Radu Gyr - A mai murit inca unul

A mai murit inca unul cu foamea pe fata, cu ochii de ceata, cu maini ca tutunul. A mai murit inca unul din nemernica gloata care pe rand se gata. Unul cate unul. Trei, sase, opt, zece ... A mai murit un misel. Ce bine de el ca-i liber sa plece! Azi n-o sa-l mai friga n vise de fiere nici trup de muiere si nici mamaliga. Ah, Domnul, prea-bunul, il mangaie foarte. Tovarasi de moarte, poftim inca unul! Lasati-l sa plece! Nu spuneti o vorba! Ne lasa o ciorba si-o paine rece.

Radu Gyr - Balada

Ramas bun, de-acum, fratan de cruce. Vei porni spre tara ta de lut. Eu prin sabiile zarii ma voi duce, Vanturi mari sa-mi iasa la rascruce, sa-mi dea apa lor amara de baut.
1

Daca intr-o zi o sa se vada vultur de argint pe cer lucind, scoate-ti straiul tau de nun din lada, pune-ti zarile la coapsa ca o spada si sa vii la nunta-mi de zapada, n dumineca mea alba de argint. Pajuri negre insa de-or sa sboare, sa-ntelegi ca ochii mi-au furat sa mi-i duca-n stele rotitoare, si ca fruntea mea, rapita-n ghiare, peste varfuri de paduri tot mai rasare, ca un ciob de luna-nsangerat.

Radu Gyr - Balada ucenicului cu ochi albastri

A plecat peste argila, suduind cu foc, biet olar fara noroc, o framnta-n sila. Blidele cu cerbi si ciute, cu lastuni si flori, nu mai rd, ca alteori, prin unghere mute. Nici vioaiele ulcioare zvelte-n brat si gt, nu-l mai bucura, orict le-ar stropi cu soare. -Oale triste si posace, rasfatate ieri, tot ce-am scos din mngieri tandari azi as face. In zadar v-am scris pe fete rasarituri dulci, nu va vrea nici trg, nici blci, trista tinerete. Ma tot duc cu hrburi goale, vin tot mai calic,
2

parc-as duce-n Carul-Mic, sus, prin luna, oale. Supte-s pleoapele nevestii, plozii supti si ei. Bate jalea prin bordei ca un vnt prin trestii. Asa spune, si, de-o parte, oalele tresar, si, ca el, si ele par necajite foarte. -Dragele tatuchii fete, alt olar strain, ni s-a pripasit vecin, cu urzeli sirete. Ratacit de nu stiu unde, Spn, limbut si schiop, ne bea soarele din plop, zarile rotunde. Nu att din lut cuminte isca frumuseti, ct momeste trgoveti fermecnd cuvinte. Are soapte moi ca lna, miere din stiubei, grai cu salbe si cercei, vorba ca fntna. Trgu-ntreg i rde-n cale mesterului spn. Numai eu cu voi ramn, crd pestri de oale. Zice si, oftnd, se pleaca. Mngie-o ulcea, Cte-o oala, ici, colea, cte-un blid mpaca. Sau le ia de jos, n parte, pe genunchi nitel, ca-s si ele, ca si el, necajite foarte.

Radu Gyr - Balada unei nopti de iarna

Crivtul D sfichiuri, nemernic slug, d bici, ticlos vizitiu; nu stiu telegarii s fug ct crivt n mine eu stiu. Ah, sania-ntoarce-o mai iute; ntoarce, buzat faraon. O grea presimtire se-ascute, m-mpunge, turbat scorpion. Din sub, urlndu-si sudalma, mugeste cumplitul boier. Zpezile-alearg de-a valma si noaptea-i tis de hanger. -Stpne, nu stiu ce te-apas, de ce s pornim ndrt ? Plecarm spre trg, nu spre cas, si-i vifor si ger si omt. -Intoarce, nemernic slug, da bici, vizitiu ticlos. Nelinisti se-abat s m sug, cutite m-ajung pnla os. Pun trebilor mele obloane, las dracilor trgul plocon. Ma-ntorc la conac, mi tigane, zoreste, buzat faraon, Din sub, tunndu-si cuvntul, mugeste cumplitul boier. Vifornita musc pmntul, ctea cu msele de fier. -Nu stiu ce te roade, stpne, ntorc spre conac, cum mi-ai spus ; troienele-s tot mai pgne si vntul ne umfl pe sus. -Zoreste, nemernic slug, d bici, ticlos vizitiu. Un glas de venin tot mi-ndrug la curte mai iute s fiu. Ard poate conac si hambare si grajduri, buzat faraon ?
4

