1 Implantologie curs 1 Implantologie Orala Introducere Istoric Rationamentul in implantologie Terminologie Definitia implantului oral Istoric Material aloplastic,

implantat in oasele maxilare (sau sub periost) pentru ancorarea elementelor protetice Implant deschis (deosebit de cardiologie, ortopedie) Idee veche de milenii, din dorinta oamenilor de inlocuire a dintilor pierduti (craniu precolumbian cu implant in locul unui incisiv lateral mandibular, acoperit de tartru !) Din sec. XIX exista date concrete despre proceduri implantologice Ringelmann (1824): implante transmucoase in regiunea C superior, fixarea protezei cu fire Au sau cu implantele introduse in alveole Esec supuratie, edem In concluzie implantele sunt proscrise in acea perioada Autori care sistematizeaza istoricul: Sandhaus (1975), Wahl (1985) Sec. XX Hunter si Gillet combat implantele: septice Validare in timp - alternativa la lucrarile mobile Controverse legate de tipuri Dahl anii 50 implant subperiostal Linkow anii 70 implant lama Forme de ac, capsa, radiculara Istoricul procedurilor Fixarea transdentara (transfixarea) Implantul submucos Implantul subperiostal Implantul endoosos Nici unul nu are indicatie absoluta

2 Implantologie curs 1 Transfixare nu perforeaza mucoasa (inchis) Submucos elemente de retentie (capse) Subperiostal (Muller 1937, Dahl, Gershkoff, Goldberg, Ogus, Hammer) nu este ignorat, desi exista multe esecuri Implantul endoosos Mare varietate de forme Greenfield (1913)- Philadelphia implant cavitar din Pt, Ir Strock (1938) implant surub din vitaliu Formiggini, Zepponi, Chercheve, Tramonte, Heinrich, Sandhaus, Branemark Materiale: otel inox, aliaje Cr, Co-Mo, Ti, Ta, Al2O3 Scialom implant ac (trepied), Pruin (strada acelor) Grupul de la Goteborg Branemark Experimentele din anii 60: osteosinteza cu materiale si suruburi din titan Actual: implantul endoosos de forma radiculara (concept exista de peste 25 ani) Implantologia ca stiinta si specialitate Specialitate individuala cu metode si concepte unice Invatarea si perfectionarea in studiu organizat universitar si postuniversitar Industria producatoare promoveaza si literatura pentruautodidacti !! Eroare fundamentala !! Deoarece prognosticul nu este absolut previzibil, planul terapeutic este complex, dupa principiul holistic Respecta principiile protetice conventionale. Nu le modifica, le extinde doar limitele Terapia implantologica nu este indicata oricarui caz (si nu este accesibila economic oricui) Studiul implantologiei cuprinde Studiul de caz diagnosticul Planul terapeutic Designul implantelor Protocoalele chirurgicale Protocoalele protetice Stiinta biomaterialelor, biomecanica Scop => restaurarea formei si functiei normale, confortul estetic, fonatia, sanatatea sistemului stomatognat

3 Implantologie curs 1 => Independent de atrofia si afectiunile existente

Cresterea acceptantei in randul populatiei si al pacientilor Varsta la care se produce edentatia Starea anatomica a crestei edentate Cerintele psihosociale ale pacientului Performante insuficiente ale protezei mobile Interes si incredere crescanda a profesionistilor Varsta pacientului si varsta la care se produce edentatia Imbatranirea populatiei - cresc serviciile adresate varstnicilor (numar si continut) Interesul se comuta de la procedurile nechirurgicale, necostisitoare la lucrarile fixe aplicate pe implante In SUA numarul practicienilor implantologi a crescut de 10 ori pe o perioada de 5 ani Cresterea incidentei edentatiei partiale / totale la varsta medie si tanara) edentatie uniterminala mandibulara Starea anatomica a crestei edentate Resorbtia crestei edentate - interconditionarea apare odata cu teaca radiculara Hertwig a mugurilor, care stimuleaza dezvoltarea osului alveolar. Osul bazal s-a format inainte de dinti. Ulterior modelarea osului alveolar de catre forte de compresiune si tensiune transmise de dinti legea lui Wolff Stimulii produc efect piezoelectric masurabil in cristalele imperfecte de durapatita (din os), mentin forma si trabecularitatea, echilibrul intre resorbtie si apozitie Consecintele edentatiei Scaderea dimensiunilor crestei (latime inaltime) Proeminarea muchiilor, a apofizelor Ingustarea si subtierea mucoasei fixe si sensibilitatea la abrazie Mobilizarea protezelor prin contractia muschilor Cresterea spatiului si a rolului limbii Scaderea controlului neuromuscular Tulburari de fonatie Resorbtia osului bazal (risc fractura patologica)

