UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I ADMINISTRAREA AFACERILOR POLITICI SI STRATEGII DE MARKETING

Modelarea deciziei financiare i de gestiune (proiect laborator)

Braov 2013

CUPRINS

Aplicaia 1. Programarea liniar (Linear Programming) ....................................................................... 3 Aplicaia 2. Programarea liniar (Linear Programming) ....................................................................... 5 Aplicaia 3. Problema de transport (Transportation) ............................................................................... 7 Aplicaia 4. Problema repartizrii (Assignment) .................................................................................... 10 Aplicatia 5. Problema de programare liniara booleana (Integer Programming) .................................. 12 Aplicatia 6. Problema drumuri in grafuri (Networks) ............................................................................ 14 Aplicaia 7. Problema deciziei (Decision Anaysis) ................................................................................. 16 Aplicaia 8. Problema drumului critic (Project Management) .............................................................. 18 Aplicatia 9. Gestiunea personalului (Integer Programing) ................................................................... 19 Aplicatia 10. Problema Integer Programing .......................................................................................... 21

Aplicaia 1. Programarea liniar (Linear Programming) Societatea Alex Star realizeaza 3 tipuri diferite de compoturi de fructe. Se cunosc timpii necesari operaiilor n minute, beneficiile realizate pe fiecare unitate de produs, timpii disponibili pentru fiecare operaie n ore:

Produsul

Spalarea fructelor

Sortarea fructelor

Preparare a siropului de zahar

Punerea fructelor borcane turnarea siropului

Tratarea in termica si (conservare)

Profit (lei)

Compot de visine Compot de piersici Compot de caise Disponibil

10

15

25

90

15

12

23

11

75

12

11

10

20

13

80

10

80 h

70 h

90 h

70 h

120 h

Cererea impune ca sortimentul de compot de piersici s reprezinte cel puin 40% din producie, iar sortimentul de compot de visine cel mult 30% din producie. S se determine programul optim de fabricaie.

Rezolvare: Variabile: x1 = cantitatea de produse din sortimentul de compot de visine x2 = cantitatea de produse din sortimentul de compot de piersici x3 = cantitatea de produse din sortimentul de compot de caise [max]f (x1,x2,x3) = 15x1+12x2+10x3 Restricii: 1) 10x1+8x2+11x3 4800 3

2) 15x1+12x2+10x3 4200 3) 25x1+23x2+20x3 6300 4) 8x1+11x2+13x3 4200 5) 90x1+75x2+80x3 7200 40/100(x1+x2+x3) x2 => 2x1+2x2-5x2+2x3 0 => 6) 2x1-3x2+2x3 0 x1 30/100(x1+x2+x3) => 10x1 3x1+3x2+3x3 => 7) -7 x1+3x2+3x3 0 x1, x2, x3 0 Se introduc datele n QM i obinem :

Pentru a obtine profit maxim compania va produce 51 de borcane de compot de visine si 34 de borcane compot de piersici obtinand un profit maxim de 1 182 lei.

Aplicaia 2. Programarea liniar (Linear Programming) Compania UV Furniture trebuie s rspund unei cereri de 400 de scaune din lemn masiv, ealonata pe o perioad de 5 luni. La nceputul fiecrei luni, compania se poate aproviziona cu orice cantitate de scaune la un pre ce variaz de la o lun la alta. Luna Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Cerere 50 75 125 150 100 Pre unitar(lei) 200 210 250 220 230

S se defineasc un model pentru politica optim de aprovizionare a societii, astfel nct toate cererile s fie satisfcute tiind c n stoc se gsesc la nceputul primei luni 30 uniti din perioad anterioar capacitatea maxim a depozitului e 160 uniti, iar la sfritul ultimei luni, toate produsele sunt vndute.

Rezolvare: Variabile: x1 = cantitatea de produse (scaune) cu care m aprovizionez n ianuarie x2 = cantitatea de produse (scaune) cu care m aprovizionez n februarie x3 = cantitatea de produse (scaune) cu care m aprovizionez n martie x4 = cantitatea de produse (scaune) cu care m aprovizionez n aprilie x5 = cantitatea de produse (scaune) cu care m aprovizionez n mai Z = gradul de satisfacere simultan a obiectivelor [min]f (x1,x2,x3,x4,x5 ) = 200x1+210x2+250x3+220x4+230x5 Restricii : 5030+x1160 => 1) x1 20 2) x1 130 7530+x1-50+x2 160 => 75x1-20+x2160=> 3) x1+x295 4) x1+x2180 5

125x1-20+x2-75+x3160 =>125x1+x2-95+x3160=> 5) x1+x2+x3220 6) x1+x2+x3255 150x1+x2+x3-220+x4160 =>370x1+x2+x3+x4380 => 7) x1+x2+x3+x4370 8) x1+x2+x3+x4380 x1+x2+x3+x4-370+x5=100 => 9) x1+x2+x3+x4+x5=470 Introducem datele in QM si obtinem:

n funcie de rezultatele obinute n QM putem spune c cea mai bun politic optim de aprovizionare este aceea cu costul minim de 102 400 lei.