Tigane, d bice mai tare, sub coast simt strasnic piron Din sub, zbucnind ca o lav, mugeste cumplitul boier. Cad bicele-n noaptea grozav, nmetii au umerii-n cer. -Stpne, nu-ti ard nici ptule, nici grajduri, nici suri, nici conac. Doar viforul tot nestul e si drumul e lung ct un veac. -Ascult, nemernic slug, auzi, vizitiu ticlos : de nu-mi arde-n noaptea cu glug conacul de sus pn jos, vreo hait de lupi, dup prad, n curte intrnd fr zvon, mi sfrtec tot, si ciread si turm, buzat faraon. Din sub, scrsnind parc lame, mugeste cumplitul boier. Slbatici, cu turturi n coame, lucesc armsarii de ger. -Nu-ti sfsie haita, stpne, nici vite, nici turma de oi. Vreo post de drum mai rmne si-om fi la conac napoi. -Nu-i hait, nemernic slug, nu-s lupi, ticlos vizitiu ; dar dulce, cu ochi ca o rug, muierea acas mi-o stiu. E fraged cum e omtul si-i alb, buzat faraon, si-i tnr si-nalt logoftul si pare la fat cocon. Din sub, strngndu-si sneata, mugeste, cumplitul boier. Ii joac pe toat mustata Sprturi de ciudat giuvaer. -Stpne, pricep ce-ai sub coast, ce crivat te mn-ndrt : subtire si alb nevast si tnr si-nalt logoft Candela
5

Icoana tresare n colt si candela plpie moale. -Scufund-m-n bratele tale, ca iazul albastrele bolti. T;i-s slug la curte, dar ti-s mai rob mtsoaselor gene Lumina mea, ninge-m-alene cu marea ta floare de vis. Afar gem zpezile. Zac sub ele pduri si pmnturi. Uitat ntre noapte si vnturi, se leagn tainic iatac. Icoana din coltul de rai si candela plpie moale. -Vrei apele iazului ? Ia-le . Vrei fagurii stupului ? Ia-i. Tu nu-mi esti nici rob, nici argat, ci eu m plec, treapt nfrnt. Sunt, dragoste, creanga ta sfnt, culege-mi tot rodul bogat. La geam vntul latr piezis si-si scutur albele late. Le tremur dragostea-n brate cum tremur ciuta-n frunzis. Icoana suspin zvcnind si candela plpie moale. -Hulubi ti sunt tainele goale, dar zborul n mini li-l cuprind. Si umerii ti par lstuni ce sus n vzduhul meu joac. Si dragostea noastra-i brdac din care m-mbt cu minuni Uitat ntre veac si zpezi, iatacul n noapte se zbate. Pe gurile lor vinovate alintul aprinde amiezi. Icoana trozneste durut si candela plpie moale. -Iubite, pcatul pocal e, pe care-l sfintim c-un srut. -Iubito, pcatul e crunt, dar boabele lui tmioas ; stpnu-i departe de cas
6

si buzele lacome sunt. Pe zid tese umbra covor, pe geam gheata coase cu acul. Doar ei lumineaz iatacul cu ochii si bratele lor. Icoana se crpa-n ungher, se stinge si candela moale. -Iubito, semn negru de jale, dar tu luminezi ca un cer. -Iubite, icoana s-a spart, la fel, uite, candela spart Vpaia de aur e moart, dar ochii ti flcri mpart Mai mult se cuprind n inel, a dragoste grea sau a team, precum ntr-un codru de-aram ce-i soarbe slbatic n el. S-a stins veghea micii fclii, din colt nu mai plpie moale. -Iubito, d moartea trcoale, dar snii ti-s candele vii. Taci. Crivtul bubuie-n porti ? Tot Crivtul tun pe scar ? De-o fi ca norocul s moar, vom arde-n iubire si morti. In brate se-neac rotund, a patim grea sau a fric, precum ntr-un lac ce-si despic adncul, s-i bea pn-n fund. Brtara -Implnt-ti satrul n us, izbeste, tigane, ce stai ? M-nvrt ca berbecu-n tepus pe crncenul meu jrgai. -Stpne, n-a ars nici conacul, nici lupii n-au smuls nici un miel. -Tigane, ce-ascunde iatacul ? Ce groaznic tain-i n el ? Npraznic, n suba-i zbrlit, blesteam boierul vlvoi. Dihanie pare, rnit, cu blan de vifor si sloi. -Iubite, nu-i crivatu-afar,
7

