TEMATICA SI BIBLIOGRAFIE PENTRU CONCURSUL DE REZIDENTIAT / EXAMENUL DE LICENTA IN DOMENIUL MEDICINA DENTARA SESIUNEA 2011 (in paranteze este

precizat indexul bibliografic al temei) 1. Anestezia in medicina dentara ( 1,pag. 6-53). 2. xtractia dentara (1,pag.6!-1"2). 3. #atologia eruptiei dentare (1, pag.116-122, 131-15$, 15%-16%). !. &ratamentul c'irurgical al leziunilor periapicale (1, pag. 1$!-1%!). 5. &ratamentul c'irurgical preprotetic (1, pag.1%(-22"). 6. )nfectii oro-maxilo-faciale (1, 2!2-26(,2$"-2((). $. Afectiuni de origine dentara ale sinusului maxilar (1, pag.2%2-3"(). (. &raumatologie oro-maxilo-faciala (1, pag.312-335, 361-36%, 3$%-3(2, 3((-3%!). %. *'isturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cer+ico-faciale (1, pag. !"2-!"!, !"6-!26, !2(-!33, !3$-!!3). 1". *'isturi, tumori benigne si osteopatii ale oaselor maxilare (1, pag. !5"-!$1, !$!-!(5, !((51", 512-51$). 11. &umori maligne oro-maxilo-faciale %1, pag. 5!5-5(!). 12. #atologia articulatiei temporo-mandibulare (1, pag. 6$%-6(5, 6($-6%3, 6%5-$"2) 13. #atologia glandelor sali+are (1, pag. $1%-$2", $23-$3(, $!!-$53, $6"-$$") 1!. &ratamentul c'irurgical al anomaliilor dento-maxilare se+ere (1, pag. $($-(16) 15. ,espicaturi labio-maxilo-palatine (1, (2!-(55) 16. ,urerea in teriorul oro-maxilo-facial. -e+ralgia de trigemen (1, pag. %16-%1%) 1$. .etode locale de pre+enire a cariei dentare din santuri si fosete (2, integral) 1(. /olul factorilor functionali in formarea apararului dento-maxilar (3, pag.315-3%2, !"5-!1$, !33-!!5) 1%. ,ez+oltarea ocluziei dentare (!, pag. 35-!%) 2". tiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali (!, pag.$3-$6) 21. *lasificarea anomaliilor dento-maxilare %!, pag. $$-(3) 22. xamenul radiologic in ortodontie (!, pag. 1!3-1$%) 1 23. Anomaliile dento-maxilare de *lasa a ))-a (!, pag. 3$%-3%1) 2!. .alocluzia de clasa a ))-a, di+iziunea 2 ( !, pag. 3%6-3%%) 25. .alocluzia de *lasa a )))-a (!, pag. !"5-!"() 26. 0indromul de inocluzie +erticala (!, pag. !1(-!26, !2%-!3() 2$. Anodontia (5, pag. 15-!") 2(. ,intii supranumerari (5, pag. $3-%!) 2%. )ncluzia dentara (5, pag.$3-%!) 3". /eincluzia dentara (5, pag. 1"$-11() 31. ctopia dentara (5, pag. 121-13") 32. ,iastema (5, pag. 133, 1!2) 33. &ranspozitia dentara (5, pag. 1!%-15!) 3!. &ratamentul cariei dentare (6, pag. 16$-1(5, 2%!-333, 33%-3!6" 35. tiopatogenia cariei dentare (6, pag. 31-5$) 36. 1ormele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti ($, pag. 6(-%3) 3$. -ecroza si gangrena pulpara ($, pag. %!-1"2) 3(. #arodontite apicale acute si cronice ($, pag. 1"3-125) 3%. &ratamentul necrozei si gangrenei pulpare ($, pag. 15(-213) !". 2bturarea canalelor radiculare %$, 21!-2!("

!1. &ratamentul parodontitelor apicale acute si cronice ($, pag. 1"3-125) !2. .orfologia parodontiului marginal ((, pag. 26-(%) !3. tiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice ((, pag. 1"3-155) !!. ,iagnosticul imbolna+irilor gingi+o-parodontale ((, pag. 1(%-2"1) !5. *lasificarea bolilor parodontiului marginal ((, pag. 2"5-21%) !6. 1orme clinice 3 simptomatologie in gingi+ite si parodontite marginale ((, pag.221-2(") !$. +olutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor ((, pag. 2(3-2(6) !(. &ratamentul gingi+itelor si parodontopatiilor marginale ((, pag. 2((-3$!) !%. )mobilizarea dintilor parodontotici ((, pag. !2$-!61) 5". 2rientari terapeutice principale si sc'eme de tratament in gingi+ite si parodontite ((, pag. !65-!$$) 51. 2cluzia dentara(%,pag.25-$6) 2 52. 0indromul algo-disfunctional al articulatiei temporo-mandibulare(%,pag.$$-1!6) 53. xamene clinice si paraclinice in leziunile odontale coronare si edentatia partial redusa.(%, pag .1!$-16%) 5!. #rincipiile de tratament in restaurarile unidentare si prin punti dentare(%, pag. 5""-5!") 55. /estaurari unidentare intracoronare si extracoronare(%, pag. 1$"-!"") 56. lemente structurale ale puntilor dentare(%. Pag. !3!-!(2) 5$. tape ale terapiei prin punti dentare4Amprentarea (%, pag. 63"-6%") 5(. tape ale terapiei prin punti dentare4 )nregistrarea relatiilor mandibulo-craniene (%,pag. 6%"$!") 5%. xamene clinice si paraclinice in edentatia partiala si edentatia totala(1", pag. 32-(3) 6". #roteza partial acrilica mobilizabila. lemente componente. (1", pag. (!-1"!) 61. lementele structurale ale protezelor partiale sc'eletate(1", pag .116-1%%) 62. 5iodinamica protezelor sc'eletate in ca+itatea orala(1",pag. 2"1-22%) 63. tape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile sc'eletate4Amprentarea (1", pag. 2$%-2%3) 6!. tape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile sc'eletate4 inregistrarea relatiei intermaxilare (1",pag. 2%5-3"() 65. tape ale terapiei prin proteze totale4Amprentarea (1",pag.!65-5!!) 66. tape ale terapiei prin proteze totale4 ,eterminarea relatiilor intermaxilare(1", pag. 55"-56!) 6$ . tape ale terapiei prin proteze totale. #roba mac'etelor (1", pag. 56(-5(2) 6(. 6erificarea si adaptarea protezelor mobile.(1", pag.5(3-5%3) 6%.0tomatopatiile protetice la edentatul total (1", pag.5%3-6%3) $".. /eoptimizarea protezelor mobile.(1", pag.6%3-$"3) 3 BIBLIOGRAFIA 1. Al. 5ucur, *. -a+arro 6ila, 7. 8o9r:, 7. Acero 3 *ompendiu de c'irurgie oro-maxilo-faciala, +ol. 1 si 2, ditura ; .ed #ublis'ing, 5ucuresti, 2""%. 2. /odica 8uca-.etode locale de pre+enire a cariei in santuti si fosete, d. *erma, 5ucuresti, 1%%$. 3. <'. 5oboc-Aparatul dentomaxilar. 1ormare si dez+olatre, d. .edicala, 5ucuresti, 1%%5. !. 6alentina ,orobat, ,. 0tanciu 3 2rtodontie si ortopedie dento-faciala, ditura medicala , 5ucuresti, 2""3 5. caterina ionescu 3 Anomaliile dentare, ditura cartea =ni+ersitara, bucuresti, 2""5. 6. A. )liescu, .. <afar 3 *ariologie si odontoterapie restauratoare, ditura .edicala, 5ucuresti, 2""1 $. .. <afar, A. )liescu 3 ndodontia clinica si practica, ditia a ))-a, ditura, 5ucuresti, 2""1

(. >.&. ,umitriu, 0il+ia ,umitriu, Anca ,umitriu 3 #rodontologie, ditura 6iata .edicala /omaneasca, 5ucuresti, 2""% %. -. 1orna (sub redactia), ,. 5ratu, -.1orna, 6. .ercut, Al. #etre, 0. #opsor, &. &raistaru, 2cluzologie. 0indrom algo-disfunctional. #roteza fixa, +ol. ), ditura Academiei /omane, 2"11. 1". -. 1orna (sub redactia), 8. 8ascu, -.1orna, .. #auna, #roteza partial mobilizabila. #roteza totala, +ol. )), ditura Academiei /omane, 2"11.
4

1. Anestezia in medicina dentara ( 1,pag. 6-53) 1.>ematomul obrazului dup? anestezia la tuberozitate4 A. Apare prin @nAeparea plexului bran'ial--= 5. 0e manifest? clinic prin apariAia unei tumefacAii geniene-,A *. 0e resoarbe @n 2-3 ore--= ,. -ecesit? antibioterapie-,A .-ecesit? utilizarea c?ldurii locale @n primele 6 ore dup? producere--= pag. 3$ 2. .anifest?rile sincopei +aso-+agale @n stadiul presincopal sunt 4 A. #ierderea brusc? Bi tranzitorie a st?rii de conBtienA?--= 5. #aloare faciala-,A *. >iper+entilaAie-,A ,.,iaforez?-,A . <reaA?-,A pag.!3 3.*are dintre afirmaAiile urm?toare cu pri+ire la adrenalin? este fals?C A. ste o catecolamin?--= 5. ste simpatomimetic?--= *. ste cel mai eficient +asodilatator folosit @n anestezicele locale--= ,. 0e foloseBte @n concentraAii de 141"""" pDn? la 14 2"""""-,A . -ecesit? ad?ugarea unui conser+ant de tip bisulfit--= pag. 15 !.Anestezia troncular? periferic?4 A. 6izeaz? trunc'iul ner+os Bi ramurile sale-,A 5. Are durat? de acAiune mai redus? decDt anestezia topic?--= *. ,eformeaz? regiunea anesteziat?--= ,. ste o anestezie loco-regional? prin infiltraie- ,A . )nclude anestezia troncular? bazal?--= pag. 23 5 5.*are +ariant? de r?spuns este corect? @n ceea ce pri+eBte administrarea lidocainei @n timpul gra+idit?Aii Bi lactaAiei4 A.Are efect teratogen-,A 5. #oate determina 'ipotensiune de sarcin?-,A *. -u se recomand? monitorizare cardiac? fetal?--= ,. 0e recomand? temporizarea administr?rii la gra+ide @n primul trimestru de sarcin?-,A . -u se recomandat? @nlocuirea temporar? a alimentaAiei la sDn pentru 2! de ore--= pag. 1" 6.*omplicaAiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt4 A. =lceraAii ale mucoasei-,A 5. /uperea acului--=

*. Al+eolita postextracAional?-,A ,. #areza facial? tranzitorie--= . >ematom--= pag. 3% $. /eperele pentru anestezia ner+ului palatin anterior sunt4 A.=ltimul molar la 1 cm deasupra coletului-,a 5. 8a ",5 cm @napoi de marginea posterioar? a palatului dur--= *. 8a 1 cm @naintea cDrligului aripii interne a apofizei pterigoide-,A ,.8a 1cm @naintea c@rligului aripii externe a apofizei pterigoide--= . =ng'iul diedru format de creasta al+eolar? cu lama orizontal? a osului palatin-,A pag. 26 (. Anestezia local? prin infiltraAie nu include4 A. Anestezia de contact-,A 5. Anestezia submucoas?--= *. Anestezia intradermic?--= ,. Anestezia plexal?--= . Anestezia intraligamentar?--= pag. 2" 6 %. <aura infraorbitar? este situat?4 A. 8a 5 mm @nafara liniei +erticale mediopupilare--= 5. #e orizontala ce uneBte gaura supraorbitar? cu cea mentonier?--= *. #e linia +ertical? ce trece @ntre cei doi premolari superiori-,A ,.8a 6-(mm sub rebordul orbitar inferior-,A . ,easupra suturii zigomato-maxilare--= pag. 2( 1". .anifest?rile clinice ale alergiei sunt4 A.,ispnee cu 9'eezing-,A 5. Angioedem-,A *. >ipotensiune arterial-,A ,.5radicardie--= . *olaps-,A pag. !5 11. Anestezia plexal?4 A. ste o anestezie supraperiostal?-,A 5. /ar utilizat? la maxilar--= *. ste paraapical?-,A ,. ste mai puAin eficient? la copii Bi tineri--= . ste o anestezie prin imbibiAie--= pag. 21 12. /eperele pentru anestezia la tuberozitate sunt4 A.*reasta zigomato-al+eolar?-,A 5./?d?cina mezial? a molarului de 12 ani-,A *..ucoasa mobil?-,A ,.Enainte muBc'iului maseter--= ..arginea inferioar? a osului zigomatic--= #ag. 25 7

13. 8idocaina4 A.Are p>-ul (--= 5. Are toxicitate de 3 ori mai mare faA? de procain? --= *. Are putere anestezic? de dou? ori mai mic? decDt a procainei--= ,. 0e metabolizeaz? @n proporAie de %"F la ni+el 'epatic-,A . ,oza uzual? este de 1( ml soluAie--= pag. ( 1!. Accidentele locale al anesteziei loco-regionale cuprind4 A. 0incopa +aso-+agal?--= 5. ,urerea-,A *. Al+eolita postextractional?--u ,. #areza facial? tranzitorie-,A . ,escuamarea epitelial? --= pag.35 15.&ratamentul de urgenA? al edemului c?ilor aeriene superioare presupune4 A. 2xigenoterapie-,A 5. Administrare de adrenalin? ",3-",5 mg dim sol.de1G1""" subcutanat-,A *. Administrare de metaproterenol ".3 ml sol. 5F cu 2.5-3 ml ser fiziologic-,A ,. Administrare de epinefrin? @n bron'ospasm-,a . Administrare de antibiotice @n edem laringian--= pag. !5 16. Anestezia la spina 0pix 4 A. 0e efectueaz? rar pe cale oral?--= 5. -u permite anestezierea mucoasei +estibulare distal de gaura mentonier?-,A *. Are ca reper planul de ocluzie al molarilor superiori--= ,. ,etermin? anestezia ner+ului bucal--= . Anesteziaz? i ner+ul auriculo-temporal- -= pag. 2%
8

1$.Articaina4 A. -u este @ntotdeauna asociat? @n soluAie cu +asoconstrictor--= 5. ste contraindicat? la copii sub ! ani-,A *. ste indicat? la pacienAii cu bron'ospasm @n antecedente--= ,. Are putere anestezic? mai redus? decDt lidocaina--= . 0e recomand? inHectare rapid?--= pag 13 1(. Anestezia intraligamentar?4 A. -u necesit? seringi speciale--= 5. ,urata de instalare este mare--= *. /educe riscul de al+eolit? postextracAional?--= ,. ,urerea local? postanestezic? e mai redus?--= . ste indicat? la pacienAii cu risc 'emoragic-,A pag.22 1%. -ecroza mucoasei4 A.Apare pe fondul isc'emiei prelungite-,A 5. ste mai frec+ent? dup? anestezii efectuate +estibular--= *. Apare dup? decol?ri brutale ale muco-periostului-,A ,. Are culoare roBie intens?--= . ste un accident al anesteziei loco-regionale--= pag. 3%

2".Anestezia topic?4 A. -ecesit? o concentraAie mai mic? a anestezicului decDt pentru inHectare--= 5. 1oloseBte frec+ent xilina ".5-1F--= *. 0e poate utiliza Bi pentru anestezia unui ner+ situat relati+ submucos-,A ,. -u necesit? uscarea prealabil? a locului de aplicare a anestezicului--= . ,urata este de aproximati+ dou? ore--= pag. 1% 9 21. Anesteziei ner+ilor al+eolari supero-posteriori are contraindicaAii @n4 A. #rocese inflamatorii retrotuberozitare-,A 5. &umori localizate @n treimea distal? a +estibulului superior-,A *. #acienAi sub tratament anticoagulant-,A ,. >emofilici-,A . #acienAi cu odontectomii ale molarilor de minte @n antecedente--= pag. 2! . 22.*atecolaminele au ca efecte locale 4 A. 6asoconstricAie la locul inHect?rii-,A 5. *reBterea ratei de absorbAie a anestezicului @n fluxul sang+in--= *. #utere anestezic? mai mare-,A ,. fect mai @ndelungat-,A . 0timularea receptorilor din pereAii arteriolari-,A pag. 16 23. ,urerea ca accident local al anesteziei loco-regionale are ca etiologie4 A. =tilizarea soluAiilor prea reci fa? de temperatura camerei-,A 5. )nHectarea rapid? a soluAiei anestezice-,A *. )nHectarea din eroare a unor substanAe toxice-,A ,. 1olosirea acelor cu bizou ascuit--= . )nHectarea unor soluAii cu urme de alcool-,A pag. 35 2!..epi+acaina4 A.Are o toxicitate de 1,5-2 faA? de procain?-,A 5.,urata anesteziei este crescut?-,A *.Are potenA? de 2 faA? de lidocain?-,A ,.-u este metabolizat? @n ficat--= . ste eliminat? renal @n proporAie de 5"-6"F--= #ag.11 10 25.Articaina este contraindicat? la A.#acienAi epileptici f?r? tratament-,A 5.#acienAi cu porfirie acut? recurent?-,A *.#acienAi cu deficit de colinesteraz? plasmatic?-,A ,.#acienAi cu tulbur?ri de conducere atrio-+entriculare se+ere-,A .#acienAi sub tratament cu anticoagulant--= #ag.13 26.0emnele clinice ale accidentului general 'ipertensi+ sunt A.0tare de agitaAie nemoti+at?-,A 5.&egumente uscate--=

*.0enzaAia de greaA?-,A ,.*efalee intens?-,A .1rison--= #ag.51 2$.&ratamentul anginei pectoral const? @n4 A.#oziAia decli+? a pacientului-,A 5.Aspirarea secreAiilor din ca+itatea oral?--= *.Administrarea unui +asodilatator coronarian-,A ,.2prirea inter+enAiei dentare-,A .Administrarea de antiedematoase per os--= #ag.!% 2(.Accidentele locale puncAiei anestezice la 0pix sunt4 A./uperea acului-,A 5.#roducerea unui 'ematom-,A *.&rismus persistent- -= ,.)nHectite postanestezice--= .*ongestia tegumentelor--= #ag.3" 11 2%./eperele pentru spina 0pix sunt4 A.*reasta temporal? a mandibulei-,A 5.&uberozitatea mandibular?--= *.)ncizura sigmoid?--= ,.#lica pterigomandibular?-,A .#lanul de ocluzie al molarilor inferiori-,A #ag.2% 3".A+antaHele anesteziei intraligamentare sunt4 A.8ipsa anesteziei la ni+elul p?rAilor moi-,A 5.Anestezia simultan? la mai mulAi dinAi-,A *.#osibilitatea localiz?rii la un singur dinte-,A ,.1olosirea unei cantit?Ai de ",15-",2"ml soluAie anestezic?-,A .-u necesit? seringi special--= #ag.22 12 2. EXTRACIA DENTAR (1,pag. !"102# 1.)ndicaiile de extracie ale dinilor permaneni sunt multiple, fiind legate de4 A.0tarea dintelui respecti+- ,A 5. rupia incomplet? a dintelui pe arcad? --= *.#atologia structurilor adiacente- ,A ,.Afeciuni asociate - ,A .6Drsta pacientului --= #ag. 6! 2. )ndicaiile de extracie ale dinilor temporari sunt4 A.,ini temporari care @mpiedic? erupia celor permaneni -,A 5.,ini temporari cu procese carioase complicate -,A *.,ini temporari cu macrodonie- -= ,.,ini temporari cu procese carioase meziale- -=

.,ini temporari fracturai 3,A #ag. 6!, 65 3.*ontraindicaiile absolute ale extraciei dentare sunt4 A.8eucemia acut?-,A 5.>ipertensiunea arterial? controlat?- -= *.,iabetul za'arat tip 2 --= ,.&ratamentul cronic cu aspirina --= .)nfarctul miocardic mai recent de 6 luni 3,A #ag. 65 !.*ontraindicaiile locale ale extraciei dentare sunt4 A.8eziuni locale ale mucoasei orale (stomatite , 'erpes, etc)- ,A 5.#l?gi ale buzelor - -= *.&umori maligne @n teritoriul oro-maxilo-facial -,A ,.&umori benigne de mici dimensiuni- -= .0inuzita maxilar? rinogen? -,A #ag. 65 5.&ulburarile 'epatice determina modificari importante in4 A.1ormula eritrocitara - -= 5.>emostaza -,A *.1ormula leucocitara --= ,.*resterea 60>-ului --= .0caderea 'ematocritului --= #ag. 66 13 6. )munosupresoarele sunt medicamente administrate la pacientii cu 4 A.&ransplante- ,A 5.Afectiuni cardio+asculare --= *.,iabet insulinodependent - -= ,./eactii de 'ipersessibilitate -,A .5oli autoimune -,A #ag. 66 $.#entru extractia dentara , in mod uzual , sunt necesare 4 A.0indesmotoame -,A 5.)nstrumentar rotati+ - -= *. le+atoare - ,A ,.0tilet butonat- -= .*lesti de extractie - ,A #ag. 6% (.*lestii drepti pentru maxilar sunt utili4 A.)n zona posterioara a arcadei dentare - -= 5.)n zona anterioara frontala -,A *.#entru extractia premolarilor inferiori - -= ,.#entru extractia molarilor de minte superiori- -= .#entru extractia resturilor radiculare intraal+eolare --= #ag. $" %.Aplicarea clestelui de extractie se face intotdeauna4 A.0pre partea meziala a dintelui --=

5.)n axul dintelui -,A *.2blic anterior dreapta - -= ,.2rizontal --= .0pre partea distala a coroanei --= #ag. $2 1".#entru extractia caninilor superiori se practica urmatoarele te'nici de anestezie locala4 A.Anestezie plexala si anestezie la gaura incisi+a -,A 5.Anestezie la tuberozitate si la gaura palatina mare - -= *.Anestezie la tuberozitate si la gaura incisi+a --= ,.Anestezie la 0pina 0pix --= .Anestezie la gaura infraorbitara si la ni+elul gaurii incisi+e -,A #ag. $5 11.*and se extrage molarul doi mandibular , miscarea de basculare +a a+ea o amplitudine mai mare spre4 A.8ingual --= 5.6estibular - ,A *..ezial --=
14

,.,istal --= .*oletul dintelui - -= #ag. $% 12. xtractia cu clestele a molarului de minte mandibular erupt , au urmatoarele indicatii4 A./adacinile molarului de minte inferior sunt drepte 3paralele sau usor di+ergente -,A 5./adacini recurbate spre distal - -= *./adacini recurbate spre mezial - -= ,.)ntegritatea coroanei dentare a molarului trei permite priza cu clestele - ,A ./adacini cu odontoame satelite -,A #ag. $% 13. /adacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele te'nici4 A. xtractia cu clestele de radacini - ,A 5. xtractia cu sindesmotoamele --= *. xtractia cu aHutorul ele+atoarelor -,A ,. xtractia cu ciupitorul de os --= . xtractia prin al+eolotomie -,A #ag. (2 1!. Al+eolotomia este indicata in urmatoarele situatii4 A.,inti sau radacini cu anc'iloza dento-al+eolara - ,A 5./esturi radiculare la ni+elul marginii al+eolare --= *.,inti cu radacini con+ergente ce cuprind un sept interradicular gros - ,A ,.,inti cu osteita periradiculara --= ./adacini deformate prin procese de 'ipercimentoza -,A #ag. (6 15. )n extractia prin al+eolotomie linia de incizie trebuie situata pe os integru,astfel ca, la sfarsitul inter+entiei ea sa fie situata la o distanta de4 A.2 mm de defectul osos creat --= 5.6-( mm de defectul osos creat -,A *.2-3 mm de defectul osos creat --=

,.2-! mm de defectul osos creat --= .1 cm de defectul osos creat --= #ag.(6 16.Al+eolotomia cu rezectie marginala limitata a tablei osoase +estibulare este indicata pentru4 A./esturi radiculare mici, situate profund --= 5./adacini situate in imediata apropiere a marginii al+eolare- ,A *./adacini deformate in regiunea apicala --= ,.Anc'iloze dento-al+eolare pe toata lungimea radacinii --= ./adacini cu procese periapicale --= #ag. ($ 1$.)n extractia prin al+eolotomie ,dupa c'iuretaHul al+eolar si regularizarea osoasa,se +a practica sutura lamboului,cu fire separate suturandu-se mai intai4 A..ucoasa din dreptul al+eolei postextractionale --=
15

5. )nciziile de descarcare --= *.#apilele dentare --= ,.1G3 miHlocie a lamboului --= .=ng'iurile lamboului -,A #ag. %" 1(.,aca radacinile dintelui temporar,la examenul radiologic sunt atasate de coroana premolarului permanent extractia trebuie sa fie facuta cu4 A. le+atoarele --= 5.*lestele de electie pentru premolari --= *.0indesmotoamele --= ,.,alta si ciocanul --= .0eparatie radiculara -,A #ag. %" 1%.)n producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de factori legati de4 A.8eziuni patologice preexistente -,A 5.#articularitatile morfologice ale structurilor de +ecinatate -,A *.0tarea generala a pacientului --= ,.#articularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras -,A .0tarea de igiena a ca+itatii orale --= #ag. %2 2".)n aparitia fracturii radiculare a dintelui de extras , factorii de risc sunt4 A./adacini curbe,cudate,inIbaionetaI-,A 5.*reasta zigomato-al+eolara --= *.Anc'iloza dento-al+eolara -,A ,.0ept interradicular gros -,A .2s al+eolar dens -,A #ag.%2 21.1ractura corticalei al+eolare este un accident frec+ent in cazul extractiilor din zone cu corticala subtire4 A.corticala orala la ni+elul caninului superior --= 5.*orticala +estibulara la ni+elul grupului frontal inferior -,A *.*orticala +estibulara din dreptul molarilor inferiori --= ,.*orticala palatinala la ni+elul molarilor superiori --=

.*orticala palatinala la ni+elul premolarilor 2 superiori --= #ag. %! 22.1ractura mandibulei este un accident rar al extractiei dentare asociat aproape exclusi+ cu4 A. xtractia sau odontectomia molarului de minte inferior -,A 5.Absenta de pe arcada a molarului 2 si a molarului1 --= *.Aplicarea unei presiuni pe mandibula --= ,.0ustinerea incorecta a mandibulei --= . xistenta unei laxitati capsulo- ligamentare --= #ag. %5 23.Accidentele sinusale constau in4 16 A.,esc'iderea sinusului maxilar -,A 5.)mpingerea radacinii in spatiul retrotuberozitar --= *.)mpingerea radacinilor sub mucoasa sinusala -,A ,.)mpingerea radacinilor in plina ca+itate sinusala -,A .)mpingerea radacinii sub mucoasa +estibulara --= #ag. %6 2!.8ezarea ner+oasa in cazul extractiilor molarilor de minte inferiori apare in4 A.1F din cazuri --= 5.",1F din cazuri --= *.",6-5F din cazuri -,A ,.$F din cazuri --= .(Fdin cazuri --= #ag. %$ 25.)n mod normal sangerarea plagii postextractionale se opreste dupa4 A.3 minute --= 5.5 minute --= *.( minute --= ,.1" minute --= .15-2" minute -,A #ag. %( 26.1actorii locali implicati in 'emoragiile postextractionale ar putea fi4 A.1ractura procesului al+eolar -,A 5.8ezarea unor +ase(ex.artera al+eolara inferioara) -,A *..esarea al+eolei --= ,.#ersistenta tesutului de granulatie in al+eola -,A .0utura plagii postextractionale --= #ag. %% 2$.1actorii generali care determina tulburari in macanismul 'emostazei sunt4 A.&ratamentele citostatice- ,A 5.Accidentele isc'emice cerebrale- -= *.0tarea de gra+iditate- -= ,.>ipotensiunea arteriala --= .)nfarctul miocardic --= #ag. %% 2(.Al+eolita postextractionala este fa+orizata de4

A.#ansament supraal+eolar prelungit --= 5.)nfectii preexistente acute sau cronice -,A *.0utura plagii postextractionale- -= ,. xtractii atraumatice --= .Administrarea de antiinflamatorii nonsteroidiene post extractional- -= #ag. 1"" 2%.)n al+eolita uscata simptomatologia este dominate de fenomene dureroase intense,care apar4 A.)mediat dupa extractie --=
17

5.8a 2-3 zile postextractional- ,A *.,upa ! zile de la extractie --= ,.8a 5 zile postextractional --= .,upa o saptamana de la extractie --= #ag. 1"" 3".1actorii care influenteza +indecarea intarziata a plagii postextractionale sunt4 A.,e'iscenta plagii- ,A 5./adioterapia -,A *.0olutia anestezica- -= ,.&ratamentul cu citostatice- -= .6arsta pacientului- ,A #ag. 1"1 18 $. PATOLOGIA ERUPTIEI DENTARE (pag. 11 "122,1$1"1%&,1%'"1 '# 1.&ulbur?rile care intereseaz? dintele @n timpul perioadei de dez+oltare @n grosimea osului producDnd incluzia dentar? sunt 4 A.#oziAia ectopic? a germenului dentar- ,A 5..alformaAiile coronare- ,A *..alpoziAii ale dinAilor +ecini- -= ,.1ibromucoasa dens? --= .#licaturarea lamei dentare- ,A #ag. 116 2.,intre cauzele locale ale incluziei dentare sunt si obstacolele @n calea erupAiei dintelui reprezentate de4 A..alformaAii corono-radiculare --= 5.>iperplazii gingi+ale -,A *.1racturi ale oaselor maxilare- -= ,.0indromul compresiei de maxilar- -= .&raumatisme- -= #ag. 116 3.1actorii generali incriminaAi @n etiopatogenia incluziei dentare sunt 4 A./azele J -,A 5.1actorii ereditari- ,A *.>ipertiroidismul --= ,.&raumatismele- -= .0indromul &urner- ,A #ag. 116

!./educerea spAiului pe arcad? reprezint? o cauz? local? a incluziei dentare prin urm?toarele mecanisme (pag 116)4 A..acrodonAii- ,A 5.0indromul compresiei de maxilar- ,A *. reditatea @ncruciBat? -,A ,.&raumatisme locale --= .2steita deformant? --= #ag. 116 19 5..ultitudinea de forme clinice ale incluziei dentare permite clasificarea dup? urm?toarele criterii4 A.,up? criteriul morfologic- ,A 5.,up? criteriul etiologic -,A *.,up? criteriul topografic- ,A ,.,up? criteriul antropologic- -= .,up? criteriul filogenetic- -= #ag. 11$ 6.0imptomatologia incluziei dentare este reprezentat? de4 A.#rezenAa tremelor- ,A 5.#rezenAa diastemelor- ,A *. xistenAa pe arcad? a unui spaAiu- ,A ,..obilitate accentuat? a dintelui temporar--= ..obilitate accentuat? a dinAilor +ecini --= #ag. 11$ $.#rincipalele date furnizate de in+estigaAia radiologic? pri+ind incluzia dentar? sunt4 A.#oziAia dintelui inclus- ,A 5.Ad@ncimea incluziei -,A *.0tarea dinAilor +ecini -,A ,. ,ensitatea osoasa - -= . 2cluzia centrica--= #ag. 11$ (.0tructurile anatomice la distanA? util a fi obser+ate pe ortopantomogram? @n incluziile dentare 'eterotopice sunt 4 A.Apofizele stiloide -,A 5.*onductul auditi+ intern- -= *.2asele parietale- -= ,.Apofizele mastoide- -= .*onductul auditi+ extern Bi intern --= #ag. 11% %.)ncidenAa ,ono+an este indicat? @n radiologie @n4 A.)ncluzia molarului de minte superior --= 5.)ncuzia molarului de minte inferior -,A *.)ncluzia caninului superior --= ,.)ncuzia molarilor maxilari situaAi oblic- -= .)ncluzia premolarilor superiori --= #ag. 12" 20 1".#e ortopantomograma efectuat? in incluzia dentar? sunt +izibile4

A.,intele inclus- ,A 5.Arcadele dento-al+eolare- ,A *.,inAii @n erupAie- ,A ,.0tarea dinAilor +ecini- ,A ./apoartele @n sens trans+ersal ale arcadelor dentare- -= #ag. 11( 11.1actorii locali din etiopatogenia incluziei molarului de minte inferior sunt @n leg?tur? cu4 A.Angularea --= 5./elaAia cu canalul mandibular- -= *..orfologia r?d?cinii- -= ,. -atura Aesutului acoperitor- -= .&opografia locului de erupAie Bi morfologia molarului inclus- ,A #ag. 131 12./eperele folosite @n clasificarea incluziei molarului de minte inferior ce ne permit o apreciere clinic? asupra gradului de dificultate a extracAiei sunt4 A.Angularea- ,A 5./elaAia cu planul ocuzal-,A *./elaAia cu ramul mandibular- ,A ,..orfologia r?d?cinii- ,A .6Drsta pacientului- -= #ag. 131 13.,in punt de +edere al angul?rii axului molarului de minte inferior inclus, ce permite o e+aluare a dificult?Aii extracAiei in plan sagital dup? #eterson se descriu4 A.)ncluzia mezio-angular?-odontectomie dificil?- -= 5.)ncluzia orizontal? 3odontectomie foarte dificil? --= *.)ncluzia +ertical? 3odontectomie uBoar?- -= ,.)ncluzia +ertical? 3odontectomie foarte uBoar? --= .)ncluzia disto-angular? 3odontectomie foarte dificil?- ,A #ag. 131 1!.,up? clasificarea lui Kinter care are @n +edere ung'iul format @ntre orizontala planului ocluzal Bi axul lung al molarului de minte inferior inclus, incluzia poate fi 4 A.)ncluzie cu ax in+ersat 3ung'i negati+- ,A 5.)ncluzie orizontal?- ,A *.)ncluzie mezio-angular?- ,A ,.)ncluzie +ertical?- ,A .)ncluzie axial?- -= #ag. 131
21

15.,in punt de +edere al relaAiei molarului de minte inferior cu ramul mandibular dup? #ell Bi <regor: clasificarea cuprinde 3 clase 4 A.*lasa )4,iametrul mezio-distal al coroanei este complet liber faA? de marginea anterioar? a ramului mandibular- ,A 5.*lasa ))4Hum?tatea distal? a coroanei este acoperit? de marginea anterioar? a ramului mandibular- ,A *.*lasa )))4coroana molarului inclus este total acoperit? de ramul mandibular-,A ,.*lasa )))4coroana molarului inclus situat? +estibular este parAial acoperit? de ramul mandibular --=

.*lasa )))4coroana molarului inclus situat? lingual nu este total acoperit? de ramul mandibular --= #ag. 133 16.En general morfologia r?d?cinii influenAeaz? dificultatea extracAiei molarului de minte inclus prin4 A.*urbura r?d?cinilor- ,A 5.8ungimea r?d?cinii -,A *.0paAiul periodontal -,A ,.,imensiunea mezio-distal? a r?d?cinilor- cu cDt aceast? dimensiune este mai mare la ni+el cer+ical cu atDt este mai uBoar? extracAia- -= .*urbura r?d?cinilor spre mezial scade dificultatea extracAiei- -= #ag. 136 1$.En incluzia dentar?, dac? @ntre molarul de minte Bi molarul de 12 ani exist? spaAiu4 A. xtracAia molarului de minte este mult mai dificil? --= 5. xtracAia molarului de minte este mult mai facil? -,A *.0e +or folosi numai ele+atoarele --= ,.0e +a folosi numai cleBtele corespunz?tor- -= .0e +or folosi numai freze cilindrice de dimensiuni mici- -= #ag. 13$ 1(.1actori care uBureaz? odontectomia .3 inferior sunt4 A.#oziAia mezio-angular? -,A 5.#oziAia disto-angular? --= *.*lasa )) dup? #ell Bi <regor:- -= ,.0paAiu parodontal larg- ,A .2s elastic ,A #ag. 1!1
22

1%.1actori care @ngreuneaz? odontectomia .3 inferior sunt4 A.#oziAia mezio-angular?- -= 5.#oziAia disto-angular? -,A *.*lasa )) dup? #ell Bi <regor:- -= ,./?d?cini scurte --= .*lasa 5 dup? #ell Bi <regor:- -= #ag. 1!1 2".&ulbur?rile asociate erupAiei sau incluziei molarului de minte inferior sunt4 A.*omplicaAii septice -,A 5.*omplicaAii trofice -,A *.*omplicaAii tumorale- ,A ,.*omplicaAii mecanice -,A .*omplicaAii osoase --= #ag. 1!1 21.)ncluzia caninului superior este4 A..ai frec+ent? la sexul masculin --= 5..ai frec+ent? la sexul feminine -,A *..ai frec+ent? pe 'emiarcada dreapt?- -= ,..ai frec+ent? @n poziAie +estibular? --= ..ai frec+ent? @n poziAie orizontal?- -=

#ag. 15% 22.En odontectomia caninului inclus se pot produce o serie de accidente intraoperatorii4 A.,esc'iderea foselor nazale -,A 5.,esc'iderea sinusului maxilar- ,A *.8uxarea dinAilor +ecini -,A ,.1ractura procesului al+eolar- ,A .0inuzita maxilar? odontogenen? --= #ag. 163 23.)ndicaAiile redres?rii c'irurgical-ortodontice a caninilor incluBi sunt4 A.8a pacienAii tineri- ,A 5.En incluzii profunde- -= *.En anomalii de form?- -= ,.En anomalii de +olum- -= .8a adulti--= #ag. 165
23

2!.En maHoritatea cazurilor incluzia incisi+ilor centrali superiori este consecinAa4 A.#rezenAei unui dinte supranumerar care bloc'eaz? erupAia acestuia -,A 5.=nui traumatism la ni+elul incisi+ilor temporari -,A *.=nei boli intercurente- -= ,.#rezenAei altor dinAi inca neerupti pe arcada --= .=nor modific?ri morfologice ale maxilarelor- -= #ag. 166 25.&ransplantarea caninului inclus const? @n (pag.166)4 A. xtracAia caninului inclus Bi introducerea @ntr-o al+eol? nou creat? @n creasta al+eolar? -,A 5. xtracAia pe cale mixt? a caninului inclus- -= *. xtracAia caninului inclus Bi introducerea @n al+eola r?mas? dup? extracAia dintelui temporar,A ,. xtracAia pe cale +estibular? a caninului inclus- -= ./epoziAionarea c'irurgical? a dintelui inclus- -= #ag. 166 26.Atitudinea terapeutic? @n incluzia caninilor superiori poate fi radical? sau conser+atoare @n raport cu 4 A.#oziAia incluziei- ,A 5.#rofunzimea incluziei- ,A *.0paAiul existent pe arcad? -,A ,.6Drsta pacientului- ,A .#oziAia dinAilor antagonisti- -= #ag. 16" 2$.Anatomoclinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel4 A.)ncluzie palatinal?, mezializat? sau distalizat? -,A 5.)ncluzie +estibular? -,A *.)ncluzie intermediar? sau trans+ersal?- ,A ,.)ncluzie Hoas? --= .)ncluzie @nalt? --= #ag. 16"

2(.*omplicaAiile supurati+e uBoare reprezentate de pericoronarita asociat? incluziei caninului superior pot e+olua spre4 A./inite supurate -,A 5.&romboflebita sinusului ca+ernos- -= *..eningite --= ,.#ericardite --= .0epticemie --= #ag. 16"
24

