TABARA

de Louis Sachar

PARTEA INTAI Va aflati in tabara Lacul Verde Cu o suta de ani in urma, in Texas, exista un lac imens inconjurat de o vegetatie bogata. Astazi, aici este un desert pustiu. Populatia a disparut odata cu lacul. Singurii copaci din peisaj sunt doi stejari batrani de a caror umbra se bucura doar Directorul taberei. Printre putinele vietuitoare se numara scorpionii si serpii cu clopotei dar cele mai periculoase sunt soparlele cu pete galbene a caror muscatura este mortala. Tabara Lacul Verde este o tabara pentru baietii neascultatori care au sansa sa se trans orme in baieti ascultatori daca sunt pusi sa sape zilnic o groapa sub soarele dogoritor, la !"#C. Stanle$ provine dintr%o amilie saraca. &%a ost niciodata intr%o tabara. Ca unic pasager, in a ara de gardian si so er, autobuzul il poarta pe baiatul incatusat spre tabara in care va trebui sa ispaseasca un an si jumatate ca pedeapsa pentru a i urat o perec'e de adidasi vec'i, urat mirositori. Stanle$ nu este un copil rau si nici macar nu este vinovat pentru in ractiunea pentru care a ost acuzat. Considera ca vina apartine doar stra%stra%bunicului%bun%de% nimic%si%'ot%de%porci%imputit. Se spune ca acesta urase de la o tiganca un porc. Aceasta aruncase un blestem asupra lui si a urmasilor sai. (rice nesansa sau g'inion a vreunui urmas este pusa pe seama blestemului. Tatal sau Stanle$ )elnats al **%lea se c'inuieste sa inventeze un mod de a recicla adidasii uzati, motiv pentru care eroul nostru, Stanle$ al *V%lea, a savarsit in ractiunea de a aduce acasa adidasii urat mirositori. Primul Stanle$ )elnats lovit de g'inion a ost strabunicul care a plecat din &e+ )or, pentru a se stabili in Cali ornia, cand diligenta usese je uita de -ate .arlo+, zisa /Sarutul mortii0, in runtea unei bande de tal'ari. Scapase cu viata dar je uit si abandonat in mijlocul desertului. Stanle$ )elnats al *V%lea ajunge, dupa noua ore intregi, epuizante, in /Centrul de corectie pentru minori1 Tabara Lacul Verde0. 2ste luat in primire de /domnul Sir0, mare consumator de seminte. Primeste doua sc'imburi de 'aine si un prosop. Salopeta portocalie, tricoul de aceeasi culoare si sosetele galbene ormeaza un sc'imb de 'aine. La acesta se mai adauga adidasii albi, o sapca portocalie si un bidon din plastic pentru apa. .ietul copil de doisprezece ani a la ca in iecare zi a saptamanii va sapa cate o groapa de un metru si jumatate adancime si diametru de aceeasi de dimensiune. Timpul liber depinde de viteza cu care va termina de sapat groapa. (rice /c'estie interesanta0 descoperita va trebui predata consilierilor. *ntrucat tabara de detentie se a la in plin desert, pentru paza nu sunt necesare nici garduri electri icate, nici turnuri de supraveg'ere, nici arme. Cei mai temuti paznici sunt soparlele cu pete galbene. Tabara este alcatuita din sase corturi mari A, ., C, D, 2, 3. Al saselea ii gazduieste pe consilieri. Stanle$ primeste un loc in cortul D, iar consilier este domnul Pendans,i.

