Sunteți pe pagina 1din 21

Cercetari de marketing licenta 2011

MULTIPLE CHOICE 1. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei nominale: a. coeficientul de corelatie al lui Spearman, grupul modal, testul U b. coeficientul de contingenta, grupul modal, testul 2 c. testul , coeficientul de continuitate, grupul modal d. testul Student, grupul modal, coeficientul de concordanta Fechner ANS: 2. !ntr"o cercetare de mar#eting cu tema $Cercetare pri%ind gradul de inzestrare cu tele%izoare cu plasma a populatiei din ucuresti& unitatea de cercetare este: a. capul familiei b. gospodaria c. magazinul d. %anzatorul ANS: '. (radul de asociere dintre doua %ariabile nominale, fiecare in stare dihotomica, se determina cu a)utorul: a. coeficientului de corelatie al lui *endall b. coeficientului de contingenta c. coeficientului lui Spearman d. coeficientului lui +earson ANS: ,. Coeficientul de contingenta nu poate lua niciodata %aloarea: a. "1 b. c. .1 d. .2 ANS: C /. 0etoda de scalare a comparatiilor perechi permite masurarea preferintelor cu a)utorul unui scale: a. nominale b. ordinale c. inter%al d. proportionale ANS: 1. 0asurarea corelatiei, in cazul informatiilor masurate cu a)utorul scalei inter%al, se realizeaza utilizand: a. coeficientul de corelatie al lui *endall b. coeficientul de consistenta c. coeficientul de contingenta d. coeficientul de corelatie al lui +earson ANS: 2

3. Care dintre urmatoarele %ariabile sunt considerate in aplicarea legii lui 4eill5, %ariabile de e%aluare a gra%itatiei comerciale6 1. cumparaturile atrase de doua centre urbane7 2. probabilitatea de garantare a rezultatelor7 '. populatia centrelor urbane7 ,. marimea factorului de inertie7 /. numarul stimulilor neconsiderati de populatia statistica cercetata7 1. distanta de la localitatea considerata pana la cele doua centre urbane7 3. importanta fiecarui centru uman in decizia respondentilor7 8. imaginea respondentilor referitoare la fiecare centru uman a. 1.'.,.1 b. 1.'.1 c. 1.2./.1.3.8 d. 1.'.1.3.8 ANS: 8. +entru aplicarea cu succes a testului 2, trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii: 1. numarul subesantioanelor independente sa fie mai mare de trei7 2. numarul subesantioanelor independente sa fie mai mic de trei7 '. frec%entele ce rezulta din obser%are trebuie sa aiba %alori mici7 ,. efecti%ul colecti%itatii cercetate sa fie de cel putin ,- de unitati7 /. efecti%ul colecti%itatii cercetate sa fie de cel mult ,- de unitati7 1. %ariabilele analizate sa fie masurate cu a)utorul scalei nominale7 3. frec%entele ce rezulta din obser%are nu trebuie sa aiba %alori prea mici7 8. efecti%ul colecti%itatii cercetate sa fie de 1--- de unitati a. 2./.3 b. ,.1.3 c. 1.'.8 d. 1.3.8 ANS: 9. Calea e:tensi%a de dez%oltare a pietei intreprinderii presupune: a. cresterea cumparaturilor medii efectuate de clientii proprii dar si de clientii organizatiilor concurente b. atragerea de noi cumparatori pentru produsele organizatiei fie din randul nonconsumatorilor relati%i, fie din randul clientilor unor organizatii concurente c. cresterea cumparaturilor medii efectuate de o unitate de consum ;indi%id, familie, intreprindere< d. atragerea de noi cumparatori pentru produsele organizatiei, fie din randul nonconsumatorilor relati%i, fie din randul clientilor unor organizatii concurente, precum si cresterea cumparaturilor medii efectuate de o unitate de consum ANS: 1-. +entru o firma producatoare de tigari sunt considerati nonconsumatorii relati%i: a. persoanele care sunt impotri%a fumatului b. persoanele care au renuntat la tigari din lipsa fondurilor banesti c. persoanele care cumpara tigari de la o firma concurenta d. persoanele care sufera de o boala pulmonara si nu au %oie sa fumeze ANS:

