune de cercetare [n vederea
stabilirii cauzelor care produc asemenea fenomene ]i a m`surilor ce se impun pentru prevenirea ]i
combaterea acestora.
Programul na\ional de aderare la UE (Guvernul României/2001) - la capitolul 4.17 privind
]tiin\a ]i cercetarea se precizeaz` c` MEC []i asum` rolul de integrare a comunit`\ii ]tiin\ifice ]i
tehnice române]ti [n sistemul european de ]tiin\` ]i tehnologie, ca op\iune politic` strategic`,
ac\ionând [n urm`toarele direc\ii principale: (i) - elaborarea, lansarea, finan\area ]i monitorizarea de
programe na\ionale de cercetare ]i dezvoltare tehnologica (CDT) ]i inovare; (ii) stabilirea ]i
dezvoltarea unui cadru stimulativ pentru activit`\i de CDT ]i inovare, [n conformitate cu principiile,
criteriile ]i procedurile aplicate [n Uniunea European`; (iii) integrarea interna\ional`, cu accent
deosebit pe integrarea european`, a activit`\ilor de CDT ]i inovare. {n vederea [ndeplinirii acestor
obiective MEC va asigura sprijinul juridic, administrativ ]i financiar pentru participare [n
Programele Cadru de CDT ale UE ]i va dezvolta capacitatea na\ional` ]tiin\ific` ]i tehnologic` [n
vederea particip`rii la Programele Cadru de CDT ale UE ]i [n implementarea ERA.
Strategia dezvolt`rii agriculturii, industriei alimentare ]i silviculturii 2003-2007
(MAAP/2003) - la capitolul privind reorganizarea cercet`rii ]tiin\ifice [n vederea adapt`rii la
noile condi\ii prev`zute de aderarea la Uniunea European`, se specific` ca obiective de

importan\` major`: (i) stimularea ]i sus\inerea preocup`rilor pentru diversificarea ]i intensificarea

considerabil` a rela\iilor de colaborare tehnic`, economic`, ]tiin\ific` ]i pe linie de [nv`\`mânt agri-
col ]i de medicin` veterinar`, cu companii, firme, organiza\ii ]i institu\ii de profil, [n primul rând
din \`rile Uniunii Europene, dar ]i din alte \`ri, [n cadrul unor protocoale multi- ]i bilaterale,
[ncheiate pe termene de lung` durat`; (ii) implicarea mai activ` a institutelor ]i sta\iunilor de
cercetare [n sprijinirea produc`torilor agricoli, pentru a deveni unit`\i de elit` ]i de consultan\`
pentru agricultorii din zon`.
Strategia de cercetare ]i dezvoltare tehnologic` [n domeniile agriculturii, silviculturii ]i
industriei alimentare, [n perspectiva integr`rii [n spa\iul european (ASAS/2003) - [n cadrul
acestei strategii s-au identificat o serie de obiective prioritare [n vederea valorific`rii superioare a
resurselor naturale pentru asigurarea unei dezvolt`ri durabile, relevante CCD. Dintre acestea se
men\ioneaz`.: (i) crearea de genotipuri rezistente la secet` ]i temperaturi extreme, inclusiv cercet`ri
care s` conduc` la extinderea culturilor cu toleran\` sporit` la secet` ]i ar]i\`; (ii) elaborarea de
tehnologii pentru conservarea ]i valorificarea eficient` a resurselor de ap` din precipita\ii ]i irigare;
(iii) elaborarea de tehnologii care s` pun` [n valoare ]i s` [mbun`t`\easc` fertilitatea ]i starea fizic`
a solului, s` previn` degradarea solurilor ]i s` contribuie la ameliorarea acestora; (iv) tehnici
moderne de reabilitare a sistemelor de [mbun`t`\iri funciare (iriga\ii, desecare, drenaje, CES, etc.);
(v) perfec\ionarea sistemului informatic privind calitatea ]i evolu\ia resurselor de sol, clim` ]i ap`;
(vi) dezvoltarea ]i modernizarea tehnicilor de monitorizare [n timp real a parametrilor meteoro-
logici, agrometeorologici ]i hidrologici pentru fundamentarea ]tiin\ific` a deciziei manageriale [n
produc\ia agricol`; (vii) cercet`ri pentru [mbun`t`\irea metodologiei ]i cercet`rilor de monitoring
]i de interpretare a datelor ob\inute privind resursele de sol, ap` ]i clim`; (viii) cercet`ri privind
[mbun`t`\irea prognozelor climatice pentru agricultur` pe termen scurt; (ix) conservarea ]i
ameliorarea diversit`\ii biologice ]i a resurselor genetice forestiere; (x) evaluarea, monitorizarea ]i
prognozarea impactului modific`rilor globale de mediu asupra ecosistemelor forestiere; (xi)
utilizarea cercet`rilor de genetic` molecular`, biotehnologii, fiziologie ]i ecofiziologie [n funda-
mentarea gestion`rii durabile a p`durilor; (xii) aplica\ii ale sistemului informatic geografic (G.I.S.)
]i teledetec\iei [n silvicultur`, ].a.


principal`
Mobilizarea Art 4.2. (g) COP6/D1 - [ncurajeaz` mobilizarea
resurselor Promovarea utiliz`rii mecanismelor ]i resurselor prin coordonare ]i
financiare [n\elegerilor bilaterale ]i multilaterale parteneriate pe baza nevoilor
financiare existente locale ]i a priorit`\ilor planului de
Art 5. (a), Art 20.3. ac\iune na\ional
P`r\ile vor … aloca resurse financiare potrivit COP6/D1 - [ncurajeaz` extensia
circumstan\elor ]i capacit`\ii proprii … pentru cercet`rilor prin politici de stimulare
implementarea programelor na\ionale de ac\iune a cooper`rii cu sectorul privat
Art 6. (c ) pentru transferul tehnologic al
Promoveaz` mobilizarea de noi ]i adi\ionale rezultatelor ]tiin\ifice, care m`resc
resurse financiare din sectorul privat ]i din fezabilitatea Programului Na\ional
alte surse neguvernamentale de Ac\iune
Art 10.2.
COP6/D8 - Colaborare ]i
Programul na\ional de ac\iune va specifica …
coordonare cu alte organiza\ii
resursele ]i necesarul financiar
interna\ionale ]i conven\ii pentru
Art 20.2. (c )
implementarea Programelor
Explorarea metodelor inovative ]i
Na\ionale de Ac\iune
stimulentelor pentru mobilizarea ]i canalizarea
resurselor COP6/D6 - Adoptarea GEF ca
mecanism financiar al Conven\iei
COP6/D5 - Promovarea accesului
la fonduri a comunit`\ilor, a
organiza\iilor comunale ]i a
neguvernamentale
ASPECTE LEGISLATIVE
{n ultimii ani au fost ratificate mai multe acorduri de asisten\` financiar` (pentru agricultur`,
silvicultur`, dezvoltare rural`, transfer tehnologic pentru agricultur`, cercetare dezvoltare [n dome-
niul utiliz`rii terenurilor, ameliorarea ]i reabilitarea terenurilor degradate) cu Uniunea European`
sau alte organiza\ii interna\ionale:
HG nr. 52/2002, privind aprobarea amendamentelor convenite prin scrisoarea semnat` de
reprezentantul Guvernului României ]i, respectiv, de reprezentantul B`ncii Interna\ionale pentru
Reconstruc\ie ]i Dezvoltare, la Washington ]i la Bucure]ti la 26 septembrie 2001 ]i, respectiv, la 22
octombrie 2001, cu privire la Acordul de [mprumut dintre România si Banca Interna\ional` pentru
Reconstruc\ie ]i Dezvoltare privind Proiectul cadastrului general ]i publicit`\ii imobiliare, [n sum`
de 25,5 milioane dolari S.U.A., semnat la Washington la 23 ianuarie 1998,
Legea nr. 152/2002, privind aprobarea Ordonan\ei Guvernului nr. 11/2002 pentru ratificarea
Memorandumului de finan\are convenit [ntre Guvernul României ]i Comisia European` privind
grantul acordat [n cadrul Instrumentului pentru Politici Structurale de Preaderare pentru proiectul
"Asisten\` [n vederea organiz`rii comitetelor de monitorizare ISPA [n România", semnat la
Bruxelles la 16 iulie 2001 ]i la Bucure]ti la 10 octombrie 2001,
Legea nr. 285/2002 pentru aprobarea OUG nr. 19/2002 privind ratificarea Acordului de asis-
ten\` financiar` nerambursabil` dintre România ]i Banca Interna\ional` pentru Reconstruc\ie ]i
Dezvoltare, ac\ionând [n calitate de agen\ie de implementare a Facilit`\ii Globale de Mediu, pentru
finan\area Proiectului "Controlul polu`rii [n agricultur`", semnat la Bucure]ti la 16 ianuarie 2002,
Legea nr. 56/2002, pentru aprobarea Ordonan\ei de urgenta a Guvernului nr. 90/2002 privind
ratificarea Acordului de [mprumut dintre România si Banca Interna\ional` pentru Reconstruc\ie ]i
Dezvoltare, semnat la Bucure]ti la 3 aprilie 2002, pentru finan\area Proiectului de dezvoltare rural`,
Legea nr. 1/2004 privind [nfiin\area, organizarea ]i func\ionarea Agen\iei de Pl`\i ]i Interven\ie
pentru Agricultur`, Industrie Alimentar` ]i Dezvoltare Rural`,

Legea nr. 371/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finan\are dintre Guvernul României
]i Comisia European` privind asisten\a financiar` nerambursabil` acordat` prin Instrumentul
pentru Politici Structurale de Preaderare pentru m`sura "[mbun`t`\irea sistemelor de alimentare cu
ap` potabil`, colectare a apelor uzate ]i a sta\iei de epurare [n municipiul Satu Mare, Regiunea de
Nord Vest, România", semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2002 ]i la Bucure]ti la 31 martie 2003,
Legea 373/2003,Legea 417/2003 etc.,
Legea nr. 44/2004 pentru ratificarea Scrisorii de acord dintre România ]i Banca Interna\ional`
pentru Reconstruc\ie ]i Dezvoltare, [n calitate de agen\ie de implementare a Facilit`\ii Globale de
Mediu (FGM), privind asisten\a financiar` nerambursabil` acordat` României, pentru preg`tirea
proiectului de diminuare a riscurilor [n cazul producerii dezastrelor naturale ]i preg`tirea pentru
situa\ii de urgen\`, semnat` la Zagreb la 28 iulie 2003 ]i la Bucure]ti la 15 octombrie 2003,
Legea nr. 496/2003 pentru ratificarea Acordului anual de finan\are 2003 dintre Guvernul
României ]i Comisia Comunit`\ilor Europene cu privire la Programul special de aderare pentru
agricultur` ]i dezvoltare rural` [n România, semnat la Bruxelles ]i, respectiv, la Bucure]ti la 31
iulie 2003,
Legea nr. 418/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finan\are dintre Guvernul României
]i Comisia European` referitor la asisten\a financiar` nerambursabil` acordat` prin Instrumentul
pentru Politici Structurale de Preaderare pentru m`sura "[mbun`t`\irea sistemelor de alimentare cu
ap` potabil`, canalizare ]i a sta\iei de epurare [n municipiul Piatra-Neam\, România", semnat la
Bruxelles la 10 decembrie 2002 ]i la Bucure]ti la 31 martie 2003,
Memorandum de finan\are din 2 decembrie 2003 dintre Guvernul României ]i Comisia
European` referitor la Programul na\ional PHARE 2003 pentru România,
Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu modificat` prin O.U.G. nr.86/2003,
HG nr. 913/2002 privind aprobarea Listei cuprinzând echipamentele pentru protec\ia mediului
scutite de plata taxei pe valoarea adùgat`, achizi\ionate [n cadrul proiectului "Sistemul meteo-
rologic integrat na\ional",
Ordonan\a nr. 26/2004 pentru modificarea ]i completarea actelor normative de ratificare a
memorandumurilor de finan\are ISPA aprobate de Comisia European` [n perioada 2000-2002,
OUG 188/2002 Acordul din 18 octombrie 2002, [ntre România ]i Banca Interna\ional` pentru
Reconstruc\ie ]i Dezvoltare, ac\ionând [n calitate de agen\ie de implementare a Fondului Global de
Mediu,
OUG 188/2002 privind ratificarea Acordului de asisten\` financiar` nerambursabil` dintre
România ]i Banca Interna\ional` pentru Reconstruc\ie ]i Dezvoltare, ac\ionând [n calitate de agen-
\ie de implementare a Fondului Global de Mediu, pentru finan\area Proiectului de eficien\`
energetic`, semnat la Bucure]ti la 18 octombrie 2002,
OUG 46/2002 - Acordul din 16 ianuarie 2002, [ntre România ]i Banca Interna\ional` pentru
Reconstruc\ie ]i Dezvoltare (Proiectul privind fondul de dezvoltare social` - faza a II-a),
Legea nr. 552/2002 privind aprobarea Ordonan\ei de urgen\` a Guvernului nr. 73/2002 pentru
asigurarea fondurilor necesare elabor`rii proiectelor aferente Programului SAPARD, M`sura 2.1
“Dezvoltarea ]i [mbun`t`\irea infrastructurii rurale”,
HG nr. 535/2003 pentru aprobarea fi]elor tehnice ale m`surilor 1.1 "[mbun`t`\irea prelucr`rii
]i marketingului produselor agricole ]i piscicole", 2.1 "Dezvoltarea ]i [mbun`t`\irea infrastructurii
rurale", 3.1 "Investi\ii [n exploata\iile agricole", 4.1 "[mbun`t`\irea preg`tirii profesionale" ]i 4.2
"Asisten\` tehnic`" din Programul na\ional pentru agricultur` ]i dezvoltare rural` finan\at prin
SAPARD.
S-a asigurat finan\area din fonduri interne a unor activit`\i:
Ordinul nr. 117/2002 pentru aprobarea Programului privind sprijinirea produc`torilor agricoli

]i asocia\iilor utilizatorilor de ap` pentru iriga\ii [n vederea achizi\ion`rii de instala\ii de irigat noi
din produc\ia intern`, finan\at din fondul "Dezvoltarea agriculturii române]ti.
S-a realizat cadrul legal pentru [ntocmirea ]i finan\area studiilor pedologice ]i agrochimice ]i
finan\area Sistemului na\ional de monitorizare sol-teren pentru agricultur`, precum ]i sol-vegeta\ie
forestier` pentru silvicultur`:
OUG nr. 38/2002 privind [ntocmirea ]i finan\area studiilor pedologice ]i agrochimice ]i finan\a-
rea Sistemului na\ional de monitorizare sol-teren pentru agricultur`, precum ]i sol-vegeta\ie fores-
tier` pentru silvicultur`, aprobat` cu modific`ri prin Legea nr. 444/2002.
Guvernul României - ratificarea conven\iilor Na\iunilor Unite privind combaterea secetei ]i de-
]ertific`rii, a schimb`rilor climatice ]i a biodiversit`\ii, precum ]i elaborarea unor programe na\iona-
le ]i strategii pentru implementarea acestora ]i aprob` aloc`ri bugetare relevante pentru de]ertificare,
Ministerul Agriculturii, P`durilor ]i Dezvolt`rii Rurale - elaborarea strategiilor de comba-
tere a fenomenelor naturale negative ]i a dezastrelor ]i [nfiin\area unor organisme care s` contribuie
activ la dezvoltarea agriculturii rom@ne]ti, [nfiin\ând ]i fonduri speciale [n acest sens. Fondul de
Ameliorare al fondului funciar se afl` la dispozi\ia Ministerului agriculturii ]i [n administrarea
sa, fiind sursa principal` de ameliorare a terenurilor degradate din România, cu o component`
forestier` ]i alta de [mbun`t`\iri funciare,
]i coopereaz` cu celelalte conven\ii ]i alte \`ri la elaborarea acestor programe, asigurând armoni-
zarea lor cu programul na\ional, identific` ]i solicit` mobilizarea resurselor financiare adecvate
pentru implementarea Programului Na\ional de Ac\iune aferent Strategiei Na\ionale de Combatere
a De]ertific`rii,
Ministerul Apelor ]i Protec\iei Mediului - elaborarea Strategiei Na\ionale pentru Combaterea
De]ertific`rii ]i Secetei ]i a Strategiei Protec\iei Mediului. {n coordonarea sa se afl` Administra\ia
Fondului pentru Mediu, un fond extrabugetar, cu destina\ia de a sus\ine proiecte prioritare pentru
protec\ia mediului. Ministerul mediului are responsabilitatea implement`rii celorlalte conven\ii ale
Na\iunilor Unite,
Institute de Studii ]i Proiectare - prin proiecte complexe de dezvoltare ]i modernizare,
Organiza\ii neguvernamentale ]i funda\ii - atragerea unor fonduri externe ]i promovarea unor
proiecte de dezvoltare regional` de protec\ia mediului ]i/sau de dezvoltare durabil`,
Ministerul de Finan\e - acordarea de fonduri ]i garan\ii guvernamentale pentru implementarea
unor proiecte na\ionale ]i interna\ionale.
Proiecte relevante, sectoriale sau intesectoriale, [n domeniul prevenirii ]i combaterii degrad`rii

terenurilor, sau cel pu\in care constituie modele de abordare pentru implementarea cu succes a Con-
ven\iei, dezvoltate cu parteneri interna\ionali, sunt numeroase. Abordarea acestor proiecte consti-
tuie exemple de capacitate ]i poten\ial de cooperare, capacitate de cofina\are ]i expertiz`.
Implementare Agenda 21 Local`:
Viziunea este c` pentru a [ncepe orice proces de schimbare [n cadrul unei comunit`\i trebuie s`
ia na]tere dorin\a de a face acest lucru. {n primul rând trebuie con]tientizat consiliul local ales,
precum ]i comunitatea local` de importan\a acestui proces. {n România implementarea Agendei 21
Local` se realizeaz` cu sprijinul PNUD, care asigur` sursele de finan\are din partea Guvernelor
Marii Britanii ]i Canadei. Prin implementarea Agendei 21 Local` se urm`re]te integrarea proble-
melor de protec\ie a mediului [n procesul de luare a deciziei [n sectoarele social ]i economic,

formându-se astfel un parteneriat strategic. De asemenea, se urm`re]te ]i implicarea publicului [n

monitorizarea ]i raportarea procesului de implementare. Astfel, procesul aplic`rii Agendei 21 Lo-
cal` [ncurajeaz` participarea [ntregii comunit`\i (mediul de afaceri, organiza\ii guvernamentale ]i
neguvernamentale ]i chiar participarea individual` a cet`\enilor), [ntrucât dezvoltarea durabil` se
refer` la o planificare pe termen lung care recunoa]te interdependen\a dintre factorii sociali, econo-
mici ]i de mediu care afecteaz` s`n`tatea ]i calitatea vie\ii. Obiectivele Agendei 21 Local` sunt
atinse prin: realizarea unui progres social care s` vin` [n [ntâmpinarea nevoilor fiec`rui cet`\ean;
cre]terea ]i stabilizarea economic` ]i protec\ia efectiv` a mediului ]i utilizarea durabil` a resurselor
naturale. Agenda 21 Local` va avea efecte economico-sociale ce vor duce la [mbun`t`\irea condi-
\iilor de via\` ale [ntregii popula\ii. De aceea, participarea cet`\enilor este foarte important`, [ntrucât
ei trebuie s` fie con]tien\i c` este necesar s` []i asume responsabilitatea efectelor imediate sau
viitoare ale ac\iunilor lor. Municipalit`\ile [n care se implementeaz` Agenda 21 Local` sunt:
Ploie]ti, Gala\i, Târgu Mure], Baia Mare, Ia]i, Râmnicu Vâlcea, Giurgiu, Oradea ]i Miercurea Ciuc.
Astfel, [n fiecare dintre cele 9 ora]e s-au [nfiin\at: secretariate permanente [n cadrul prim`riilor ]i
grupuri de lucru pe domeniile: social, economic ]i protec\ia mediului. Inspectoratele de Protec\ie a
Mediului din cele 9 municipii coordoneaz` grupurile de lucru pentru protec\ia mediului, urmând s`
realizeze [mpreun` cu alte institu\ii cu responsabilit`\i [n domeniul protec\iei mediului la nivel
local, partea de mediu din Agenda 21 Local`. Pân` [n prezent Inspectoratele de Protec\ie a Mediului
au evaluat situa\ia existent`, au identificat problemele ]i cauzele acestora, rezultând astfel partea de
mediu a strategiei locale de dezvoltare durabil`. {ntreaga strategie cu cele trei componente (mediu,
social, economic) a fost supus` dezbaterii publice ]i apoi definitivat` ]i aprobat`.
Proiecte sectoriale [n domeniul iriga\iilor ]i [mbun`t`\irilor funciare:
Proiectul de Reform` ]i Reabilitare a Iriga\iilor din România - cu urm`toarele componente:
1. Reabilitarea amenaj`rilor de iriga\ii respectiv reabilitarea unor amenaj`ri de iriga\ii pe suprafa\a
de 100.000 ha, astfel: Sadova-Corabia (prima teras`) - 40.310 ha; Terasa Nicore]ti Tecuci (prima
teras`) - 11.030 ha; alte sisteme [n curs de selec\ie - 50.000 ha, 2. Dezvoltare institu\ional`, 3.
Tehnologii pentru reducerea consumurilor de energie [n amenaj`rile interioare de iriga\ii ]i 4.
Managementul proiectului, asisten\a tehnic`, monitorizare, evaluare.
Proiectul de prevenire ]i management al dezastrelor, din care sectorul de [mbun`t`\iri
funciare va beneficia de 6,8 mil.$ SUA, [n cadrul Componentei C "Reducerea riscului de producere
a inunda\iilor ]i alunec`rilor de teren". Propunerile de subproiecte cu lucr`ri de ap`rare [mpotriva
inunda\iilor la Dun`re sunt localizate [n zonele Bentu, Bordu]ani, F`cìeni din jud. Ialomi\a.
Programul de reabilitare ]i modernizare a unei suprafe\e de 1.000.000 ha amenajat` cu lucr`ri de
iriga\ii, aprobat [n ]edin\a de Guvern din 4 aprilie 2002. Au fost prev`zute lucr`ri necesare pentru
reabilitarea ]i modernizarea sistemelor de iriga\ii: [n re\eaua hidrotehnic` de aduc\iune ]i distribu\ie
a apei (lucr`ri de captare a apei la punctul de priz`, lucr`ri de modernizare a sta\iilor de pompare
de pe re\eaua hidrotehnic`, automatizarea ]i dispecerizarea sistemelor de iriga\ii).
Proiectul de Reabilitare ]i Restructurare a Iriga\iilor [n România a fost realizat [n anul 1997
[n valoare de 0,25 mil $ SUA, [mprumut nerambursabil acordat de Guvernul Olandei ]i derulat printr-
o consultan\` olandez` desemnat` de c`tre Banca Mondial`. Beneficiarul proiectului a fost MAA -
Regia Autonom` a {mbun`t`\irilor Funciare. Proiectul a constat [n asisten\a tehnic` [n vederea
constituirii ]i func\ion`rii Asocia\iilor Utilizatorilor de Ap` pentru Iriga\ii (AUAI) cât ]i pentru
crearea cadrului institu\ional organizatoric ]i legislativ necesar relans`rii iriga\iilor [n România.
Studiul pentru Preg`tirea unui Proiect pilot pentru Reabilitarea Iriga\iilor a fost elaborat [n
anul 1997, [n valoare de 0,295 mil $ SUA, [mprumut nerambursabil (PHRD - TF 29480) acordat de
Guvernul Japoniei, administrat de Banca Mondial`, derulat prin SC. ISPIF SA România [n
colaborare cu Binnie, Black & Veatch [n asociere cu Hunting Technical Services din Marea Britanie

