Sunteți pe pagina 1din 19

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI FACULTATEA DE COMER

Eficienta ambalarii si etichetarii r!"#sel!r alimentare $ Ceai#l$

Coordonator: Prof. Magdalena Bobe Masterand: Uta Ana Maria Grupa: 503

Bucureti, 0!

CU%RINS Pag. ". "". "ntroducere ............................................................................................................................... A#balarea.................................................................................................................................3 .! A#balarea ali#entelor ........................................................................................................3 . "#portanta a#bala$ului .......................................................................................................3

.3 Pro#o%area produselor si infor#area consu#atorului ........................................................& """. 3.!'tic(etarea produselor ali#entare .......................................................................................5
3.

'tic(etarea referitoare la con)inutul de substan)e nutriti%e..................................................*

"+.

Ceaiul.........................................................................................................................................., &.! "storic....................................................................................................................................., &. "#portanta ceaiului in ali#entatie........................................................................................-

+.

.ipuri de ceai............................................................................

..............................................-

5.! Ceaiul negru.........................................................................................................................!0 5. Ceaiul %erde.........................................................................................................................!0 5.3 A#balarea, #arcarea si p/strarea ceaiului .......................................................................! +". 0tudiu de ca1 23"P.45................................................... ...........................................................!3 6.! 7e unde pro%ine8.................................................................................................................!3 6. Ga#a de produse.................................................................................................................!& 6.3 3ipton Green Mandarin 4range...........................................................................................!6 6.&Anali1a 09ot..........................................................................................................................!* +"" ": Conclu1ii..................................................... ..............................................................................!, Bibliografie................................................................................................................................. 0

I& Intr!"#cere
A#balarea i a#bala$ul ;n industria ali#entar< au un efect cu o i#portan)/ deosebit= asupra calit/)ii, conser%/rii i %alorii co#erciale a unui produs ali#entar pe toat= filiera de producere a acestuia cuprins= ;ntre reali1area #ateriilor pri#e, procesarea acestora, condi)ionarea i conser%area produsului finit, distribu)ia, co#erciali1area i consu#ul acestuia.. 'tic(etarea are rolul de a oferi infor#atii despre produs. 'tic(etarea #odern/ a produselor ali#entare presupune e>isten)a unui #esa$ ce contine infor#a)ii utile at<t pentru agen)ii econo#ici c<t i pentru consu#atori, un rol i#portant a%<ndu2l infor#a)iile de ordin nutri)ional. ?n acest sens, etic(etarea corect/ i cuprin1/toare a produselor ali#entare repre1int/ o ba1/ util/ de date pentru consu#ator, a$ut<ndu2l ;n alegerea corect/ a unui produs ;n func)ie de necesit/)ile sale, ;n educarea lui ;n calitate de cu#p/r/tor, respecti% ;n contienti1area efectului pe care ali#entul ;l are asupra s/n/t/)ii organis#ului s/u. 7e1%oltarea si di%ersificarea productiei si a consu#ului de bunuri, pro#o%area for#elor eficiente de co#ert au deter#inat e%olutii spectaculoase in do#eniul a#bala$elor. A#bala$ul insoteste produsul in fiecare etapa a circulatiei sale, de la producator la consu#ator, a%and un rol i#portant in prote$area acestuia si pro#o%area %an1arilor. Ambalarea r!"#sel!r ali#entare pre1int/ i#portan)/ deosebit/ pentru to)i participan)ii la circuitul te(nico2econo#ic, fapt de#onstrat de frec%en)a de ;nnoire a a#bala$ului care a fost #ai #are dec<t cea de ;nnoire a r!"#sel!r, ;n ulti#ii 0 de ani. Aceast/ tendin)/ se e>plic/ prin i#pactul pe care ;l are a#bala$ul asupra consu#atorului la luarea deci1iei de ac(i1i)ionare a produsului.

II& Ambalarea alimentel!r


Ambala'#l pre1inta un siste# cu func)ii co#ple>e, destinate s/ asigure protec)ia te#porar/ a produselor din punct de %edere fi1ic, c(i#ic, biologic ;n scopul #en)inerii calit/)ii si integrit/)ii acestuia ;n decursul #anipularii, transportului, depo1itarii si desfacerii @ pan/ la consu#ator sau pan/ la e>pirarea ter#enului de garan)ie. '>ista #ai #ulte criterii de clasificare a a#bala$elor, din care retine#: A 7up/ material#l c!nstit#ent: a#bala$e din (<rtie si cartonB a#bala$e din sticlaB a#bala$e din #etalB a#bala$e din #ateriale plasticeB a#bala$e din le#n, ;nlocuitori din le#n si ;#pletituriB a#bala$e din #ateriale te>tileB a#bala$e din #ateriale co#ple>e, in co#ponente ale produsului C#e#brane naturale, %afe, a#idon gelatini1atD. A 7upa sistem#l "e c!nfecti!nare: a#bala$e fi>eB a#bala$e de#ontabileB a#bala$e pliabile. A 7upa ti : plicuri, pungi, sacose, cosuri, ta%i, la1i, cutii, stela$e, al%eole, flacoane, borcane, butelii, bidoane, da#igene, butoaie, canistre, tuburi. A 7upa "estinatie: a#bala$e de transportB a#bala$e de desfacere si pre1entare. A 7upa s ecific#l r!"#s#l#i ambalat: a#bala$e pentru produse ali#entareB a#bala$e pentru produse neali#entareB a#bala$e pentru produse periculoaseB a#bala$e indi%idualeB a#bala$e colecti%e. A 7upa (ra"#l "e ri(i"itate: a#bala$e rigide, a#bala$e se#irigide, a#bala$e suple. A 7upa "#rata "e #tili)are si ti #l circ#latiei : a#bala$e recuperabileB Ca#bala$e reciclabile si a#bala$e refolosibileDB a#bala$e nerecuperabile. *&+ Im !rtanta ambala'#l#i "#portanta a#bala$ului este e%identiata de principalele functii pe care acesta trebuie sa le indeplineasca pe parcursul circuitului strabatut de produs intre furni1or CproducatorD @ distribuitor @ reteaua co#erciala en detail @ consu#atorul final. 3