nu el muge-att de zlud. Scufund-m, neac-m iar n brate, s nu-l mai aud. -Izbeste, tigane, n us sau vrei s te crap ca pe-un ciot ? Vedear-as mai bine cenus si urme de lup peste tot. -Stpne, obrazu-ti catran e si ochii ti rosu otel -Ce-ascunde iatacul, tigane ? Ce groaznic tain-i n el ? Npraznic, n suba-i de gheat, un urs e boierul vlvoi. si joac cumplita sneat, n barb-i stau turturii goi. -Iubito, nu crivtul tun, nu el smulge usa din loc. Cuprinde-m strns cunun, s fim o brtar de foc. -Tigane, sporeste-ti puterea, n teav am plumbi nestui. Imi chem, si n-aude, muierea, mi strig logoftul si nu-i. -Stpne, de tine mi-e groaz, par ochii ti rosu mcel -Tigane, ce tinuie-n paz, ce-ascunde iatacul n el ? Npraznic, n suba-i de-omturi, e crivt boierul vlvoi. Zavoarele zboar n lturi s-arate ce-ascund napoi. Cuprinsi n inelul fierbinte de team sau dragoste grea, cei doi se scufund-nainte n lungul srut care-i bea. -Tigane, stiai ce m-adast, ce clocot m mn-ndrt : subtire si alb nevast si tnr si-nalt logoft -Stpne, oprelistea-i spart, dar nu vd n umbr defel. -Tigane, iatacul meu poart un lup si-o lupoaic n el.
8

Npraznic n suba-i mitoas, pseste boierul vlvoi. Si-nalt sneata si-o las, cu ochii la ei amndoi. Dar ei ochii lor nu-si ridic si-n brate ce nu se desfac a patim grea sau a fric se-neac adnc ca-ntr-un lac. -Tigane, se strng ca-n brtar, asteapt-nclestati s-i omor ; dar nu le dau plumbi ce doboar, _ statuie i las, cum se vor. -Ai mil, stpne, iertare, de spaim se strng n inel -Tigane, d-mi funie tare, iatacul brtri are-n el. Npraznic n suba furtunii, e tunet boierul vlvoi. Tiganul, scncind peste funii, l-ajut cu minile moi. Dar ei stau cuprinsi mai departe, legati la un loc cu frnghii, s ard-n iubire si-n moarte cu brate de candele vii. Statuia Pe unde-a stat bezna ca zatul strluce o noapte de ger. Ce duh prinde vntul cu latul Si-l bag n cusc de fier ? Pe urma vifornitei, suie o lun de rece mrgean. -D-mi ap s ferec statuie, d-mi ap, nevolnic tigan ! -Stpne, ce faci ? Indurare ! Cu lacrimi ciubotele-ti ud. Din sub, boierul rsare mai hd, mai slbatic, mai crud. Dar ei prinsi n brate si-n funii, n noapte trti din iatac, sub gerul de cremene-al lunii, mai goi ca zpezile, tac. In hohot, boierul si strnge sneata cu plumbii pgni :
9

-Bicisnic slug, nu plnge, d-mi auru-ntregii fntni. -Stpne, ti-s straiele ude, cu bocetul meu le-am udat. Boierul nu vede, n-aude, mai crud, mai zlud, mai turbat. In bocete sluga se frnge sub teava ce-amenint crunt, scoboar gleata si plnge si scoate luceafr mrunt. Dar ei, strnsi brtara ntruna, n noapte legati de copac, sub apa ce-ngheat ca luna, mai goi dect apele, tac. Slbatic, cu ochii de snge, boierul mproasc scntei : -Znatic slug, nu plnge, mai toarn smarald peste ei. -Stpne, n jale si-n fiere si strai si ciubote ti scald Boierul tot creste-n durere, Mai aspru, mai aprig, mai nalt. In vaiete robul se-ndoaie, scufund si umple gleti, vrsnd recea lor vlvtaie pe albele, mutele vieti. Dar ei, sclipitoare-mpietrire, n noapte cristale se fac si-adnc nclestati n iubire, mai goi dect stelele, tac. Amarnica noapte de iarn trozneste de ger lucitor. -Tigane, din fulger se toarn statuia pcatului lor. -Stpne, de-acum ia-mi si viata, cu snge s spl ce-ai fcut Boierul si zvrle sneata, mai straniu, mai crncen, mai slut. Cu ghearele, sluga nebun si sfsie zdrente si trup. Lung, rsul boierului sun n ger, ca un urlet de lup. Dar ei, ferecati n lumin,
10

n noapte arznd peste veac, statuie de gheat senin, mai goi dect noptile, tac. In noapte se pierde boierul cu hohot sau urlet buimac Ce demon aprinde tot cerul, hambare si suri si conac ? -Stpne, ard curtile tale, s nu mai rmna vreun ciob, n flcri s-mi curat si jale si trupul nemernic de rob La marea fclie semeat, o clip zvcneste amar statuia de rumen gheat, pcatul arznd n clestar. Dar ei stau ziditi mai departe, adnc scufundati ca-ntr-un lac, si, limpezi n patimi si-n moarte, mai goi ca veciile, tac.