]i cu participarea firmelor române]ti Experco - ISPIF SRL Binnie, Black & Veatch SRL ]i Iridex
Group SRL. Studiul a constat din servicii de consultan\`, procurarea de dot`ri, echipamente ]i
training.
Un program de Asisten\` Tehnic` a fost realizat [n anul 1998 [n valoare de 50 mii $ SUA printr-
un [mprumut nerambursabil acordat de Guvernul Spaniei - Agen\ia Spaniol` de Cooperare Interna-
\ional` (AECI) ]i derulat prin firma TRAGSATEC din Spania. Beneficiarul programului a fost MAA
- RAIF. Studiul a constat din instruirea ]i formarea personalului tehnico-administrativ ]i a agricul-
torilor priva\i [n vederea gestion`rii eficiente a apei de iriga\ii ]i a constituirii ]i func\ion`rii AUAI.
Proiectul de Restructurare Institu\ional` a Iriga\iilor din România a fost realizat [n anii
2001/2002, [n valoare de 0,429 mil $ canadieni, [mprumut nerambursabil acordat de c`tre Guvernul
Canadei, derulat prin Agen\ia Canadian` de Dezvoltare Interna\ional` (ACDI). Beneficiarul
proiectului: MAAP - SNIF SA. Proiectul a constat din evaluarea activit`\ilor SNIF [n vederea
elabor`rii planului de restructurare a SNIF SA.
Proiectul de Reform` ]i Reabilitare a Iriga\iilor din România [n valoare 0,650 mil $ SUA,
a fost realizat [n perioada 2002/2003 printr-un [mprumut nerambursabil finan\at de Guvernul
Japoniei, administrat de Banca Mondial`. Beneficiarul proiectului este MAAP - SNIF SA. Proiectul
const` [n principal din elaborarea unor studii de fezabilitate pentru reabilitarea sistemelor de iriga\ii
(Sadova-Corabia, jud. Dolj ]i Olt; Terasa Nicore]ti-Tecuci, jud. Gala\i), preg`tirea Planului de
Restructurare a SNIF SA ]i crearea cadrului legislativ necesar.
Studiul de Iriga\ii ]i Desecare [n România a fost elaborat [n anii 1992/1994 de c`tre firma de
consultan\` Binnie & Partners Ltd. [n colaborare cu Hunting Technical Services Ltd. din Marea
Britanie ]i SC ISPIF SA din România. Studiul [n valoare 1,675 mil $ SUA s-a realizat [n baza [m-
prumutului nerambursabil (RO 3363), acordat de c`tre organiza\ii guvernamentale strìne,
administrat de Banca Mondiala ]i aprobat prin Legea nr.57/1991. Prin studiu s-au evaluat condi\iile
]i necesit`\ile de reabilitare a sectorului de [mbun`t`\iri funciare ]i s-a realizat un Program de
investi\ii pe termen scurt precum ]i un Program de investi\ii prioritar pe 10 ani [n domeniul
iriga\iilor ]i desec`rilor.
Proiecte [n domeniul reconstruc\iei ecologice a terenurilor degradate prin [mp`duriri:
Proiectul de [mp`durire a terenurilor agricole de gradate din România, o abordare de tip
mecanism flexibil, joint implementation, dintre Regia Na\ional` a P`durilor-Romsilva ]i Prototype
Carbon Fund administrat de World Bank, prin care, cantitatea de CO2 sechestrat` de cca. 6000 ha
planta\ii forestiere, pe durata a 15 ani, este tranzac\ionat` ca unit`\i de reduceri de emisii (ERUs)
partenerului extern (valoare total` proiect de cca. 10 mil USD, din care 3 mil. USD contravaloarea
reducerii emisiilor alocate). {n afara acestor proiecte cofinan\ate extern, Regia Na\ional` a P`du-
rilor-Romsilva desf`]oar` o intens` activitate de [mp`durire a terenurilor degradate preluate din
domeniul agricol, din surse proprii - Fondul de regenerare ]i conservare ]i din Fondul de ameliorare
a terenurilor degradate, administrat de Ministerul Agriculturii, P`durilor ]i Dezvolt`rii Rurale.
Proiecte privind reforma agriculturii române]ti:
Un proiect deosebit de important este General Cadastre and Land Registration Project in
Romania (valoare total` de 37 mil USD din care [mprumut de la Banca Mondial` de cca 25 mil.
USD) care are scopul de a pune la punct un sistem de cadastru general ]i registru agricol [n zonele
rurale ]i urbane.
Similar Agricultural Support Services Project, (valoare total` de cca 17 mil USD din care 11
mil. USD [mprumut de la Banca Mondial`) are scopul de a [nt`ri cercetarea agricol` ]i extensia
rezultatelor cercet`rii [n special asupra priorit`\ilor fermierilor ]i procesatorilor de produse agricole,
al`turi de un sprijin acordat pentru Agen\ia Na\ional` de Consultan\` Agricol`.
Rural Development Project (valoare total` de 150 mil. USD, din care 100 mil. USD [mprumut

de la Banca Mondial`) are, printre, altele scopul de a [nt`ri capacitatea la nivel local [n administra-
rea resurselor ]i planificarea investi\iilor.
Rural Finance Project (80 mil. USD [mprumut de la Banca Mondial`) cu scopul de a accelera
reforma ]i transformarea economiei rurale prin cre]terea fluxului investi\ional, ca ]i cre]terea
rolului capitalului privat, reducerea s`r`ciei rurale prin finan\area investi\iilor [n ferme pentru cel
mai s`rac segment al popula\iei care nu are acces la credite bancare, de asemenea proiectul urm`-
re]te dezvoltarea unui mediu legal ]i institu\ional pentru tranzac\ii financiare ]i intermedieri [n
zone rurale.
Development of the irrigation water associations project implementat de USAID are scopul
de a consulta ]i stimula formarea de asocia\ii ale utilizatorilor de ap`.
Agriculture Development by Agricultural Policies Support implementat de USAID cu
scopul de a dezvolta instrumente financiare pentru agricultur`, controlul calit`\ii pentru resursele
veterinare ]i sprijin pentru asocia\iile de proprietari de p`duri.
Strategy for the development of the agriculture and rural areas implementat cu FAO are
scopul de a pune la punct o strategie pe termen mediu pentru agricultur` ]i dezvoltare rural`.
Economic Empowerment of Rural Women in Romania, implementat cu UNDP, urm`re]te
[nt`rirea rolului femeilor [n mediul ]i via\a rural` ]i cre]terea sprijinului guvernamental pentru
acest segment.
terenurilor ]i secetei (MAPPM/1999) - la capitolul 6.3.7 privind m`suri socio-economice se
prev`d, [ntre altele: (i) compensarea de c`tre stat din resurse bugetare a pierderilor cauzate
agriculturii de fenomenele climatice dùn`toare; (ii) diversificarea bazei economice din mediul
rural, prin sprijinirea activã a dezvolt`rii activit`\ilor neagricole. {n acest sens se impune ini\ierea
de programe de dezvoltare, prin stimularea industriei mici ]i mijlocii, dezvoltarea infrastructurii ]i
a serviciilor; (iii) includerea [n programele de dezvoltare localã a unui capitol de m`suri cu privire
la combaterea de]ertific`rii, a degrad`rii ]i a secetelor; (iv) promovarea sistemelor de asigur`ri
contra factorilor de risc prin: con]tientizarea problemei la nivelul popula\iei rurale, diversificarea
ofertei de asigur`ri, [ncurajarea construirii ]i func\ionarii formelor private de asigur`ri. Capitolul
6.4.6. privind asigurarea fondurilor financiare pentru realizarea obiectivelor strategice, spe-
cific` urm`toarele: "[ntrucât problema prevenirii ]i combaterii de]ertific`rii, degrad`rii terenurilor
]i secetei este de interes na\ional ]i interna\ional pe termen scurt, mediu ]i lung, alocarea resurselor
financiare trebuie s` se fac` [n primul rând de la bugetul de stat ]i din fonduri atrase din finan\`ri
externe. De asemenea, bugetul comunit`\ilor locale din zonele care fac obiectul strategiei trebuie
s` prevad` fonduri speciale [n acest sens".
Planul na\ional de dezvoltare 2004-2006 (Guvernul României/2004) - la capitolul 3.3.9.
privind cadrul institu\ional pentru protec\ia mediului, se specific`: (i) pentru realizarea unei
politici unitare de mediu [n ansamblul economiei, prin HG nr. 1097/2001 a fost aprobat` consti-
tuirea Comitetului interministerial pentru coordonarea integr`rii domeniului protec\iei mediului
[n politicile ]i strategiile sectoriale la nivel na\ional, [n care sunt reprezentate toate ministerele care
au un rol important [n reactualizarea Planului Na\ional de Ac\iune pentru Protec\ia Mediului ]i
evaluarea stadiului realiz`rilor prevederilor Planului Na\ional de Aderare a României la UE; (ii)
fondul pentru mediu a fost constituit ca un instrument economico-financiar destinat sus\inerii cu
prioritate a proiectelor din Planul Na\ional de Ac\iune pentru Protec\ia Mediului, [n conformitate
cu normele ]i standardele de protec\ia mediului [n vigoare, urm`rind [n principal realizarea
investi\iilor necesare pentru adoptarea acquis-ului comunitar.9 - La capitolul 3.10. privind

cheltuieli necesare desf`]ur`rii activit`\ii de protec\ie a mediului, se precizeaz` necesitatea

finan\`rii distincte a urm`toarelor activit`\i specifice: (i) protec\ia calit`\ii aerului ]i climei; (ii)
protec\ia calit`\ii apelor; (iii) managementul de]eurilor; (iv) protec\ia solului ]i a apelor subterane;
(v) reducerea zgomotelor ]i vibra\iilor; (vi) protec\ia surselor naturale ]i conservarea
biodiversit`\ii; (vii) protec\ia [mpotriva radia\iilor; (viii) cercetare-dezvoltare; (ix) administrarea
general` a mediului; (x) educa\ie, instruire, informare; (xi) alte activit`\i.

principal`
Cre]terea Art 10.2. (g) COP5/D3 - P`r\ile se oblig` s`
capacit`\ii de [Programul Na\ional de Ac\iune] … realizeaz` utilizeze procesul de revedere a
autoevaluare verificarea regulat` - colectarea, traducerea, utiliz`rii asisten\ei financiare, s`
]i de raportare reproducerea, publicarea ]i distribuirea monitorizeze analitic ]i s`
informa\iilor rapoartelor ]i documentelor informeze Conferin\a P`r\ilor
Art 19.2. asupra implement`rii Programului
P`r\ile vor realiza … o analiz` interdisciplinar` Na\ional de Ac\iune
a capacit`\ii ]i facilit`\ilor existente la nivel COP5/D11 - [ncurajeaz` P`r\ile
local ]i na\ional ]i a poten\ialului de a le [nt`ri s`-]i dezvolte sisteme proprii de in-
Art 19.3. (e, f) dicatori, mai ales de indicatori spe-
P`r\ile vor evalua necesit`\ile educa\ionale [n cifici (inclusiv pentru aspectele so-
zone afectate, vor elabora ]i dezvolta programe ciale ]i participare consultativ`) ]i
]colare relevante … ]i … vor dezvolta s` raporteze Conferin\ei P`r\ilor ]i
programe participatorii interdisciplinare care Comitetului de Analiz` a Implemen-
s` integreze problemele de]ertific`rii ]i secetei t`rii Conven\iei asupra utiliz`rii lor
[n sistemele ]i curricula educa\ional`
COP6/D1 - Capacitate institu\ional`
Art 26.1.
]i tehnic` [ntre parteneri pentru
P`r\ile vor comunica Conferin\ei P`r\ilor …
[mbun`t`\irea/cre]terea capacit`\ii
rapoarte asupra m`surilor luate pentru
de raportare
implementarea Conven\iei.
COP6/D12 - continuarea eforturilor
de raportare a abord`rilor sinergice
ASPECTE LEGISLATIVE
S-au stabilit: Programul na\ional de monitorizare sol-vegeta\ie forestier` pentru silvicultur`,
Sistemului na\ional ]i jude\ean de monitorizare sol-teren pentru agricultur`:
Ordinul nr. 223/2002 privind aprobarea Metodologiei [ntocmirii studiilor pedologice ]i
agrochimice, a Sistemului na\ional ]i jude\ean de monitorizare sol-teren pentru agricultur`.
HG nr. 1003 /2003 pentru aprobarea Programului na\ional de monitorizare sol-vegeta\ie
forestier` pentru silvicultur`
OUG nr. 38/2002 privind [ntocmirea ]i finan\area studiilor pedologice ]i agrochimice ]i finan-
\area Sistemului na\ional de monitorizare sol-teren pentru agricultur`, precum ]i sol-vegeta\ie
forestier` pentru silvicultur`, aprobat` cu modific`ri prin Legea nr. 444/2002
S-a adoptat Regulamentul privind realizarea monitoringului calit`\ii apelor pentru substan\e
prioritare/prioritar periculoase:
Ordinul nr. 44/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind realizarea monitoringului
calit`\ii apelor pentru substan\e prioritare/prioritar periculoase,
Legea nr. 137/1995 privind protec\ia mediului,
HG nr. 474/2004 privind [nfiin\area, organizarea ]i func\ionarea Comitetului Na\ional pentru
Combaterea Secetei, a Degrad`rii Terenurilor ]i a De]ertific`rii,
A fost reorganizat` Garda de mediu prin HG nr. 603/2004 pentru reorganizarea ]i func\ionarea
G`rzii Na\ionale de Mediu, care este un corp specializat de control ]i inspec\ie cu atribu\ii [n

aplicarea politicii Guvernului [n materia prevenirii, constat`rii ]i sanc\ion`rii [nc`lc`rii prevederilor

legale [n domeniul protec\iei mediului, regimului silvic, pisciculturii, cinegeticii, apelor, solului,
aerului, biodiversit`\ii etc.,
HG nr. 1626/2003 privind [nfiin\area, organizarea ]i func\ionarea agen\iilor regionale de protec-
\ie a mediului,
HG nr. 68/2004 privind organizarea ]i func\ionarea Institutului Na\ional de Statistic` cu rol [n
elaborarea unui sistem de indicatori statistici, a metodologiilor de calcul, a tehnologiilor ]i a standar-
delor specifice de ob\inere a indicatorilor; elaboreaz` studii ]i analize pentru caracterizarea evolu\iei
economico-sociale; informeaz` opinia public`, precum ]i autorit`\ile publice cu privire la evolu\ia
economic` ]i social` a \`rii ]i furnizeaz` utilizatorilor interesa\i indicatorii statistici ob\inu\i,
Hot`rârea Guvernului nr. 603/2004 pentru reorganizarea ]i func\ionarea G`rzii Na\ionale de
Mediu. Garda na\ional` de mediu este o institu\ie public` ]i func\ioneaz` ca organ de specialitate
al administra\iei publice centrale, cu personalitate juridic`, finan\at` de la bugetul de stat, [n
subordinea Autorit`\ii Na\ionale de Control. Este un corp specializat de control ]i inspec\ie cu
atribu\ii [n aplicarea politicii Guvernului [n materia prevenirii, constat`rii ]i sanc\ion`rii [nc`lc`rii
prevederilor legale [n domeniul protec\iei mediului, regimului silvic, pisciculturii, cinegeticii,
apelor, solului, aerului, biodiversit`\ii etc.
Guvernul, Ministerul Agriculturii, P`durilor si Dezvolt`rii Rurale, Ministerul Apelor ]i
Protec\iei Mediului ]i subunit`\ile lor - prin structurile organizatorice teritoriale acumuleaz` infor-
ma\ii asupra activit`\ilor desf`]urate, pe baza unui sistem de raportare curent (indicatori specifici,
cu un anumit calendar)
Institutul Na\ional de Statistic`, subordonat Guvernului României, este responsabil de elabo-
rarea unui sistem de indicatori statistici, de studii ]i analize pentru caracterizarea evolu\iei econo-
mico-sociale ]i de informare a opiniei publice
Institu\iile academice - institute de cercetare (na\ionale ]i sectoriale) ]i [nv`\`mânt prin valo-
rificarea cuno]tin\elor, a experien\ei speciali]tilor ]i rezultatelor ]tiin\ifice ]i tehnologice acumulate
[n zonele de interes, prin elaborarea metodologiilor ]i implementarea planurilor de monitorizare.
terenurilor ]i secetei (MAPPM/1999) - la capitolul 6.4.4. privind dezvoltarea cercet`rii ]tiin-
\ifice ]i [nv`\`mântului [n vederea prevenirii de]ertific`rii, degrad`rii terenurilor ]i secetei se
men\ioneaz` c`, [n conformitate cu obiectivele strategiei se vor avea [n vedere: (i) constituirea de
colective speciale de cercetare ]i proiectare pentru problemele de prevenire ]i combatere a secetei
de]ertific`rii ]i degrad`rii terenurilor; (ii) organizarea de programe de cercetare pentru problemele
secetei de]ertific`rii ]i degrad`rii terenurilor; (iii) organizarea sistemului informa\ional na\ional pri-
vind seceta de]ertificarea ]i degradarea terenurilor; (iv) elaborarea de studii privind zonele cu risc
de de]ertificare ]i cu terenuri degradate; (v) elaborarea de proiecte pentru implementarea strategiei
]i programului de ac\iuni de prevenire ]i combatere a secetei, de]ertific`rii ]i degrad`rii terenurilor.
Se mai precizeaz` faptul c` evaluarea proceselor demografice [n zonele afectate de fenomene de
de]ertificare, secet` ]i degradare a terenurilor ]i analiza comparativ` va face posibil` eviden\ierea
problemelor demografice acute, iar [n baza acestora vor fi f`cute propuneri concrete pentru redre-
sarea ]i ameliorarea situa\iei de risc [n localit`\ile afectate de astfel de fenomene.
Planul na\ional de dezvoltare 2004-2006 (Guvernul României/2004) - [n cadrul capitolului
privind modernizarea sistemului informa\ional pentru avertizarea popula\iei, se precizeaz`

urm`toarele ac\iuni prioritare: (i) [mbun`t`\irea calit`\ii informa\iei primare ]i finale de mediu; (ii)
cunoa]terea ]i controlul datelor de pe teritoriu; (iii) cooperare [n uniformizarea metodologiei de
prelucrare ]i calcul.
Raportul na\ional de implementare a UNCCD [n România (MAPPM/2000) ]i Raportul
na\ional de implementare a UNCCD [n România (MAAP/2002) - prezint` stadiul implement`rii
obliga\iilor asumate prin aderarea la UNCCD la nivelul anilor 2000 ]i respectiv 2002, eviden\iin-
du-se participarea româneasc` [n procesul consultativ ocazionat de conferin\ele de specialitate ]i [n
diverse proiecte europene, precum ]i m`surile propuse [n cadrul planului na\ional de ac\iune [n
vederea conserv`rii resurselor naturale, [mbn`t`\irii organiz`rii institu\ionale, monitoriz`rii ]i
evalu`rii efectelor ac\iunii factorilor care produc degradarea terenurilor ]i de]ertificarea, precum ]i
progresul realizat [n implementarea m`surilor prev`zute [n Programul na\ional de ac\iune.

Capitolul 3.
EVALUAREA CAPACIT~|II ROMÂNIEI
DE A R~SPUNDE CERIN|ELOR UNCCD
3.1. Analiza SWOT
Î
n urma acumul`rii de informa\ii pe cele 3 domenii relevante din punctul de vedere al
capacit`\ii pentru implementarea Conven\iei (legislativ, institu\ional ]i politic/strategic) ]i activit`\ii
Grupului de lucru pe secet`, degradarea terenurilor ]i de]ertificare, a fost realizat` analiza modului
în care cerin\ele Conven\iei sunt îndeplinite de România, din care au reie]it punctele slabe intrinseci
procesului de implementare ]i care au condus la stabilirea problemelor prioritare preliminare legate
de îndeplinirea obliga\iilor asumate.
Astfel se prezint` mai jos analiza pe (grupuri de) cerin\e de implementare a Conven\iei.
Cerin\a 1.
Realizarea ]i implementarea programului na\ional de ac\iune
pentru combaterea secetei, degrad`rii terenurilor ]i de]ertific`rii
Puncte tari Puncte slabe Oportunita\i Amenin\`ri

Exist` suportul legislativ Legi numeroase cu referiri Racordarea sistemului Reac\ia slab` a popula\iei
pentru implementarea indirecte la problematica legislativ la cerin\ele de din mediul rural la nout`\i
conven\iei degrad`rii terenurilor (legea integrare în UE legislative
apelor, a utilizatorilor de Progres lent de aplicare a
ap`, a îmbun`t`\irilor noilor tehnologii agro-
funciare, a p`]unatului) sau ecologice
absen\a unor legi specifice
(privind protec\ia solurilor,
comasarea terenurilor
agricole)
Slaba popularizare a
efectelor ]i sensurilor legilor
Clarificarea/completarea
Legii 111/1998 cu un act
normativ de legiferare a
Anexei V de implementare
regionala a UNCCD
Strategiile na\ionale ]i Realizarea strategiilor f`r` Abordarea integrat` a o- Neaplicarea planurilor de

sectoriale au componente consultare intersectorial` biectivelor combaterii sece- ac\iune aferente strategiilor
referitoare la secet`, Valoarea relativ formal` a stra- tei, degrad`rii terenurilor ]i Absen\a competen\ei
combaterea degrad`rii tegiilor ]i programelor de ac\iu- de]ertific`rii în Strategia de decizionale ]i a mobilit`\ii
terenurilor ]i de]ertific`rii ne pentru factorii de decizie Dezvoltare Durabil`


Slaba coordonare local` ]i Na\ional` pentru valorificarea
na\ional` oportunit`\ilor de finan\are
Lipsa/minim de sinergii de
mediu, sociale, financiare în
valorificarea resurselor
disponibile
Slaba popularizare a
experien\elor reu]ite c`tre
segmentul interesat
Implicare minim` sau
formal` a actorilor relevan\i
(în special a proprietarilor ]i
administratorilor de resurse)
Promovarea minim` a
strategiilor de prevenire, ca
urmare a nediferen\ierii
cauzelor degrad`rii
terenurilor
Este formulat` Strategia Nu este abordat` Înfiin\area Comitetului Agravarea continu` a

Na\ional` pentru consultativ Na\ional pentru Secet`, degrad`rii terenurilor ]i a
Combaterea Secetei Combaterea Degrad`rii efectelor sociale negative
Neaprobat` de Comitetul
Degrad`rii Terenurilor ]i Terenurilor ]i De]ertific`rii ]i prin neaplicarea m`surilor
Na\ional de Secet`,
De]ertific`rii intrarea sa în activitate recomandate
Combatere a Degrad`rii
Terenurilor ]i De]ertific`rii
Neadoptat` prin lege
Nu este difuzat` ]i
popularizat`
Actorii responsabili pentru
implementarea strategiei
sunt nedefini\i în totalitate
Activit`\ile curente din
diverse sectoare relevante
pentru Conven\ie nu sunt
corelate cu strategia CCD
Resurse financiare limitate Abord`ri sinergice ]i Disponibilitatea redus` a

Activitate la nivel na\ional
parteneriate proprietarilor de teren
de ameliorare ]i reabilitare Procent ridicat de terenuri
Integrarea în UE pentru îmbun`t`\irea calit`\ii
a terenurilor degradate agricole afectate de diferite
terenurilor
tipuri de degradare L`rgirea cuno]tin\elor
M`rimea redus` a asupra administr`rii
propriet`\ilor ]i a integrate a resurselor
exploata\iilor
Ritmul foarte redus de
ameliorare

Cerin\a 2.
Dezvoltare institu\ional`, educare ]i con]tientizare public`

Legisla\ia ]i strategiile Lipsa resurselor financiare Perspectiva ader`rii la UE Receptivitate redus` la
sectoriale prev`d adecvate prin facilit`\i politice ]i ac\iuni de con]tientizare în
dezvoltarea institu\ional` ]i Lipsa unui sistem eficient financiare mediul afectat, mai ales cel
con]tientizarea public` formativ ]i informativ de rural
con]tientizare a popula\iei
din zonele afectate de feno-
mene de secet`, degradarea
terenului ]i de]ertificare
Exista cadrul organizatoric Slaba comunicare ]i corela- {mbun`t`\irea cadrului Resurse financiare limitate
]i institu\ional la nivel local, re a activit`\ilor între institu- institu\ional (restructurare sau nealocate la timp
regional ]i na\ional pentru \iile ]i organiza\iile existente institu\ional` ]i instruire Îmb`trânirea popula\iei
implementarea conven\iei Absen\a atribu\iilor specifice angaja\i) prin asisten\` rurale
pentru angaja\ii structurilor tehnic` asigurat` de orga-
la nivel local nisme interna\ionale sau
Uniunea European`
Competen\a decizional` ]i fle-
xibilitate reduse la structurile Încurajarea prin lege a
]i personalul de la nivelul ad- asocierii fermierilor
ministra\iei locale, în special Opera\ionalizarea
Insuficienta cunoa]tere ]i a- Comitetului Na\ional pentru
bordare a sistemelor inte- Secet`, Degradarea
grate de management a Terenurilor ]i De]ertificare
mediului ]i prin urmare im- Cre]terea finan\`rilor pentru
posibilitatea implement`rii dezvoltare durabil` rural`
durabile a acestora
Capacitate minim` de pro-
movare a produselor locale
specifice
Lipse]te unitatea na\ional`
de coordonare/implementare
a Conven\iei
Sisteme de avertizare Sistemele acoper` insuficient Posibilitatea de îmbun`t`\ire Nealocarea fondurilor
timpurie func\ionale fenomenele meteorologice ]i a sistemelor de monitorizare adecvate
climatologice (secetele) a calit`\ii solului ]i
Sistemele pentru monitori- vegeta\iei ca urmare a
zarea st`rii solului, terenu- necesit`\ilor de racordare la
rilor ]i a ecosistemelor au sistemele UE
func\ionalitate redus` Cre]terea gradului de
Activitate redus` de con]tientizare a popula\iei
educare continu` asupra rurale ca urmare a
practicilor de prevenire a promov`rii de coduri de
degrad`rii terenurilor bune practici agricole ]i de
management al resurselor
Aplicabilitate redus` a sis- de mediu
temelor de predic\ie a prog-
nozei recoltelor în func\ie de
elementele climatice
Lipsesc grupurile de lucru
pe probleme specifice
relevante pentru CCD
Existen\a unor agen\ii de Insuficien\a speciali]tilor cu Perspectiva ader`rii la UE
consultan\` agricol` calificare corespunz`toare în prin facilit`\i politice ]i
domenii relevate pentru CCD financiare
Insuficienta preg`tire profe-
sional` pe probleme de pro-
tec\ia mediului a consultan-
\ilor existen\i
Insuficienta sus\inere financia-
r` a activit`\ilor de consultan\`