Aceste functii sunt: A conser%area si protectia proprietatilor produselorB A facilitarea #anipularii, depo1itarii si transportului produselorB A pro#o%area produselor si infor#area consu#atorului. C!nser,area si r!tectia r! rietatil!r r!"#sel!r este considerata functia de ba1a a unui a#bala$ si se refera la #entinerea in para#etrii initiali a produsului a#balat, care trebuie prote$at de influentele #ediului e>terior a#bala$ului. C5atura fi1ica @ apa, praf, substante nedoriteB 5atura biologica @ insecte #icroorganis#e D *&* %r!m!,area r!"#sel!r si inf!rmarea c!ns#mat!r#l#i "ntrucat #a$oritatea produselor se %and a#balate este e%ident ca a#bala$ul are si un dublu rol de pro#otor al %an1arii si de purtator al infor#atiei catre consu#ator. A#bla$ul repre1inta o interfata cu care consu#atorul %ine in contact direct, de aceea a#bala$ul trebuie gandit pentru a atrage cu#paratorii si pentru a declansa actul de cu#parare. 7e altfel, a#bala$ul a fost denu#it si E%an1ator #utF al produsului, pornind de la ur#atoarele considerente: A identifica si pre1inta produsul si producatorulGdistribuitorulB A sti#ulea1a si atrage atentia cu#paratoruluiB A infor#ea1a consu#atorul asupra ni%elului caracteristicilor de ba1a ale produsuluiB A co#unica date legate de #odul de utili1are al produsului si a naturii a#bala$ului etc. 'le#entele care contribuie la reali1area functiei a#bala$ului de pro#o%are a %an1arilor si infor#are a consu#atorului sunt #odul de confectionare, siste#ul de #arcare si etic(etare, dar #ai ales estetica a#bala$ului, adica aspectele referitoare la for#a, culoarea si ar#onia cro#atica, grafica a#bala$ului. Aceste ele#ente trebuie sa sugere1e destinatia produsului si sa scoata in e%identa denu#irea produsului, #arca, reco#andarile pri%ind utili1area, etc.

III& Etichetarea r!"#sel!r alimentare


-&+ As ecte (enerale ?n )ara noastr/, confor# Hot/r<rii Gu%ernului nr. !06 din * februarie 00 etic(eta este: orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care conine elemente de identificare a produsului i care nsoete produsul sau este aderent la ambalajul acestuia. 0copul etic(et/rii produselor ali#entare este de a garanta accesul consu#atorilor la infor#a)ii co#plete cu pri%ire la con)inutul i co#po1i)ia produselor, pentru a prote$a s/n/tatea i interesele acestora. Alte infor#a)ii pot oferi detalii despre o caracteristic/ specific/ a produsului, cu# ar fi originea sau procedeul de fabrica)ie. Unele produse ali#entare, cu# ar fi organis#ele #odificate genetic, ali#entele alergenice, ali#entele destinate sugarilor sau c(iar di%erse b/uturi fac, de ase#enea, obiectul unor regle#ent/ri specifice. Pe etic(etele produselor ali#entare, in afara ca1ului cand e>ista e>ceptii e>pres #entionate, trebuie sa apara ur#atoarele infor#atii Ccerinte obligatorii de etic(etareD: nu#ele produsuluiB nu#ele ingredientelor si cantitatea anu#itor ingredienti caracteristici sau categorii de ingredientiBdata durabilitatii #ini#e sau data Ea se folosi ;nainte de o anu#ita data care este inscrisa pe a#bala$.Aceasta data poate sa difere de la produs la produs, astfel ca #e1elurile au ce2a #ai #ica perioada de %alabilitate, in ti#p de bauturile au o peroada #are de %alabilitate pana c(iar la ani, cantitatea netaB conditiile de depo1itare sau conditii de utili1are, daca este ca1ulB nu#ele sau nu#ele &

co#ercial si adresa producatorului sau a celui care a a#balat produsul sau co#erciantului stabilit pe teritoriul Co#unitatiiB detalii referitoare la origine sau pro%enienta, dupa cu# este ca1ulB indicarea tariei pentru bauturile alcoolice, pentru bauturile la care concentratia alcoolica este #ai #are de !, I in %olu#. Principalele ele#ente ce trebuie sa se regaseasca pe etic(eta unui produs: N#mele r!"#s#l#i alimentar : o denu#ire care sa respecte regle#entarile specifice ali#entului respecti%, cu respectarea ur#atoarelor conditii: A "n lipsa regle#entarilor specifice, denu#irea sa fie cea obisnuita in Jo#aniaB A "n lipsa denu#irii obisnuite, denu#irea sub care se %inde produsul poate fi o descriere a acestuia si daca este necesar, a utili1arii sale care sa fie suficient de clara pentru a per#ite cu#paratorului sa cunoasca natura produsului si sa2l deosebeasca de alte produse cu care poate fi confundatB#arca de fabrica,#arca co#erciala sau denu#irile atracti%e nu pot inlocui denu#irea sub care este %andut ali#entulB A Utili1area de ter#eni precu# E#odF EtipF EgenF i#preuna cu denu#irea sub care este %andut produsul este inter1isaB A 7enu#irea sub care este %andut ali#entul trebuie sa includa sau sa fie insotita de infor#atii pri%ind starea fi1ica a acestuia sau trata#entele la care a fost supus, de e>e#plu: refrigerare, congelare, afu#are, concentrare, etc. B A Ali#entele care au fost tratate cu radiatii ioni1ate trebuie sa poarte #entiunea Etratat prin ioni1areFsau Etratat cu radiatii ioni1ateF . Lista "e in(re"iente . .oate ali#entele trebuie insotite de o lista in care sunt preci1ate ingredientele folosite, toate acestea trebuind declarate in lista de ingrediente, in afara ca1ului cind e>ista e>ceptii e>prese de la aceasta cerint confor# H.G. nr.6,5G 00- pentru #odificarea i co#pletarea Hot/r<rii Gu%ernului nr. !06G 00 pri%ind etic(etarea ali#entelor. 3ista trebuie sa inceapa cu ter#enul EingredienteF sau sa aiba un titlu care sa includa acest cu%ant. "n general, ingredientele trebuie enu#erate in ordine descrescatoare a cantitatii utili1ate pe parcursul prelucrarii ali#entuluiB totusi, apa si substantele %olati%e trebuie enu#erate in ordinea cantitatii din produsul finit. 7enu#irile ingredientelor trebuie sa fie nu#ele pe care acestea le2ar a%ea daca ar fi %andute ca ali#ente si trebuie sa fie insotite de toate indicatiile referitoare la denu#ire, daca lipsa acestora ar putea induce in eroareB denu#irea utili1ata in orice lista de ingrediente pentru orice produs care a fost iradiat trebuie sa includa sau sa fie insotita de cu%antul EiradiatF sau e>presia Etratat cu radiatii ioni1ateF. A"iti,ii Aproape f/r/ e>cep)ie, ali#entele din co#er) con)in aditi%i Ccunoscu)i sub denu#irea generic/ de E'K2 uriD, a c/ror #enire este, se spune, aceea de a conser%a, de a da culoare, for#/, de a spu#a, ;ngroa i #ai ales de a da aro#/ ;n #od artificial, f/c<nd astfel produsul atr/g/tor pentru clien)i i %andabil ti#p ;ndelungat, uneori aproape neli#itat. Prof. dr. G(eorg(e Mencinicopsc(i, directorul "nstitutului de Cercet/ri Ali#entare, #e#bru al Acade#iei de Ltiin)e Agricole i Morestiere, consider/ c/ inciden)a alar#ant/ a unor for#e de cancer este str<ns legat/ de a%alana produselor ali#entare bogate ;n '2uri noci%e, consu#ate frec%ent de ro#<ni. 7e ase#enea, '2urile periculoase sunt E%ino%ateK de r/sp<ndirea bolilor cardio%asculare, ale tubului digesti% i a alergiilor. ?n ca1ul ;n care consu#ul de ali#ente cu '2uri este iresponsabil, proble#ele de s/n/tate pot fi deosebit de gra%e, iar acest lucru nu este greu de reali1at. Miecare ali#ent din #asa de 1i cu 1i poate con)ine '2 uri. Unele tipuri de p<ine aa21is integral/ s;nt fabricate din f/in/ ;nnegrit/ cu '2uri din fa#ilia