Radu Gyr - Cantec de leagan

Dormi copilul mamii, nani, nani, a plecat si ultimul lastun. Ruginira plopii si tufanii si din temnita ce-i surpa anii nu s-a mai ntors taticul bun. Dormi copilul mamii, toamna plange dezgolindu-si umarul ranit. Cade frunza, cade si se frange, orice frunza-i lacrima de sange si taticul nu a mai venit. Nani, nani, maini de crin plapande, La ferestra pasari plang si ploi. Lupii beznelor ranjesc la pande, Tara-i toata temnite flamande si taticu-i dus de langa noi. Nani, nani, tata nu mai vine,
11

maica sta cu sufletul rapus. Cine sa-ti mai spuie basmul, cine sa-ti sarute pleoapele senine ? Maica plange si taticu-i dus. L-au svarlit n temnita dusmanii pentru sfanta-i lege din strabuni. Or sa-i ninga peste tample anii, sa cresti mare, puiul mamii, nani, Neamul si parintii sa-ti razbuni.

Radu Gyr - Cntec deplin

N-ai lauda de n-ai stii sa blestemi, Surd numai acei care suspina, Azi n-ai iubi de n-ar fi fost sa gemi, De n-ai fi plns, n-ai duce-n ochi lumina. Si daca singur rana nu-ti legai, Cu mna ta n-ai unge rani straine. N-ai jindui dupa frnturi de rai De n-ai purta un ciob de iad in tine. Ca nu te-nalti din praf daca nu cazi Cu fruntea jos, n pulberea amara, Si daca-nvii n cntecul de azi E ca mureai n lacrima de-aseara.

Radu Gyr - Colind

A venit si-aici Craciunul Sa ne mangaie surghiunul. Cade alba nea Peste viata mea. Peste suflet ninge. Cade alba nea
12

Peste viata mea Care-aici se stinge. Tremura albastre stele Peste lacrimile mele. Dumnezeu de sus In inimi ne-a pus Numai lacrimi grele. Dumnezeu de sus In inimi ne-a pus Palpairi de stele... Numai casa mea posaca A'mpietrit sub promoroaca. Stam n bezna grea, Pentru noi nu-i stea, Cerul nu s-aprinde. Pentru sgribuliti Ingerii grabiti Nu aduc colinde. O Iisuse imparate, Iarta greseli si pacate. Vin de-nchizi usor Ranile ce dor, Visul ni-l descuie. Noi Te-om astepta , Caci pe crucea Ta Stam batuti n cuie. Maica Domnului Curata, Ad'o veste minunata, Infloreasca-n prag Zambetul Tau drag Ca o zi cu soare. Zambetul Tau drag L-asteptam n prag, Noi, din inchisoare. Peste fericiri apuse, Tinde mila Ta Iisuse. Cei din inchisori Te asteapta-n zori,
13

Pieptul lor suspina. Cei din inchisori Te asteapta-n zori Sa le-aduci lumina.

Radu Gyr - Colind Ceresc

Cerul si-a deschis soborul - Lerui, Doamne, Ler au pornit cu plugusorul ngerii prin cer. Merg cu pluguri de oglinda si de giuvaer, toti luceferii colinda - Lerui, Doamne, Ler Vntul sufla cu lumina - Lerui, Doamne, Ler n buhai de luna plina leganat n ger. Pentru heruvimi cu gluga alba de oier sub feresti colindendruga, - Lerui, Doamne, Ler N-au venit cu gru la poarta, ci au rupt din cer stele mari ca sa lemparta, - Lerui, Doamne, Ler Sin Gustar de roade grele, - Lerui, Doamne, Ler va fi cmpul cer de stele tolanit sub cer Numai tu astepti n tinda, - Lerui, Doamne, Ler suflete fara colinda, si fara Prier. Nici un cntec alb nu vine
14

flfind pe cer cu o stea si pentru tine, - Lerui, Doamne, Ler -

Radu Gyr - Da-mi chipul tau

Da-mi chipul tau, granit senin, da-mi duhul tau, senina iarba, n ne'mpacatul meu destin nici un tumult sa nu mai fiarba! Sa nu mai spumege n piept, sub indoieli ori sub blesteme, nici cate-n pofta mea le-astept, nici cate spaima mea le teme. Vreau taina nestiintei reci si-a nepasarii voastre, unde, cu negrul zbor de lilieci, nici o-ndoiala nu patrunde. Granit, da-mi neclintirea din dumnezeiasca-ti impietrire, pentru-o lumina fara chin si-o moarte fara rastignire! Vreau, iarba, -nteleptiunea ta de-a nu-ti aduce-n veci aminte, vreau harul tau de-a infrunta far-a privi nimic 'nainte. Sa cresc n timp si infinit din duhul tau, senina iarba, din duhul tau, senin granit, n fericirea voastra oarba.