2%.2dontectomia pe cale mixt? a caninului superior este indicat? @n (pag.163)4 A.)ncluziile +estibulo-palatine trans+ersale -,A 5.)ncluziile @nalte- -= *.)ncluziile superficiale --= ,.)ncluziile complicate- -= .)ncluziile profunde- -= #ag. 163 3".En redresarea c'irurgical-ortodontic? a caninului inclus tratamentul cuprinde trei etape principale4 A..enAinerea sau obAinerea spaAiului necesar pe arcad? -,A 5.,escoperirea c'irurgical? a coroanei Bi ancorarea dintelui- ,A *.&racAionarea lent? Bi progresi+? p@n? la alinierea caninului pe arcad?- ,A ,.&ransplantarea dintelui --= . xtracAia propriu-zis? 3-= #ag. 165 25 ! .TRATAMENTUL C(IRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE (1, pag. 1&!" 1'!# 1.Anomaliile anatomice ce indicL rezecAia apicalL sunt urmLtoarele4 A. *alcificLri ale canalului cu reacAie periapicalL -,A 5. *anale cu curburi accentuate-,A *. *Li false, perforaAii ale podelei camerei pulpare --= ,. 2bturaAia incompletL a canalelor laterale--= . /esorbAii radiculare externe sau interne-,A #ag.1$! 2.*ontraindicaAiile absolute ale rezecAiei apicale sunt4 A. *orticala groasL 3 aBa cum se @ntDmpla @n cazul molarilor mandibulari--= 5. ,inAi fLrL +aloare proteticL -,A *. /aportul nefa+orabil coroanL-rLdLcinL 3care trebuie foarte bine e+aluat preoperator--= ,. 1ractura radicularL +erticala-,A . #acienAi cu imunosupresie-,A #ag.1$5 3.,eza+antaHele lamboului semilunar pentru rezectia apicalL4 A. ,imensiuni limitate ce oferL acces minim, ceea ce constituie un incon+enient dacL apexul sau leziunea periapicalL sunt dificil de localizat- ,A 5. 0e inter+ine asupra marginii gingi+ale libere--= *. ,ecolarea se realizeazL folosind uneori forAe excesi+e, ceea ce duce la delabrarea lamboului la capete-,A ,. #acientul poate menAine o bunL igienL oralL--=

. )ncizie Bi decolare facile--= #ag.1$$ !.A+antaHele lamboului intrasulcular trapezoidal sunt4 A. Accesul c'irurgical este foarte bun-,A 5. &ensiunea @n lambou este minimL-,A *. 0utura interdentarL este mai dificilL--= ,. /LdLcinile dentare sunt +izibile @n totalitate-,A . )giena orala este mai dificil de menAinut--= #ag.1$% 26 5. ,eza+antaHele lamboului 2c'senbein-8uebMe sunt urmLtoarele4 A. Accesul este nefa+orabil, dupL decolarea lamboului--= 5. *orticala osoasa nu este bine e+identiata--= *. *olAurile lamboului se pot necroza-,A ,. )rigaAia lamboului poate fi deficitarL-,A . 0utura este dificilL deoarece lamboul de mucoasL este subAire-,A #ag.1$( 6.A+antaHele lamboului gingi+al in plic sunt4 A. ,ecolarea lamboului este dificilL--= 5. &ensiunea asupra lamboului este excesi+L--= *. *oncomitent se poate realiza si gingi+ectomia-,A ,. Accesul si +izibilitatea sunt minime--= . )nserAia gingi+alL poate fi modificatL dupL necesitLAi-,A #ag.1$% $.#rincipiile generale pri+ind incizia si creearea lambourilor @n rezecAia apicalL sunt4 A. )ncizia se +a realiza printr-o miscare fermL Bi continuL-,A 5. )ncizia trebuie sL intersecteze o ca+itate deHa existentL--= *. )nciziile +erticale trebuie practicate @n con+exitLAile dintre eminenAele radiculare --= ,. 5aza lamboului trebuie sL fie mai @ngustL decDt marginea sa liberL--= . 8amboul +a fi astfel creeat @ncDt sL proteHeze structurile anatomice de +ecinLtate-,A #ag.1(" (.,ecolarea unui lambou se +a realiza4 A. *u un decolator foarte bont pentru a nu produce delabrLri ale lamboului --= 5. 0e @ncepe decolarea la colAurile lamboului-,A *. .ucoasa Bi periostul trebuie decolate impreunL ca parte integrantL a lamboului-,A ,. #rotuberantele ososase si exostozele nu impiedica niciodata decolarea continua a lamboului --= . ,ecolarea se realizeazL dinspre apical--= #ag.1(2 %.#rincipii generale in depLrtarea lamboului4 A. ,epLrtatorul se +a spriHini pe os si niciodatL pe lambou-,A 5. ,epLrtLtorul +a fi spriHinit pe structurile anatomice adiacente--= *. 8amboul nu +a fi depLrtat in tensiune niciodatL-,A ,. 5uzele Bi mucoasa HugalL nu se +or indepLrta cu un alt instrument--= . ,acL este necesar Bi accesul nu este suficient se +a prelungi incizia-,A #ag.1(3 27

1".)n cazul osteotomiei Bi corticalei osoase intacte, localizarea apexului si a leziunii periapicale se face pe baza4 A. 0e urmLreBte relieful corticalei +estibulare-,A 5. *Dnd corticala osoasL este subAire, nu se poate explora poziAia apexului prin perforarea acesteia cu o sondL--= *. -u se poate aproxima lungimea rLdLcinii pe baza radiografiei retroal+eolare izometrice --= ,. 0e poate aproxima lungimea rLdLcinii, mLsurDnd lungimea acului folosit pentru tratamentul mecanic-,A . 0e poate practica un mic orificiu in corticalL, @n care se aplicL un material radioopac, apoi se face radiografie de control-,A #ag.1(3 11.*'iuretaHul periapical are ca timpi operatori4 A. 0e incepe cu c'iureta orientatL cu con+exitatea spre os--= 5. 0e detaBeazL leziunea progresi+, dupL care este @ndepLrtatL @n @ntregime-,A *. 0e folosesc c'iurete adaptate leziunii periapicale-,A ,. 0e recomandL trimiterea piesei pentru examen 'istopatologic- ,A . #entru diagnostic corect piesa trebuie sL fie cDt mai fragmentatL--= #ag.1(! 12.#rincipii generale @n secAionarea Bi @ndepLrtarea apexului(rezecAia apicalL propriu-zisL)4 A. 0e +a rezeca un segment de 3-5 mm--= 5. ste neaparat necesarL rezecAia apexului pDnL la ni+elul geodei osoase--= *. -u se rezecL niciodatL mai mult de 1G3 din lungimea rLdLcinii-,A ,. #lanul de secAiune +a fi bizotat spre +estibular (!5N)-,A . En cazul unui c'ist extins la mai mulAi dinAi, se practicL rezecAia Bi sigilarea apexianL la toAi dinAii cu apexurile @n leziunea c'isticL-,A #ag.1(6 13.,inte care nu a putut fi obturat endodontic preoperator, dar poate fi obturat intraoperator pe cale directL4 A. *anale cu secreAie persistentL-,A 5. 1ormarea de praguri @n timpul tratamentului endodontic-,A *. #rezenta unei reconstituiri corono-radiculare--= ,. /LdLcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in 1G3 apicala-,A . *orp strLin pe canal-,A #ag.1(( 28 1!..aterialele pentru obturaAia retrogradL in rezecAia apicalL, trebuie sL @ndeplineascL urmLtoarele deziderate4 A. 0L realizeze sigilarea tridimensionalL a canalului radicular-,A 5. 0L fie biocompatibile-,A *. 0a nu in'ibe creBterea bacterianL--= ,. 0L fie solubil Bi stabil +olumetric--= . 0L prezinte radioopacitate-,A #ag.1%" 15.*omplicaAiile postoperatorii tardi+e @n rezecAia apicalL sunt4 A. 0uprainfectarea--= 5. -ecroza osului prin frezaH intempesti+, fLrL rLcire-,A *. >ematomul--=

,. 1ractura rLdLcinii-,A . >emoragia postoperatorie--= #ag.1%3 16.Accidente intraoperatorii @n rezecAia apicalL4 A. 8eziuni ner+oase-,A 5. >emoragie postoperatorie--= *. *olorarea Aesuturilor din cauza materialelor de obturaAie retrogradL--= ,. -ecroza osului--= . .obilizarea obturaAiei retrograde din cauza ca+itLAii neretenti+e--= #ag.1%2 1$.*ontraindicaAiile relati+e ale rezectiei apicale sunt4 A. 1ractura radicularL +erticalL--= 5. *orticala +estibularL groasa-,A *. #arodontopatie marginalL cronicL --= ,. #acienAi cu imunosupresie--= . /esturi radiculare cu absenAL marcatL de Aesuturi dure dentare--= #ag.1$5 1(.*riteriile de apreciere a succesului in rezecAia apicalL sunt4 A. 0imptomatologie clinicL specificL,prezenta( edem, durere, fistulL)--= 5. ,inte nefuncAional--= *. )magine radiologicL lipsitL de orice elemente patologice-,A ,. /adiografic o imagine a unei leziunii periapicale mai mare decDt cea preexistentL --= . 0emne radiologice de resorbAie radiculare sau 'ipercementozL--= #ag.1$5 29 1%.8amboul intrasulcular triung'iular este format din4 A. 2 incizie orizontalL @n BanAul gingi+al , completatL la cele 2 extremitLAi cu douL incizii +erticale de descLrcare--= 5. 2 incizie orizontalL de-a lungul marginii libere gingi+ale--= *. 2 incizie orizontalL la distanAL de marginea gingi+alL liberL Bi douL incizii oblice de descLrcare--= ,. 2 incizie orizontalL @n BanAul gingi+al continuatL de o incizie +erticalL de descLrcare -,A . 2 incizie curbL, con+exL spre marginea gingi+alL--= #ag.1$( 2".En cazul apariAiei unei comunicLri oro-sinusale sau oro-nazale4 A. 0e realizeazL suplimentar mane+ra 6alsal+a--= 5. 0e @ncearcL explorarea suplimentarL a comunicLrii--= *. 0e conser+L mucoasa sinusalL sau nazalL-,A ,. -u se continuL inter+enAia--= . 0e meBeazL ca+itatea rLmasL--= #ag.1(6 21./eacolarea Bi sutura se realizeazL de regula cu4 A. *u fire separate, neresorbabile, 3-" sau !-"-,A 5. *u fire separate,neresorbabile, 5-" --= *. *u fir continuu, resorbabil 2-"--= ,. *u fir continuu, neresorbabil !-"--= . *u fire separate, neresorbabile, 2-"--=

#ag.1%" 22.EngriHirile post operatorii dupL rezecAia apicalL sunt4 A. ,ieta din ziua inter+enAiei +a fi solidL, rece--= 5. 0e clLteBte usor gura cu soluAii antiseptice pe bazL de clor'exidinL-,A *. 0pLlatul pe dinAi este permis din ziua inter+enAiei--= ,. 0e e+itL masticaAia pe partea opusL zonei operate--= . 0e consumL bLuturi carbogazoase @n primele zile dupL inter+enAie--= #ag.1%3 23.Accidentele intraoperatorii @n rezecAia apicalL4 A. dem--= 5. 8eziuni ner+oase-,A *. >emoragie postoperatorie--= ,. .obilitate excesi+L a dintelui--= . -ecroza osului prin frezaH intempesti+--= #ag.1%2 30 2!.*'iuretaHul periapical este o inter+enAie c'irurgicalL care are ca scop4 A. 0ecAionarea porAiunii corono-radiculare afectate Bi extracAia acesteia, cu menAinerea restului coroanei BiGsau rLdLcilor--= 5. EndepLrtarea unei cantitLAi osoase suficiente pentru accesul c'irurgical, cu expunerea apexului Bi a leziunii periapicale--= *. 0ecAionarea c'irurgicalL Bi @ndepLrtarea segmentului apical al rLdLcinii unui dinte --= ,. EndepLrtarea apexului Bi a Aesuturilor patologice--= . 0impla @nlLturare a materialului de obturaAie @n exces-,A #ag.1%! 25.A+antaHele lamboului gingi+al in plic sunt4 A. ,ecolarea lamboului este facila --= 5. &ensiunea asupra lamboului nu este excesi+L--= *. *oncomitent se poate realiza si gingi+ectomia-,A ,. Accesul si +izibilitatea sunt minime--= . )nserAia gingi+alL nu poate fi modificatL dupL necesitLAi--= #ag.1$% 26.,ecolarea unui lambou se +a realiza4 A. *u un decolator ascuAit - ,A 5. 0e @ncepe decolarea de la baza lamboului--= *. .ucoasa Bi periostul trebuie decolate impreunL-,A ,. ,ecolare este facila cand corticala osoasa este neregulata marginal--= . ,ecolarea se realizeazL dinspre partea orala--= #ag.1(2 2$.#rincipii generale @n secAionarea Bi @ndepLrtarea apexului(rezecAia apicalL propriu-zisL)4 A. 0e +a rezeca un segment apical de 5 mm--= 5. ste neaparat necesarL rezecAia apexului pDnL la limita geodei osoase--= *. 0e poate rezeca 1G2 din lungimea rLdLcinii--= ,. #lanul de secAiune +a fi bizotat spre +estibular (!5N)-,A . En cazul unui c'ist extins la mai mulAi dinAi,nu se practicL rezecAia Bi sigilarea apexianL la toAi dinAii cu apexurile @n leziunea c'isticL--= #ag.1(6

2(.#rincipii generale in depLrtarea lamboului4 A. ,epLrtatorul se +a spriHini pe lambou--= 5. ,epLrtLtorul +a fi spriHinit pe structurile anatomice adiacente--= *. 8amboul +a fi depLrtat in tensiune--= ,. 5uzele Bi mucoasa HugalL nu se +or indepLrta cu un alt instrument--= . ,acL este necesar Bi accesul nu este suficient se +a prelungi incizia-,A #ag.1(3 31 2%.A+antaHele lamboului semilunar pentru rezectia apicalL4 A. xista un punct de referinta pentru repozitonarea lamboului--= 5. 0e inter+ine asupra marginii gingi+ale libere --= *. )ncizie si decolare facila-,A ,. #acientul nu poate menAine o bunL igienL oralL--= . )ncizie Bi decolare dificile--= #ag.1$$ 3".)nstrumentarul necesar pentru rezectia apicala consta in4 A. 5isturiu-,A 5. 0indesmotom--= *. #ensa ciupitor de os--= ,. *'iurete de diferite dimensiuni-,A . #ensa Ooc'er--= #ag. 1$6 32 %. TRATAMENTUL C(IRURGICAL PREPROTETIC (1, pag. 1')"220# 1.En cazul frenoplastiei @n PQI inciziile oblice se fac @n ung'i de4 A. !5" - -= 5. %"" 3 -= *. 6"" 3 ,A ,. 3"" 3 -= . 15" 3 -= #ag.1%% 2. )ncizia @n cazul frenoplastiei cu +estibuloplastie este4 A. &rapezoidala3 -= 5. 8a ni+elul insertiei al+eolare a frenului 3,A *. En Pbaionet?I 3 -= ,. &ip #ic'ler 3 -= . in P8I 3 -= #ag1%%. 3. 1renul lingual este constituit din4 A. esut conHuncti+ lax 3-= 5. esut fibros 3-= *. 1ibre musculare 3 -= ,. .ucoas? acoperitoare groasa 3-= . esut conHuncti+ dens ce poate conine fibre musculare din muc'iul genioglos3,A #ag 2"" !. tiologia 'iperplaziei inflamatorii papilare palatinale este4 A. ,eterminata de fumat 3 -=

5. )ritati+-mecanic? cronic? 3 ,A *. )ritati+-mecanic? acut? 3 -= ,. -eoplazic? 3 -= . )diopatic? 3 -= #ag 2"6 5. 1renotomia presupune urmatoarea incizie4 A. 6erticala 3-= 5. 2blic mezial dreapta--= *. )n PQI 3-= ,. &rans+ersala, perpendiculara pe fren 3,A . )n P6I--= #ag.2"6 6. ,efectul rezultat dupa excizia frenului 'ipertrofiat este4 A. &rapezoidal--= 5. 8iniar--= *. /omboidal-,A ,. &riung'iular--= . Arcuat--= pag.2"1 33 $. 6estibuloplastia la mandibul? a fost descris? pentru prima dat? @n 1%2! de4 A. &rauner 3-= 5. .ac)ntos' 3-= *. OazanHian 3 ,A ,. 2b9egesser 3 -= . 6alerian #opescu 3 -= #ag 2"( (. #rincipalul deza+antaH al al+eoloplastiei crestelor al+eolare edentate este4 A. /educerea marcat? a adDncimii al+eolare 3-= 5. /educerea marcat? a latimii anului +estibular 3-= *. )nsertie Hoasa a frenurilor3 -= ,. /educerea marcat? a @n?limii iGsau l?imii crestei al+eolare, in unele situatii 3 ,A . 0timularea creterii @n?limii iGsau l?imii crestei al+eolare 3 -= #ag.21! %. /egularizarea osoas? postextracional? @n extracia al+eoloplastic? a dintilor egresati urmarete4 A. .icorarea spaiului dintre cele dou? creste edentate 3-= 5. *onser+area spaiului dintre cele dou? creste edentate 3 -= *. .?rirea spaiului dintre cele dou? creste edentate 3 ,A ,. En?larea crestei edentate 3 -= . *reterea l?imii crestei edentate 3 -= #ag.213 1". En rezecia modelant? a crestei oblice interne ascuite nu se recomand? realizarea unei incizii de descarcare linguale datorit?4 A. #ericolului lez?rii ner+ului bucal 3 -= 5. #ericolul lez?rii limbii 3 -= *. #ericolul lez?rii arterei faciale 3 -=

,. #ericolul lez?rii ner+ului lingual 3 ,A . #ericolul secionarii fibrelor muc'iului buccinator3 -= #ag 215 11. &uberoplastia se realizeaz? @n scopul @mbun?tairii4 A. /elaiilor interdentare 3-= 5. Enc'iderii marginale anterioare a protezelor sc'eletizate 3 -= *. Enc'iderii marginale posterioare a protezelor totale 3 ,A ,. 2fertei osoase @n +ederea aplic?rii implantelor endoosoase 3-= . starii de igiena orala a pacientului 3 -= #ag 21$ 12. )ncizia care se practic? pentru osteotomia torusului palatin este4 A. En P8I 3 -= 5. En P6I 3 -= *. En PQI 3 -= ,. En P>I in+ersat 3 ,A . )n PKI 3 -= #ag 21( 34 13. &orusul mandibular este localizat4 A. #e +ersantul lingual al procesului al+eolar mandibular uni- sau bilateral @n zona caninpremolar 3 ,A 5. #e +ersantul +estibular al procesului al+eolar mandibular @n zona incisi+o-canin? 3-= *. #e +ersantul lingual al procesului al+eolar mandibular unilateral @n zona molarului 3 3 -= ,. #e +ersantul lingua al procesului al+eolar mandibular bilateral @n zona incisi+o-canin? 3 -= . #e +ersantul +estibular mandibular uni3 sau bilateral @n zona canin-premolar 3-= #ag 21% 1!. ,up? incizia mucoasei @n plastia anului pel+ilingual prin decolare supraperiostal? se prepar?4 A. lambouri totale +estibulare 3 -= 5. lambouri totale linguale 3 -= *. lambouri pariale +estibulare i linguale 3 ,A ,. lambouri pariale Hugale3 -= . lambouri pariale pe coama crestei al+eolare 3 -= #ag 2"% 15. #recizai care dintre urm?toarele sunt te'nici c'irurgicale de corectare a frenurilor labiale4 A. 6estibuloplastia3-= 5. 1renectomia 3 ,A *. 1renoplastia in PQI 3 ,A ,. &uberoplastia 3 -= . 1renoplastia cu +estibuloplastie 3 ,A #ag 1%(,1%% 16. )n cadrul te'nicilor de frenoplastie linguala se +a tine cont de urmatoarele formatiuni anatomice4 A. *analul K'arton3 ,A 5. Artera faciala3 -= *. 6ena linguala 3 ,A ,. <landa sublinguala3-=

. 6ena faciala3 -= #ag 2"2 1$. #recizai care dintre denumirile de mai Hos descriu 'iperplazia inflamatorie a mucoasei fundului de sac +estibular4 A. >iperplazia palatinal? 3 -= 5. >iperplazia de proteza 3,A *. pulis fissuratum 3,A ,. pulis granulomatos3 -= . >iperplazie gingi+ala indusa medicamentos3 -= #ag.2"3 35 1(. 1ibromatoza tuberozitar? se poate dez+olta4 A. En plan +ertical 3 ,A 5. En plan sagital 3 -= *. En plan trans+ersal 3 ,A ,. En ambele planuri 3 ,A . En plan antero-posterior 3 -= #ag.2"! 1%. En cazul fibromatozei tuberozitare, efecturarea ortopantomografiei este obligatorie pentru 4 A. A confirma natura conHuncti+? a formaiunii 3 ,A 5. A infirma e+oluia @n p?rile osoase 3,A *. A infirma e+oluia @n sinusul maxilar3-= ,. A exclude prezena unui dinte inclus 3,A . A exclude prezena unei formaiuni tumorale 3,A #ag. 2"! 2". >iperplazia gingi+al? este caracterizat? prin4 A. *reterea asimptomatica a gingiei 3 ,A 5. *reterea rapid? a gingiei 3-= *. *reterea lent? i progresi+? a gingiei 3,A ,. *reterea localizat? sau generalizat? a gingiei 3 ,A . *retere simptomatic? a gingiei 3 -= #ag. 2"6 21. &e'nicile de +estibuloplastie la mandibul? au ca deza+antaHe4 A. .odific?ri postoperatorii ale adDncimii anului +estibular din cauza bridelor cicatriciale3 ,A 5. 0timularea 'ipertrofiei osoase la ni+elul crestei al+eolare 3-= *. .odific?ri postoperatorii ale adDncimii anului lingual 3 -= ,. 0timularea atrofiei osoase la ni+elul crestei al+eolare 3 ,A . 0timularea atrofiei osoase la ni+elul marginii bazilare 3 -= #ag 2"( 22. )ncizia iniial? @n cazul @ndep?rt?rii 'iperplaziei gingi+ale se realizeaz?4 A. #erpendicular pe festonul gingi+al 3-= 5. #aralel cu festonul gingi+al doar pe un +ersant al crestei 3 -= *. #aralel cu festonul gingi+al pe ambele +ersante ale crestei 3,A ,. #Dn? la ni+elul periostului 3 ,A . 2bligatoriu intereseaz? i periostul 3 -= #ag 2"6

23. *reasta balant? reprezint?4 A. 2 zon? de 'iperplazie cu aspect inflamator 3-= 5. 2 zon? de 'iperplazie f?r? aspect inflamator 3 ,A *. 8ocalizat? de obicei @n zonele frontale edentate atat la maxilar cat si la mandibula 3 ,A ,. 8ocalizat? @n zonele frontale dentate 3-= . 2 zon? de 'ipertorfie 3 -= #ag 2"$ 36 2!.#entru efectuarea +estibuloplastiei la mandibula, OazanHian recomand?4 A. /ealizarea unei incizii la ni+elul mucoasei mobile 3 -= 5. /ealizarea unei incizii la limita dintre mucoasa fix? i cea mobil? 3 ,A *. /aalizarea unei incizii pe miHlocul crestei edentate--= ,. /ealizarea unei incizii la 5 mm de miHlocul crestei edentate 3 -= . /ealizarea unei incizii la ni+elul mucoasei fixe 3-= #ag 2"( 25. 6estibuloplastia dupa te'nica OaHanHian este indicat? cand4 A. )naltimea mandibulei este sub 1 cm 3 -= 5. 8a pacieni cu atrofie se+er? mandibulara3-= *. 8a pacieni cu fundul de sac ingust prin inserarea inalta a musculaturii -,A ,. )naltimea mandibulei este de 1"-15 mm-,A . .6estibulul prezinta bride cicatriciale 3-= #ag 2"( 26. #rincipiile al+eoplastiei sunt4 A. *unoaterea exact? a anatomiei zonei 3,A 5. )nciziile se realizeaz? pe +ersanii crestei 3-= *. )nciziile se realizeaz? pe coama crestei f?r? incizie de desc?rcare 3 ,A ,. ,ac? inciziile de desc?rcare nu pot fi e+itate, baza lamboului trebuie s? fie mai mica decDt celelalte laturi 3 -= . ,ecolarea lamboului mucoperiostal s? fie minim? 3,A #ag 211 2$. xtractia al+eoloplastica reprezint? o inter+enie c'irurgicala care4 A. 0e realizeaz? concomitent cu extraciile dentare 3,A 5. 0e realizeaz? f?r? conser+area osului al+eolar 3 -= *. 0e realizeaz? cu conser+area osului al+eolar 3 ,A ,. )mpune regularizarea osoas? la ni+elul suprafeelor neregulate iGsau a septurilor interradiculare 3 ,A . 0e realizeaz? f?r? regularizare osoas? 3-= #ag 211 2(. xractia al+eoloplastica presupune realizare unei incizii4 A.8a ni+elul festonului gingi+al 3,A 5.8a 1cm de festonul gingi+al 3-= *.8a ni+elul fundului de sac +estibular 3-= ,.8a limita dintre mucoasa fixa si cea mobila 3-= .)n mucosa mobila 3-= #ag 211 2%.2steoamele periferice sunt localizate de cele mai multe ori4 A.6estibular la mandibula 3 ,A

5.6estibular la maxilar 3,A *.2ral la maxilar 3 -= ,.*entral intraosos 3-= .6estibulo-oral 3-= #ag22" 37 3". 8A-,A descrie trei forme clinice de torus palatin4 A. &orus o+alar cu localizare @n treimea anterioar? a bolii palatine 3 -= 5. &orus o+alar cu localizarea @n treimea posterioar? a bolii palatine 3 ,A *. &orus alungit cu localizare @n dou? treimi posterioare ale bolii palatine 3 ,A ,. &orus alungit cu localizare @n dou? treimi anterioare ale bolii palatine 3,A . &orus o+alar cu localizare @n dou? treimi anterioare ale bolii palatine 3 -= #ag 21( 38 . INFECTII ORO"MAXILO"FACIALE (1, pag. 2!2"2 ), 2&0"2))# 1. 1lora microbiana implicata in supuratiile cer+ico-faciale este4 A. 0pecifica - -= 5. -especifica -,A *. .ixta -,A ,. *ompusa doar din germeni anaerobi --= . #olimorfa -,A #ag. 2!2 2. )nfectiile specifice sunt reprezentate de 4 A. infectiile spatiilor fasciale primare--= 5. infectiile spatiilor fasciale secundare --= *. supuratiile difuze --= ,. actinomicoza- ,A . supuratiile circumscrise --= #ag. 2!6 3. 6indecarea plagilor c'irugicale dupa incizia supuratiilor se +a realiza4 A. per primam --= 5. per secundam -,A *. dupa sutura intradermica --= ,. dupa sutura in planuri anatomice --= . ,upa sutra de pozitie #ag 2!6 !. 1legmonul este o supuratie difuza in care4 A. exista o colectie supurata --= 5. sint prezente sfacele si bule gazoase -,A *. nu este modificata temperatura corporala --= ,. +aloarea procalcitoninei este normala - -= . apare constant poliuria- -= #ag. 2!5 5. )n abcesul spatiului +estibular, faza subperiostala este dominata4 A. de congestia tegumentului --= 5. de febra inalta --= *. de congestia fibro mucoasei corespunzatoare dintelui cauzal- ,A

,. de dureri intense -,A . stare generala intens alterata --= #ag 2!$ 39 6. ,iagnosticul diferential al infectiilor spatiului +estibular se face cu4 A. c'istul de maxilar in faza de exteriorizare -,A 5. al+eolita postextractionala --= *. abcesul palatinal --= ,. fibromatozele gingi+ale localizate --= . c'istul de maxilar suprainfectat -,A #ag. 2!$ $. )n infectiile spatiului genian, examenul clinic obiecti+eaza4 A. tumefactie discreta --= 5. deglutitie imposibila --= *. tegumente acoperitoare destinse si lucioase -,A ,. torticolis --= . 'ipoestezie pe ner+ii infraorbitar si mentonier --= #ag. 252 (. ,iagnosticul diferential in supuratiile spatiului infratemporal se face cu4 A. tumorile suprainfectate ale glandei parotide --= 5. abcesul +estibular de la molarul 1 superior --= *. abcesul spatiului genian - -= ,. ne+ralgiile de trigemen -,A . pericoronarita molarului 3 inferior --= #ag. 256 %.1legmonul de planseu bucal poate determina4 A. &romboza septica a sinusurilor craniene -,A 5..eningita septica -,A *. #areza de facial --= ,..ediastinita acuta -,A . <angrena pulmonara -,A #ag.2$1 1".1legmonul difuz 'emifacial intereseaza in e+olutie urmatoarele spatii4 A. 8aterofaringian --= 5. )nfratemporal - ,A *. 0inusul maxilar -,A ,..entonier 3-= . 0ubmandibular -,A #ag. 2$2 11.1asciita necrozanta4 A. 0e refera la o supuratie gra+a a partilor moi -,A 5. ste determinate de o flora exclusi+ anaeroba --= *. #oarta de intrare poate fi decelata cu usurinta intotdeauna --= ,. ,ebuteaza cu manifestari clinice specifice --= . #oarta de intrare nu poate fi decelata intotdeauna cu usurinta - ,A #ag. 2$3 40 12.,iagnosticul diferential al fasciitei necrozante se face cu 4

A.Adenopatii cer+icale suprainfectate -,A 5. &umori benigne ale glandelor sali+are --= *. 0upuratii difuze -,A ,.8ipomatoza cer+icala --= . &umori maligne suprainfectate- ,A #ag. 2$! 13.Abcesul cerebral A. ste o complicatie des intilnita a infectiilor odontogene --= 5. *linic, apar semne directe de 'ipertensiune intracraniana --= *. ,iagnosticul se confirma prin *& cu substanta de contrast -,A ,.&ratamentul este specific neuroc'irurgical -,A . +olueaza spre septicemie --= #ag 2$6 1!.2steoperiostita A. ste o reactie inflamatorie osoasa localizata -,A 5. ,iagnosticul diferential se face cu osteomielita -,A *. ,iagnosticul se stabileste doar pe baza examenului anatomopatologic --= ,.&ratamentul consta in sec'estrectomie --= . &ratamentul include si medicatie nespecifica pentru cresterea capacitatii de aparare a organismului -,A #ag 2(1 15.*lasificarea osteomielitelor dupa 8asMin include4 A. 2steomielite supurate, acute sau cornice -,A 5. 2steomielite supurate, de tip cronic sclerogen --= *. 2steomielite dupa infectii specifice -,A ,. 2steomielite nesupurate de tip cronic sclerogen -,A . 2steomielita radionecrotica --= #ag 2(2 16.,iagnosticul diferential al osteomielitei supurate cronice se face cu4 A. &umori benigne osoase -,A 5. )nfectii nespecifice osoase --= *. &umori maligne osoase 3,A ,.,isplazia fibroasa -,A . 0upuratii periosoase -,A #ag. 2(3 1$.0ifilisul cu localizare in teritoriul 2.14 A. ste o infectie contagioasa nespecifica --= 5. +olueaza in mai multe stadii -,A *. 0tadiul tertiar prezinta la ni+elul partilor moi tuberculi si gome -,A ,.,iagnosticul poziti+ se stabileste pe baza reactiilor serologice specifice- ,A . &ratamentul este c'irurgical- ,A #ag. 2($ 41 1(.,iagnosticul poziti+ al tuberculozei cu localizare oala si maxilo-faciala,se stabileste4 A. )n urma examenului clinic -,A 5. #e baza ),/ la tuberculina -,A *. #unctie cu inoculare pe medii de cultura --=

,. xamen /.- --= . 8a+aH bron'o-al+eolar --= #ag. 2(( 1%.#rincipiile generale de tratament in supuratiile oro-maxilo-faciale sunt4 A. )ncizia se practica in zone decli+e pentru a permite drenaHul gra+itational- ,A 5. )ncizia se practica in zonele centrale ale tumefactiei slab +ascularizate --= *. Alegerea locului de incizie trebuie sa tina cont de spatiile anatomice afectate -,A ,.&ratamentul cauzal poate fi conser+ator sau radical -,A . 0palaturile antiseptice trebuie efectuate bidirectional --= #ag 2!5 2". *auzele supuratiilor spatiului infratemporal sunt4 A. #unctii sinusale gresit efectuate - ,A 5. )nfectii dento-parodontale ale molarilor superiori- ,A *. #unctii septice la spina 0pix --= ,.,ifuzarea infectiei din spatiul mentonier --= . ,ifuzare infectiilor din spatiile +ecine - ,A #ag. 255 21.0patiul submandibular este delimitat de 4 A..edial4 m. milo'ioidian, m. 'ioglos, m. stiloglos -,A 5. )nferior4 tegument si platisma --= *. Anterior4 pintecele anterior al digastricului si m. stilo'ioidian - -= ,. 0uperior4 mandibula, m milo'ioidian, m maseter - ,A . #osterior4 pintecele posterior al digastricului, m stilo'ioidian -,A #ag 25$ 22.,iagnosticul diferential in supuratiile spatiului sublingual se face cu4 A. 8itiaza submandibulara supurata --= 5. Abcesul spatiului submandibular -,A *.Kart'onita, peri9art'onita -,A ,.&umorile c'istice de planseu bucal -,A . 1legmonul difuz al planseului bucal -,A #ag 25% 23.0patiul parafaringian este subimpartit in 4 A. 0patiul laterofaringian -,A 5. 0patiul pre+ertebral -,A *. 0patiul pterigomaxilar --= ,. 0patiul retrofaringian -,A . 0patiul pterigomandibular --= #ag 265 42 2!.,iagnosticul diferential al supuratiilor spatiului laterofaringian se face cu4 A. 1legmonul amigdalian -,A 5. 1legmonul pterigomandibular --= *. Abcesul de spatiu submandibular cu e+olutie in recessus -,A ,.Abcesul planseului bucal --= . &umorile laterofaringiene -,A #ag 266 25.0patiul retrofaringian este delimitat de 4

A..edial4 spatiul pre+ertebral --= 5. 8ateral4 spatiul laterofaringian de partea controlaterala -,A *. 0uperior4 baza craniului -,A ,. )nferior4 +ertebrele *!-&! si mediastinul --= . Anterior4peretele posterior al faringelui -,A #ag 266 26.1legmonul planseului bucal4 A. 0e mai numeste angina 8ud9ig -,A 5. #rocesul supurati+ cuprinde spatiile submandibulare, spatiile sublinguale, spatiul submentonier -,A *. 0upuratia difuza se poate extinde spre spatiul lateroce+ical, genian, spatiul maseterin --= ,. 1ocarul 'ipertoxic este localizat cel mai frec+ent la ni+elul spatiului pterigomandibular --= . Are ca punct de plecare procese septice dentoparodontale sau pericoronaritele supurate ale molarilor de minte superiori --= #ag 2$" 2$.Adenita acuta supurata se caracterizeaza prin4 A.*olectie difuza 3-= 5.*olectie bine delimitata 3,A *.#rezinta la periferie fenomenul de periadenita 3,A ,.&egumentele acoperitoare sunt congesti+e 3,A .0tarea generala nu este alterata --= #ag 2$( 2(.,iagnosticul diferential al adenitei acute parotidiene se face cu4 A. &umorile de parotida -,A 5. *'istul sebaceu supurat --= *. Abcesul spatiului parotidian -,A ,.Artita cronica temporo mandibulara --= . Adenopatia metastatica pretragiana ulcerata --= #ag 2$(-2$% 43 2%.Adenopatia din sarcoidoza are urmatoarele caracteristici4 A. ste bilaterala simetrica, cu ganglioni mobili si duri --= 5. ste nedureroasa -,A *. <anglionii sunt fermi si mobili -,A ,. 0e insoteste de febra, splenomegalie --= . ,iagnosticul se pune pe baza testului 8)0A poziti+ pt )g< sau )g. --= #ag. 2$%,2(" 3".0ifilisul tertiar A. 0e prezinta la ni+elul partilor moi sub forma de sifilide 5. 0e insoteste de adenopatie *. 0e prezinta la ni+elul oaselor maxilare sub forma de sifiloame si gome ,.,iagnosticul poziti+ se stabileste pe baza examenului clinic si a reactiilor serologice specifice . &abloul clinic se remite complet si spontan in 2-! saptamini #ag 2($ 44 &. AFECTIUNI DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR (1, pag. 2'2"$0)# 1. 5aza piramidei triung'iulare a sinusului maxilar este4

A. superior, reprezentata de planseul ca+itatii orbitare--= 5. extern, reprezentata de peretele lateral al maxilarului--= *. inferior, reprezentata de osul palatin--= ,. medial, reprezentata de peretele extern al fosei nazale-,A . anterior, reprezentata de peretele anterior al maxilarului--= #ag. 2%2 2. 0inusul maxilar4 A. este o ca+itate anexa a foselor nazale-,A 5. se desc'ide in meatul superior --= *. se desc'ide in meatul miHlociu-,A ,. se desc'ide in meatul inferior--= . este implicat in apararea imuna nespecifica-,A #ag. 2%2 3. 0inusul maxilar4 A. este o ca+itate anexa a ca+itatii orale--= 5. este Rca+itate de rezonantaI pentru fonatie-,A *. este absorbant al socurilor traumatice de la ni+elul etaHului miHlociu al fetei-,A ,. este structura de sustinere a globului ocular--= . este o structura compacta--= #ag. 2%3 !. .ucoasa care acopera peretele sinusului maxilar este 4 A. formata dintr-un epiteliu cu ortoMeratoza--= 5. formata dintr-un epiteliu cu paraMeratoza--= *. formata dintr-un epiteliu cilindric, cu cili-,A ,. formata dintr-un epiteliu pluristratificat-,A . formata dintr-un epiteliu de tip respirator-,A #ag. 2%3 5. .ucoasa sinusului maxilar este susceptibila patologiei 4 A. infectioase-,A 5. alergice-,A *. traumatice--= ,. neoplazice-,A . autoimune--= #ag.2%3 45 6. /aportul dintre radacinile dintilor maxilari si sinusul maxilar 4 A. este +ariabil in functie de marimea sinusului maxilar-,A 5. este +ariabil in functie de lungimea radacinilor dentare-,A *. este +ariabil in functie de inaltimea proceselor al+eolare-,A ,. este +ariabil in functie de numarul de dinti de pe arcada--= . este +ariabil in functie de patologia mucoasei sinusului maxilar--= #ag. 2%3 $. 0inuzita maxilara de cauza dentara 4 A. este cea mai frec+enta afectiune sinuzala a sugarului--= 5. este cea mai frec+enta afectiune sinuzala a adolescentului--= *. este cea mai fre+centa afectiune sinuzala a adultului--= ,. este cea mai frec+enta afectiune sinuzala rezultata in urma interactiunilor patologice dintre structurile dento-parodontale in+ecinate si sinusul maxilar-,A

. este cea mai frec+enta afectiune infectiosa sinuzala --= #ag. 2%! (. 1actorii fa+orizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi 4 A. caria dentara simpla--= 5. inflamatia cronica a mucoasei rino-sinusale-,A *. candidoza orala--= ,. xerostomia--= . lipsa igienei orale--= #ag. 2%5 %. 1actorii fa+orizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi 4 A. afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinusale-,A 5. de+iatia de sept nazal-,A *. scaderea motilitatii ciliare si crestrea de mucus intrasinusal-,A ,. ancla+area dentara--= . candidoza orala cronica atrofica--= #ag.2%5 1". 1actorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi4 A. caria dentara a dintilor maxilari--= 5. pulpita dentara acuta a dintilor sinuzali--= *. pulpita dentara cronica a dintilor maxilari--= ,. necroza dentara a dintilor maxilari--= . parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali-,A #ag.2%5 11. 1actorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi 4 A. parodontita apicala cronica a dintilor sinuzali-,A 5. incluzia dentara a caninilor maxilari--= *. c'isturi radiculare suprainfectate a dintilor maxilari sinuzali-,A ,. gingi+ita cronica--= . parodontita marginala cronica profunda la premolarii si molarii maxilari-,A #ag.2%5 46 12. 1actorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi 4 A. parodontita marginala cronica superficiala a dintilor maxilari--= 5. osteita procesului al+eolar al dintilor sinuzali-,A *. incluzia caninului maxilar--= ,. complicatiile infectioase ale incluziei molarului de minte maxilar-,A . c'isturi foliculare suprainfectate la dintii sinuzali-,A #ag.2%5 13. 1actorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi 4 A. obturatii de canal la dintii maxilari--= 5. obturatii de canal cu depasire la dintii sinuzali-,A *. obturatii de canal incomplete la dintii sinuzali-,A ,. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali-,A . toate cauzele de mai sus--= #ag 2%5 1!. . 1actorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi 4 A. fractura radiculara a dintilor sinuzali in timpul extractiei dentare--=