Aplicaia 3. -- Problema de transport (Transportation) Societatea Hexadome care fabrica cupole metalice dispune de 4 centre de productie localizate in urmatoarele orase: Bucuresti, Iasi, Timisoara si Arad. Firma expediaza produsele in cele 5 centre regionale de distributie localizate in: Cluj, Suceava, Constanta, Bacau si Brasov. Capacitile de producie ale celor 4 centre sunt: Centre Bucuresti Iasi Timisoara Arad Capaciti de producie(uniti) 800 550 400 250

Cererea pentru produsele firmei n centrele de distribuie, este: Centre distribuie Cluj Suceava Constanta Bacau Brasov 470 530 300 150 550 de Cerere(uniti)

Costurile unitare (lei) de transport sunt: Cluj Bucuresti Iasi Timisoara Arad Necesar(ce rere) Se cere stabilirea unui plan de transport, astfel nct costul transportului s fie minim. 25 17 14 12 470 Suceava 30 9 29 31 530 Constanta 10 31 27 28 300 Bacau 20 10 25 27 150 Brasov 15 23 20 22 550 Disponibil 800 550 400 250 1450

Rezolvare : Variabile: XBCJ = cantitatea de produse transportate de la Bucuresti la Cluj XBSV = cantitatea de produse transportate de la Bucuresti la Suceava XBCT = cantitatea de produse transportate de la Bucuresti la Constanta XBBC = cantitatea de produse transportate de la Bucuresti la Bacau XBBV = cantitatea de produse transportate de la Bucuresti la Brasov XISCJ = cantitatea de produse transportate de la Iasi la Cluj XISSV = cantitatea de produse transportate de la Iasi la Suceava XISCT = cantitatea de produse transportate de la Iasi la Constanta XISBC = cantitatea de produse transportate de la Iasi la Bacau XISBV = cantitatea de produse transportate de la Iasi la Brasov XTMCJ = cantitatea de produse transportate de la Timisoara la Cluj XTMSV = cantitatea de produse transportate de la Timisoara la Suceava XTMCT = cantitatea de produse transportate de la Timisoara la Constanta XTMBC = cantitatea de produse transportate de la Timisoara la Bacau XTMBV = cantitatea de produse transportate de la Timisoara la Brasov XARCJ = cantitatea de produse transportate de la Arad la Cluj XARSV = cantitatea de produse transportate de la Arad la Suceava XARCT = cantitatea de produse transportate de la Arad la Constanta XARBC = cantitatea de produse transportate de la Arad la Bacau XARBV = cantitatea de produse transportate de la Arad la Brasov Funcia obiectiv: [min] Z = 25XBCJ+30XBSV+10XBCT+20XBBC+15XBBV+.+27XARBC+22XARBV Restricii : XBCJ+XBSV+XBCT+XBBC+XBBV = 800 XISCJ+XISSV+XISCT+XISBC+XISBV = 550 XTMCJ+XTMSV+XTMCT+XTMBC+XTMBV = 400 XARCJ+XARSV+XARCT+XARBC+XARBV = 250 XBCJ+XISCJ+XTMCJ+XARCJ = 470 XBSV+XISSV+XTMSV+XARSV = 530 XBCT+XISCT+XTMCT+XARCT = 300 8

XBBC+XISBC+XTMBC+XARBC = 150 XBBV+XISBV+XTMBV+XARBV = 550 Se introduc datele n QM i obinem:

Soluia rezultat din QM ne-a oferit un cost minim al transportului de 25 800 lei.