Radu Gyr - Elegie de craciun

15

Un cntec aureste si-o stea la geam se-aprinde si-o ciocanire alba n visul dinspre strada. Ce pas se mai opreste n gheata si zapada, la casa zavorita de astazi sa colinde? Pe lenesa beteala de trista promoroaca aud colindatorii cu steaua de clestar si nteleg ca-i steaua anilor limpezi, dar o las pe sub fereastra sa lunece, sa treaca. Si magica lui usa trecutu-ncet si-atinge si vad un pom de aur cnd se deschide usa Dar daca mna, grabnic, luminile le stinge si smulge mandarina si toba si papusa? Cine-a gonit din bradul cu inimi mici de stele si n-a mai vrut din aur sa cheme napoi ngerii tristi de zahar si saniile moi zmbind cu Mos-Craciunii de turta dulce-n ele? S-au stins n brad luceferi si portocale-n mine. Zac jucarii de vise pe fund uitat de lada. n scrinuri vechi dorm ngeri si inimi de zapada si zilele de aur ca niste mandarine. Si doar colinda curge De ce atta zvon, cnd mna ostenita nu-i face semn sa vina? E mai adnc, cnd ninge pe cntec si lumina, peste colinda vietii si steaua de carton.

Radu Gyr - Florile

Sunt flori ce-ti ies n drum sa te sarute si-ti gngure crmpeie de voroave. Altele mici si proaste si gngave au ochi adnci si-ntrebatori de ciute. Unele cnta, altele spun snoave, crciumarese zvelte si limbute. Sunt flori ce parca tremura laute se spovedesc si-nchina cruci firave.
16

Sunt flori cu straluciri de spade goale, flori cu obraji si gene lungi de ngeri, flori mbracate-n platose si zale, flori prabusite-n lacrimi si nfrngeri, flori ce te mustra si te-nfrunta-n cale si flori care te iarta ca le-nsngeri.

Radu Gyr - Hangiul

Afara-i vant si-i gol ulciorul. - Hangiu smintit, da fuga iar! Vreau vin ca zarea si ca dorul si cum e jalea de amar. El insa-mi toarna n nestire un vin adnc cu umbre lungi. - Bea! Dulce-i ca o amintire pe care-o chemi cnd o alungi. Ulcioru-i gol si-afara vantul... - Hangiu smintit, da fuga iar! Vreau vin ca bezna, ca mormantul si cum e moartea de amar. Hangiul insa-mi pune-n fata un vin insangerat de vremi. - Bea! Este dulce ca o viata pe care-o ierti cnd o blestemi.

Radu Gyr - Indemn la lupta

Nu dor nici luptele pierdute, nici ranile din piept nu dor, cum dor acele brate slute care sa lupte nu mai vor.
17

Cat inima n piept iti canta ce-nseamna-n lupta-un brat rapus ? Ce-ti pasa-n colb de-o spada franta cnd te ridici cu-n steag, mai sus ? Infrant nu esti atunci cnd sangeri, nici ochii cnd n lacrimi ti-s. Adevaratele infrangeri, sunt renuntarile la vis.

Radu Gyr - Intrebare

Adanca-i noaptea, orele profunde... Gemand, spre raftul cartilor ma-ndrum si-ntreb n soapta fiece volum: -Tu esti? Si cartea fuge si se-ascunde. Plangand, intreb portretul ei acum: -Tu esti? Si nici iubita nu-mi raspunde. Imi umplu cupa-n vin sa ma scufunde, intreb: -Tu esti? Si cupa piere-n fum. Si-ntreb si spada mea: -Tu esti? Si tace. Si, cum ma prabusesc n jilt, infrant, din zid o umbra alba se desface... Ma-ntorc spre ea cu sange n cuvant si-n ochii lui Iisus e numai pace. Intreb: -Tu esti? Si umbra spune: -Sant.