5. fractura peretelui al+eolar in timpul extractiei dentare a dintilor sinuzali--= *. comunicarea oro-sinuzala postextractionala neobser+ata-,A ,. comunicarea oro-sinuzala postextractionala incorect tratata-,A . perforatia spatiului interantral prin c'iuretaH intempesti+--= #ag.2%5 15. 1actorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi 4 A. perforatia spatiului subantral prin c'iuretaH intempesti+-,A 5. perforatia planseului nazal prin c'iuretaH intempesti+--= *. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei dentare-,A ,. impingerea caninului in fosa nazala in timpul odontectomiei--= . impingerea molarului de minte maxilar in sinus in timpul odontectomiei-,A #ag 2%5 16. )n sinuzita maxilara acuta procesul inflamator al mucoasei trece prin trei faze successi+e4 A. tumor, calor si dolor--= 5. congesti+a, catarala si supurata-,A *. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza--= ,. exudati+a, de granulare si epitelizare--= . permeabilitate +asculara, fagocitoza si citotoxicitate--= #ag.2%6 1$. )n sinuzita maxilara cronica, mucoasa este 4 A. congestionata--= 5. 'iperplaziata-,A *. atrofiata--= ,. cu formatiuni polipoide si c'istice-,A . profund alterata-,A #ag 2%6 47 1(. )n sinuzitele maxilare cronice re+ersibile apare4 A. scaderea )gA--= 5. cresterea )gA-,A *. scaderea +ascozitatea mucusului--= ,. cresterea +ascozitatea mucusului-,A . disparitia partiala sau totala a cililor-,A #ag.2%6 1%. )n sinuzitele maxilare cronice ire+ersibile se obser+a4 A. tendinta la scleroza si c'isturi de natura glandulara-,A 5. disparitia complexelor immune circulante--= *. lipsa celulelor caliciforme -,A ,. fibroza parcelara sau totala-,A . disparitia cililor cu metaplazie epiteliala-,A #ag.2%6 2". <ermenii microbieni implicati frec+ent in sinuzita maxilara de cauza dentara sunt 4 A. 'aemop'ilus influenzae--= 5. germenii microbieni probiotici--= *. pneumococii-,A ,. colibacilii-,A . stafilococus aureus--=

#ag. 2%6 21. 0emnele clinice in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara sunt 4 A. durere unilaterala in etaHul miHlociu al fetei, cu iradiere in regiunea orbitala, fronto-temporala, occipitala, exacerbata de pozitia decli+a a capului--= 5. usoara Hena dureroasa in zona sinusului afectat, in special in pozitia decli+a a capului-,A *. febra 3(-3%*--= ,. iritatie faringiana-,A . cacosmie subiecti+a--= #ag.2%$ 22. /adiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale fetei e+identiaza in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara4 A. ni+el 'idro-aeric la incidentele in ortostatism--= 5. ni+el 'idro-aeric in incidentele in decubit--= *. opacifiere unilaterala, mai putin intensa central, mai marcata la periferie-,A ,. opacifiere unilaterala, mai putin intensa la periferie, mai marcata central--= . marimea si forma sinusurilor maxilare-,A #ag. 2%$ 23. ,iagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se face cu 4 A. c'isturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica-,A 5. sinuzitele maxilare specifice--= *. sinuzita consecuti+a fracturilor de maxilar, cu 'ematom intrasinuzal infectat--= ,. sinuzita maxilara alergica--= . sinuzita maxilara fungica--= #ag. 2%% 48 2!. ,iagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara se face cu 4 A. c'isturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica--= 5. sinuzitele maxilare specifice-,A *. sinuzita consecuti+a fracturilor de maxilar, cu 'ematom intrasinuzal infectat-,A ,. sinuzita maxilara alergica-,A . sinuzita maxilara fungica-,A #ag. 2%% 25. )n tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se +a efectua 4 A. asigurarea drenaHului sinuzal-,A 5. antibioterapie -,A *. corticoterapie-,A ,. indepartarea factorului cauzal-,A . cura radicala a sinusului maxilar--= #ag 3"" 26. )n tratamentul sinuzitei maxilare cronice ire+ersibile de cauza dentara se +a efectua 4 A. antibioterapie cu cefalosporine de generatia a ))-a si a )))-a--= 5. antibioterapie cu macrolide--= *. antibioterapie cu lincosamide--= ,. corticoterapie--= . indepartarea factorului cauzal si cura radicala a sinusului-,A #ag.3"1 2$. *ura radicala a sinusului maxilar 4

A. consta in realizarea unei meatotomii--= 5. se realizeaza in sinuzita maxilara acuta de cauza dentara--= *. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul 5, tipul )))--= ,. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul *, tipul )6-,A . consta in crearea unei comunicari oro-sinusale--= #ag.3"1 2(. *ura radicala a sinusului maxilar 4 A. are ca scop crearea unei meatotomii--= 5. are ca scop crearea unei comunicari oro-sinusale--= *. are ca scop indepartarea mucoasei sinusului maxilar-,A ,. are ca scop asigurarea drenaHului sinuzal-,A . are ca scop indepartarea factorului cauzal--= #ag. 3"2 2%. *omunicarea oro-sinuzala imediata post-extractional are drept criteriu de diagnostic4 A. sangerare mai abundenta din al+eola, cu aspect aerat-,A 5. scurgere abundenta de secretie purulenta--= *. 'alena fetida--= ,. refluarea alimentelor pe fosa nazala--= . proba 6alsal+a poziti+a-,A #ag.3"3 49 3". )n alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinuzale mari, de peste $ mm, se +a tine cont de 4 A. adancimea +estibului maxilar--= 5. prezenta sau absenta dintilor-,A *. prezenta sau absenta lucrarilor protetice fixe-,A ,. adancimea boltii palatine- -= . optiunea c'irurgului-,A #ag 3"! 50 ). TRAUMATOLOGIE ORO"MAXILO"FACIALA (1, pag. $12"$$%, $ 1"$ ', $&'"$)2,$))"$'!# 1.1actorii de risc locali @n +indecarea @ntDrziat? a pl?gilor sunt4 A.*orpi str?ini restanAi @n plag? - ,A 5.0utura pl?gii @n tensiune 3 ,A *.6Drsta pacientului 3 -= ,.#l?gi zdrobite 3 ,A .)munosupresia - -= #ag.31! 2.,up? -a+arro Bi colab.,cele mai frec+ente fracturi de mandibul? sunt localizate la ni+elul4 A./amului mandibulei - -= 5.*ondilului mandibular - ,A *.Qonei parasimfizare- -= ,.#rocesului al+eolar - -= .#rocesului coronoid - -= #ag.315 3.#rincipala cauz? a fracturilor de mandibul? o constituie4 A.Accidentele rutiere - -= 5.Agresiunea - ,A

*.Accidentele sporti+e - -= ,.Accidentele de munc? - -= .)atrogenia - -= #ag.316 !.,in punct de +edere biomecanic zonele de rezistenA? minim? ale mandibulei sunt4 A.<aura mentonier? - ,A 5.0imfiza mentonier? - -= *.Qona parasimfizar? - ,A ,.Apofiza coronoid? - -= .=ng'iul mandibulei - ,A #ag.316 5..ecanismele de producere a fracturilor de mandibul? sunt urm?toarele4 A.1lexia - ,A 5.#resiunea - ,A *.&asarea - ,A ,.0mulgerea - ,A .*ompresia - -= #ag.316 51 6.,up? num?rul liniilor de fractur?, fracturile de mandibul? se clasific? @n4 A.=nice - ,A 5..ultiple - -= *.,uble - ,A ,.*ominuti+e - ,A .&riple - ,A #ag.32" $.*lasificarea anatomic? a fracturilor corpului mandibular este4 A.8aterale - ,A 5.6erticale - -= *.2blice - -= ,..ediane - ,A .#aramediane - ,A #ag. 321 (.0emnele clinice de @ntrerupere a continuit?Aii osoase @n fracturile de mandibul? sunt4 A..obilitatea anormal? a fragmentelor osoase - ,A 5..odific?ri ale raporturilor de ocluzie - ,A *. demul p?rAilor moi - -= ,.,urere spontan? - -= .,eform?ri osoase ale etaHului inferior al feAei - ,A #ag.322 %.8a palparea contururilor osoase ale mandibulei, pentru e+idenAierea focarelor de fractur?, se urm?resc4 A.#uncte dureroase - ,A 5.,iscontinuitatea osoas? - ,A *.#rezenAa dinAilor pe ambele fragmente fracturate - -= ,.#rezenAa dinAilor pe fragmentul distal al mandibulei - -= .#rezenAa crepitaAiilor osoase - ,A

#ag.322,323 1".1racturile subcondiliene Hoase bilaterale determin?4 A.2cluzie desc'is? anterioar? - ,A 5.)nocluzie frontal? Bi lateral? de partea afectat? - -= *.2cluzie @n doi timpi - -= ,.,e+ierea liniei mediene de partea fracturat? - -= . 2cluzie cap la cap - -= #ag.32$ 11.,iagnosticul fracturilor de mandibul? se pune pe baza4 A.0imptomatologie clinic? - ,A 5.2rtopantomografie - ,A *.*omputertomografie -,A ,./adiografie @n incidenA? >irtz - -= ./adiografie de mandibul? @n incidenA? defilat?(lateral?) - ,A #ag.332 52 12.*omplicaAiile tardi+e ale fracturilor de mandibul? sunt4 A.*onsolidarea @ntDrziat? - ,A 5.*onsolidarea +icioas? - ,A *.#seudartroza - ,A ,.0upuraAii periosoase - -= .2steomielita mandibulei - -= #ag.335 13.En fracturile etaHului miHlociu al feAei pot fi interesate4 A.2sul maxilar propriu-zis - ,A 5.2asele zigomatice - ,A *.2sul mandibular - -= ,.2asele palatine - ,A .Apofizele pterigoide - ,A #ag.361 1!.1ractura orizontal? 8e 1ort ) se mai numeBte4 A.,isHuncAie cranio-maxilar? Hoas? - -= 5.1ractur? trans+ersal? Hoas? - ,A *.,isHuncAie cranio-maxilar? @nalt? - -= ,.1ractur? tip <= /)- - ,A .1ractur? KA8&> / - -= #ag.363,36( 15. 1ractura orizontal? 8e 1ort ) intereseaz?4 A.Apertura piriform? - ,A 5.*reasta zigomato-al+eolar? - ,A *.&uberozitatea maxilar? - ,A ,.Apofizele pterigoide 1G3 medie - -= .1osa canin? - ,A #ag.363 16.0emnele clinice ale fracturii 8e 1ort ) sunt4 A. dem facial important (Pfacies @n butoiI) 3-= 5.#alparea dureroas? retrotuberozitar (semnul <uerin) 3 ,A

*..obilitate anormal? a porAiunii inferioare a maxilarului @n sens trans+ersal 3,A ,.2cluzie desc'is? frontal? Bi contacte premature la ni+elul molarilor, bilateral 3-= .*ontacte premature la ni+elul molarilor, bilateral 3 ,A #ag.36! 1$.,isHuncAia cranio-maxilar? @nalt? intereseaz? 4 A.2asele nazale la ni+elul suturii naso-frontale 3,A 5.#eretele inferior al orbitei 3,A *.Apofiza pterigoid? @n 1G3 medie 3 -= ,.#eretele extern al orbitei 3,A .Arcada temporo-zigomatic? 3,A #ag.365 53 1(. *omplexul zigomatic este alc?tuit din 4 A. 2sul malar 3 ,A 5.Arcada temporo-zigomatic? 3,A *..arginea inferioar? a orbitei 3,A ,..arginea superioar? a orbitei 3-= .#odeaua Bi peretele lateral al orbitei 3,A #ag. 3$% 1%.&ipuri de fracturi anterioare, cu deplasare, ale complexului zigomatic4 A. 1isuri ale complexului zigomatic 3-= 5.1racturi parAiale ale rebordului orbital inferior Bi lateral 3,A *.1ractura 3disHuncAie de malar 3,A ,.1ractura ,, blo9-outSS a podelei orbitei 3,A .1ractura cominuti+? 3,A #ag.3$%,3(" 2".0emnele clinice ale fracturilor anterioare cu deplasare, sunt4 A.Asimetrie facial? prin @nfundarea reliefului malar 3,A 5.Entreruperea continuit?Aii osoase la ni+elul rebordului orbitar inferior 3,A *.,iplopie 3,A ,.#unct osos dureros la ni+elul arcadei temporo-zigomatice 3-= .&ulbur?ri de sensibilitate @n teritoriul ner+ului infraorbital de partea lezata 3,A #ag.3(1,3(2 21.#entru stabilirea diagnosticului de fractur? de malar se recomand? urm?toarele tipuri de in+estigaAii radiografice4 A.*omputertomografie 3,A 5./adiografie @n incidenA? #arma 3-= *.2rtopantomografie 3-= ,./adiografie @n incidenA? semiaxial? >irtz 3,A . /adiografie de craniu @n incidenA? antero-posterioar?(*ald9ell) 3-= #ag.322 22.8eziunile traumatice dento-al+eolare pot fi produse prin4 A.*?dere accidental? 3 ,A 5.Accidente de circulaAie - ,A *.Agresiune uman? sau animal? 3,A ,.)atrogenie 3,A .*omplicaAii secundare infecAioase 3-=

#ag. 3(( 23.&raumatismele dento-al+eolare se clasific? @n4 A.8eziuni dentare 3,A 5.8eziuni osoase 3 -= *.&raumatisme ale Aesuturilor dento-al+eolare 3,A ,.&raumatisme ale procesului al+eolar 3,A .8eziuni ale mucoasei fixe Bi mobile 3,A #ag.3(( 54 2!.8eziunile dentare sunt clasificate @n urm?toarele forme anatomo-clinice4 A.1isur? coronar? 3,A 5.1isura radiculara 3-= *.1ractur? coronar? cu expunerea pulpei dentare 3,A ,.1ractur? radicular? 3,A .A+ulsie dentar? 3-= #ag.3(( 25.&ratamentul fracturilor coronare cu desc'iderea camerei pulpare poate fi realizat prin4 A.*oafaH indirect 3-= 5. *oafaH direct 3 ,A *.AmputaAie +ital? 3,A ,. xtirpare +ital? 3,A . xtracAie dentar? 3-= #ag.3(% 26.&raumatismele Aesuturilor parodontale pot fi4 A.*ontuzia dentar?- -= 5.8uxaAia cu extruzie 3 ,A *.*ontuzia parodontal? 3,A ,. A+ulsia complet? 3,A .*ontuzia coronara -= #ag. 3%" 2$.En tratamentul luxaAiei dentare cu intruzie se pot adopta urm?toarele atitudini terapeutice4 A.1a+orizarea erupAiei dentare, dac? dintele este imatur 3,A 5./epoziAionare imediat? manual? a dintelui @n poziAie corect?, cu fixarea lui la dinAii +ecini 3-= *. /epoziAionare imediat? c'irurgical? a dintelui @n poziAie corect?, cu fixarea lui la dinAii +ecini 3,A ,. xtracAia dintelui luxat 3-= .&ratament ortodontic pentru repoziAionarea dintelui intruzat 3,A #ag.3%1 2(. tapele replant?rii dentare sunt4 A.*ur?Airea dintelui de detritusuri, @naintea replant?rii , cu ser fiziologic 3,A 5.0terilizarea dintelui cu soluAii antiseptice 3-= *.)ntroducerea manual? @n al+eol? @n poziAie corect? 3,A ,.1ixarea dintelui cu o atel? semirigid? $-1" zile 3,A .0coaterea dintelui din ocluzie !-6 s?pt?mDni 3-= #ag. 3%2 2%. A+antaHele imobiliz?rii dinAilor traumatizaAi prin ligatur? 'ipocratic? sunt4 A.Asigur? o bun? imobilizare 3,A

5.*reeaz? dificult?Ai @n menAinerea igienei orale 3-= *.#ermite abordul pentru tratamenul endodontic 3,A ,.#ot aluneca apical sub proeminenAa cer+ical? determinDnd extracAia lent? 3-= . #ot aluneca apical sub proeminenAa cer+ical? determinDnd leziuni ale cementului --= #ag.3%3 55 3".&e'nicile de imobilizare @n traumatismele dento-al+eolare sunt urm?toarele4 A.<utiere acrilice 3,A 5.)mobilizare rigid? intermaxilar? 3-= *.)mobilizare cu sDrm? cu (( ligatur? 'ipocratic?) 3,A ,.Tinele +estibulo-linguale -= .)mobilizare semirigida -,A #ag.3%3 56 '. C(ISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI CER*ICO" FACIALE MAXILARE (1., PAG.!02"!0!, !0 "!2 , !2)"!$$,!$&"!!$# 1.*'istul bran'ial4 A. ste adenopatie laterocer+ical?--= 5. ste manifestarea cer+ical? a unui limfom >odgMin--= *.&rebuie f?cut diagnosticul diferenial cu un lipom laterocer+ical-,A ,.Abordul c'irurgical este pe cale intraoral?--= .#oate maligniza-,A #ag. !"$ 2.*'istul canalului tireoglos4 A. 0e mai numete i c'istul median al gDtului-,A 5. Apare numai la copil--= *. #oate fistuliza tegumentar-,A ,. Apare laterocer+ical, @n 1G3 superioar?--= . &rebuie f?cut diagnosticul diferenial cu un lipom-,A #ag. !"% 3.0ialoc'istul4 A. 0e datoreaza dilataiei c'istice a canalului de excreie a gandelor sali+are accesorii- ,A 5. Apare doar la +Drstnici--= *. Apare frec+ent la ni+elul buzei superioare--= ,. #oate fi localizat si in parotida-,A . #oate apare pe podeaua sinusului maxilar-,A #ag. !11 !..ucocelul4 A. ste o tumor? malign?--= 5. Apare in urma unor microtraumatisme cronice la ni+elul mucoasei orale-,A *. 0unt frec+ente la ni+elul mucoasei Hugale--= ,. *onsistenta este fluctuenta-,A . ste foarte dureros la palpare--= #ag. !11 5./anula4 A. *el mai frec+ent tip este cel I@n bisacI--= 5. ste situat? totdeauna pe linia median?--=

*. 0e poate perfora spontan-,A ,. 0e suprainfecteaz? frec+ent--= . 6arianta I@n bisacI are forma unei clepsidre -,A #ag. !13 57 6.*'istul sebaceu4 A. Are originea @n celulele adipoase din derm--= 5. )a natere prin blocarea secreiei glandelor sali+are--= *. Ei are originea la ni+elul foliculului pilos-,A ,. Apare frec+ent la ni+elul tegumentelor cer+icofaciale-,A . *a+itatea c'istic? este umplut? de sebum-,A #ag. !1! $.)n functie de localizare diagnosticul diferenial al c'istului sebaceu se face cu4 A. *'istul dermoid -,A 5. &umori benigne parotidiene-,A *. 8imfangiomul c'istic --= ,. *'istul canalului tireoglos-,A . /anula in bisac --= #ag. !15 (. pulis fissuratum4 A. ste o tumor? malign? a ca+it?ii orale--= 5. Apare la purtatorii de proteza mobila-,A *. 0e localizeaza pe mucoasa Hugala --= ,..ucoasa acoperitoare poate fi nemodificat? clinic-,A . /idic? suspiciunea unei forme de debut ulcerati+e a unei tumori maligne-,A #ag. !1$ %.>iperplazia papilomatoasa inflamatorie4 A. ste localizat? doar la ni+elul limbii --= 5. Apare la purt?torii de proteze mobile incorect adaptate-,A *. ste intalnita predominant la b?rbai--= ,. *linic apare sub forma unor multiple excrescente de mici dimensiuni cu aspect de PbroboaneI-,A . =neori este necesara extirparea c'irurgicala -,A #ag !1$,!1( 1".<ranulomul piogen cu localizare pe mucoasa linguala sau Hugala, mai este cunoscut si sub denumirea de4 A. pulis 1ibros--= 5. pulis granulomatos--= *. pulis angiogranulomatos--= ,. 5otriomicom-,A . >iperplazie papilomatoasa--= #ag. !1( 11.,iagnosticul diferential al granulomului piogen gingi+al se face cu4 A.1ibromul osifiant periferic 3,A 5.#apilomul mucoasei orale 3-= *.1ibromul mucoasei orale -= ,.<ranulomul periferic cu celule gigante 3,A

.&umori maligne ale mucoasei crestei al+eolare- ,A #ag !2" 58 12.,iagnosticul diferenial al fibromului osifiant periferic trebuie f?cut cu4 A. <ranulomul piogen gingi+al-,A 5. *'istul de eruptie--= *. #apilomul --= ,. <ranulomul periferic cu celule gigante-,A . &umori maligne ale mucoasei crestei al+eolare @n perioada de debut-,A #ag. !21 13.<ranulomul periferic cu celule gigante4 A. ste asociat cu 'ipeparatiroidismul--= 5. ste pre+alent la sexul masculin--= *. Apare mai frec+ent la +irste tinere--= ,. ste localizat palatinal--= . 0e mai numeste epulis cu celule gigante-,A #ag. !21 1!.<ranulomul congenital(epulisul congenital)4 A. ste o leziune frec+ent?--= 5. Afecteaz? adesea sexul masculin--= *. Apare la ni+elul mucoasei Hugale--= ,. 0e localizeaza cel mai frec+ent pe creasta al+eolara maxilara,paramedian -,A . #oate fi necesar? extirparea c'irurgical? precoce-,A #ag. !23 15.#apilomul este4 A. proliferare tumorala maligna--= 5. proliferare celulara fibroblastica benigna--= *. proliferare tumorala benigna a stratului spinos al epiteliului-,A ,. proliferare tumorala benigna a stratului bazal al epiteliului--= . proliferare tumorala benigna a celulelor mezenc'imale--= #ag. !25 16.#apilomul4 A. Are drept cauza probabila infecia cu >#6-,A 5. Are @ntotdeauna consisten? ferm?--= *. 2binuit, este pediculat-,A ,. Are culoare alb?struie--= . #oate ap?rea la orice +?rst?-,A #ag. !25 1$. 1ibromul A. -u are o frec+en? crescut? @ntre tumorile benigne ale ca+it?ii orale --= 5. ste cea mai frec+ent? tumor? benign? din ca+itatea oral?-,A *. Apare doar la b?rbai--= ,. Apare la orice +arsta-,A . ,imensiunie sunt, de regul?, mai mari de 2 cm--= #ag. !2( 59 1(.,iagnosticul diferenial al fibromului se face cu4 A..elanomul ca+it?ii orale--=

5. <ranulomul piogen-,A *. #apilomul mucoasei orale-,A ,..ucocelul--= . /anula--= #ag. !2% 1%.&ratamentul fibroamelor const? @n4 A. /adioterapie--= 5. *'imioterapie--= *. /adioterapie i c'imioterapie--= ,. xtirpare c'irurgical? @n totalitate-,A . *auterizare --= #ag. !2% 2".1ibromatoza gingi+al?4 A. ste congenital?--= 5. ste ereditar?-,A *. Are cauz? traumatic?--= ,.&ratamentul este reprezentar de c'imioterapie--= . &ratamentul este c'irurgical-,A #ag. !3" 21.8ipomul4 A. ste o tumor? malign?--= 5. ste un sarcom--= *. Apare exclusi+ la ni+elul teritoriului oro-maxilo-facial--= ,. Apare mai frec+ent la persoanele obeze-,A . )ntraoral apare mai ales la ni+elul mucoasei Hugale-,A #ag. !31 22.8ipomul se localizeaza4 A. #e trunc'i si membre -,A 5. 1rec+ent oral - -= *. 8A ni+el cer+ico facial-,A ,..ai rar oral ,A . )n derm --= #ag. !31 23.0indromul .adelung4 A. ,ez+oltare localizat? a unor lipoame cer+icale--= 5. ,ez+oltarea unor mase lipomatoase difuze localizate si in regiunea cer+ico-faciala-,A *. ste uor de tratat c'irurgical datorit? caracterului localizat--= ,. ste dificil de tratat c'irurgical datorit? caracterului difuz-,A . Endep?rtarea parial? pe cale c'irurgical? conduce la recidi+e-,A #ag. !32 60 2!.0c'9annomul4 A. ste o tumor? benign?-,A 5. Are originea @n celulele 0c'9ann-,A *. ste congenital?--= ,. Apare numai la +Drstnici--= . /ecidi+eaz? frec+ent dup? tratamentul c'irurgical--=

#ag. !33 25.*lasificarea actual? a leziunilor +asculare benigne cuprinde4 A. >emangioamele-,A 5. Angiosarcoamele--= *. 1ibrosarcoamele--= ,. .alformaiile +asculare-,A . .alformaiile limfatice (limfangoamele)-,A #ag. !3$ 26.>emangiomul4 A. ste mai frec+ent la sexul masculin (341)--= 5. 0unt rar localizate @n teritoriul oro-maxilo-facial--= *. *ele complet dez+oltate sunt rareori prezente la natere-,A ,. ste cea mai frec+ent? tumor? din perioada copil?riei-,A . )n primele saptamani de +iata tumora se dez+olta lent --= #ag !3( 2$.&ratamentul 'emangioamelor poate consta @n4 A. #ansament modelant--= 5. 0cleroterapie-,A *. #roducerea de sDnger?ri--= ,. /adioterapie-,A . ,ispensarizare-,A #ag. !3% 2(..alformaiile +asculare4 A. 0unt prezente la natere i persist? toat? +iaa-,A 5. Au @ntotdeauna flux crescut--= *. Au @ntotdeauna flux sc?zut--= ,. #ot a+ea fie flux sc?zut fie flux crescut-,A . .alformaiile capilare au flux sc?zut-,A #ag. !3% 2%.0indromul 0turge-Keber4 A. Afeciune tip 'amartom-,A 5. Are si manifest?ri neurologice-,A *. 0unt doar leziuni de tip capilar--= ,. 0unt leziuni strict tegumentare--= . 0unt leziuni strict mucozale--= #ag. !!1 61 3".8imfangiomul4 A. Apare excepional @n teritoriul oro-maxilo-facial--= 5. Apar cel mai adesea @n cele 2G3 anterioare ale limbii-,A *. +oluia este rapid?--= ,. &ratamentul este @ntotdeauna c'irurgical--= . /aspund la tratament sclerozant - -= #ag. !!3
62

10. C(ISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR MAXILARE (1,pag.!%0"!&1, !&!"!)%,!))"%10,%12"%1&# 1.,intre c'isturile de dez+oltare odontogene face parte urmatoarele4 A.Meratoc'istul odontogen-,A

5.c'istul nazo-palatin--= *.c'istul gingi+al al adultului-,A ,.c'istul rezidual--= .defectul osos 0tafne--= #ag.!5" 2.Oeratoc'istul odontogen primordial multilocular trebuie diferentiat de4 A.c'istul folicular--= 5.ameloblastomul-,A *.mixomul odontogen-,A ,.c'istul parodontal lateral--= .c'istul residual--= #ag.!53 3.Oeratoc'istul odontogen dentiger trebuie diferentiat de4 A.c'istul folicular-,A 5.tumora odontogena adenomatoida-,A *.ameloblastomul si fibromul ameloblastic-,A ,.mixomul odontogen--= .malformatiile arterio-+enoase osoase central--= #ag.!53 !.*'istul folicular4 A.apare frec+ent la ni+elul oaselor maxilare-,A 5.reprezinta aproximati+ 2"F din totalul c'isturilor de dez+oltare-,A *.apare cel mai frec+ent la ni+elul ung'iului mandibulei-,A ,.nu se poate suprainfecta prin comunicarea cu mediul oral in cazul unui dinte semiinclus--= .afecteaza cel mai adesea adolescentii si tinerii,mai frec+ent de sex feminin--= #ag.!56 5.,intre c'isturile de dez+oltare neodontogene fac parte4 A.c'istul nazo-palatin-,A 5.c'istul median palatinal-,A *.c'istul nazo-labial-,A ,.c'istul radicular--= .c'istul osos ane+rismal--= #ag.!5" 63 6.,iagnosticul diferential al c'istului parodontal lateral se poate face cu4 A.c'istul radicular lateral-,A 5.c'istul folicular-,A *Meratoc'istul odontogen primordial-,A ,.ameloblastomul--= .fibromul ameloblastic--= #ag.!6" $.,iagnosticul diferential al c'istului radicular lateral se poate face cu4 A.c'istul parodontal lateral-,A 5.Meratoc'istul odontogen primordial-,A *.parodontopatia marginala cronica profunda-,A ,.ameloblastomul--= .fibromul ameloblastic--=

#ag.!$" (.,intre tumorile epiteliului odontogen fac parte4 A.ameloblastomul-,A 5.tumora odontogena scuamoasa-,A *.tumora odontogena epiteliala calcificata-,A ,.fibromul ameloblastic--= .odontoameloblastomul--= #ag.!$! %.,intre tumorile ectomezenc'imului odontogen cu sau fara epiteliu odontogen inclus fac parte4 A.fibromul odontogen-,A 5.mixomul odontogen-,A *.cementoblastomul-,A ,.ameloblastomul--= .odontoameloblastomu--= #ag.!$! 1".Ameloblastomul intraosos solid sau multic'istic4 A.poate aparea la orice +arsta-,A 5.exceptional la copii sub 1" ani-,A *.afecteaza in egala masura sexul masculin si cel feminin-,A ,.la maxilar sunt mai frec+ente--= .initial tumora este simptomatica--= #ag.!$! 11.0unt descrise mai multe forme anatomo-patologice de ameloblastom,dintre care cele mai frec+ente sunt4 A.formal foliculara-,A 5.forma plexiforma-,A *.forma acantomatoasa--= ,.forma desmoplastica--= .forma bazocelulara--= #ag.!$5 64 12.,iagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se poate face cu4 A.'iperplazii epulis liMe-,A 5.tumori benigne gingi+ale-,A *.forme de debut ale tumorilor maligne gingi+ale-,A ,.tumori maligne endoosoase--= .tumori benigne osoase cu radiotransparenta osoasa--= #ag.!(2 13.&umora odontogena calcificata4 A.este o tumora rara-,A 5.se considera ca deri+a din resturile 0erres ale laminei dentare-,A *.localizarea cea mai frec+enta este la mandibula-,A ,.afecteaza in special copiii--= .clinic se prezinta ca o deformare a mandibulei cu crestere rapida,dureroasa--= #ag.!(3 1!.1ibromul ameloblastic4 A.apare in special la pacienti tineri-,A

5.mai frec+ent la sexul feminin--= *.localizarea predilecta este la maxilar--= ,.este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensuni-,A .nu poate aHunge sa deformeze corticalele osoase--= #ag.!(3 15.2dontomul4 A.este o tumora odontogena relati+ frec+enta-,A 5.combina elemente epiteliale si ectomezenc'imale-,A *.prezinta doua forme anatomo-clinice-,A ,.forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt si dentina fara a a+ea configuratia unui dinte--= .mai frec+ent la mandibula decat la maxilar--= #ag.!(! 16.,iagnosticul diferential radiologic al odontomului se poate face cu4 A.osteomul-,A 5.perlele de smalt-,A *.corpi straini intraososi-,A ,.ameloblastomul--= .c'istul radicular--= #ag.!(5 1$.1ibromul odontogen central4 A.este o tumora frec+enta--= 5.rezulta prin proliferarea tumorala a mezenc'imului odontogen matur-,A *.poate fi prezenta la orice +arsta-,A ,.se localizeaza mai frec+ent la maxilar--= .leziunea in sine este legata de prezenta obligatorie a unui dinte--= #ag.!(( 65 1(.&umora odontogena cu celule granulare4 A.este extreme de rara-,A 5.apare la adulti in general peste !" de ani-,A *.se localiizeaza in special in regiunea premolara sau molara-,A ,.initial sunt leziuni simptomatice,dureroase--= .pot induce o deformare dureroasa a osului din zona afectata--= #ag.!(% 1%..ixomul odontogen4 A.este rezultatul transformarii tumorale benigne a papilei mugurelui dentar-,A 5.apar si la ni+elul oaselor lungi-,A *.clinic,radiologic si e+oluti+ sunt asemanatoare ameloblastoamelor-,A ,.apar mai frec+ent intre 2"-!5 de ani--= .se localizeaza mai frec+ent in zona ung'iului mandibulei--= #ag.!%" 2".*ementoblastomul4 A.apare mai frec+ent la adolescenti sau adulti sub 3" de ani-,A 5.afecteaza mai adesea dintii arcadeisuperioare--= *.se asociaza cu simptomatologie dureroasa difuza-,A ,.mucoasa acoperitoare este modificata--=

.dintele implicat este mobil si nu ramane +ital--= #ag.!%2 21.2steoblastomul4 A.este o tumora benigna osoasa-,A 5.este deri+ata din osteoclaste--= *.are incidenta scazuta-,A ,.apare mai frec+ent la mandibula-,A .afecteaza mai frec+ent persoanele tinere-,A #ag.!%$ 22.&orusul mandibular4 A.este o exostoza-,A 5.se localizeaza de cele mai multe ori pe fata +estibulara a corpului mandibular--= *.afecteaza mai frec+ent sexul masculin-,A ,.sunt prezente la adultii tineri corelate uneori cu fenomene de bruxism-,A .dispar in totalitate in urma unui tratament protetic adec+at--= #ag.5"5 23.5oala #aget4 A.caracterizata prin fenomene anar'ice de apozitie si resorbtie osoasa-,A 5.etiologie bine stabilita--= *.apare in special la persoane de peste !" de ani-,A ,.apare mai frec+ent la sexul masculin-,A .intereseaza doar oasele +iscerocraniului--= #ag.515 66 2!.)n general manifestarile clinice ale 'istiocitozei cu celule 8anger'ans pot fi urmatoarele4 A.subfebrilitate-,A 5.scadere in greutate-,A *.exoftalmie-,A ,.pancitopenie-,A .anizocorie--= #ag.51! 25.=rmatoarele entitati sunt c'isturi inflamatorii4 A.c'istul radicular -,A 5.Meratoc'istul odontogen--= *.c'istul gingi+al--= ,.c'istul parodontal lateral--= .c'istul follicular--= #ag.!5" 26.=rmatoarele entitati sunt c'isturi neodontogene4 A.c'istul globulomaxilar-,A 5.c'istul gingi+al al adultului--= *.c'istul folicular--= ,.c'istul de eruptie--= .c'istul rezidual--= #ag.!5" 2$.=rmatoarele entitati fac parte din tumorile epiteliului odontogen4 A.ameloblastomul-,A

5.fibromul ameloblastic--= *.odontoameloblastomul--= ,.cementoblastomul--= .mixomul odontogen--= #ag.!$! 2(.=rmatoarele entitati fac parte din tumorile mixte odontogene4 A.fibromul ameloblastic-,A 5.ameloblastomul--= *.tumora odontogena calcificata--= ,.cementoblastomul--= .mixomul odontogen--= #ag.!$! 2%.)n cadrul tumorilor neodontogene,dintre leziunile non-osteogene fac parte4 A.osteopetroza-,A 5.osteomul--= *.condromul--= ,.osteocondromu-l-= .torusuri--= #ag.!%3 67 3".&umora odontogena adenomatoida4 A.mai este numita si Utumora celor doua treimi V -,A 5.de cele mai multe ori tumora este de mari dimensiuni--= *.mai frec+enta la persoanele de peste !" de ani--= ,.afecteaza cel mai adesea sexul masculin--= .cel mai frec+ent are legatura cu molarii de minte--= #ag.!(6 68 11. TUMORI MALIGNE ORO"MAXILO"FACIALE (1, pag. %!%"%)!# 1.,intre factorii locali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale fac parte4 A.tutunul-,A 5.alcoolul-,A *.+arsta--= ,.radiatiile solare-,A .paramixo+irusurile--= #ag.5!5,5!6 2.,intre factorii generali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale fac parte4 A.+arsta-,A 5.radiatiile solare--= *.deficitul imunitar-,A ,.alcoolul--= .fumatul--= #ag.5!$,5!( 3.Qonele orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne sunt4 A.buza-,A 5.mucoasa Hugala-,A *.bolta palatina --=

,.fata +entral a limbii-,A .fata dorsala a limbii--= #ag.55" !.,intre leziunile cu potential de malignizare fac parte urmatoarele4 A.fibroza submucoasa orala-,A 5.eritroplzia --= *.lic'enul plan-,A ,.glosita sifilitica-,A .leucoplazia--= #ag.55"-551 5.,in cadrul leziunilor premaligne fac parte urmatoarele4 A.lic'enul plan --= 5.eritroleucoplazia-,A *.eritroplazia-,A ,.glosita sifilitica--= .candidoza cronica 'iperplazica--= #ag.55",552 6.,intre factorii care influienteaza diseminarea metastatica a tumorii primare fac parte4 A.localizarea tumorii primare-,A 5.dimensiunile tumorii primare-,A *.profunzimea in+aziei-,A ,.in+azia periner+oasa-,A .nici un raspuns corect--= pag.55( 69 $.)n cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cer+icale,dintre afectiunile congenitale fac parte4 A.c'istul canalului tireoglos-,A 5.c'istul bran'ial-,A *.ranula in bisac- -= ,.teratomul-,A .laringocelul--= pag.561 (. )n cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cer+icale,dintre tumorile benigne cer+icale fac parte4 A.tumori c'istice-,A 5.limadenite cronice --= *.tumori +asculare-,A ,.amilidoza --= .sarcoame ganglionare--= #ag.561 %.5iopsia incizionala este indicate in cazul4 A.leziunilor tumorale de dimensiuni mici --= 5.tumorilor inoperabile dar care beneficiaza de tratament radio-c'imioterapeutic-,A *.tumorilor la care se urmareste recon+ersia tumorala si apoi tratamentul c'irurgical-,A ,.bolna+ilor care refuza inter+entia c'irurgicala-,A . leziuniloracute cu caracter inflamator --=

#ag.562 1".5iopsia prin aspiratie cu ac pune la dispozitia medicului un diagnostic citologic ce permite clasificarea leziunilor in urmatoarele categorii4 A.infectioase-,A 5.tumorale benigne-,A *.tumorale maligne-,A ,.leziuni specifice-,A .lezini ulcerati+e--= #ag.563 11.)n general contraindicatiile biopsiei incizionale sunt date de4 A.leziuni acute cu caracter inflamator-,A 5.leziuni +asculare-,A *.tumori parotidiene-,A ,.zone anatomice cu risc +ital-,A .leziuni pro+ocate de traumatisme +ec'i--= #ag.562 12.=rmatoarele grade #apanicolau sunt ade+arate4 A.gradul ) 3absenta celulelor atipice-,A 5.gradul )) 3citologie sugesti+a dar neconcludenta pentru malignitate--= *.gradul ))) 3citologie anormala, dar fara semne de maligntate--= ,.gradul )6 3 citologie foarte sugesti+a pentru malignitate-,A
70

.gradul 6 3 caracter net de malignitate-,A #ag.563 13.*lasificarea &-.4 A.&x 3 tumora primara nu poate fi e+aluata-,A 5.&1 3 tumora intre 2 cm si ! cm in dimensiunea sa maxima--= *.&2 3 tumora mai mare de ! cm in dimensiunea sa maxima--= ,.&3 3 tumora mai mare de ! cm in dimensiunea sa maxima-,A .&2 3 tumora intre 2 cm si ! cm in dimensiunea sa maxima-,A #ag.566 1!.*lasificarea &-.4 A.-x 3 ganglioni limfatici regionali ce nu pot fi e+aluati-,A 5.-1 3 un singur ganglion ipsilateral cu diametrul mai mic de 3 cm-,A *.-" 3 nu exista do+ezi despre prezenta adenopatiei metastatice cer+ical-,A ,.-3 3 unul sau mai multi ganglion cu diametrul mai mare de 6 cm-,A .-1 3 unul sau mai multi ganglion cu diametrul intre 3 si 6 cm--= #ag.566 15.<radul de diferentiere a tumorii maligne4 A.<x 3 gradul de difrentiere nu poate fi e+aluat-,A 5.<! 3 bine diferentiata--= *.<! 3 nediferentiata-,A ,.<3 3 slab diferentiata-,A .<3 3 moderat diferentiata--= #ag.56$ 16.1actorii de prognostic rezer+at legati de adenopatia cer+ical sunt4 A.un numar crescut de ganglioni cer+icali clinic poziti+i-,A