Existen\a unei re\ele de Nivelul sc`zut de ]colariza- Acordarea de stimulente Reducerea re\elei de
înv`\`mânt pre-universitar ]i re din mediul rural ]i îmb`- pentru educatorii din mediul înv`\`mânt rural prin
universitar de specialitate trânirea for\ei de munc` rural reducerea num`rului de
Interesul redus pentru me- Cre]terea flexibilit`\ii cadre ]i elevi
seriile tradi\ionale ]i pentru sistemului de înv`\`mânt
meseriile specifice mediului prin descentralizarea lui
rural
Curricula ]colar` pre-univer-
sitar`, universitar` ]i post-
universitar` nu acoper` pro-
blemele relevante de pro-
tec\ia mediului, ne adaptat`
circumstan\elor zonale
Exist` preocupare ]i interes Activitate redus` a institu- Cre]terea vizibilit`\ii

pentru con]tientizare \iilor abilitate pentru organiza\iilor
public` con]tientizare public` neguvernamentale
Lipsa experien\ei de Educa\ie pe termen lung
con]tientizare public` prin introducerea în
Volumul redus de cuno]tin\e programa ]colar` a
asupra efectelor sociale ]i educa\iei ecologice ]i civice
mai ales economice ale de-
grad`rii ecosistemelor/
de]ertific`rii /secetei
Insuficienta informare a
factorilor de decizie prin
mijloace sistematice de
informare (rapoarte asupra
st`rii de vegeta\ie, a calit`\ii
solurilor etc)
Insuficienta promovare a ex-
perien\elor de succes prin
mijloace sistematice de in-
formare pentru diverse gru-
puri \int` (factori de decizie
la toate nivelurile, popula\ie)
Existen\a unor organiza\ii Activitatea foarte redus` a Acces îmbun`t`\it pentru

neguvernamentale cu ONG cu activitate specific` ONG la finan\are ]i
preocup`ri de protec\ia secetei/degrad`rii terenu- informare prin aderare la
mediului rilor/de]ertific`rii EU
Neimplicarea ONG în actul
decizional
Lipsa resurselor financiare
na\ionale
Volumul redus de cuno]tin\e
asupra efectelor sociale ]i
mai ales economice ale de-
grad`rii ecosistemelor ]i
efectelor secetelor/degra-
d`rii terenurilor ]i
de]ertific`rii
P`strarea tradi\iilor ]i Spiritul civic rural ]i auto- Legisla\ie care încurajeaz` Perpetuarea st`rii paupere
obiceiuri rurale valoroase con]tientizarea men\inute p`strarea ]i promovarea în mediul rural
neuniform, modificate prin tradi\iilor Schimbarea structurii
pierderea specificului local Integrarea EU care culturale în mediul rural
Degradare accentuat` a promoveaz` specificul local
obiceiurilor ]i a valorilor ]i multiculturalitatea
specifice din zonele rurale Promovarea ecoturismului ]i
agroturismului

Cerin\a 3.
Crearea unui mediu favorabil la nivel na\ional ]i local
Schimb`ri structurale ]i Infrastructura de baz` slab Perspectiva ader`rii la UE Depopularea ]i/sau
administrative la nivel dezvoltat` în mediul rural prin facilit`\ile aduse pe îmb`trânirea for\ei de
na\ional ]i local Productivitate sc`zut` ]i plan politic, structural ]i munc`
calitate slab` a produc\iei economico-financiar
agricole datorit` lipsei resur- Crearea euroregiunilor
selor ]i mijloacelor necesare Cre]terea capacit`\ii de
Resurse financiare limitate decizie a autorit`\ilor locale
Cre]tere economic` redus` asupra administr`rii
[n zonele rurale ca urmare a resurselor proprii prin
veniturilor reduse din acti- descentralizarea deciziei ]i
vit`\i din agricultur`, indus- crearea de parteneriate pe
trie alimentar`, silvicultur` plan local
]i lipsei sectorului serviciilor Încurajarea valorific`rii
Duplicarea sarcinilor la veniturilor din activit`\i
unit`\i ]i angaja\i neproductive (turism) sau
din activit`\i productive
Nediferen\ierea oficial` a neagricole (servicii)
zonelor (fie regionale sau
locale) aflate sub risc avan- Încrederea în reu]it` prin
sat de degradarea terenu- parteneriate solide
rilor/ secet`/ de]ertificare
Existen\a cadrului legislativ Insuficienta dezvoltare a Promovarea programelor de
pentru programe anti- sistemului informativ suport incluziune social`
s`r`cie ]i slaba sa implementare
Baze legislative favorabile Capacitate limitat` de dezvol- Cre]terea capacit`\ii de Dispari\ia unor meserii
pentru activit`\i alternative tare a unor asemenea activit`\i finan\are prin sectorul privat tradi\ionale
Lipsa infrastructurii adecvate sau din surse interna\ionale
Calitate extrem de redus` a Cre]terea activit`\ii ONG
serviciilor
Lipsa populariz`rii
experien\elor reu]ite
Programe durabile de Sisteme de iriga\ii Penetrarea tehnologiilor Necorelarea [ntre cererea ]i
irigare energointensive moderne oferta de livrare a apei
Resurse de ap` limitate Deschidere c`tre finan\`ri Eliminarea subven\iilor
Costuri ridicate ale serviciilor majore externe Nerespectarea tehnologiilor
Starea precar` a re\elelor agricole
existente Neacordarea de facilit`\i aso-
cia\iilor de utilizatori de ap`
Îmbun`t`\irea sistemului Concentrarea actual` Stimularea ]i încurajarea Controlul guvernamental al
institu\ional ]i legislativ asupra activit`\ilor agricole cre]terii diversit`\ii pre\urilor
referitor la pia\a preponderent cerealiere produc\iei neagricole:
concuren\ial` Infrastructura de baz` servicii rurale, eco- ]i agro-
insuficient dezvoltat` turism
Ponderea sc`zut` a valorii bru- Deschiderea de oportunit`\i
te adùgate din activit`\i rurale de parteneriat public-privat
Capacit`\i legate de depozi- prin apari\ia societ`\ilor
tarea, procesarea ]i desfa- mixte
cerea produselor
Insuficien\a reglement`rilor
privind filierele de desfacere
a produse agricole
Nefinalizarea lucr`rilor de ca-
dastru ]i de bonitare a tere-
nurilor agricole ceea ce în-
greuneaz` administrarea co-
respunz`toare a propriet`\ilor

Cerin\a 3.
Crearea unui mediu favorabil la nivel na\ional ]i local
Îmbun`t`\irea sistemelor de Acces dificil la credite ca Asisten\a oferit` de EU Incapacitatea de absorb\ie a
creditare ]i asigurare a urmare a incapacit`\ii de fondurilor comunitare
bunurilor ]i serviciilor, scutiri cofinan\are
de taxe Scutiri de taxe preferen\iale
Acces la tehnologie Oferta foarte redus` de Modernizarea tehnologiilor Proceduri greoaie de

performant` produse na\ionale de cultur` autorizare na\ional` a
competitive importului de fertilizan\i ]i
Insuficienta promovarea a pesticide
produselor na\ionale
Pre\uri ridicate ale
echipamentelor performante
Cerin\a 4.
Coordonarea activit`\ilor la nivel local, na\ional, regional ]i interna\ional

Cooperarea intersectorial` Abordare sectorial` a Restructurarea
este asigurat` prin activit`tilor sociale, administrativ` ]i economico-
înfiin\area de comitete mixte economice ]i de mediu social` prin integrarea [n
pe diferite probleme Comunicare redus` la nivel Uniunea European`
regional între sistemele de Cooperarea între Comitetele
educare/calificare na\ionale de implementare a
profesional` ]i mediul Conven\iilor UN
economic
Mecanism decizional de tip
“top-dow”n centralizat
pentru multe domenii de
activitate ce constituie o
piedic` în dezvoltarea la
nivel local
Strategiile sectoriale Neadoptarea Strategiei Abord`ri comune [n virtutea Absenta capacit`\ii de
prezint` prevederi cu Na\ionale ]i Programului de aplic`rii Directivelor cofinan\are a proiectelor
referire la amplificarea ac\iune privind combaterea Europene ]i Conven\iilor
activit`\ilor de cooperare cu de]ertific`rii, degrad`rii interna\ionale
alte \`ri terenurilor ]i secetei Existenta unor acorduri
Lipsa coordon`rii ]i interna\ionale de cooperare
colabor`rii la nivel local, tehnico-]tiin\ific` ]i
regional ]i na\ional economic`
Planul Na\ional de Comunicare greoaie [ntre Beneficiul adus prin Pierderea oportunit`\ilor
Dezvoltare are prevederi institu\iile relevante pentru programul de preaderare financiare în lipsa
specifice cu privire la implementarea CCD (obiectivele CCD se competen\elor ]i mobilit`\ii
obiectivele CCD reg`sesc în principiile celui necesare la întocmirea unor
de-al 6-lea plan de ac\iune planuri ]i proiecte adecvate
comunitar în domeniul
protec\iei mediului)
Asisten\a asigurat` de alte
organiza\ii interna\ionale

Cerin\a 5.
Suport ]tiin\ific ]i tehnic pentru implementarea Conven\iei

Existen\a unei re\ele de Lipsa unui sistem adecvat Strategia CCD solicit` Deteriorarea bazelor de
cercetare ]i a unor baze de de transfer tehnologic, la aplicarea rezultatelor date ]i cuno]tin\e prin redu-
date ]i cuno]tin\e cu scara na\ional` a solu\iilor cercet`rii cerea activit`\ii de cercetare
rezultate ale cercet`rii oferite de cercetare Sunt încurajate Discontinuitatea activit`\ii de
relevante pentru secet`, Inexisten\a unor referin\e ]i parteneriatele între cercetare ca urmare a lipsei
degradarea terenurilor ]i indicatori na\ionali relevan\i cercetare ]i utilizatori de fonduri
de]ertificare pentru procesul de degrada-
re a terenurilor/secet`/ de-
]ertificare
Insuficien\a cercet`rilor
multidisciplinare
Insuficien\a cercet`rilor asu-
pra utiliz`rii integrate a
terenurilor
Insuficien\a cercet`rilor
asupra sistemelor
fitotehnice de management
în condi\ii extreme
Neactualizarea periodic` a
bazelor de date
Insuficienta utilizare ]i apli-
care a cercet`rilor moderne
(GIS, inginerie genetic`,
fiziologia plantelor)
Strategiile sectoriale Lipsa resurselor financiare Existen\a unui cadru Migrarea peste grani\` a
specific` cooperarea pe în vederea aplic`rii m`su- legislativ ]i institu\ional for\ei de munc` superior
linie de înv`\`mânt ]i rilor recomandate ]i abord`- îmbun`t`\it racordat calificate sau în alte domenii
cercetare agricol` cu rii unor programe de cerce- cerin\elor de integrare UE de activitate
institu\ii de profil din \`rile tare relevante pentru CCD
UE ]i cu al\i parteneri Practicarea particip`rii vo-
luntare la ac\iuni de mediu
f`r` sprijin institu\ional
Insuficien\a incubatoarelor
de afaceri în domenii
relevante pentru CCD
Existen\a obiectivelor Lipsa infrastructurii de cer- Capacitate redus` de
prioritare relevante pentru cetare ]i interesul redus atragere de fonduri din
CCD, în vederea pentru cercetare al tinerilor programele cadru ale UE,
valorific`rii superiore a absolven\i ca urmare a slabei
resurselor naturale pentru Nealocarea de resurse pen- reprezent`ri a obiectivelor
asigurarea unei dezvolt`ri tru cercetare (]i prin urmare de silvicultur` ]i agricultur`
durabile nemotivare profesional`)
Lipsa mecanismelor de feed-
back din partea beneficiarilor
Insuficienta conectare a
obiectivelor de cercetare-
dezvoltare ]i educare la
cerin\ele pie\ei
Exist` cadrul de diseminare Slaba vizibilitate a rezul- Asigurarea suportului
a rezultatelor cercet`rii tatelor cercet`rii în absen\a financiar pentru diseminare,
suportului de informare demonstrare
potrivit grupului \int`
Absen\a unei atitudini coope-
rante între factorii de decizie
]i speciali]ti din cercetare
Num`r redus de coduri de
bune practici sau care aco-
per` numai anumite domenii

Cerin\a 6.
Mobilizarea resurselor financiare

Exist` acces deplin la Insuficienta competen\ei ]i a Dezvoltarea ]i diversificarea Fluctua\ia valutelor
programele UE ]i ale altor flexibilit`\ii la întocmirea instrumentelor legate de Dezinteresul proprietarilor ]i
organisme interna\ionale unor planuri ]i proiecte integrarea [n EU ]i utilizatorilor de terenuri în
(referitor la asisten\a adecvate racordarea la prevederilor ac\iuni de protec\ia mediului
financiar`) Lipsa resurselor de altor organisme ]i conservarea resurselor
cofinan\are pentru proiecte interna\ionale naturale
interne ]i interna\ionale
Exist` fonduri na\ionale Alimentare întârziat` a Reducerea surselor

orientate pe probleme de fondurilor financiare pentru activit`\i
mediu Proceduri complicate de relevante CCD, ca urmare a
accesare a fondurilor neopera\ionaliz`rii fondurilor
prev`zute în acest scop
Riscul de desfiin\are al
fondurilor extrabugetare
Cerin\a 7.
Cre]terea capacit`\ii de autoevaluare ]i de raportare
Strategia pentru Absen\a unei unit`\i Cre]terea activit`\ilor de

combaterea secetei, specifice de implementare a cercetare asupra
degrad`rii terenurilor ]i Conven\iei indicatorilor privind seceta,
de]ertific`rii prevede m`suri Utilizarea unor indicatori degradarea terenurilor ]i
specifice de evaluarea ]i perima\i generali valabili la de]ertificarea ca urmare a
raportare la secretariatul nivel de \ar` ]i nu specifici fondurilor de preaderare
UNCCD proceselor din zonele
afectate de
secet`/degradarea
terenurilor ]i de]ertificare
Exista un sistem Sistemul de indicatori Existenta cadrului legislativ Alocarea unor fonduri
informa\ional la nivel specifici pentru degradarea ]i institu\ional cu privire la reduse pentru institu\iile
na\ional terenurilor/ de]ertificare sau colectarea indicatorilor abilitate în monitorizare,
degradarea ecosistemelor statistici ]i de monitorizare a control ]i raportare
nu este pus la punct factorilor de mediu
Slaba preg`tire sau
dezinteres din partea
furnizorilor de informa\ie
primar`
Capacitate limitat` a
sistemului de raportare de a
se autosus\ine financiar
Insuficien\` func\ional` a
sistemului de supraveghere
]i control
Absen\a unui sistem de
feedback pentru colectarea
datelor de la utilizatori
Absen\a metodelor pentru
monitorizare/ previzionarea
/simularea efectelor
economice ]i sociale
Instituirea unui comitet Comitetul Na\ional nu a avut Crearea unei unit`\i de Alocarea unor fonduri
na\ional pentru activitate pân` în prezent implementare a Conven\iei reduse pentru institu\iile
implementarea CCD va dinamiza activitatea abilitate în monitorizare,
Comitetului control ]i raportare

3.2. Identificarea preliminar` a problemelor prioritare
A naliza SWOT efectuat` pentru fiecare cerin\` (grup de cerin\e) de implementare a Con-
ven\iei a eviden\iat o serie de probleme care împiedic` implementarea Conven\iei. Aceste probleme
sunt enumerate în matricea de prioritizare urm`toare, în raport cu rangul de prioritate atribuit.
Abilitatea de a r`spunde
Nr. Scara Nivel de Rang
Problem`
crt. problemei importan\` Economic Financiar Admi- Legal Voluntar
nistrativ
Absen\a unei Unit`\i pentru Implementarea
Conven\iei ]i neopera\ionalizarea Comite-
1 tului Na\ional pentru Combaterea Secetei, na\ional ridicat mediu ridicat 1
Degrad`rii Terenurilor ]i De]ertific`ri
Strategia Na\ional` pentru Combaterea
Secetei, Degrad`rii Terenurilor ]i Progra-
mul Na\ional de Ac\iune, elaborate în
2000, nu sunt înc` opera\ionale, nefiind
2 adoptate prin act normativ, ]i, din acest na\ional ridicat ridicat mediu 1
motiv nu se implementeaz`. Activit`\ile
care se desf`]oar` în prezent [n domenii
relevante pentru CCD au la baza numai
politici sau strategii sectoriale
Nu au fost dezvoltate sisteme specifice de

avertizare timpurie pentru secet` ]i degra-
darea terenurilor. Singurul sistem func\io-
nal este cel pentru monitorizare agro-
meteorologic`, dar care trebuie dezvoltat
3 ]i adaptat corespunz`tor pentru a r`spun- na\ional ridicat sc`zut sc`zut ridicat ridicat 1
de prevenirii efectelor secetei. Sistemele
pentru monitorizarea degrad`rii solurilor,
st`rii ecosistemelor, st`rii sociale din
zonele afectate, trebuie dezvoltate
Neabordarea participativ` ]i consultativ` a

programelor de ac\iune ]i deciziilor autori-
t`\ilor publice pentru probleme relevante
4 CCD. Insuficienta dezvoltare a mecanis- na\ional mediu sc`zut sc`zut ridicat 1
melor de cooperare institu\ional` ]i de dia-
log între autorit`\i ]i organiza\ii implicate în
implementarea programelor ]i proiectelor
Nu exist` programe ]i m`suri specifice de
5 con]tientizare public` asupra efectelor se- na\ional ridicat sc`zut sc`zut sc`zut sc`zut sc`zut 1
cetei, degrad`rii terenurilor sau de]ertific`rii
Nu exist` m`suri specifice pentru îmbun`-

t`\irea mediului economic din zonele afec-
6 na\ional ridicat sc`zut sc`zut sc`zut sc`zut 2
tate de secet`, degradarea terenurilor sau
de]ertificare
Nu exist` programe de cercetare pentru
probleme specifice secetei, degrad`rii tere-
nurilor ]i de]ertific`rii, precum ]i ac\iuni de
7 transfer c`tre utilizatori a rezultatelor na\ional mediu mediu mediu ridicat 2
cercet`rilor efectuate de institutele de
specialitate, la nivelul cerin\elor
Absen\a unui sistem pentru colectare de

date, transmitere, procesare ]i raportare
8 periodic` a stadiului implement`rii na\ional mediu sc`zut sc`zut sc`zut sc`zut sc`zut 2
Programului Na\ional de Ac\iune ]i lipsa de
transparen\` a institu\iilor relevante

Abilitatea de a r`spunde
Nr. Scara Nivel de Rang
Problem`
crt. problemei importan\` Economic Financiar Admi- Legal Voluntar
nistrativ
Cuno]tin\e reduse ]i implementare insufi-

cient` de practici durabile de utilizare a te- na\ional
9 renurilor în zonele afectate de secet`, de- regional ridicat sc`zut sc`zut sc`zut sc`zut sc`zut 3
gradare terenurilor ]i ecosistemelor ]i local
de]ertificare
Absen\a unui sistem de indicatori pentru
evaluarea riscurilor ]i identificarea
10 arealelor afectate de degradare, inclusiv regional ridicat sc`zut sc`zut sc`zut sc`zut sc`zut 2
realizarea h`r\ilor de raionare aferente
Deficien\e ale sistemului formativ ]i infor-
mativ din ]coli, universit`\i ]i institu\ii
publice prin neadecvarea programelor de
11 preg`tire la problemele sociale ]i econo- na\ional ridicat sc`zut sc`zut ridicat sc`zut sc`zut 3
mice, la cerin\ele pie\ei la nivel local,
regional, na\ional
Num`r insuficient de programe perma-
nente de formare ]i perfec\ionare a
speciali]tilor ce activeaz` în domeniul
12 consultan\ei agricole ]i de mediu în na\ional mediu sc`zut sc`zut mediu ridicat 3
probleme legate de secet`, degradarea
Activit`\i nesemnificative din partea

organiza\iilor neguvernamentale pentru
domenii specifice CCD ]i absen\a na\ional
13 comunic`rii ]i cooper`rii cu autoritatea regional mediu sc`zut sc`zut sc`zut sc`zut 3
public` pentru eficientizarea m`surilor de local
diseminare ]i con]tientizare public`

Capitolul 4.
ANALIZA DETALIAT~ A CAPACIT~|II ROM^NIEI
{N RAPORT CU PROBLEMELE IDENTIFICATE
4.1. Analiza cauz`-efect

Nr.
crt. Problem` prioritar` Cauze Efecte
INSTITU|IONAL (GRUPEAZ~ PROBLEMELE PRIORITARE 1, 2,3,4,8)

1 Absen\a unei Unit`\i pentru 1. Restructurarea ]i reorganizarea 1. Eficien\` redus` a autorit`\ii în
Implementarea Conven\iei ]i frecvent` a autorit`\ii responsabile îndeplinirea obliga\iilor asumate
neopera\ionalizarea Comitetului cu implementarea Conven\iei în 2. Eficien\` redus` a personalului
Na\ional pentru Combaterea ultimii 5 ani existent (supra aglomerat cu atribu\ii
Secetei, Degrad`rii Terenurilor ]i 2. Lipsa personalului ]i lipsa de sti- diverse)
De]ertific`rii mulente financiare pentru 3. Utilizarea expertizei ]i experien\ei din
func\ionarii publici afara institu\iei responsabile de
3. Nesus\inerea financiar` a activit`\ii implementarea Conven\iei
Comitetului 4. Întârziere în luarea deciziilor
4. Întârziere în promovarea legisla\iei 5. Comunicare dificil` cu Secretariatul
]i cadrului legal aferent UNCCD ]i la nivel na\ional cu
5. Absen\a grupului de coordonare a structurile relevante
implement`rii UNCCD în România 6. Întârziere în abordarea m`surilor din
]i inconstan\a cooper`rii cu Planul Na\ional de Ac\iune
Secretariatul UNCCD (dup`
aderarea la UNCCD), ]i pe fondul
procesului de implementare
regional ini\iat abia din anul 2001
2 Strategia Na\ional` pentru 1. Reorganizarea Ministerului 1. Imposibilitatea de promovare

Combaterea Secetei, Degrad`rii Mediului, transferul legislativ` a strategiei
Terenurilor ]i Programul Na\ional Departamentului P`durilor la 2. Programul Na\ional de Ac\iune nu
de Ac\iune, elaborate în 2000, Ministerul Agriculturii ]i este un document legal, oficial ]i ca
nu sunt înc` opera\ionale nefiind reprofilarea/redistribuirea urmare nu este opera\ional
personalului care s-a ocupat de 3. Abordarea sectorial`, neintegrat` a
adoptate prin act normativ, ]i, aceast` Conven\ie, inclusiv
din acest motiv nu se m`surilor de combatere a secetei,
absen\a unit`\ii de coordonare / degrad`rii terenurilor ]i de]ertific`rii,
implementeaz`. Activit`\ile care implementare a Conven\iei în manier` izolat` ]i necoordonat` la
se desf`]oar` în prezent in 2. Opera\ionalizarea întârziat` a nivel local, regional ]i na\ional
domenii relevante pentru CCD Comitetului Na\ional de Secet`, 4. Procesul de tranzi\ie ]i slaba putere
au la baza numai politici sau Degradarea Terenurilor ]i economic` a unor sectoare de ac-
strategii sectoriale De]ertificare tivitate face ca activit`\ile specifice
3. Lipsa experien\ei în elaborarea ]i legate de secet`, degradarea tere-
validarea strategiilor/planurilor, nurilor ]i de]ertificare s` fie foarte
realizate superficial, f`r` diferit abordate în cadrul acestora
implicarea tuturor factorilor 5. Prioritizarea în strategiile sectoriale a
interesa\i m`surilor de prevenire a degrad`rii
terenurilor ]i de]ertificare prin activi-
t`\ile desf`]urate prin asigurarea par-
ticip`rii membrilor Comitetului Na\ional
la elaborarea acestor strategii
6. Integrarea obiectivelor prioritare ale
implement`rii UNCCD între
obiectivele Strategiei Na\ionale de
Dezvoltare Durabil`