cara#elurilor. ?n ca1ul unor paste f/inoase, oul a fost ;nlocuit cu un ' @ !0 . Consu#ul prelungit de astfel de aditi%i afectea1/ ficatul, pancreasul i sto#acul, ;ns/ pot pro%oca i tu#ori tiroidiene.! 7aca nu e>ista o categorie adec%ata de denu#iri, trebuie utili1at nu#ele specific al aditi%ului. "ngredientele care trebuie inscrise cu denu#irea categoriei lor, ur#ata de nu#ele specific sau de codul nu#eric ' :

(ttp:GG999.ecolife.roGarticoleGsanatateGaditi%ii2ali#entari2un2pericol2pentru2sanatate.(t#l

! 3 & 5 6 * , ! 0 ! ! ! ! 3 ! & ! 5 ! 6 ! * ! , ! 0

Coloran)i Conser%an)i Conser%an)i secundari Antio>idant)i Antio>idani secundari Agen)i de intensificare a efectului antio>idantilor CCo#plelentariD .e>turan)i Algina)i '#ulsificator Agent de ingrosare 0tabili1ator Potentiator de aro#a Gelifiant Corector de aciditate Acidifiant Antiaglo#erant A#idon #odificat "ndulcitor Agent de afinare Antispu#ant Agent de gla1urare

! 0aruri de topire A#eliorator de faina 3 Agent de intarire & Agent de u#e1ire 5 Agent de incarcare 6 Ga1e propulsoare * *

Ar!ma 3egislatia 'uropeana, pre%ede ca aro#ele trebuie enu#erate utili1and ter#enul Earo#eGaro#eleF sau o denu#ire sau o descriere specifica a acestora. Directi,a /+01*0EEC pre%ede ca ter#enul Earo#a naturalaF sau un ter#en si#ilar poate fi folosit nu#ai pentru a descrie aro#ati1anti ale caror co#ponente aro#ati1ante contin substante aro#atice naturale sau preparate aro#atice, asa cu# sunt ele descrise de Directi,a 220-220EEC referitoare la aro#ati1anti @ pre%edere preluata si in legislatia ro#ana. "n plus, se #entionea1a ca in ca1ul in care denu#irea aro#ei contine o referinta la natura %egetala sau ani#ala, ori la originea substantelor incorporate, ter#enul EnaturalF sau alta e>presie cu aceeasi se#nificatie se utili1ea1a nu#ai pentru aro#a la care co#ponenta aro#ati1ata a fost i1olata prin procedee fi1ice corespun1atoare, prin procedee en1i#atice sau #icrobiologice ori prin procedeele de preparare traditionala a ali#entelor obtinute in totalitate sau aproape de totalitate din ali#entul sau din sursa aro#ati1ata respecti%a. In(re"ientele c!m #se 7enu#irile constituentilor trebuie dat fie in locul, sau in co#pletarea denu#irii ingredientului co#pus. .otusi,nu este necesara enu#erarea constituentilor in ca1ul in care , %andut ca atare, nu necesita o lista de ingrediente."n plus, constituentii nu trebuie enu#erati daca ingredientul co#pus este identificat in lista de ingrediente printr2o denu#ire generica sau daca ingredientul nu depaseste 5I din produsul finit, totui in acest ulti# ca1, este necesara enu#erarea ingredientelor co#puse care au efecte te(nologice se#nificati%e asupra produsului finit. A a .rebuie #en)ionat daca apa ad/ugata depaseste 5I din produsul finit . 5u trebuie #en)ionata in ur#/toarele ca1uri: este utili1ata pe parcursul procesului de fabrica)ie in e>clusi%itate pentru reconstituirea unui ingredient utili1at sub for#a concentrata sau des(idratata B sau este utili1ata cat sau ca parte a unui #ediu care in #od nor#al nu se consu#a. Cantitatea neta . Produselor ali#entare prea#balate trebuie declarate in unitati de %olu# in ca1ul lic(idelor si in unitati de #asa in ca1ul altor produse. '>ista cerin)e specifice stabilite pentru #arcarea cantit/)ii pac(etelor cu #ai #ulte bucati prea#balate, a produselor ali#entare %<ndute la nu#/r si a greut/)ii in for#a uscata. Taria alc!!lica . 2 pentru b/uturile cu un con)inut in alcool #ai #are de !, I din %olu# trebuie declarata taria alcoolica efecti%a raportata la %olu#. Directi,a C!misiei 210*340EEC se refera la indicarea tariei alcoolice in raport su %olu#ul bauturilor alcoolice cu un continut #ai #are de !, I alcool raportat la %olu#. L!t#l . 2 legislatia ro#ana si Directi,a 2/0-250EEC cer indicarea lotului pe un ali#ent daca nu e>ista e>ceptii."n unele ca1uri data poate constitui si indicarea lotului.0unt e>ceptate ing(etata portionata, unele produse agricole si produsele care nu sunt prea#balate B regulile U' cer producatorilor sa2si asu#e intreaga responsabilitate pentru natura si plasarea produselor in li#itele cunostintelor stiintifice si te(nologice actuale.