5.prezenta ganglionilor in ni+ele inferioare cer+ical-,A *.implicarea ganglionilor controlateralii sau bilaterali-,A ,.ruptura capsulara si in+adarea partilor moi cer+icale-,A .toate raspunsurile de mai sus sunt false--= #ag.56% 1$.8ocalizarile cele mai comune pentru metastazele la distanta ale tumorilor oro-maxilo-faciale sunt4 A.plamanii-,A 5.ficatul-,A *.oasele-,A ,.rinic'ii--= .creierul-,A #ag.56% 71 1(.Asigurarea marginilor libere negati+e la ni+elul partilor moi,in cazul extirparii curati+e,sunt in functie de dimensiunea tumorii4 A.pentru tumorile in &1 3 margini libere negati+e la cel putin 1 cm-,A 5.pentru tumorile in &1 3 margini libere negati+e la cel putin 1,5 cm--= *.pentru tumorile in &2 3 margini libere negati+e la cel putin 2 cm-,A ,.pentru tumorile in &3 3 margini libere negati+e la cel putin 3 cm-,A .pentru tumorile in &! 3 margini libere negati+e la cel putin ! cm- -= #ag.5$1 1%.2biecti+ul c'irurgiei paliati+e este imbunatatirea calitatii +ietii prin4 A.diminuarea durerii-,A 5.reducerea dimensiunilor tumorii dar nu si a tulburarilor functionale pe care le induce--= *.inceperea tratamentului radio-c'imioterapeutic-,A ,.limitarea cresterii exofitice-,A .reducerea riscului de suprainfectare--= #ag.5$2 2".8ambourile arteriale4 A.au o +iabilitate mai mare decat cele Rla intamplareI-,A 5.irigatia se face printr-o artera septocutanata situata in lungul lamboului-,A *.sunt mai putin +iabile decat cele Rla intamplareI--= ,.+iabilitatea lambourilor este influientata direct de lungimea arterelor septocutanate-,A .necroza lambourilor arteriale apare doar distal de traseul arterelor septocutanate-,A #ag.5$2 21. +idarea cer+icala radicala implica indepartarea urmatoarelor4 A.glanda submandibulara-,A 5.ganglionii cer+ical-,A *.+ena Hugulara externa--= ,.musc'iul omo'ioidian-,A .teaca carotica-,A #ag.5$5 22.0tructurile care se indeparteaza in e+idarea cer+icala supraomo'ioidiana sunt4 A.glanda submandibulara-,A 5.tesutul celulo-adipos si limfoganglionar submental si submandibular-,A *.ganglionul Hugulodigastric-,A

,.+ena Hugulara interna--= .teaca carotica-,A #ag.5$( 23. +idarea cer+icala postero-laterala intereseaza4 A.ni+elul )) -,A 5.ni+elul ))) -,A *.ni+elul )6 -,A ,.ni+elul ) --= .ganglionii suboccipitali-,A #ag.5$% 72 2!. +idarea cer+icala in aceeasi sedinta se face in urmatoarele situatii4 A.se impune un abord cer+ical pentru tumora primara-,A 5.pacientii sunt batrani si nu pot suporta mai multe inter+entii c'irurgicale--= *.pacientii sunt tineri si pot suporta o inter+entie c'irurgicala de lunga durata-,A ,.adenopatiile sunt +oluminoase si pot de+eni inoperabile prin temporizare-,A .profilactic --= #ag.5(2 25. +idarea cer+icala se face in a doua sedinta in urmatoarele situatii4 A.se impune un abord cer+ical pentru tumora primara--= 5.profilactic-,A *. pacientii sunt tineri si pot suporta o inter+entie c'irurgicala de lunga durata--= ,.adenopatii +oluminoase ce pot de+eni inoperabile prin temporizare--= .scurtarea timpului inter+entiei--= #ag.5(2 26./adiatiile solare4 A.au lungimi de unda de la 2"" la 1("" nm,A 5.spectrul infrarosu este de la 5""-1!"" nm-= *.spectrul infrarosu este responsabil de modificari ale tesutului conHuncti+-= ,.spectrul +izibil este de la $6"-1("" nm-= .radiatiile =6A sunt responsabile de arsurile solare-= #ag.5!6 2$.,in cadrul leziunilor premaligne fac parte4 A.fibroza submucoasa orala--= 5.eritroleucoplazia-,A *.lic'enul plan--= ,.glosita sifilitiica--= .candidoza cronica 'iperplazica--= #ag.551,552 2(. ritroplazia4 A.definita clinic ca o pata +iolacee,cu aspect omogen --= 5.nu poate fi indepartata prin stergere-,A *.clinic se prezinta deseori izolata--= ,.cel mai frec+ent in asociere cu lic'enul plan--= .nu este considerata o forma de debut a tumorilor maligne ale mucoasei ca+itatii orale--= #ag.552 2%. lementele clinice ale ulceratiei tumorale au urmatoarele caracteristici4

A.fundul ulceratiei are aspect granular-,A 5.fundul ulceratiei are aspect neted--= *.marginile ulceratiei sunt rulate spre exterior--= ,.marginile ulceratiei au un +ersant extern anfractuos--= .marginile ulceratiei au un +ersant intern neted,congesti+e--= #ag.553 73 3".*'eilita actinica4 A.apare la personae sub !5 de ani--= 5.mai frec+enta la femei--= *.se localizeaza in special pe buza superioara--= ,.se localizeaza in special pe buza inferioara-,A .delimitare certa intre tegument si rosul de buza--= #ag. 556 74 12. PATOLOGIA ARTICULATIEI TEMPORO"MANDIBULARE (1, pag. &'" )%, )&" '$, '%"&02# 1.1actorii etiologici care pot pro+oca o de+iere a condililor de la pozitia lor normala, centrica, sunt4 A. #ierderea molarilor si premolarilor - ,A 5. 0topuri ocluzale insuficiente in zona molarilor - ,A *. *ontacte premature cu de+ieri siGrotatii ale mandibulei - ,A ,. )ncluzia molarilor de minte inferiori - -= . )nterferente in lateralitate 3,A #ag.6$% 2.#ozitiile patologice ale condilului in sindromul algodisfunctional sunt4 A. #ozitia craniala in fosa 3 ,A 5. #ozitia caudala 3 ,A *. #ozitia centrica 3 -= ,. #ozitia dorsala 3 ,A . #ozitia +entrala 3 ,A #ag.6$% 3.0emnele clinice subiecti+e in sindromul algodisfunctional sunt4 A. >ipotonia musc'ilor masticatori la palpare 3 -= 5. 0pasm muscular 3 ,A *. ,e+iatiile mandibulei 3 -= ,. *repitatii si cracmente 3 ,A . ,urere 3 ,A #ag.6(1 !.0emnele clinice in contuziile A&. sunt4 pg.6($ A. ,e+ierea mentonului de partea afectata 3 -= 5. &rismus accentuat 3 -= *. ,urere articulara spontana 3,A ,. Articulatie sensibila la palpare 3 ,A . >ipersialie 3 -= #ag.6($ 5.)n luxatia anterioara acuta, factorii fa+orizanti sunt4 A. 8axitatea capsulei articulare 3 ,A

5. *resterea tonicitatii musc'ilor masticatori 3 -= *. *a+itate glenoida putin adanca 3 ,A ,. ,eformari condiliene 3 ,A . &ubercul articular cu panta accentuata 3 -= #ag.6(( 75 6.)n luxatia temporo-mandibulara anterioara bilaterala4 A. <ura este partial desc'isa -,A 5. .andibula este retruzata 3 -= *. )nocluzie +erticala frontala 3 ,A ,. ,epresiune pretragiana - ,A . 8inia interincisi+a deplasata 3-= #ag.6(( $.)n luxatia temporo-mandibulara anterioara unilaterala4 A. *ontacte intre molari exista doar pe partea afectata 3,A 5. 8inia interincisi+a este deplasata contralateral 3,A *. 2brazul este turtit si alungit pe partea opusa 3 -= ,. *repitatii si cracmente pe partea afectata 3-= . *ontractura spastica a musc'ilor ridicatori ai mandibulei 3-= #ag.6(% (.8uxatia anterioara recidi+anta cronica se descrie ca4 A.,oar unilaterala 3 -= 5.&ubercul articular cu relief accentuat 3 -= *.0pasm muscular in sindromul epileptic 3,A ,.8axitate mandibulara produsa de dezec'ilibre ocluzo articulare 3,A .Apare un cracment caracteristic 3,A #ag.6%" %.0imptomatologia in luxatia posterioara 4 A..iscari mandibulare absente 3 ,A 5.2toragie cu scaderea acuitatii auditi+e 3 ,A *.<ura intredesc'isa la 1-2 cm 3 ,A ,.#rognatism mandibular cu inocluzie sagitala frontala 3-= .2braHi turtiti 3,A #ag.6%3 1". 0imptomatologia sino+itei si capsulitei 4 A.,ureri localizate articular 3 ,A 5..iscari mandibulare dureroase 3 ,A *.8ipsa contactelor dento-dentare de partea afectata 3,A ,.*resterea cantitatii de lic'id sino+ial 3 ,A .)mpingerea condilului mandibular spre posterior 3-= #ag.6%5 11. /etrodiscita este descrisa ca4 A.#roces inflamator difuz al tesutului retrodiscal 3 -= 5.Are o frec+enta destul de mica 3,A *.#rodusa prin traumatism articular acut 3,A ,.#rodusa prin tulburari de ocluzie instalate brusc 3,A .#rodusa prin deplasari anterioare exagerate 3,A

#ag.6%5 76 12.0emnele clinice in artrita infectioasa nespecifica sunt4 A.,ureri intense, spontane, pulsatile, iradiate temporo-auricular 3 ,A 5.*ongestie si tumefactie preauriculara 3 ,A *.&ulburari functionale progresi+e 3,A ,.-u afecteaza si conductul auditi+ extern 3 -= .0tare generala alterata, frisoane, febra si transpiratie 3,A #ag.6%5,6%6 13.,iagnosticul diferential al artritei infectioase nespecifice se face cu4 A.1oliculita pretragiana 3 ,A 5.1urunculul pretragian 3 ,A *.#ericonarita acuta a molarilor de minte superiori 3 -= ,.8imfadenita pretragiana 3 ,A .#arotiditele urliene -,A #ag.6%6 1!. 0imptomatologia in artrita reumatoida este 4 A.&umefactie articulara-,A 5.,urere iradianta, cu caracter nocturn 3-= *.8imitarea progresi+a a functiei articulare 3 ,A ,.*repitatii 3 ,A ..odificari ale ocluziei 3,A #ag.6%$ 15. 0emnele clinice in resorbtia condiliana idiopatica 4 A..iscari mandibulare atipice 3,A 5.Asimetrie faciala progresi+a 3 ,A *.#astrarea dimensiunii +erticale 3 -= ,.&umefactie pretragiana 3-= .Qgomote articulare 3 ,A #ag. 6%% 16. #articularitatile afectiunilor articulare degenerati+e artrozice sunt4 A.,eteriorarea tesutului articular moale 3 ,A 5.*onsecuti+e bruxismului, protezarii terminale incorecte 3,A *.*onsecuti+e traumatismelor articulare in antecedente 3 ,A ,.5ombarea reliefului condilului si a tuberculului articular 3-= .Apare la !"F din populatia de peste 6" de ani 3,A #ag.6%% 1$. 0emnele clinice in anc'iloza extracapsulara sunt 4 A.8imitarea partiala dar permanenta a desc'iderii gurii 3 ,A 5.,e+ierea mandibulei de partea sanatoasa 3 -= *..iscari de protruzie si lateralitate posibile 3,A ,.Asimetria faciala este mai accentuata decat cea din anc'iloza intracapsulara 3 -= .0e obser+a un proces coronoid deformat 3 ,A #ag.$"2 77 1(. 0e poate afirma despre anc'iloza intracapsulara ca 4 A. )mposibilitatea permanenta a desc'iderii gurii 3 ,A 5. 8a copii, 'emimandibula afectata este 'ipoplazica 3 ,A

*. Apare 'ipertrofie maseterina si 'ipotonia musculaturii supra'ioidiene 3 -= ,. )n cea bilaterala pacientii au profilul c'aracteristic de RpasareI 3 ,A . 8a palparea articulatiei se percepe blocul osos 3 ,A #ag.$"2 1%. xplorarile imagistice folosite in diagnosticul sindromului algodisfunctional sunt4 A. 2rtopantomografia 3 ,A 5. /adiografia de profil in incidenta #arma 3 ,A *. /adiografia in incidenta mandibula defilata 3 -= ,. *omputer tomografia 3 ,A . /ezonanta magnetica nucleara 3 ,A #ag 6(2 2". #rincipiile de tratament in plagile articulare 4 A. *uratirea mecanica a plagii - ,A 5. )nlaturarea corpilor straini si a esc'ilelor osoase - ,A *. Aplicarea unui blocaH intermaxilar rigid pentru 2 saptamani 3-= ,. 0utura in doua sau mai multe planuri 3 ,A . .iscarile mandibulare se reiau dupa !-6 saptamani 3-= #ag. 6($ 21. ,espre 'iperplazia condiliana se poate afirma ca 4 A. Apare mai frec+ent in inter+alul de +arsta 13-2$ani 3,A 5. tiopatogenie ereditara 3 0indromul Olinefelter 3 ,A *. 2cluzie desc'isa in zona frontala - -= ,. .arirea simetrica a condilului -,A . Alungirea ramului si corpului mandibular 3,A #ag.6(6 22. 0emnele obiecti+e ale sindromului algodisfunctional sunt4 A. ,e+iatiile mandibulei-,A 5. >ipertonia musc'ilor masticatori la palpare--= *. 8imitarea miscarilor mandibulare-,A ,. >ipotonia musc'ilor masticatori la palpare-,A . 0enzatie de obstructie articulara unilaterala 3-= #ag.6(1 23.,urerea in 0indromul algodisfunctional este4 A. )nconstanta--= 5. Are caracter cronic 3-= *. Are caracter acut- ,A ,. ste simptomul predominant-,A . ste constanta-,A #ag.6(1 78 2!. =na din urmatoarele afirmatii pri+ind principiile de tratament in sindromul algodisfunctional, nu este corecta4 A. =n regim alimentar semilic'id pe toata perioada tratamentului - -= 5. )mobilizare intermaxilara prin blocaH rigid 3 ,A *. Administratrea de analgezice, miorelaxante cu actiune centrala 3 -= ,. 1izioterapia prin caldura superficiala sau in profunzime 3 -= . &erapia prin exercitii 3 mecanoterapia 3 -=

#ag.6(3 25. &ratamentul etapizat al sindromului algodisfunctional cuprinde 4 A. .odificarea dietei (regim semilic'id) 3 ,A 5. )nfiltratiile intra-articulare la ni+elul compartimentului superior 3-= *. 1izioterapia 3,A ,. &erapia ocluzala 3,A . 0timularea electrica ner+oasa transcutanata 3 ,A #ag6(3,6(! 26. Aplazia condiliana se caracterizeaza prin 4 A. Apare este - lipsa dez+oltarii condilului 3,A 5. ,e obicei este bilaterala 3-= *. 0e diagnostic'ezeaza de obicei precoce 3-= ,. &ratamentul urmareste restabilirea simetriei mandibulare 3,A . &erapia ortodontica precoce 3,A pg.6(5,6(6 2$. &e'nica -elaton consta in urmatoarele mane+re4 A. 0e aplica policele bilateral pe fetele ocluzale ale premolarilor 3 -= 5. *u celelalte degete se prinde marginea bazilara si ung'iul mandibulei 3 ,A *. 0e aplica o miscare initiala de coborire - ,A ,. Apoi se impinge mandibula spre posterior si superior 3 ,A . *ondilul aHunge in ca+itatea glenoida si gura se inc'ide brusc 3 ,A #ag.6%" 2(. &e'nica 6alerian #opescu consta in urmatoarele mane+re 4 A. 0e introduc suluri de comprese, intre ultimii molari, bilateral 3 ,A 5. 0e aplica presiune pe menton din sus in Hos - -= *. 0e aplica presiune spre inapoi pe menton 3,A ,. 0e aude un cracment prin repozitionarea corecta a condilului 3,A . 0e scot sulurile si se reface relatia de ocluzie 3,A #ag.6(% 2%. *aracteristicile luxatiei laterale sunt urmatoarele 4 A. 1rec+enta extreme de rara 3 ,A 5. #osibila numai prin asociere cu fractura subcondiliana 3 ,A *. #redomina semnele clinice ale fracturii subcondiliene 3 ,A ,. .enton de+iat de partea opusa leziunii 3 -= . 2cluzie incrucisata 3 ,A #ag.6%3 79 3". Artrita sifilitica se descrie prin 4 A. 8eziuni de intensitate redusa 3 ,A 5. )n perioada secundara apar altralgii sau artrite subacute 3 ,A *. &ertiar apar artralgii usoare, diurne 3 -= ,.=lterior apar fenomene de epifizita atrofica 3,A .&ratamentul este cel medicamentos al afectiunii luetice#ag.6%$
80

1$.PATOLOGIA GLANDELOR SALI*ARE (1, pag.&1' "&20,&2$" &$),&!!"&%$,& 0"&&0#

1.)n lipsa unui tratament imediat,sec'elele cele mai frec+ente si mai importante ale plagilor posttraumatice parotidiene sunt4 A.'emoragia- -= 5.'ematomul intraparotidian- -= *.fistula sali+ara -,A ,.paralizia n.facial- ,A .sindromul 1re: --= #ag. $1% 2.)ntreruperea continuitatii canalului 0tenon necesita4 A.sutura acestuia dupa descoperirea ambelor capete -,A 5.radioterapie in doze sclerozante- -= *.repozitionarea trans-Hugala a segmentului posterior al canalului sectionat- ,A ,.plastia canalului cu grefa --= .parotidectomie superficiala- -= #ag. $1% 3.8itiaza sali+ara poate aparea la orice +arsta,cel mai frec+ent afecteaza pacientii intre4 A.5-1" ani- -= 5.1"-15 ani--= *.2"-3" ani --= ,.3"-6" ani -,A .6"-$" ani --= #ag. $23 !.*alculii sali+ari sunt formati din4 A.fosfati de calciu- ,A 5.fosfati de sodiu --= *.oxalati de calciu- ,A ,.oxalati de potasiu- -= .carbonat de calciu -,A #ag. $25 5.,upa ,an &'eodorescu colica sali+ara se manifesta prin4 A.febra- -= 5.criza dureroasa- ,A *.sialoree reflexa --= ,.congestie tegumentara submandibulara- -= .tumora sali+ara fantoma- ,A #ag. $26 81 6.)n abcesul sali+ar prin ostiumul canalului se elimina4 A.sali+a cu aspect normal --= 5.sali+a opalescenta --= *.puroi -,A ,.secretie seroasa --= .secretie sero- sanguinolenta --= #ag. $2$ $.8itiazele glandelor sali+are accesorii sunt4 A.frec+ente --= 5.foarte frec+ente- -= *.rare --=

,.foarte rare --= .exceptionale -,A #ag. $2( (.Ablatia c'irurgicala a calculului situat in canalul K'arton sau 0tenon presupune o serie de riscuri4 A.'ematom disecant al planseului bucal --= 5.lezarea ner+ului lingual -,A *.lezarea arterei faciale- -= ,.lezarea +enei faciale- -= .lezarea ner+ului 'ipoglos- -= #ag. $3" %.0ubmaxilectomia este necesara atunci cand4 A.exista calculi multipli pe canal in 1G3 anterioara --= 5.exista un singur calcul +oluminos in +ecinatatea papilei- -= *.calcul situat intraglandular -,A ,.exista calculi paracanaliculari --= .exista stadiul de abces sali+ar --= #ag. $33 1".&ratamentul de electie in cazul calculilor situati la ni+elul canalului 0tenon este4 A.litotritia extracorporeala- -= 5.parotidectomia superficiala- -= *.endoscopic -,A ,.masaHul glandei --= .parotidectomie totala --= #ag. $33 11.0ialadenita bacteriana nespecifica afecteaza mai frec+ent4 A.glanda parotida bilateral- -= 5.glanda submandibulara bilateral- -= *.glanda parotida unilateral-,A ,.glanda submandibulara unilateral --= .glandele sali+are accesorii- -= #ag $35 82 12.&uberculoza glandelor sali+are se prezinta clinic sub urmatoarele forme4 A.circumscrisa -,A 5.goma --= *.pseudotumorala --= ,.difuza-,A .tumorala --= #ag. $36,$3$ 13.Adenomul pleomorf se localizeaza cel mai frc+ent la ni+elul4 A.glandelor sali+are accesorii- -= 5.parotidei- ,A *.glandei submandibulare- -= ,.gandei sublinguale- -= .glandelor molare --= #ag. $!!

1!.)ndiferent de localizare,e+olutia adenomului pleomorf parotidian,este4 A.crestere lenta,progresi+a- ,A 5.durere --= *.absenta durerii -,A ,.se asociaza cu tulburari functionale ale facialului- -= .se asociaza cu adenopatii cer+icale --= #ag $!! 15.,iagnosticul diferential al adenomul pleomorf al glandei submandibulare se face cu4 A.litiaza submandibulara in faza pseudotumorala -,A 5.abcesul sali+ar --= *.colica sali+ara --= ,.adenopatie submandibulara nespecifica- ,A .adenopatie submandibulara metastatica- ,A #ag. $!6 16.0emnele clinice de malignizare ale unui adenom pleomorf parotidian sunt4 A.aparitia adenopatiei regionale-,A 5.alterarea starii generale-,A *.'iposialie--= ,.fiarea la tesuturile adiacente-,A .paralizia pe traiectul unor ramuri sau pe tot teritoriul n. facial-,A #ag.$!$ 1$.&umora Kart'on apare la adulti, indeosebi in inter+alul de +arsta4 A.2"-3" ani --= 5.3"-!" ani --= *.!5-5" ani --= ,.5"-6" ani-,A .6"-$" ani --= #ag.$!( 83 1(.Adenomul canalicular se localizeaza predilect la4 A.glanda parotida --= 5.glanda submandibulara --= *.buza superioara -,A ,.glanda sublinguala --= .+alul palatin --= #ag $!( 1%.8a carcinomul mucoepidermoid tabloul clinic si e+olutia sunt strict corelate cu4 A.+arsta pacientului --= 5.gradul de diferentiere 'istologica-,A *.aspectul sali+ei --= ,.afectiuni generale asociate- -= .localizarea tumorii- -= #ag.$!% 2".*arcinomul mucoepidermoid bine diferentiat debuteaza astfel4 A.formatiune tumorala difuza --= 5.formatiune tumorala relati+ bine delimitate -,A *.tumora asimptomatica -,A

,.tumora dureroasa la palpare --= .crestere lenta cati+a ani-,A #ag $!% 21.*arcinomul mucoepidermoid al glandelor sali+are accesorii se localizeaza cel mai frec+ent la ni+elul4 A.+estibulului bucal--= 5.planseului bucal--= *.mucoasei Hugale--= ,.fibromucoasei palatului dur-,A .+alului palatin--= #ag. $5" 22.*arcinomul adenoid c'istic apare4 A.la copii--= 5.la adolescenti--= *.la +arsta adulta-,A ,.mai frec+ent la sexul masculin--= .fara predilectie pentru un anumit sex -,A #ag. $51 23.*arcinomul adenoid c'istic metastazeaza4 A.frec+ent in ganglionii loco-regionali--= 5.rareori in ganglionii loco-regionali-,A *.'ematogen pulmonar -,A ,.frec+ent 'epatic --= .rar osos -,A #ag. $52 84 2!.Adenomul pleomorf malign reprezinta4 A.forma maligna a adenomului pleomorf--= 5.o tumora maligna per primam-,A *.o forma de tip carcinosarcom-,A ,.o forma de carcinoma--= .o forma de sarcom--= #ag.$53 25.)n functie de gradul de malignitate,pe criterii 'istopatologice, tumorile glandelor sali+are se impart in4 A.2 categorii--= 5.3 categorii-,A *.! categorii--= ,.5 categorii--= .6 categorii--= #ag. $6" 26.,upa o parotidectomie cu conser+area n. facial,poate aparea4 A.pareza definiti+a in teritoriul n. facial--= 5.defect +olumetric retromandibular-,A *.pareza tranzitorie in teritoriul n. facial -,A ,.'ipoestezia postoperatorie a lobului urec'ii-,A .sindromul 1re: -,A

#ag. $6! 2$.0indromul 1re: se caracterizeaza prin4 A.asialie- -= 5.'iperemia tegumentelor parotido-maseterine -,A *.pareza tranzitorie a n.facial- -= ,.'ipersudoratie in regiunea operata in timpul meselor -,A .'ipoestezie in teritoriul n auriculotemporal- -= #ag. $6! 2(.*riteriile relati+e de sacrificare a n.facial in cadrul parotidectomiilor pentru tumori maligne sunt4 A.tumori maligne ale lobului profund sau extinse in lobul profund- ,A 5.tumori cu malignitate scazuta- -= *.tumori cu malignitate intermediara --= ,.tumori cu malignitate crescuta -,A .tumori maligne de dimensiuni mari (&3,&!)- ,A #ag. $6( 2%.*riteriile absolute de sacrificare a n. facial sunt4 A.pareza preoperatorie in teritoriul n. facial-,A 5.tumora benigna localizata pe lobul profund--= *.recidi+e ale tumorilor maligne parotidiene- -= ,.unul sau mai multe ramuri ale n. facial trec prin masa tumorala maligna-,A .tumori de consistenta dura --= #ag. $6( 85 3"./adioterapia postoperatorie pentru tumorile maligne este necesara in4 A.tumori cu malignitate crescuta-,A 5. tumori maligne ale lobului superficial--= *.tumori maligne ale lobului profund-,A ,.tumori maligne cu afectarea n. facial -,A .tumori cu malignitate scazuta --= #ag. $6( 86 1!. TRATAMENTUL C(IRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO"MAXILARE SE*ERE (1, pag. &)&")1 # 1. &ratamentul c'irurgical ortognat poate fi instituit4 A. la orice +irsta--= 5. intre 12-16 ani --= *. cind cresterea somatica este complet inc'eiata-,A ,. dupa 2" de ani--= . in functie de tratamentul ortodontic--= #ag $($ 2. )n compresiunea de maxilar pot aparea frec+ent recidi+e daca tratamentul se aplica4 A. sectorial pe arcada superioara -,A 5. concomitent bimaxilar --= *. numai la mandibula --= ,. numai la maxilar--= . sec+ential pentru fiecare arcada--=

#ag $($ 3. =n posibil esec al inter+entiilor de c'irurgie ortognata este aratat de discrepanta intre4 A. ocluzie si pozitia buzei superioare--= 5. ocluzie si pozitia nasului --= *. sc'ema de predictie si cefalometria postoperatorie-,A ,. cefalometria preoperatorie si cea postoperatorie --= . pozitia partilor moi--= #ag $(( !. 2biecti+ul principal al etapei ortodontice postc'irurgicale este4 A. inc'iderea spatiilor interdentare --= 5. corectarea inocluziei +erticale--= *. alinierea dentara --= ,. corectii ocluzale minore--= . contentia ocluzala a rezultatului operator -,A #ag $%5 5. )ncidenta anomaliilor dento-maxilare se+ere clasa a )))-a datorate unui prognatism mandibular anatomic in populatia generala este de aproximati+4 A. ",5F -,A 5. 1F --= *. 2-3F --= ,. 5F --= . 1"F --= #ag$%5 6. #acientii cu anomalii dento-maxilare clasa a )))-a pot prezenta prognatism mandibular anatomic asociat cu deficit de crestere sagitala a maxilarului in proportie de 4 A. 1(-2"F-,A 5. 5)2-3F --=
87

*. 1"-15F --= ,. 5"F --= . 1""F --= #ag $%5 $. )n asimetriile se+ere in plan trans+ersal se pot face suplimentar urmatoarele inter+entii4 A. osteotomii modelante ale bazilarei mandibulare -,A 5. genioplastii--= *. rinoplastii--= ,. condilectomii--= . osteotomii segmentare --= #ag (15 (. Anomaliile in plan +ertical prin deficit maxilar se caracterizeaza prin4 A. taHul inferior al fetei micsorat-,A 5. 5uza superioara pare alungita--= *. .entonul pareGeste retrudat--= ,. .entonul pareGeste proeminent-,A . 5uza superioara pare scurtata-,A #ag. (1" %. &ratamentul ortodontic prec'irurgical consta in4

A. ,ecompensare ocluzala -,A 5. #ozitionarea dintilor in functie de baza ososa -,A *. *orectia arcadelor dentare -,A ,. ,egaHari coronare --= . xtractia molarilor de minte --= #ag $($ 1". #entru a stabili un plan de tratament prec'irurgical trebuie gasit raspunsul la urmatoarele intrebari4 A. ste ne+oie de extractii dentareC -,A 5. *are dinti +or fi extrasiC -,A *. xista suficient os al+eolarC -,A ,. *e deplasari dentare trebuie efectuateC -,A . *are +a fi rezultatul finalC --= #ag $($ 11. ,eplasarile dentare ortodontice se fac pe baza4 A. 2cluzogramei -,A 5. Analizei pe modele de studiu-,A *. 0c'emelor de predictie cefalometrica -,A ,. 0c'emelor de predictie c'irurgicala-,A . Audiogramei--= #ag $($ 12. #lanificarea inter+entiei se face cu aHutorul unei teleradiografii de profil pe care, trasarea reperelor urmareste sa stabileasca4 A. 6iitoarea pozitie a fragmentelor osoase-,A 5. -ecesitatea si amploarea unei genioplastii -,A
88

*. -ecesitatea unor inter+entii associate -,A ,. 6iitoarea pozitie a partilor moi --= . liberarea cailor respiratorii --= #ag $($,$(( 13. 0imularea computerizata digitala are urmatoarele a+antaHe4 A. #ermite simularea aspectului facial postoperator-,A 5. =sureaza elaborarea planului de tratament -,A *. fect psi'ologic benefic pentru pacient -,A ,. )ntroduce factori de eroare suplimentari --= . *ost redus --= #ag $(( 1!. 0imularea computerizata digitala are urmatoarele deza+antaHe4 A. #ret ridicat-,A 5. -ecesitatea calificarii personalului-,A *. )ntroducerea unor factori de eroare suplimentari -,A ,. =sureaza elaborarea planului de tratament --= . fect psi'ologic negati+ asupra pacientului --= #ag $(( 15. &e'nicile c'irurgicale de osteotomie utilizate in prezent pentru mandibula sunt4 A. 2steotomia sagitala a ramului mandibular-,A 5. 2steotomia +erticala a ramului mandibular-,A

*. 2steotomia in 8 in+ersat-,A ,. 2steotomia cu ostectomia corpului mandibular-,A . 2steotomia segmentara--= #ag $(% 16. #rocedeele c'irurgicale ortognate la mandibula aplicate de-a lungul timpului4 A. )nter+entii pe condilul mandibular-,A 5. )nter+entii pe ung'iul mandibular-,A *. 2steotomii orizontale pe ramul ascendant al mandibulei--= ,. 2steotomii segmentare--= . 2steotomii oblice--= #ag $%" 1$. *omplicatiile intraoperatorii in c'irurgia ortognata4 A. 8ezarea ner+ului infraorbitar-,A 5. 1ractura etaHului anterior al bazei craniului--= *. 1ractura lamelor pterigoide-,A ,. 0ectionarea arterei maxilare-,A . 8eziuni oftalmice-,A #ag $%5 1(. ,upa osteotomia sagitala si +erticala a mandibulei pot aparea4 A. 8eziuni ale ner+ului al+eolar inferior-,A 5. &ulburari neurosenzoriale -,A *. >emangioame -,A ,. -ecroze -,A
89

. 8eziuni oftalmice --= #ag $%5 1%. 2biecti+ele etapei ortodontice postc'irurgicale4 A. )nc'iderea spatiilor interdentare-,A 5. *orectarea inocluziei +erticale -,A *. Alinierea dentara -,A ,. *orectii ocluzale minore-,A . *orectarea eruptiei molarului de minte--= #ag $%5 2". )n anomaliile de clasa a )))-a, indiferent de tipul anomaliei4 A. #rofilul este conca+-,A 5. Aspectul caracteristic aste de fata prelungita -,A *. #rofilul este con+ex--= ,. Aspectul caracteristic este de fata de pasare--= . #rofilul nu este modificat --= #ag $%5 21. )n contextual unei anomalii de clasa a )))-a analiza cefalometrica 0teiner are urmatoarele semnificatii4 A. 0-A micsorat semnifica un retrognatism maxilar-,A 5. 0-5 marit semnifica un prognatism mandibular -,A *. 0-A micsorat si 0-5 marit semnifica o anomalie asociata-,A ,. 0-A marit semnifica un retrognatism maxilar--= . 0-5 micsorat semnifica un prognatism mandibular--=

#ag $%5,$%6 22. 2biecti+ele tratamentului ortodontic prec'irurgical in anomaliile de clasa a )))-a Angle sunt4 A. ,ecompensarea anomaliei -,A 5. *orectarea formei arcadelor-,A *. Alinierea dentara-,A ,. *orectarea bascularilor dentare-,A . /epozitionarea punctelor craniometrice--= #ag $%6 23. )n cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a )))-a tratamentul +izeaza4 A. /etrudarea mandibulei prognate -,A 5. A+ansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar-,A *. Asocierea acestora-,A ,. A+ansarea mandibulei prognate--= . /etrudarea maxilarului --= #ag $%6 2!. )n anomaliile dento-maxilare clasa a ))-a se descriu trei situatii clinice4 A. #rognatism mandibular --= 5. /etrognatism maxilar--= *. #rofil facial conca+--= ,. #rognatism maxilar-,A
90

. /etrognatism mandibular-,A #ag ("! 25. )n anomaliile dento-maxilare de clasa a ))-a a+em4 A. #rofil facial accentuat con+ex-,A 5. #rofil facial accentuat conca+ --= *. >ipoplazie mandibulara-,A ,. >iperplazie mandibulara--= . Aspect clinic cu profil de pasare-,A #ag ("! 26. )n anomaliile dento-maxilare clasa a ))-a Angle analiza cefalometrica 0teiner arata4 A. 0-A marit -,A 5. 0-5 marit --= *. 0-A micsorat --= ,. 0-5 micsorat -,A . 0-A marit si 0-5 micsorat -,A #ag ("! 2$. )n cazul anomaliilor dento-maxilare clasa a ))-a tratamentul c'irurgical +izeaza4 A. A+ansarea mandibulei retrognate-,A 5. /etrudarea maxilarului prognat -,A *. Asocierea intre acestea -,A ,. /etrudarea mandibulei retrognate--= . A+ansarea maxilarului prognat --= #ag ("5 2(. <enioplastia se practica4 A. #e cale orala 3,A 5. #e cale cutanata--=

*. #ecale mixta--= ,. *u retrudarea mentonului-,A . *u a+ansarea mentonului 3,A #ag. $%2 2%. longarea osoasa diriHata la ni+elul +iscerocraniului ridica problem maHore4 A. )nfectii ale partilor moi-,A 5. 2steite-,A *. 2steomielite-,A ,. -eadaptarea partilor moi la modificarilor substratului osos --= . longarea excesia a structurilor ner+oase --= #ag (1$ 3". )n timpul si dupa inter+entia c'irurgicala pentru corectarea compresiunii de maxilar se au in +edere urmatoarele4 A. 0e obtine o desc'idere de 2-! mm anterior-,A 5. 0e acti+eaza dispoziti+ul disHunctor pana se obtine o distanta de 3-5 mm -,A *. 2 disHunctie mai mare de 5 mm este contraindicata-,A ,. Apare o diastema importanta ce +a fi rezol+ata prin tratament ortodontic postc'irurgical -,A
91

. 0e realizeaza o aliniere a arcadelor dentare --= #ag (13 92 1%. DESPICATURI LABIO"MAXILO"PALATINE (1, pag. )2!")%%# 1. 1uziunea proceselor embrionare faciale are loc 4 A. in saptamanile 3-! de +iata intrauterina--= 5. in saptamanile 6-( de +iata intrauterina--= *. in saptamanile (-12 de +iata intrauterina--= ,. intre zilele 2(-3! de +iata intrauterina--= . intre zilele 3!-3( de +iata intrauterina-,A #ag. (2! 2. 1ormarea palatului primar are loc 4 A. in saptamana a $-a de +iata intrauterina--= 5. in saptamana a 12-a de +iata intrauterina--= *. prin fuziunea proceselor nazale laterale--= ,. prin fuziunea proceselor nazale mediane -,A . prin fuziunea procesului nazo-maxilar cu procesele nazale laterale--= #ag. (2! 3. 8a un adult cu despicatura in antecedente si al carui prim nascut are aceeasi afectiune, riscul ca cel de-al doilea nascut sa prezinte aceeasi malformatie este 4 A. intre 12-1$F--= 5. intre 1$-2"F-,A *. intre 2"-2!F--= ,. intre 2!-2$F --= . intre 2$-2%F--= #ag. (26 !. )n sindromul #ierre-/obin coexista 4 A. micrognatie, retrognatie, glosodinie, despicatura labiala--= 5. micrognatie, retroal+eolie, glosodinie, despicatura labio-palatina--=

*. micrognatie, retrognatie, glosoptoza, despicatura palatina-,A ,. macrognatie, prognatie, glosoptoza, despicatura labio-palatina--= . macrognatie, proal+eolie, glosodinie, despicatura labiala--= #ag. (26 5. )n sindromul #atau (trisomia 13-15) coexista 4 A. c'eilo-palato-sc'izis, malformatii cardiace, renale, anencefalie--= 5. c'eilo-palato-sc'izis, malformatii cardiace, renale, oculare, anencefalie--= *. c'eilo-palato-sc'izis, malformatii cardiace, renale, osoase, arinencefalie--= ,. despicatura labio-palatina, malformatii cardiace, oculare, arinencefalie -,A . despicatura labio-palatina, malformatii cardiace, renale, osoase, arinencefalie--= #ag. (26 93 6. 1etopatia rubeolica se caracterizeaza prin 4 A. despicatura labiala, anoftalmie, malformatii cerebrale--= 5. despicatura labio-palatina, anoftalmie, malformatii cerebrale-,A *. despicatura labio-palatina, enoftalmie, malformatii cerebrale--= ,. c'eilo-palato-sc'izis, enoftalmie, malformatii cardiace--= . c'eilo-palato-sc'izis, exoftalmie, malformatii cardiace--= #ag. (26 $. Amploarea tulburarilor mecanice a copiilor cu despicatura +ariaza 4 A. daca este o despicatura labiala sau labio-palatina-,A 5. daca aceasta este unilaterala sau bilaterala-,A *. daca este insotita de agenezie--= ,. daca este insotita de 'ipoplazia segmentelor maxilare-,A . daca este insotita de 'iperplazia segmentelor maxilare--= #ag. (2( (. ,upa clasificarea lui 6eau, in despicatura labiala unilaterala totala sunt afectate 4 A. structura buzei pana la santul nazo-labial, fara afectarea acestuia--= 5. toata structura buzei pana la palatul primar-,A *. se poate asocia cu despicatura palatina-,A ,. nu modifica podeaua nazala --= . afecteaza procesul al+eolar--= #ag (2( %. ,upa clasificarea lui 6eau, despicatura labiala bilaterala totala 4 A. nu se asociaza cu despicatura palatina--= 5. determina di+izarea regiunii labiale in doua parti--= *. determina di+izarea regiunii labiale in trei parti-,A ,. nu afecteaza procesul al+eolar --= . prezinta prolabium 'ipoplazic-,A #ag. (2% 1". ,upa clasificarea lui 6eau, in despicatura palatina simpla cu urano-stafilosc'isis4 A. este interesat palatul dur in totalitate--= 5. este interesat palatul dur partial-,A *. este interesat +alul palatin in totalitate-,A ,. este interesat +alul palatin partial --= . este interesat procesul al+eolar --= #ag.(2%