11. !n cazul unei cercetari selecti%e, efectuate pe un esantion de /-- de persoane, gradul de semnificatie a diferentelor de opinie intre subiecti, in functie de mediu, a fost analizat cu a)utorul testului 2 in cazul in care la un ni%el de semnificatie de '= si pentru ;'"1<;,"1<>1 grade de libertate %aloarea teoretica 2t > 2,11, pentru ce %aloare calculata a lui 2c ipoteza nula nu este acceptata6 a. 2,1/1 b. 2,'21 c. 2,111 d. "2,/11 ANS: C 12. !ndicele ?aspe5res se utilizeaza in cercetarile de mar#eting pentru: a. segmentarea pietei b. studierea comportamentului consumatorului c. pre%iziuni de mar#eting d. studierea preturilor ANS: 2 1'. Ansamblul elementelor care se refera la marimea populatiei situata in aria de acti%itate a inteprinderii constituie: a. mediul economic b. mediul cultural c. mediul institutional d. mediul demografic ANS: 2 1,. !n ce stadiu se afla un produs, conform analizei C(, daca cota relati%a de piata este -,/ iar rata de crestere a pietei este 12=: a. dileme b. %edete c. %aci de muls d. pietre de moara ANS: A 1/. !n ce stadiu se afla un produs, conform analizei C(, daca cota relati%a de piata este -,/ iar rata de crestere a pietei este /=: a. dileme b. %edete c. %aci de muls d. pietre de moara ANS: 2 11. !n cazul analizei C(, cota relati%a de piata nu poate lua %alori mai mari decat: a. -,/ b. 2-= c. 2 d. 1-= ANS: C 13. !n cazul unei organizatii lider pe piata pe care acti%eaza cota relati%a de piata este: 3

a. b. c. d.

supraunitara unitara subunitara secundara

ANS: A 18. +iata potentiala este alcatuita din: a. cumparatorii actuali plus nonconsumatorii absoluti b. cumparatorii actuali minus nonconsumatorii absoluti relati%i c. cumparatorii actuali plus nonconsumatorii d. cumparatorii actuali minus nonconsumatorii relati%i ANS: C 19. 0icromediul influenteaza acti%itatea intreprinderii: a. direct, slab si permanent b. direct, puternic si permanent c. indirect, slab si pe termen lung d. indirect, puternic si pe termen lung ANS: 2-. @ scala de tipul urmator: Foarte fa%orabil "" "" "" "" "" Foarte nefa%orabil este denumita: a. scala nominala b. diferentiala semantica c. scala ?i#ert d. scala Stapel ANS: 21. 2aca notam cu N > suma frec%entelor unui tabel de contingenta 2:2, iar N A 2-, gradul de semnificatie a asocierii dintre doua %ariabile nominale se e%alueaza cu a)utorul testului: 2 a. b. student c. coeficientul de contingenta d. probabilitatii e:acte a lui Fisher ANS: 2 22. $Ne%oia de a cumpara o masina pentru inlocuirea celei %echi si uzate& face parte mai ales din categoria moti%atiilor: a. primare b. secundare c. rationale d. emotionale e. e:trinseci ANS: A 2'. $Consumatorul poate a%ea moti%e sa"si cumpere mai degraba un 0ercedes decat un Cielo& face parte mai ales din categoria moti%atiilor: a. primare b. secundare c. rationale d. emotionale 4

e. intrinseci ANS: 2,. +entru masurarea gradului de asociere dintre rangurile alternati%elor considerate pentru doua %ariabile ordinale se poate utiliza: a. coeficientul de contingenta b. coeficientul de difuziune c. coeficientul de corelatie al lui Spearman d. coeficientul de corelatie al lui +earson ANS: C 2/. (radul de concentrare spatiala a acti%itatii de piata se poate masura cu a)utorul: a. coeficientului lui (ini b. coeficientului lui 4eill5 c. coeficientului lui Con%erse d. coeficientului lui +earson ANS: A 21. +entru analizele efectuate asupra stilurilor de %iata se foloseste un chestionar numit prescurtat: a. 20A b. A!2A c. SB@C d. A!@ ANS: 2 23. Una dintre urmatoarele metode nu permite comparatii: a. scala comparatiilor perechi b. scala cu suma constanta c. scala de ordonare a rangurilor d. scala de tip diferentiala semantica. ANS: 2 28. !n cercetarile de mar#eting tehnicile 0onte " Carlo sunt tehnici de: a. cercetare calitati%a b. e:perimente bazate pe patrate latine c. simulare numerica d. pre%iziune ANS: C 29. Un e:emplu de esantionare nealeatoare este urmatorul: a. esantionarea stratificata b. esantionarea de grup c. esantionarea simpla aleatoare d. esantionarea prin metoda cotelor ANS: 2 '-. 0ediana poate fi utilizata pentru: a. determinarea tendintei centrale in cazul scalelor ordinale b. testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri in cazul scalei inter%al 5