Nr.
Problem` prioritar` Cauze Efecte
crt.
INSTITU|IONAL (GRUPEAZ~ PROBLEMELE PRIORITARE 1,2,3,4,8)
3 Nu au fost dezvoltate 1. Resurse financiare limitate ]i 1. Ineficien\a efectului sistemelor de
sisteme specifice de capacitate limitat` de a aplica pentru avertizare la toate nivelurile interesate
avertizare timpurie pentru fonduri interna\ionale (de la autorit`\ile statului la beneficiari)
secet` ]i degradarea 2. Lipsa de comunicare între autorit`\ile 2. Schimbarea frecvent` a autorit`\ilor
terenurilor. Singurul sistem competente ]i suprapuneri de competen\e responsabile de anumite activit`\i de
func\ional este cel pentru 3. Lipsa de parteneriate prin ma- monitorizare
monitorizare nifestarea frecvent` a coordon`rii ca 3. Lipsa de transparen\` în decizii, ine-
subordonare ]i lipsa flexibilit`\ii ficien\` în aplicare, planuri ]i strategii
agrometeorologic`, dar deficitare pe anumite domenii
organiza\iilor interesate
care trebuie dezvoltat ]i 4. Aceste problematici nu sunt prev`zute în
4. Interese de grup asociate cu lipsa de
adaptat corespunz`tor transparen\` Programul Na\ional de Ac\iunie
pentru a r`spunde 5. Îmbun`t`\irea sistemului meteo/agro-
5. Absen\a unui cadru func\ional adecvat
prevenirii efectelor secetei. (strategia na\ional` pentru meteorologic de avertizare timpurie a
Sistemele pentru combaterea secetei, degrad`rii secetelor ]i a sistemelor de avertizare
monitorizarea degrad`rii terenurilor ]i de]ertific`rii) asupra st`rii economico-sociale în
solurilor, st`rii 6. Expertiz` na\ional` limitat` zonele afectate
ecosistemelor, st`rii sociale (institu\ional`, speciali]ti) în probleme 6. Elaborarea sistemului de avertizare
din zonele afectate, trebuie legate de înfiin\area de sisteme de privind starea resurselor naturale
dezvoltate avertizare timpurie (degrad`rii terenului, ecosistemelor) în
7. Reac\ia foarte slab` a factorilor de zonele afectate
decizie la ac\iuni sistematice, dar 7. Instruirea speciali]tilor ]i crearea
reac\ie foarte bun` la evenimente grupurilor de lucru pe probleme specifice
catastrofale de mediu în cadrul Comitetului Na\ional
8. Lipsa cadrului regional (la nivel 8. Realizarea de programe de instruire a
balcanic sau est european) pentru speciali]tilor în domeniul sistemelor de
realizarea unor sisteme unitare de avertizare timpurii
avertizare dat` fiind importan\a 9. Realizarea re\elelor regionale de avertizare
regional` a problemei împreun` cu \`rile învecinate
4 Neabordarea participativ` 1. Mentalitate învechit`. Lips` de 1. Lipsa de transparen\` în luarea

]i consultativ` a profesionalism a conduc`torilor de deciziilor
programelor de ac\iune ]i unit`\i, coordonare 2. Slab` eficien\` a m`surilor ini\iate
deciziilor autorit`\ilor 2. Absen\a educa\iei manageriale a 3. Absen\a suportului ]i sprijinului din
publice pentru probleme conduc`torilor de unit`\i/organiza\ii partea tuturor p`r\ilor interesate
relevante CCD. 3. Lipsa de experien\` în comunicare ]i 4. Disiparea responsabilit`\ii între
Insuficienta dezvoltare a negociere numeroase organiza\ii ]i institu\ii
mecanismelor de 4. Lipsa de finan\are pentru organizarea 5. Abordarea "de sus în jos" în elaborarea
cooperare institu\ional` ]i activit`\ilor de consultare ]i participare Programului Na\ional de Ac\iunie
public` aferent Strategiei Na\ionale pentru
de dialog între autorit`\i ]i
5. Neaplicarea legisla\iei pentru descen- Combaterea Secetei, Degrad`rii
organiza\ii implicate în tralizarea deciziei ]i dependen\a au- Terenurilor ]i De]ertific`rii
implementarea torit`\ilor locale de organele superioare 6. Absen\a structurilor regionale ]i locale
programelor ]i proiectelor 6. Caracterul teoretic ]i neconsultativ al cu atribu\ii în implementarea Conven\iei
Strategiei Na\ionale ]i al Programului 7. Necesitatea revizuirii Programului
Na\ional de Ac\iune Na\ional de Ac\iunie în raport cu
7. Insuficienta dezvoltare a mecanismelor transform`rile majore curente ale
de cooperare institu\ional` ]i de dialog societ`\ii române]ti
între autorit`\i ]i organiza\ii implicate în 8. Lipsa în\elegerii problemelor de c`tre
implementarea programelor ]i factorii de decizie la anumite niveluri
proiectelor
8. Absen\a unor parteneri de discu\ie ori
incapacitatea de negociere la nivelul
comunit`\ilor din zonele afectate
Absen\a unui sistem 1. Absen\a unei unit`\i responsabile cu 1. Incapacitate de colectare a datelor, sau
8 colectare eterogen` dpdv cantitativ ]i
pentru colectare de date, implementarea ]i necunoa]terea obli-
transmitere, procesare ]i ga\iilor asumate prin Conven\ie de calitativ pe domenii de activitate
raportare periodic` a c`tre institu\iile implicate 2. Imposibilitate de verificare pe cì
stadiului implement`rii 2. Disiparea activit`\ii de implementare a independente a informa\iilor acumulate
Programului Na\ional de Conven\iei între numeroase institu\ii/or- 3. Incapacitate de raportare
Ac\iune ]i lipsa de ganiza\ii, f`r` o coordonare adecvat`
transparen\` a institu\iilor 3. Disponibilizarea datelor statistice se
relevante face cu mare întârziere ]i în manier`
netransparent`
4. Presupunerea c` sistemul informa\io-
nal actual acoper` convenabil necesa-
rul de informa\ie pentru raportare

Nr.
CON}TIENTIZARE PUBLIC~ (GRUPEAZ~ PROBLEMELE PRIORITARE 5,9,13)

5 Nu exist` programe ]i m`suri 1. Grad redus de în\elegere a pro- 1. Absen\a unei surse de informare
specifice de con]tientizare ]i blemelor de mediu ]i a impactului pentru marele public ]i speciali]ti
stimulare a particip`rii publice la lor pe termen lung asupra cu date pertinente asupra
prevenirea ]i combaterea efectelor standardului de via\` uman proceselor de secet`, degradarea
secetei, degrad`rii terenurilor sau 2. Slab` participare ]i slab` terenurilor ]i de]ertificare la nivel
de]ertific`rii implicare din partea autorit`\ilor na\ional sau regional (balcanic)
publice a comunit`\ilor la ac\iuni 2. Absen\a informa\iilor specifice
relevante CCD (din motive de privind efectele economice ]i
resurse, culturale, etc) sociale ale secetei/degrad`rii
3. Lipsa cadrului institu\ional (struc- terenurilor ]i de]ertific`rii
turi guvernamentale ]i neguverna-
mentale) de promovare a
con]tientiz`rii ]i educ`rii continue
în domeniul secetei, degrad`rii
terenurilor ]i de]ertific`rii
4. Inexisten\a fondurilor na\ionale ]i
lipsa resurselor financiare pentru
popularizare ]i con]tientizare
public`
9 Cuno]tin\e reduse ]i implementare 1. Politic` na\ional` de sus\inere a 1. Dezechilibru în utilizarea

insuficient` de practici durabile de unor anumite sectoare de terenurilor ]i exploatarea intensiv`
utilizare a terenurilor în zonele activitate ]i preocupare redus` a unor resurse la nivel local
afectate de secet`, degradarea pentru identificarea ]i rezolvarea 2. Impact puternic asupra
terenurilor ]i de]ertificare problemelor zonale comunit`\ilor al fenomenelor
2. Insuficienta cunoa]tere ]i/sau negative naturale sau economice
valorificare a cuno]tin\elor exis- care afecteaz` grav num`rul
tente privind specificul zonal/local restrâns de activit`\i desf`]urate
ecologic, economico-social ]i la nivel local
cultural 3. Inexisten\a strategiilor de
3. Administrare teritorial` ]i a adaptare în condi\ii nefavorabile
resurselor este realizat` de 4. Sus\inerea centralizat` a unor
autorit`\i/organiza\ii diferite care activit`\i energointensive în
coopereaz` cu mare dificultate defavoarea planific`rii mai bune a
4. Deschidere limitat`, dar ]i lipsa utiliz`rii terenului pentru
instrumentelor necesare factorilor îmbun`t`\irea paletei de resurse
de decizie spre planificare zonal` ]i venituri
a utiliz`rii terenurilor
5. Cercet`rile/studiile existente au
caracter sectorial, abordând unila-
teral problemele specifice, ]i nu
integrat
6. Educare ]i con]tientizare limitate,
lipsa de flexibilitate a fermierilor ]i
speciali]tilor pentru management
integrat al mediului
13 Activit`\i nesemnificative din partea 1. Absen\a organiza\iilor neguverna- 1. Lipsa educ`rii ]i con]tientiz`rii
organiza\iilor neguvernamentale mentale cu interes pentru popula\iei din zonele afectate
pentru domenii specifice CCD ]i problemele secetei, degrad`rii
absen\a comunic`rii ]i cooper`rii cu terenurilor ]i de]ertific`rii
autorit`\ile publice pentru 2. Neîncrederea autorit`\ilor în
eficientizarea m`surilor de capacitatea organiza\iilor
diseminare ]i con]tientizare a neguvernamentale de a rezolva
popula\iei problemele de comunicare ]i
con]tientizare public`
3. Insuficien\a mecanismelor de
încurajare a perteneriatelor public
privat, marcate ]i de prejudec`\i

Nr.
EDUCA|IE (GRUPEAZ~ PROBLEMELE PRIORITARE 11,12)

11 Deficien\e ale sistemului 1. Conexiunea slab` dintre oferta siste- 1. Continuarea rela\iilor ]i practicilor
formativ ]i informativ din mului de înv`\`mânt ]i necesit`\ile vechi neadecvate situa\iei economico-
]coli, universit`\i ]i institu\ii sectoarelor cu activit`\i specifice sece- sociale actuale
publice prin neadecvarea tei, degrad`rii terenurilor ]i 2. Infla\ia de ofert` educa\ional` pentru
programelor de preg`tire la de]ertific`rii
înv`\`mântul superior ]i foarte slaba
problemele sociale ]i 2. Specificul prioritar tehnic al ofert` pentru studii postuniversitare ]i
înv`\`mântului mediu ]i superior, cu
economice, la cerin\ele amprent` ecologic` ]i economico- de specializare în domenii relevante
pie\ei la nivel local, social` minim` UNCCD
regional, na\ional 3. Caracterul conservator al înv`\`mân- 3. Lipsa experien\ei practice a
tului ]i insuficienta preg`tire practic` absolven\ilor
a speciali]tilor în tehnologii noi
4. Insuficien\a programelor de preg`tire
specializat` pentru factorii de decizie,
manageri ]i administratori ai
resurselor naturale
5. Importan\a redus` acordat` aspectelor
economice ]i sociale în înv`\`mântul
de specialitate
12 Num`r insuficient de 1. Neîncurajarea firmelor de consultan\` 1. Num`r foarte limitat al firmelor care
programe permanente de în domeniile relevante pentru secet`, ofer` consultan\` în domenii relevante
formare ]i perfec\ionare a degradarea terenurilor ]i de]ertificare 2. Accesul limitat la programele na\ionale
speciali]tilor ce activeaz` în 2. Absen\a cadrului adecvat ]i lipsa ]i interna\ionale, la înlesniri legislative
domeniul consultan\ei capacit`\ii de instruire pe aspecte ]i la informa\ie specific` al organiza\i-
agricole ]i de mediu în strict legate de anumite probleme ilor ]i comunit`\ilor din zonele afectate
specifice ale secetei, degrad`rii 3. Numeroase domenii de activitate de
probleme legate de secet`, terenului ]i de]ertific`rii
degradarea terenurilor ]i mare interes pentru zonele afectate
sunt neglijate
de]ertificare
ÎMBUN~T~|IREA MEDIULUI ECONOMIC (GRUPEAZ~ PROBLEMELE PRIORITARE 6)
6 Nu exist` m`suri specifice 1. Zonele afectate de secet`, degradarea 1. Sectorul economic din zonele afectate
pentru îmbun`t`\irea terenurilor ]i de]ertificare nu sunt este în principal bazat pe agricultur`
mediului economic din oficial demarcate (restrâns` la câteva tipuri de culturi)
zonele afectate de secet`, 2. Nu exist` reglement`ri economice ]i 2. Activit`\ile alternative nu sunt
degradarea terenurilor sau nici instrumente specifice pentru
stimularea activit`\ilor alternative (de]i promovate din cauza lipsei de capital
de]ertificare ]i incapacit`\ii de competi\ie a
la nivel na\ional exist` suport legislativ
pentru toate tipurile de activit`\i care organiza\iilor locale cu cele din zonele
se desf`]oar` în aceste zone) dezvoltate
3. Studii/ cercet`ri/ experien\a privind ac- 3. Concentrarea finan\`rii activit`\ilor
tivit`\ile economice eficiente sau care asupra bugetului central
trebuie stimulate în asemenea zone nu
sunt cunoscute de cei interesa\i 4. Competitivitate economic` redus` [n
4. Lipsa capitalului local pentru a porni mediul rural din zonele afectate
activit`\i independente
5. Capacitate foarte redus` de lobby a
comunit`\ilor din zonele afectate
pentru promovarea de instrumente
economice specifice
6. Procesul general de tranzi\ie c`tre
economia de pia\`, care genereaz` ]i
instabilitate finaciar`
7. Inexisten\a unui capitalul privat sub-
stan\ial în zonele afectate de secet`,
degradarea terenului ]i de]ertificare
8. Resursa uman` limitat` cultural ]i
numeric
9. Receptivitate redus` la oferta legislati-
v` de stimulare a activit`\ilor alternative
10. Popula\ie îmb`trânit` ]i interes limitat
al tinerilor pentru activit`\i economice
specifice mediului rural
11. Mentalitatea proprietarilor de terenuri
de a-]i lucra singuri terenul ]i neîncre-
derea în parteneriate / forme asociative

Nr.
CERCETARE (GRUPEAZ~ PROBLEMELE PRIORITARE 7,10)

7 Nu exist` programe de cercetare 1. Lipsa unei viziuni ]i strategii 1. Iner\ia sistemului de cercetare ]i
pentru probleme specifice secetei, unitare privind cercetarea în capacitatea redus` de integrare a
degrad`rii terenurilor ]i de]ertific`rii, domeniul utiliz`rii terenurilor (în aspectelor de mediu, sociale ]i
precum ]i ac\iuni de transfer c`tre mod particular în zonele afectate) economice
utilizatori a rezultatelor cercet`rilor 2. Existen\a a numeroase programe 2. Accesul limitat la informa\ie
efectuate de institutele de de cercetare (pe domenii de acti- extern` ]i programe prin
specialitate, la nivelul cerin\elor vitate relevante pentru secet`, de- cunoa]terea redus` a limbilor
gradarea terenurilor ]i de]ertifica- strìne
re) slab finan\ate ]i care nu 3. Incapacitatea de informare
permit abordare interdisciplinar` sistematic` asupra cercet`rilor ]i
3. Mecanisme formale sau adesea finan\`rilor interna\ionale
cu eficien\` slab` de transfer 4. Acces limitat la programe
tehnologic a rezultatelor cercet`rii interna\ionale
4. Capacitatea redus` de cofinan- 5. Insuficien\a mecanismelor de
\are a organiza\iilor din zonele diseminare ]i transfer tehnologic a
afectate de secet`, degradarea rezultatelor cercet`rilor
5. Interesul limitat al utilizatorilor
pentru rezultatele ]tiin\ifice
ob\inute în \ar` ]i capacitate
redus` de transfer tehnologic ]i
diseminare a rezultatelor
6. Lipsa fondurilor ]i îmb`trânirea
for\ei de munc` din cercetare
7. Acces limitat la literatur` ]i gru-
puri de lucru interna\ionale pe
probleme specifice date fiind cu-
no]tin\ele reduse de limbi strìne
]i fonduri reduse de mobilitate
8. Incapacitatea sectorului de cer-
cetare de influen\are sistematic`
]i eficient` a factorilor de decizie
9. Incapacitatea structurilor de
decizie de absorb\ie/asigurare a
transferului tehnologic a
rezultatelor cercet`rii
10 Absen\a unui sistem de indicatori 1. Lipsa preocup`rii pentru 1. Necunoa]terea situa\iei reale
pentru evaluarea riscurilor ]i identificare precis` dup` criterii privind gradul de afectare al
identificarea arealelor afectate de clare a zonelor aflate sub riscuri popula\iei
degradare, inclusiv realizarea de acest gen 2. Capacitatea redus` la nivel
h`r\ilor de raionare aferente 2. Inexisten\a indicatorilor relevan\i na\ional de experimentare,
proceselor de secet`, degradarea testare, validare ]i promovare de
terenurilor în sistemul indicatori ]i metodologii noi
informa\ional statistic la nivel 3. Furnizarea de date neverificabile
na\ional ]i lipsa de transparen\` a ]i contradictorii
datelor furnizate de acesta 4. Inexisten\a unui sistem de
3. Interdisciplinaritate redus` a raportare a stadiului implement`rii
cercet`rilor Conven\iei
4. Incapacitatea structurilor de
decizie de absorb\ie/asigurare a
transferului tehnologic a
rezultatelor cercet`rii
5. Absen\a exper\ilor români în
procesul ]tiin\ific ]i tehnic UNCCD
]i necunoa]terea programelor de
cercetare desf`]urate în acest
cadru

4.2. Analiza capacit`\ii pentru problemele prioritare
Tip prioritate: INSTITU|IONAL
Tip de capacitate Nivel de capacitate Probleme identificate
Conceptualizare ]i Sistemic Instabilitate institu\ional` ]i strategic`, reorganiz`ri frecvente, abordarea

formulare politici, formal` a obliga\iilor ]i slaba cunoa]tere a cerin\elor Conven\iei
legisla\ie, strategii ]i
programe Institu\ional Structuri dedicate implement`rii Conven\iei ]i sarcini specifice existente
numai la nivelul guvernamental, nu ]i la nivelul subunit`\ilor din \ar`,
absen\a sau întârzierea în promovarea organismelor de implementare a
Conven\iei la nivel na\ional ]i nedefinirea unei institu\ii cheie
Cooperare ]i coordonare redus` la nivel regional (balcanic)
Individual Experien\` individual` circumscris` sectorial, schimbare frecvent` a
locului de munc` din cauza lipsei motiv`rii financiare, posibilitatea de
participare redus` la programe de specializare
Imagine de ansamblu incomplet` la nivel na\ional, regional, interna\ional
asupra problemelor CCD la cei implica\i în elaborarea strategiilor
Personal redus în raport cu responsabilit`\ile
Implementare politici, Sistemic Obiectivele au caracter adesea formal, sunt orientate spre finan\`ri de la
legisla\ie, strategii ]i buget ]i nu implic` suficient sectorul privat cu poten\ial investi\ional în
programe zonele afectate
Institu\ional Abord`ri predominant sectoriale, resurse ]i instrumente financiare
sectoriale cu eficien\` diferit`
Implicare slab` a sectorului privat ]i a firmelor de consultan\`
Individual Schimbarea frecvent` a persoanelor responsabile, slaba motivarea
financiar`, sarcini imprecise
Personal insuficient numeric la toate nivelurile
Dezvoltare capacit`\ii Sistemic Abordare sectorial` ]i neconsultativ`, capacitate limitat` de negociere a

de mobilizare, obiectivelor ]i intereselor, incapacitatea de auto-mobilizare a structurilor
cooperare ]i de rang inferior ]i reac\ia acestora numai la dispozi\ii ierarhice
coordonare între
p`r\ile interesate Institu\ional Cooperare ]i coordonare limitat` între institu\ii pe fondul suprapunerii sau
necunoa]terii obiectului de activitate al fiec`reia
Individual Interese personale transpuse la nivel institu\ional care afecteaz`
cooperarea, abordarea sarcinilor de serviciu în manier` birocratic`
inflexibil`, capacitate redus` de negociere
Personal redus numeric, insuficient
Mobilizare a Sistemic Sistemul na\ional de educare nu dezvolt` capacitatea de comunicare

informa\iei, individual`
cuno]tin\elor ]i
experien\ei Institu\ional Metode dep`]ite de stocare a informa\iile f`r` actualizarea lor, lipsa de
acumulate transparen\`, uneori indisponibilitatea datelor ob\inute cu bani publici,
lipsa schimbului de informa\ii
Individual Capacitate ]i mijloace de comunicare limitate, absen\a stimul`rii
dezvolt`rii capacit`\ii individuale de comunicare
Monitorizare, Sistemic Activitatea de monitorizare este nefunc\ional`

evaluare, raportare ]i
înv`\are Lipsa coordon`rii între institu\iile/unit`\ile implicate în monitorizarea
Institu\ional factorilor de mediu.
Insuficien\a mecanismelor de asigurare a controlului ]i calit`\ii datelor
Fonduri insuficiente
Individual Insuficien\a instruirii specifice, personal redus

Tip prioritate: EDUCA|IE
Conceptualizare ]i Sistemic Iner\ia sistemului educa\ional la luarea în considerare a schimb`rilor

formulare politici, mediului înconjur`tor ]i a necesit`\ii de adaptare socio-economic`
legisla\ie, strategii ]i Lipsa coordon`rii în abordarea problemelor secetei, degrad`rii terenurilor
programe ]i de]ertific`rii
Institu\ional Curicula ]colar` nu reflect` suficient la toate nivelurile problemele

secetei, degrad`rii terenurilor ]i de]ertific`rii sau vizeaz` strict aspectele
tehnice, nu ]i pe cele ecologice, economice ]i sociale
Individual Diferen\e de opinii ]i interpretare personal` privind termeni, defini\ii,
obiective, priorit`\i
Implementare politici, Sistemic Insuficient` cooperare la nivelul factorilor de decizie responsabili de

legisla\ie, strategii ]i educa\ie ]i unit`\ile de înv`\`mânt
programel Insuficient` coordonare a ofertei ]colare cu cerin\a din pia\a muncii
Insuficient` instruire pe domenii relevante CCD, posibilit`\i reduse de

Institu\ional specializare ulterioar`
Individual Iner\ie profesional` la necesitatea de schimbare, în general slab`

deschidere la instruire, comunicare ]i/sau schimbare stil didactic
Dezvoltare a Sistemic Mecanisme ]i instrumente de coordonare instabile ]i ineficiente pe fondul

capacit`\ii de reorganiz`rii ]i restructur`rii frecvente
mobilizare, cooperare
]i coordonare între Interes ridicat, dar poten\ial redus uman ]i financiar pentru coordonare ]i
p`r\ile interesate Institu\ional cooperare institu\ional`
Individual Sistem de lucru în cercuri relativ închise, sisteme de promovare

necompetitive
Mobilizare a Sistemic Absen\a surselor sistematice de informare ]i diseminare în domeniul

informa\iei, secetei, degrad`rii terenului ]i de]ertific`rii
cuno]tin\elor ]i
experien\ei Institu\ional Transferul de cuno]tin\e inadecvat scopului, atragerea slab` a grupurilor \int`
acumulate
Individual Capacitate redus` de diseminare a expertizei personale
Monitorizare, Sistemic Con]tientizare insuficient` ]i responsabilitate minim` asupra efectelor

evaluare, raportare negative pe termen lung ale fenomenelor de secet`, degradare a
]i înv`\are terenurilor ]i de]ertificare
Institu\ional Slaba implicare în activit`\i de cercetare
Individual Lipsa unei sistem coerent de preg`tire profesional` continu`