11. ,espicatura labiala unilaterala totala intereseaza4 A. partile moi labiale --= 5. doar planseul nazal--= *. *.doar procesul al+eolar--= ,. in totalitate partile moi labiale, planseul nazal si procesul al+eolar -,A . se poate asocia si cu despicatura palatina unilaterala totala-,A #ag.(31 94 12.,upa 6alerian #opescu despicaturile se clasifica in4 A. #artiale 3,A 5. ,espicatura procesului al+eolar--= *. Asociate-,A ,. &otale-,A . ,espicatura palatine unilateral totala--= #ag.(2% 13. ,upe 6eau, clasificare despicaturilor labiale include4 A. despicatura labial cicatriceala-,A 5.despicatura partial anterioara--= *. despicatura labiala bilateral asimetrica-,A ,. despicatura labiala centrala-,A . despicaturi asociate--= #ag. (2(,(2% 1!. A+antaHele utilizarii placutei palatine in despicaturile largi labiale unilaterale totale sunt 4 A. usureaza respiratia--= 5. usureaza alimentatia-,A *. g'ideaza crestearea segmentelor maxilare-,A ,. impiedeca interpozitia limbii in despicatura-,A . elimina folosirea suzetei-,A #ag.(3! 15. ,espicatura labiala bilaterala se clasifica in 4 A. simpla-,A 5. complexa--= *.asimetrica- ,A ,. totala- ,A . asociata--= #ag.(3( 16. )n despicatura labiala bilaterala asimetrica 4 A. c'eilorafia se practica la +arsta de2-3 luni--= 5. c'eilorafia se practica la +arsta de 3-5 luni--= *. c'eilorafia se practica la +arsta de 5-6 luni-,A ,. c'eilorafia se practica la +arsta de %-12 luni--= . c'eilorafia se practica la +arsta de12-2! luni--= #ag. (3% 1$. )n despicatura labiala bilaterala asimetrica 4 A. c'eilorafia se practica intr-un singur timp c'irurgical--= 5. c'eilorafia se practica in doi timpi c'irurgicali-,A *. c'eilorafia se practica prin te'nica .illard--=

,. c'eilorafia se practica prin te'nica .aleM-,A . c'eilorafia se practica prin te'nica 6erdeHa--= #ag.(3% 95 1(. )n cazurile se+ere de protruzie a premaxilei in despicaturile labiale totale bilaterale 4 A. per primam se inter+ine ortopedic--= 5. se practica labioplastia, urmata de osteotomia si retrudarea +omerului--= *. se practica osteotomia si retrudarea +omerului, urmata de labioplastie-,A ,. se practica labioplastia, urmata de tratament ortopedic--= . se practica c'eilorafia in doi timpi c'irurgicali--= #ag. (3% 1%. &e'nica 8e+ignac (in scut) se aplica in 4 A. despicaturile labiale unilaterale totale operate intr-un singur timp--= 5. despicaturile labiale unilaterale totale operate in doi timpi--= *. despicaturile labiale bilaterale simetrice operate in doi timpi--= ,. despicaturile labiale bilaterale asimetrice operate in doi timpi--= . despicaturile labiale bilaterale operate intr-un singur timp-,A #ag.(!" 2". )n depicatura palatina, la ni+elul palatului dur se obser+a clinic4 A. 'emimaxilarul afectat 'iperplazic si retrudat--= 5. 'emimaxilarul afectat 'ipoplazic si retrudat-,A *. anterior exista fuziune intre palatul primar si cel secundar--= ,. anterior lipseste fuziunea dintre palatul primar si cel secundar -,A . posterior se fixeaza la baza craniului prin aripa sfenoidului-,A #ag. (!2 21. )n depicatura palatina, la ni+elul +alului palatin se obser+a clinic4 A. continuitatea musculaturii inserate pe apone+roza +elara--= 5. discontinuitatea musculaturii inserate pe apone+roza +elara-,A *. lipsa de fuziune mediana a musc'ilor peristafilin extern, intern, palatoglos, palatofaringian si palatostafilin-,A ,. fuziunea mediana a musc'ilor palatoglos, palatofaringian si palatostafilin --= . fuziunea mediana a musc'ilor peristafilin extern si intern--= #ag.(!2 22. )n despicatura palatina simpla (a +alului pe linia mediana) se realizeaza 4 A. tratament ortopedic--= 5. tratament c'irurgical, urmat de tratament ortopedic de contentie--= *. palatoplastie--= ,. stafilorafia-,A . uranoplastie--= #ag.(!2 23. )n despicatura +alului palatin si a palatului secundar se realizeaza 4 A. tratament ortopedic--= 5. tratament c'irurgical, urmat de tratament ortopedic de contentie--= *. palatoplastie--= ,. stafilorafie --= . uranostafilorafie-,A #ag.(!! 96

2!. )n despicatura palatina unilaterala totala 4 A. de regula, tratamentul este ortopedic--= 5. de regula, tratamentul este c'irurgical intr-un singur timp operator--= *. de regula, tratamentul c'irurgical este etapizat-,A ,. tratamentul c'irurgical se face la +arsta de 5-6 luni --= . tratamentul c'irugical se face la +arsta de 2"-22 luni--= #ag. (!5 25. )n despicatura palatina bilaterala totala4 A. se asociaza protruzia premaxilei-,A 5. se asociaza retruzia premaxilei-,A *. tratamentul c'irurgical se realizeaza intr-un singur timp operator--= ,. tratamentul c'irurgical se realizeaza in doi timpi operatori--= . tratamentul c'irurgical se realizeaza in trei timpi operatori-,A #ag. (!5 26. 1actorii care conditioneaza inter+entia c'irurgicala in despicatura palatina al+eolara sunt4 A. structuri anatomice sa fie bine dez+oltate-,A 5. risc minim de aparitie a fistulelor sau de'iscentelor postoperatorii-,A *. copil normosom, normotrof-,A ,. tratament ortopedic de contentie efectuat preoperator--= . tratament c'irugical efectual in Hurul +arstei de 6 luni--= #ag. (!6 2$. Aparitia sec'elelor dupa tratamentul despicaturilor depinde de 4 A. localizarea malformatiei--= 5. se+eritatea malformatiei-,A *. existenta sau nu a tratamentului ortopedic prec'irurgical-,A ,. +arsta la care s-a inter+enit -,A . coexistenta altor malformatii congenitale--= #ag. (!$ 2(. *ele mai frec+ente sec'ele postoperatorii dupa despicaturile labio-maxilo-palatine sunt 4 A. subdimensionarea rosului de buza--= 5. supradimensionarea rosului de buza-,A *. discontinuitatea liniei cutaneo-mucoase-,A ,. fistule cutanate --= . comunicare oro-nazala-,A #ag.(!$ 2%. #entru corectarea supradimensionarii sau a discontinuitatii rosului de buza ca sec'ele postoperatorii in despicaturi, se realizeaza 4 A. corectia prin plastie in U 6 V--= 5. corectia prin plastie in U W V--= *. corectia prin plastie in U Q V-,A ,. corectie prin osteotomia premaxilei --= . corectie prin alungirea columelei--= #ag. (!( 97 3". )n insuficienta +elo-palatina ca sec'ela postoperatorie in despicaturi, se practica 4 A. palatoplastia secundara--= 5. stafilorafia secundara-,A

*. uranostafilorafia secundara-,A ,. rinoplastie secundara--= . c'eiloplastie secundara--= #ag. (5! 98 1 .DUREREA IN TERITORIUL ORO"MAXILO"FACIAL. NE*RALGIA DE TRIGEMEN (1, pag.'1 "'1'# 1.*lasificarea cauzala a durerii oro-maxilo-faciale4 A. de cauza neurogena-,A 5. de cauza somatica-,A *. de cauza psi'ogena-,A ,. de cauza dentara--= . de cauza musculara--= #ag.%16 2.)n ne+ralgia de trigemen,cand debuteaza la 3"-!" de ani,cele mai frec+ente cauze sunt4 A. demielinizare-,A 5. ane+risme-,A *. procese expansi+e tumorale intracraniene-,A ,. compresia radacinii ner+ului la intrarea in foramen-,A . cauza odontogena--= #ag.%16 3.-e+ralgia de trigemen4 A. cea mai frec+enta forma de ne+ralgie craniana o reprezinta ne+ralgia trigeminala-,A 5. incidenta este mai ridicata la tineri--= *. +arsta medie la debutul ne+ralgiei trigeminale idiopatice este de 52-5( de ani-,A ,. debutul pentru formele simptomatice apare la 3"-55 ani--= . raportul pe sexe in aparitia ne+ralgiei de trigemen este de 3G2 in fa+oarea sexului feminin-,A #ag.%16 !.-e+ralgia trigeminala clasica4 A.se caracterizeaza prin crize dureroase de intensitate mica--= 5.apare frec+ent pe traiectul oftalmicului--= *.este tipic unilaterala-,A ,.poate fi si bilateral la !F din pacienti-,A .se caracterizeaza prin crize dureroase deosebit de intense-,A #ag.%16-%1$ 5.-e+ralgia trigeminala clasica4 A.durerea are caracter lancinant-,A 5.durerea are caracter de soc electric-,A *.durerea are debut lent si sfarsit brusc--= ,.durerea este declansata de un stimul senziti+ banal-,A .apare inainte de !" de ani--= #ag.%1$ 99 6.-e+ralgia trigeminala clasica-criterii de diagnostic4 A.atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunde pana la cate+a ore--= 5.durerea este intensa,ascutita,superficiala sau cu caracter de RimpungereI-,A *.atacurile nu sunt stereotpe la fiecare indi+id--=

,.nu exista deficit neurologic e+ident clinic-,A .nu sunt atribuite altor afectiuni-,A pag.%1$ $.)n ne+ralgia trigeminala clasica durerea are cel putin una din urmatoarele caracteristici4 A.intensa-,A 5.ascutita-,A *.superficiala-,A ,.declansata de factorii trigger-,A .profunda--= #ag.%1$ (.-e+ralgia trigeminala simptomatica4 A.se datoreaza unei leziuni structurale a ganglionului <asser-,A 5.se insoteste de tulburari de sensibilitate in teritoriul de distributie a trigemenului-,A *.se insoteste de deficitul motor sau atrofia musc'ilor masticatori-,A ,.se insoteste de deficitul motor sau atrofia musc'ilor mimicii--= .se insoteste de afectarea tuturor ner+ilor cranieni adiacenti--= #ag.%1$ %.)n ne+ralgia trigemnala simptomatica4 A.durerea nu se deosebeste de ne+ralgia trigeminala primara-,A 5.durerea se deosebeste de ne+ralgia trigeminala primara--= *.durerea este pro+ocata de compresia +asculara--= ,.durerea este cauzata de leziuni structurale demonstrate altele decat compresia +asculara-,A .daca durerea este bilaterala trebuie cautata o cauza centrala-,A #ag.%1$ 1".-e+ralgia simptomatica poate fi produsa de tumori localizate la ni+elul ung'iului pontocerebelos4 A.neurinom de acustic-,A 5.neurinom de trigemen-,A *.meningiom-,A ,.c'ist epidermoid-,A .c'istul dermoid--= #ag.%1$ 11.-e+ralgia trigeminala simptomatica4 A.diagnosticul se stabileste pe baze clinice-,A 5.examenul obiecti+ nu poate e+identia zonele RtriggerI--= *.examenul obiecti+ poate e+identia 'iperestezie pe una din ramurile trigemenului--= ,.examenul obiecti+ poate e+identia anestezie pe una din ramurile trigemenului--= .examenul obiecti+ poate e+idential 'ipoestezie pe una din ramurile trigemenului-,A #ag.%1$ 100 12.,iagnosticul diferential al ne+ralgiei de trigemen4 A.ne+ralgia trigeminala din scleroza multipla-,A 5.ne+ralgia ner+ului facial-,A *.ne+ralgia trigeminala post'erpetica-,A ,.ne+ralgia parietala--= .ne+ralgia occipitala-,A #ag.%1(

13.&ratamentul medicamentos al ne+ralgiei de trigemen4 A.ne+ralgia trigeminala clasica nu raspunde de obicei la farmacoterapie--= 5.in cazul ne+ralgiei trigeminale simptomatice trebuie tratata si cauza subiacenta-,A *.ambele tipuri de ne+ralgie se trateaza la fel--= ,.tratamentul medicamentos utilizeaza medicatie anticon+ulsi+anta-,A .tratamentul medicamentos nu utilizeaza medicatie anticon+ulsi+anta--= #ag.%1( 1!.&ratamentul medicamentos al ne+ralgiei de trigemen4 A.unul dintre medicamentele anticon+ulsi+ante in tratamentul ne+ralgei de trigemen este oxcarbamazepina-,A 5.unul dintre medicamentele anticon+ulsi+ante folosite in tratamentul ne+ralgiei de trigemen este izoniazida--= *.in tratamentul anticon+ulsi+ant folosit pentru tratamentul ne+ralgiei de trigemen exista un studiu pilot pentru topiramat-,A ,.5aclofenul nu este util la cei care nu suporta carbamazepina--= .A)-0 sunt folosite mai des ca medicatie adHu+anta la unul dintre anticon+ulsi+ante--= #ag.%1( 15.,intre efectele ad+erse ale carbamazepinei fac parte4 A.sedarea-,A 5.'iponatremia-,A *.leucopenia-,A ,.ras'--= .alopecie--= #ag.%1( 16.,intre efectele ad+erse ale carbamazepinei nu fac parte4 A.leucocitoza-,A 5.'irsutism-,A *.sedare--= ,.'iponatremie--= .alopecie-,A #ag.%1( 101 1$.,intre efectele ad+erse ale +alproatului de sodiu fac parte4 A.crestere in greutate-,A 5.alopecie-,A *.greata-,A ,.'irsutism--= .sedare--= #ag.%1 1(.,intre efectele ad+erse ale fenitoinei fac parte4 A.'irsutismul-,A 5.'ipertrofie gingi+ala-,A *.crestere in greutate--= ,.sedare--= .greata--= #ag.%1( 1%.,intre efectele ad+erse ale gabapentinului nu fac parte4

A.'iponatremia-,A 5.'ipercolesterolemie-,A *.sedare--= ,.crestere in greutate-,A .greata-,A #ag.%1( 2".&ratamentul c'irurgical al ne+ralgiei de trigemen4 A.blocaHul c'imic prin infiltratii anestezice nu foloseste ca medicatie adHu+anta pe cea sedati+a si 'ipnotica--= 5.blocaHul c'imic prin infiltratii anestezice este folosit frec+ent in practica-,A *.blocaHul c'imic anestezic este folosit rar in practica--= ,.nu se pot folosi infiltratii la ni+elul ganglionului <asser--= .se pot folosi infiltratii la ni+elul ganglionului <asser cu alcool sau glicerol-,A #ag.%1( 21.&ratamentul c'irurgical al ne+ralgiei de trigemen4 A.in cazul infiltratiilor la ni+elul ganglionului <asser cu alcool sau glicerol, cu cat inHectarea este mai proximala rezultatele pe termen lung sunt mai bune-,A 5.in cazul infiltratiilor la ni+elul ganglionului <asser cu alcool sau glicerol, cu cat inHectarea este mai distala rezultatele pe termen lung sunt mai bune--= *.)nfiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce 'ipoestezie faciala-,A ,.infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce disestezii dureroase-,A .infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce rareori anestezie dureroasa,insa se insotesc frec+ent de Meratite-,A #ag.%1( 102 22.)n tratamentul c'irurgical al ne+ralgiei de trigemen, procedeele c'irurgicale +izeaza4 A.termocoagularea prin radiofrec+enta-,A 5.decompresiunea micro+asculara a fosei anterioare--= *.blocaHul c'imic anestezic-,A ,.proceduri neurolitice percutanate-inHectarea ganglionului sfenopalatin--= .decompresiunea micro+asculara a fosei posterioare-,A #ag.%1( 23.&ratamentul c'irurgical al ne+ralgiei de trigemen4 A.ganglioliza prin radiofrec+enta produce ameliorarea durerii in (2-1""F din pacienti-,A 5.ganglioliza prin radiofrec+enta produce ameliorarea durerii in 6"F din pacienti--= *.in ganglioliza prin radiofrec+enta pot aparea parestezii la 1"F dintre pacienti-,A ,.in cazul gangliolizei prin radiofrec+enta complicatiile maHore sunt rare-,A .in cazul gangliolizei prin radiofrec+enta complicatiile maHore sunt dese--= #ag.%1% 2!.)n cazul procedeului 7anetta4 A.beneficiile pe termen lung au fost raportate la ("F dintre pacienti-,A 5.beneficiile pe termen scurt au fost raportate la ("F dintre pacienti--= *.mortalitatea c'irurgicala este de 1F-,A ,.rata de recurenta este de 1-6 F-,A .este o procedura nein+azi+a fiind recomandat ca tratament de prima intentie--= #ag.%1% 25.#rintre alte procedee de distructie a fibrelor durerii din ner+ul trigemen se numara4

A.crioc'irurgia-,A 5.umflarea unui balon in ca+ul .ecMel-,A *.blocaHul c'imic anestezic--= ,.termocoagularea prin radiofrec+enta--= .procedeul 7anetta--= #ag.%1% 26.6arsta medie la debutul ne+ralgiei trigeminale idiopatice este de4 A.52-5( de ani,A 5.3"-!" de ani-= *.6"-$" de ani-= ,.5(-$2 de ani-= .!2-$( de ani-= #ag.%16 2$.-e+ralgia trigeminala simptomatica-criterii de diagnostic4 A.nu exista deficit neurologic e+ident clinic--= 5.atacurile sunt stereotipe la fiecare indi+id-,A *.nu sunt atribuite altor afectiuni--= ,.atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunda pana la cate+a ore--= .nu prezinta arii de declansare RtriggerI--= #ag.%1$ 103 2(.&ratamentul medicamentos al ne+ralgiei de trigemen utilizeaza4 A.carbamazepina-,A 5.+alproat de potasiu--= *.aulin--= ,.dexametazona--= .diclofenac--= #ag.%1( 2%.&ratamentul c'irurgical al ne+ralgiei de trigemen nu +izeaza4 A.blocaHul c'imic anestezic--= 5.procedure neurolitice percutanate--= *.termocoagularea prin radiofrec+enta--= ,.infiltratii cu ser fiziologic-,A .precedeul 7anetta--= #ag.%1( 3".,intre efectele ad+erse ale lamotriginei fac parte4 A.alopecie--= 5.crestere in greutate--= *.'irsutism--= ,.leucopenia--= .ras'-,A #ag.%1( 104 1&. METODE LOCALE DE PRE*ENIRE A CARIEI DENTARE DIN +AN,URI +I FOSETE 1. C-a./0/1a23a 4a5672/-82 8179a-3 :5 07516/3 ;3 <8208-8g/a -82 p8= 0/> A. TanAuri largi @n form? de R6I, cu diametru mic Bi puAin adDnci 5. TanAuri @n form? de R)I, adDnci Bi @nguste

*. TanAuri @n form? de RWI, strangulate ,. TanAuri @n form? de R.I, @nguste . TanAuri largi, @n form? de R6I cu diametru mare Bi puAin adDnci 2. P23?a-356a 4/ /51/;356a 123.17=@ a 1a2/3/ 81-79a-3 .3 ;a=823.1 /5=32a16/75// <a/ <7-=82 0a1=82/> A. *oncentraAiei mai mici a fluorului @n smalAul ocluzal decDt @n cel proximal 5. *antit?Aii de smalA mai mari @ntre suprafeAele dintelui Bi HoncAiunea smalA-dentin? la ni+elul BanAurilor *. *apacit?Aii de retenAie a microorganismelor Bi alimentelor @n BanAuri Bi fosete ,. *antit?Aii de smalA mai mici @ntre suprafaAa dintelui Bi HoncAiunea smalA-dentin? @n cazul BanAurilor . #osibilit?Aii realiz?rii unei autocur?Airi foarte bune. $. D/5 <31a5/.<7- ;3 p28;71323 a 1a2//-82 81-79a-3 ;/5 4a5672/ 4/ 08.3=3 0a1 pa2=3 72<@=8a23-3 3=ap3> A. ,ebutul se produce printr-o leziune @n smalAul pantei cuspidiene 5. 2rificiul Bi pereAii BanAului se demineralizeaz? @naintea bazei BanAului *. ,ebutul se produce prin dou? leziuni bilaterale independente la orificiul BanAului ,. 2rificiul Bi pereAii BanAului se demineralizeaz? dup? baza BanAului . +oluAia leziunii poate fi influenAat? prin prezenAa unor cantit?Ai crescute de proteine la baza BanAului !. O;85=8=8</a p280/-a1=/1@ p8a=3 0/ 7=/-@ :5 72<@=8a23-3 ./=7a6// 1-/5/13> A. *opii cu policarii care au o igien? oral? bun? 5. *opii cu policarii care au o igien? oral? proast? *. xistenAa unor dubii @n leg?tur? cu prezenAa sau absenAa unei carii ,. )mposibilitatea efectu?rii unor controale periodice regulate . *opii cu stare general? bun? %. R@4/5a B8A35 .a7 2@-/5a B/."Ga<a 3.=3> A. =n material care elibereaz? fluor 5. ste un monomer metacrilic *. ste o molecul? 'ibrid mare ,. ste un cianoacrilat 105 . 0eam?n? cu o r?Bin? epoxidic? . Ca-/=@6/-3 757/ ./g/-a5= .75=> A. #enetranA? sc?zut? 5. 1luiditate *. 5iocompatibilitate ,. AbsorbAia crescut? a apei . &imp de priz? scurt &. A?a5=aC3-3 ./g/-a56/-82 08=8p8-/<32/9aB/-/ .75=> A. .aterialul se @nt?reBte @n 5 secunde 5. -u se mai @ncorporeaz? bule de ap? *. .aterialul @Bi p?streaz? constant +Dscozitatea ,. .aterialul se @nt?reBte @n 1"-2" secunde . -u se mai @ncorporeaz? bule de aer ). A?a5=aC3-3 08-8./2// -a.327-7/ :5 ./g/-a23 .75=> A. /educerea timpului de priz?

5. 0malAul expus laserului are rezistenA? crescut? la factorii cariogeni *. *reBterea cantit?Aii de r?Bin? r?mas? nepolimerizat? ,. *reBterea rezistenAei la @ntindere Bi a rezistenAei de legare . 0c?derea rezistenAei la @ntindere Bi a rezistenAei de legare D '. Ca5=/=a=3a 13a <a/ <a23 ;3 0-782 .3 3-/B323a9@> A. En primele dou? zile 5. En primele 2! de ore *. Entr-o perioad? de cel puAin 2 ani ,. En urm?toarele 2 ore de la aplicare . En mod constant, @n primele dou? s?pt?mDni 10. P28p2/3=@6/-3 <a=32/a-7-7/8 28<E53.1 FSIGILARG .75=> A. Adeziune bun? 5. *apacitate de etanBare *. 5iocompatibilitate ,. >idrofilie crescut? . *ontracAie crescut? la polimerizare
106

11. D39a?a5=aC3-3 1/<35=72/-82 g-a.. /858<32 a7=8p8-/<32/9aB/-3 .75=> A. Aplicare mai greoaie 5. 0ensibilitate @n mediu uscat *. 1inisare slab? datorit? rugozit?Aii superficiale ,. &imp de priz? scurt . /ezistenA? sc?zut? @n zonele supuse direct solicit?rilor masticatorii 12. G-a.. /858<32// 08=8p8-/<32/9aB/-/ p239/5=@ 72<@=8a23-3 1a2a1=32/.=/1/> A. .ane+rare mai uBoar? 5. &imp de priz? crescut *. 0ensibilitate crescut? @n mediu umed ,. Adaptare marginal? mai bun? . Aspect fizionomic acceptabil datorit? suprafeAei mai netede 1$. S7113./753a =/<p/-82 8p32a=82/ a/ ./g/-@2// 17 2@4/5/ 18<p89/=3 3.=3> A. )zolarea, cur?Airea suprafeAelor dentare, prepararea sigilantului 5. *ur?Airea suprafeAei dentare, izolarea, preg?tirea suprafeAelor de smalA *. 0p?larea Bi uscarea, prepararea materialului de sigilare, aplicarea materialului de sigilare ,. 6erificarea sigil?rii, controlul @n relaAie ocluzal?, controale periodice . #repararea materialului de sigilare, sp?lare Bi uscare, aplicarea materialului de sigilare D 1!. G2a?aC7- a1/; :5 ./g/-a23 .3 0a13 17> A. >3#2! 3 3$F 5. -a2*l 3 6F *. >3#2! 3 6"F ,. >202! 3 3"-5"F . >*l 3 3$F D 1%. C85=28-7- p32/8;/1 a- ./g/-@2// 3.=3 5313.a2> A. 8unar 5. Anual *. 2dat? la 6 luni ,. 8a 2 ani . 8a 6 luni @n primul an de aplicare Bi la 3 luni @n cel de-al doilea an

1 . C85=28-7- pa2a1-/5/1 a- ./g/-@2// .3 23a-/93a9@ 17> A. 1uxin? bazic? 2,5F 5. /aze J *. *ristal +iolet ,. xamen cu sond? . )zotopi radioacti+i *1!, 035
107

1&. A=/=7;/5/ 18231=3 -a 185=28-7- ./g/-@2// p2/5 /5.p316/3 4/ pa-pa23 17 .85;a> A. 0igilarea este intact? 3 nu se inter+ine 5. 0igilantul este pierdut @n totalitate 3 se repet? sigilarea *. 0igilarea este pierdut? parAial 3 se repet? sigilarea ,. 0igilarea are microneadapt?ri 3 se face control bite-9ing . 0igilarea este pierdut? parAial 3 se completeaz? cu sigilant f?r? alt? inter+enAie 1). E5a<3-8p-a.=/a> A. E.=3 8 =3H5/1@ /5?a9/?@ 5. ste o te'nic? nein+azi+? *. ste o te'nic? de sigilare restrDns? ,. ste o sigilare l?rgit? . #resupune o prelucrare mecanic? a BanAului ocluzal 1'. E5a<3-8p-a.=/a .3 23a-/93a9@ 17> A. 1rez? cilindro-conic? fin? 5. 1rez? sferic? X *. 1rez? 0orensen ,. #olipanturi . *upe de cauciuc 20. E5a<3-8pa.=/a .3 2318<a5;@> A. #e suprafeAe proximale 5. En cazul suprafeAelor ocluzale cu BanAuri adDnci *. TanAuri adDnci Bi @nguste ce prezint? modific?ri de culoare ,. *Dnd se suspecteaz? o carie @n BanAurile ocluzale . En 'iperemia pulpar? 21. I5;/1a6//-3 ./g/-@2//> A. TanAuri Bi fosete adDnci @n form? de amfor? 5. TanAuri Bi fosete adDnci @n form? de pic?tur? *. TanAuri Bi fosete adDnci cu proast? cualescenA? ,. 0onda RagaA?I dar nu sunt alte semne de carie dentar? . ,inAi cu distrofii D 22. OB=72a6//-3 p23?35=/?3 17 2@4/5/ =/p B .3 23a-/93a9@> A. *@nd leziunea a aHuns la HoncAiunea smalA-dentin? 5. *Dnd leziunea de carie a progresat @n dentin? dar este @nc? mic? *. *Dnd leziunea are o extindere mare @n dentin? ,. *Dnd leziunea de carie @n BanA Bi foset? este minim? . En cazul marmoraAiilor
108

D 2$. *32/0/1a23a ./g/-@2// .3 p8a=3 0a13> A. #rin examen cu sonda 5. #rin colorare cu fuxin? bazic? 2F

*. #rin colorare cu albastru de metil ",25F ,. =tilizDnd izotopi radioacti+i *16, 0!5 . =tilizDnd raze Y D 2!. O;85=8=8</a p280/-a1=/1@ p8a=3 0/ 7=/-@ :5> A. Anumite situaAii clinice cDnd nu se poate aplica sigilarea 5. En cazul marmoraAiilor *. *azul copiilor cu igien? oral? bun? ,. #osibilit?Aii efectu?rii unor controale periodice regulate . *opii cu s?n?tate general? bun? D 2%. P28p2/3=@6/-3 /;3a-3 a-3 757/ ./g/-a5=> A. #enetranA? medie 5. &imp de lucru lung *. &imp de priz? mediu ,. AbsorbAia sc?zut? a apei . /ezistenA? medie la uzur? D 2 . P32/8a;a 8p=/<@ 2318<a5;a=@ p35=27 ./g/-a23 3.=3> A. 6Drsta de 3-6 ani pentru molarii temporari 5. 6-( ani pentru primii molari permanenAi *. 11-13 ani pentru molarii 2 permanenAi Bi premolari ,. %-12 ani pentru premolari . 1(-2" ani pentru molarul 3 permanent 2&. C85=28-7- p32/8;/1 a- ./g/-@2// 3.=3 5313.a2> A. 2dat? la 6 luni 5. 2dat? la 3 luni *. *linic prin examen cu sonda, conform criteriilor lui 5uounocore, /ocM, >oro9itz ,. #araclinic prin diferite procedee . *Dnd se constat? microneadapt?ri la ni+elul sigil?rii
109

2). T3H5/1a ;3 ./g/-a23 17 2@4/5/ 18<p89/=3 <8;/0/1a=3 ;3 E/5Aag p23.7p753> A. *ur?Aarea suprafeAei ocluzale cu o past? f?r? fluor 5. )zolarea redus? *. En?sprirea suprafeAei de smalA pe o zon? de aproximati+ 1 mm cu o frez? diamantat? sferic?, cilindric?, a fissuri ,. ,emineralizarea cu acid a suprafeAei smalAului . Aplicarea unei baze de 'idroxid de calciu D 2'. O;85=8=8</a p280/-a1=/1@ p8a=3 0/ 7=/-/9a=@ :5 72<@=8a23-3 ./=7a6//> A. xistenAa unor dubii @n leg?tur? cu prezenAa sau absenAa unei carii 5. En pulpite seroase totale *. En necroz? pulpar? ,. *opii cu stare general? bun? . En traumatismele dentare penetrante D $0. S/g/-a56// 08=8p8-/<32/9aB/-/ a7 8 .32/3 ;3 a?a5=aC3 0a6@ ;3 13/ a7=8p8-/<32/9aB/-/> A. .aterialul se @nt?reBte @n 5-1" secunde 5. -u se @ncorporeaz? bule de ap? *. .aterialul se @nt?reBte @n 1"-2" secunde ,. .aterialul nu @Bi p?streaz? aceeaBi +Dscozitate @n perioada aplic?rii . #reA de cost foarte ridicat

Rspunsuri corecte: N2. R@.p75. N2. R@.p75. 1 5, 16 5,*, 2 A,*,, 1$ A,5,, 3 5,*, 1( A,,, ! 5,*,, 1% A,5,* 5 5,* 2" 5,*,, 6 5,*, 21 A,5,*,, $ *,,, 22 5 ( A,5,, 23 A % 5 2! A 1" A,5,* 25 ,
110

11

A,*, 26 * 12 A,,, 2$ A,*,, 13 5,*,, 2( A,*,, 1! A 2% A 15 * 3" *

111

1). ROLUL FACTORILOR FUNC,IONALI IN FORMAREA APARATULUI DENTO" MAXILAR 1 #asaHul aerian nazo-faringian realizeaz? adaptarea curentului de aer datorit?4 A. ar'itectonicii specialeZ 5. structurii osului maxilarZ *. funcAiilor glandulareZ ,. Aesutului +enos erectilZ . poziAiei mandibulare. 3, pag. 31( A*, 2 #asaHul aerian nazo-faringian realizeaz? adaptarea curentului de aer datorit?4 A. structurii osului etmoidalZ 5. ar'itectonicii specialeZ *. funcAiilor epiteliuluiZ ,. iner+aAieiZ . poziAiei mandibulare. 3, pag. 31( 5*, 3 &recerea coloanei de aer prin ca+itatea oral? se soldeaz? cu deficienAe @n4 A. erupAia dentar?Z 5. umectarea Bi sterilizarea aeruluiZ *. reducerea global? a debitului de aerZ ,. structura osului al+eolarZ . reglarea cantit?Aii de aer.

3, pag. 321 5* ! Aerul inspirat pe gur? are ca efect4 A. @ngustarea maxilaruluiZ 5. @n?lAarea bolAii palatineZ *. retrodenAia superioar?Z ,. aplatizarea bolAii palatineZ . prodenAia superioar?. 3, pag. 323 A5 5 Aerul inspirat pe gur? acAioneaz? asupra4 A. bolAii palatineZ 5. buzei superioareZ *. mandibuleiZ ,. maxilaruluiZ . coanelor. 3, pag. 323 A5*, 6 Aerul inspirat pe gur? are ca efect4 A. aplatizarea bolAii palatineZ 5. @n?lAarea bolAii palatineZ *. retrodenAia superioar?Z ,. @ngustarea maxilaruluiZ . prodenAia superioar?. 3, pag. 323 5, $ )ncon+enientele alimentaAiei artificiale a sugarului sunt4 A. repetarea miBc?rilor de propulsieZ 5. ingestia unei cantit?Ai de aer (aerofagie)Z *. creBterea secreAiei sali+areZ 5,
112

,. absenAa stimulilor funcAionali de propulsie a mandibuleiZ . prezenAa deformaAiei ra'itice a maxilarelor. 3, pag. 332 ( #uterea de suport a dinAilor este de4 A. 32 Mg pentru incisi+iZ 5. 35 Mg pentru caniniZ *. !! Mg pentru premolari secunziZ ,. 6! Mg pentru molari primiZ . !5,$" Mg pentru molari de minte. 3, pag. 3!"

A5* % #uterea de suport a dinAilor este de4 A. 35 Mg pentru incisi+iZ 5. 32 Mg pentru caniniZ *. !! Mg pentru premolari secunziZ ,. !5,$" Mg pentru molari primiZ . 6! Mg molari de minte. 3, pag. 3!" *, 1" )ntensitatea forAei muBc'ilor mobilizatori ai mandibulei este de4 A. 2( Mg pentru temporalZ 5. 26 Mg pentru maseterZ *. 16 Mg pentru pterigoidian internZ ,. 2( Mg pentru pterigoidian externZ . 6! Mg pentru buccinator. 3, pag. 3!" 5*, 11 )ntensitatea forAei muBc'ilor mobilizatori ai mandibulei este de4 A. 35 Mg pentru temporalZ 5. 32 Mg pentru maseterZ *. 16 Mg pentru pterigoidian internZ ,. 2( Mg pentru pterigoidian externZ . 6! Mg pentru buccinator. 3, pag. 3!" A*, 12 .ecanismele masticaAiei perturbate @n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt4 A. acti+itatea insuficient? a musculaturii masticatoriiZ 5. lipsa abraziei fiziologiceZ *. contactele prematureZ ,. 'ipersecreAia sali+ar?Z . 'iposecreAia sali+ar?. 3, pag. 3!! A5* 13 Anomaliile dento-maxilare scad eficienAa masticatorie prin4 A. reducerea suprafeAei de contact ocluzalZ 5. dificultatea efectu?rii miBc?rilor masticatoriiZ *. ocluzia dezec'ilibrat?Z ,. lezarea direct? a mucoasei oraleZ . ocluzia ec'ilibrat?. 3, pag. 3!5-3!$ A5*,

1! 0c?derea eficienAei masticatorie a anomaliilor dento-maxilare se realizeaz? prin4 A. angrenaHele in+erseZ 5. ocluzia eugnat?Z A*,
113

*. ocluzia adDnc?Z ,. ocluzia in+ers?Z . ocluzia lingualizat?. 3, pag. 3!6-3!$ 15 ,eglutiAiile normale e+oluti+e sunt4 A. deglutiAia de tip infantilZ 5. deglutiAia de tip adultZ *. deglutiAia protruzi+?Z ,. deglutiAia sublingual?Z . deglutiAia de tranziAie. 3, pag. 353-35! A5 16 &ransportul bolului alimentar de pe dorsum-ul lingual @n faringe se face prin4 A. coborDrea limbii @n planBeul bucalZ 5. contracAia muBc'iului milo'iodianZ *. desc'iderea epigloteiZ ,. unda peristaltic? a limbiiZ . unda peristaltic? faringian?. 3, pag. 355-356 5, 1$ 1ormele deglutiAiei anormale sunt4 A. deglutiAia cu @mpingerea limbii Bi arcadele dep?rtateZ 5. deglutiAia cu @mpingerea limbii de tip adultZ *. deglutiAia f?r? @mpingerea Bi arcadele dep?rtateZ ,. deglutiAia cu @mpingerea Bi arcadele @n contactZ . deglutiAia f?r? @mpingerea Bi arcadele @n contact. 3, pag. 35( A*, 1( #relungirea stadiului deglutiAiei de tip infantil se produce datorit?4 A. imaturit?Aii neuro-musculareZ 5. tulbur?rilor rino-faringieneZ *. potenAialului de creBtere normal?Z ,. maturit?Aii neuro-musculareZ . obiceiului +icios de sugere a degetului. 3, pag. 36"-362 A5 1%

.etodele de explorare ale corzilor +ocale sunt4 A. laringoscopia stroboscopic?Z 5. cinematografia corzilor +ocaleZ *. ortopantomografiaZ ,. glotografia electric?Z . linguopalatograma. 3, pag. 3$"-3$1 A5, 2" 1azele ciclului corzilor +ocale din +orbire sunt de4 A. desc'idere a gloteiZ 5. neutralitate a gloteiZ *. elongaAie maxim?Z ,. @nc'idere a gloteiZ . acolare a glotei. 3, pag. 3$3 A*, 21 En +orbirea cu interpoziAii ale limbii, spriHinul limbii se realizeaz? pe faAa4 A. palatinal? a incisi+ilor superioriZ 5. lingual? a incisi+ilor inferioriZ *. palatinal? a premolarilor superioriZ A5
114

,. lingual? a premolarilor inferioriZ . lingual? a caninilor inferiori. 3, pag. 3(1 22 En +orbirea cu interpoziAii ale limbii, limba se interpune @ntre4 A. incisi+iZ 5. caniniZ *. premolariZ ,. obraHiZ . molari. 3, pag. 3(1 A* 23 ,islalia poate @mbr?ca forme +ariate4 A. sigmatismulZ 5. rotacismulZ *. dislalia labialelorZ ,. rinolalia @nc'is?Z . disritmiile. 3, pag. 3(! A5* 2! .uBc'ii masticatori Bi oro-faciali influenAeaz? dez+oltarea aparatul dento-maxilor prin4

A. inserAiile osoaseZ 5. articulaAia temporo-mandibular?Z *. aplicarea presiunilor musculare pe suprafeAele osoaseZ ,. poziAia de ec'ilibru a mandibuleiZ . aplicarea forAelor musculare prin intermediul sistemului dentar. 3, pag. !"5 A* 25 #e o electromiogram? se poate aprecia4 A. amplitudinea potenAialului electricZ 5. intensitatea impulsurilor ner+oaseZ *. energia cinetic?Z ,. frec+enAa impulsurilor ner+oaseZ . durata Bi cronologia apariAiei potenAialelor de acAiune. 3, pag. !12 A, 26 2biecti+ele terapeutice urm?rite @n ec'ilibrarea acAiunilor musculare sunt4 A. stabilirea unui ec'ilibru adec+at pri+ind tonusul grupelor musculare antagonisteZ 5. utilizarea aparatelor ortodontice acti+ mobilizabileZ *. modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor musculare deficitareZ ,. utilizarea aparatelor ortodontice fixeZ . folosirea contracAiei musculare @n +ederea corect?rii modific?rilor morfologice. 3, pag. !15 A* 2$ #rincipiile comune tuturor tipurilor de aparate funcAionale sunt4 A. declanBarea reflex? a contracAiilor musculareZ 5. descompunerea forAelor +erticaleZ *. normalizarea funcAiilor perturbateZ ,. stimularea erupAiei dentareZ . stimularea dez+olt?rii maxilarelor. 3, pag. !16 A5* 2( *onsecinAele obiceiului de sugere a policelui sunt4 A5,
115

A. tonusul labial sc?zutZ 5. incompetenAa labial?Z *. retrodenAia superioar?Z ,. tip anormal de deglutiAieZ . prognaAia mandibular? funcAional?. 3, pag. !3% 2% *onsecinAele interpoziAiei obraHilor @ntre p?rAile laterale ale arcadelor sunt4 A. proal+eolodenAia superioar?Z

5. oprirea @n dez+oltarea +ertical? a arcadelor @n sectoarele lateraleZ *. retrognaAia mandibular? funcAional?Z ,. apariAia unei supraocluzii incisi+e accentuateZ . ocluzie in+ers? lateral?. 3, pag. !!3 5, 3" *ondiAiile pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri +icioase sunt4 A. intensitatea Bi durata practic?riiZ 5. plasticitatea oaselor maxilareZ *. poziAia de ec'ilibru a mandibuleiZ ,. bilanAul forAelor oro-facialeZ . modelarea funcAional? a articulaAiei temporo-mandibulare. 3, pag. !!! A5,
116