Radu Gyr - Isus in celula

Azi noapte Iisus mi-a intrat n celula. O, ce trist si ce-nalt parea Crist ! Luna venea dupa El, n celula si-L facea mai inalt si mai trist. Mainile Lui pareau crini pe morminte,
18

ochii adanci ca niste paduri. Luna-L batea cu argint pe vestminte argintandu-I pe maini vechi sparturi. Uimit am sarit de sub patura sura : - De unde vii, Doamne, din ce veac ? Iisus a dus lin un deget la gura si mi-a facut semn ca sa tac. S-a asezat langa mine pe rogojina : - Pune-mi pe rani mana ta ! Pe glezne-avea urme de cuie si rugina parca purtase lanturi candva. Oftand si-a intins truditele oase pe rogojina mea cu libarci. Luna lumina, dar zabrelele groase lungeau pe zapada Lui, vargi. Parea celula munte, parea capatna si misunau paduchi si guzgani. Am simtit cum mi cade capul pe mana si-am adormit o mie de ani Cnd m-am desteptat din afunda genuna, miroseau paiele a trandafiri. Eram n celula si era luna, numai Iisus nu era nicairi Am intins bratele, nimeni, tacere. Am intrebat zidul : nici un raspuns ! Doar razele reci, ascutite-n unghere, cu sulita lor m-au strapuns - Unde esti, Doamne ? Am urlat la zabrele . Din luna venea fum de catui M-am pipait si pe mainile mele, am gasit urmele cuielor Lui.

Radu Gyr - Leagan fara cantec

19

Nani, puiul mamii, nu mai sunt cantece de leagan pe pamnt. Basmele pe care nu le spun au murit sub uruit de tun. Au murit sub tancuri, de un veac, soarele si luna n cerdac. Nu te-alinta soapta nimanui si nici lapte-n tata mamei nu-i. Caci pe lumea asta n-au ramas dect vanturi cu suspin n gals, foamea ta n albia de tanc, plansul mamei cu blestem adnc si scrasnirea lantului zalud prins de glezna tatii la Aiud. Nani, puiul mamii, nu mai sunt cantece de leagan pe pamnt.

Radu Gyr - Mine n zori

Ne-am tarat, julindu-ne pe coate, pana-n fundul gropilor posace. Din mantai curg mlastini desfundate, in bocanci ne clefaie baltoace. Maine-n zori atacul. Stam prin gauri, ni se-mpart cartuse si grenade. Beznele au rabufnit din hauri -Stinge, ba, tigara, camarade. Maine-n zori Incovoiati pe arma, strangem fierul, l-inclestam cu foame. Pleoapele de zinc nu pot sa doarma, gandul tipa strans in catarame. Linistea se surpa ca o schela. Spaime si nadejdi slomnesc pe gura. In rastimpuri, zornaie-o gamela, gropile o sasaie si-o-njura. Maine-n zori Plesneste asteptarea,
20

prastie sarita din cracane Febrele isi amagesc dogoarea cu zacuta cloaca din bidoane. Maine. Ploaia-si fumega lesia. Scheauna in zloata ca un caine vantul ud Si toata vesnicia s-a holbat, cascata, peste maine. Cresc, imens, pupilele flamande, ochii taie, sfasie, desira. Maine joaca-n aer numai pande, veghea ca o gheara se raschira. Maine. Cerul tot, genuna toata Fasaie prin oase, negre geruri. Maine. Carnea cade-ngenunchiata Tatal nostru care esti in ceruri (Vigoda, Octombrie, 1941)

Radu Gyr - Mars de noapte

Mrsluim Prin noaptea cu tisuri, strivim nmolul, blestemm, scrsnim. Clcm mocirle, sfsiem htisuri, mrsluim, mrsluim Mrsluim. Cresc aburi de sudoare din oameni, din crute si din cai. A vizuin mirosim si-a fiare, si-n gur gust simtim, de mucegai. Bocancii sparti nfig amare tinte n glod, n smrc, n morlii-ascunsi sub lut si-n tot ce-a mai rmas din noi fierbinte: n lacrimi, n sursuri, n srut. Mrsluim. Din noaptea cltinat, ciobit, luna, cum luceste-acum, e-o casc de metal nsngerat pe vrful unei cruci de fum

21

Radu Gyr - Metanie

Doamne, fa din suferinta, Pod de aur, pod nalt, Fa din lacrima velinta Ca intr-un pat adnc si cald. Din lovirile nedrepte Faguri faca-se si vin. Din infrngeri, scari si trepte, Din caderi, urcus alpin. Din veninul pus in cana Fa miresme ce nu pier. Fa din fiecare rana o cadelnita spre cer; Si din fiece dezastru si crepuscul stins n piept, Doamne, fa lastun albastru si fa zmbet ntelept.

Radu Gyr - O, brad frumos...