4 Implantologie curs 1 Tulburari estetice: aspect prognat, stergerea unghiului labiomentonier, accentuarea ridurilor, ingustarea buzelor, aspect de buza superioara lunga, ptoza muschilor, pierderea tonusului, aspect imbatranit Cerintele psihosociale ale pacientului Tulburarile neuropsihologice de intensitate variabila trebuie contracarate Un procent insemnat de pacienti nu se acomodeaza cu protezele mobile viata de relatie sociala afectata adanceste complexul psihologic Dificultate fonetica, masticatorie, mobilizarea protezelor, disconfort Nevoia de retentie a protezei pe camp una din cerintele principale Performante insuficiente ale protezei mobile Eficienta masticatorie se reduce prin scaderea de 5 10 ori a fortelor ocluzale maxime Protezele mobile se pot deplasa cu pana la 10 mm in timpul functiei Procesul se accentueaza in timp Jumatate din pacientii edentati evita multe alimente 17% sustin ca pot mesteca mai bine fara proteze ! Interes si incredere crescanda a profesionistilor Avantajele lucrarilor sustinute de implante Conservarea osului Pozitionarea estetica si functionala a dintilor Asigurarea ocluziei corecte, incarcarea ocluzala directa cu forte ocluzale superioare Mentinerea dimensiunii verticale Ameliorarea stabilitatii si retentiei Performante functionale Reducerea componentelor seilor, placilor Cresterea ratei de succes Avantajele lucrarilor sustinute de implante Produc cresterea densitatii osului prin stimulare functionala Corecteaza DV si profilul Lucrarile nu modifica actiunea muschilor masticatori si ai mimicii Amelioreaza senzatia propioceptiva (20 microni la dintii naturali - 50 la puntile sustinute pe implante 100 la protezele totale)

5 Implantologie curs 1 Ofera longevitate desi rata de succes depinde de o gama larga de factori (lucrarea nu trebuie inlocuita datorita carierii dintilor stalpi etc.) Terminologie Uniformitate pentru eliminarea viciului de comunicare intre producatori medici tehnicieni dentari studenti cercetatori Implantologia orala stiinta despre diagnosticul, designul, insertia, restaurarea si/sau tratamentul structurilor orale autogene sau aloplastice in scopul restaurarii defectelor de contur, confort, functie, estetica, fonatie si sanatate a pacientului edentat partial sau total Protetica implantologica ramura implantologiei care se ocupa de componenta planului general de tratament dinaintea insertiei implantelor si etapa restauratorie ulterioara insertiei implantelor Implantul oral (dentar) biomaterial aloplastic inserat chirurgical in tesuturile dure / moi ale cavitatii orale in scopuri functioanle sau estetice (serveste ca fundatie protetica) Categorii: Endoosoase Subperiostale Substituente osoase Osteointegrare = contact direct intre os vital si suprafata implantului certificabila la o marire de ordinul microscopiei optice Fixare rigida = implant inserat, functional, fara mobilitate decelabila la aplicarea unei forte in directie verticala / orizontala de 1 500 grame Categorii de forma la implante - Forma radiculara Implante de forma radiculara Design = coloana verticala in os. Pot fi netede, filetate, perforate, solide, cavitare sau cu supapa (vented), invelite (coated) sau texturate 2 tipuri principale de design: Cilindrul (press-fit) retentie microscopica si bonding la os, aplicate prin presiune in cavitatea preparata Surubul aplicat prin insurubare, retentie macroscopica pentru fixarea primara Forme combinate

- Forma lama Implante in forma de lama / placa

6 Implantologie curs 1 Design = utilizeaza dimensiunea orizontala a osului ; este plat si ingust in sens vestibulo oral blade vent Colul implantului uneste corpul acestuia cu stalpul oral Este un implant deschis Tipuri de implante (diferite productii)

Componentele implantelor (in ordinea aplicarii) Corpul portiunea aplicata chirurgical in os Surubul de acoperire (faza I) previne la capatul liber al implantului penetrarea tesuturilor moi si detritusurilor Extensia perimucoasa (Faza II) insurubata in portiunea transepiteliala - dezvolta etanseitate tisulara in jurul implantului Stalpul (bont, abutment) portiunea pentru retentia lucrarii protetice poate fi drept / angulat Abutment pentru lucrare protetica fixata prin insurubare cementare

7 Implantologie curs 1 atasamente Componentele implantelor (in ordinea aplicarii)

Componentele implantelor (in ordinea aplicarii)

8 Implantologie curs 1 Surub de acoperire aplicat in abutment pentru protectie intre sedintele de tratament Analogul de transfer transfera pozitia si designul corpului /abutmentului in model Adaptorul de transfer pozitioneaza analogul in amprenta (corpul / abutmentul) Indirect insurubat in corp ramane in gura dupa amprentare (marcaj = fata plana / retentie) Direct se desurubeaza dupa priza, ramane in amprenta (cavitar, rectangular, cu surub intrinsec de fixare in corp)

Analogul de implant replica in model corpul cu portiunea sa retentiva este atasat la adaptorul de transfer Adaptorul face conectarea intre bont si lucrarea protetica (suprastructura) prefabricat sau se toarna Surubul de adaptare fixeaza suprastructura la corp / bont Terminologie Sinonime

9 Implantologie curs 1