1'. DEZ*OLTAREA OCLUZIEI DENTARE 1 /elaAiile intermaxilare din +iaAa intrauterin? sunt4 A. retrognaAia maxilar?Z 5. retrognaAia mandibular?Z *. prognaAia maxilar?Z ,. prognaAia mandibular?Z . biretognaAia. !, pag. 36 5, 2 /elaAia intermaxilar? la naBterea nou-n?scutului este4 A. retrognaAia maxilar?Z 5. retrognaAia mandibular?Z *. prognaAia maxilar?Z ,. prognaAia mandibular?Z . biretognaAia. !, pag. 3( 5 3 /elaAia intermaxilar? la naBterea nou-n?scutului nu este4 A. retrognaAia maxilar?Z 5. retrognaAia mandibular?Z *. prognaAia maxilar?Z ,. prognaAia mandibular?Z . biretognaAia. !, pag. 3( A*, ! rupAia dinAilor temporari se caracterizeaz? prin4 A. dinAii apar mai @ntDi la mandibul?Z

5. dinAii apar mai @ntDi la mxilarZ *. erup la @nter+ale ciclice de 6 luniZ ,. caninul erupe @naintea molarul primZ . caninul erupe dup? molarul prim. !, pag. 3% A* 5 rupAia dinAilor temporari nu se caracterizeaz? prin4 A. dinAii apar mai @ntDi la mandibul?Z 5. dinAii apar mai @ntDi la mxilarZ *. erup la @nter+ale ciclice de 6 luniZ ,. caninul erupe @naintea molarul primZ . caninul erupe dup? molarul prim. !, pag. 3% 5, 6 /eglarea relaAiilor intermaxilare @ntre 3 Bi 6 ani se manifest? prin4 A. reducerea spaAiului primatZ 5. reducerea inocluziei sagitaleZ *. a doua mezializare a ocluziei dentareZ ,. reducerea gradului de supraacoperireZ . a doua @n?lAare a ocluziei dentare. !, pag. !" 5*, $ /eglarea relaAiilor intermaxilare @ntre 3 Bi 6 ani nu se manifest? prin4 A. reducerea spaAiului primatZ 5. reducerea inocluziei sagitaleZ *. a doua mezializare a ocluziei dentareZ ,. reducerea gradului de supraacoperireZ A
117

. a doua @n?lAare a ocluziei dentare. !, pag. !" ( 2cluzia in+ers? frontal? apare @n prima etap? a dentiAiei mixte dac? exist?4 A. o malocluzie clasa a )))-aZ 5. un comportament muscular anormalZ *. decalaHe mari @ntre erupAia grupului incisi+ inferior Bi superiorZ ,. o ocluzie cap la capZ . o ocluzie adDnc?. !, pag. !2 5*, % 2cluzia psalidodont? apare @n prima etap? a dentiAiei mixte dac? nu exist?4 A. caria dentar?Z 5. un comportament muscular anormalZ

*. decalaHe mari @ntre erupAia grupului incisi+ inferior Bi superiorZ ,. o ocluzie cap la capZ . o malocluzie clasa a )))-a. !, pag. !2 5*, 1" rupAia primilor molari permanenAi produce4 A. a doua mezializare a mandibuleiZ 5. a doua @n?lAare a ocluziei dentareZ *. reglarea tridimensional? a ocluziei dentareZ ,. deglutiAia de tip adultZ . reglarea relaAiei de postur?. !, pag. !2-!5 5* 11 rupAia primilor molari permanenAi nu produce4 A. a doua mezializare a mandibuleiZ 5. a doua @n?lAare a ocluziei dentareZ *. reglarea tridimensional? a ocluziei dentareZ ,. deglutiAia de tip adultZ . reglarea relaAiei de postur?. !, pag. !2-!5 A, 12 #lanul postlacteal @n linie dreapt? ofer? un raport molar4 A. cuspid @n BanBul intercuspidianZ 5. mezializatZ *. distalizatZ ,. cuspid la cuspidZ . neutral. !, pag. !3 , 13 #lanul postlacteal @n treapt? mezializat? ofer? un raport molar4 A. cuspid @n BanBul intercuspidianZ 5. mezializatZ *. distalizatZ ,. cuspid la cuspidZ . psalidodont. !, pag. !3 A 1! #lanul postlacteal @n treapt? distalizat? ofer? un raport molar4 A. cuspid @n BanBul intercuspidianZ 5. mezializatZ *. distalizatZ

,. cuspid la cuspidZ . neutral. *

118

!, pag. !3 15 #lanul postlacteal @n linie dreapt? nu ofer? un raport molar4 A. cuspid @n BanBul intercuspidianZ 5. mezializatZ *. distalizatZ ,. cuspid la cuspidZ . neutral. !, pag. !3 A5* 16 #lanul postlacteal @n treapt? mezializat? nu ofer? un raport molar4 A. cuspid @n BanBul intercuspidianZ 5. mezializatZ *. distalizatZ ,. cuspid la cuspidZ . psalidodont. !, pag. !3 5*, 1$ #lanul postlacteal @n treapt? distalizat? nu ofer? un raport molar4 A. cuspid @n BanBul intercuspidianZ 5. mezializatZ *. distalizatZ ,. cuspid la cuspidZ . neutral. !, pag. !3 A5, 1( +oluAia relaAiei ocluzale a molarilor primi permanenAi depinde de urm?torii factori4 A. creBterea sc'eletal?Z 5. desc'iderea ocluziei frontaleZ *. reglarea tridimensional? a arcadei dento-al+eolareZ ,. +alorile dimensionale ale dinAilor temporari Bi permanenAiZ . a treia @n?lAare a ocluziei dentare. !, pag. !! A, 1% +oluAia relaAiei ocluzale a molarilor primi permanenAi depinde de urm?torii factori4 A. agra+area fenomenelor existente @n interiorul arcadei dentareZ 5. spaAiul de deri+? -anceZ *. reglarea tridimensional? a arcadei dento-al+eolareZ ,. @nc'eierea fenomenelor dez+olt?rii dentiAieiZ

. creBterea sc'eletal?. !, pag. !! 5 2" 0c'imb?rile dento-al+eolare Bi dento-dentare importante produse prin erupAia molarilor de 6 ani sunt4 A. reducerea spaAiului primatZ 5. modificarea lungimii arcadeiZ *. a doua mezializare a ocluziei dentareZ ,. modificarea formei arcadeiZ . a doua @n?lAare a ocluziei dentare. !, pag. !5 A5, 21 0c'imb?rile dento-al+eolare Bi dento-dentare importante produse prin erupAia molarilor de 6 ani sunt4 A. modificarea formei arcadeiZ 5. prima @n?lAare a ocluziei dentareZ A*,
119

*. reducerea spaAiului primatZ ,. modificarea lungimii arcadeiZ . a doua mezializare a ocluziei dentareZ !, pag. !5 22 rupAia primilor molari permanenAi produce4 A. a doua mezializare a mandibuleiZ 5. a doua @n?lAare a ocluziei dentareZ *. prima mezializare a mandibuleiZ ,. a treia @n?lAare a ocluziei dentareZ . reglarea relaAiei de postur?. !, pag. !5 5 23 0paAiul de deri+? sau de rezer+? -ance pe maxilar este @ntre4 A. 1,$ 3 2Z 5. ",% 3 2Z *. ",% 3 1,5Z ,. 1,$ 3 !Z . ",% 3 1,$. !, pag. !6 * 2! 0paAiul de deri+? sau de rezer+? -ance pe mandibul? este @ntre4 A. 1,$ 3 2-!Z 5. 1,$ 3 2Z *. ",% 3 1,5Z

,. 1,$ 3 !Z . ",% 3 1,$. !, pag. !6 A 25 rupAia molarilor secunzi permanenAi produce4 A. a doua mezializare a mandibuleiZ 5. a doua @n?lAare a ocluziei dentareZ *. reglarea tridimensional? a ocluziei dentareZ ,. @nc'eierea fenomenelor dez+olt?rii dentiAieiZ . a treia @n?lAare a ocluziei dentare. !, pag. !( , 26 rupAia molarilor secunzi permanenAi produce4 A. reglarea tridimensional? a ocluziei dentareZ 5. a doua @n?lAare a ocluziei dentareZ *. a doua mezializare a mandibuleiZ ,. prima mezializare a mandibuleiZ . a treia @n?lAare a ocluziei dentare. !, pag. !( 2$ rupAia molarilor trei permanenAi poate produce4 A. a doua mezializare a mandibuleiZ 5. a doua @n?lAare a ocluziei dentareZ *. desc'iderea ocluziei frontaleZ ,. a treia @n?lAare a ocluziei dentare. . reglarea tridimensional? a ocluziei dentare. !, pag. !% * 2( AbsenAa spaAiului pentru erupAia molarilor trei permanenAi poate produce4 A. incongruenAa dento-al+eolar? terAiar?Z 5. desc'iderea ocluziei frontaleZ *. reglarea tridimensional? a arcadei dento-al+eolareZ A5
120

,. @nc'eierea fenomenelor dez+olt?rii dentiAieiZ . a treia @n?lAare a ocluziei dentare. !, pag. !% 2% AbsenAa spaAiului pentru erupAia molarilor trei permanenAi poate produce4 A. a treia @n?lAare a ocluziei dentareZ 5. reglarea tridimensional? a arcadei dento-al+eolareZ *. @nc'eierea fenomenelor dez+olt?rii dentiAieiZ ,. agra+area fenomenelor existente @n interiorul arcadei dentareZ

5. desc'iderea ocluziei frontale. !, pag. !% , 3" xistenAa spaAiului pentru erupAia molarilor trei permanenAi produce4 A. incongruenAa dento-al+eolar? terAiar?Z 5. desc'iderea ocluziei frontaleZ *. reglarea tridimensional? a arcadei dento-al+eolareZ ,. @nc'eierea fenomenelor dez+olt?rii dentiAieiZ . a treia @n?lAare a ocluziei dentare. !, pag. !% *,
121

20. ETIOPATOGENIA ANOMALIILOR DENTO"MAXILARE, FACTORI LOCALI

1 1actorii locali incriminaAi @n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt4 A. retenAia prelungit? a dinAilor temporariZ 5. modificarea lungimii arcadeiZ *. caria dentar? a dinAilor temporariZ ,. modificarea formei arcadeiZ . pierderea prematur? a dinAilor temporari. !, pag. $3 A* 2 1actorii locali incriminaAi @n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt4 A. deglutiAiile atipiceZ 5. retenAia prelungit? a dinAilor temporariZ *. caria dentar? a dinAilor temporariZ ,. pierderea prematur? a dinAilor temporariZ . anomaliile gentice. !, pag. $3 5*, 3 1actorii locali incriminaAi @n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt4 A. deglutiAia infantil?Z 5. retenAia prelungit? a dinAilor temporariZ *. caria dentar? a dinAilor temporariZ ,. pierderea prematur? a dinAilor temporariZ . sugerea policelui. !, pag. $3 5*, ! 1actorii locali incriminaAi @n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt4 A. retenAia prelungit? a dinAilor temporariZ 5. caria dentar? a dinAilor temporariZ *. respiraAia oral?Z ,. pierderea prematur? a dinAilor temporariZ

. sugerea policelui. !, pag. $3 A5, 5 *aria dentar? a dinAilor temporari Bi consecinAele ei are ca efect pierderea funcAiei4 A. de deglutiAieZ 5. masticatorieZ *. fizionomiceZ ,. fonatorieZ . respiratorie. !, pag. $3 5* 6 *aria dentar? a dinAilor temporari Bi consecinAele ei are ca efect pierderea4 A. relaAiei tridimensionale a ocluziei dentareZ 5. funcAiei respiratoriiZ *. funcAiei de deglutiAieZ ,. dimensiunii +erticale facialeZ . funcAiei fonatorii. !, pag. $3 A, $ *aria dentar? aproximal? a dinAilor temporari Bi consecinAele ei are ca efect4 A. alungirea arcadei dentareZ 5. recuperarea spaAiului de rezer+? -anceZ *
122

*. scurtarea arcadei dentareZ ,. pierderea dimensiunii +erticale facialeZ . pierderea spaAiului de rezer+? -ance. !, pag. $3 ( *aria dentar? aproximal? a dinAilor temporari din zona de spriHin lateral poate produce4 A. incluzia dintelui permanentZ 5. desc'iderea ocluziei dentareZ *. pierderea spaAiului de rezer+? -anceZ ,. instalarea disfuncAiei fonatoriiZ . instalarea ocluziei adDnci. !, pag. $3 * % *aria dentar? aproximal? a dinAilor temporari din zona de spriHin lateral poate produce4 A. incluzia dintelui permanentZ 5. scurtarea arcadei dentareZ *. malpoziAia dintelui permanentZ ,. instalarea disfuncAiei fonatoriiZ . instalarea ocluziei adDnci.

!, pag. $3 5 1" *aria dentar? ocluzal? a dinAilor temporari Bi consecinAele ei are ca efect4 A. tulbur?ri +erticale interarcadiceZ 5. supraerupAia antagoniBtilorZ *. scurtarea arcadei dentareZ ,. pierderea dimensiunii +erticale facialeZ . pierderea spaAiului de rezer+? -ance. !, pag. $3 A5 11 *aria dentar? ocluzal? a dinAilor temporari din zona de spriHin lateral poate produce4 A. incluzia dintelui permanentZ 5. scurtarea arcadei dentareZ *. malpoziAia dintelui permanentZ ,. instalarea disfuncAiei fonatoriiZ . instalarea ocluziei adDnci. !, pag. $3 12 *aria dentar? ocluzal? a dinAilor temporari din zona de spriHin lateral poate produce4 A. incluzia dintelui permanentZ 5. scurtarea arcadei dentareZ *. malpoziAia dintelui permanentZ ,. dezec'ilibru @n dinamica mandibular?Z . instalarea ocluziei adDnci. !, pag. $3 , 13 *aria dentar? ocluzal? a dinAilor temporari din zona de spriHin lateral poate produce4 A. supraerupAia antagoniBtilorZ 5. scurtarea arcadei dentareZ *. malpoziAia dintelui permanentZ ,. dezec'ilibru @n dinamica mandibular?Z . instalarea ocluziei adDnci. A
123

!, pag. $3 1! #ierderea prematur? a dinAilor temporari Bi consecinAele ei are ca efect4 A. spaAierea dinAilor permanenAiZ 5. @ng'esuirea dinAilor permanenAiZ *. scurtarea arcadei dentareZ ,. @ngustarea arcadei dentareZ . pierderea dimensiunii +erticale faciale. !, pag. $3

5, 15 #ierderea prematur? a dinAilor temporari produce la dinAii permanenAi4 A. interferenAe ocluzaleZ 5. contacte prematureZ *. scurtarea arcadei dentareZ ,. @ngustarea arcadei dentareZ . angrenaHe in+erse. !, pag. $3 A5, 16 &raumatismele dinAilor temporari Bi consecinAele lor au ca efect4 A. tulbur?ri dento-al+eolareZ 5. supraerupAia antagoniBtilorZ *. afectarea germenului subiacentZ ,. erupAia malpoziAionat? a germenului subiacentZ . pierderea spaAiului de rezer+? -ance. !, pag. $! A*, 1$ &raumatismele dinAilor temporari Bi consecinAele lor au ca efect4 A. supraerupAia antagoniBtilorZ 5. scurtarea arcadei dentareZ *. malpoziAia dintelui permanentZ ,. dezec'ilibru @n dinamica mandibular?Z . instalarea ocluziei adDnci. !, pag. $! * 1( /etenAia prelungit? a dinAilor temporari Bi consecinAele ei are ca efect4 A. pierderea dimensiunii +erticale facialeZ 5. tulbur?ri ocluzaleZ *. afectarea germenului subiacentZ ,. erupAia malpoziAionat? a germenului subiacentZ . incongruenAa dento-al+eolar?. !, pag. $! 5, 1% /etenAia prelungit? a dinAilor temporari Bi consecinAele ei are ca efect4 A. incongruenAa dento-al+eolar?Z 5. tulbur?ri ocluzaleZ *. afectarea germenului subiacentZ ,. incluzia germenului subiacentZ . erupAia malpoziAionat? a germenului subiacent. !, pag. $! A5,

2" /etenAia prelungit? a dinAilor temporari poate produce4 A. angrenaHe in+erseZ 5. migrarea dinAilor limitrofiZ *. @ntDrzieri @n reglarea ocluzieiZ ,. incongruenAa dento-al+eolar? la distanA?Z . interpoziAii ale p?rAilor moi. !, pag. $! *,
124

21 /etenAia prelungit? a dinAilor temporari poate produce4 A. incluzia dintelui permanentZ 5. ancla+area dintelui temporarZ *. @ntDrzieri @n reglarea ocluzieiZ ,. incongruenAa dento-al+eolar? la distanA?Z . malpoziAia dintelui permanent. !, pag. $! A*, 22 #erturbarea timpului de exfoliere a dinAilor temporari poate produce4 A. supraerupAia antagoniBtilorZ 5. scurtarea arcadei dentareZ *. malpoziAia dintelui permanentZ ,. incongruenAa dento-al+eolar?Z . instalarea ocluziei adDnci. !, pag. $! , 23 EntDrzierea erupAiei dinAilor permanenAi poate produce4 A. bariere osoaseZ 5. migrarea dinAilor limitrofiZ *. bariere fibroaseZ ,. migrarea dinAilor antagoniBtiZ . interpoziAii ale p?rAilor moi. !, pag. $! 5, 2! EntDrzierea erupAiei dinAilor permanenAi poate produce4 A. angrenaHe in+erseZ 5. migrarea dinAilor limitrofiZ *. ocluzia distalizat?Z ,. migrarea dinAilor antagoniBtiZ . interpoziAii ale p?rAilor moi. !, pag. $! A5, 25

1actorii locali incriminaAi @n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt4 A. anodonAiaZ 5. anomaliile dentare izolateZ *. respiraAia oral?Z ,. meziodens-ulZ . sugerea policelui. !, pag. $! A5, 26 1actorii locali incriminaAi @n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt4 A. anomaliile dentare de poziAieZ 5. anomaliile dentare izolateZ *. anomaliile dentare de num?rZ ,. anomaliile dentare de form?Z . sugerea policelui. !, pag. $! 5*, 2$ )ncisi+ul lateral superior @n form? de cui poate produce4 A. obstacole @n dez+oltarea ocluziei dentareZ 5. incongruenAa dento-al+eolar?Z *. diastema interincisi+?Z ,. incluzia dintelui permanentZ . supraerupAia antagoniBtilor. !, pag. $! *
125

2( )ncisi+ul lateral superior @n form? de cDrlig poate produce4 A. obstacole @n dez+oltarea ocluziei dentareZ 5. incongruenAa dento-al+eolar?Z *. diastema interincisi+?Z ,. incluzia dintelui permanentZ . perturbarea dinamicii mandibulare. !, pag. $! 2% )nserAia Hoas? a frenului buzei superioare poate produce4 A. supraerupAia antagoniBtilorZ 5. disarmonia dento-al+eolar?Z *. malpoziAia dintelui permanentZ ,. incongruenAa dento-al+eolar?Z . instalarea ocluziei adDnci. !, pag. $5 5 3" 5ridele Bi cicatricele Aesuturilor moi pot produce4

A. obstacole @n dez+oltarea ocluziei dentareZ 5. instalarea ocluziei distalizateZ *. diastema interincisi+?Z ,. incluzia dintelui permanentZ . instalarea ocluziei adDnci. !, pag. $5 A
126

21. CLASIFICAREA ANOMALIILOR DENTO"MAXILARE 1 Angle clasific? malocluziile dup? criteriul4 A. etiologicZ 5. funcAionalZ *. relaAiei mandibulo-maxilareZ ,. fizionomicZ . descripti+. !, pag. $$ * 2 /elaAia de ocluzie neutral? molar? este definit? prin poziAia4 A. +Drfului cuspidului mezio-+estibular al molarului de 6 ani superior @n dreptul BanAului molarului de 6 ani inferiorZ 5. +Drfului cuspidului disto-+estibular al molarului de 6 ani superior @n dreptul primului BanA +estibular al molarului de 6 ani inferiorZ *. +Drfului cuspidului centro-+estibular al molarului de 6 ani superior @n dreptul primului BanA +estibular al molarului de 6 ani inferiorZ ,. +Drfului cuspidului mezio-+estibular al molarului de 6 ani superior @n dreptul primului BanA +estibular al molarului de 6 ani inferiorZ . +Drfului cuspidului mezio-+estibular al molarului de 6 ani superior @n dreptul cuspidului +estibular al molarului de 6 ani inferior. !, pag. $$-$( , 3 Angle @mparte malocluziile @n4 A. claseZ 5. sindroameZ *. false Bi ade+?rateZ ,. normale Bi anormaleZ . subdi+iziuni. !, pag. $(-$% A ! *lasa ) Angle de malocluzie se caracterizeaz? prin raport molar4 A. neutralZ 5. mezializatZ *. distalizatZ ,. +estibularizatZ

. lingualizat. !, pag. $( A 5 Anomaliile din clasa ) Angle de malocluzie se g?sesc la ni+elul grupului4 A. lateralZ 5. posteriorZ *. distalZ ,. mezialZ . frontal. !, pag. $( 6 /elaAia de ocluzie distalizat? molar? este definit? prin poziAia4 A. BanAului molarului de 6 ani inferior @n dreptul +Drfului cuspidului mezio-+estibular al molarului de 6 ani superiorZ 5. BanAului intercuspidian +estibular al molarului de 6 ani inferior @n faAa +Drfului cuspidului disto-+estibular al molarului de 6 ani superiorZ *. primului BanA +estibular al molarului de 6 ani inferior @n dreptul +Drfului cuspidului centro+estibular al molarului de 6 ani superiorZ ,
127

,. BanAului intercuspidian +estibular al molarului de 6 ani inferior @n spatele +Drfului cuspidului mezio-+estibular al molarului de 6 ani superiorZ . cuspidului +estibular al molarului de 6 ani inferior @n spatele +Drfului cuspidului mezio+estibular al molarului de 6 ani superior. !, pag. $( $ *lasa a ))-a Angle de malocluzie se caracterizeaz? prin raport molar4 A. neutralZ 5. mezializatZ *. distalizatZ ,. +estibularizatZ . lingualizat. !, pag. $( * ( ,i+iziunea 1 a clasei a ))-a Angle de malocluzie se caracterizeaz? prin raport molar bilateral4 A. neutral Bi ocluzie adDnc?Z 5. mezializat Bi ocluzie in+ers? frontal?Z *. distalizat Bi ocluzie adDnc? @n acoperiBZ ,. +estibularizat Bi ocluzie adDnc? acoperit?Z . lingualizat Bi ocluzie desc'is? frontal?. !, pag. $( * % ,i+iziunea 2 a clasei a ))-a Angle de malocluzie se caracterizeaz? prin raport molar bilateral4

A. neutral Bi ocluzie adDnc?Z 5. mezializat Bi ocluzie in+ers? frontal?Z *. distalizat Bi ocluzie adDnc? @n acoperiBZ ,. +estibularizat Bi ocluzie adDnc? @n capac de cutieZ . distalizat Bi ocluzie adDnc? acoperit?. !, pag. $( 1" /elaAia de ocluzie mezializat? molar? este definit? prin poziAia4 A. BanAului molarului de 6 ani inferior @n dreptul +Drfului cuspidului mezio-+estibular al molarului de 6 ani superiorZ 5. BanAului intercuspidian +estibular al molarului de 6 ani inferior @n faAa +Drfului cuspidului disto-+estibular al molarului de 6 ani superiorZ *. primului BanA +estibular al molarului de 6 ani inferior @n dreptul +Drfului cuspidului centro+estibular al molarului de 6 ani superiorZ ,. BanAului intercuspidian +estibular al molarului de 6 ani inferior @n spatele +Drfului cuspidului mezio-+estibular al molarului de 6 ani superiorZ . BanAului intercuspidian al molarului de 6 ani inferior @n faAa +Drfului cuspidului mezio+estibular al molarului de 6 ani superior. !, pag. $% 11 *lasa a )))-a Angle de malocluzie se caracterizeaz? prin raport molar4 A. neutralZ 5. mezializatZ *. distalizatZ ,. +estibularizatZ . lingualizat. !, pag. $% 5 12 Tcoala german? clasific? malocluziile dup? criteriul4 A. etiologicZ 5. funcAionalZ A
128

*. relaAiei mandibulo-maxilareZ ,. fizionomicZ . descripti+. !, pag. $% 13 Tcoala german? @mparte malocluziile @n4 A. claseZ 5. sindroameZ *. false Bi ade+?rateZ ,. normale Bi anormaleZ . di+iziuni.

!, pag. $% 5 1! 0indromul cu compresiune de maxilar clasificat de Bcoala german? prezint? urm?toarele +ariante clinice4 A. cu ocluzie adDnc? acoperit?Z 5. cu protruzie Bi @ng'esuireZ *. fals Bi ade+?ratZ ,. cu ocluzie desc'is?Z . cu conducere forAat?. !, pag. $% 5 15 0indromul progenic clasificat de Bcoala german? prezint? urm?toarele +ariante clinice4 A. cu ocluzie adDnc? acoperit?Z 5. cu protruzie Bi @ng'esuireZ *. fals Bi ade+?ratZ ,. cu ocluzie desc'is?Z . cu conducere forAat?. !, pag. (" * 16 Tcoala francez? clasific? malocluziile dup? criteriul4 A. etiologicZ 5. funcAionalZ *. relaAiei mandibulo-maxilareZ ,. fizionomicZ . descripti+. !, pag. (" 1$ Tcoala francez? denumeBte malocluziile4 A. anomalii dento-maxilareZ 5. anomalii maxilo-mandibulareZ *. anomalii dento-al+eolareZ ,. disarmoniiZ . anomalii pluricauzale. !, pag. (" , 1( &emenul utilizat de Bcoala francez? pentru definirea modific?rilor @n sens sagital ale buzelor este4 A. proc'eilieZ 5. retrognaAieZ *. +estibulo-poziAieZ ,. retroc'eilieZ . endoc'eilie.

!, pag. (1 A, 1% &emenul utilizat de Bcoala francez? pentru definirea modific?rilor @n sens 5

129

sagital ale bazelor sc'eletale este4 A. progenieZ 5. retrognaAieZ *. exognaAieZ ,. endoal+eolieZ . prognaAie. !, pag. (1 2" &emenul utilizat de Bcoala francez? pentru definirea modific?rilor @n sens trans+ersal ale bazelor sc'eletale este4 A. progenieZ 5. retrognaAieZ *. exognaAieZ ,. endognaAieZ . prognaAie. !, pag. (1 *, 21 &emenul utilizat de Bcoala francez? pentru definirea modific?rilor @n sens sagital ale arcadelor al+eolare este4 A. supraal+eolieZ 5. retroal+eolieZ *. exoal+eolieZ ,. endoal+eolieZ . proal+eolie. !, pag. (1 5 22 &emenul utilizat de Bcoala francez? pentru definirea modific?rilor @n sens trans+ersal ale arcadelor al+eolare este4 A. infraal+eolieZ 5. supraal+eolieZ *. retroal+eolieZ ,. endoal+eolieZ . proal+eolie. !, pag. (1 , 23 &emenul utilizat de Bcoala francez? pentru definirea modific?rilor @n sens +ertcal ale arcadelor al+eolare este4 A. infraal+eolieZ

5. retroal+eolieZ *. supraal+eolieZ ,. endoal+eolieZ . proal+eolie. !, pag. (1 A* 2! &emenul utilizat de Bcoala francez? pentru definirea modific?rilor @n sens sagital ale mentonului este4 A. progenieZ 5. retrognaAieZ *. retrogenieZ ,. endoal+eolieZ . laterogenie. !, pag. (1 A* 25 &emenul utilizat de Bcoala francez? pentru definirea modific?rilor @n sens sagital ale poziAiilor dinAilor din zona frontal? este4 A. +estibulo-+ersieZ A5,
130

5. retrodenAieZ *. infra-poziAieZ ,. palato-gresieZ . prodenAie. !, pag. (1-(2 26 &emenul utilizat de Bcoala francez? pentru definirea modific?rilor @n sens sagital ale poziAiilor dinAilor din zona lateral? este4 A. disto-+ersieZ 5. retrodenAieZ *. infra-poziAieZ ,. mezio-gresieZ . prodenAie. !, pag. (1-(2 A, 2$ &emenul utilizat de Bcoala francez? pentru definirea modific?rilor @n sens trans+ersal ale poziAiilor dinAilor din zona frontal? este4 A. disto-+ersieZ 5. retrodenAieZ *. infra-poziAieZ ,. mezio-gresieZ . prodenAie. !, pag. (1-(2 A,

2( &emenul utilizat de Bcoala francez? pentru definirea modific?rilor @n sens +ertical ale poziAiilor dinAilor este4 A. +estibulo-+ersieZ 5. supra-poziAieZ *. infra-poziAieZ ,. palato-gresieZ . mezio-gresie. !, pag. (1-(2 5* 2% &emenul utilizat de Bcoala francez? pentru definirea modific?rilor @n sens +ertical ale ocluziei dentare este4 A. +estibulo-poziAieZ 5. disto-ocluzieZ *. infra-ocluzieZ ,. palato-gresieZ . supra-poziAie. !, pag. (2 * 3" &emenul utilizat de Bcoala francez? pentru definirea modific?rilor @n sens sagital ale ocluziei dentare este4 A. linguo-ocluzieZ 5. supra-ocluzieZ *. disto-ocluzieZ ,. infra-ocluzieZ . mezio-ocluzie. !, pag. (2 *
131

22.EXAMENUL RADIOLOGIC IN ORTODON,IE

1 xaminarea radiologic? din ortodonAie se realizeaz? pe4 A. radiografia cu film retroal+eolarZ 5. ortopantomografiaZ *. radiografia panoramic?Z ,. teleradiografiaZ . rezonanAa magnetic? nuclear?. !, pag. 1!5-1!6 A5, 2 xaminarea radiologic? din ortodonAie se realizeaz? pe4 A. radiografia cu film retroal+eolarZ 5. ortopantomografiaZ *. radiografia panoramic?Z ,. teleradiografiaZ

. radiografia cu fim muBcat. !, pag. 1!5-1!6 A5, 3 /adiografia cu film muBcat din ortodonAie este indicat? @n existenAa dinAilor4 A. malpoziAonaAiZ 5. @ng'esuiAiZ *. incluBiZ ,. egresionaAiZ . ectopici. !, pag. 1!5-1!6 * ! /adiografia cu film muBcat din ortodonAie este indicat? @n existenAa dinAilor4 A. malpoziAonaAiZ 5. @ng'esuiAiZ *. incluBiZ ,. egresionaAiZ . fracturaAi. !, pag. 1!5-1!6 * 5 /adiografia cu film muBcat din ortodonAie este indicat? @n existenAa dinAilor4 A. malpoziAonaAiZ 5. @ng'esuiAiZ *. cariaAiZ ,. egresionaAiZ . ectopici. !, pag. 1!5-1!6 6 .odelul de rotaAie anterior? mandibular? dup? 5H[rM se caracterizeaz? pe ortopantomografie prin4 A. ung'i mandibular @nc'isZ 5. condil subAireZ *. ramur? orizontal? lat? Bi @nclinat?Z ,. canal dentar angulatZ . simfiz? de dimensiune mic?. !, pag. 152 A, $ .odelul de rotaAie anterior? mandibular? dup? 5H[rM se caracterizeaz? pe 5*
132

ortopantomografie prin4 A. ung'i mandibular desc'isZ 5. condil @naltZ

*. ancoB? preangular? discret?Z ,. canal dentar dreptZ . simfiz? de dimensiune mare. !, pag. 152 ( .odelul de rotaAie anterior? mandibular? dup? 5H[rM nu se caracterizeaz? pe ortopantomografie prin4 A. ung'i mandibular @nc'isZ 5. condil subAireZ *. ramur? orizontal? lat? Bi @nclinat?Z ,. canal dentar angulatZ . simfiz? de dimensiune mic?. !, pag. 152 5* % .odelul de rotaAie anterior? mandibular? dup? 5H[rM nu se caracterizeaz? pe ortopantomografie prin4 A. ung'i mandibular desc'isZ 5. condil @naltZ *. ancoB? preangular? discret?Z ,. canal dentar dreptZ . simfiz? de dimensiune mare. !, pag. 152 A, 1" .odelul de rotaAie posterior? mandibular? dup? 5H[rM se caracterizeaz? pe ortopantomografie prin4 A. ung'i mandibular @nc'isZ 5. condil subAireZ *. ramur? orizontal? lat? Bi @nclinat?Z ,. canal dentar angulatZ . simfiz? de dimensiune mic?. !, pag. 152 5* 11 .odelul de rotaAie posterior? mandibular? dup? 5H[rM se caracterizeaz? pe ortopantomografie prin4 A. ung'i mandibular desc'isZ 5. condil @naltZ *. ancoB? preangular? discret?Z ,. canal dentar dreptZ . simfiz? de dimensiune mare. !, pag. 152 A, 12

.odelul de rotaAie posterior? mandibular? dup? 5H[rM nu se caracterizeaz? pe ortopantomografie prin4 A. ung'i mandibular @nc'isZ 5. condil subAireZ *. ramur? orizontal? lat? Bi @nclinat?Z ,. canal dentar angulatZ . simfiz? de dimensiune mic?. !, pag. 152 A, 13 .odelul de rotaAie posterior? mandibular? dup? 5H[rM nu se caracterizeaz? pe ortopantomografie prin4 A. ung'i mandibular desc'isZ 5*
133

5. condil @naltZ *. ancoB? preangular? discret?Z ,. canal dentar dreptZ . simfiz? de dimensiune mare. !, pag. 152 1! &eleradiografia de faA? d? indicaAii asupra dez+olt?rii masi+ului facial @n sens4 A. sagitalZ 5. trans+ersalZ *. +erticalZ ,. biaxialZ . tridimensional. !, pag. 153 5* 15 &eleradiografia de profil d? indicaAii asupra dez+olt?rii masi+ului facial @n sens4 A. sagitalZ 5. trans+ersalZ *. +erticalZ ,. biaxialZ . tridimensional. !, pag. 153 A* 16 #unctul antropometric #orion utilizat pe teleradiografia de profil este definit ca4 A. punctul cel mai superior Bi posterior al conductului auditi+ externZ 5. punctul cel mai superior al conductului auditi+ ososZ *. punctul cel mai superior al Beii turceBtiZ ,. punctul cel mai superior al condilului mandibularZ . punctul cel mai superior Bi posterior al conductului auditi+ ososZ !, pag. 15! 5

1$ #unctul antropometric <nat'ion utilizat pe teleradiografia de profil este definit ca4 A. punctul cel mai superior al simfizei mentoniereZ 5. punctul cel mai superior al spinei nazale anterioareZ *. punctul cel mai superior al Beii turceBtiZ ,. punctul cel mai inferior al condilului mandibularZ . punctul cel mai inferior Bi posterior al simfizei mentoniereZ !, pag. 15! 1( #unctul antropometric -asion utilizat pe teleradiografia de profil este definit ca4 A. punctul cel mai superior al suturii nazo-frontaleZ 5. punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontaleZ *. punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontaleZ ,. punctul cel mai posteior al suturii nazo-frontaleZ . punctul cel mai inferior Bi posterior al suturii nazo-frontaleZ !, pag. 15! 5 1% #lanul bazei craniului utilizat pe teleradiografia de profil este linia care uneBte punctele4 A. 0 3 -Z 5. 0 3 5aZ A5
134

*. 2r 3 #oZ ,. -sa 3 -spZ . 0 3 <nZ !, pag. 155 2" #lanul de la 1ranMfurt utilizat pe teleradiografia de profil este linia care uneBte punctele4 A. 0 3 -Z 5. 0 3 5aZ *. 2r 3 #oZ ,. -sa 3 -spZ . 0 3 <nZ !, pag. 155 * 21 Axa W utilizat? pe teleradiografia de profil este linia care uneBte punctele4 A. 0 3 -Z 5. 0 3 5aZ *. 2r 3 #oZ ,. -sa 3 -spZ . 0 3 <nZ !, pag. 156 22

0emnele teleradiografice ale rotaAiei de tip posterior dup? 5H[rM sunt4 A. ung'i mandibular @nc'isZ 5. condil @ngustZ *. coroane dentare m?riteZ ,. canal dentar dreptZ . etaH inferior micBorat. !, pag. 156 5*, 23 0emnele teleradiografice ale rotaAiei de tip posterior dup? 5H[rM sunt4 A. ung'i mandibular desc'isZ 5. condil latZ *. corticala simfizei posterioare fin?Z ,. canal dentar angulatZ . etaH inferior m?rit. !, pag. 156 A* 2! 0emnele teleradiografice ale rotaAiei de tip posterior dup? 5H[rM sunt4 A. ung'i mandibular @nc'isZ 5. A&. plasat? @naltZ *. ung'i molar diminuatZ ,. +olum dento-al+eolar m?ritZ . etaH inferior micBorat. !, pag. 156 5*, 25 =ng'iul 0-A micBorat m?surat pe teleradiografia de profil indic? o4 A. prognaAie mandibular?Z 5. retrognaAie mandibular?Z *. clas? a )))-a sc'eletal?Z ,. prognaAie maxilar?Z . retrognaAie maxilar?Z !, pag. 161-162 26 =ng'iul 0-A m?rit m?surat pe teleradiografia de profil indic? o4 A. prognaAie mandibular?Z 5. retrognaAie mandibular?Z ,
135

*. clas? a ))-a sc'eletal?Z ,. prognaAie maxilar?Z . retrognaAie maxilar?Z !, pag. 161-162 2$ =ng'iul 0-5 micBorat m?surat pe teleradiografia de profil indic? o4

A. prognaAie mandibular?Z 5. retrognaAie mandibular?Z *. clas? a ))-a sc'eletal?Z ,. prognaAie maxilar?Z . retrognaAie maxilar?Z !, pag. 162 5 2( =ng'iul 0-5 m?rit m?surat pe teleradiografia de profil indic? o4 A. prognaAie mandibular?Z 5. retrognaAie mandibular?Z *. clas? a )))-a sc'eletal?Z ,. prognaAie maxilar?Z . retrognaAie maxilar?Z !, pag. 162 A 2% ,istanAa Ao-5o mai mare de \2 mm m?surat? pe teleradiografia de profil indic? o4 A. prognaAie mandibular?Z 5. clas? ) sc'eletal?Z *. clas? a )))-a sc'eletal?Z ,. prognaAie maxilar?Z . clas? a ))-a sc'eletal?Z !, pag. 16! 3" ,istanAa Ao-5o mai mic de -2 mm m?surat? pe teleradiografia de profil indic? o4 A. retrognaAie mandibular?Z 5. clas? ) sc'eletal?Z *. clas? a )))-a sc'eletal?Z ,. retrognaAie maxilar?Z . clas? a ))-a sc'eletal?Z !, pag. 16! *
136

2$. ANOMALIILE DENTO"MAXILARE DE CLASA A II"A 1 Anomaliile dento-maxilare de clasa a ))-a Angle dup? Bcoala francez? prezint? urm?toarele forme clinice4 A. sindromul de compresiune maxilar?Z 5. protruzia Bi @ng'esuireaZ *. laterode+iaAia mandibular?Z ,. endognaAiaZ . ocluzia @ncruciBat?. !, pag. 3$% *, 2

Anomaliile dento-maxilare de clasa a ))-a Angle dup? Bcoala german? prezint? urm?toarele forme clinice4 A. sindromul de compresiune maxilar?Z 5. cu protruzia Bi @ng'esuireaZ *. laterode+iaAia mandibular?Z ,. endognaAiaZ . ocluzia @ncruciBat?. !, pag. 3(" A 3 .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 1 se caracterizeaz? prin4 A. reducerea diametrelor mandibulareZ 5. reducerea diametrelor maxilareZ *. reducerea diametrelor al+eolareZ ,. reducerea diametrelor dentareZ . reducerea diametrelor sagitale. !, pag. 3(" 5*, ! .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 1 se caracterizeaz? prin4 A. protruzia procesului dento-al+eolar superiorZ 5. reducerea diametrelor mandibulareZ *. reducerea diametrelor al+eolareZ ,. reducerea diametrelor dentareZ . retruzia procesului dento-al+eolar superior. !, pag. 3(1 A*, 5 .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 1 se caracterizeaz? prin4 A. reducerea diametrelor mandibulareZ 5. inocluzie sagital?Z *. ocluzie distalizat?Z ,. ocluzie desc'is?Z . retruzia procesului dento-al+eolar superior. !, pag. 3(1 5*, 6 .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 1 se caracterizeaz? prin4 A. protruzia procesului dento-al+eolar superiorZ 5. ocluzie in+ers? frontal?Z *. ocluzie distalizat?Z ,. ocluzie mezializat?Z . ocluzie adDnc?. !, pag. 3(1 A* $

.alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 1 se caracterizeaz? prin4 A. laterode+iaAie mandibular?Z 5. ocluzie in+ers? frontal?Z A*
137

*. ocluzie distalizat?Z ,. ocluzie mezializat?Z . ocluzie desc'is?. !, pag. 3(1 ( 1actorii etiologici ai endognaAiei cu protruzie sunt4 A. ereditateaZ 5. factorul funcAionalZ *. factorul constituAionalZ ,. factorii generaliZ . factorii locali. !, pag. 3(1 A5*, % 1actorii etiologici ai endognaAiei cu protruzie sunt4 A. respiraAia oral?Z 5. deglutiAia atipic?Z *. deglutiAia infantil?Z ,. sugerea degetuluiZ . sugerea limbii. !, pag. 3(2-3(3 A5, 1" 1actorii etiologici ai endognaAiei cu protruzie sunt4 A. respiraAia oral?Z 5. tipul dolicocefalZ *. deglutiAia infantil?Z ,. sugerea degetuluiZ . tipul mezoprosop. !, pag. 3(1-3(3 A5, 11 1actorii etiologici ai endognaAiei cu protruzie sunt4 A. edentaAiaZ 5. tipul dolicocefalZ *. deglutiAia infantil?Z ,. ra'itismulZ . tipul mezoprosop. !, pag. 3(1-3(3 A5, 12 .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 1 se caracterizeaz? frec+ent prin4

A. disfuncAie respiratorieZ 5. profil conca+Z *. tegumente palideZ ,. tip mezoprosopZ . fant? labial? desc'is?. !, pag. 3(3 A* 13 .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 1 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. tip euriprosopZ 5. profil prognaticZ *. tip normocep'alZ ,. tip dolicocep'alZ . profil retognatic. !, pag. 3(3 , 1! .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 1 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. profil retognaticZ 5. respiraAie nazal?Z *. tip normocep'alZ A,
138

,. tip dolicocep'alZ . respiraAie oral?. !, pag. 3(3 15 .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 1 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. profil prognaticZ 5. respiraAie nazal?Z *. tip leptoprosopZ ,. tip dolicocep'alZ . respiraAie oral?. !, pag. 3(3 *, 16 .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 1 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. incisi+i superiori @ng'esuiAiZ 5. arcad? dento-al+eolar? @n KZ *. incisi+i superiori spaAiaAiZ ,. m?rirea diametrelor dentareZ . arcad? dento-al+eolar? @n .. !, pag. 3(3-3(! 5* 1$ .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 1 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. incisi+i superiori +estibularizaAiZ

5. incisi+i superiori oralizaAiZ *. incisi+i inferiori +estibularizaAiZ ,. incisi+i superiori @ng'esuiAiZ . diastem? interincisi+? inferioar?. !, pag. 3(! A 1( .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 1 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. arcad? dento-al+eolar? @n omegaZ 5. arcad? dento-al+eolar? @n trapezZ *. arcad? dento-al+eolar? @n KZ ,. arcad? dento-al+eolar? @n 6Z . arcad? dento-al+eolar? @n .. !, pag. 3(5 A5*, 1% .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 1 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. prodenAie superioar?Z 5. prodenAie inferioar?Z *. prodenAie bimaxilar?Z ,. retrodenAie superioar?Z . retrodenAie inferioar?. !, pag. 3(5 A5* 2" .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 1 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. bolt? palatin? adDnc?Z 5. meziopoziAia dinAilor laterali superioriZ *. prodenAie bimaxilar?Z ,. bolt? palatin? gotic?Z . meziopoziAia dinAilor laterali inferiori. !, pag. 3(5 A5*, 21 .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 1 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. @ngustarea arcadelor al+eolareZ 5. meziopoziAia dinAilor laterali superioriZ *. distopoziAia dinAilor laterali inferioriZ ,. asimetrie al+eolar?Z A5*,
139

. meziopoziAia dinAilor laterali inferiori. !, pag. 3(5 22 .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 1 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ung'i 0-A micBoratZ 5. ung'i 0-5 m?ritZ

*. ung'i 0-A m?ritZ ,. ung'i 0-5 normalZ . ung'i 0-A normal. !, pag. 3($ * 23 .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 1 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ung'i 0-A micBoratZ 5. ung'i 0-5 m?ritZ *. ung'i 0-5 micBoratZ ,. ung'i 0-5 normalZ . ung'i 0-A normal. !, pag. 3($ * 25 .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 1 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ung'i )i micBoratZ 5. ung'i )1 m?ritZ *. ung'i #rA1 micBoratZ ,. ung'i 0-5 m?ritZ . ung'i 0-A micBorat. !, pag. 3(( A5 26 ,iagnosticul malocluziei de clasa a ))-a di+iziunea 1 se pune pe baza4 A. profilului facialZ 5. profilului constituAionalZ *. m?sur?torilor antropologiceZ ,. m?sur?torilor facialeZ . examin?rii ortopantomografiei. !, pag. 3%" A* 2$ ,iagnosticul malocluziei de clasa a ))-a di+iziunea 1 se pune pe baza4 A. m?sur?torilor teleradiograficeZ 5. studiului de modelZ *. m?sur?torilor antropologiceZ ,. m?sur?torilor facialeZ . examin?rii ortopantomografiei. !, pag. 3%" A5* 2( ,iagnosticul diferenAial al malocluziei de clasa a ))-a di+iziunea 1 se face cu4 A. endoal+eolia cu spaAiereZ 5. laterode+iaAia mandibular?Z *. ocluzia desc'is? sc'eletal?Z

,. meziopoziAiaZ . macrodonAia. !, pag. 3%" , 2% ,iagnosticul diferenAial al malocluziei de clasa a ))-a di+iziunea 1 se face cu4 A. macrodonAiaZ 5. endoal+eolia cu @ng'esuireZ *. laterode+iaAia mandibular?Z A5,
140

,. meziopoziAiaZ . endoal+eolia cu spaAiere. !, pag. 3%" 3" ,iagnosticul diferenAial al malocluziei de clasa a ))-a di+iziunea 1 se face cu4 A. endoal+eolia cu spaAiereZ 5. endoal+eolia cu @ng'esuireZ *. microdonAiaZ ,. meziopoziAiaZ . macrodonAia. !, pag. 3%" 5,
141

2!. MALOCLZIA CLASA A II"A, DI*IZIUNEA 2 1 .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 2 se caracterizeaz? prin4 A. reducerea diametrelor premolareZ 5. reducerea diametrelor molareZ *. prodenAieZ ,. retrodenAieZ . spaAiere dentar?. !, pag. 3%6 A5, 2 .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 2 se caracterizeaz? prin4 A. reducerea diametrelor molareZ 5. inocluzie sagital?Z *. ocluzie distalizat?Z ,. ocluzie desc'is?Z . retrodenAie. !, pag. 3%6 A* 3 .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 2 se caracterizeaz? prin4 A. prodenAieZ 5. ocluzie in+ers? frontal?Z

*. ocluzie distalizat?Z ,. ocluzie mezializat?Z . ocluzie adDnc?. !, pag. 3%6 * ! .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 2 se caracterizeaz? prin4 A. laterode+iaAie mandibular?Z 5. ocluzie in+ers? frontal?Z *. ocluzie distalizat?Z ,. ocluzie mezializat?Z . ocluzie desc'is?. !, pag. 3%6 * 5 1actorii etiologici ai malocluziei de clasa a ))-a di+iziunea 2 sunt4 A. geneticiZ 5. funcAionaliZ *. constituAionaliZ ,. generaliZ . locali. !, pag. 3%6 A 6 1actorii etiologici ai malocluziei de clasa a ))-a di+iziunea 2 sunt4 A. respiraAia oral?Z 5. deglutiAia atipic?Z *. deglutiAia infantil?Z ,. geneticiZ . sugerea degetului. !, pag. 3%6 , $ 1actorii etiologici ai malocluziei de clasa a ))-a di+iziunea 2 sunt4 A. respiraAia oral?Z 5. geneticiZ *. deglutiAia infantil?Z ,. sugerea degetuluiZ 5
142

. tipul dolicocefal. !, pag. 3%6 ( 1actorii etiologici ai malocluziei de clasa a ))-a di+iziunea 2 sunt4 A. edentaAiaZ 5. tipul dolicocefalZ *. deglutiAia infantil?Z

,. ra'itismulZ . genetici. !, pag. 3%6 % .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 2 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. disfuncAie respiratorieZ 5. nas proeminentZ *. tegumente palideZ ,. tip mezoprosopZ . fant? labial? ferm?. !, pag. 3%$ 5 1" .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 2 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. retrodenAieZ 5. etaH inferior micBoratZ *. fant? labial? desc'is?Z ,. etaH inferior m?ritZ . @ng'esuire dentar?. !, pag. 3%$ A5 11 .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 2 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. prodenAieZ 5. ocluzie in+ers? frontal?Z *. ocluzie adDnc?Z ,. ocluzie desc'is?Z . retrodenAie. !, pag. 3%$ * 12 .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 2 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. prodenAieZ 5. ocluzie in+ers? frontal?Z *. etaH inferior micBoratZ ,. ocluzie desc'is?Z . BanA labio-mentonier accentuat. !, pag. 3%$ * 13 .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 2 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. menton proeminentZ 5. ocluzie in+ers? frontal?Z *. etaH inferior micBoratZ ,. menton BtersZ

. BanA labio-mentonier Bters. !, pag. 3%$ A* 1! .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 2 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. buze subAiriZ 5. treapt? labial? in+ersat?Z *. ocluzie labial? ferm?Z ,. buze groaseZ . ocluzie labial? @nalt?. A*
143

!, pag. 3%$ 15 .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 2 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. inci+i+i laterali superiori retroclinaAiZ 5. arcad? dento-al+eolar? @n trapezZ *. inci+i+i centrali superiori +erticaliZ ,. inci+i+i centrali superiori proclinaAiZ . inci+i+i centrali superiori retroclinaAi. !, pag. 3%( 5* 16 .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 2 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. inci+i+i laterali superiori +erticaliZ 5. incisi+i inferiori proclinaAiZ *. incisi+i inferiori retroclinaAiZ ,. inci+i+i laterali superiori retroclinaAiZ . inci+i+i centrali superiori retroclinaAi. !, pag. 3%( 5* 1$ .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 2 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. @ng'esuire dentar?Z 5. incisi+i superiori proclinaAiZ *. spaAieri dentareZ ,. incisi+i inferiori proclinaAiZ . incisi+i inferiori retroclinaAi. !, pag. 3%( A, 1( .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 2 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. bolt? palatin? adDnc?Z 5. leziuni parodontaleZ *. prodenAie bimaxilar?Z ,. angrenaHe in+erseZ . meziopoziAia dinAilor laterali inferiori.

!, pag. 3%( 5, 1% .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 2 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. asimetrie al+eolar?Z 5. meziopoziAia dinAilor laterali superioriZ *. distopoziAia dinAilor laterali inferioriZ ,. angrenaHe in+erseZ . meziopoziAia dinAilor laterali inferiori. !, pag. 3%( , 2" .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 2 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. limtarea miBc?rilor de lateralitate a mandibuleiZ 5. sindromul algodisfuncAional temporo-mandibularZ *. curba 0pee in+ersat?Z ,. curba 0pee accentuat?Z . tip masticator frec?tor. !, pag. 3%( A5, 21 .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 2 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. libertatea miBc?rilor de lateralitate a mandibuleiZ 5. sindromul algodisfuncAional temporo-mandibularZ *. curba 0pee in+ersat?Z ,. curba 0pee accentuat?Z . tip masticator toc?tor. !, pag. 3%( 5,
144

22 .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 2 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. tip de rotaAie facial? anterioar?Z 5. tip mezoprosopZ *. tip normocep'alZ ,. tip dolicocep'alZ . tip de rotaAie facial? posterioar?. !, pag. 3%( A 23 .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 2 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ung'i 0-A micBoratZ 5. ocluzie desc'is?Z *. spaAieri dentareZ ,. angrenaHe in+erseZ . canini temporari neatriAionaAi. !, pag. 3%(

, 2! .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 2 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ung'i 0-A micBoratZ 5. abrazie palatinal? a dinAilor superioriZ *. abrazie +estibular? a dinAilor superioriZ ,. ocluzie desc'is?Z . abrazie +estibular? a dinAilor inferiori. !, pag. 3%( 5 25 .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 2 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ocluderea incisi+ilor superiori @n parodonAiul incisi+ilor inferioriZ 5. ocluderea incisi+ilor inferiori @n parodonAiul incisi+ilor superioriZ *. ocluderea incisi+ilor inferiori @n bolta palatin?Z ,. canini temporari neatriAionaAiZ . abrazie +estibular? a dinAilor inferiori. !, pag. 3%( A* 26 .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 2 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. curba 0pee in+ersat?Z 5. ung'i marcat corono-radicular al incisi+ului lateral superiorZ *. ung'i marcat corono-radicular al incisi+ului central superiorZ ,. ung'i marcat corono-radicular al incisi+ului central inferiorZ . curba 0pee accentuat?. !, pag. 3%(-3%% * 2$ .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 2 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ung'i 0-A micBoratZ 5. ung'i 0-5 m?ritZ *. distanA? -sa-<n m?rit?Z ,. distanA? -sa-<n normal?Z . distanA? -sa-<n micBorat?. !, pag. 3%% 2( .alocluzia de clasa a ))-a di+iziunea 2 se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ung'i 0-A micBoratZ 5. ung'i 0-5 m?ritZ ,
145

*. distanA? -sa-<n m?rit?Z ,. ung'i <o micBoratZ . distanA? -sa-<n micBorat?. !, pag. 3%%

2% ,iagnosticul diferenAial al malocluziei de clasa a ))-a di+iziunea 2 se face cu4 A. macrodonAiaZ 5. endoal+eolia cu @ng'esuireZ *. ocluzia adDnc? clasa a ))-aZ ,. clasa a ))-a di+iziunea 1Z . endoal+eolia cu spaAiere. !, pag. 3%% , 3" ,iagnosticul diferenAial al malocluziei de clasa a ))-a di+iziunea 2 se face cu4 A. macrodonAiaZ 5. endoal+eolia cu @ng'esuireZ *. ocluzia adDnc? clasa )Z ,. clasa a ))-a di+iziunea 1Z . endoal+eolia cu spaAiere. !, pag. 3%% *,
146

2%. MALOCLUZIA DE CLASA A III"A

1 .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. reducerea diametrelor mandibulareZ 5. ocluzie in+ers? frontal?Z *. ocluzie distalizat?Z ,. ocluzie intercalat?Z . ocluzie mezializat?. !, pag. !"5 5 2 .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. laterode+iaAie mandibular?Z 5. ocluzie in+ers? frontal?Z *. ocluzie distalizat?Z ,. ocluzie mezializat?Z . ocluzie intercalat?. !, pag. !"5 5, 3 .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ocluzie distalizat?Z 5. ocluzie mezializat?Z *. ocluzie intercalat?Z ,. ocluzie in+ers? frontal?Z . ocluzie desc'is?. !, pag. !"5 5,

! .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. profil dreptZ 5. faA? aplatizat?Z *. profil conca+Z ,. buz? superioar? @nfundat?Z . ung'i mandibular @nc'is. !, pag. !"6 5*, 5 .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. obraHi @nfundaAiZ 5. faA? aplatizat?Z *. profil con+exZ ,. buz? inferioar? @nfundat?Z . incongruenA? dento-al+eolar?. !, pag. !"6 A5 6 .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. obraHi @nfundaAiZ 5. buz? inferioar? a+ansat?Z *. profil con+exZ ,. treapt? labial? in+ersat?Z . buz? inferioar? @nfundat?. !, pag. !"6 A5, $ .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin deplasarea punctului4 A. -sa @naintea planului ,re:fussZ 5. <n @naintea planului ,re:fussZ *,
147

*. -sa @napoia planului ,re:fussZ ,. <n @naintea planului 0imonZ . -sa @napoia planului 0imon. !, pag. !"6 ( .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin ung'iul tangentei gurii4 A. mai mare de 1"]Z 5. mai mic de 1"]Z *. de \15]Z ,. de \1]Z . de 31]. !, pag. !"6 5, %

.alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ung'i 0-A micBoratZ 5. ung'i 0-5 m?ritZ *. ung'i 0-A m?ritZ ,. ung'i 0-5 normalZ . ung'i 0-A normal. !, pag. !"6 A5 1" .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ung'i )1 m?ritZ 5. ung'i 0-5 m?ritZ *. ung'i 0-A m?ritZ ,. ung'i 0-5 normalZ . ung'i 0-A micBorat. !, pag. !"6 A5 11 .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ung'i 0-A m?ritZ 5. ung'i 0-5 micBoratZ *. ung'i A-5 m?ritZ ,. ung'i )1 m?ritZ . ung'i A-5 negati+. !, pag. !"6 , 12 .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ung'i A-5 micBoratZ 5. ung'i 0-5 m?ritZ *. ung'i #rA1 micBoratZ ,. ung'i 0-5 normalZ . ung'i A-5 m?rit. !, pag. !"6 A5 13 .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ung'i )1 m?ritZ 5. ung'i 0-5 m?ritZ *. ung'i 0-A m?ritZ ,. ung'i &9eed micBoratZ . ung'i 0-A micBorat. !, pag. !"6 A5 1! .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4

A. ung'i &9eed negati+Z 5. ung'i 0-5 m?ritZ 5,

148

*. ung'i 0-A m?ritZ ,. ung'i )1 m?ritZ . ung'i A-5 m?rit. !, pag. !"6 15 .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ung'i A-5 m?ritZ 5. ung'i A-5 micBoratZ *. ung'i A-5 normalZ ,. ung'i &9eed negati+Z . ung'i A-5 negati+. !, pag. !"6 5 16 .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. distanAa -sa--sp micBorat?Z 5. distanAa 0--sa m?rit?Z *. distanAa -sa--sp m?rit?Z ,. distanAa -sa--sp normal?Z . distanAa 0--sa normal?. !, pag. !"6 A 1$ .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. distanAa -sa--sp micBorat?Z 5. distanAa 0--sa m?rit?Z *. distanAa -sa--sp m?rit?Z ,. distanAa 0--sa micBorat?Z . distanAa 0--sa normal?. !, pag. !"6 A, 1( .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. profil dreptZ 5. treapt? labial? in+ersat?Z *. profil conca+Z ,. buz? superioar? @nfundat?Z . aspect de l?Aire a feAei. !, pag. !"6 5*, 1% .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ocluzie in+ers? incisi+?Z

5. treapt? labial? in+ersat?Z *. pierderea dimensiunii +erticale facialeZ ,. ocluzie in+ers? canin?Z . pierderea spaAiului de rezer+? -ance. !, pag. !"6 A5, 2" .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. drum de @nc'idere @n treapt? mezializat?Z 5. drum de @nc'idere @n treapt? distalizat?Z *. zDmbet gingi+alZ ,. zDmbet disgraAiosZ . etaH inferior micBorat. !, pag. !"6 A, 21 .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin tulbur?ri4 A. masticatoriiZ 5. fizionomiceZ *. articulareZ A5*
149

,. respiratoriiZ . fonatorii. !, pag. !"6-!"$ 22 .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. prezenAa g'idaHului anteriorZ 5. prezenAa g'idaHului lateralZ *. absenAa g'idaHului lateralZ ,. afectarea A&.Z . ocluzie desc'is?. !, pag. !"$ 5, 23 .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. spasme musculareZ 5. afectarea parodontal?Z *. sugerea policeluiZ ,. buz? superioar? proeminent?Z . afectarea A&.. !, pag. !"$ A5 2! .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. afectarea A&.Z 5. cracmenteZ

*. crepitaAiiZ ,. buz? inferioar? @nfundat?Z . afectarea cartilaHelor de creBtere. !, pag. !"$ A5* 25 .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ung'i &9eed negati+Z 5. ung'i .argolis m?ritZ *. ung'i &9eed m?ritZ ,. ung'i )1 m?ritZ . ung'i A-5 m?rit. !, pag. !"6-!"$ 5*, 26 .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ung'i &9eed m?ritZ 5. ung'i 0-5 m?ritZ *. ung'i 0-A m?ritZ ,. ung'i )1 micBoratZ . ung'i A-5 negati+. !, pag. !"6-!"$ A5 2$ .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. distanAa -sa--sp micBorat?Z 5. distanAa 0--sa m?rit?Z *. distanAa <o-<n m?rit?Z ,. distanAa -sa--sp m?rit?Z . distanAa 0--sa normal?. !, pag. !"6-!"$ A* 2( .alocluzia de clasa a )))-a se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. distanAa <o-Odl micBorat?Z 5. distanAa <o-Odl m?rit?Z *. distanAa <o-<n m?rit?Z ,. distanAa <o-<n micBorat?Z 5*
150

. distanAa -sa--sp m?rit?. !, pag. !"$ 2% En malocluzia de clasa a )))-a cDnd drumul de @nc'idere este @n linie dreapt? apare4 A. proal+eolodenAia superioar?Z 5. proal+eolodenAia inferioar?Z *. proal+eolodenAia bimaxilar?Z

,. retroal+eolodenAia superioar?Z . retroal+eolodenAia inferioar?. !, pag. !"$ A 3" En malocluzia de clasa a )))-a cDnd drumul de @nc'idere este @n treapt? mezializat? apare4 A. proal+eolodenAia superioar?Z 5. proal+eolodenAia inferioar?Z *. proal+eolodenAia bimaxilar?Z ,. retroal+eolodenAia superioar?Z . retroal+eolodenAia inferioar?. !, pag. !"( 5,
151

2 . SINDROMUL DE INOCLUZIE *ERTICAL 1 1actorii etiologici ai sindromului de inocluzie +ertical? sunt4 A. geneticiZ 5. funcAionaliZ *. constituAionaliZ ,. generaliZ . locali. !, pag. !1% A5, 2 1actorii etiologici genetici ai sindromului de inocluzie +ertical? sunt4 A. sindromul ,o9nZ 5. sindromul OlinefelterZ *. sindromul OlinefelterZ ,. sindromul Apert *rouzonZ . sindromul &urner. !, pag. !1% A 3 1actorii etiologici ai sindromului de inocluzie +ertical? sunt4 A. geneticiZ 5. dismetaboliZ *. constituAionaliZ ,. generaliZ . iatrogeni. !, pag. !1%-!2" A5, ! 1actorii etiologici ai sindromului de inocluzie +ertical? sunt4 A. sindromul &urnerZ 5. sindromul ,o9nZ *. deglutiAia infantil?Z

,. ra'itismulZ . genetici. !1%-!2" 5, 5 1actorii etiologici genetici ai sindromului de inocluzie +ertical? sunt4 A. sindromul oro-digito-facialZ 5. disostoza cranio-facial?Z *. disostoza mandibulo-facial?Z ,. disostoza cleido-cranian?Z . condrodistrofiile. !, pag. !2" 6 1actorii etiologici funcAionali ai sindromului de inocluzie +ertical? sunt4 A. respiraAia oral?Z 5. deglutiAia atipic?Z *. deglutiAia de tranziAieZ ,. geneticiZ . sugerea degetului. !, pag. !22 5 $ 1actorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie +ertical? sunt4 A. caria dentar? frontal?Z 5. cicatricile c'eloideZ *. afecAiuni reumatice ale A&.Z ,. sugerea degetuluiZ 5*
152

. genetici. !, pag. !25-!26 ( 1actorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie +ertical? sunt4 A. incongruenAa dento-al+eolar? secundar?Z 5. cicatricile c'eloideZ *. sindromul &urnerZ ,. condrodistrofiileZ . incongruenAa dento-al+eolar? primar?. !, pag. !25-!26 A5 % 1actorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie +ertical? sunt4 A. incongruenAa dento-al+eolar? secundar?Z 5. cicatricile c'eloideZ *. afecAiuni reumatice ale A&.Z ,. deglutiAia infantil?Z

. ra'itismul. !, pag. !25-!26 A5* 1" 0indromul de ocluzie desc'is? se caracterizeaz? frec+ent prin tulbur?ri4 A. masticatoriiZ 5. fizionomiceZ *. articulareZ ,. respiratoriiZ . fonatorii. !, pag. !31-!32 A5* 11 0indromul de ocluzie desc'is? se caracterizeaz? frec+ent prin tulbur?ri4 A. masticatoriiZ 5. parodontaleZ *. articulareZ ,. respiratoriiZ . fonatorii. !, pag. !31-!32 A5* 12 0indromul de ocluzie desc'is? se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. 'iperplazii dentareZ 5. incisi+i >utc'insonZ *. molari .oserZ ,. incisi+i naniciZ . 'ipoplazii dentare. !, pag. !33 5* 13 0indromul de ocluzie desc'is? se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. dinAi barocZ 5. incisi+i >utc'insonZ *. molari .oserZ ,. dinAi naniciZ . 'ipergenezii. !, pag. !33 5* 1! 0indromul de ocluzie desc'is? se caracterizeaz? frec+ent prin spasticitatea muBc'iului4 A. pterigoidian lateralZ 5. pterigoidian internZ *. orbicularis orisZ ,. pterigoidian externZ A,
153

. pterigoidian median. !, pag. !33 15 0indromul de ocluzie desc'is? se caracterizeaz? frec+ent prin afectarea muBc'iului4 A. pterigoidian lateralZ 5. pterigoidian internZ *. orbicularis orisZ ,. limbiiZ . temporal. !, pag. !33 A, 16 0indromul de ocluzie desc'is? se caracterizeaz? frec+ent prin afectarea muBc'iului4 A. mentonierZ 5. pterigoidian internZ *. orbicularis orisZ ,. limbiiZ . temporal. !, pag. !33 A, 1$ 0indromul de ocluzie desc'is? se caracterizeaz? frec+ent prin afectarea muBc'iului4 A. mentonierZ 5. pterigoidian internZ *. p?trat al buzei inferioareZ ,. limbiiZ . temporal. !, pag. !33-!3! A*, 1( 0indromul de ocluzie desc'is? se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. afectarea A&.Z 5. cracmenteZ *. crepitaAiiZ ,. buz? inferioar? @nfundat?Z . afectarea cartilaHelor de creBtere. !, pag. !3! A5* 1% 0indromul de ocluzie desc'is? se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ra'itismZ 5. faA? scurt?Z *. fant? labial? desc'is?Z ,. faA? alungit?Z . fant? labial? ferm?. !, pag. !3!

A*, 2" 0indromul de ocluzie desc'is? se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ra'itismZ 5. faA? scurt?Z *. Bant labio-mentonier accentuatZ ,. faA? alungit?Z . Bant labio-mentonier Bters. !, pag. !3! A, 21 0indromul de ocluzie desc'is? se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. tip 'iperleptoprosopZ 5. treapt? labial? in+ersat?Z A,
154

*. profil conca+Z ,. Bant labio-mentonier BtersZ . aspect de l?Aire a feAei. !, pag. !3! 22 0indromul de ocluzie desc'is? se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ung'i -05a micBoratZ 5. ung'i 0-5 m?ritZ *. ung'i -05a m?ritZ ,. ung'i <o m?ritZ . ung'i &9eed micBorat. !, pag. !36 A, 23 0indromul de ocluzie desc'is? se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ung'i -05a micBoratZ 5. ung'i -05a m?ritZ *. distanA? 0-- m?rit?Z ,. distanA? 0-5a micBorat?Z . distanA? 0-- micBorat?. !, pag. !36 A 2! 0indromul de ocluzie desc'is? se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ung'i -05a micBoratZ 5. ung'i -05a normalZ *. distanA? 0-- micBorat?Z ,. distanA? 0-5a micBorat?Z . distanA? 0-- m?rit?. !, pag. !36 A*

25 0indromul de ocluzie desc'is? se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ung'i &9eed m?ritZ 5. ung'i 0-5 m?ritZ *. ung'i 0-A micBoratZ ,. distanA? ---sa m?rit?Z . ung'i 0-A normal. !, pag. !36-!3$ A, 26 0indromul de ocluzie desc'is? se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ung'i -05a micBoratZ 5. ung'i 0-A m?ritZ *. ung'i &9eed m?ritZ ,. ung'i 0-5 m?ritZ . ung'i <o m?rit. !, pag. !36-!3$ A* 2$ 0indromul de ocluzie desc'is? se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ung'i -05a micBoratZ 5. distanA? 0-- micBorat?Z *. ung'i &9eed m?ritZ ,. distanA? 0-5a micBorat?Z . ung'i -05a m?rit. !, pag. !36-!3$ A5* 2( 0indromul de ocluzie desc'is? se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. ung'i -05a m?ritZ 5. ung'i 0-A m?ritZ *. ung'i 0-5 m?ritZ ,
155

,. ung'i &9eed m?ritZ . ung'i <o m?rit. !, pag. !36-!3$ 2% 0indromul de ocluzie desc'is? se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. distanAa <o-Odl micBorat?Z 5. distanA? 0-- micBorat?Z *. ung'i Odl micBoratZ ,. ung'i <o micBoratZ . distanA? ---sa m?rit?. !, pag. !36-!3( 5 3"

0indromul de ocluzie desc'is? se caracterizeaz? frec+ent prin4 A. distanAa <o-Odl normal?Z 5. distanA? 0-- micBorat?Z *. ung'i Odl micBoratZ ,. distanA? ---sa m?rit?Z . ung'i <o micBorat. !, pag. !36-!3( A5,
156

2&. ANODON,IA 1 AnodonAia se caracterizeaz? prin4 A. in+ersarea locului a doi dinAi +eciniZ 5. spaAiul @ntre incisi+ii centraliZ *. existenAa unuia sau mai multor dinAi @n plus faA? de formula dentar?Z ,. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentarZ . r?mDnerea @n interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. 5, pag. 15 , 2 AnodonAia utilizeaz? Bi denumirea de4 A. agenezieZ 5. poligenezieZ *. adenAieZ ,. oligodonAieZ . pleodonAie. 5, pag. 15 A*, 3 AnodonAia utilizeaz? Bi denumirea de4 A. 'iperdonAieZ 5. pleiodonAieZ *. 'ipodonAieZ ,. aplazieZ . oligodonAie. 5, pag. 15 *, ! AnodonAia utilizeaz? Bi denumirea de4 A. agenezieZ 5. ateleodonAieZ *. atelectodonAieZ ,. poliodonAieZ . poligenezie. 5, pag. 15 A* 5

AnodonAia utilizeaz? Bi denumirea de4 A. aplazieZ 5. ateleodonAieZ *. oligodonAieZ ,. poliodonAieZ . atelectodonAie. 5, pag. 15 A* 6 AnodonAia utilizeaz? Bi denumirea de4 A. atelectodonAieZ 5. agenezieZ *. 'iperodontogenieZ ,. oligodonAieZ . ateleodonAie. 5, pag. 15 A5, $ ,inAii 'ipodontici sunt denumiAi Bi4 A. supranumerariZ 5. meziodensZ
157

*. dens in denteZ ,. anastroficiZ . subnumerari. 5, pag. 15 ( *onceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt4 A. teoria mugurilor adamantini multipliZ 5. teoria metabolic?Z *. teoria reducAiei terminaleZ ,. teoria ata+ic?Z . teoria proterogenetic?. 5, pag. 1%-23 * % *onceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt4 A. teoria celei de-a treia dentiAiiZ 5. teoria ereditar?Z *. teoria reducAiei terminaleZ ,. teoria metabolic?Z . teoria e+agin?rii epiteliului adamantin. 5, pag. 1%-23 5* 1" *onceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt4

A. teoria mugurilor adamantini multipliZ 5. teoria proterogenetic?Z *. teoria reducAiei terminaleZ ,. teoria 'iperacti+it?Aii lamei dentareZ . teoria di+iziunii lamei dentare. 5, pag. 1%-23 5* 11 ,intele cel mai frec+ent interesat @n fenomenul ageneziei este4 A. incisi+ulZ 5. caninulZ *. premolarulZ ,. molarulZ . supranumerarul. 5, pag. 2! A*, 12 ,intele cel mai frec+ent interesat @n fenomenul ageneziei este4 A. premolarul prim superiorZ 5. premolarul secund superiorZ *. premolarul secund inferiorZ ,. molarul secund inferiorZ . premolarul prim inferior. 5, pag. 2! 5* 13 ,intele cel mai frec+ent interesat @n fenomenul ageneziei este4 A. incisi+ul central superiorZ 5. incisi+ul central inferiorZ *. incisi+ul lateral superiorZ ,. incisi+ul lateral inferiorZ . premolarul secund inferior. 5, pag. 2! 5* 1! ,intele cel mai frec+ent interesat @n fenomenul ageneziei este4 A. molarul de minte superiorZ 5. molarul secund inferiorZ *. molarul de minte inferiorZ A*,
158

,. premolarul secund inferiorZ . molarul prim inferior. 5, pag. 2! 15 ,iagnosticul anodonAiei se pune pe urm?toarele semne4 A. lipsa unui dinte permanent de pe arcad?Z

5. @nc'iderea spaAiului necesar erupAiei dentareZ *. persistenAa unui dinte temporar pe arcad?Z ,. distrugerea germenului dentarZ . bombarea osoas? +estibular? sau oral?. 5, pag. 2! A*, 16 AnodonAia incisi+ului lateral superior permanent se caracterizeaz? prin4 A. persistenAa incisi+ului lateral superior temporarZ 5. reincluzia incisi+ului lateral superior temporarZ *. reducerea spaAiului incisi+ului lateral superiorZ ,. @nc'iderea spaAiului incisi+ului lateral superiorZ . f?r? persistenAa incisi+ului lateral superior temporar. 5, pag. 25-26 A*, 1$ AnodonAia incisi+ului central inferior permanent se caracterizeaz? prin4 A. persistenAa incisi+ului central inferior temporarZ 5. reincluzia incisi+ului central inferior temporarZ *. reducerea spaAiului incisi+ului central inferiorZ ,. @nc'iderea spaAiului incisi+ului central inferiorZ . f?r? persistenAa incisi+ului central inferior temporar. 5, pag. 2$ A*, 1( &ulbur?rile funcAionale ale anodonAiei incisi+ilor centrali inferiori sunt4 A. fizionomiceZ 5. de deglutiAieZ *. de fonaAieZ ,. ocluzaleZ . odontale. 5, pag. 2$ A*, 1% AnodonAia premolarului secund se caracterizeaz? prin4 A. persistenAa molarului secund temporarZ 5. reincluzia molarului secund temporarZ *. reducerea spaAiului premolarului secundZ ,. @nc'iderea spaAiului premolarului secundZ . f?r? persistenAa molarului secund temporar. 5, pag. 2$-2( A5* 2" &ulbur?rile funcAionale ale anodonAiei premolarului secund sunt4 A. fizionomiceZ 5. de deglutiAieZ

*. de fonaAieZ ,. ocluzaleZ . odontale. 5, pag. 2% , 21 AnodonAia total? sau subtotal? se caracterizeaz? prin4 A. etaH inferior al feAei micBoratZ 5. profil con+exZ *. buza inferioar? r?sfrDnt?Z ,. profil conca+Z A*,
159

. BanA labio-mentonier accentuat. 5, pag. 31 22 AnodonAia subtotal? se caracterizeaz? prin dinAi4 A. aBezaAi simetricZ 5. cu r?d?cini curbeZ *. reduBi de +olumZ ,. atipiciZ . cu r?d?cini scurte. 5, pag. 31 A*, 23 &ulbur?rile funcAionale ale anodonAiei totale sunt4 A. fizionomiceZ 5. respiratoriiZ *. de fonaAieZ ,. ocluzaleZ . masticatorii. 5, pag. 31 A* 2! ,ecizia terapeutic? a anodonAiei se face @n funcAie de4 A. +Drsta pacientuluiZ 5. starea dinAilor temporariZ *. starea dinAilor permanenAiZ ,. tulbur?rile ocluzaleZ . localizarea anomaliei. 5, pag. 3! A5 25 ,ecizia terapeutic? a anodonAiei se face @n funcAie de4 A. +Drsta pacientuluiZ 5. starea dinAilor temporariZ *. starea dinAilor permanenAiZ

,. momentul depist?riiZ . localizarea anomaliei. 5, pag. 3! A5, 26 *onduita terapeutic? @n anodonAia premolarului secund este urm?toarea4 A. p?stratea dintelui temporarZ 5. extracAia dintelui temporarZ *. rezol+area prin miHloace proteticeZ ,. migrarea diriHat? mezial? a celorlalAi dinAiZ . menAinerea spaAiului. 5, pag. 3!-35 A* 2$ *onduita terapeutic? @n anodonAia dinAilor frontali este urm?toarea4 A. p?stratea dintelui temporarZ 5. extracAia dintelui temporarZ *. rezol+area prin miHloace proteticeZ ,.migrarea diriHat? mezial? a celorlalAi dinAiZ . menAinerea spaAiului. 5, pag. 35 5, 2( 2biecti+ele protez?rii @n anodonAia total? sunt4 A. stimularea dez+olt?rii osoaseZ 5. extracAia dinAilor temporariZ *. obAinerea eficienAei masticatoriiZ ,. migrarea diriHat? mezial? a celorlalAi dinAiZ . obAinerea dimensiunii +erticale a etaHului inferior al feAei. A*
160

5, pag. 3( 2% ,ecizia terapeutic? a anodonAiei nu se face @n funcAie de4 A. +Drsta pacientuluiZ 5. starea dinAilor temporariZ *. starea dinAilor permanenAiZ ,. tulbur?rile ocluzaleZ . localizarea anomaliei. 5, pag. 3! 5, 3" 2biecti+ele protez?rii @n anodonAia total? nu sunt4 A. stimularea dez+olt?rii osoaseZ 5. extracAia dinAilor temporariZ *. obAinerea eficienAei masticatoriiZ ,. migrarea diriHat? mezial? a celorlalAi dinAiZ

. obAinerea dimensiunii +erticale a etaHului inferior al feAei. 5, pag. 3( 5,

161

2). DIN,II SUPRANUMERARI 1 ,inAii supranumerari se caracterizeaz? prin4 A. in+ersarea locului a doi dinAi +eciniZ 5. spaAiul @ntre incisi+ii centrali permanenAiZ *. existenAa unuia sau mai multor dinAi @n plus faA? de formula dentar?Z ,. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentarZ . r?mDnerea @n interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. 5, pag. !" * 2 ,inAii supranumerari mai sunt denumiAi Bi4 A. oligodonAieZ 5. pleiodonAieZ *. 'ipodonAieZ ,. dinAi suplimentariZ . 'iperdonAie. 5, pag. !" 5, 3 ,inAii supranumerari mai sunt denumiAi Bi4 A. poliodonAieZ 5. pleodonAieZ *. agenezieZ ,. oligodonAieZ . poligenezie. 5, pag. !" A5 ! ,inAii supranumerari mai sunt denumiAi Bi4 A. agenezieZ 5. ateleodonAieZ *. atelectodonAieZ ,. poliodonAieZ . poligenezie. 5, pag. !" 5, 5 ,inAii supranumerari mai sunt denumiAi Bi4 A. poligenezieZ 5. agenezieZ *. 'iperodontogenieZ ,. oligodonAieZ

. ateleodonAie. 5, pag. !" A* 6 ,inAii supranumerari sunt denumiAi dup? poziAia lor4 A. 'ipertroficiZ 5. meziodensZ *. paramolariZ ,. distroficiZ . sixtum. 5, pag. !" 5* $ ,inAii supranumerari sunt denumiAi dup? poziAia lor4 A. .oserZ 5. *arabelliZ *. 5olMZ ,
162

,. dens in denteZ . anastrofici. 5, pag. !" ( ,inAii supranumerari sunt denumiAi dup? poziAia lor4 A. 'ipertroficiZ 5. meziodensZ *. 5olMZ ,. sixtumZ . distomolari. 5, pag. !" 5 % ,inAii supranumerari sunt denumiAi dup? poziAia lor4 A. *arabelliZ 5. distroficiZ *. paramolariZ ,. distomolariZ . anastrofici. 5, pag. !" *, 1" ,inAii supranumerari sunt denumiAi dup? poziAia lor4 A. anastroficiZ 5. distroficiZ *. 'ipertroficiZ ,. dens in denteZ . paramolari.