c. masurarea corelatiei in cazul scalei proportionale d. analiza statistica a scalelor parametrice ANS: A '1. Cercetarea calitati%a presupune: a. preluarea informatiei fara antrenarea purtatorului acesteia b. furnizarea informatiei de catre purtatorul acesteia c. in%estigatia se realizeaza pe esantioane de dimensiuni mari si alese cu gri)a d. rele%anta statistica a informatiilor obtinute si analiza statistica a datelor este comple:a ANS: '2. Face parte din metodele calitati%e de culegere a informatiilor: a. +sihodrama b. 0onte"Carlo c. Simularea d. Sonda)ul ANS: A ''. !n cercetarea calitati%a sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum Dtestul aperceptie tematiceD, care face parte din categoria: a. tehnicilor de asociere b. tehnicilor de constructie c. tehnicilor de completare d. tehnicilor de e:primare ANS: ',. !n cercetarea calitati%a sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum Dtehnica persoanei a treiaD, care face parte din categoria: a. tehnicilor de asociere b. tehnicilor de constructie c. tehnicilor de completare d. tehnicilor de e:primare ANS: '/. !n cercetarea calitati%a sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum Dportretul chinezescD, care face parte din categoria: a. tehnicilor de asociere b. tehnicilor de constructie c. tehnicilor de completare d. tehnicilor de e:primare ANS: '1. !n cercetarea calitati%a sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum D)ucarea de roluriD, care face parte din categoria: a. tehnicilor de asociere b. tehnicilor de constructie c. tehnicilor de completare d. tehnicilor de e:primare ANS: 2 6

'3. !n cercetarea calitati%a sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum DbrainstormingulD, care face parte din categoria: a. tehnicilor de asociere b. tehnicilor de rationale c. tehnicilor intuiti%e d. tehnicilor de e:primare ANS: C '8. !ntrebarea de tipul $Considerati ca designul %azei de cristal ohemia este atragator6 2aENu& este: a. diferentiala semantica b. scala nominala dihotomica c. scala ordinala multihotomica d. scala metrica ANS: '9. Fste scala metrica: a. scala de ordonare a rangurilor b. scala nominala c. scala inter%al d. scala comparatiilor perechi ANS: C ,-. 0odelul Fishbein"4osenberg este o metoda scalara utilizata pentru: a. e%aluarea atitudinii b. e%aluarea preferintelor si opiniilor c. e%aluarea intentiilor de cumparare d. e%aluarea comportamentului de cumparare si consum ANS: A ,1. 0etoda elson se utilizeaza in cercetari referitoare la: a. pre%iziuni de piata b. analiza uni%ariata in cazul scalei inter%al c. comportamentul cumparatorului d. segmentarea pietei ANS: 2 ,2. !n cazul e:perimentelor de mar#eting, unitatile carora nu li se aplica tratamentul e:perimental, ci sunt doar controlate si masurate pe parcursul e:perimentului, se numesc: a. unitati e:perimentale b. %ariabile independente c. unitati de control d. %ariabile dependente ANS: C ,'. Care dintre urmatorii statisticienti a creat o metoda de scalare care ii poarta numele: a. elson b. 0ar#o% c. Stapel d. Spearman 7

ANS: C ,,. Formula corecta a sonda)ului nee:hausti% este: a. b. c. d. ANS: A ,/. 4eprezinta o metoda de culegere a informatiilor: a. metoda lanturilor 0ar#o% b. psihodrama c. media aritmetica d. %ideoproiectorul ANS: ,1. Acti%itatea care consta in asocierea de simboluri, conform unui procedeu prestabilit, datelor culese, reprezinta: a. scalarea b. masurarea c. codificarea d. editarea ANS: C ,3. Care dintre urmatorii coeficienti care masoara corelatia dintre %ariabilele analizate nu ia %alori in interbalul G"1,.1H: a. coeficientul de corelatie +earson b. coeficientul de corelatie a rangurilor al lui Spearman c. coeficientul de corelatie a rangurilor al *endall d. coeficientul de contingenta ANS: 2 ,8. Care dintre urmatoarele este metoda de scalare: a. modelul Fishbein"4osenberg b. metoda lanturilor 0ar#o% c. coeficientul (ini d. coeficientul lui Spearman ANS: A ,9. Ce metoda se aplica pentru desfasurarea unei cercetari de mar#eting cauzale: a. obser%area b. inter%iul in profunzime semidiri)at c. e:perimentul d. testele con)uncturale ANS: C 8