Aplicaia 4. Problema repartizrii (Assignment) Compania de transport persoane Codreanu efectueaza curse zilnice intre Botosani si Bacau dup orarul:

Botosani---Bacau Cursa BT-BC1 BT-BC2 BT-BC3 BT-BC4 BT-BC5 BT-BC6 Plecare 6:30 7:00 10:00 14:00 19:10 21:00 Sosire 9:45 10:20 14:30 17:15 22:00 24:00

Bacau---Botosani Cursa BC-BT1 BC-BT2 BC-BT3 BC-BT4 BC-BT5 BC-BT6 Plecare 24:30 1:40 2:15 3:10 13:15 23:50 Sosire 3:50 5:00 6:00 6:30 16:45 2:45

Soferul trebuie s se odihneasc cel puin 2 ore ntre curse. Cutai perechile de curse pentru care timpul total de staionare ntr-o autogara straina este redus la minimum. Soferilor li se poate fixa baz att n Botosani ct i n Bacau. Pentru fiecare cursa, soferul va fi repartizat la baz care face posibil obinerea unui timp minim de staionare. Rezolvare: 30 min = 0.5 15 min = 0.25 45 min = 0.75 Pentru nceput fixm baza n Botosani (plecare din Botosani i sosire n Bacau) i avem: Cursa BT-BC1 BT-BC2 BT-BC3 BT-BC4 BT-BC5 BT-BC6 BC-BT1 14.75 14.16 10 7.25 2.5 0.5 BC-BT2 15.91 15.33 11.16 8.41 3.66 1.66 BC-BT3 16.5 15.75 11.75 9.00 4.25 2.25 BC-BT4 17.41 16.83 12.66 9.91 5.16 3.16 BC-BT5 3.5 2.91 22.75 20 15.25 13.25 BC-BT6 14.08 13.5 9.33 6.08 1.83 23.83

10

Fixm baza n Bacau (plecare din Bacau i sosire n Botosani): Cursa BT-BC1 BT-BC2 BT-BC3 BT-BC4 BT-BC5 BT-BC6 BC-BT1 2.66 1.5 0.5 24 13.75 3.75 BC-BT2 3.16 2 1 0.5 14.41 4.25 BC-BT3 6.16 5 4 3.5 17.25 7.25 BC-BT4 10.16 9 8 7.5 21.25 11.25 BC-BT5 15.20 14.16 13.16 12.66 2.41 16.41 BC-BT6 17.33 16 15 14.5 4.25 18.25

Suprapunem cele dou tabele i obinem 2 curse combinate cu baza la Botosani i patru curse cu baza la Bacau: Baza in Botosani: < BT-BC4> < BC-BT6> < BT-BC6> < BC-BT4> Baza in Bacau: <BC-BT1> <BT-BC1> <BC-BT2> <BT-BC2> <BC-BT3> <BT-BC3> <BC-BT5> <BT-BC5> Cursa BT-BC1 BT-BC2 BT-BC3 BT-BC4 BT-BC5 BT-BC6 BC-BT1 2.66 14.16 10 7.25 2.5 3.75 BC-BT2 3.16 2 11.16 8.41 3.66 1.66 BC-BT3 6.16 5 4 3.5 4.25 2.25 BC-BT4 10.16 9 8 7.5 5.16 3.16 BC-BT5 3.5 2.91 13.16 12.66 2.41 13.25 BC-BT6 14.08 13.5 9.33 6.08 4.25 18.25

11

Introducem n QM datele din tabelul 3 i obinem:

Aplicatia 5. Problema de programare liniara booleana (Integer Programming) Primaria Municipiului Brasov pentru anul 2013 are posibilitatea de a alege un model investitional, alcatuit din 5 proiecte (Proiectul 1 presupune construirea unui Mall, Proiectul 2 se referea la amenajarea unui parc in cartierul Astra, Proiectul 3 presupune amenajarea unei zone de promenada in zona Racadau, Proiectul 4 se refera la construirea Bazinului Olimpic si Proiectul 5 presupune construirea unui camin pentru oamenii fara adapost). Pentru realizarea modelului investitional Primaria Mun. Brasov a alocat o suma de 2000 milioane lei. Beneficiul rezultat din realizarea proiectelor este:

Proiectul 1 Beneficiu (mil. lei) Cost (mil. lei) 500 900

Proiectul 2 200 300

Proiectul 3 250 500

Proiectul 4 350 1200

Proiectul 5 300 900

Ipoteze: a) Alegerea priectului 4 implica implica alegerea a cel putin 2 dintre proiectele 1, 2 si 3 b) Proiectul 5 si Proiectul 4 nu se pot realiza in acelasi timp. c) Fiecare proiect se poate realiza o singura data. Formulati modelul care conduce la un beneficiu maxim si det solutia optima utilizand programul software QM.

Rezolvare: Variabile: x1 = 1, dac se executa proiectul 1 0, dac nu se executa priectul 1 12

x2 = x3 = x4 = x5 =

1, dac se executa proiectul 2 0, dac nu se executa priectul 2 1, dac se executa proiectul 3 0, dac nu se executa priectul 3 1, dac se executa proiectul 4 0, dac nu se executa priectul 4 1, dac se executa proiectul 5 0, dac nu se executa priectul 5

Z[max] = 500x1+200x2+250x3+350x4+300x5 Restrictii: 900x1+300x2+500x3+1200x4+900x5 2000 2x4 x1+x2+x3 => x1+x2+x3-2x4 0 x5+x4 1 x1 1 x21 x31 x41 x51 Introducem datele in QM si obtinem:

Se vor realiza proiectele 1, 2 si 3 obtinandu-se un beneficiu de 950 mil. lei.