Tip prioritate: ÎMBUN~T~|IREA MEDIULUI ECONOMIC
Conceptualizare ]i Sistemic Lipsa în\elegerii la nivel decizional privind necesitatea stabilirii de m`suri
formulare politici, economice specifice zonelor afectate de secet`, degradarea terenurilor ]i
legisla\ie, strategii ]i de]ertificare
programe Promovarea instrumentelor de recuperare a pagubelor în defavoarea instru-
mentelor stimulatoare a activit`\ilor economice desf`]urate în aceste zone
Sistem financiar birocratic
Infla\ie legislativ`
Politicile sectoriale prevaleaz` celor de dezvoltare zonal`
Institu\ional Numeroase institu\ii cu atribu\ii suprapuse
Individual Cunoa]terea limitat` a problemelor specifice zonelor afectate de c`tre

factorii cu atribu\ii de stabilire de politici ]i strategii
Implementare politici, Sistemic Întârzieri în aplicarea prevederilor legislative

legisla\ie, strategii ]i Cuantum ridicat de cheltuieli neproductive
programel
Institu\ional Nedefinirea clar` a responsabilit`\ilor institu\iilor sau redefinirea frecvent` a
acestora
Birocra\ie în accesarea fondurilor
Implicare slab` a sectorului privat ]i a firmelor de consultan\`
Individual Atitudinea de descurajare/renun\are a ini\iativei individuale datorit`
dificult`\ilor generate de sistemul birocratic
Dezvoltare a Sistemic Lipsa coordon`rii ]i colabor`rii între p`r\ile implicate

capacit`\ii de
mobilizare, cooperare Institu\ional Receptivitate, atitudine constructiv` ]i flexibilitate la nivel general
]i coordonare între insuficient`
p`r\ile interesate
Individual Lipsa de atitudine constructiv` a persoanelor cu atribu\ii
Practicarea clientelismului
Mobilizare a Sistemic Lips` de transparen\` sau de informare privind sursele specifice de

informa\iei, finan\are
cuno]tin\elor ]i
experien\ei Institu\ional Procesare greoaie a documenta\iilor, în\elegere limitat` a cerin\elor
specifice programelor relevante pentru implementarea CCD
Individual Suspiciune, capacitate de negociere limitat` în general la aspecte tehnice
Monitorizare, Sistemic Leg`tura slab` dintre sectorul tehnic, economic, social ]i cel de protec\ia
evaluare, raportare ]i mediului
înv`\are
Institu\ional Neraportarea cheltuielilor reale, costuri indirecte mari
Individual Necunoa]terea insuficient` a instrumentelor ]i legisla\iei economice

Tip prioritate: CERCETARE
Conceptualizare ]i Sistemic Reorganizarea frecvent` a autorit`\ii responsabile de cercetare

formulare politici, Restructurarea continu` a legisla\iei cercet`rii ]i neaplicarea ei conform
legisla\ie, strategii ]i prevederilor
programe Viziune trunchiat` în abordarea cercet`rilor aferente secetei, degrad`rii
terenurilor ]i de]ertific`rii,
Slaba voca\ie ]i capacitate competi\ional`
Institu\ional Sprijin redus din partea ministerelor de resort pentru rezolvarea atribu\iilor
rezultate din obliga\iile interna\ionale
Instabilitate ]i lipsa cooper`rii institu\ionale
Individual Viziune de ansamblu incomplet` a personalului responsabil în elaborarea

strategiilor referitoare la CCD
Personal redus în raport cu responsabilit`\ile
Lipsa motiv`rii financiare
Implementare politici, Sistemic Insuficienta promovare a competi\iei ]i lips` de transparen\` în adjudecarea

legisla\ie, strategii ]i finan\`rilor pentru proiecte/programe
programe
Institu\ional Capacitate redus` de formare/integrare în re\elele de cercetare din cauza
lipsei/insuficien\ei/deterior`rii infrastructurii, capacitate redus` de
cofinan\are, lipsa de viziune managerial`, implicare redus` în procedurile
de acreditare a institu\iilor
Individual Absen\a programelor de instruire profesional` continu`

Salarii reduse ]i lipsa de stimulente materiale
Dezvoltare a Sistemic Dificult`\i în crearea ]i men\inerea mecanismelor ]i instrumentelor de

capacit`\ii de cooperare institu\ional` pe probleme specifice
mobilizare, cooperare
]i coordonare între Institu\ional Slaba disponibilitate pentru cooperare la nivel na\ional, absen\a re\elelor de
p`r\ile interesate cooperare na\ionale
Individual Necesitatea educ`rii ]i form`rii stilului de lucru în parteneriat
Mobilizare a Sistemic Capacitatea redus` de selec\ie ]i absorb\ie de informa\ii specifice

informa\iei,
cuno]tin\elor ]i Institu\ional Capacitatea limitat` de actualizare a informa\iilor din lipsa resursei umane
experien\ei specializate
Capacitate financiar`/tehnologic` redus` pentru asigurarea unui schimb
continuu de informa\ii, incapacitatea de a sus\ine participarea în re\ele
na\ionale/interna\ionale de informa\ii
Individual Lipsa percep\iei c` orice informa\ie/experien\` este util` ]i c` pentru ea

exist` o cerere care trebuie localizat`
Monitorizare, Sistemic Slaba eficien\` a mecanismelor ]i instrumentelor specifice de monitorizare

evaluare, raportare ]i ]i extensie a rezultatelor cercet`rii
înv`\are
Institu\ional Lipsa sistemelor de verificare, validare, asigurarea ]i controlul calit`\ii,
certific`rii a activit`\ii
Individual Descurajarea ini\iativei individuale

Tip prioritate: CON}TIENTIZARE PUBLIC~
Conceptualizare ]i Sistemic Nu se acord` importan\` con]tientiz`rii publice, lips` de comunicare între

formulare politici, p`r\i
legisla\ie, strategii ]i
programe Institu\ional Implicarea în ac\iuni de con]tientizare, adesea, a unor institu\ii
nespecializate
Individual Neîn\elegerea necesit`\ii con]tientiz`rii popula\iei de c`tre strategi,

planificatori
Implementare politici, Sistemic Nu se aplic` legisla\ia referitoare la transparen\` decizional` ]i accesul la

legisla\ie, strategiil ]i informa\ii, nu se aloc` fonduri
programe
Institu\ional Num`r limitat de organiza\ii cu experien\` relevant`
Transparen\` redus` la nivelul institu\iilor relevante
Individual Capacitate de comunicare limitat`, cuno]tin\e reduse, lips` de experien\`
Dezvoltare a Sistemic Cooperare formal` între p`r\i (guvern, societatea civil`), neconsultarea
capacit`\ii de comunit`\ilor din zonele afectate
mobilizare, cooperare Lipsa capacit`\ii de negociere a comunit`\ilor ]i grupurilor sociale
]i coordonare între
p`r\ile interesate Institu\ional Dificultate în atragerea grupurilor \int`, ]i din cauza lipsei organiz`rii acestora
Individual Absen\a unor asemenea atribu\ii în fi]a postului pentru anumite categorii de
func\ionari
Capacitate limitat` de comunicare a func\ionarilor publici
Mobilizare a Sistemic Mecanisme ]i instrumente limitate de diseminare a informa\iei

informa\iei,
cuno]tin\elor ]i Institu\ional Deficien\e manageriale ]i institu\ionale pentru diseminarea informa\iei
experien\ei Resurse financiare limitate
Individual Lipsa de interes dat` fiind starea pauper` a popula\iei din zonele afectate
Monitorizare, Sistemic Caracterul predominant ]tiin\ific al activit`\ii de monitorizare sau pentru

evaluare, raportare ]i scopuri statistice f`r` valen\e de popularizare
înv`\are
Institu\ional Resurse umane ]i financiare limitate
Individual Nivelul cultural redus al ce presupune neacceptarea de modele de succes

CONCLUZII
R omânia prezint` un mediu general na\ional stabil ]i democratic. Cadrul na\ional politic
este favorabil implement`rii Conven\iei pentru Combaterea De]ertific`rii, îns` perioada de tranzi\ie
parcurs` de România face ca abordarea m`surilor specifice s` fie sus\inut` în mic` m`sur` din punct
de vedere financiar.
Totodat` procesul de integrare European` aduce cu sine o nou` abordare a rela\iilor sociale, a
tendin\ei de dezvoltare economic`, noi rela\ii între institu\ii, o restructurare a modului de gândire ]i
ac\iune, ceea ce va m`ri pragmatismul guvernamental ]i al autorit`\ilor interesate. Fondul restruc-
tur`rii asociat integr`rii Europene, conduce spre dezvoltare durabil` general` ]i asigurarea unei mai
mari independen\e de decizie la nivel regional ]i local, spre descentralizarea gospod`ririi resurselor
]i integrarea lor în procesul de dezvoltare durabil` la nivel local, regional ]i na\ional. Asociat`
integr`rii este ]i implementarea a noi standarde de monitorizare a factorilor de mediu ]i de calitate
la nivel na\ional. În cadrul procesului general de dezvoltare ]i tranzi\ie c`tre economia de pia\`,
actorii relevan\i în procesul de prevenire ]i lupta împotriva de]ertific`rii sunt în proces de restruc-
turare. La nivel na\ional exist` o organizare ierarhic` bine definit` din punct de vedere a atribu\iilor
administrative, economice, sociale, etc care se ramific` pân` la nivelul comunit`\ilor rurale.
Prelucrarea chestionarelor a permis o analiz` aprofundat` a problemelor legate de implementarea
Conven\iei Na\iunilor Unite pentru Combaterea De]ertific`rii în România referitoare la ac\iunile de
prevenire ]i combatere a degrad`rii terenurilor ]i reducere a efectelor secetelor ]i de]ertific`rii, pre-
cum ]i a problemelor sociale ]i de mediu asociate (în\elegerea contextului global, preg`tire ]i dezvol-
tarea strategiilor pe termen lung). În plus prin analiza chestionarelor s-a realizat ]i validarea prio-
rit`\ilor identificate în etapele anterioare. Chestionarele au fost transmise ]i completate de alte per-
soane decât cele din grupul de lucru, respectiv speciali]ti din \ar`, care î]i desf`]oar` activitatea
(respectiv administra\ie, cercetare, produc\ie) în regiunile afectate de fenomene de secet`, degradarea
terenurilor ]i de]ertificare. Rata de r`spuns a fost de 20 %, cu urm`toarea structur` a r`spunsurilor:
administra\ie (15 %), cercetare-dezvoltare (38 %), societ`\i comerciale (38 %) ]i ONG (9 %).
Din punct de vedere legislativ, problemele, cel pu\in primare, imediate, sunt rezolvate ]i asigur`
suportul formal de implementare al Conven\iei, de]i instrumentul de baz` [n implementarea Con-
ven\iei, respectiv Programul Na\ional de Ac\iune nu este promovat legislativ, fiind întocmit în anul
2000.
Implementarea Conven\iei a fost, în timp, în responsabilitatea aceleia]i structuri guverna-
mentale, îns` restructurarea repetat` a ministerelor mediului ]i agriculturii, într-un proces legitim
de rea]ezare ]i restructurare specific tranzi\iei spre economia de pia\` ]i integrare European`, au
condus la diminuarea ritmului de implementare a Conven\iei în România. Astfel, nu exist` o

structur`/structuri specializate în implementarea Conven\iei, iar resursa uman` alocat` imple-
ment`rii conven\iei este extrem de redus` atât la nivel na\ional cât ]i regional ori local. Politica
na\ional` de dezvoltare sectorial` ]i nu pe criterii zonale nu creeaz` efecte pozitive în regiunile sub
impact de acest risc.
Din punct de vedere administrativ, exist` atribu\ii directe, în cadrul structurilor centrale (din
Ministerul Agriculturii) de îndeplinire a obliga\iilor asumate prin aderarea la Conven\ie, dar nu ]i
pentru unit`\ile regionale ]i locale subordonate autorit`\ilor centrale. În acela]i spirit este înfiin\at
Comitetul Na\ional pentru Combaterea Secetei, Degrad`rii Terenurilor ]i De]ertificare care urmea-
z` a regla, prin intermediul ministerului de resort, abordarea institu\ional` a implement`rii Conven-
\iei. În fapt, în cadrul structurilor exist` atribu\ii clare pentru pozi\iile existente, unele dintre ele
fiind din domenii de activitate care sunt relevante ]i pentru implementarea Conven\iei pentru Com-
baterea De]ertific`rii, f`r` s` acopere îns` integral problematica secetei, degrad`rii terenurilor ]i
de]ertific`rii. Cooperarea ]i coordonarea las` mult de dorit ]i reprezint` piedica major` în
implementarea unor sisteme integrate de management al mediului.
Resursele pentru sus\inerea financiar` a activit`\ii de implementare a Conven\iei nu sunt alocate
pentru activitatea de coordonare, monitorizarea implement`rii Conven\iei, rela\iile cu Secretariatul
UNCCD sau sus\inerea ]i eficientizarea la maxim a Comitetului Na\ional sau a grupurilor sale de
lucru. În paralel îns` se asigur` finan\`ri de tip bugetar, extrabugetar, subsidii ]i scutiri de taxe
vamale pentru activit`\i de reabilitare a terenurilor degradate, importuri de echipamente perfor-
mante, sisteme de prognoz` pentru evenimente meteorologice nefavorabile.
În absen\a unei structuri responsabile în mod direct ]i exclusiv cu implementarea Conven\iei
problemele de logistic` sunt rezolvate de alte unit`\i din cadrul ministerului sau cu ajutorul unit`-
\ilor membre ale Comitetului Na\ional.
Ac\iunile de con]tientizare public` în zonele afectate de secet`, degradarea terenurilor ]i de]er-
tificare sunt faptic inexistente ]i nu exist` practic ONG-uri sau alte tipuri de organiza\ii capabile s`
promoveze schimbarea mentalit`\ii popula\iei din mediul rural.
În ce prive]te mass-media exist` interes pentru aspectul negativ dezastruos al proceselor ]i mai
pu\in ac\ioneaz` ca factor de instruire, educare ]i con]tientizare.
Capacitatea individual` de abordare a problemelor legate de implementarea Conven\iei este
considerat` ca foarte ridicat` sau ridicat` pentru speciali]tii din cercetare, medie pentru practicieni
(activitatea lor este dominat` de factorul economic) ]i minim` pentru lucr`torii din autori-
t`\i/administra\ie (motiv lipsa de delegare sau de trasare a sarcinilor de serviciu în aceast` direc\ie).
Îmb`trânirea for\ei de munc` ]i a cadrelor cu preg`tire superioar` din activit`\i relevante pentru
implementarea Conven\iei, neatractivitatea sectorului agricol pentru tineri ]i dezinteresul lor pentru
activit`\i rurale, iner\ia sectorului privat în domeniul agricol constituie tabloul general referitor la
implementarea Conven\iei în România din punctul de vedere al capacit`\ii individuale.
Exist` o disponibilitate ridicat` pentru instruire ]i specializare tehnic`. Deschiderea spre ac\iuni
de con]tientizare este foarte redus` la popula\ia local`, [n schimb.
Sistemul de monitorizare ]i de colectare a datelor privind evolu\ia proceselor de secet`,
degradarea terenurilor ]i de]ertificare nu este pus la punct ]i transparen\a datelor las` mult de dorit,
existând un sim\ de proprietate foarte puternic asupra lor din partea func\ionarilor sau organiza\iilor,
iar sistemele de verificare, validare sau asigurarea ]i controlul calit`\ii datelor este inexistent.
Absen\a sistemului de indicatori nu permite monitorizarea ]i stabilirea sensului de evolu\ie a
proceselor legate de secet`, degradarea terenurilor ]i de]ertificare, iar în momentul de fa\` nu se
desf`]oar` cercet`ri interdisciplinare pentru validarea unor indicatori propu]i anterior sau pentru
stabilirea unora noi.

Anexa 1.
GRUPUL DE LUCRU PENTRU SECET~,
DEGRADAREA TERENURILOR }I DE}ERTIFICARE
Blujdea Viorel }ef grup de lucru viorel_blujdea@yahoo.com

Narcisa Babeanu Expert legisla\ie bnarcisa@yahoo.com
Cristian Kleps Expert strategii asas@rnc.ro
Gheorghe Crutu Expert aspecte institu\ionale ghcrutu@yahoo.com
Cârstea Stelian Academia de }tiin\e Agricole ]i Silvice asas@rnc.ro
Elena Mateescu Agen\ia Na\ional` de Meteorologie mateescu@meteo.inmh.ro
Mihaela Dupleac Programul Na\iunilor Unite pentru Dezvoltare mihaela.dupleac@undp.ro
Valentin Roman Universitatea din Bucuresti, romangv@yahoo.com,
Facultatea de Agricultur` romangv@agro-bucuresti.ro
M`lina Voicu Institutul de Cercetare a Calit`\ii Vie\ii malina@iccv.ro
Toti Mihai Institutul de Cercet`ri Pedologice icpa@icpa.ro
]i Agrochimice
Claudiu Zaharescu Ministerul Agriculturii, P`durilor claudiu.zaharescu@maa.ro
]i Dezvolt`rii Rurale
Alexandru R`dulescu Ministerul Agriculturii, P`durilor radulescua@hotmail.com
]i Dezvolt`rii Rurale
Virgil Dobre Institutul de Studii, Proiect`ri ispiffil@from.ro
]i Îmbun`t`\iri Funciare
Claudia Jianu Terra Mileniul III claudia.terra@newsys.ro
Nicolae Grumezea Academia de }tiin\e Agricole ]i Silvice asas@rnc.ro
Ion Picu Institutul de Cercetare Dezvoltare fundulea@ricic.ro
pentru Agricultur` Fundulea
Costandache Cristinel Institutul de Cercet`ri ]i Amenaj`ri Silvice icasvn@artelecom.net

Anexa 2.
BIBLIOGRAFIE
United Nations Convention to Combat Desertification, 1993
Strategia Na\ional` ]i Programul de Ac\iune privind Combaterea De]ertific`rii, Degrad`rii

Terenurilor ]i Secetei (Ministerul Apelor, P`durilor ]i Protec\iei Mediului - MAPPM/1999)
Fenton Dennis and Garcia-Costas Arturo - National Capacity Self-Assessment: A Companion

Implementation Manual and Resource Kit, UNDP, 2003
GEF Secretariat and UNITAR - A Guide for Self Assessment of Country Capacity Needs for Global
Environmental Management, Washington, 2001.
UNDP/GEF Resource Kit (No. 3) - National Capacity Self-Assessment, work in progress, 2003
UNDP/GEF Resource Kit (No. 4) - Capacity Development Indicators, work in progress, 2003
UNCCD National Reports Romania, 2000 ]i 2002
Regional meeting for strengthning the cooperation in the field of land resources in Central and
Eastern Europe (CEE) Minsk, Belarus, 15-16 December 2003, Final report
Technical workshop for drought preparedness in Balkans within the context of UNCCD, Poiana
Bra]ov, Rom@nia, 25-26 October 2004, final report

Anexa 3.
CHESTIONAR }I
SINTEZA R~SPUNSURILOR CHESTIONARULUI
CHESTIONAR
privind implementarea Conven\iei Na\iunilor Unite pentru Combaterea De]ertific`rii
Acest chestionar face parte din proiectul intitulat Autoevaluarea capacit`\ii na\ionale de
implementare a conven\iilor de mediu în România, dezvoltat de Ministerul Mediului ]i
Gospod`ririi Apelor ]i Programul Na\iunilor Unite pentru Dezvoltare. Scopul proiectului este de a
identifica necesit`\ile practice de implementare ale conven\iilor de mediu în Romania.
Dragi colegi,
Expertiza ]i experien\a Dvs. reprezint` un factor decisiv pentru identificarea necesit`\ilor de

implementare ale Conven\iei pentru Combaterea De]ertific`rii (UNCCD) în România, practic
pentru îndeplinirea obliga\iilor \`rii noastre în raport cu aceast` Conven\ie. Disponibilitatea
capacit`\ii umane, institu\ionale ]i strategice la toate nivelurile, a factorilor de decizie ]i a utiliza-
torilor de informa\ie specific` cu referire la prevederile Conven\iei se evalueaz` prin asemenea
chestionare direct adresate partenerilor în cauz`. Acest lucru se face totodat` ]i prin evaluarea de
c`tre exper\i a suportului existent: legisla\ie, strategii/politici ]i structuri institu\ionale relevante
pentru implementarea Conven\iei. Caracteristic acestei Conven\ii este c` p`r\ile implicate în
implementare devin parteneri ]i particip` în raport cu posibilit`\ile ]i interesele proprii la atingerea
beneficiilor scontate. Astfel, acest chestionar este adresat tuturor segmentelor ]i grupurilor inte-
resate în implementarea Conven\iei, respectiv:
- sectorul legislativ: Parlamentul României
- executiv - ministere, agen\ii, structuri jude\ene ]i locale
- autorit`\i ]tiin\ifice
- sectorul educa\ional ]i organiza\ii profesionale
- sectorul de afaceri
- organiza\ii non guvernamentale ]i mass-media
Chestionarul abordeaz` o serie de întreb`ri care vizeaz` stadiul curent ]i necesit`\ile de imple-
mentare ale Conven\iei în România, prin întreb`ri specifice grupate pe domenii de relevan\`.
Studiul capacit`\ii de implementare a Conven\iei const` în analiza urm`toarelor componente:

Uman` - resursele umane implicate în activit`\i legate de implementarea Conven\iei (num`r de

angaja\i, nivelul de preg`tire, atribu\ii specifice CCD eviden\iate în fi]ele posturilor, experien\a
profesional`)
Administrativ` - existen\a structurilor specifice la diverse niveluri pentru implementarea Con-
ven\iei, modul de administrare al informa\ilor privind CCD
Financiar` - structuri sau proiecte care deservesc implementarea CCD ]i dispun de resurse
finaciare specifice
Tehnic` - resurse tehnice disponibile (calculatoare ]i racord la internet, infrastructuri de studiu
în teren ]i birou)
Pentru completarea chestionarului trebuie doar s` r`spunde\i la întreb`ri, f`r` alte eviden\ieri.
La sf@r]itul chestionarului pute\i adùga informa\ii suplimentare pe care le considera\i relevante
]i care nu au fost abordate în cadrul chestionarului.
R`spunsurile Dvs. vor fi tratate confiden\ial, numele Dvs. sau al institu\iei reprezentate putând
fi citat în raportul final numai pe baza solicit`rii Dvs.
Pentru clarific`ri v` rug`m contacta\i: Dr.ing. Viorel Blujdea, tel. 0745018387, e-mail:
viorel_blujdea@yahoo.com, fax: 021 2406845 sau Dr.ing. Cristian Kleps, tel..., fax, e-mail: ......
Pentru ca r`spunsul Dvs. s` fie cuprins [n analiza final` ]i compilat ca atare v` rug`m s` ne
transmite\i chestionarul completat p@n` [n data de luni, 12 septembrie 2004.
1. În ce m`sur` sunte\i familiarizat cu prevederile Conven\iei pentru combaterea de]ertific`rii?

Foarte bine Bine Satisf`c`tor Deloc
2. Cunoa]te\i con\inutul ]i prevederile Anexei V de implementare regional` a Conven\iei pentru

combaterea de]ertific`rii în Centrul ]i Estul Europei?
Da Nu
Daca DA, v` rug`m s` specifica\i de unde:...................................................
3. În ce m`sur` considera\i c` aderarea României la Conven\ia Na\iunilor Unite pentru Com-

baterea De]ertific`rii contribuie la rezolvarea problemelor legate de secet`, degradarea terenurilor
]i de]ertificare?
Are o contribu\ie semnificativ` Are o contribu\ie nesemnificativ` Nu ]tiu
Eventual exemplifica\i r`spunsul cu exemple concrete ...........................................................

...................................................................................................................................................
4. Considera\i c` România aplic` adecvat prevederile Conven\iei ?

Da Nu Nu ]tiu
5. {n opinia Dvs. care sunt punctele forte în aplicarea prevederilor Conven\iei in România?
Pute\i da un exemplu cu referire la politici, strategii, proiecte sau orice alte abord`ri specifice
privind implementarea conven\iei care au fost aplicate cu succes: ................................................
6. {n opinia Dvs. care sunt punctele slabe în implementarea Conven\iei în România?

V` rug`m s` exemplifica\i:...................................................................................................
....................................................................................................................................................

