Sunteți pe pagina 1din 3

Joacă-te pur şi simplu

nu uita: drumul către prieteni nu este de

pământ, de aer, sau de apă, ci de

Azi vei fi mai vesel! Şi

JOC.

„ Copilul râde: iubirea şi-nţelepciunea mea e JOCUL. Tânărul cântă: jocul şi-nţelepciunea mea-i IUBIREA. Bătrânul tace: jocul şi iubirea mea-i ÎNŢELEPCIUNEA.”

(L. Blaga - „Trei feţe”)

mea-i ÎNŢELEPCIUNEA.” (L. Blaga - „Trei feţe”) 1. COŞULEŢUL RUPT Copiii stau pe scăunelele aranjate în

1. COŞULEŢUL RUPT

Copiii stau pe scăunelele aranjate în cerc. Conducătorul jocului stă în mijloc. Fiecare copil îşi alege numele unui fruct pe care îl anunţă grupului. Conducătorul, mişcându-se în cerc, trece prin faţa scaunelor şi spune, de exemplu: „Mă duc la piaţă să cumpăr şi să pun în coşuleţ un măr.” Copilul care a ales să fie măr se ridică şi porneşte după conducător, care-şi urmează permanent mersul în cerc. Conducătorul spune iar: „Mă duc la piaţă să cumpăr şi să pun în coşuleţ o pară”. Copilul care este „pară” se ridică şi se aşează în spatele copilului care este „măr”. Jocul continuă astfel, până când conducătorul exclamă brusc: „S-a rupt coşuleţul!” La aceste cuvinte, fiecare copil, inclusiv conducătorul jocului, se repede să ocupe un scaun. Dar pentru că în cerc există un scaun mai puţin şi iniţial toate scaunele erau ocupate de „fructe”,nefiind nici un loc liber pentru copilul din mijloc, desigur că un copil va rămâne în picioare. El va deveni noul conducător al jocului. Se pot înlocui, în funcţie de obiectivele urmărite, numele de fructe cu nume de legume, jucării, plante, animale etc.

de fructe cu nume de legume, jucării, plante, animale etc. 2. FLORĂREASA Un copil îndeplineşte rolul

2. FLORĂREASA

de legume, jucării, plante, animale etc. 2. FLORĂREASA Un copil îndeplineşte rolul de „florăreasă”, iar

Un copil îndeplineşte rolul de „florăreasă”, iar „cumpărătorii” sunt doi copii aleşi prin tragere la sorţi cu bileţele. Copiii (florile), stau pe scăunele în semicerc sau turceşte pe covor. Florăreasa împreună cu conducătorul jocului, dau nume de flori copiilor, fără să audă cumpărătorii, de exemplu: trandafir, lalea, ghiocel, crizantemă, garoafă etc.

La semnalul de începere a jocului (o jucărie muzicală, sonerie), „cumpărătorii” vin pe rând, sărind într-un picior până în faţa copiilor, îl salută pe „vânzător” şi îl roagă să le vândă o floare căreia îi spune numele. La auzul numelui, „floarea” trece în spatele „cumpărătorului”. Al doilea cumpărător procedează la fel şi jocul continuă până când sunt cumpărate toate florile. La sfârşitul jocului, cei doi „cumpărători” se aşează faţă în faţă, având între ei trasă o linie. În spatele lor, se prind de mijloc copiii „flori”. Câştigă echipa care reuşeşte să o tragă pe cealaltă peste linie.