-&* Etichetarea referit!are la c!n6in#t#l "e s#bstan6e n#triti,e


,

Directi,a /707/50EEC a$uta consu#atorul prin pre1enta datelor nutriti%e c(eie intr2un for#at standardi1at astfel incat alegerea sa fie f/cuta in cunotin)a de cau1a iar produsele si#ilare sa poata fi co#parate cu uurin)a .'tic(etarea referitoare la con)inutul nutriti% este deosebit de i#portanta a%and in %edere creterea interesului pentru leg/turile dintre #en)inerea unei sanatatii bune si o dieta sanatoasa ca si necesitatea ca persoanele care trebuie sa respecte o anu#ita dieta sa poata alege tipurile de ali#ente potri%ite necesita)ilor lor. 'tic(etarea referitoare la continutul de substante nutriti%e trbuie sa cuprinda cantitatea de subsatanta nutriti%a pentru care a fost f/cuta declara)ia. '>ista o lista supli#entara op)ionala de substan)e nutriti%e Ca#idon, grasi#i #onosaturate, polinesaturate, colesterol, %ita#ine si #inerale pre1ente in cantitati se#nificati%eD care pot fi declarate. 0e considera %ita#ine si #inerale in cantitati se#nificati%e nu#ai cele a caror cantitate repre1inta #ini#u# !5I din do1a 1ilnica reco#andata, furni1ata de !00 g sau de !00 #l ori per pac(et daca pac(etul contine nu#ai o portie de produs. A Alimentele n!i si etichetarea referit!are la m!"ific8rile (enetice: "n ca1ul co#erciali1/rii si utili1arii ali#entelor noi sau a ingredientelor noi in interiorul Co#unitarii 'uropene e>ista trei regle#entari care sunt in #od direct aplicabile si obligatorii in toate statele #e#bre.Jegle#entarea co#unitara referitoare la ali#entele noi Re(lementarea 9CE: nr& *320/1 care include produsele ali#entare #odificate genetic si ingredientele care intra sub incidenta sa. Re(lementarea 9CE: nr&++-0/2 se refera la etic(etarea anu#itor produse ali#entare si a ingredientelor fabricate din soia si poru#b. Re(lementarea referitoare la etic(etarea ali#entelor care contin aditi%i si aro#ati1anti care sunt, contin sau au fost produi din organis#e #odificate genetic CGM4D. A Alimentele #tili)ate in an#mite sc! #ri n#tri6i!nale : ali#entele care intra sub incidenta acestei directi%e sunt acelea a c/ror co#po1i)ie si preg/tire sunt destinate in #od special indeplinirii unor anu#ite necesita)i nutri)ionale ale persoanelor c/rora le sunt destinate in principal. Aceste ali#ente trebuie sa se deosebeasc/ in #od clar de ali#entele destinate consu#ului nor#al, in raport cu co#po1itia lor si cu procesul de fabricatie ca si cu #odul de etic(etare si co#erciali1are.7irecti%a cadru se refera la proble#ele generale in ti#p ce cerintele specifice referitoare la co#po1itie si etic(etare pentru categoriile recunoscute de ali#ente su destinatie speciala intra sub incidenta altor directi%e speciali1ate . A F!rm#le entr# s#(ari si c! ii mici : are ca scop sa prote$e1e sanatatea sugarilor care utili1ea1a for#ule care satisfac in totalitate cerintele lor ali#entare pe parcursul pri#elor cator%a luni de %iata, prin indeplinirea conditiei ca nu#ai produsele confor#e sa fie co#erciali1ate sub #entiunea ca sunt potri%ite sugarilor. A Alimente e ba)a "e cereale rel#crate si alimente entr# c! ii . $ se refera la ali#ente pe ba1a de cereale si ali#ente pentru copii utili1ate ca parte a dietei di%ersificate si care nu constitue singura sursa de (rana. 0unt stabilite cerin)e de etic(etare, inclusi% %irsta la care utili1area unui produs este adec%ata, a%<nd in %edere co#po1i)ia, te>tura si alte proprietati legate de co#po1itie. "nfor#atiile referitoare la con)inutul energetic si nutriti%, instructiunile pentru prepararea adec%ata si de un interes deosebit, infor#atii referitoare la pre1enta sau absenta glutenului daca %irsta indicata de la care se poate utili1a produsul este sub 6 luni. A Alimentele entr# re"#cerea (re#tatii in "iete limitati,e "e ener(ie . 2 se refera la ali#entele special for#ulate care , atunci cand sunt utili1ate de consu#ator , inlocuiesc co#plet sau partial dieta 1ilnica. A Alimentele #tili)ate in sc! #ri me"icale s eciale : 2 acopera ali#entele preparate special sau a caror for#ula este destinata controlului dietei pacientilor care le utili1ea1a sub control #edical.Ase#enea produse pot fi co#plete sau inco#plete din punct de %edere nutriti%.0unt stabilite cerintele detaliate referitoare la co#po1itie si etic(etare.