7. Sunte\i familiarizat cu principiile politicii na\ionale de dezvoltare durabil` legate de imple-

mentarea Conven\iei pentru combaterea de]ertific`rii?
Da Nu
Da\i exemple: ............................................................................
8. În ce m`sur` activitatea Dvs. curent` este legat` de problematica abordat` de implementarea

Conven\iei ?
Foarte mare Mica Deloc
9. Care dintre aspectele de mai jos legate de aplicarea prevederilor Conven\iei pentru combate-
rea de]ertific`rii sunt relevante pentru activitatea Dvs. (bifa\i pe cele potrivite)
Aspecte ecologice legate de secet`/degradarea terenurilor/de]ertificare
Aspecte economico-sociale legate de secet`/degradarea
terenurilor/de]ertificare
Aspecte politice legate de secet`/degradarea terenurilor/de]ertificare
Aspecte legislative legate de secet`/degradarea
terenurilor/de]ertificare, inclusiv adaptarea legisla\iei la normele ]i
directivele europene
Aspecte strategice legate de secet`/degradarea terenurilor/de]ertificare
Monitorizarea factorilor de mediu
Statistic`, colectarea de date, analiza de date, raportare
Identificarea de resurse finciare
Consultan\`
Cercetare, extensie, transfer tehnologic, schimb de informa\ii ]tiin\ifice
]i practice legate de secet`/degradarea terenurilor/de]ertificare
Educa\ie, instruire
Con]tientizare, popularizare
Activit`\i specifice organiza\iilor nonguvernamentale
Activit`\i de administra\ie
Programe na\ionale de ac\iune ]i strategii de dezvoltare durabil`
Proiectare
Altele: .............
10. Institu\ia/organiza\ia Dvs. a avut/are responsabilit`\i sau contribuie la îndeplinirea/aplicarea

prevederilor Conven\iei?
Da Nu
Daca r`spunsul este DA, men\iona\i pe scurt:

Proiectul/activitatea Rezultate ob\inute
(denumire, perioad`, parteneri) (relevante pentru Conventie)
11. Considera\i prevenirea de]ertific`rii, degrad`rii terenurilor ]i combaterea efectelor secetei ca

o prioritate în activitatea viitoare a institu\iei/organiza\iei Dvs.?
Da Nu

Dac` DA, în ce manier`..............................................................................................................
12. {n opinia Dvs. care este capacitatea institu\iei /organiza\iei de care apar\ine\i în a implementa
prevederile Conven\iei pentru combaterea de]ertific`rii?
R`spunde\i prin: 0 - nu pot aprecia, 1 - nu are, 2 - satisf`c`toare, 3 - bun` sau foarte bun`
Activitate/aspecte Calificarea Capacitatea Resurse Resurse Resurse
angaja\ilor organi- adminis- financiare tehnice
zatoric` trative
Aspecte legislative
Aspecte ecologice
Aspecte socio-economice
Dezvoltarea/aplicarea de
proiecte/programe
Colectare/procesare/schim
b de informatii/raportare
Campanii de informa-
re/con]tientizare public`
Educa\ie
Surse de finan\are
Activitate ]tiintific`
Transfer de tehnologii
Altele (v` rog specifica\i)
13. Institu\ia/organiza\ia Dvs. particip` în programe de [mbun`t`\ire a calific`rii speciali]tilor

proprii sau de instruire a speciali]tilor din alte institu\ii, în domenii relevante pentru combaterea
secetei, degrad`rii terenurilor ]i de]ertificarii ?
Da Nu
Dac` r`spunsul este DA, v` rog s` detalia\i: …………….......................…………
14. {n opinia Dvs. exist` interes din partea speciali]tilor care lucreaz` în domenii legate de de]er-
tificare, degradarea terenurilor ]i secet` pentru a-]i îmbun`t`\i calificarea/în\elegerea în rela\ie cu
prevederile Conven\iei?
Da Nu
15. Institu\ia/organiza\ia Dvs. dispune de informa\ii specifice care s` contribuie la îmbun`t`\irea
aplic`rii prevederilor Conven\iei pentru combaterea de]ertific`rii?
Da Nu
Dac` DA, v` rug`m specifica\i ce fel de informa\ii:....................
Tehnice
Legislative
Economice
Sociale
Statistice
Con]tientizare public`
Altele
16. Exist` în institu\ia/organiza\ia Dvs. capacitate ]i disponibilitate, respectiv un sistem func\io-

nal pentru schimb de informa\ii cu institu\ii/organiza\ii/persoane interesate de aplicarea prevede-
rilor Conven\iei?
Da Nu
17. Institu\ia/organiza\ia Dvs. are capacitatea de a participa la implementarea Strategiei Na\io-
nale ]i a Programului de Ac\iuni pentru Combaterea De]ertific`rii?
Da Nu
18. Sunte\i la curent cu posibilele surse de finan\are pentru activit`\ile legate de prevenirea
secetei, degrad`rii terenurilor ]i de]ertific`rii?
Da Nu
19. Exist` în cadrul institu\iei/organiza\iei Dvs. un mecanism de planificare, elaborare, raportare
]i control a activit`\ii de punere [n aplicare a prevederilor Conven\iei?
Da Nu
20. Cum a\i aprecia în acest moment capacitatea institu\iei/organiza\iei Dvs. de a desf`]ura
activit`\i legate de combaterea efectelor secetei, degrad`rii terenurilor ]i de]ertific`rii?
Foarte bun` Bun` Insuficient` Nu pot aprecia
21. Care este [n opinia Dvs. rolul factorilor de decizie pentru asigurarea succesului implemen-
t`rii Conven\iei ?
R`spunde\i prin 0 - nu ]tiu, 1 - nesemnificativ, 2 - important, 3 - cheie
Activitate Puterea Puterea Puterea Autori- Mediu Mass NGO Auto- Comu-
legis- execu- juri- t`\i de media ]i aso- rit`\i nit`\i
lativ` tiv` dic` ]tiin\i- afaceri cia\ii locale locale
fice profe-
Aspecte legislative sionale
Dezvoltarea ]i
implementarea de
proiecte/programe
Colectare, schimb
de informa\ii
Campanii de
informare,
con]tientizare
public`
Educa\ie
Surse de finan\are
Activitate
]tiin\ific`
Transfer de
tehnologii
Altele (v` rog
specifica\i)
22. Cum aprecia\i colaborarea factorilor de decizie, men\iona\i la punctul anterior, [n aplicarea
prevederilor Conven\iei ?

23. Cum aprecia\i disponibilitatea de conlucrare/parteneriat a factorilor de decizie în aplicarea

24. Ce m`suri considera\i c` ar trebui luate pentru a îmbun`t`\i/eficientiza coordonarea activit`-

\ilor derulate de c`tre factorii de decizie?
Planificare la nivel na\ional
{nt`rirea colabor`rii între structurile
existente
Sc`derea num`rului structurilor existente
Descentralizarea administr`rii resurselor
Crearea de noi structuri cu participarea
factorilor de decizie (specifica\i)
Participarea în grupuri de lucru pentru
execu\ia unor proiecte concrete
Con]tientizare ]i [mbun`t`\irea schimbului
de informa\ii
Altele (specifica\i)……......
25. {n ce mod ar putea fi creat/stimulat/îmbun`t`\it parteneriatul între factorii de decizie?

Planificare mai eficient` la nivel na\ional
Crearea mecanismelor de stimulare a
parteneriatelor
Abordarea de activit`\i/proiecte bilaterale
sau multilaterale cu finan\are divers`
Activit`\i de popularizare a efectelor pozitive
ale parteneriatelor existente
Acordare de asisten\` ]i consultan\` în
ac\iuni specifice
Participarea în grupuri de lucru pentru
realizarea sarcinilor complexe
Altele (specifica\i)..............
26: Considera\i c` exist` suficiente instrumente ]i structuri pentru aplicarea prevederilor Con-
ven\iei pentru Combaterea De]ertific`rii în Rom@nia? De asemenea, considera\i c` pentru a
func\iona eficient, Conven\ia trebuie s` aib` instumente ]i structuri proprii de implementare sau se
poate baza pe instrumentele/structurile sectoriale deja existente?
Da Nu
V` rug`m explica\i:............................................................
27. Ave\i contacte/cunoa]teti institu\ii/organiza\ii care au activitate relevant` legat` de secet`,
degradarea terenurilor ]i de]ertificare ?
Mai pu\in de 5 {ntre 5 si 10 Peste 10 Nici una
28. Care dintre abord`rile specifice Conven\iei, enumerate mai jos, crede\i c` pot avea succes în
România (bifa\i pe cele pe care le considerati potrivite)?
Abordare "sus-jos" (decizia este luat` la centru ]i aplicat` ca atare,
f`r` consultare local`)
Abordare "de jos [n sus" (ini\iativa porne]te de la nivel local, iar
deciziile sunt luate cu participarea efectiv` a comunit`\ilor locale
{mbun`t`\irea mecanismelor pentru dezvoltare rural`
Ajutoare ]i stimulente pentru zonele afectate de de]ertificare
Con]tientizare, educare ]i activit`\i de demonstrare cuprinse [n
proiectele de succes derulate/finalizate deja
29. Dup` p`rerea Dvs., legisla\ia existent` este adecvat` abord`rii m`surilor de implementare a
Conven\iei?
Da Nu
V` rug`m comenta\i:......................................................................................................................
30. Exist` asigurat suportul politic pentru implementarea Conven\iei?
Da Nu
Daca DA, cum se manifest` acesta :................
Daca NU, de ce crede\i c` se înt@mpl` aceasta: ....................
31. Cum aprecia\i nivelul de informare al opiniei publice asupra problemelor legate de secet`,
degradarea terenurilor ]i de]ertificare în România?
Foarte bun Bun Redus Nu ]tiu
32. Considera\i c` opinia public` sprijin` activit`\ile legate de implementarea Conven\iei?
Da, cu certitudine {n mare m`sur` Pu\in Nu ]tiu
33. În cazul în care chestionarul nu a acoperit anumite aspecte specifice activit`\ii Dvs. în raport
cu necesit`\ile de implementare a Conven\iei v` rug`m s` prezenta\i eventuale opinii personale
.....................................................................................................................................................
Numele persoanei:.............
Institu\ia/organiza\ia:.........
Profesia:.............................
Ocupa\ia:..........................
Timp alocat chestiunilor legate de secet`/degradarea terenurilor ]i de]ertific`rii din timpul total
de activitate (în procente):......................
Titlul:................................
Vechimea la locul actual de munc`:.........................
Detalii de contact:............
Aceste informa\ii vor fi citate [n raport numai la dorin\a Dvs.
Dori\i s` fi\i citat? Da Nu
V~ MUL|UMIM PENTRU SPRIJINUL ACORDAT !

Rezultatele chestionarelor
A. R`spunsuri punctuale
1. În ce m`sur` sunte\i familiarizat cu prevederile Conven\iei pentru combaterea de]ertific`rii?
Foarte bine - 4 Bine - 6 Satisf`c`tor - 3
2. Cunoa]te\i con\inutul ]i prevederile Anexei V de implementare regional` a Conven\iei pentru
combaterea de]ertific`rii în Centrul ]i Estul Europei ? Dac` DA, v` rug`m s` specifica\i de unde.
Da - 8 Nu - 5
3. În ce m`sur` considera\i c` aderarea României la Conven\ia Na\iunilor Unite pentru Comba-
terea De]ertific`rii contribuie la rezolvarea problemelor legate de secet`, degradarea terenurilor ]i
de]ertificare? Eventual completa\i r`spunsul cu exemple concrete.
Contribu\ie semnificativ` - 12 Contribu\ie nesemnificativ` - 1
4. Considera\i c` România aplic` adecvat prevederile Conven\iei?
Da - 3 Nu - 3 N Nu ]tiu - 7
5. {n opinia Dvs. care sunt punctele forte în aplicarea prevederilor Conven\iei [n România? Pute\i
da un exemplu cu referire la politici, strategii, proiecte sau orice alte abord`ri specifice privind
implementarea Conven\iei care au fost aplicate cu succes:
6. {n opinia Dvs. care sunt punctele slabe în implementarea Conven\iei în România?
7. Sunte\i familiarizat cu principiile politicii na\ionale de dezvoltare durabil` legate de imple-
mentarea Conven\iei pentru combaterea de]ertific`rii ?
Da - 12
8. În ce m`sur` activitatea Dvs. curent` este legat` de problematica abordat` de implementarea
Conven\iei ?
Foarte mare - 8 Mic` - 5
9. Care dintre aspectele de mai jos legate de aplicarea prevederilor Conven\iei pentru comba-
terea de]ertific`rii sunt relevante pentru activitatea Dvs. (bifa\i pe cele potrivite)
Aspecte ecologice legate de secet`/degradarea terenurilor/de]ertificare 13
Aspecte economico-sociale legate de secet`/degradarea terenurilor/de]ertificare 8
Aspecte politice legate de secet`/degradarea terenurilor/de]ertificare 5
Aspecte legislative legate de secet`/degradarea terenurilor/de]ertificare, inclusiv 4
adaptarea legisla\iei la normele ]i directivele europene
Aspecte strategice legate de secet`/degradarea terenurilor/de]ertificare 8
Monitorizarea factorilor de mediu 10
Statistic`, colectarea de date, analiza de date, raportare 9
Identificarea de resurse financiare 2
Consultan\` 9
Cercetare, extensie, transfer tehnologic, schimb de informa\ii ]tiin\ifice ]i practice 11
legate de secet`/degradarea terenurilor/de]ertificare
Educa\ie, instruire 9
Con]tientizare, popularizare 9
Activit`\i specifice organiza\iilor non-guvernamentale 2
Activit`\i de administra\ie 1
Programe na\ionale de ac\iune ]i strategii de dezvoltare durabil` 6
Proiectare 6
Altele: .............

10. Institu\ia/organiza\ia Dvs. a avut/are responsabilit`\i sau contribuie la îndeplinirea/aplicarea

prevederilor Conven\iei? Dac` r`spunsul este afirmativ, men\iona\i pe scurt proiectele derulate ]i
rezultatele ob\inute.
Da - 10 Nu - 3
11. Considera\i prevenirea de]ertific`rii, degrad`rii terenurilor ]i combaterea efectelor secetei ca
o prioritate în activitatea viitoare a institu\iei/organiza\iei Dvs.? Da DA, în ce manier` ?
Da - 12 Nu - 1
12. {n opinia Dvs. care este capacitatea institu\iei/organiza\iei de care apar\ine\i în a implementa
prevederile Conven\iei pentru combaterea de]ertific`rii ?
Activitate/aspecte Calificarea Capacitatea Resurse Resurse Resurse
angaja\ilor organi- adminis- financiare tehnice
zatoric` trative
Aspecte legislative Bun`-3 Bun`-4 Satisf-3 Nu are-4 Bun`-3

Satisf-2 Satisf-1 Nu are-1 Satisf-2
Nu are-1 Nu are-1 Nu are-3
Aspecte ecologice Bun`-11 Bun`-8 Bun`-2 Satisf-3 Bun`-5
Nu are-1 Satisf-1 Satisf-5 Nu are-5 Satisf-3
Aspecte socio-economice Bun`-8 Bun`-5 Bun`-1 Nu are-3 Bun`-5
Satisf-2 Satisf-3 Satisf-3 Satisf-2
Nu are-2 Nu are-2 Nu are-2 Nu are-1
Dezvoltarea/aplicarea de Bun`-11 Bun`-11 Bun`-4 Bun`-1 Bun`-5
proiecte/programe Satisf-1 Satisf-1 Satisf-5 Satisf-2 Satisf-5
Nu are-1 Nu are-1 Nu are-1 Nu are-6 Nu are-2
Colectare/procesare/schimb Bun`-10 Bun`-7 Bun`-6 Bun`-1 Bun`-5
de informa\ii/raportare Satisf-2 Satisf-3 Satisf-2 Satisf-3 Satisf-5
Campanii de informa- Bun`-9 Bun`-5 Bun`-1 Satisf- Bun`-4
re/con]tientizare public` Satisf-1 Satisf-3 Satisf-6 Nu are-1 Satisf-4
Educa\ie Bun`-6 Bun`-6 Bun`-2 Satisf-2 Bun`-4
Satisf-1 Satisf-1 Satisf-2 Nu are-5 Satisf-5
Surse de finan\are Satisf-2 Satisf-2 Satisf-2 Satisf-2 Satisf-2
Activitate ]tiintific` Bun`-12 Bun`-10 Bun`-5 Bun`-1 Bun`-6

Nu are-1 Satisf-1 Satisf-3 Satisf-4 Satisf-4
Transfer de tehnologii Bun`-10 Bun`-8 Bun`-2 Satis-2 Bun`-5
Nu are-1 Satisf-2 Satisf-6 Nu are-6 Satisf-2
Altele (v` rog specifica\i)

13. Institu\ia/organiza\ia Dvs. particip` în programe de îmbun`t`\ire a calific`rii speciali]tilor

proprii sau de instruire a speciali]tilor din alte institu\ii, în domenii relevante pentru combaterea
secetei, degrad`rii terenurilor ]i de]ertific`rii? Dac` r`spunsul este afirmativ, v` rug`m s` detalia\i.
Da - 9 Nu - 4
14. {n opinia Dvs. exist` interes din partea speciali]tilor care lucreaz` în domenii legate de
de]ertificare, degradarea terenurilor ]i secet` pentru a-]i îmbun`t`\ii calificarea/în\elegerea în
rela\ie cu prevederile Conven\iei?
Da - 12
15 Institu\ia /organiza\ia Dvs. dispune de informa\ii specifice care s` contribuie la îmbun`t`\irea

aplic`rii prevederilor Conven\iei pentru combaterea de]ertific`rii?
Da - 10 Nu - 3
Dac` DA, v` rugam specifica\i ce fel de informa\ii:....................
Tehnice 8
Legislative 5
Economice 3
Sociale 2
Statistice 3
Con]tientizare public` 2
Altele ]tiin\ifice
16. Exist` în institu\ia/organiza\ia Dvs. capacitate ]i disponibilitate, respectiv un sistem func\io-

nal pentru schimb de informa\ii cu institu\ii /organiza\ii/ persoane interesate de aplicarea
Da - 10 Nu - 3
17. Institu\ia/organiza\ia Dvs. are capacitatea de a participa la implementarea Strategiei Na\io-

nale ]i a Programului de Ac\iuni pentru Combaterea De]ertific`rii?
Da - 10 Nu - 3
18. Sunte\i la curent cu posibilele surse de finan\are pentru activit`\ile legate de prevenirea
secetei, degrad`rii terenurilor ]i de]ertific`rii ?
Da - 3 Nu - 10
19. Exist` în cadrul institu\iei/organiza\iei Dvs. un mecanism de planificare, elaborare, raportare

]i control a activit`\ii de punere in aplicare a prevederilor Conven\iei?
Nu - 13
20. Cum a\i aprecia în acest moment capacitatea institu\iei/organiza\iei Dvs. de a desf`]ura
activit`\i legate de combaterea efectelor secetei, degrad`rii terenurilor ]i de]ertific`rii?
Foarte buna - 4 Bun` - 7 Insuficient` - 1 Nu pot aprecia - 1
21. Care este [n opinia Dvs. rolul factorilor de decizie pentru asigurarea succesului implemen-
t`rii Conven\iei ?
R`spunde\i prin 0-nu ]tiu (NS), 1-nesemnificativ (N), 2-important (I), 3-cheie (C)

Activitate Puterea Puterea Puterea Autori- Mediu Mass NGO Auto- Comu-
legis- execu- juridic` t`\i de media ]i aso- rit`\i nit`\i
lativ` tiv` ]tiin\i- afaceri cia\ii locale locale
profe-
fice sionale
Aspecte legislative C -7 C -4 C -1 C -3 C -1 C -2 C -2 C -3 C -4
I -4 I -4 I -7 I -5 I -2 I -6 I -6 I -4 I -3
N -3 N -1 N -1 N -2 N -2
Dezvoltarea ]i C -1 C -6 I -1 C- 8 I -3 C -1 C -2 C -2 C -3
implementarea de I -3 I -1 N -2 I -2 N -2 I -5 I -7 I -8 I -6
proiecte/programe N -2
Colectare, schimb N -3 C -1 N -3 C -9 I -3 C -1 C -1 C -1 C -7
de informa\ii I -4 I -3 N -3 I -7 I -9 I -7 N -1
N -2 N -1 N -1
Campanii de N -2 C -1 N -1 C -4 C -1 C -4 C -4 C -4 C -2
informare, I -5 I -5 I -2 I -8 I -7 I -5 I -5
con]tientizare N -4 N -1 N -1 N -1
public`
Educa\ie C -1 C -2 N -4 C- 4 N -5 C -3 C -2 C -3 C -2
I -3 I -3 I -6 I -6 I -7 I -5 I -4
N -2 N -2 N -1 N -2
Surse de finan\are C -1 C -8 N -2 C -1 C -3 N -3 I -2 C -2 C -2
I -4 I -1 I -2 I -5 N -2 I -2 I -2
N -1 N -2 N -3 N -3
Activitate ]tiin\ific` C -1 C -1 N -2 C-10 I -2 I -1 C -1 C -1 I -1

I -2 I -2 I -2 N -2 N -3 I -5 I -1 N -3
N -1 N -1 N -1 N -2
Transfer de I -1 C -2 C -6 C -1 I -3 C -2 C -2 C -1 I -3
tehnologii N -2 I -4 I -2 I -6 N -3 I -4 I -4 I -3 N -2
N -1 N -1
Altele (specifica\i)
22. Cum aprecia\i colaborarea factorilor de decizie, men\iona\i la punctul anterior, [n aplicarea
prevederilor Conven\iei ?
Bun` - 1 Insuficient` - 8 Nu pot aprecia - 4
23. Cum aprecia\i disponibilitatea de conlucrare /parteneriat a factorilor de decizie în aplicarea
Bun` - 5 Insuficient` - 4 Nu pot aprecia - 4

24. Ce m`suri considera\i c` ar trebui luate pentru a îmbun`t`\i /eficientiza coordonarea

activit`\ilor derulate de c`tre factorii de decizie?
Planificare la nivel na\ional 10
Int`rirea colabor`rii între structurile existente 12
Sc`derea num`rului structurilor existente 2
Descentralizarea administr`rii resurselor 4
Crearea de noi structuri cu participarea factorilor de decizie 3
(specifica\i)
Participarea în grupuri de lucru pentru execu\ia unor proiecte concrete 11
Con]tientizare ]i [mbun`t`\irea schimbului de informa\ii 10
Altele (specifica\i)……...... 1
25. In ce mod ar putea fi creat/stimulat/îmbunat`\it parteneriatul între factorii de decizie ?

Planificare mai eficient` la nivel na\ional 10
Crearea mecansimelor de stimulare a parteneriatelor 11
Abordarea de activit`\i/proiecte bilaterale sau multilaterale cu 9
finan\are divers`
Activit`\i de popularizare a efectelor pozitive ale parteneriatelor 9
existente
Acordare de asisten\` ]i consultan\` în ac\iuni specifice 11
Participarea în grupuri de lucru pentru realizarea sarcinilor complexe 10
Altele (specifica\i).............. 2
26: Considera\i c` exist` suficiente instrumente ]i structuri pentru aplicarea prevederilor Con-
ven\iei pentru Combaterea De]ertific`rii în România? De asemenea, considera\i c` pentru a func\io-
na eficient, Conven\ia trebuie sa aib` instrumente ]i structuri proprii de implementare sau se poate
baza pe instrumentele/structurile sectoriale deja existente?
Da - 10 Nu - 3
27. Ave\i contacte/cunoa]te\i institu\ii/organiza\ii care au activitate relevant` legat` de secet`,

degradarea terenurilor ]i de]ertificare ?
Mai pu\in de 5 - 4 {ntre 5 ]i 10 - 7 Peste 10 - 2
28. Care dintre abord`rile specifice Conven\iei, enumerate mai jos, crede\i c` pot avea succes în
România (bifa\i pe cele pe care le considera\i potrivite)?
Abordare "sus-jos" (decizia este luat` la centru ]i aplicat` ca atare, 4
f`r` consultare local`)
Abordare "de jos [n sus" (ini\iativa porne]te de la nivel local, iar 8
deciziile sunt luate cu participarea efectiv` a comunit`\ilor locale
{mbun`t`\irea mecanismelor pentru dezvoltare rural` 9
Ajutoare ]i stimulente pentru zonele afectate de de]ertificare 10
Con]tientizare, educare ]i activit`\i de demonstrare cuprinse [n 12
proiectele de succes derulate/finalizate deja