3ace cunostinta cu colegii de cort care poarta, iecare, cate o porecla, numele adevarate contand mai putin. Cei sase sunt1 4aza%5, Caracatita, 6agnet, Subrat, Strambul si 7ero. Toti asculta de 4aza%5. .aietii se amuza cand a la ca motivul detentiei noului venit este urtul vec'ilor adidasi urat mirositori ce apartinusera lui Cl$de Livingstone /Picioare iuti0, un jucator de baseball celebru. Acesta ii donase unei organizatii caritabile care strangea onduri pentru construirea unui or elinat. Valorau cinci mii de dolari. De la scoala, in drum spre casa, pe cand trecea pe sub o pasarela, niste adidasi i%au cazut in cap. 8andindu%se ca i%ar i necesari tatalui sau pentru experiment, Stanle$ ii ia, in ciuda mirosului ingrozitor, moment cand o patrula a politiei il acuza ca i%a urat din vitrina unui or elinat. 9udecatorul il trimite in tabara /Lacul Verde0 ale carei regului de disciplina ar ajuta la sle uirea caracterului sau. Aceasta ca o alternativa la inc'isoare. Locul de munca este undul lacului secat. 3iecare copil are repartizat cate un sector unde sa sape. *narmati cu cate o sapa si bidonul plin cu apa isi incep lucrul dis% de%dimineata pentru a nu i prinsi de soarele arzator. Sapa gropi pentru a gasi ceva interesant, dar nu stiu despre ce este vorba. Prima groapa ii incarca palmele de bataturi. Pe cand ceilalti inainteaza repede, el este ultimul si are /sansa0 sa sape toata ziua sub soarele dogoritor. Cel mai iute este micutul si tacutul 7ero. *ata povestea amiliei Stanle$. Stra%strabunicul se numea 2l$a )elnats din Letonia, care la cincisprezece ani s%a indragostit de rumoasa 6$ra 6en,e. Avea si un rival in persoana lui *gor .ar,ov, un porcar de cincizeci si sapte de ani care ii o erea tatalui etei un porc bine ingrasat. 4e uzat, 2l$a ii cere ajutorul g'icitoarei satului, tiganca 7eroni, care avea un iu in America. Aceasta ii da un purcelus abia nascut, cam cat un sobolan, pe care sa%l creasca pentru a%l o eri in sc'imbul 6$rei. *n acest scop el va trebui sa suie zilnic muntele de la marginea padurii cu purcelul in brate, pana la rau, sa bea apa. Cat purcelul bea apa baiatul trebuia sa%i cante un cantecel anume. Pe masura ce purcelul crestea si musc'ii lui 2l$a se intareau. Ast el, dupa doua luni porcul cantarea o suta de ,ilograme iar baiatul crescuse si latise in umeri. *n ziua cand 6$ra a implinit cincisprezece ani, cei doi pretendenti s%au prezentat icare cu porcul sau. La cantarire s%a dovedit ca ambele animale cantareau la el. Atunci ata a ost pusa sa aleaga sotul, dar din elul cum s%a comportat, 2l$a si% a dat seama ca era prostuta si a renuntat la ea. &ecajit, se imbarca pe un vapor ca marinar si pleaca spre America. *n largul (ceanului Atlantic isi da seama ca n%a indeplinit ultima parte a angajamentului catre batrana 7eroni de o cara si pe ea in var ul muntelui pentru a mai bea o data din apa raului. Ast el a ost blestemat el si uramasii sai. *n America, 2l$a se casatoreste cu Sara' 6iller. Desi munceste mult este urmarit de g'inion. 6ereu ajunge in locul nepotrivit la momentul nepotrivit. Pentru a scapa de blestem, 2l$a incearca sa dea de iul batranei, dar in zadar. Sara' naste un copil pe care%l numeste Stanle$ :)elnats scris pe dos; si in iecare seara ii canta cantecelul leton tradus in engleza.

Daca pentru prima groapa Stanle$ s%a c'inuit in soarele arzator cu mainile pline de basici, pentru a doua a trebuit sa sape cu palmele sangerande. 2l gaseste o piatra cu o osile de peste. Considerand%o /un lucru interesant0 o prezinta lui Pendans,i in speranta ca restul zilei se va odi'ni :aceasta iind recompensa;. Consilierul ii spune ca osilele nu sunt interesante pentru Director. Stanle$ primeste porecla (mul Cavernelor. 4aza%5, liderul, il s atuieste sa%i dea lui, mai intai, orice lucru interesant va mai gasi. *n sc'imb va bene icia de bunavointa sa. *ncet, incet sapatul gropilor devine o rutina. 