O, brad frumos, ce sfant pareai n alta sarbatoare. Ma vad copil cu par balai si ochii de cicoare. Revad un scump si drag camin si chipul mamei sfinte, imagini de Craciun senin mi-apar si azi n minte. Un brad cu daruri si lumini n amintiri s-arata. In vis zambeste ca un crin copilul de-altadata. Intregul cer era deschis deasupra fruntii mele.
22

Azi strang doar pulbere de vis si numai scrum din stele. Copil balai, Craciun si brad s-au stins n alte zile. Azi, numai lacrimi cad pe-ngalbenite file ... Azi nu mai vine Mos Craciun cu barba-i jucause, ci doar tristetile mi-adun sa-mi planga langa use... In bezna temnitei ma frang sub grele lespezi mute, si-mpovarat de doruri plang pe amintiri pierdute. Omatul spulberat de vant se cerne prin zabrele si-mi pare temnita mormant al tineretii mele...

Radu Gyr - Poveste

Am avut un copil si-o nevasta Acum o suta, o mie de ani. Auziti paianjeni ? Auziti sobolani ? Am avut un copil si-o nevasta. Cnd a fost fericirea aceea cu chipuri pamantesti diafane ? Innecuri, sfarsituri de lumi, uragane, mi-au smuls din viata odrasla, femeia. Au trecut o suta cinci sute de ani, s-au rupt muntii si-au crescut bozii. Rareori ca dinamita fac explozii, amintirile ascunse prin bolovani. Si n tacerea lor scurt detunata un chip mi zambeste si coase. Din pat , doua maini mici, somnoroase,
23

intinse, parca m fulgera : " - Tata !" Aicea nu-mi spune nimeni pe nume, Trec sutele de ani la-ntamplare. Aicea sunt : m~ a~la, un oarecare, apoi cad iarasi n bezne postume. Dar ce-i ? S-a rupt cerul ? E mort Dumnezeu ? Si suntem numai trei din toate ? Viata-i de scrum si am rmas n cetate doar noi : vesnicia, celula si eu !... De-as zari macar o frantura de stea ! Ce fiara-i vesnicia, ce fiara ! I-as cere s-mi dea un capat de sfoara si de milenii s m spanzur cu ea.

Radu Gyr - Ridica-te, Gheorghe, ridica-te, Ioane!

Nu pentru-o lopata de rumena pine, nu pentru patule, nu pentru pogoane, ci pentru vazduhul tau liber de mine, ridica-te, Gheorghe, ridica-te, Ioane! Pentru sngele neamului tau curs prin santuri, pentru cntecul tau tintuit n piroane, pentru lacrima soarelui tau pus n lanturi, ridica-te, Gheorghe, ridica-te, Ioane! Nu pentru mania scrsnita-n masele, ci ca sa aduni chiuind pe tapsane o claie de zari si-o caciula de stele, ridica-te, Gheorghe, ridica-te, Ioane! Asa, ca sa bei libertatea din ciuturi si-n ea sa te-afunzi ca un cer n bulboane si zarzarii ei peste tine sa-i scuturi, ridica-te, Gheorghe, ridica-te, Ioane!
24

Si ca sa pui tot sarutul fierbinte pe praguri, pe prispe, pe usi, pe icoane, pe toate ce slobode-ti ies inainte, ridica-te, Gheorghe, ridica-te, Ioane! Ridica-te, Gheorghe, pe lanturi, pe funii! Ridica-te, Ioane, pe sfinte ciolane! Si sus, spre lumina din urma-a furtunii, ridica-te, Gheorghe, ridica-te, Ioane!

Radu Gyr - Stiu ca sunt lut

Stiu ca sunt lut, dar nu stiu cine mi-a pus n piept albine stranii, sa-mi scoata mir din maracine, din balarii, impartasanii. Minunea mea se-ntampla vie din mofturi mici si biete fleacuri Un colt de-al meu e-o-mparatie, o zi de-a mea rasfrnge veacuri. De nu strng marile in brate, prin cte-o balta tot deretic si gheara mea tot sta sa-nhate din orice taina cte-un petic. Si daca-ncalecat pe-o raza ea nu ma urca-n cer, incalte de-o schioapa-n aer tot cuteaza peste cotete sa ma salte.