87
CONVEN|IEI NA|IUNILOR UNITE PENTRU COMBATEREA DE}ERTIFIC~RII {N ROM^NIA
29. Dup` p`rerea Dvs. legisla\ia existenta este adecvat` abord`rii m`surilor de implementare a
Conven\iei? V` rug`m s` comenta\i.
Da - 8 Nu - 5
30. Exist` asigurat suportul politic pentru implementarea Conven\iei? V` rug`m s` comenta\i.
Da - 7 Nu - 6
31. Cum aprecia\i nivelul de informare al opiniei publice asupra problemelor legate de secet`,
degradarea terenurilor ]i de]ertificare în România?
Bun - 1 Redus - 12
32. Considera\i c` opinia publica sprijin` activit`\ile legate de implementarea Conven\iei?
Da - 2 Pu\in - 10 Nu ]tiu - 1
În cazul în care chestionarul nu a acoperit anumite aspecte specifice activit`\ii Dvs. În raport cu
necesit`\ile de implementare a Conven\iei, v` rug`m s` prezenta\i eventuale opinii personale.
B. Alte r`spunsuri ]i observa\ii formulate cu referire la întreb`ri
Referitor la pct. 2:
- Internet
- UNDP- România
- Lectur` sumar` a Conven\iei
- Din studierea Conven\iei
- Ultimul deceniu al secolului XX a fost marcat de Conferin\a de la Rio (3-13 iunie 1992),
considerat` Conferin\a Secolului pentru problemele mediului, la care au participat 181
state, inclusiv România, în cadrul acesteia, ziua de 4 iunie 1992, fiind destinat` dezba-
terilor cu privire la varia\iile climatice care pot produce dezastre/calamit`\i naturale de
propor\ii ]i respectiv, schimb`ri globale ale mediului, care au ca efect modific`ri ecolo-
gice ]i de biodiversitate a speciilor
- Aderarea României la Conven\ia Na\iunilor Unite pentru Combaterea de]ertific`rii
reprezint` un obiectiv prioritar în definirea strategiilor ]i alternativelor pentru o dezvol-
tare durabil`, precum ]i în elaborarea unor politici realiste în vederea protec\iei mediului
]i asigur`rii securit`\ii alimentare
- Exigen\ele solu\iilor la problemele globale ]i implica\iile la scara na\ional` ]i local` a
acestora, trebuie g`site printr-un Parteneriat al Statelor, prin aceasta în\elegându-se ne-
gocieri ]i acorduri
- În ultimele decenii, suprafe\e însemnate ale teritoriului României au fost afectate de
fenomene meteorologice extreme cu consecin\e majore asupra multor sectoare econo-
mice, printre care agricultura ]i calitatea mediului ocup` un loc important. Prin interac-
\iunile sale complexe ]i consecin\ele pe plan social, economic, juridic ]i politic, seceta
]i de]ertificarea, precum ]i celelalte procese de degradare a solurilor constituie probleme
de mediu care trebuie analizate la nivel regional ]i global, fiind astfel necesar a se între-
prinde m`suri comune de prevenire ]i combatere atât pe plan local ]i na\ional, cât ]i
regional ]i global
- Reabilitarea sistemelor de iriga\ii ]i reecologizarea zonelor cu risc de aridizare (ex. Dobrogea)
- Procesele respective au cauze comune ]i dezvoltare transfrontalier`. Ca urmare a acestui
fapt, chiar ]i numai schimbul de informa\ii constituie un avantaj aparte
- Prin aplicarea concret` a programului Conven\iei se vor monitoriza toate zonele din
România care sunt afectate de secet`. De asemenea, se vor stabili ac\iuni concrete de

stopare a eroziunii solului ]i de amenajare a zonelor unde alunec`rile de teren ]i inun-

da\iile duc la distrugerea faunei ]i florei
- Cap`t` informa\ii, efectueaz` proiecte în comun, particip` la finan\`ri externe
- Se pot lua m`suri concrete privind prevenirea ]i combaterea acestui fenomen
- România poate participa la proiecte interna\ionale privind seceta, degradarea terenului ]i
de]ertificarea ]i poate ob\ine anumite fonduri din partea unor organisme interna\ionale
(Banca Mondial`, FAO etc.)
- Are o contribu\ie nesemnificativ` datorat` lipsei de consecven\` în transpunerea în prac-
tic` a m`surilor stabilite prin actele normative emise (legi, HG, ordine ministeriale).
- Prin aplicarea concret` a programului Conven\iei se vor monitoriza toate zonele din
România care sunt afectate de secet`. De asemenea, se vor stabili ac\iuni concrete de sto-
pare a eroziunii solului ]i de amenajare a zonelor unde alunec`rile de teren ]i inunda\iile
duc la distrugerea faunei ]i florei
- Programele na\ionale ]tiin\ifice de cercetare-dezvoltare s-au constituit în programe sis-
temice ]i integratoare care au necesitat o dezvoltare unitar` a cercet`rii ]tiin\ifice din
diverse domenii de specialitate, tehnice ]i economice, astfel încât la nivelul utilizatorilor
s` se transfere atât informa\ii specifice, cât ]i globale ]i eficiente. Unul din obiectivele
]tiin\ifice principale ale acestora a vizat identificarea, inventarierea, evaluarea, amelio-
rarea, conservarea ]i monitorizarea informatizat` a parametrilor resurselor de sol, ap` ]i
clim` ale agriculturii, corespunz`tor cerin\elor de dezvoltare durabil`. În acest sens, spe-
ciali]ti din diferite institu\ii (ASAS, ICPA, INMH, ICA etc.) au participat la elaborarea
unor strategii privind combaterea secetei, de]ertific`rii ]i degrad`rii terenurilor, cercet`-
rile complexe efectuate reprezentând o contribu\ie important` în clarificarea principa-
lelor elemente de clim`, sol ]i cultura plantelor în condi\ii limitative (deficitare).
- Pe plan interna\ional, cele mai recente ac\iuni privind monitorizarea fenomenelor me-
teorologice extreme, în scopul prevenirii ]i diminu`rii consecin\elor în cazul producerii
acestora, sunt incluse în Programul mondial de cercetare asupra prevederii timpului
(PMRPT) care va permite îmbun`t`\irea prognozelor privind fenomenele meteorologice
severe, iar investigarea evolu\iei climei din cadrul Programului Mondial de Cercetare a
Climei (PMCC) va contribui la gestionarea ]i planificarea strategic` pe termen lung a
capitalului natural (clim` ]i sol). Totodat`, Conven\ia-Cadru a Na\iunilor Unite asupra
Schimb`rilor Climatice (CCNUSC) ]i Conven\ia Na\iunilor Unite pentru Combaterea
Secetei ]i De]ertific`rii, reprezint` doar câteva din "instrumentele" prin care comuni-
tatea interna\ional` ]tiin\ific` din domeniul meteorologiei pot contribui la elaborarea
unor strategii de monitorizare ]i protec\ie a mediului înconjur`tor
- Participarea organismelor guvernamentale ]i administrative la astfel de reuniuni are
drept scop deci, informarea factorilor de decizie pentru crearea unui cadru optim de
cercetare ]tiin\ific`, atât pe plan na\ional cât ]i interna\ional, în vederea monitoriz`rii ]i
controlul acestor fenomene, precum ]i diminuarea riscurilor ]i a consecin\elor asupra
societ`\ii, mediului natural, agriculturii ]i altor sectoare economice
- Faptul c` totu]i se mai fac investi\ii în iriga\ii (vezi proiectul WB)
- Înfiin\area Comitetului Na\ional Român pentru Combaterea Secetei, Degrad`rii Terenu-
rilor ]i De]ertific`rii
- Proiectul de reform` ]i reabilitare a iriga\iilor în România (WB)
- Proiectul de prevenire ]i management a dezastrelor (WB)
- Schimbul de informa\ii cu statele având acelea]i probleme, refacerea cadrului natural
prin împ`duriri
- Elaborarea ]i adoptarea suportului legislativ, a Strategiei na\ionale pentru combaterea se-

cetei ]i de]ertific`rii, elaborarea de elemente institu\ionale apte s` aplice Conven\ia ]i

cooptarea unor speciali]ti ]i ONG-uri pentru implementarea Conven\iei
- Înfiin\area Comitetului Na\ional pentru Combaterea Secetei
- Ini\ierea ]i realizarea unui cadru legislativ în concordan\` cu prevederile Conven\iei ]i
ale acquis-ului în acest domeniu
- Proiecte: - extinderea perdelelor forestiere de protec\ie;
- împ`durirea terenurilor degradate din zonele colinare
]i cele umede de lunc`;
- men\inerea ]i/sau extinderea zonelor umede.
- Dry farming, perdele de protec\ie ]i iriga\ii în B`r`ganul de Sud, amenaj`ri versan\i,
stingere vì toren\iale ]i împ`duriri în Valea Sl`nicului - Buzù etc.
- Punctele forte în aplicarea Conven\iei în România le consider`m a fi: gospod`rirea via-
bil` a resurselor de sol ]i ap`, programe na\ionale anti-de]ert, regenerarea terenurilor de-
gradate ]i asigurarea de mijloace de existen\` alternative pentru popula\ie. Exemple cu
referiri la politici, strategii, proiecte sau orice abord`ri specifice privind implementarea
Conven\iei care au fost aplicate cu succes: împ`durirea terenurilor nisipoase degradate
(din cauza, în special, a lucr`rilor de nivelare-modelare executate f`r` decopertare) din
Sudul Olteniei (înc` în derulare).
- Problematica actual` privind rela\ia mediu - agricultur` - dezvoltare durabil` presupune
în mod obligatoriu ]i alocarea resurselor financiare necesare prevenirii ]i/sau diminu`rii
efectelor adverse. În acest context, fundamentarea metodelor de management agricol are
la baz` cunoa]terea pe de o parte a stadiului actual ]i viitor al resurselor de clim`, ap` ]i
sol, iar pe de alt` parte adoptarea, de c`tre factorii de decizie, a unor strategii care s`
includ` noi politici economice, financiare ]i de protec\ie la nivel regional ]i global
- Pe plan na\ional ]i local, problemele de mediu ]i dezvoltare trebuie s` includ` eliminarea
s`r`ciei ]i asigurarea cre]terilor economice pe baza:
- utiliz`rii viabile a resurselor naturale: atmosfer`, energie, sol, ap`, p`duri;
- gestionarea ]i prevenirea efectelor secetei ]i de]ertific`rii prin monitorizarea,
supravegherea, modelarea ]i prognozarea evolu\iei acestora;
- consolidarea capacit`\ilor institu\ionale pentru conservarea, dezvoltarea,
extinderea ]i aplicarea politicilor de mediu apropiate.
- Nu este suficient de cunoscut`
- Nefunc\ionarea Comitetului pentru Combaterea Secetei
- Decalajul dezvolt`rii economice fa\` de \`rile europene cu care România are rela\ii
economice strânse creeaz` presiuni puternice în direc\ia exploat`rii unor resurse care
aduc venituri consistente imediate pentru partea român`, în timp ce partenerii externi
ob\in materie prim` la pre\uri convenabile, f`r` a-]i degrada propriul mediu natural
- S`r`cia unei p`r\i însemnate a popula\iei nevoit` s` utilizeze lemnul ca material combustibil
- Lipsa unei educa\ii pentru respectul naturii
- Datorit` privatiz`rii agriculturii ]i a retroced`rii terenurilor agricole vechilor proprietari,
din anul 1990 a avut loc f`râmi\area excesiv` a terenurilor, efectuarea de lucr`ri la sol
perpendicular pe curbele de nivel, ceea ce a determinat ]i determin` apari\ia de alunec`ri
de teren, eroziunea solului, degradarea total` ]i scoaterea acestor terenuri din circuitul
agricol. De aceea, consider c` nu se monitorizeaz` corespunz`tor aceste zone ]i legea nu
este aplicat` sau nu este mai drastic` pentru astfel de situa\ii. O alt` problem` este aceea
de distrugere a planta\iilor de vi\` de vie, pomi fructiferi ]i p`]uni din zonele de dealuri
]i transformarea acestora în terenuri arabile, având ca drept efect distrugerea texturii ]i
structurii solului, apari\ia alunec`rilor de teren ]i a eroziunii solului

- Lipsa resurselor financiare, o mediatizare insuficient`, lipsa unei activit`\i sus\inute de

difuzare a obiectivelor Conven\iei, de diseminare a cuno]tin\elor ]i de training
- Lipsa de integrare a implement`rii conven\iei în România, ca o prioritate de prim ordin
în politica general` ]i politicile sectoriale din toate categoriile
- Lipsa fondurilor proprii na\ionale ]i neimplicarea factorilor de decizie privind rezolvarea
problemelor de combatere a de]ertific`rii în România. Un exemplu în acest sens este
reprezentat de proiectul de cercetare - dezvoltare privind combaterea de]ertific`rii pe
terenurile nisipoase din Sudul Olteniei elaborat de unitatea local`, de stringent` actua-
litate, în concordan\` cu principiile agriculturii durabile ]i cu ale agriculturii din UE,
care nu a fost aprobat în cadrul programului AGRAL
- Resurse financiare insuficiente
- Inexisten\a unui program - strategie clar în aceast` direc\ie
- Agrometeorologia/agroclimatologia delimiteaz` arealul climatic al plantelor de cultur`
]i determin` schimbarea utiliz`rii terenurilor în func\ie de poten\ialul resurselor clima-
tice al zonelor geografice ]i influen\` direct` a fluctua\iei ]i schimb`rilor climatice. De
asemenea, monitorizarea con\inutului de umiditate din sol permite evaluarea curent` a
gradului de aprovizionare cu ap` al solurilor la nivelul întregului teritoriu agricol al
României, diseminarea informa\iilor c`tre factorii de decizie ]i utilizatorii agricoli per-
mi\ând luarea de m`suri pe termen scurt ]i mediu de prevenire ]i diminuare a conse-
cin\elor extinderii ]i accentu`rii fenomenului de secet` agricol`
- De asemenea, rezultatele din domeniul ]tiin\ific ]i noile tehnologii informa\ionale pot
avea un rol hot`râtor în dezvoltarea activit`\ii de meteorologie ]i a serviciilor de specia-
litate, respectiv agrometeorologia, care poate oferi astfel baza ]tiin\ific` pentru exploata-
rea ra\ional` ]i utilizarea eficient` a resurselor naturale în scopul unui management
durabil al agriculturii. Acest vast domeniu, prin informa\iile ]i aplica\iile pe care le
ofer`, poate r`spunde la toate întreb`rile despre mediu ]i dezvoltare durabil`, produsul
meteorologic fiind astfel un instrument util, concret ]i practic pentru fiecare utilizator
din domeniul agricol, tehnologic, economic, îndeosebi factorii de decizie, partenerii
media, companiile de asigur`ri etc. Aceste aplica\ii sunt considerate prioritare ]i punct
de plecare pentru o viziune orientat` c`tre deschidere ]i multidisciplinaritate, acestea
fiind principalele exigen\e în problematica securit`\ii alimentare ]i protec\iei mediului.
La acest nivel, meteorologia ]i agrometeorologia trebuie s` contribuie la fundamentarea
lu`rii deciziilor în implementarea Conven\iei ]i în aplicarea diferitelor acorduri,
devenind astfel importante instrumente pentru factorii de decizie.

(denumire, perioad`, parteneri) (relevante pentru Conven\ie)
z 2000/Proiect MAPPM - Strategia Caracterizarea resurselor agroclimatice ale
na\ional` ]i programul na\ional de României, evaluarea poten\ialului agroclimatic
ac\iune privind combaterea de]ertific`rii, în agricultur` pentru Zona I - cald` ]i secetoas`
degrad`rii terenurilor ]i secetei Identificarea zonelor agricole cele mai
vulnerabile la producerea fenomenului de secet`
sever` ]i tendin\a evolu\iei resurselor de
temperatur` ]i precipita\ii.
Identificarea schimb`rilor [n evolu\ia
biotopurilor agricole datorit` fenomenului de


secet` agricol` ; evaluarea consecin\elor [n
domeniul agricol ale producerii secetei.
Stabilirea unor m`suri de prevenire ]i
diminuare a impactului secetelor severe ]i
prelungite func\ie de evolu\ia în timp ]i spa\iu a
parametrilor agrometeorologici/agroclimatolo-
gici de risc termic ]i hidric
z Proiectul de reform` ]i reabilitare a
iriga\iilor în România - finan\are W.B.
z Urm`rirea simultan prin satelit ]i teren a

unor zone afectate puternic de secet`
z Prevenirea ]i combaterea de]ertific`rii în Tipuri de degradare, interac\iuni dintre

România 2002. Proiect România-Spania procese de degradare ]i secet`, situa\ia la
nivel na\ional, studii de caz, Dobrogea de
Nord, ac\iuni legislative ]i organizatorice
z Raport de \ar` privind seceta, degradarea

terenurilor ]i de]ertificare. Numeroase
proiecte de cercetare - dezvoltare.
Organizarea de manifest`ri ]tiin\ifice cu
]i f`r` participare interna\ional`.
Particip`ri la asemenea manifest`ri în
strìn`tate.
z Permanent Instruire/preg`tire speciali]ti în IF ]i IM.
z Elaborarea de proiecte pentru "perimetre

de ameliorare" pe terenuri degradate,
inclusiv "proiect model".
z Cercet`ri teoretice ]i aplicative pentru Program AGRAL, proiect neaprobat

protec\ia câmpurilor agricole împotriva
vântului, pentru reducerea ]i limitarea
proceselor de eroziune eolian`, de
de]ertificare ]i aridizare prin sisteme
biologice antierozionale eoliene de tipul
perdelelor de protec\ie forestiere ]i
agroforestiere, în zona solurilor
nisipoase, nivelate ]i spulberate din
Sudul Olteniei
z Proiectarea ]i promovarea unui sistem de Program AGRAL, proiect neaprobat


agricultur` durabil` în condi\iile solurilor
slab productive din Sudul Olteniei/2004-
2006
z Studiu privind realizarea sistemului Program AGRAL, proiect prioritar, neaprobat

na\ional de culturi ]i perdele forestiere de
protec\ie în zonele cu risc la de]ertificare
z Cercet`ri privind sistemul de agricultur` Program RELANSIN

pentru nisipuri ]i soluri nisipoase/1999-
2003
z Limitarea efectelor secetei asupra Program AGRAL, proiect neaprobat

recoltelor ob\inute la culturile de câmp în
zona solurilor nisipoase din Sudul
Olteniei
z Model func\ional de valorificare a Program AGRAL, proiect neaprobat

nisipurilor ]i solurilor nisipoase în primii
ani de exploata\ie agro-silvic`

- Programul opera\ional de agrometeorologie are ca obiective principale monitorizarea
curent` a factorilor agrometeorologici de risc (secet` pedologic`, ar]i\`, excesul de ap`
din sol etc.), supravegherea ]i identificarea în timp util a zonelor agricole cele mai vulne-
rabile la producerea acestora, precum ]i diseminarea informa\iilor c`tre utilizatori pentru
luarea rapid` a m`surilor adecvate de management agricol (iriga\ii, agrotehnic` spe-
cific` etc.), de prevenire ]i reducere a influen\elor negative ale condi\iilor nefavorabile
de vreme asupra productivit`\ii culturilor agricole
Buletinele agrometeorologice s`pt`mânale constituie o bogat` surs` de informa\ii în
raport cu cerin\ele agriculturii atât în sens diagnostic (evaluarea influen\ei para-
metrilor agrometeorologici pe parcursul anului agricol în curs, asupra st`rii solului
]i de vegeta\ie a culturilor agricole, precum ]i a perspectivelor de recolt`), cât ]i în
sens prognostic (prognoza pentru intervalul urm`tor a evolu\iei condi\iilor agro-
meteorologice în raport cu cerin\ele plantelor, avertiz`ri în timp util ale producerii
factorilor de risc (secete, ar]i\` etc.) înso\ite de prognoze fenologice ]i recomand`ri
utile în practica agricol` (alegerea epocilor optime ]i adâncimii de sem`nat, irig`ri
]i fertiliz`ri ra\ionale etc., în scopul elimin`rii pierderilor ]i cre]terii produc\iilor;
Inform`ri agrometeorologice speciale la cererea organelor de decizie din agricultur`
(ex.: caracterizarea condi\iilor agrometeorologice pe diferite intervale de vegeta\ie
]i a impactului asupra principalelor culturi agricole) sunt utilizate de asemenea,
pentru justificarea desp`gubirilor în cazul calamit`rii totale a recoltelor pe mari
suprafe\e agricole datorit` secetelor severe sau alte fenomene cu risc termic ]i hidric
major (Legea 381/2002);
Diseminarea inform`rilor agrometeorologice c`tre utilizatori (factori de decizie, Pre-
]edin\ie, Guvern, Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului, Direc\iile Agricole
Jude\ene din teritoriu, Centrele Meteorologice Regionale, fermieri, mass-media (pre-

s`, radio, televiziune) în scopul inform`rii curente asupra evolu\iei st`rii de vegeta\ie
a culturilor agricole, prognoza condi\iilor de vreme ]i impactul asupra agriculturii.
- Utilizarea exper\ilor independen\i
- Dezvoltarea cercet`rilor în direc\ia sus\inerii retehnologiz`rii amenaj`rilor complexe de
îmbun`t`\iri funciare (iriga\ii, desec`ri, c.e.s.)
- Elaborarea de strategii, inventar, monitorizare, solu\ii
- Elaborarea de cercet`ri ]i proiecte
- Vom pune accentul pe combaterea fenomenelor de eroziune a terenurilor în pant` ]i pe
elaborarea unor solu\ii tehnologice de cultur` a vi\ei de vie în condi\ii de secet` excesiv`
(soiuri rezistente, portaltoi adecva\i, lucr`ri minime aplicate solului, etc.)
- Preg`tire speciali]ti ]i con]tientizarea publicului
- Atribuirea de proiecte de cercetare-dezvoltare specifice
- Promovarea ]i aprobarea de proiecte elaborate de unitate ]i cu tematic` specific` de pre-
venire ]i combaterea de]ertific`rii, degrad`rii terenurilor ]i a secetei pe solurile nisipoa-
se din zone climatice aride ]i semiaride

- }coala Na\ional` de Meteorologie, recent înfiin\at` în cadrul Administra\iei Na\ionale de
Meteorologie din România, are capacitatea ]tiin\ific` ]i tehnologic` de a asigura instru-
ire speciali]tilor proprii ]i din alte institu\ii în domeniul meteorologiei ]i agrometeo-
rologiei, respectiv studiul fenomenelor meteorologice extreme cu efecte negative majore
asupra mediului ]i agriculturii. De asemenea, speciali]tii din cadrul institu\iei noastre
particip` periodic ]i sunt implica\i direct în programe de preg`tire profesional` pe pro-
bleme de combaterea secetei ]i de]ertific`rii, atât în \ar` cât ]i în strìn`tate (Israel/Bet-
Dagan, Italia/Trieste, China/Nanjing etc.)
- Schimburi de informa\ii
- Cursuri de instruire pentru întocmire proiecte specifice
- Protec\ia mediului - combaterea polu`rii, monitorizare, evaluarea terenului ]i calit`\ii so-
lului, cre]terea fertilit`\ii ]i stoparea eroziunii
- Conferin\e, workshop-uri, simpozioane, sesiuni ]tiin\ifice
- Preg`tire absolven\i în domeniul îmbun`t`\irilor funciare: conservarea solului ]i a apei;
împ`durirea terenurilor degradate din zonele colinare în pant`
- S-au organizat mese rotunde ]i cursuri în cadrul unor proiecte cu specific apropiat
tematicii "secet`" etc.