13

Aplicatia 6. Problema de grafuri (Networks) Compania care a dezvoltat proiectul de Nabucco care presupune aprovizionare cu gaze naturale a tarilor din Uniunea Europeana studiaza posibilitatea de a aproviziona 6 tari: Romania, Turcia, Germania, Austria, Ungaria si Bulgaria din prin punctul de alimentare situat in Turkmenistan. Conditiile tehnice de instalare permit stabilirea unui numar minim de 11 legaturi. Costurile de instalare sunt date de matricea de mai jos si sunt exprimate in mii euro.

Turkmenistan Turcia
Turkmenistan Turcia Bulgaria Romania Ungaria Germania Austria 320 -

Bulgaria
430 250 -

Romania
600 180 . -

Ungaria
-

Germania
-

Austria
-

420 300 -

350 -

500 240 150 -

S se traseze graful asociat, s se rezolve problema i s se traseze arborele soluie.

Bulgaria

Germania

Turkmenistan

Turcia

Ungaria

Romania

Austria

14

Introducem datele in QM si obtinem:

Arborele soluie:

Bulgaria

Germania

Turkmenistan

Turcia

Ungaria

Romania

Austria

15

Aplicaia 7. -- Problema deciziei (Decision Anaysis) Institutul Cantacuzino din Bucuresti are trei alternative pentru dezvoltarea vaccinului antigripal prin: extinderea capacitii de producie, construirea unei noi fabrici sau subcontractarea unor capaciti de producie de la ali productori de vacciunuri. Analiza de marketing a identificat urmtoarele stri ale naturii: cerere mare datorat unei rate ridicate de acceptarea a vacciunului pe pia, o cerere moderat, o cerere mic, esec total. S-au evaluat consecinele economice (profit sau pierdere) pentru fiecare strategie n funcie de cererea de pe piata. S1 Cerere mare A1 Extindere A2 Consructie nou A3 Subcontractare 480 340 -300 -600 500 250 -800 -1500 380 S2 Cerere moderat 170 S3 Cerere mic -600 S4 Cerere zero -1200

Rezolvare : Introducem datele n QM si obtinem:

In functie de rezultatele din QM, realizam un clasament:

16

EMV Extindere Construcie nou Subcontractare 2 3 1

Rowmin 2 3 1

Rowmax 3 1 2

Hurwicz 2 3 1

Din clasamentul realizat cu ajutorul metodei lui Hurwicz rezultatul este indecis, i apelm la criteriul lui Savage prin matricea regretelor i obinem:

Cerere mare Extindere Consructie nou Subcontractare 20 120 0

Cerere moderat 170 90

Cerere mic 300 500

Cerere zero 600 900 600 900

20

n funcie de aceste rezultate putem spune c cea mai avantajoas metod este subcontractarea.

17

Aplicaia 8. -- Problema drumului critic (Project Management) Compania SC Siemens SA are sediu de birouri doar in Brasov si doreste sa deschida birouri noi in Bucuresti. In acest scop o parte din personalul din Brasov se va muta la Bucuresti si se va angaja personal nou. In timp ce economistii trebuie sa se ocupe de partea financiara a afacerii, arhitectii trebuie sa se ocupe de proiectarea interioarelor. Anumite parti ale proiectului nu pot incepe pana altele nu sunt terminate. De exemplu, nu pot fi amenajate birourile daca acestea nu au fost proiectate, sau nu se poate angaja personal pana nu se stabileste personalul necesar. In tabelul de mai jos sunt prezentate activitatile din care este alcatuit proiectul.

Activitate A B C D E F G H I J

Descriere Selectarea birourilor Stabilirea planului de organizare si a celui finaciar Determinarea personalului necesar Proiectarea interioarelor Amenajarea birourilor Selectarea personalului care se va muta Angajarea de personal nou Mutarea propriu-zisa Stabilirea realatiilor cu noi parteneri din Bucuresti Instruirea personalului

Activitati precedente B A, C D C F F B H, E, G

Durata de realizarea (in zile) 3 5 3 4 8 2 4 2 5 3

Sa se traseze graful asociat proiectului de deschiderea a birourilor Siemens in Bucuresti.