6ainile sale se batatoresc pe masura ce pierde si ,ilograme :era un baiat grasut;. Cand pentru a doua oara gaseste un obiect, un tub cu doua litere - si . incadrate de conturul unei inimi desenate pe undul acestuia, i%o da lui 4aza%5. Descoperirea obiectului determina aparitia in zona gropilor a unei emei suple si roscate, plina de pistrui, imbracata ca un co+bo$. 2ste Directoarea taberei. Se poarta oarte urat cu toata lumea, inclusiv consilierii. 2a comanda intensi icarea sapatului gropilor in zona unde se presupune ca a ost gasit obiectul. Stanle$ nu divulga locul real. Treptat, 7ero se apropie tot mai mult de Stanle$ care se poarta rumos cu toti baietii. 7ero este impresionat ca acesta a primit scrisoare de la parinti. *ntr%una din zile 7ero il roaga sa%l invete sa citeasca si sa scrie. 2l era un oarte bun socotitor dar in acelasi timp era anal abet. *n grupul celor sapte din cortul D nu erau con licte rasiale. 4aza%5, Subrat si 7ero erau negri, Stanle$, Strambul si Caracatita albi, 6agnet 'ispano%american. *ntre ei exista o solidaritate tacuta. &u se parasesc c'iar daca sunt nedreptatiti. Cand Stanle$ isi asuma urtul sacului cu seminte, care a ost urat de apt de 6agnet, 7ero ii sapa groapa pentru a nu ramane in urma. Drept multumire este de acord sa%l invete sa citeasca. ( ora pe zi 7ero sapa la groapa lui Stanle$ contra o ora de citit. *ata si povestea lui -ate .arlo+, /Sarutul mortii0. Cu o suta zece ani in urma Lacul Verde din Texas era /raiul pe pamant0. Pe malul sau erau livezi de piersici. Domnisoara -at'erine .arlo+ era o invatatoare minunata si totodata vestita pentru compotul ei de piersici cu mirodenii. C'arles <al,er /Pastravul0, unul dintre admiratorii ei, su erea de o ciuperca a piciorului ce producea un miros respingator asemenea celui de peste stricat. 2ra un prostanac galagios si totodata iul celui mai bogat om din zona. Detinea o barca cu motor nou%nouta. -at'erine era singura domnisoara care re uza avansurile acestuia. Sam, un tanar negru, cultiva pe malul celalalt al lacului ceapa. De doua ori pe saptamana aducea cu barca vestita leguma pe care o transporta apoi in caruta trasa de magarita 6ar$ Lou si o vindea localnicilor ca o garantie pentru o sanatate de ier. 2l o ajuta pe rumoasa invatatoare sa repare scoala. -at'erine insa il iubea pe Sam. Dragostea lor a starnit revolta satenilor si mai ales a lui C'arles <al,er care%i distruge scoala. Seri ul la el de rasist 'otaraste sa%l spanzure pe Sam. Sam si -at'erine ug cu barca, dar <al,er cu salupa ii ajunge, il impusca pe tanar asa cum a impuscat%o si pe 6ar$ Lou. La trei zile dupa uciderea lui Sam, -at'erine il impusca pe seri si%i da sarutul pe care acesta i%l ceruse. Timp de douazeci de ani -ate .arlo+ zisa /Sarutul mortii0 a

ost cea mai temuta capetenie de tal'ari din Vestul Salbatic. *ntre timp datorita secetei Lacul Verde a disparut, livezile de piersici au pierit iar satul a devenit sat% antoma. Aici se stabileste -ate .arlo+ pentru a se eri de legiuitori, dar este descoperita de <al,er Pastravul si Linda 6iller, osta eleva azi sotia lui <al,er, care o someaza sub amenintarea pustii sa le divulge locul unde se presupune ca temuta capetenie de tal'ari si%ar i ascuns comorile je uite. -atie .arlo+ moare muscata de o soparla dar nu divulga secretul. Strabunicul je uit de -ate .arlo+ a ost gasit de vanatorii de serpi, in desert. Trei luni supravietuise ara apa si 'rana. *n delirul sau spunea ca /m%am adapostit pe var ul degetului lui Dumnezeu0. *n timpul unei urtuni, pe cand un ulger imens a iluminat cerul, Stanle$ observa pe muntele din departare o ormatiune ciudata ca un pumn strans cu degetul mare in sus, in semn de /(-0. PARTEA A DOUA Ultima roa!a *n timpul unei dispute intre baieti, 7ero sare in ajutorul lui Stanle$. 