- Nu sunt necesare structuri proprii, ci o bun` colaborare ]i sus\inere între cele existente.
O unitate specific` de implementare trebuie constituit` în MMGA
- {nfiin\area unei Agen\ii Na\ionale cu competen\e recunoscute în politica na\ional` ]i
politicile sectoriale
- Se impune o exigen\` mai mare în respectarea legisla\iei curente din domeniul protec\iei
mediului ]i agricultur`, îndeosebi de c`tre proprietarii terenurilor agricole, în scopul pre-
venirii ]i diminu`rii calamit`\ilor ]i dezastrelor naturale (respectarea tehnologiilor de
cultur` ]i adoptarea celor specifice pentru condi\ii de secet`/ dry farming, stoparea tìerii
perdelelor de protec\ie, desp`duriri masive etc.)
- Legisla\ia este adecvat`, dar neimplementat` suficient, nu exist` coordonare intermi-
nisterial`

- Abordarea poate ]i trebuie f`cut` în ambele sensuri (de sus în jos ]i de jos în sus). Sunt
necesare ajutoare financiare pentru zonele afectate de de]ertificare
- Nu ]tim dac` a ap`rut cadrul institu\ionalizat operativ pentru asigurarea coordon`rii la
nivel na\ional a m`surilor necesare punerii în aplicare a prevederilor conven\iei

- Nu este suficient con]tientizat` situa\ia de facto
- În agricultur` exist` suportul politic, dar nu se urm`re]te aplicarea legisla\iei în vigoare
pentru evitarea apari\iei alunec`rilor de teren sau a eroziunii solurilor
- Suportul politic pentru implementarea Conven\iei se manifest` prin crearea strategiei ]i
desemnarea MMGA la conducere
- Se au în vedere alte priorit`\i
- Exist` interes ]i voin\` politic`, dar punerea în practic` este lent`, cauzele fiind lipsa
fondurilor ]i a unui program coerent
- Lipsa fondurilor proprii na\ionale ]i neimplicarea factorilor de decizie privind rezolvarea
problemelor de prevenire ]i combatere a de]ertific`rii în România. Promovarea proiec-
tului na\ional de combaterea de]ertific`rii în România, elaborat de MAPPM pe domenii
]i capitole specifice tipurilor de sol ]i zonelor climatice
C. Opinii personale
- Alocarea de resurse financiare pentru continuarea ]i perfec\ionarea abord`rilor prin îm-

binarea activit`\ilor ]tiin\ifice cu m`suri organizatorice ]i practice în programe na\ionale
sau sectoriale de managementul riscului datorat secetei agricole, eventual sta\iuni pilot
în zonele cele mai vulnerabile la producerea acestor fenomene în scopul monitoriz`rii în
condi\ii naturale a evolu\iei st`rii de vegeta\ie a culturilor agricole ]i utilizarea tehnicilor
culturale specifice condi\iilor de secet`
- {ntâlniri ]i mese rotunde cu speciali]tii din cadrul sta\iunilor de cercetare agricol` de
profil prin diseminarea periodic` de informa\ii privind particularit`\ile biologice ale
variet`\ilor culturale cu accent pe specificul fiec`rui an agricol, tehnologii, ma]ini agri-
cole etc., lucru care de fapt este tot mai prezent prin manifest`ri specifice precum zilele
"grâului", "porumbului", târguri ]i expozi\ii de specialitate
- Proiecte de comunicare, con]tientizare ]i diseminare a informa\iilor, respectiv sinteze
agrometeorologice anuale ]i multianuale în publica\ii de specialitate ]i la care au acces
utilizatori agricoli din toat` \ara, îndeosebi în zonele agricole cu grad mare de risc la pro-
ducerea fenomenelor periculoase
- Prin Programul Na\ional de Cercetare, Dezvoltare ]i Inovare trebuie alocate fonduri sufi-
ciente pentru cercetare privind prevenirea ]i combaterea de]ertific`rii ]i în domeniul
viticulturii
- Trebuie s` se acorde o aten\ie corespunz`toare fenomenului de secet` din zone repre-
zentative, cel pu\in egal` cu cea a eroziunii. Exist` în acest sens o ordine logic` a feno-
menelor ]i importan\ei: secet`, eroziune ]i alunec`ri, degradare ]i de]ertificare, Deci,
trebuie s` se acorde, corespunz`tor importan\ei, aten\ie fiec`reia din fenomenele de mai
sus; de asemenea, m`surilor ]i lucr`rilor de prevenire ]i combatere a acestor fenomene:
sisteme de agricultur` specifice (dry farming, perdele forestiere ]i iriga\ii), m`suri antie-
rozionale ]i de prevenire a alunec`rilor, stingerea forma\iunilor toren\iale ]i împ`duriri
- Necesitatea finan\`rii unui program na\ional privind combaterea de]ertific`rii, degrad`rii
terenurilor ]i secetei, subprograme specifice pentru fiecare domeniu relevant privind
aceste fenomene

Anexa 4.
IMPLEMENTAREA REGIONAL~ A CONVEN|IEI
NA|IUNILOR UNITE PENTRU COMBATEREA DE}ERTIFIC~RII
ÎN EUROPA CENTRAL~ }I ESTIC~,
CU UN SCURT COMENTARIU INTRODUCTIV
Material preg`tit prin grija d-lui Stelian Cârstea

Secretar }tiin\ific,
Sec\ia de }tiin\` a Solului, Îmbun`t`\iri Funciare ]i Protec\ie a Mediului
Academia de }tiin\e Agricole ]i Silvice, Bucure]ti
P ractic, începând de la jum`tatea secolului XX, majoritatea organiza\iilor preocupate de

protec\ia, ameliorarea ]i utilizarea ra\ional` a resurselor naturale au ajuns la concluzia c` strategiile
conven\ionale, aplicate curent, care separ` cerin\ele vie\ii s`lbatice ]i ale mediului înconjur`tor de
cerin\ele popula\iei umane, nu-]i ating scopul propus. Dimpotriv` au constatat c` degradarea
terenurilor, mai ales a celor agricole, cu deosebire în zonele supuse mai mult sau mai pu\in la secete,
se manifest` cu o amploare ]i o gravitate tot mai îngrijor`toare, extinzând suprafa\a terenurilor
degradate ]i creând adev`rate de]erturi. Evenimentele cele mai impresionante ]i conving`toare care
au dus la aceast` constatare au fost concluziile reie]ite de la Conferin\a Mondial` asupra Mediului
]i Dezvolt`rii (World Conference on Environment and Development), Stockholm, 1972 ]i, mai
ales, cele expuse în Raportul Comisiei Brundtland ("Our Common Future"), publicat de Conferin\a
Mondial` asupra Mediului ]i Dezvolt`rii în 1987, care a cristalizat, mai ales, leg`tura dintre s`r`cie
]i degradarea mediului înconjur`tor, sus\inând promovarea conceptului dezvolt`rii durabile, adic`
un concept care asigur` echitate ]i oportunitate pentru întreaga popula\ie a lumii, nu numai pentru
pu\inii privilegia\i, f`r` a distruge, în continuare, resursele naturale limitate ]i finite ale lumii ]i a
capacit`\ii de suport a naturii. Dezvoltarea durabil` este, de fapt, un proces în care politicile
economice, fiscale, comerciale, energetice, agricole, industriale ]i alte politici s` fie croite astfel
încât s` asigure o dezvoltare care s` fie durabil` economic, social ]i ecologic. În 1992, Summit-ul
de la Rio a preluat ]i sprijinit puternic acest concept, sus\inând ca dezvoltarea durabil` s` devin` un
modus vivendi al comunit`\ii interna\ionale. Dat` fiind amploarea degrad`rii terenurilor, mai ales
cele agricole, în mod special, capitolul 12 al Agendei 21, emis` cu ocazia acestui summit (United
Nations Conference on Environment and Development, Rio, 1992), a fost consacrat degrad`rii
terenurilor din zonele aride, semiaride ]i uscat-subumede. Aceasta a fost, de altfel, ]i ra\iunea apa-
ri\iei Conven\iei Na\iunilor Unite privind De]ertificarea, care a definit clar ]i precis con\inutul no-
\iunii de "de]ertificare" care înseamn` degradarea terenurilor din zonele aride, semiaride ]i uscate-
subumede, altele decât cele din regiunile polare ]i subpolare, unde raportul precipita\ii fa\` de
evapotranspira\ia poten\ial` se situeaz` în limitele 0,05 - 0,65. Cu alte cuvinte, în acest context, prin

termenul degradare, se în\elege reducerea sau pierderea productivit`\ii ]i complexit`\ii biologice

sau economice a terenurilor agricole irigate sau nu ]i a paji]tilor ]i p`durilor care rezult` din utili-
z`rile ira\ionale ale terenurilor sau dintr-un proces ori o combina\ie de procese dùn`toare, inclusiv
procesele care rezult` din activit`\ile umane. A]adar, procesul de de]ertificare avut în vedere în
acest context nu se refer` la extinderea de]erturilor existente, caracterizate prin climaxuri bine defi-
nite ]i stabilite. El apare deoarece ecosistemele din arealele la care se refer` acest gen de de]erti-
ficare sunt extrem de vulnerabile la supraexploatare ]i utilizare ira\ional` a resurselor. În acest caz,
s`r`cia, instabilitatea politic`, desp`durirea, suprap`]unatul ]i practicile ira\ionale de irigare, pot s`
submineze productivitatea terenurilor.
Potrivit datelor existente, o treime din suprafa\a globului este ocupat` de terenuri aride, iar circa
70 la sut` din terenurile aride cu folosin\` agricol` sunt moderat-puternic afectate de degradare.
Anual, se pierd, prin eroziune, 24 milioane de tone de sol de pe terenurile arabile. Peste 250
milioane de oameni sunt direct afecta\i de de]ertificare, iar, pentru o popula\ie de circa un miliard
de oameni în peste 110 \`ri Parte din toate continentele, de]ertificarea este un risc evident. Costul
anual al de]ertific`rii este apreciat la 42 miliarde dolari S. U. A. Potrivit defini\iei de]ertific`rii de
mai sus, în România, pe o suprafa\` de circa 3 milioane ha, din care circa 2,8 milioane ha terenuri
agricole, respectiv, 20 la sut` din suprafa\a agricol` ]i 20 la sut` din suprafa\a arabil`, solurile sunt
vulnerabile la de]ertificare sau afectate de aceasta. Observa\iile pe termen lung, arat` o tendin\`
evident` de amplificare ]i agravare a fenomenelor de degradare a solurilor pe teritoriul \`rii, inclu-
siv zonele care fac obiectul prevenirii ]i combaterii de]ertific`rii. Astfel, numai eroziunea prin ap`
provoac` anual pierderi estimate la circa 126 milioane tone sol fertil de pe teritoriul \`rii, proces al
c`rui ritm are loc cu mult peste cel al lucr`rilor de combatere a eroziunii, dac` se poate vorbi c` se
întreprinde ceva în acest sens.
De altfel, cu mult timp în urm`, comunitatea interna\ional` a recunoscut c` acest gen de de]erti-
ficare este o problem` major` economic`, social` ]i ambiental` de serioas` preocupare pentru multe
\`ri din toate regiunile lumii. Pentru aceasta, în 1977, Conferin\a Na\iunilor Unite privind De]ertifi-
carea a adoptat un Plan de Ac\iune pentru a Combate De]ertificarea. Din nefericire, în ciuda acestui
efort, ca ]i al altora, în 1991, Programul Na\iunilor Unite pentru Mediul Înconjur`tor a ajuns la
concluzia c` problema degrad`rii terenurilor în zonele aride, semiaride ]i uscat-subumede s-a
agravat de]i "existau exemple locale de mare succes". Ca urmare, chestiunea privind modul cum s`
se abordeze de]ertificarea a fost una din preocup`rile majore ale Conferin\ei Na\iunilor Unite
privind Mediul Înconjur`tor ]i Dezvoltarea, care a avut loc, în 1992, la Rio de Janeiro. Astfel, în
concordan\` cu prevederile Agendei 21, s-a stabilit ca un Comitet de Negociere Interguvernamental
s` elaboreze, pân` în iunie 1994, o Conven\ie pentru Combaterea De]ertific`rii în acele \`ri care se
confrunt` serios cu Seceta ]i/sau De]ertificarea, mai ales în Africa, pentru care Adunarea General`
a ONU a adoptat, în decembrie 1992, Rezolu\ia 47/188. Conven\ia a fost elaborat` dup` cinci
sesiuni de negocieri, astfel c`, în iunie 1994, a fost adoptat` la Paris ]i, în 14-15 octombrie 1994, a
fost deschis` pentru semn`turi, fiind semnat` de 115 \`ri. La 20 decembrie 1996, la 90 de zile de la
primirea celei de a 50-a ratificare, a devenit oficial`. România, \ar` direct interesat` de aceast`
problem`, a ratificat, prin Legea 629/1997, Conven\ia ]i, prin Legea 111/1998, a aderat la aceast`
Conven\ie. Ulterior, Conven\ia s-a completat cu Anexa V, adoptat` de COP4 în 2000 (Decizia No.
7/COP4), intrat` în vigoare pe 6 septembrie 2001 ]i care vizeaz` special \`rile din Europa Central`
]i R`s`ritean` ]i, nu în mai mic` m`sur` România, pentru care aceasta trebuie s` fac` obiectul unei
trat`ri deosebit de atente din partea \`rii noastre. Pentru aceasta, în temeiul articolului 108 din
Constitu\ia României, republicat", ]i a articolului 2 din Legea 111/1998, Guvernul României a
adoptat Hot`rârea 474/2004 privind înfiin\area, organizarea ]i func\ionarea Comitetului Na\ional
pentru Combaterea Secetei, a Degrad`rii Terenurilor ]i a De]ertific`rii, organism f`r` personalitate
juridic`, sub autoritatea Ministerului Agriculturii, P`durilor ]i Dezvolt`rii Rurale. Acesta este, de
altfel, ]i motivul principal pentru care, în scopul însu]irii ]i implement`rii corecte a Anexei V, se

prezint`, în continuare textul ei complet. Atributul central al Conven\iei const` în angajamentul

\`rilor afectate de a elabora ]i implementa programe de ac\iune pentru prevenirea ]i degradarea te-
renurilor. Modalit`\ile de abordare se focalizeaz` pe participarea popular` pe sprijinirea popula\iei
locale s` se ajute pe ea îns`]i s` previn` degradarea ]i s` reabiliteze terenurile degradate. Imple-
mentarea Conven\iei trebuie s` fie adaptat` la cerin\ele specifice locale.
Coordonarea activit`\ilor va fi una din cheile succesului. Conven\ia asigur` un cadru în care
\`rile implicate, \`rile donatoare, institu\iile interguvernamentale ]i organiza\iile neguvernamentale
pot colabora într-un nou parteneriat pentru progres.
ANEXA V DE IMPLEMENTARE REGIONAL~ A UNCCD

{N |~RILE DIN CENTRUL }I ESTUL EUROPEI
ARTICOLUL 1
Scopul
Scopul anexei este s` ofere îndrumare ]i cadru pentru implementarea efectiv` a conven\iei în
\`rile Parte afectate din regiunea din Centrul ]i Estul Europei, în lumina condi\iilor ei specifice.
ARTICOLUL 2
Condi\iile specifice ale regiunii din Europa Central` ]i de Est
Condi\iile specifice ale regiunii europene centrale ]i estice, la care se face referire în articolul 1
]i care se aplic` în diferite grade la \`rile Parte afectate din regiune, includ:
a) problemele ]i provoc`rile specifice legate de procesul curent al tranzi\iei economice,
incluzând problemele macroeconomice, financiare ]i necesitatea de înt`rire a cadrului social
]i politic pentru reformele economice ]i de pia\`;
b) varietatea de forme de degradare a terenurilor în diferitele ecosisteme din regiune,
inclusiv efectele secetei ]i riscul de de]ertificare în regiunile cu tendin\e de eroziune a solului
cauzat` de ap` ]i vânt;
c) condi\iile de criz` din agricultur` cauzate, între altele, de epuizarea resurselor de teren
arabil, problemele legate de sistemele necorespunz`toare de iriga\ie ]i deteriorarea treptat` a
resurselor de sol ]i a sistemelor de conservare a apei;
d) exploatarea ira\ional` a resurselor de ap` care duce la alterarea serioas` a mediului
înconjur`tor, inclusiv poluarea chimic`, salinizarea ]i epuizarea acviferelor;
e) reducerea suprafe\elor de p`dure din cauza factorilor climatici, consecin\elor polu`rii
aerului ]i frecventelor incendii;
f) folosirea practicilor nesustenabile în zonele afectate ca rezultat al interac\iunilor
complexe între factorii fizici, biologici, politici, sociali ]i economici;
g) riscurile legate de cre]terea dificult`\ilor economice ]i deteriorarea condi\iilor sociale în
zonele afectate de secet`, degradarea terenurilor ]i de]ertificare;
h) cerin\a de a revedea obiectivele cercet`rii, ca ]i cadrul politic ]i legislativ pentru
managementul durabil al resurselor naturale; ]i
i) deschiderea regiunii la cooperare interna\ional` mai larg` ]i urm`rirea obiectivelor de
dezvoltare durabil`.
ARTICOLUL 3
Programe de ac\iune
1. Programele na\ionale de ac\iune trebuie s` fie o parte integrant` a cadrului politic pentru
dezvoltarea durabil` ]i s` abordeze într-un mod corespunz`tor diferitele forme de degradare
a terenurilor ]i de]ertificare care afecteaz` \`rile Parte din aceast` regiune.
2. Procese consultative ]i participatorii, implicând structurile guvernamentale la toate ni-
velurile, comunit`\ile locale ]i organiza\iile neguvernamentale, trebuie realizate pentru a

aborda o strategie cu o planificare flexibil` care s` permit` participare local` maxim`, cores-
punz`tor articolului 10, paragraful 2(f) din Conven\ie. În m`sur` corespunz`toare, agen\iile
de cooperare bilateral` ]i multilateral` pot fi implicate în acest proces, la cererea unei \`ri
Parte afectat`, interesat`.
ARTICOLUL 4
Elaborarea ]i implementarea programelor na\ionale de ac\iune
La elaborarea ]i implementarea programelor na\ionale de ac\iune, conform articolelor 9 ]i 10 din
Conven\ie, fiecare \ar` Parte afectat` din regiune trebuie, în m`sura corespunz`toare:
a) s` desemneze organele corespunz`toare pentru elaborarea, coordonarea ]i imple-
mentarea programului propriu;
b) s` implice popula\iile afectate, inclusiv comunit`\ile locale, la elaborarea, coordonarea
]i implementarea programului printr-un proces consultativ desf`]urat la nivel local, cu
cooperarea autorit`\ilor locale ]i organiza\iilor neguvernamentale relevante;
c) s` investigheze starea mediului înconjur`tor în zonele afectate pentru a evalua cauzele
]i consecin\ele de]ertific`rii ]i a stabili direc\iile prioritare de ac\iune;
d) s` evalueze, cu participarea popula\iilor afectate, programele anterioare ]i curente în
scopul realiz`rii unei strategii ]i planifica ac\iuni în programul de ac\iune;
e) s` preg`teasc` programele tehnice ]i financiare bazate pe informa\iile ob\inute prin
activit`\ile din paragrafele a) pân` la d) de mai sus; ]i
f) s` preg`teasc` ]i s` utilizeze proceduri ]i elemente de referin\` pentru monitorizarea ]i
evaluarea implement`rii programului.
ARTICOLUL 5
Programe de ac\iune subregionale, regionale ]i în colaborare
1. |`rile Parte afectate din regiune, în acord cu articolele 11 ]i 12 din Conven\ie, pot s`
preg`teasc` ]i s` implementeze programe subregionale ]i/sau regionale de ac\iune pentru a
completa ]i cre]te eficacitatea ]i eficien\a programelor na\ionale de ac\iune. Dou` sau mai
multe \`ri Parte afectate din regiune pot s` cad` de acord, în mod similar, pentru a elabora
program de ac\iune comun între dou` sau mai multe p`r\i.
2. Asemenea programe pot fi preg`tite ]i implementate în colaborare cu alte \`ri Parte sau
regiuni. Obiectivul unei astfel de colabor`ri ar fi s` asigure un mediu interna\ional favorabil
]i s` faciliteze suportul financiar ]i/sau tehnic ori alte forme de asisten\` pentru a aborda mai
eficient problemele privind seceta ]i de]ertificarea la diferite niveluri.
3. Prevederile articolelor 3 ]i 4 se vor aplica, mutatis mutandis, la preg`tirea ]i implemen-
tarea programelor de ac\iune subregionale, regionale ]i comune. În plus, asemenea programe
pot s` presupun` realizarea de cercet`ri ]i activit`\i de dezvoltare privind anumite ecosisteme
din zonele afectate.
4. La preg`tirea ]i implementarea programelor de ac\iune subregionale, regionale ]i comu-
ne, \`rile Parte afectate din regiune trebuie, în m`sura corespunz`toare:
a) s` identifice, în cooperare cu institu\iile na\ionale, obiectivele na\ionale refe-
ritoare la de]ertificare, care pot s` fie mai bine îndeplinite prin astfel de programe ]i
activit`\ile relevante care ar putea fi efectiv executate prin ele;
b) s` evalueze capacit`\ile ]i activit`\ile opera\ionale ale institu\iilor, regionale,
subregionale ]i na\ionale;
c) s` evalueze programele existente în leg`tur` cu de]ertificarea între \`rile Parte
din regiune ]i rela\iile lor cu programele na\ionale de ac\iune; ]i

d) s` ac\ioneze pentru coordonarea programelor de ac\iune subregionale, regio-

nale ]i comune, dup` caz, stabilirea de comitete de coordonare, constituite din repre-
zentan\i ai fiec`rei \ar` Parte afectat`, cu misiunea de a analiza progresele realizate în
combaterea de]ertific`rii, de a armoniza programele na\ionale de ac\iune, de a face
recomand`ri la diferite faze de preg`tire ]i implementare a programelor de ac\iune sub-
regionale, regionale ]i comune, ca ]i de a ac\iona ca puncte focale pentru promovarea
]i coordonarea cooper`rii tehnice în conformitate cu articolele 16 pân` la 19 din
Conven\ie.
ARTICOLUL 6
Cooperarea tehnic`, ]tiin\ific` ]i tehnologic`
{n conformitate cu obiectivul ]i principiile Conven\iei, \`rile Parte din aceast` regiune trebuie,
individual sau în cooperare:
a) s` promoveze înt`rirea re\elei de cooperare ]tiin\ific` ]i tehnic`, de monitorizare a
indicatorilor ]i a sistemelor de informare la toate nivelurile, ca ]i integrarea lor, dup` caz, în
sistemele globale de informare; ]i
b) s` promoveze elaborarea, adaptarea ]i transferul de tehnologii relevante existente ]i noi
tehnologii mediogene în interiorul ]i în afara regiunii.
ARTICOLUL 7
Resurse ]i mecanisme financiare
{n conformitate cu obiectivul ]i principiile Conven\iei, \`rile Parte din aceast` regiune trebuie,
individual sau în cooperare:
a) s` adopte m`suri pentru ra\ionalizarea ]i înt`rirea mecanismelor pentru atragerea de
fonduri prin investi\ii publice ]i private, cu scopul de a realiza activit`\i concrete în ac\iunea
de combatere a degrad`rii terenurilor ]i de]ertific`rii ]i diminuare a efectelor secetei;
b) s` identifice cerin\ele cooper`rii interna\ionale în sus\inerea eforturilor na\ionale, prin
crearea, în special, a unui mediu favorabil pentru investi\ii ]i încurajarea politicilor de inves-
ti\ii ]i a unei abord`ri integrate pentru combaterea efectiv` a de]ertific`rii, inclusiv
identificarea timpurie a problemelor cauzate de acest proces;
c) s` caute participarea partenerilor bilaterali ]i/sau multilaterali ]i a institu\iilor de coope-
rare financiar` cu scopul de a asigura implementarea Conven\iei, inclusiv activit`\ile progra-
mului care au în vedere cerin\ele specifice ale \`rilor Parte afectate din regiune; ]i
d) evaluarea impactului posibil al articolului 2(a) privind implementarea articolelor 6, 13
]i 20 ]i alte prevederi ale Conven\ie în leg`tur` cu acestea.
ARTICOLUL 8
Cadrul institu\ional
1. Pentru a traduce în practic` aceast` anex`, \`rile Parte din aceast` regiune trebuie:
a) s` instituie ]i/sau s` înt`reasc` puncte focale na\ionale pentru a coordona ac\iunea
de a combate de]ertificarea ]i/sau de a diminua efectele secetei; ]i
b) s` ia în considerare, în m`sura corespunz`toare, mecanismele de a înt`ri coope-
rarea regional`.
2. Secretariatul Permanent poate, la solicitarea \`rile Parte din regiune ]i conform articolului
23 din Conven\ie, s` faciliteze convocarea întâlnirilor de coordonare în regiune prin:
a) asigurarea îndrum`rii privind organizarea aranjamentelor de coordonare efectiv`,
de cunoa]tere a experien\ei altor asemenea aranjamente; ]i
b) s` furnizeze alte informa\ii care pot fi relevante la stabilirea sau îmbun`t`\irea
proceselor de coordonare.


753

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

753

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Autoevaluarea Capacit`\ii Na\ionale

pentru Managementul Global al Mediului

Raport de evaluare tematic`

Acest Raport nu reprezint` pozi\ii oficiale;

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

ASAS - Academia de Stiin\e Agricole ]i Silvice

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

Capitolul 2 Stadiul actual al aplic`rii UNCCD in România 14

Capitolul 3 Evaluarea capacit`\ii României de a r`spunde 52

Capitolul 4 Analiza detaliat` a capacit`\ii României [n raport 62

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

1.1. Conven\ia privind Combaterea De]ertific`rii

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

1.1.1. România - amploarea fenomenelor de secet`,

1.1.2. Contextul Implement`rii UNCCD

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

1.2. Descrierea proiectului NCSA

A utoevaluarea capacit`\ii de implementare a UNCCD se realizeaz` [n cadrul proiectului

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

- Institutul pentru }tiin\a Solului ]i Agrochimie

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

VI. Preg`tirea raportului comun de evaluare

1.3. Definirea ]i caracterizarea capacit`\ii

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

- definirea clar` a atribu\iilor organiza\iilor implicate,

1.4. Metodologia de lucru [n cadrul proiectului

Pentru colectarea de informa\ii pertinente de la [ntregul spectru de beneficiari ai

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

politicilor, strategiilor ]i programelor (aplicarea legisla\iei, mobilizarea ]i gestionarea resur-

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

2.1. Cerin\ele pentru implementarea Conven\iei

Parlamentul României a ratificat Conven\ia Na\iunilor Unite cu privire la Combaterea

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

Realizarea ]i implementarea z Integrarea obiectivelor CCD [n strategiile de dezvoltare durabil` na\ional` ]i

Crearea unui mediu favorabil la z Crearea cadrului legislativ specific

Coordonarea activit`\ilor la nivel z Crearea cadrului pentru realizarea de parteneriate

Suportul ]tiin\ific ]i tehnic pentru z Cooperare ]i dezvoltare institu\ional` [n cercetare-dezvoltare, transfer

Mobilizarea resurselor financiare z Alocarea de resurse interne

Cre]terea capacit`\ii de z Instrumente de verificare

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

2.2. Cadrul legislativ, institu\ional ]i strategii/politici

Textul de baz` al Conven\iei Na\iunilor Unite

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

Regia Na\ional` a P`durilor "Romsilva" (]i/prin direc\iile silvice jude\ene) - responsabil` cu

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

Textul de baz` al Conven\iei Na\iunilor Unite

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

Textul de baz` al Conven\iei Na\iunilor Unite

de evaluare ]i observare sistematic` (inclusiv a

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

Reglement`ri [n sistemul educa\ional, care r`spund prevederilor conven\iei, prin crearea de

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

Comitetul Na\ional pentru Combaterea Secetei, De]ertific`rii ]i Degrad`rii Terenurilor -

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

Textul de baz` al Conven\iei Na\iunilor Unite Cerin\e rezultate din

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

Comitetul Na\ional pentru Combaterea Secetei, De]ertific`rii ]i Degrad`rii Terenurilor -

Raport de evaluare tematic` privind implementarea

Consiliile jude\ene ]i locale - avizeaz` studii, prognoze programe de dezvoltare economico-