A J B C D E H

G I

18

Introducem datele in QM si obtinem:

Aplicatia 9. Gestiunea personalului (Integer Programing) Restaurantul Aro Palace este deschis in fiecare zi (7 zile pe saptamana). Din experientele anterioare managerul restaurantului apreciaza ca numarul de angajati necesar pentru o buna servire a clientilor variaza in functie de ziua din saptamana astfel:
Ziua Nr1. angajati Luni 12 Marti 15 Miecuri 16 Joi 16 Vineri 20 Sambata 21 Duminica 19

Fiecare angajat dupa 5 zile de lucru consecutive beneficiaza de doua zile de odihna. Acest model se repeta. Sa se determine numarul optim de angajati ai restaurantului Aro Palace.

Rezolvare: Variabile: x1= nr. de angajati care incep serviciul luni x2= nr. de angajati care incep serviciul marti x3= nr. de angajati care incep serviciul miercuri x4= nr. de angajati care incep serviciul joi x5 = nr. de angajati care incep serviciul vineri 19

x6 = nr. de angajati care incep serviciul sambata x7= nr. de angajati care incep serviciul duminica Z[min] = x1+x2+x3+x4+x5+x6+x7 Restrictii: x1+x4+x5+x6+x712 x1+x2+x5+x6+x715 x1+x2+x3+x6+x716 x1+x2+x3+x4+x716 x1+x2+x3+x4+x520 x6+x2+x3+x4+x521 x6+x7+x3+x4+x519 x1, x2, x3, x4, x5, x6 ,x70 Introducem datele in QM si obtinem:

Solutia optima este de 24 de angajati.

20

Aplicatia 10. Problema Integer Programing Oficiul Postal nr. 12 din Brasov are un program de luni pana vinere in intervalul orar 8-19. Bazat pe experienta anterioara necesarul de personal pentru servirea clientilor difera pe parcursul unei zile de lucru astfel:
Perioada orara 7-8 8-9 9-10 10-11 11-12 12-13 13-14 14-15 15-16 16-17 17-18 18-19 19-20 Nr. min de personal necesar 2 2 2 3 4 5 4 5 3 5 4 3 2

Oficiul postal poate avea 2 categorii de angajati: angajati cu full time care lucreaza in doua schimburi, 5 zile pe saptamana. Schimbul 1 lucreaza in intervalul 7 15 si schimbul 2 care lucreaza in intervalul orar 12-20. Angajatii full time au un salariu de 15 lei pe ora. Oficiul Postal mai poate angaja 3 persoane cu program part-time care lucreaza 4 ore consecutive, in fiecare zi. Acesti angajati sunt platiti cu 12 lei pe ora. Construiti modelul care asigura necesarul de personal la un cost minim. Rezolavare: Variabile: x1 = nr de angajati full time care lucreaza schimbul 1 (intervalul orar 7-15) x2 = nr de angajati full time care lucreaza schimbul 2 (intervalul orar 12-20) y1 = nr de angajati part-time care incep lucrul la 7 y2 = nr de angajati part-time care incep lucrul la 8 y3 = nr de angajati part-time care incep lucrul la 9 y4 = nr de angajati part-time care incep lucrul la 10 21

y5 = nr de angajati part-time care incep lucrul la 11 y6 = nr de angajati part-time care incep lucrul la 12 y7 = nr de angajati part-time care incep lucrul la 13 y8 = nr de angajati part-time care incep lucrul la 14 y9 = nr de angajati part-time care incep lucrul la 15 y10 = nr de angajati part-time care incep lucrul la 16 Z[min] = 120x1+120x2+96y1+96y2+96y3+96y4+96y5+96y6+96y7+96y8+96y9+96y10 x1+y1 2 x1+y1+y2 2 x1+y1+y2+y3 2 x1+y1+y2+y3+y4 3 x1+y2+y3+y4+y5 4 x1+y3+y4+y5+y6 5 x1+y4+y5+y6+y7 4 x2+y5+y6+y7+y8 5 x2+y6+y7+y8+y9 3 x2+y7+y8+y9+y10 5 x2+y8+y9+y10 4 x2+y9+y10 3 x2+y10 2 y1+y2+y3+y4+ y5+y6+y7+y8+ y9+y10 3 x1, x2, y1, y2, y3, y4, y5 ,y6, y7, y8, y9, y10 0

22

Introducem datele in QM si obtinem:

Costurile minime de 1128 lei se obtin astfel: Oficiul postal trebuie sa aiba 2 angajati care lucreaza schimbul 1, 5 angajati care lucreaza schimbul 2, 1 angajat part-time care incepe lucrul la 9 si 2 angajati part-time care incep lucrul la 10.

23