I;&Ceai#l
-

7&+ Ist!ric Ceaiul este original din Asia si a a$uns in 'uropa pentru pri#a data in !6!0 adus de o co#panie din 4landa. Cea #ai %ec(e legenda despre descoperirea ceaiului e legata de i#paratul c(ine1 0(en 5ung care ca o precautie igienica, bea nu#ai apa fiarta fierbinte. 3egenda spune ca intr2o 1i cand i#paratul intra in bucatarie sa bea apa un %ant puternic aduse in incapere frun1e si crengute din gradina si au ca1ut in %asul cu apa clocotita. "#paratul si2a pus ser%itorii sa guste din apa ce2si sc(i#base culoarea dar care e#ana o aro#a necunoscuta si %a1and ca acestia au ra#as in %iata a gustat si el licoarea nascandu2se astfel era ceaiului C *00 i.H. Ceaiul 2 considerat de secole a a%ea proprietati curati%e2 este asta1i pro#o%at ca o bautura sanatoasa, naturala, dietetica si ieftina. Ceaiul se obtine prin prelucrarea frun1ulitelor si frun1elor arborelui de ceai C.(ea c(inensisD sub for#a de ceai negru Cfer#entatD, ce ocupa circa ,0I din productia #ondiala si #ai #ult de -0I din co#ertul #ondial cu ceai si sub for#a de ceai %erde Cnefer#entat si se#ifer#entatD, folosit cu precadere in consu#ul casnic. Productia globala de ceai este a#plasata fer# pe o curba de crestere, datorita cresterii suprafetelor plantate, rentabili1arii suprafetelor culti%ate si cresterii generale a producti%itatii prin i#bunatatirea #i$loacelor de tratare. Productia #ondiala a a$uns la 3 #il. tone anual, cele #ai #ari producatoare de ceai fiind: "ndia, C(ina,0ri23anNa, OenPa, "ndone1ia.

Ceaiul face parte din grupa produselor ali#entare nu#ita sti#ulente. "n aceasta grupa sunt cuprinse produsele ali#entare neurotonice si cardiotonice, deoarece contin substante far#acologice acti%e, ce actionea1a asupra siste#ului ner%os central, asupra siste#ului circulator si de1%olta o actiune diureticaactionea1a asupra siste#ului ner%os central, asupra siste#ului circulator si de1%olta o actiune diuretica. 7enu#irea de ceai ca sti#ulent se atribuie frun1elor arborelui de ceai Thea Chinensis L din fa#ilia Theaceae, care au fost supuse unei prelucreari speciale. 7&*&Im !rtanta in alimentatie a ceai#l#i Antio>idan)ii pre1en)i ;n ceai sunt substan)ele c(i#ice care au ca principal rol prote$area celulelor organis#lui. Antio>idan)ii neutrali1ea1/ substan)ele periculoase din corp, precu# radicalii liberi de o>igen, care atac/ celulele organis#ului, deregl<ndu2le func)ionarea i fa%ori1<nd apari)ia bolilor. Ceaiul %erde i ceaiul negru con)in #ulte %ita#ine i s/ruri #inerale, dintre care cea #ai i#portant/ fiind %ita#ina C. Un consu# 1ilnic de 2 3 ceti, asigura un aport i#portant de %ita#ine precu#: B!, B , B6, acid folic, plus ur#e de ele#ente #inerale Cprintre care si fluorul, ce ii confera calitati cariopre%enti%eD si uleiuri aro#atice. "n afara de fluor, cel #ai bine repre1entate in ceai sunt: potasiul C526 cesti de ceai 1ilnic asigura *5I din necesarul 1ilnic de potasiu, intr2o dieta cu .000 NcalD si #anganul C526 cesti de ceai pe 1i asigura &5250I din necesarul 1ilnic, raportat la un aport de .000 NcalD. Mrun1ele de ceai au for#a eliptica , culoare %erde inc(is, peduncul scurt si gros,sunt crestate pe #argini, cu ner%ura #ediana #ai pronuntata, iar ner%urile secundare sunt #ai fine si unite la #arginea frun1ei. 'le#entele structurale caracteristice frun1elor de ceai sunt: perisorii, celulele ideoblaste si cristalele de o>alat de calciu in for#a de stea, care ser%esc la identificarea naturii ceaiului si a puritatii lui.Ccand se adauga alte frun1eD. !0

Mrun1a de ceai

;&Ti #ri "e ceai


"n co#ert ceaiul se gaseste sub trei for#e:ceai negru, ceai %erde si a#estec.

3&+ Ceai#l ne(r#


Se obtine prin ur#atoarele operatiuni :recoltare, ofilire, rasucire, fer#entare, uscare, sortare si a#balare. Prin !filire , operatiune ce se desfasoara la ,..&0 grade C, frun1ele de ceai pierd o cantitate i#portanta de apa continuta, pierd elasticitatea, apro>i#ati% !G3 sin clorofila se o>idea1a, o parte din proteine se (idroli1ea1a, iar substantele tunante incep sa se o>ide1e. Ras#cirea @se face #ecanic si afectea1a structura frun1elor , fa%ori1and astfel eliberarea uno substante solubile, substante i#plicate in desfasurarea nor#ala a fer#entatiei ceaiului. Fermentatia$are un rol (otarator asupra caracteristicilor organoleptice ale ceaiului.0e reali1ea1a in la1i de le#n ce se tin in incaperi ce au te#peraturi de !,2 0 grade C si u#iditatea relati%a a aerului in $ur de -5 I.Mer#entatia trebuie intrerupta brusc in stadiul cand frun1ele au dobandit ele insusirile opti#e,tipice ceaiului negru. Uscarea$se reali1ea1a in cuptoare cu aer cald la te#peratura de -02-5 grade C si continua pana cand u#iditatea frun1elor atinge &I

3&* Ceai#l ,er"e

Ceai verde Gunpowder

!!

Se obtine din frun1ele tratate ca abur la te#peraturi de ,52-0 grade C, ti#p de cate%a #inute pt a distruge en1i#ele.Apoi frun1ele se trec in cuptoare de uscare pt reducerea u#iditatii frun1elor pana la !,I dupa care ur#ea1a rasucirea si uscarea pana la u#iditatea de 3 I. Caliatea ceaiului negru si %erde este influentata de calitatea frun1elor. 7in cele & recolte de ceaiCintre sfarsitul lunii aprilie si safarsitul lunii septe#brieD cel #ai bun ceai este obtinut din frun1ele pri#ei recolte.0unt apreciate %arfurile tinere care au ..5 frun1e cu petiolul cat #ai #ic. Co#po1itia c(i#ica a ceaiului %aria1a in li#ite relati% #ari , in functie de sort, perioada de recoltare si starea frun1elor, #odul de prelucrare etc..Astfel, continutul de apa poate %aria intre *2- I, continutul de cofeina !23 I, continutul de tanin 52 6 I, continutul de ulei esential 0,6 2!I, continutul de saruri #inerale 32,I. 7in anali1a nu#eroaselor sorti#ente de ceai se poate desprinde #edia co#po1itiei c(i#ice ce se pre1inta in tabelul ur#ator: Co#ponentii Apa, I 0ubstante a1otate, I Cofeina CteinaD ,I 0ubstante solubile in eter,I 0ubstante e>tractibile libere in a1ot, I .anin, I Celulo1a, I 0aruri #inerale, I
0ursa:G.G(i#icescu