/-. Face parte din categoria indicatorilor concomitenti: a. rata inflatiei b. cursul de schimb c. rata soma)ului d. ritmul constructiilor ANS: C /1. !n cazul in care o organizatie producatoare de sucuri pentru copii lanseaza un suc cu numele de Cadd5 a%and ca mascota un ursulet, in conditiile in care e:ista sucul pentru copii Cedd5 acest demers reprezinta: a. disonanta cogniti%a b. dumping c. concurenta parazitara d. strategie de demar#eting ANS: C /2. Care dintre urmatoarele metode este metoda cantitati%a de pre%iziune: a. tehnica 2elphi7 b. metoda 0a5er7 c. metoda +F4C7 d. metoda ?anturilor 0ar#o%. ANS: /'. Care dintre urmatoarele metode este metoda cantitati%a de pre%iziune: a. tehnica brainstorming b. metoda ritmului mediu c. metoda analogiilor d. metoda )uriului format din e:ecuti% ANS: /,. 0etoda lanturilor 0ar#o% este utilizata pentru: a. pre%iziuni dinamice ale cotei de piata b. analiza uni%ariata in cazul scalei inter%al c. analiza comportamentului cumparatorului d. segmentarea pietei ANS: A //. Afirmatia $%arsta nu influenteaza semnificati% obiceiurile de consum ale populatiei, in cazul produsului I& reprezinta in cazul unei cercetari de mar#eting: a. ipoteza a cercetarii b. obiecti% principal c. tema cercetarii d. obiecti% secundar e. scopul cercetarii ANS: A /1. !ntrebarea $Care dintre %ariantele A si cercetari de mar#eting: a. ipoteza a cercetarii b. obiecti% principal ale noului produs I trebuie sa fie lansata pe piata6& reprezinta in cazul unei

c. problema decizionala d. obiecti% secundar e. scopul cercetarii ANS: C /3. Considerand ni%elul teoriei statistice care sta la baza fiecarei metode cantitati%e de pre%iziune, se disting: a. metode cantitati%e endogene si metode e:ogene b. metode de analiza a seriilor dinamice si metode cauzale c. metode informale si metode formale d. metode formale si metode calitati%e ANS: C /8. 2up tipul metodelor care stau la baza pre%iziunilor de mar#eting, se disting: a. metode cantitati%e endogene de pre%iziune b. metode de analiza a seriilor dinamice c. metode calitati%e informale d. metode calitati%e cauzale ANS: /9. 0etodele calitati%e de pre%iziune se mai numesc: a. metode tehnologice b. metode cauzale c. metode tehnocrate d. metode e:ponentiale ANS: A 1-. 0etoda calitati%a de pre%iziune care consta in pre%iziunea aparitiei unei ino%atii in cazul unei tehnologii sau intr"o companie se numeste: a. metoda analogiilor b. metoda e%enimentelor precursoare c. metoda )uriului format din e:ecuti% d. metoda discriminantului liniar multiplu ANS: 11. 0etodele de analiza a seriilor dinamice se mai numesc si: a. metode endogene b. metode cauzale c. metode e:odene d. metode calitati%e ANS: A 12. 0etoda calitati%a de pre%iziune prin care se compara configuratii istorice cu situatii e:istente, in %ederea pre%izionarii dez%oltarii %iitoare poarta numele de: a. metoda sporului mediu b. tehnica rainstorming c. tehnica analogiilor d. metoda celor mai mici patrate ANS: C 10

1'. 0ediul instabil este caracterizat de: a. frec%ente modificari in ma)oritatea componentelor sale b. schimbari bruste a raporturilor dintre componente c. e%olutia lenta si usor pre%izibila a fenomenelor d. schimbari bruste si modificari frec%ente ale componentelor ANS: A 1,. Concentrarea spatiala a acti%itatii pietei este o problema de: a. structura a pietei b. arie a pietei c. capacitate a pietei d. arie, structura si capacitate ANS: 1/. Cota de piata reprezinta: a. un raport procentual intre o subdi%iziune a pietei si ansamblul acesteia b. un proces de di%izare a pietei in grupe omogene in functie de mai multe criterii c. spatiul geografic in care firma este prezenta cu produsele sale d. cererea pentru produsele unei organizatii care se satisface local ANS: A 11. F:primarea capacitatii efecti%e a pietei unui produs poate fi facuta prin intermediul: a. %olumul ofertei produsului respecti% b. %anzarilor principalilor competitori de pe piata c. %olumul tranzactiilor la ni%elul pietei d. %olumul cererii pentru produs ANS: C 13. Care dintre urmatoarele instrumente de analiza statistica a informatiilor corespund scalei ordinale: a. testul 2urbin"Batson, analiza factoriala, mediana b. coeficientul de corelatie a rangurilor al lui *endall, mediana, coeficientul de corelatie a rangurilor al lui Spearman c. coeficientul de corelatie a rangurilor *endall, media aritmetica, coeficientul de corelatie al lui +earson d. testul U, grupul modal, coeficientul de concordanta ANS: 18. Scalele care permit ordonari sunt: 1. scalele nominale7 2. scalele inter%al7 '. scalele neparametrice7 ,. scalele proportionale7 /. scalele ordinale7 1. scalele nemetrice7 3. scalele unidimensionale7 8. scalele multidimensionale a. /,2,' b. 2,,,3 c. 2,,,1 d. 2,,,/ 11