Radu Gyr - Vecinul care a murit

In celula de alaturi a murit alaltaieri unul. Era un vietas ofticos. Tusea-i sunase mai neagra de cum e ceaunul,
25

si-o noapte-a varsat sange pe jos. Sta zugravit cu vapsele sarace - sfant pe sindrila cand lacatu'n zori a svacnit. Amar, inlemnise obrazul in crancena sila. Gardianul asa l-a gasit. Au venit alti doi paznici, tragind mohorati din tigara, si'ntr-o patura rupta l-au pus. Mana-i curgea ca o zdreanta din uniforma-i murdara, si ei l-au luat si l-au dus. Galbeni, de dupa zabrele pandeau, tacuti, osanditii cum lesul afara e scos. Pe gardieni si pe mort ploua vanat, dupa traditii, vanat, taraganat si cleios... In celula de alaturi a murit alaltaieri unul. L-au luat si l-au dus de la noi... Dar, noaptea, cand plosnita suge si luna e ca tutunul, ocnasul mort a venit inapoi. Mi-a venit la vizeta cu pasii de frunze: - Hai, frate. Am sarit de pe scandura mea. Obrazul si ochii-i luceau de fericiri dilatate, si putreda-i gura zambea. -Hai, frate, mi-a spus, si-un freamat parca-l batea intro dunga. M-asteapta afar' un landou. Deasupra temnitei m-am plimbat cat e noaptea de lunga, si plec cu landoul din nou. Nu, nu m-au ros niciodata oftica, foamea, paduchii, in stele am grajd de aur curat. Landoul meu are ocale de-azur pe roate, pe muchii, noaptea'n celula mi l-am lucrat. Vecine, vazduhul ne cheama vibrind din vechi violoncele. Vezi Calea Laptelui, sus, peste noi? E drumul ocnasilor: uite, i-am intalnit printre stele
26

din lanturi sunind, in convoi. Vino cu mine. Din rogojina fa-ti verde trasura. Sunt paturi albe sus, si sunt paini. Ne-asteapta'n luceafar Iisus, cu lapte cald si prescura si-un pahar plin cu lacrimi, in maini.

Radu Gyr - Voi n-ati fost cu noi in celule

Voi n-ati fost cu noi n celule sa stiti ce e viata de bezne, sub ghiare de fiara, cu guri nesatule, voi nu stiti ce-i omul cnd prinde sa urle, strivit de catuse la glezne. Voi n-ati plans n palme, fierbinte, strapunsi de cutitul tradarii. Sub cer fara stele, n drum spre morminte, voi n-ai dus povara durerilor sfinte spre slava si binele tarii. In cantec cu noi laolalta trecand printre umbre peretii, voi n-ati cunoscut frumusetea inalta cum dorul irumpe, cum inima salta gonind dupa harpele vietii. Ce-i munca de brate plapande, ce-i jugul, ce-i ranjet de monstru, cum scartie osul cnd frigul patrunde, ce-i foamea, ce-i setea, voi n-aveti de unde sa spuneti aproapelui vostru. Voi nu stiti n crunta-nchisoare cum minte speranta si visul, cnd usile grele se-nchid n zavoare,
27

si-n teama de groaznica lui inclestare pe sine se vinde invinsul. Ati stat la ospete-ncarcate gonind dupa fast si orgoliu, nici mila de noi si nici dor, nici dreptate, nici candel-aprinsa si nici libertate, doar ghimpii imensului doliu. Asa sunteti toti cei ce credeti ca pumnul e singura faima. Fatarnici la cuget, pe-alaturi ne treceti, cnd noi cu obrajii ca pamantul de vineti, gustam din osanda si spaima. Cnd portile sparge-se-or toate si mortii vor prinde sa urle, cnd lanturi si ziduri cadea-vor sfarmate, voi nu stit ce-nseamna-nvierea din moarte, caci n-ati fost cu noi n celule.

28

CUPRINS:
Radu Gyr - A mai murit inca unul......................................................1 Radu Gyr - Balada..............................................................................1 Radu Gyr - Balada ucenicului cu ochi albastri...................................2 Radu Gyr - Balada unei nopti de iarna...............................................4 Radu Gyr - Cantec de leagan............................................................11 Radu Gyr - Cntec deplin.................................................................12 Radu Gyr - Colind............................................................................12 Radu Gyr - Colind Ceresc................................................................14 Radu Gyr - Da-mi chipul tau............................................................15 Radu Gyr - Elegie de craciun...........................................................15 Radu Gyr - Florile............................................................................16 Radu Gyr - Hangiul..........................................................................17 Radu Gyr - Indemn la lupta..............................................................17 Radu Gyr - Intrebare........................................................................18 Radu Gyr - Isus in celula..................................................................18 Radu Gyr - Leagan fara cantec.........................................................19 Radu Gyr - Mine n zori..................................................................20 Radu Gyr - Mars de noapte..............................................................21 Radu Gyr - Metanie..........................................................................22 Radu Gyr - O, brad frumos...............................................................22 Radu Gyr - Poveste..........................................................................23 Radu Gyr - Ridica-te, Gheorghe, ridica-te, Ioane!............................24 Radu Gyr - Stiu ca sunt lut...............................................................25 Radu Gyr - Vecinul care a murit......................................................25 Radu Gyr - Voi n-ati fost cu noi in celule.........................................27

29