Ceai ,,0 3,0 3,0 ,,0 30,0 ! ,0 !0,0 6,0

Ceaiurile de calitate superioara care se co#erciali1ea1a pe plan inrernational contin: apa *2-I, teina 23 I, tanin !02!& I la ceaiul negru, apro>i#ati% !- I la ceaiul %erde. Calitatea ceaiului este deter#inata de proprietatile sen1oriale ale ceaiului ca atare , ale infu1iei de ceai si de proprietatile fi1ico2 c(i#ice. Ceaiul de calitate superioara se obtine din frun1ele din recolta ", are culoare neagra2 argintie, gust aro#at, placut si infu1ie galbena. Ceaiul de calitatea a ""2a se obtine din recolta a ""2a , are culoare neagra2inc(isa, gust usor dulceag si for#ea1a infu1ie galbena desc(isa. Ceaiul de calitatea a """2a se obtine din recoltele a """2a si a "+2a , este alcatuit din frun1e #ari si are o culoare neagra2cenusie. Continutul ridicat de parti #ai putin %aloroase Cproportia ridicata a co1ilorDsau ne%aloroase Ci#puritatiD reduce calitatea ceaiului.
!

7intre proprietatile fi1ico2c(i#ice selectionate drept caracteristici de calitate #entiona#: apa #a>i#u# ,,5I, teina #ini#u# !, I, cenusa insolubila in HC" !0 I #a>i# ! I ,Pb in #gGNg #a>i#u# !, coloranti artificiali @lipsa, e>tract apos #in. 3 I. Clasele de calitate pe care le pre1enta# sunt ba1ate pe tipul de frun1aBceaiurile negre obtinute din frun1e cat #ai #ici si cat #ai tinere sunt cele #ai apreciate. Ceai#l ne(r# se fabrica in #rmat!arele clase "e calitate : Calitate superioara @denu#it PeNole2din pri#a recolta, cu frun1ulite negre2 argintii, gust fin aro#at, da o infu1ie galbena Calitatea "2 denu#ita 0ouc(ong2pro%enit din a doua recolta, are culoarea negru2 inc(is,gust dulce, placut aro#at ,da o infu1ie galbena desc(is. Calitatera a ""2a @denu#ita Congo2cu frun1e #ari din a treia recolta, de culoarea neagra2cenusie,gust si #iros nor#ala. Ceai#l ,er"e se c!merciali)ea)a in #rmat!arele clase "e calitate. HPson2pro%enit din pri#a recolta, are frun1e #ici,rasucite, de culoare %erde @ albastruie,da o infu1ie galbena aro#ata.

Gunpo9der2obtinut prin a doua recolta, frun1ele sunt rulate sub for#/ de granule, ase#/n/toare cu cele de praf de puc/. , de culoare %erde2negricioase, da o infu1ie galbena.

.onNaP2pro%enit din a treia recolta,pre1inta frun1e rasucite neregulate, de culoare %erde2galbuie, da o infu1ie intens colorata. Confor# reco#and/rilor standardului "04 3* 0. Ceaiul trebuie s/ ;ndeplineasc/ ur#/toarele condi)ii: U#iditatea C#a>i#u# -ID, con)inutul de tein/ C#ini#u# ID, con)inutul de substan)e tanante C#a>i#u# *ID, e>tractul C#ini#u# 3 ID, cenua total/ C#a>i#u# 6,5ID. 7e #are i#portan)/ sunt cerin6ele n!rmel!r "e i(ien8 pentru ali#ente pri%ind con)inutul ;n #etale grele, de pesticide sau alte substan)e de poluare.

3&- Ambalarea si astrarea ceai#l#i


P<n/ ;n !, 6, ceaiul era ;ntotdeauna %<ndut nea#balat. 'ra o in%ita)ie pentru %<n1/torii nescrupuloi s/ dilue1e ceaiul cu aditi%i. ?n !, 6 Qo(n Horni#an a de1%oltat linia principal/ de pac(ete pre2sigilate, care nu a intrat i#ediat ;n gra)iile b/c/niilor. 'i preferau s/2i creasc/ profitul ;ntr2o #anier/ lipsit/ de onoare. Horni#an a ;ncercat o alt/ #etod/ de pro#o%are. A pus #esa$e #edicinale pe a#bala$e i i2a %<ndut ceaiul far#aciilor i far#acitilor. Acetia i clien)ii lor erau #ult #ai recepti%i la abordarea lui.
!3

T!mass Salli,an < a#t!r#l ceai#l#i =n lic#le6 Pri#ul plicule) cu ceai a fost din #/tase i a fost cusut #anula de un t;n/r co#erciant ne9 PorNe1, .o# 0alli%an. 'l distribuia ceai restaurantelor din 5e9 RorN i2i dorea foarte #ult s/ se ;#bog/)easc/. Presupun;nd c/, %;n1;nd ceai a#balat ;n pac(e)ele, po)i c;tiga #ai #ul)i bani, ;n !-0& le propune clientilor s/i plicule)e de #/tase. A ni#erit ;n )int/: restauranrelor le2a pl/cut ideia. Mrun1ele de ceai f/ceau at;ta gunoi la buc/t/rieS 5oua ideie s2s r/sp;ndit ca fulgerul. ?n restaurante, cafenelei ceain/riile din 5e9 RorN au ;nceput s/ fiarb/ ceaiul ;n plicule)e de tifon @ erau #ai ieftin. ?n!-!& ceaiul ;n pac(e)ele a fost apreciat i ;n 'uropa: pentru solda)ii pri#ului r/1boi #ondial acesta s2a do%edit a fi util. Li pac(e)elul de ceai i2a inceput #arul glorios prin lu#e