ANS: 2 19. Scalele care au inter%ale egale sunt: 1. scalele nominale7 2. scalele inter%al7 '. scalele neparametrice7 ,. scalele proportionale7 /. scalele ordinale7 1. scalele multihotomice7 3. scalele metrice7 8. scalele dihotomice a. 1,',/ b. 2,,,3 c. ',1,8 d. 2,,,3 ANS: 2 3-. Scala preferata de cercetatori este: a. scala nominala b. scala inter%al c. scala ordinala d. scala dihotomica ANS: 31. Face parte din grupa scalelor de e%aluare a atitudinii: a. diferentiala semantica b. scala dihotomica c. scala de ordonare a rangurilor d. scala cu suma constanta ANS: A 32. Care dintre urmatoarele grupuri cuprinde doar indicatori care caracterizeaza tendinta centrala: a. coeficientul lui *endall, coeficientul de corelatie, coeficientul lui Spearman b. mediana, grupul modal, media geometrica c. testul J, testul 2 ;Chi patrat<, testul t ;Student< d. coeficientul lui (ini, scala lui ?i#ert, metoda lui 0ar#o% ANS: 3'. Concurentii pasi%i sunt acei concurenti care reactioneaza la actiunile altor firme: a. cu intarziere si fara hotarare b. numai in anumite situatii concurentiale c. %iolent la orice actiune initiata de alte firme d. cu intarziere dar %iolent ANS: A 3,. Concurenta este total absenta in situatia de: a. concurenta perfecta b. concurenta pura c. oligopol pur d. monopol bilateral 12

ANS: 2 3/. 2in punct de %edere al reactiei lor atunci cand sunt atacati concurentii pot fi: a. concurenti selecti%i b. concurenti indirecti c. concurenti puternici d. concurenti intensi%i ANS: A 31. Analiza micromediului ar trebui sa reprezinta un tip de cercetare: a. descripti%a b. instrumentala c. permanenta d. concluzi%a ANS: C 33. Fste forma de concurenta directa: a. concurenta la ni%el de industrie b. concurenta formala c. concurenta generica d. concurenta monopolista ANS: A 38. Concurenta perfecta presupune e:istenta in cadrul pietei a urmatoarei conditii: a. eterogenitatea produsului b. un numar cat mai mic de %anzatori si de cumparatori c. atomicitatea d. conditionarea intrarii factorilor de productie pe piata ANS: C 39. +rocesul de adoptare a deciziei de cumparare a unui consumator cuprinde urmatoarea etapa: a. e%aluarea %ariantelor b. platforma de mar#eting c. selectia ideilor d. stabilirea obiecti%elor ANS: A 8-. !n ceea ce pri%este decizia de cumparare, ca etapa a procesului de adoptare al unui produs, se poate constata ca aceasta depinde de doi factori si anume: a. %ointa de cumparare si disonanta cogniti%a b. atutidinea celorlalti si factorii situationali surpriza c. retentia selecti%a si puterea de cumparare d. factorii situationali surpriza si recunoasterea ne%oii ANS: 81. Cum se numesc cercetarile care au ca obiecti% elaborarea, testarea si %alidarea chestionarelor6 a. descripti%e b. e:ploratorii c. instrumentale 13

d. cauzale ANS: C 82. Face parte din metodelor de culegere si sistematizare a informatiilor: a. chestionarul b. scala c. e:perimentul d. baza de date ANS: A 8'. +e baza criteriului obiectul cercetarii, tipologia cercetarilor de mar#eting poate fi urmatoarea: a. cercetari cantitati%e, cercetari calitati%e b. cercetari e:ploratorii, cercetari predicti%e c. cercetari periodice, cercetari ocazionale d. cercetari primare, cercetari secundare ANS: 8,. Cercetarea de mar#eting al carei scop principal este clarificarea si intelegerea coordonatelor fenomenului cercetat, cand nu se cunosc date suficiente pentru a defini corect problema decizionala, are caracter: a. e:ploratoriu b. instrumental c. descripti% d. predicti% ANS: A 8/. Fste tip de scala: a. raspunsul latent b. Scala lul ?i#ert c. testele de diferentiere dublu triunghi d. scala proportionala e. toate celelalte %ariante sunt corecte ANS: 2 81. Scala inter%al are una din urmatoarele caracteristici: a. nu are origine unica b. nu are inter%ale egale c. nu permite transformari de tipul f;:< > a: . b d. nu permite masurarea distantelor ANS: A 83. @ scala de tipul urmator: Acord total Acord Indiferent a. scala lui ?i#ert b. scala cu suma constanta c. scala nominala d. diferentiala semantica ANS: A 88. +entru analiza tendintei centrale in cazul in care datele au fost culese print"o scala nominala se utilizeaza: 14 Dezacord Dezacord total este denumita:

a. b. c. d.