3. CASĂ, CĂSUŢĂ, CINE LOCUIEŞTE AICI? Acest joc se poate desfăşura în sala de grupă sau în curte. Fiecare jucător (nu mai mulţi de 6) îşi aşează scăunelul unde doreşte în spaţiul destinat jocului. Conducătorul jocului bate la uşa unei „căsuţe” şi întreabă: „Casă, căsuţă, cine locuieşte aici?”. Copilul răspunde: „Eu, Gabriel!” Întrebările continuă despre: familie, preocupări, prieteni, vecini, jocuri preferate etc. În final, copilul este întrebat dacă nu cunoaşte o fetiţă pe nume de ex.: Maria. Răspunsul este afirmativ şi pornesc împreună la altă casă. Jocul se continuă până sunt vizitate toate căsuţele. Conducătorul jocului îi avertizează că „Vine ploaia!”. Toţi copiii aleargă la căsuţele lor. Câştigă copiii care au răspuns repede şi corect la toate întrebările. VARIANTĂ: jucătorii legaţi la ochi şi aşezaţi într-un colţ al grupei trebuie să ajungă la căsuţa lor. Conducătorul jocului îi dirijează prin comenzi ferme: bătăi din palme, numărători, sau „la dreapta”, „la stânga”, „tot înainte” etc. Câştigă copilul care a ajuns primul la căsuţa lui.

etc. Câştigă copilul care a ajuns primul la căsuţa lui. 4. UNDE EŞTI, CHIMIŢĂ? Copiii sunt

4. UNDE EŞTI, CHIMIŢĂ? Copiii sunt aşezaţi în formaţie de cerc, cu faţa spre centru, ţinându-se de mâini. În mijlocul cercului se află doi copii, legaţi la ochi. Unul este Chimiţă şi are în mână un clopoţel, celălalt este „copilul curios”. La semnalul de începere a jocului, „copilul curios” întreabă:

„unde esti, Chimiţă?” Acesta răspunde: „aici!”, sunând din clopoţel. „Copilul curios” se îndreaptă spre locul de unde a auzit clopoţelul, încercând să-l prindă pe „Chimiţă”, care trebuie să se deplaseze în cerc. Dacă Chimiţă este prins într-un minut, ei trec în cerc şi se aleg alţi doi copii care continuă jocul; dacă nu este prins, jocul continuă în aceeaşi formaţie, până când Chimiţă este prins.

care continuă jocul; dacă nu este prins, jocul continuă în aceeaşi formaţie, până când Chimiţă este

5. CE VREI SĂ FII: SOARELE SAU LUNA? Copiii, aranjaţi unul după altul, se ţin de mâini, formând un lanţ. Doi copiii, Soarele şi Luna, se ţin de mână făcând un pod. Fiecare copil care vrea să treacă pe sub pod este oprit şi întrebat la ureche: „ce vrei să fii: Soarele sau Luna?” Astfel, copiii se grupează după preferinţă, fără să ştie opţiunea celorlalţi, în spatele Soarelui sau Lunii. La finalul jocului, cei doi copii îşi aşează medalioanele în piept ca semne distincte- Soarele şi Luna. Se formează două cercuri. Se numără partenerii de joc pentru a se stabili astrul cel mai iubit, apoi aleargă în cerc până la comanda „Stop!” Jocul se repetă la solicitarea copiilor, putându-se schimba numele personajelor principale: Greiere-Furnică, Ziua-Noaptea, Cer- Pământ etc.

Greiere-Furnică, Ziua-Noaptea, Cer- Pământ etc. 6. CINE MUNCEŞTE? ( joc de mimă) Potrivit cunoştinţelor

6. CINE MUNCEŞTE?( joc de mimă) Potrivit cunoştinţelor lor şi posibilităţilor de mimare, fiecare copil îşi va alege o meserie pe care vrea s-o reprezinte (şofer, violonist, pianist, croitor, pictor, bucătar) La semnalul conducătorului jocului: „ începem lucrul”, fiecare copil va mima meseria aleasă. La un moment dat, conducătorul întrerupe activitatea prin diferite indicaţii. De exemplu: „pictorii dorm!”. Atunci, toţi pictorii întrerup activitatea şi se prefac că dorm. Alte comenzi care pot fi date: „croitorii fac gimnastică!”, „bucătarii vin la mine!” etc. Jucătorii care se încurcă sunt scoşi din joc.

„croitorii fac gimnastică!”, „bucătarii vin la mine!” etc. Jucătorii care se încurcă sunt scoşi din joc.