"n pre1ent, ceaiul se a#balea1a in plicuri sau pungi de (artie perga#inata sau in folie co#ple>a ,in pac(ete de carton duple> %elin, in cutii #etalice %ernisate etc. 7eoarece ceaiul este un produs (igroscopic,inainte de a#balare pastrarea se face in incaperi uscate , curate, cu posibilitati de aerisire, la o u#iditate relati%a a aerului de #a> *5I si o te#peratura ce nu depaseste 0 grade C. .rebuie e%itata %ecinatatea condi#entelor sau a altor produse aro#ate,deoarece i#pru#uta cu usurinta #irosurile altor produse."n aceste conditii de a#balare si pastrare calitatea ceaiului se garantea1a ! 2 & luniCter#en de %alabilitateD. "n pre1ent se produce si se co#erciali1ea1a ceaiul la pliculete sub for#a de pulbereC!,5gGpliculetD cate 5 ..!00 plicuri la cutieC3*,5 g eB*5 g eB !50 g eD, cu ter#en de %alabilitate !2 ani. Pe cutie se inscriu luna si anul e>pirarii. ;I LI%TON
3ipton este #arca de ceai nu#/rul ! ;n lu#e, de)in<nd po1i)ia de lider global pe piaa ceaiurilor calde. ?n spatele succesului #ondial al #/rcii 3ipton @ datorat calit/ilor sale i e>perienei e>perilor 3ipton ;n culti%area ceaiului i a#estecul frun1elor de ceai 2 se afl/ o istorie de peste !00 de ani. 3ipton, pri#a #arc/ de ceai de renu#e internaional, a fost creat/ la sf<ritul secolului :": de c/tre ;ntreprin1/torul britanic .(o#as 3ipton. ?n acea %re#e, c<nd ceaiul era o b/utur/ rar/ i e>clusi%ist/, .(o#as 3ipton a a%ut %i1iunea de a face din ceai un produs accesibil tuturor, la un pre acceptabil i de o calitate garantat/. Pentru a aduce ceaiul Tde pe plantaie, direct ;n ceacaT, el a ;nceput producia de ceai 3ipton ;n !,-3, select<nd cele #ai bune %ariet/i de ceai din lu#e. ?n !,-5, a de%enit furni1orul oficial de ceai al Curii Angliei, iar dup/ nu#ai c<i%a ani de la ;nceperea produciei de 3ipton, ceaiurile sale a%eau de$a un #are success ;n Marea Britanie i 0UA.

5&+ De #n"e r!,ine>


!&

Ceaiul 3ipton e facut nu#ai din frun1ele din %<rful plantei. Aceste Mrun1e tinere, fragede i aro#ate dau cel #ai bun i parfu#at ceai. Cele #ai bune Mrun1e sunt ob)inute din propriile planta)ii de ceai. 3ipton ;i crete ceaiul ;n Oenia i .an1ania, folosindu2se de progra#e de cercetare pentru a ;#bun/t/)i te(nicile de cretere i recoltare a ceaiului. Unicitatea ceaiului 3ipton %ine din faptul ca are propriile planta)ii de ceai inc/ din !,-0 cand 0ir .(o#as 3ipton a cu#parat pri#a planta)ie ;n CePlon. Ceaiul obinut pentru producerea 3ipton pro%ine at<t de pe aceste plantaii care au o suprafa/ ;nsu#at/ de peste !,.000 de (ectare @ c<t i din alte 30 de locaii, a#plasate ;n /ri precu# 0ri 3anNa, Oeniai "ndia. Secretul gustului A%<nd ;n spate peste !00 de ani de descoperiri i ino%aii, #arca le ofer / consu#atorilor s/i o ga#/ foarte larg/ de ceaiuri, cu gusturi i aro#e c<t #ai diferite i #ai interesante. Pentru 3ipton lucrea1/ o ec(ip/ de &0 de degust/tori profesioniti de ceai, care fac peste &0.000 de degust/ri pe s/pt/#<na. 3ipton reuete s/ ating/ o perfor#an/ i#presionant/ din punct de %edere al constanei gustului: fiecare can/ dintr2o anu#it/ %arietate de ceai 3ipton are de fiecare data c<nd este consu#at/, acelai gust.

5&* Din (ama "e r!"#se.

3ipton Green "ntense Mint

3ipton Green Mandarin 4range

3ipton U(ite Po#egranate

3ipton U(ite JaspberrP

3ipton Rello9 3abel

3ipton .e#ptation 0u##er Mruits

!5

3ipton C(arMing Jose(ip

3ipton 7elig(t Citrus

3ipton 'arl GreP

3ipton Gold

3ipton Green

3ipton Jed

"n !--,, cand 3ipton a fost lansat in Jo#ania 2 unde ceaiul nu este o bautura traditionala @ piata ceaiurilor era foarte #ica si nu parea sa repre1inte o oportunitate de afaceri. .otusi, consu#ul de ceai si %aloarea pietei au inceput sa creasca. "ar in ulti#ii ani, piata ceaiului a pri#it un i#puls puternic, datorita for#arii si de1%oltarii unui seg#ent de consu#atori @ educati, cu %enituri #edii si ridicate @ care si2au sc(i#bat preferintele de consu# in fa%oarea bauturilor non2alcoolice naturale. 7atorita acestei sc(i#bari, 3ipton @ una dintre putinele #arci pre#iu# de pe piata ceaiului din Jo#ania 2 are o po1itie pri%ilegiata, cu atat #ai #ult cu cat portofoliul sau de produse include si o ga#a larga de a#estecuri pe ba1a de plante sau fructe pentru infu1ie. 7e altfel, 3ipton este lider de piata pe seg#entul ceaiului negru si este un $ucator2c(eie pe piata bauturilor calde. Actualul slogan al 3ipton, T.ea can do t(atT, sinteti1ea1a dorinta 3ipton de a le arata consu#atorilor sai tot ceea ce poate face ceaiul pentru sanatatea si starea lor de bine. 3ipton se adresea1a unor consu#atori cu spiritul tanar, care stiu sa se bucure de %iata dar, in acelasi ti#p, sunt constienti de faptul ca #ancarea si bautura pe care le consu#a au consecinte asupra sanatatii lor si a starii de bine a organis#ului lor. 7e aceea, sunt dispusi sa faca #ici #odificari benefice in obiceiurile lor de consu#, dar fara a renunta la placerea de a bea o bautura cu un gust bun. 4r, 3ipton le ofera atat ceea ce le face placere, cat si ceea ce este benefic pentru starea lor de bine.

5&- Li t!n ?reen Man"arin Oran(e

!6

Ceaiul este a#balat in pliculete tip pira#ida Creali1ate din #aterial biodegradabilDcreate special pentru a oferi ingredientelor #ai #ult spatiu de infu1ie, astfel incat ceaiul sa

capete o aro#a #ai puternica si un gust #ai intens.


C!ntin#t#l fiecarei irami"e..