testul 2 coeficientul de contigenta mediana grupul modal

ANS: 2 89. Nu este scala nemetrica: a. scala nominala b. scala inter%al c. scala lui ?i#ert d. scala de ordonare a rangurilor ANS: 9-. Coeficientul de contigenKL masoara corelatia in cazul scalei: a. nominale b. ordinale c. inter%al d. proportionale ANS: A 91. +rietenii intimi sunt grup tipic: a. modal b. de aspiratii c. de apartenenta d. de subcultura si de referinta ANS: C 92. Agentii de %anzari fac parte din sursele de informatii: a. personale b. comerciale c. publice d. conati%e ANS: 9'. Face parte din categoria proceselor perceptuale care distorsioneaza receptia informatiei: a. memorarea selecti%a b. in%atarea selecti%a c. disonanta cogniti%a d. aspiratia selecti%a ANS: A 9,. Faptul ca un cumparator achizitioneaza de fiecare data apa minerala la sfarsit de saptamana de la 0etro reprezinta: a. moti%atie latenta b. intentie de cumparare c. obicei de cumparare d. recunoastere a ne%oii ANS: C 9/. Care dintre urmatoarele reprezinta metode indirecte de cercetare calitati%a: 15

a. b. c. d.

tehnicile proiecti%e de constructie inter%iul in profunzime tehnicile e:plicati%e obser%area

ANS: A 91. !n ma)oritatea cazurilor cercetarile de mar#eting instrumentale sunt utilizate pentru: a. formularea mai buna a problemei decizionale b. oferirea de probe concludente care sa fundamenteze alegerea celui mai bun mod de actiune c. sugerarea de noi idei de produse d. testarea si %alidarea unor metode de cercetare, cum ar fi metodele de esantionare ANS: 2 93. Ce semnificatie are %aloarea zero pentru coeficientul de contingenta: a. e:ista o legatura slaba intre %ariabile b. e:ista o legatura slaba si directa intre %ariabile c. e:ista o legatura slaba si in%ersa intre %ariabile d. ine:istenta legaturii intre %ariabile e. coeficientul de contingenta nu ia niciodata aceasta %aloare ANS: 2 98. Care este opinia unui esantion de 2-- de persoane pri%ind produsele Samsung, stiind ca in urma unei anchete de piata, la intrebarea referitoare la caracteristica $pret& a produselor s"a utilizat Scala lui ?i#ert, iar in urma calculelor s"a obtinut %aloarea $"',//&: a. usor fa%orabila b. nici fa%orabila"nici nefa%orabila c. usor nefa%orabila d. s"a gresit la calcule e. nu se pot trage concluzii datele fiind insuficiente ANS: 2 99. !ntrebarile de baza dintr"un chestionar: a. au rolul de a rele%a informatiile factuale, de comportament, hotaratoare pentru problema cercetata b. sunt intrebari nelegate strict de informatia dorita, dar care sunt amplasate la inceputul chestionarului si ser%esc pentru a introduce respondentul in tema si a coopera c. au rolul de a marca si pregati trecerea la o noua grupa de intrebari referitoare la o alta problema d. au rolul de a %erifica e:actitatea raspunsurilor la una dintre intrebarile anterioare ANS: A 1--. 4espondentul are libertate totala de raspuns in cazul intrebarilor: a. deschise b. dihotomice c. introducti%e d. Filtru ANS: A