2ste batjocorit de Pendans,i. Dupa ce il ataca pe consilier, in prezenta Directoarei, el uge din tabara ara a%si lua si bidonul cu apa la el. Toti sunt convinsi ca se va intoarce, ara apa n%ar supravietui. Deoarece 7ero, de apt =ector 7eroni, nu apare, Directoarea, domnul Sir si Pendans,i ii distrug dosarul, ast el ca el nu mai igureaza in scripte. Stanle$ este terorizat de ideea ca 7ero nu apare si ar putea sa piara. Singura speranta este ca baiatul ar putea strabate desertul pentru a ajunge pe degetul lui Dumnezeu. *n inal, dupa ce ura camionul taberei, apoi il abandoneaza, pleaca si el in cautarea lui 7ero, ara o picatura de apa in bidon. *ntr%un tarziu il gaseste adapostit in desert, sub o barca ingropata in tarana. 2ste 6ar$ Lou, barca lui Sam, /esuata0 dupa secarea Lacului Verde. *n acest adapost baiatul a supravietuit consumand o mazga ca enie din borcane. 2rau borcanele cu compot de piersici ale invatatoarei, scu undate odata cu barca cu o suta de ani in urma. De atata /super%licoare0 7ero se deranjeaza la stomac si se imbolnaveste. 4e uza sa se intoarca in tabara. *n zare se pro ileaza Degetul 6are de pe munte. Deplasandu%se oarte greu :Stanle$ il ia pe 7ero in spate; cei doi incep escaladarea muntelui. Cand apar primele tu isuri si insecte deduc ca pe undeva trebuie sa ie apa. *ntr%un loc mocirlos gasesc ceapa : osta gradina a lui Sam; pe care o mananca, singura sursa de 'rana si totodata medicament pentru 7ero. Acesta ii marturiseste lui Stanle$ ca el a urat adidasii de la or elinat si i%a abandonat pe o masina. Dupa doua nopti petrecute la adapostul 6arelui Deget cu o provizie mare de cepe si bidonul cu apa 'otarasc sa se intoarca in tabara, sa sape in groapa unde gasisera tubul, de apt rujul cu intialele - si ., sa ure provizii de la bucatarie si sa ajunga la drumul ce ducea a ara din tabara.

Ajunsi in tabara baietii se adapostesc in gropile sapate in preajma celei cu tubul pana se linisteste activitatea. La lumina lunii au inceput sa sape in groapa lui Stanle$, largind%o, in speranta ca vor da de comoara lui -ate .arlo+. *ntr%un tarziu gasesc o valiza de metal pe care o scot din groapa, moment in care sunt surprinsi de Directoare, domnul Sir si Pendans,i. .aietii nimerisera intr%un cuib de soparle. 7ero iesise cu valiza a ara, dar pe capac erau doua soparle, Stanle$ era inca in groapa prizonierul a inca sase%sapte. &imeni n%avea curajul sa se miste. Asteptand, Directoarea marturiseste ca este urmasa acelei Linda 6iller%<al,er, ca toata viata urmasii sai au sapat gropi in cautarea comorii. Acum, ca a gasit%o, este 'otarata sa nu%i mai scape. Din discutii Stanle$ a la ca a ost cautat de o avocata. Toata noaptea cei doi baieti au stat nemiscati ca niste statui, cu soparlele pe ei si cu adultii care n%aveau curajul sa se apropie de ei. Doar caldura soarelui le%a determinat pe soparle sa%si caute adapostul la umbra. *n prezenta procurorului si avocatei care venise sa%l elibereze pe Stanle$, Directoarea, doamna <al,er, il acuza ca i%a urat valiza din casa dar constata cu stupoare ca pe capac este scris Stanle$ )elnats. Toti baietii din cortul D se bucura la vederea lui Stanle$ si 7ero, vii si nevatamati si in plus ca nu vor mai sapa gropi. Stanle$ este eliberat. Acesta il ia si pe 7ero intrucat dosarul lui era de negasit, deci nu putea i retinut. Conducerea taberei este destituita. Doamna 6arengo, avocata, specializata in obtinerea patentelor, il ajuta pe tatal lui Stanle$ sa breveteze noul produs, care elimina mirosul de picioare din incaltaminte. 2a a acut o anc'eta pe cont propriu si a constatat ca baiatul n%a avut cum sa ure adidasii, la acea ora iind la scoala. PARTEA A TREIA "ro!ile se astu!a *n valiza ce apartinuse strabunicului Stanle$ )elnats au ost gasite 'artii valoroase, iecare copil ramanand cu aproape un milion de dolari. 7ero, =ector 7eroni, era nimeni altul decat stranepotul tigancii 7eroni din Letonia. Stanle$ al *V% lea, carandu%l pe 7ero pe munte la izvorul cu apa, a dezlegat blestemul. Primul a cumparat o casa cu laborator la subsol pentru tatal sau, iar =ector a angajat o ec'ipa de detectivi particulari.