Cutia contine de 20 plicuri-piramida cu snur a cate 1,8 gr fiecare . Cantitatea neta 36 gr.

.er#enul de %alabilitate & luni de la data a#balarii. 5u este etic(etat nutritional A#bala$ul este de culoare %erde si este folosit pentru a simboliza natura. Prin corelatie
simbolizeaza si viata, tineretea, sanatatea, speranta si vigoarea. Porocala de pe ambalaj vine in completare pt a sugera prospetimea si dar si aroma ceaiului.

5&7 Anali)a S@OT Li t!n %#ncte f!rte


+alorile etice puternice Ccultur/ i patri#oniuD Po1iia financiar/ solid/ 0uccesul sloganului2KBei sanatos. .raiesti sanatosF este sloganul prin care 3ipton isi pro#o%ea1a nu doar propriile branduri, ci si consu#ul de ceai, in general. K0trategia de !*

%#ncte slabe
Costuri #ari de publicitateB 5ecesitatea ;nc/ de educare aconsu#atorilor pe anu#ite seg#enteB Pre1enta sca1uta in #ediul ruralB

#arNeting ur#ea1a esenta brandului 3ipton, punand accent pe beneficiile pe care ceaiul le ofera consu#atorilor Cantio>idanti, teaninaD necesare unui #od de %iata ec(ilibrat si sanatos Preocuparile pt sanatate Calitate si %arietate Jetea de distributie di%ersificat/ si puternic/ ;n 1onele urbane

Aro#ele sinteticeB Pret relati% ridicat.

O !rt#nitati
'>tinderea portofoliului de produse2"n ianuarie 0!!, 3ipton a lansat pe piata din Jo#ania o ino%atie in ga#a de ceai %erde si alb: doua noi ga#e de ceaiuri care, pe langa faptul ca ofera toate beneficiile ceaiului %erde si alb, au un gust delicat, lipsit de obisnuita tenta a#aruie a ceaiului %erde si alb Parteneriate cu alte co#panii puternice 3ipton este partener ;n foarte #ulte e%eni#ente2 Agentiile 77B Bucuresti si Media 7irection au i#ple#entat i#preuna un proiect special pentru #arca 3ipton, si anu#e a#plasarea in fata Cercului Militar 5ational din Bucuresti a unui tunel cu stropi de apa, care ii a$uta pe pietoni sa se racoreasca in aceste 1ile toride de %ara. Ca#panii de educare a consu#atorilor in ceea ce pri%este beneficiile ceaiului pt sanatate

Amenintari
Concuren)a puternic/ a brandurilor locale: Mares,dar si a celorlalte branduri consacrate2.9iningsCproaspat intrat pe piata din Jo#ania Dal doile #are producator de ceaiuri din lu#e. Co#petitorii substituen)i :CafeaB Co#peti)ia pentru pre)B Cri1a econo#ica2+an1arile de ceai au sca1ut anul trecut in Jo#ania cu 5I, la 30 #ilioane euro, consu#ul de pe piata locala fiind unul dintre cele #ai sca1ute din 'uropaB

C!ncl#)ii ?n ara noastr/ fa#ilia nu se adun/ la ceaiul de la ora !*.00, #ai ales c/ o parte din populaie se afl/ la ser%iciu la aceast/ or/, iar acei aflai acas/ sunt #ai puin dispui de a ur#a tradiiile engle1eti. Pentru consu#atorul urban de ceai, aceasta este o b/utur/ de di#inea/. 7i#ineaa ceaiul tre1ete i d/ puteri, iar seara, are un efect ad%ers, consu#<ndu2l la cin/ dup/ o 1i de lucru Cel #ai recent studiu pri%ind consu#ul de ceai %erde in Jo#ania, coordonat de Prof. Uni%. 7r. G(eorg(e Mencinicopsc(i, a aratat ca #a$oritatea ro#anilor nu cunosc
!,

beneficiile ceaiului %erde si nici co#po1itia acestuia, asociind in #od gresit ideea de ceai cu infu1iile de plante #edicinale sau aro#atice si nu cu bautura pro%enita din frun1ele arbustului de ceai. 0tudiul rele%a ca obiceiurile de consu# ale ro#anilor in ceea ce pri%este ceaiul sunt in fa%oarea infu1iilor din plante, fapt ce denota o abordare de tip curati%, in ti#p ce cresterea consu#ului de ceai %erde ar fa%ori1a pre%entia. Ceaiul %erde repre1inta o i#portanta sursa naturala de (idratare, fiind un aliat al sanatatii, cu rol in pre%enirea unor afectiuni cronice. "nfu1iile de plante #edicinale C50ID si infu1iile aro#atice C&&ID sunt cele #ai populare tipuri de ceai pe care le beau ro#anii, !-I dintre respondenti spunand ca au obiceiul de a bea ceai %erde cald si doar 6I declarand ca beau ceai %erde rece. 0tudiul a rele%at faptul ca !*I dintre ro#ani considera ceaiul %erde ca fiind o alternati%a #ai sanatoasa co#parati% cu alte tipuri de bauturi. Confor# studiului, principalele #oti%e pentru care ro#anii sunt dispusi sa consu#e #ai #ult ceai %erde sunt proble#ele de sanatate C!5ID si dieta C-ID.

B"B3"4GJAM"' !. A. Purcarea, A#bala$ul atitudine pentru calitate,, 'ditura: '>pert !---, . . 7i#a 7u#itruB Pa#filie Jodica, Merceologia si e>perti1a #arfurilor ali#entare de e>port2i#port, 'ditura BUCUJ'0.", 00& 3."on,7iaconescuB7orina,ArdeleanBMerceologie ali#entara2Calitate si siguranta, 'd. Uni%ersitara,Bucuresti, 00*, p. !-&. 4rdin al #inistrului sanatatii pentru aprobarea 5or#elor de igiena pri%ind productia,prelucrarea,depo1itarea,pastrarea,transportul si desfacerea ali#entelor 5r. -*6G!--, 5. .urtoi, M., A#bala$e i te(nici de a#balare: ;ndru#ar de lucr/ri practice i aplicati%e, 'ditura Acade#ica, 006
3 0 p. 6. .urtoi, M. Materiale de a#bala$ i a#bala$e pentru produsele ali#entare, 'ditura Al#a,

Gala)i, 000, 35 p *. (ttp:GG999.unile%er.roG#arcilenoastreGali#enteGliptonG


.

!-