16

1-1. Care este opinia unui esantion de 1-- de persoane pri%ind sucurile marca (ranini, stiind ca in urma unei anchete de piata, la intrebarea referitoare la caracteristica $gust&a produselor s"a utilizat Scala lui ?i#ert, iar in urma calculelor s" a obtinut %aloarea $"-,1&: a. usor fa%orabila b. nici fa%orabila"nici nefa%orabila c. usor nefa%orabila d. s"a gresit la calcule e. nu se pot trage concluzii datele fiind insuficiente ANS: C 1-2. Fluctuatiile inregistrate de cerere si oferta intr"o anumita perioada de timp, tendintele de ansamblu e:primate de raportul dintre ele si efectele pe care le genereaza formeaza: a. mediul de mar#eting e:tern b. mediul de mar#eting intern c. con)unctura pietei d. micromediul e. macromediul ANS: C 1-'. Concurenta pura, caracteristica situatiei cu multi oferatanti, care actioneaza in cadrul pietei bunurilor de masa, generice ;minereuri, combustibili, cereale etc.< este o forma de: a. concurenta imperfecta b. concurenta loiala c. concurenta neloiala d. concurenta perfecta ANS: A 1-,. !n cadrul unei cercetari selecti%e, efectuata pe un esantion de 2-- de persoane, opinia utilizatorilor unui anumit produs despre pretul acestuia a fost masurata cu a)utorul unei diferentiale semantice cu cinci trepte. 2istributia opiniilor a fost urmatoarea: @pinia Foarte fa%orabila fa%orabila nici M nici nefa%orabila Foarte nefa%orabila Nr persoane 3,/1/ 2/ Care este scorul mediu e:primand opinia esantionului despre pretul produsului respecti%6 a< ',387 b< ',2-7 c< 2,-/7 d< M1,,/. ',82',/3/ 2,/3/ "1,2/3

a. b. c. d.

ANS: 1-/. Cota de piata a intreprinderii I este de 2-= iar a principalului concurent e:istent pe piata de /- =. Care este cota relati%a de piata a intreprinderii I6 a. 2,/= b. 2,/c. -,,d. ,-= 17

ANS: C 1-1. +rodusul ser%etele, realizat de intreprinderea Nrancart, era consumat in terioada t1 de / milioane de persoane si s"a inregistrat un consum mediu pe persoana de 2 pachete pe saptamana. !n perioada t2 se estimeaza ca produsul %a fi consumat de 3 milioane de persoane, inregistrand"se un consum mediu pe persoana de , pachete pe saptamana. Sa se determine dimensiunea caii intensi%a de e:tindere a pietei. a. , milioane pachete b. / milioane pachete c. 1- milioane pachete d. 32 milioane pachete ANS: C 1-3. !n cadrul unei cercetari selecti%e, efectuata pe un esantion de 2'- de persoane, pri%ind preferintele subiectilor cercetati pentru produsul (ranini cu coacaze negre, masurata cu a)utorul scalei lui ?i#ert, raspunsurile au fost: +rodusul (ranini cu coacaze negre are gust placut: Acord total Acord !ndiferent Nr pers 82 ,9 13 Care este scorul mediu realizat la ni%elul esantionului6 -,,,' 1,'2, -,3/"2,131 2ezacord /' 2ezacord total 29

a. b. c. d.

ANS: A 1-8. +rodusul ser%etele, realizat de intreprinderea Nrancart, era consumat in terioada t1 de / milioane de persoane si s"a inregistrat un consum mediu pe persoana de 2 pachete pe saptamana. !n perioada t2 se estimeaza ca produsul %a fi consumat de 3 milioane de persoane, inregistrand"se un consum mediu pe persoana de , pachete pe saptamana. Sa se determine dimensiunea caii e:tensi%e de dez%oltare a pietei. a. , milioane pachete b. / milioane pachete c. 1- milioane pachete d. 32 milioane pachete ANS: A 1-9. Nanzarile firmei O erau in anul 2--, de '- miliarde P, in timp ce circulatia totala de marfuri a tarii A a fost in acelasi an de 1-- miliarde P. Care a fost cota de piata a firmei O in anul 2--,6 a. 2-= b. /= c. /-= d. 2/= ANS: 11-. +entru determinarea atitudinii subiectului I fata de trei marci de autoturisme de teren, notate cu A, , C, 2 se utilizeaza scala cu suma constanta. 4espondentul repartizeaza 1-- de puncte, in functie de preferintele sale, astfel: 1. 0arca A 90arca 12. 0arca A 80arca C 2'. 0arca A 30arca 2 ',. 0arca 30arca C '/. 0arca 80arca 2 21. 0arca C /0arca 2 /18

Scorul calculat, pentru fiecare marca, in ordinea A, , C, 2 este: a. ;/-, ,-, 2-, '-< b. ;3-, 2/, ,-, 2/< c. ;'-, /-, 2-, 2-< d. ;1-, ,-, 2/, 2/< ANS: 2 111. +entru pre%izionarea e%olutiei pietei produsului A i s"a solicitat unui specialist sa faca trei estimari asupra %anzarilor: optimista, pesimista si probabila. Nalorile atribuite de acesta au fost: 3/ mld.u.m.7 1/ mld.u.m.7 1- mld. u.m. Care este %aloarea pre%izionata a %anzarilor produsului I6 a. 2- mld.u.m. b. 11- mld.u.m. c. /- mld.u.m. d. // mld.u.m. ANS: 2 112. Sa se stabileasca aria de atractie comerciala a unei localitati A, amplasata astfel: distanta A" >8- #m, distanta A"C> /- #m. Se stie ca populatia localitatii A este de 28-.--- de locuitori, populatia localitatii este de 1-.--- de locuitori si populatia localitatii C este de 12-.--- de locuitori. a. 22,' #m fata de 7 1-,3 #m fata de C b. 21,/ #m fata de 7 1,,/ #m fata de C c. 2/,' #m fata de 7 1/,- #m fata de C ANS: C 11'. @ ancheta efectuata la inceputul anului 2-11, pe un esantion de 1-- de specialisti, cu pri%ire la perspecti%ele ofertei romanesti de produse alimentare, a rele%at urmatoarele opinii: " crestere importanta : 1- specialisti " crestere usoara : ,- specialisti " stagnare : 1, specialisti " scadere usoara : '- specialisti " scadere importanta : 1 specialisti Sa se determine %aloarea medie a opiniilor specialistilor, utilizandu"se metoda soldului con)unctural. a. "-,127 b. -,187 c. 1,187 d. 2ANS: 11,. Sa se determine gradul de concentrare a acti%itatii de piata a unei companii stiind ca %anzarile pe regiuni au fost urmatoarele: 4egiuni Cransil%ania 0oldo%a anat 0untenia 2obrogea ucuresti C@CA? Nolumul %anzarilor ;mil. u.m.< 12,/8-3/,8'-',-19

a. b. c. d.

-,-17 -,-97 -,227 -,1,.

ANS: 2 11/. @ localitate mica are 1.--- locuitori si se afla la o distanta de 2- #m fata de orasul A care are 12-.--- locuitori. Sa se determine proportia dintre cererea care migreaza spre orasul A ; Q< si cererea care se satisface local ; h<. a. 11= migreaza7 ',= se satisface pe plan local7 b. //= migreaza7 ,/= se satisface pe plan local7 c. '/= migreaza7 1/=se satisface pe plan local7 ANS: 111. !n urma unei cercetari directe s"au obtinut informatii de la un esantion de 1-- de persoane. 4espondentii au fost rugati sa ierarhizeze / marci de detergent ;A, , C, 2, F< dupa caracteristica putere de curatare. 4ezultatele au fost: 0arci Numar de respondenti C 3 2 1' 22 A 28 F 'a. b. c. d. 2/ 22 /18

ANS: 113. @ ancheta de piata a solicitat subiectilor inter%ie%ati sa indice ordinea de importanta ;locul ! pentru cel mai important, locul !!! " cel mai putin important< a trei atribute ;pret, design, calitatea ambala)ului< in decizia de cumparare a unui pachet de unt. 4ezultatele obtinute au fost: Atribue ! !! !!! pret '11design ,/1calitatea 1/ 1/ 2a. b. c. d. design > 2,'-7 pret > 2,2-7 calitate ambala) > 1,9/ pret > 2,/-7 design > 2,1-7 calitate ambala) > 1,9/ calitate ambala) > 2,'-7 design > 2,1-7 pret > 2,-/ design > 2'7 pret > 227calitate ambala) > 19,/

ANS: A 118. Care este %aloarea coeficientului de contingenta, corespunzator unei cercetari desfasurate pe un esantion de 2-- de persoane, in conditiile in care %aloarea calculata a lui este 1-, iar probabilitatea de garantare a rezultatelor este de 8-=, pentru care %aloarea t>1,,,. a. -,/33 b. -,3// c. -,82, d. 1,/33 20

ANS: A 119. Care este numarul de straturi in care se %a structura colecti%itatea in%estigata, pentru o cercetare pri%ind imaginea sucurilor racoritoare marca (ranini, in raport cu criteriile: mediu ;urban, rural<, stare ci%ila ;casatorit, necasatorit, %adu%, di%ortat<, %arsta ;sub 2- ani, intre 21"'/ ani, '1",/ ani, intre ,1"// ani, intre /1" 1/ ani, peste 11 ani< si %enit ;sub 1--- lei, intre 1--1"2--- lei, intre 2--1"'--1 lei, peste '--1 lei<. a. , b. 11 c. ,8 d. 192 ANS: 2 12-. Sa se determine marimea unui esantion stiind ca populatia totala este de 2-.--- persoane, probabilitatea de garantare a rezultatelor este de +>8-=, %aloarea coeficientului t>1,,,, iar eroarea limita acceptata este de .E"2=. a. 291 b. 29-1 c. '1-9 d. 1291 ANS: 2

21