5, pag. !" A, 11 ,inAii supranumerari sunt denumiAi dup? poziAia lor4 A. dens in denteZ 5. distroficiZ *. *arabelliZ ,. anastroficiZ . 5olM. 5, pag. !" A, 12 *onceptele etiopatogenice ale dinAilor supranumerari sunt4 A. teoria ontogenetic?Z 5. teoria ereditar?Z *. teoria reducAiei terminaleZ ,. teoria ata+ic?Z . teoria proterogenetic?. 5, pag. !2, !$ 5, 13 *onceptele etiopatogenice ale dinAilor supranumerari sunt4 A. teoria celei de-a treia dentiAiiZ 5. teoria ereditar?Z *. teoria reducAiei terminaleZ ,. teoria metabolic?Z . teoria proterogenetic?. 5, pag. !3, !$ A5 1! *onceptele etiopatogenice ale dinAilor supranumerari sunt4 A. teoria filogenetic? a dinAilor terminali din serieZ 5. teoria mugurilor adamantini multipliZ *. teoria ontogenetic?Z ,. teoria e+agin?rii epiteliului adamantinZ 5,
163

. teoria reducAiei terminale. 5, pag. !!, !6 15 *onceptele etiopatogenice ale dinAilor supranumerari sunt4 A. teoria mugurilor adamantini multipliZ 5. teoria filogenetic? a dinAilor terminali din serieZ *. teoria reducAiei terminaleZ ,. teoria 'iperacti+it?Aii lamei dentareZ . teoria di+iziunii lamei dentare. 5, pag. !!, !5

A, 16 *onceptele etiopatogenice ale dinAilor supranumerari sunt4 A. teoria di+iziunii lamei dentareZ 5. teoria mugurilor adamantini multipliZ *. teoria filogenetic? a dinAilor terminali din serieZ ,. teoria factorilor funcAionaliZ . teoria di+iziunii mugurilor dentari. 5, pag. !!, !6 5 1$ *onceptele etiopatogenice ale dinAilor supranumerari sunt4 A. teoria filogenetic? a dinAilor terminali din serieZ 5. teoria factorilor necunoscuAiZ *. teoria prolifer?rii resturilor epiteliale paradentareZ ,. teoria di+iziunii mugurilor dentariZ . teoria di+iziunii lamei dentare. 5, pag. !6, !$ *, 1( #rincipalele caracteristici ale mesiodens-ului sunt4 A. apare pe mandibul?Z 5. erupe pe arcad?Z *. erupe la distanA? de arcad?Z ,. r?mDne inclusZ . apare pe maxilar. 5, pag. 51 5, 1% .esiodens-ul este de obicei4 A. unicuspidatZ 5. uniradicularZ *. bicuspidatZ ,. biradicularZ . conic. 5, pag. 51 A5 2" .esiodens-ul poate fi4 A. unicZ 5. dubluZ *. bicuspidatZ ,. biradicularZ . conic. 5, pag. 51 A5

21 .esiodens-ul produce4 A. incluzia caninului superior pemanentZ 5. malpoziAii ale incisi+ilor centrali superiori temporariZ *. incluzia incisi+ilor centrali superiori pemanenAiZ ,. malpoziAii ale incisi+ilor centrali superiori pemanenAiZ . incluzia incisi+ilor centrali superiori temporari. *,
164

5, pag. 51 22 .esiodens-ul nu produce4 A. incluzia caninului superior pemanentZ 5. malpoziAii ale incisi+ilor centrali superiori temporariZ *. incluzia incisi+ilor centrali superiori pemanenAiZ ,. malpoziAii ale incisi+ilor centrali superiori pemanenAiZ . incluzia incisi+ilor centrali superiori temporari. 5, pag. 51 A5 23 1ormaAiunea supranumerar? dez+oltat? @n interiorul altui dinte se numeBte4 A. dens in+aginatusZ 5. meziodensZ *. dentoid in denteZ ,. dens in denteZ . sixtum. 5, pag. 56 A*, 2! 1ormaAiunea supranumerar? dez+oltat? @n interiorul altui dinte se numeBte4 A. sixtumZ 5. meziodensZ *. peridensZ ,. dentoid in denteZ . dens in dente. 5, pag. 56 , 25 1ormaAiunea supranumerar? dez+oltat? @n interiorul altui dinte se numeBte4 A. mastra per e+cessumZ 5. meziodensZ *. paramolarZ ,. dens in denteZ . sixtum. 5, pag. 56 A, 26

1ormaAiunea supranumerar? dez+oltat? @n interiorul altui dinte se numeBte4 A. sixtumZ 5. meziodensZ *. peridensZ ,. dentoid in denteZ . tectodont. 5, pag. 56 , 2$ ,inAii supranumerari produc4 A. tulbur?ri de deglutiAieZ 5. @ng'esuiri dentareZ *. tulbur?ri de ocluzieZ ,. tulbur?ri fizionomiceZ . tulbur?ri de respiraAie. 5, pag. 65 5*, 2( ,inAii supranumerari produc4 A. spaAieri dentareZ 5. @ng'esuiri dentareZ *. tulbur?ri de respiraAieZ ,. tulbur?ri ocluzo-articulareZ . tulbur?ri de deglutiAie. 5, pag. 65 5,
165

2% ,inAii supranumerari produc4 A. tulbur?ri de deglutiAieZ 5. tulbur?ri de respiraAieZ *. tulbur?ri de ocluzieZ ,. tulbur?ri fizionomiceZ . resorbAii radiculare. 5, pag. 65 *, 3" xtracAia dinAilor supranumerari este contraindicat? @n4 A. macrodonAieZ 5. pleiodonAieZ *. microdonAieZ ,. oligodonAieZ . ateleodonAie. 5, pag. 65 *
166

2'. INCLUZIA DENTAR

1 )ncluzia dentar? se caracterizeaz? prin4 A. in+ersarea locului a doi dinAi +eciniZ 5. spaAiul @ntre incisi+ii centraliZ *. re@ntoarcerea @n profunzimea osului a unui dinte eruptZ ,. erupAia unui dinte pe linia arcadei dentareZ . r?mDnerea @n interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. 5, pag. $3 2 )ncluzia dentar? este o anomalie dentar? de4 A. num?rZ 5. +olumZ *. sediuZ ,. poziAieZ . erupAie. 5, pag. $3 3 )ncluzia dentar? mai este denumit? Bi4 A. reincluzie dentar?Z 5. anc'iloz? dentar?Z *. retenAie primar?Z ,. anc'iloglosieZ . retenAie secundar?. 5, pag. $! * ! )ncluzia dentar? mai este denumit? Bi4 A. scufundare dentar?Z 5. retenAie total?Z *. retenAie primar?Z ,. anc'iloglosieZ . retenAie secundar?. 5, pag. $! 5* 5 )ncluzia dentar? mai este denumit? Bi4 A. reincluzie dentar?Z 5. retenAie total?Z *. retenAie primar?Z ,. retenAie parAial?Z . retenAie secundar?. 5, pag. $! 5* 6

=n dinte inclus este denumit Bi4 A. dinte retenAionatZ 5. dinte incla+atZ *. dinte @ncleBtatZ ,. dinte @nclinatZ . dinte geminat. 5, pag. $! A $ )ncluzia dentar? se @ntDlneBte frec+ent la4 A. dentiAia mixt?Z 5. dentaAia temporar?Z *. dinAii supranumerariZ ,. dentaAia permanent?Z . edentaAie. 5*,
167

5, pag. $! ( ,intele cel mai frec+ent interesat @n fenomenul incluziei dentare este4 A. incisi+ulZ 5. caninulZ *. premolarulZ ,. molarulZ . supranumerarul. 5, pag. $! 5 % ,intele cel mai frec+ent interesat @n fenomenul incluziei dentare este4 A. caninul superiorZ 5. caninul inferiorZ *. premolarul superiorZ ,. molarul inferiorZ . molarul superior. 5, pag. $! A 1" ,intele interesat frec+ent @n fenomenul incluziei dentare este4 A. premolarul prim superiorZ 5. premolarul secund superiorZ *. premolarul secund inferiorZ ,. molarul secund inferiorZ . premolarul prim inferior. 5, pag. $! * 11 ,intele interesat frec+ent @n fenomenul incluziei dentare este4

A. incisi+ul central superiorZ 5. incisi+ul central inferiorZ *. incisi+ul lateral superiorZ ,. incisi+ul lateral inferiorZ . supranumerarul. 5, pag. $! A 12 ,intele interesat @n fenomenul incluziei dentare este4 A. caninul superior temporarZ 5. molarul secund inferior temporarZ *. caninul inferior temporarZ ,. molarul secund superior temporarZ . molarul prim inferior temporar. 5, pag. $! 5 13 )ncluzia dentar? face parte din grupa anomaliilor4 A. dentare izolateZ 5. asociateZ *. de grupZ ,. de ocluzieZ . monocauzale. 5, pag. $5 A 1! 1actorii incriminaAi @n producerea incluziei dentare sunt4 A. absenAa spaAiului necesar erupAiei dentareZ 5. @nc'iderea spaAiului necesar erupAiei dentareZ *. micBorarea spaAiului necesar erupAiei dentareZ ,. m?rirea spaAiului necesar erupAiei dentareZ . reducerea spaAiului necesar erupAiei dentare. 5, pag. $5 A5*
168

15 1actorii incriminaAi @n producerea incluziei dentare sunt4 A. macrodonAiaZ 5. compresiunea de maxilarZ *. spaAierea dentar?Z ,. ocluzia distalizat?Z . reincluzia molarului prim permanent. 5, pag. $6 A5 16 ,ez+oltarea insuficient? a maxilarului este o cauz? a incluziei dentare la ni+elul4 A. incisi+ului central superiorZ

5. caninului superiorZ *. premolarului prim inferiorZ ,. molarului de minteZ . premolarului secund inferior. 5, pag. $6-$$ 5, 1$ 1actorii incriminaAi @n producerea incluziei dentare sunt4 A. macrodonAiaZ 5. proal+eolia maxilar?Z *. meziopoziAia generalizat?Z ,. dez+oltarea insuficient? a maxilaruluiZ . sec+enAa de erupAie fa+orabil?. 5, pag. $$ A*, 1( .eziopoziAia generalizat? este o cauz? a incluziei dentare la ni+elul4 A. incisi+ului central superiorZ 5. caninului superiorZ *. caninului inferiorZ ,. molarului de minteZ . premolarului secund inferior. 5, pag. $$ 5 1% 1actorii incriminaAi @n producerea incluziei dentare sunt4 A. microdonAiaZ 5. 'iperexcitabilitatea muscular?Z *. reincluzia molarului prim permanentZ ,. m?rirea spaAiului necesar erupAiei dentareZ . reducerea filogenetic? a aparatului dento-maxilar. 5, pag. $$ 2" /educerea filogenetic? a aparatului dento-maxilar este o cauz? a incluziei dentare la ni+elul4 A. incisi+ului central superiorZ 5. caninului superiorZ *. premolarului prim inferiorZ ,. molarului de minteZ . premolarului secund inferior. 5, pag. $$ , 21 1actorii incriminaAi @n producerea incluziei dentare sunt4 A. poziAia mezial? de formare a germenului dentarZ 5. persistenAa dintelui temporar pe arcad?Z

*. c'istul folicularZ ,. erupAia unui dinte supranumerarZ . fibromucoasa dens? Bi dur?. 5*,
169

5, pag. $$-$( 22 1actorii incriminaAi @n producerea incluziei dentare sunt4 A. formarea foarte @nalt? a germenului dentarZ 5. configuraAia anatomic? fa+orabil?Z *. transpoziAia dentar?Z ,. angulaAia corono-radicular?Z . curbura accentuat? a r?d?cinii. 5, pag. $% A, 23 )ncluzia dentar? @mbrac? urm?toarele formele clinice4 A. incluzia total?Z 5. incluzia complet?Z *. incluzia parAial?Z ,. incluzia incomplet?Z . incluzia @nalt?. 5, pag. (" A5*, 2! &ratamentului conser+ator este fa+orabil @n incluzia dentar?4 A. +ertical?Z 5. orizontal?Z *. @n retro+ersieZ ,. 'eterotopic?Z . subtotal?. 5, pag. (3 A 25 ,iagnosticul poziti+ al incluziei dentare se pune pe urm?toarele semne4 A. lipsa unui dinte permanent de pe arcad?Z 5. @nc'iderea spaAiului necesar erupAiei dentareZ *. persistenAa unui dinte temporar pe arcad?Z ,. distrugerea germenului dentar prin infecAii localizateZ . bombarea osoas? +estibular? sau oral?. 5, pag. (! A5* 26 2biecti+ele tratamentului ortodontic al incluziei dentare +or +iza4 A. @nc'iderea spaAiului necesar e+oluAiei dentareZ 5. extracAia unui dinte permanent +ecin compromisZ *. extracAia dintelui temporar persistent pe arcad?Z

,. desc'iderea spaAiului necesar e+oluAiei dentareZ . bombarea osoas? +estibular? sau oral?. 5, pag. %"-%1 5*, 2$ 2biecti+ele tratamentului ortodontic al incluziei dentare +or +iza4 A. @nc'iderea spaAiului necesar e+oluAiei dentareZ 5. extracAia unui dinte permanent +ecin compromisZ *. extracAia dintelui temporar persistent pe arcad?Z ,. desc'iderea spaAiului necesar e+oluAiei dentareZ . descoperirea c'irurgical? a dintelui inclus. 5, pag. %"-%1 5*, 2( 2biecti+ele tratamentului ortodontic al incluziei dentare +or +iza4 A. @nc'iderea spaAiului necesar e+oluAiei dentareZ 5. extracAia unui dinte permanent +ecin compromisZ *. extracAia dintelui temporar persistent pe arcad?Z ,. desc'iderea spaAiului necesar e+oluAiei dentareZ . extracAia dintelui supranumerar erupt. 5, pag. %"-%1 5*,
170

2% Ancorarea unui dinte inclus descoperit c'irurgical se face4 A. periotisularZ 5. peritisularZ *. intratisularZ ,. extratisularZ . transtisular. 5, pag. %2 5* 3" Ancorarea unui dinte inclus descoperit c'irurgical se face prin4 A. ligatur? metalic? pe coroan?Z 5. butonul colat pe coroan?Z *. bracMet-ul colat pe coroan?Z ,. ligatur? elastic? pe coroan?Z . nu se ancoreaz?. 5, pag. %2-%3 5*
171

$0. REINCLUZIA DENTAR

1 /eincluzia dentar? se caracterizeaz? prin4 A. in+ersarea locului a doi dinAi +eciniZ 5. spaAiul @ntre incisi+ii centraliZ

*. re@ntoarcerea @n profunzimea osului a unui dinte eruptZ ,. erupAia unui dinte pe linia arcadei dentareZ . r?mDnerea @n interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. 5, pag. 1"$ * 2 /eincluzia dentar? este o anomalie dentar? de4 A. num?rZ 5. +olumZ *. sediuZ ,. poziAieZ . erupAie. 5, pag. 1"$ 3 /eincluzia dentar? face parte din grupa anomaliilor4 A. dentare izolateZ 5. asociateZ *. de grupZ ,. de ocluzieZ . monocauzale. 5, pag. 1"$ A ! /eincluzia dentar? mai este denumit? Bi4 A. incluzie dentar?Z 5. anc'iloz? dentar?Z *. retenAie dentar? primar?Z ,. anc'iloglosieZ . retenAie dentar? secundar?. 5, pag. 1"$ 5 5 /eincluzia dentar? mai este denumit? Bi4 A. scufundare dentar?Z 5. anc'iloz? dentar?Z *. retenAie dentar? primar?Z ,. anc'iloglosieZ . retenAie dentar? secundar?. 5, pag. 1"$ A5 6 =n dinte reinclus este denumit Bi4 A. dinte anastomorfZ 5. dinte incla+atZ *. dinte @ncleBtatZ

,. dinte @nclinatZ . dinte geminat. 5, pag. 1"$ 5* $ /eincluzia unui dinte poate fi4 A. primar?Z 5. total?Z *. secundar?Z ,. parAial?Z 5,
172

. incomplet?. 5, pag. 1"$ ( /eincluzia dentar? se @ntDlneBte predominant @n4 A. dentiAia mixt?Z 5. dentaAia temporar?Z *. dentaAia decidual?Z ,. dentaAia permanent?Z . edentaAie. 5, pag. 1"(-1"% 5* % /eincluzia dentar? se depisteaz? predominant @n4 A. dentiAia mixt?Z 5. dentaAia temporar?Z *. dentaAia decidual?Z ,. dentaAia permanent?Z . edentaAie. 5, pag. 1"(-1"% A 1" ,intele cel mai frec+ent interesat @n fenomenul reincluziei dentare este4 A. incisi+ulZ 5. caninulZ *. premolarulZ ,. molarulZ . supranumerarul. 5, pag. 1"(-1"% , 11 ,intele cel mai frec+ent interesat @n fenomenul reincluziei dentare este4 A. caninul superiorZ 5. caninul inferiorZ *. premolarul superiorZ ,. molarul inferiorZ

. molarul superior. 5, pag. 1"(-1"% , 12 ,intele interesat frec+ent @n fenomenul reincluziei dentare este4 A. molarul prim superior temporarZ 5. molarul secund superior permanentZ *. premolarul secund inferiorZ ,. molarul secund inferior temporarZ . molarul prim superior permanent. 5, pag. 1"(-1"% , 13 ,intele interesat frec+ent @n fenomenul reincluziei dentare este4 A. molarul prim superior temporarZ 5. molarul secund superior permanentZ *. premolarul secund inferiorZ ,. molarul secund inferior temporarZ . molarul prim inferior permanent. 5, pag. 1"(-1"% , 1! ,intele interesat frec+ent @n fenomenul reincluziei dentare este4 A. molarul prim superior temporarZ 5. molarul secund inferior permanentZ *. premolarul secund inferiorZ ,. molarul secund inferior temporarZ . molarul prim inferior permanent. 5,
173

5, pag. 1"(-1"% 15 /eincluzia dentar? @mbrac? urm?toarele formele clinice4 A. total?Z 5. complet?Z *. parAial?Z ,. incomplet?Z . subtotal?. 5, pag. 113 A* 16 /eincluzia parAial? a unui molar se caracterizeaz? prin4 A. coroan? dentar? ine+izibil?Z 5. coroan? dentar? +izibil?Z *. o parte din coroana dentar? +izibil?Z ,. coroan? dentar? @n suprapoziAieZ . coroan? dentar? @n infrapoziAie.

5, pag. 113 * 1$ /eincluzia total? a unui molar se caracterizeaz? prin4 A. coroan? dentar? ine+izibil?Z 5. coroan? dentar? +izibil?Z *. o parte din coroana dentar? +izibil?Z ,. coroan? dentar? @n suprapoziAieZ . coroan? dentar? @n infrapoziAie. 5, pag. 113 A 1( ,iagnosticul diferenAial al reincluziei parAiale se face cu4 A. incluzia dentar?Z 5. anodonAiaZ *. oprirea @n erupAie a unui dinteZ ,. extracAia dentar?Z . intruzia posttraumatic? parAial?. 5, pag. 116-11$ * 1% ,iagnosticul diferenAial al reincluziei parAiale se face cu4 A. incluzia dentar?Z 5. anodonAiaZ *. oprirea @n erupAie a unui dinteZ ,. extracAia dentar?Z . intruzia posttraumatic? total?. 5, pag. 116-11$ * 2" ,iagnosticul diferenAial al reincluziei totale se face cu4 A. incluzia dentar?Z 5. anodonAiaZ *. oprirea @n erupAie a unui dinteZ ,. extracAia dentar?Z . intruzia posttraumatic? parAial?. 5, pag. 116-11$ A5, 21 ,iagnosticul diferenAial al reincluziei totale se face cu4 A. incluzia dentar?Z 5. anodonAiaZ *. oprirea @n erupAie a unui dinteZ ,. extracAia dentar?Z . intruzia posttraumatic? total?. 5, pag. 116-11$

A5,
174

22 *onsecinAele reincluziei dentare sunt4 A. deni+elarea planului de ocluzieZ 5. incluzia succesorului permanentZ *. anodonAia succesorului permanentZ ,. @nclinarea dinAilor +eciniZ . ectopia succesorului permanent. 5, pag. 11$ A5, 23 *onsecinAele reincluziei dentare sunt4 A. deni+elarea planului de ocluzieZ 5. deni+elarea planului maxilarZ *. migrarea dinAilor antagoniBtiZ ,. @nclinarea dinAilor +eciniZ . deni+elarea planului mandibular. 5, pag. 11$ A*, 2! *onsecinAele reincluziei dentare sunt4 A. cariile radiculare ale dinAilor +eciniZ 5. cariile de colet ale dinAilor +eciniZ *. cariile aproximale ale dinAilor +eciniZ ,. cariile ocluzale ale dinAilor antagoniBtiZ . cariile ocluzale ale dinAilor +ecini. 5, pag. 11$ A5 25 *onsecinAele reincluziei dentare sunt4 A. mezializarea dinAilor +eciniZ 5. denudarea dinAilor +eciniZ *. migrarea dinAilor antagoniBtiZ ,. @nclinarea dinAilor +eciniZ . distalizarea dinAilor +ecini. 5, pag. 11$ 5*, 26 *onsecinAele reincluziei dentare sunt4 A. gingi+ita 'ipertrofic? a dinAilor +eciniZ 5. 'iperestezia dinAilor +eciniZ *. 'alistereza dinAilor +eciniZ ,. 'ipersensibilitatea dinAilor +eciniZ . parodontopatia marginal? a dinAilor +ecini. 5, pag. 11$ 5,

2$ 0oluAia terapeutic? a reincluziei dentare este4 A. expectati+aZ 5. extracAia dentar?Z *. implantul proteticZ ,. aparatul ortodonticZ . aparatul protetic. 5, pag. 11( A5 2( 0oluAia terapeutic? a reincluziei dentare este4 A. descoperirea dinteluiZ 5. extracAia dinteluiZ *. reimplantarea dinteluiZ ,. coroan? de @n+eliBZ . luxarea dintelui. 5, pag. 11( 5* 2% 0oluAia terapeutic? a reincluziei dentare depinde de4 5,
175

A. +Drsta pacientuluiZ 5. dintele @n cauz?Z *. felul dentatieiZ ,. consecinAele produseZ . forma clinic?. 5, pag. 11( 3" 0oluAia terapeutic? a reincluziei dentare depinde de dintele @n cauz?4 A. temporarZ 5. lateralZ *. posteriorZ ,. permanentZ . frontal. 5, pag. 11( A5,
176

$1. ECTOPIA DENTAR 1 ctopia dentar? se caracterizeaz? prin4 A. in+ersarea locului a doi dinAi +eciniZ 5. spaAiul @ntre incisi+ii centraliZ *. linia arcadei trece printre doi dinAi +eciniZ ,. erupAia unui dinte @nafara liniei arcadei dentareZ . erupAia unui dinte @n?untrul liniei arcadei dentare. 5, pag. 121

, 2 ctopia dentar? se caracterizeaz? prin4 A. erupAia unui dinte @nafara liniei arcadei dentareZ 5. erupAia unui dinte @n?untrul liniei arcadei dentareZ *. linia arcadei trece printre doi dinAi +eciniZ ,. erupAia unui dinte +estibular faA? de linia arcadei dentareZ . erupAia unui dinte oral faA? de linia arcadei dentare. 5, pag. 121 A5, 3 ctopia dentar? mai utilizeaz? urm?torii temeni4 A. entopieZ 5. pleiodonAieZ *. distopieZ ,. oligodonAieZ . 'ipodonAie. 5, pag. 121 A* ! ,intele cel mai frec+ent interesat @n fenomenul ectopiei dentare este4 A. incisi+ul lateralZ 5. caninulZ *. incisi+ul centralZ ,. molarulZ . supranumerarul. 5, pag. 121 5 5 ,intele cel mai frec+ent interesat @n fenomenul ectopiei dentare este4 A. incisi+ul inferiorZ 5. caninul inferiorZ *. caninul superiorZ ,. molarul superiorZ . incisi+ul superior. 5, pag. 121 * 6 ,inAii interesaAi frec+ent @n fenomenul ectopiei dentare sunt4 A. incisi+iiZ 5. caniniiZ *. premolariiZ ,. molariiZ . supranumerarii. 5, pag. 121 5*

$ ,inAii interesaAi frec+ent @n fenomenul ectopiei dentare sunt4 A. premolarii superioriZ 5. caninii inferioriZ *. caninii superioriZ ,. molarii superioriZ A5*
177

. incisi+ii superiori. 5, pag. 121 ( ,inAii interesaAi frec+ent @n fenomenul ectopiei dentare sunt4 A. molarii superioriZ 5. caninii inferioriZ *. caninii superioriZ ,. premolarii primi superioriZ . premolarii secunzi superiori. 5, pag. 121 5*, % ,inAii interesaAi frec+ent @n fenomenul ectopiei dentare sunt4 A. caninii superioriZ 5. caninii inferioriZ *. molarii inferioriZ ,. premolarii primi inferioriZ . premolarii secunzi inferiori. 5, pag. 121 A5 1" ,inAii interesaAi frec+ent @n fenomenul ectopiei dentare sunt4 A. caninii superioriZ 5. caninii inferioriZ *. molarii inferioriZ ,. premolarii secunzi superioriZ . premolarii primi inferiori. 5, pag. 121 A5, 11 *auzele etiopatogenice ale ectopiei dentare sunt4 A. reducerea spaAiului necesar erupAiei dintelui @n cauz?Z 5. exintenAa spaAiului necesar erupAiei dintelui @n cauz?Z *. exintenAa unui obstacol @n calea erupAiei dintelui @n cauz?Z ,. exintenAa unui tunel liber @n calea erupAiei dintelui @n cauz?Z . diastema interincisi+?. 5, pag. 122 A* 12

2bstacolele @n calea erupAiei dentare care determin? erupAia ectopic? a unui dinte sunt4 A. diastema interincisi+?Z 5. dinAii supranumerariZ *. dinAii temporariZ ,. o fibromucoas? dur?Z . dinAii permanenAi. 5, pag. 122 5, 13 2bstacolele @n calea erupAiei dentare care determin? erupAia ectopic? a unui dinte sunt4 A. diastema interincisi+?Z 5. erupAia unui dinte supranumerarZ *. persistenAa unui dinte temporarZ ,. extracAia precoce a unui dinte permanentZ . incluzia unui dinte supranumerar. 5, pag. 122 5* 1! 2bstacolele @n calea erupAiei dentare care determin? erupAia ectopic? a unui dinte sunt4 A. persistenAa unui dinte temporarZ 5. extracAia unui dinte supranumerarZ A*
178

*. existenAa unui capac osos densZ ,. extracAia precoce a unui dinteZ . incluzia unui dinte supranumerar. 5, pag. 122 15 2bstacolele @n calea erupAiei dentare care determin? erupAia ectopic? a unui dinte sunt4 A. absenAa spaAiului necesar erupAiei Bi alinierii dentareZ 5. prezenAa spaAiului necesar erupAiei Bi alinierii dentareZ *. micBorarea spaAiului necesar erupAiei Bi alinierii dentareZ ,. m?rirea spaAiului necesar erupAiei Bi alinierii dentareZ . reducerea spaAiului necesar erupAiei Bi alinierii dentare. 5, pag. 123 A* 16 2bstacolele @n calea erupAiei dentare care determin? erupAia ectopic? a unui dinte sunt4 A. absenAa spaAiului necesar erupAiei Bi alinierii dentareZ 5. @nc'iderea spaAiului necesar erupAiei Bi alinierii dentareZ *. micBorarea spaAiului necesar erupAiei Bi alinierii dentareZ ,. m?rirea spaAiului necesar erupAiei Bi alinierii dentareZ . reducerea spaAiului necesar erupAiei Bi alinierii dentare. 5, pag. 123 A5* 1$ *auzele reducerii spaAiului pe arcad? Bi a erupAiei ectopice a unui dinte sunt4

A. macrodonAiaZ 5. microdonAiaZ *. meziopoziAia generalizat?Z ,. endoal+eolia mandibular?Z . prodenAia maxilar?. 5, pag. 123 A* 1( *auzele reducerii spaAiului pe arcad? Bi a erupAiei ectopice a unui dinte sunt4 A. retrodenAia maxilar?Z 5. retrognaAia mandibular?Z *. retrodenAia mandibular?Z ,. retrognaAia maxilar?Z . prodenAia maxilar?. 5, pag. 123 A, 1% *auzele reducerii spaAiului pe arcad? Bi a erupAiei ectopice a unui dinte sunt4 A. endoal+eolia mandibular?Z 5. retrognaAia mandibular?Z *. endoal+eolia maxilar?Z ,. retrognaAia maxilar?Z . prodenAia maxilar?. 5, pag. 123 *, 2" *auzele reducerii spaAiului pe arcad? Bi a erupAiei ectopice a unui dinte sunt4 A. retrodenAia maxilar?Z 5. retrognaAia mandibular?Z *. endoal+eolia maxilar?Z ,. prognaAia maxilar?Z A*
179

. endoal+eolia mandibular?. 5, pag. 123 21 ctopia canin? pro+oac? tulbur?ri4 A. fizionomiceZ 5. respiratoriiZ *. ocluzaleZ ,. de deglutiAieZ . fonatorii. 5, pag. 125 A* 22 ctopia canin? pro+oac? tulbur?ri4 A. de abrazie dentar?Z

5. respiratoriiZ *. articulareZ ,. parodontaleZ . masticatorii. 5, pag. 126 A*, 23 2biecti+ele tratamentului pre+enti+ al ectopiei dentare +or +iza4 A. deplasarea dentar?Z 5. @ndep?rtarea obstacolelor din calea erupAiei dentareZ *. tratamentul cariilor dentare din zona de spriHin lateralZ ,. cosmetizarea prin adiAie a caninului permanentZ . aplicarea menAin?torului de spaAiu @n edentaAie. 5, pag. 126 5* 2! 2biecti+ele tratamentului pre+enti+ al ectopiei dentare +or +iza4 A. Blefuiri modelante ale cuspidului caninuluiZ 5. @ndep?rtarea obstacolelor din calea erupAiei dentareZ *. tratamentul cariilor dentare din zona de spriHin lateralZ ,. extracAia diriHat? a dinAilorZ . deplasarea dentar?. 5, pag. 12$ 5*, 25 &ratamentul curati+ al ectopiei dentare depinde de4 A. deplasarea dentar?Z 5. forma clinic? a ectopieiZ *. tratamentul cariilor dentareZ ,. extracAia diriHat? a dinAilorZ . +Drsta pacientului. 5, pag. 12( 5 26 &ratamentul curati+ al ectopiei dentare depinde de4 A. deficitul de spaAiu pe arcada dentar?Z 5. forma clinic? a ectopieiZ *. +Drsta pacientuluiZ ,. extracAia diriHat? a dinAilorZ . tratamentul cariilor dentare. 5, pag. 12( A5* 2$ &ratamentul curati+ al ectopiei dentare depinde de4 A. cauza determinant?Z 5. forma clinic? a ectopieiZ

*. +Drsta pacientuluiZ ,. deficitul de spaAiu pe arcada dentar?Z . tratamentul cariilor dentare. A5*,
180

5, pag. 12( 2( En tratamentul curati+ al ectopiei dentare cu lips? de spaAiu pe arcada dentar? se recurge la4 A. extracAia unui dinte temporarZ 5. tratamentul cariilor dentareZ *. expansiunea trans+ersal?Z ,. extracAia unui dinte permanentZ . expansiunea sagital?. 5, pag. 12% *, 2% En tratamentul curati+ al ectopiei dentare cu lips? de spaAiu pe arcada dentar? se recurge la4 A. extracAia unui dinte temporarZ 5. tratamentul cariilor dentareZ *. expansiunea trans+ersal?Z ,. extracAia unui dinte permanentZ . tratamentul focarului de incongruenA?. 5, pag. 12% *, 3" En tratamentul curati+ al ectopiei palatinale cu lips? de spaAiu pe arcada dentar? se recurge la4 A. extracAia unui dinte temporarZ 5. tratamentul cariilor dentareZ *. obAinerea spaAiului pe arcad?Z ,. @n?lAarea pro+izorie a ocluziei dentareZ . extracAia dintelui ectopic. 5, pag. 131 *,
181

$2. DIASTEMA 1 ,iastema se caracterizeaz? prin4 A. in+ersarea locului a doi dinAi +eciniZ 5. existenAa unui spaAiu @ntre incisi+ii temporariZ *. existenAa unui spaAiu @ntre incisi+iZ ,. tulburare de erupAieZ . existenAa unui spaAiu @ntre incisi+ii centrali permanenAi. 5, pag. 133 2 ,iastema se caracterizeaz? prin4 A. existenAa unui spaAiu @ntre incisi+ii superioriZ

5. existenAa unui spaAiu @ntre incisi+ii centrali permanenAiZ *. existenAa unui spaAiu @ntre incisi+ii centrali permanenAi maxilariZ ,. existenAa unui spaAiu @ntre incisi+ii inferioriZ . existenAa unui spaAiu @ntre incisi+ii centrali temporari. 5, pag. 133 5* 3 ,iastema se caracterizeaz? prin4 A. existenAa unui spaAiu @ntre incisi+ii maxilariZ 5. existenAa unui spaAiu @ntre incisi+ii centrali temporariZ *. existenAa unui spaAiu @ntre incisi+ii centrali permanenAi maxilariZ ,. existenAa unui spaAiu @ntre incisi+ii centrali permanenAi mandibulariZ . existenAa unui spaAiu @ntre incisi+ii centrali permanenAi. 5, pag. 133 *, ! ,iastema se caracterizeaz? prin4 A. existenAa unui spaAiu @ntre incisi+ii centrali permanenAiZ 5. existenAa unui spaAiu @ntre incisi+ii centrali temporariZ *. existenAa unui spaAiu @ntre incisi+ii centrali permanenAi inferioriZ ,. existenAa unui spaAiu @ntre incisi+ii centrali permanenAi superioriZ . existenAa unui spaAiu @ntre incisi+ii superiori. 5, pag. 133 A*, 5 ,iastema este o anomalie de4 A. num?rZ 5. +olumZ *. erupAieZ ,. poziAieZ . structur?. 5, pag. 133 *, 6 ,iastema mai este denumit? Bi4 A. diastem? patologic?Z 5. pleiodonAieZ *. 'ipodonAieZ ,. oligodonAieZ . diastema +era. 5, pag. 133 A $ ,iastema mai este denumit? Bi4 A. diastem? primar?Z 5. diastem? secundar?Z

*. diastem? patologic?Z ,. diastema primatelorZ A*

182

. diastema +era. 5, pag. 133 ( ,iastema mai este denumit? Bi4 A. diastem? patologic?Z 5. diastem? ade+?rat?Z *. diastem? primar?Z ,. diastem? +eraZ . diastem? interincisi+?. 5, pag. 133 A5*, % ,iastema mai este denumit? Bi4 A. diastem? primar?Z 5. diastem? patologic?Z *. diastem? fals?Z ,. diastem? secundar?Z . diastem? interincisi+?. 5, pag. 133 A5 1" ,iastema mai este denumit? Bi4 A. diastem? patologic?Z 5. dens in densisZ *. 'ipodonAieZ ,. strung?reaA?Z . diastema +era. 5, pag. 133 A, 11 ,iastema interincisi+? prezint? urm?toarele formele clinice4 A. diastem? primar?Z 5. diastem? patologic?Z *. diastem? fals?Z ,. diastem? secundar?Z . diastem? terAiar?. 5, pag. 133 A*, 12 ,iastema interincisi+? prezint? urm?toarele formele clinice4 A. diastem? patologic?Z 5. diastem? ade+?rat?Z *. diastem? primar?Z

,. diastem? +eraZ . diastem? secundar?. 5, pag. 133 5* 13 ,iastema interincisi+? prezint? urm?toarele formele clinice4 A. diastem? fals?Z 5. diastem? ade+?rat?Z *. diastem? primar?Z ,. diastem? secundar?Z . diastem? patologic?. 5, pag. 133 A5*, 1! ,iastema interincisi+? primar? este cauzat? de4 A. inserAia Hoas? a frenului buzei inferioareZ 5. nanismul 'ipofizarZ *. displazia ectodermal?Z ,. meziodens eruptZ . inserAia Hoas? a frenului buzei superioare.
183

5, pag. 133 15 ,iastema interincisi+? primar? este cauzat? de4 A. AnodonAia incisi+ului lateralZ 5. dez+oltarea exagerat? a frenului buzei superioareZ *. inserAia Hoas? a frenului buzei inferioareZ ,. meziodens eruptZ . inserAia Hoas? a frenului buzei superioare. 5, pag. 133 5 16 ,iastema interincisi+? ade+?rat? este cauzat? de4 A. inserAia Hoas? a frenului buzei inferioareZ 5. dez+oltarea exagerat? a frenului buzei superioareZ *. inserAia Hoas? a frenului buzei superioareZ ,. dez+oltarea exagerat? a frenului lingualZ . AnodonAia incisi+ului lateral. 5, pag. 133 5* 1$ ,iastema interincisi+? secundar? este cauzat? de4 A. inserAia Hoas? a frenului buzei inferioareZ 5. AnodonAia incisi+ului lateralZ *. AnodonAia dinAilor lateraliZ ,. meziodensZ

. inserAia Hoas? a frenului buzei superioare. 5, pag. 133 5, 1( ,iastema interincisi+? secundar? este cauzat? de4 A. AnodonAia incisi+ului lateralZ 5. dez+oltarea exagerat? a frenului buzei superioareZ *. inserAia Hoas? a frenului buzei inferioareZ ,. meziodensZ . inserAia Hoas? a frenului buzei superioare. 5, pag. 133 A, 1% ,iastema interincisi+? fals? este cauzat? de4 A. inserAia Hoas? a frenului buzei inferioareZ 5. dez+oltarea exagerat? a frenului buzei superioareZ *. inserAia Hoas? a frenului buzei superioareZ ,. dez+oltarea exagerat? a frenului lingualZ . AnodonAia incisi+ului lateral. 5, pag. 133 2" ,iastema interincisi+? primar? nu este cauzat? de4 A. inserAia Hoas? a frenului buzei inferioareZ 5. nanismul 'ipofizarZ *. displazia ectodermal?Z ,. meziodensZ . inserAia Hoas? a frenului buzei superioare. 5, pag. 133 A5*, 21 ,iastema interincisi+? primar? nu este cauzat? de4 A. AnodonAia incisi+ului lateralZ 5. dez+oltarea exagerat? a frenului buzei superioareZ *. inserAia Hoas? a frenului buzei inferioareZ ,. meziodensZ . inserAia Hoas? a frenului buzei superioare. 5, pag. 133 A*,
184

22 ,iastema interincisi+? ade+?rat? nu este cauzat? de4 A. inserAia Hoas? a frenului buzei inferioareZ 5. dez+oltarea exagerat? a frenului buzei superioareZ *. inserAia Hoas? a frenului buzei superioareZ ,. dez+oltarea exagerat? a frenului lingualZ . AnodonAia incisi+ului lateral.

5, pag. 133 A, 23 ,iastema interincisi+? secundar? nu este cauzat? de4 A. inserAia Hoas? a frenului buzei inferioareZ 5. AnodonAia incisi+ului lateralZ *. AnodonAia dinAilor lateraliZ ,. meziodensZ . inserAia Hoas? a frenului buzei superioare. 5, pag. 133 A* 2! ,iastema interincisi+? secundar? nu este cauzat? de4 A. AnodonAia incisi+ului lateralZ 5. dez+oltarea exagerat? a frenului buzei superioareZ *. inserAia Hoas? a frenului buzei inferioareZ ,. meziodensZ . inserAia Hoas? a frenului buzei superioare. 5, pag. 133 5* 25 ,iastema interincisi+? fals? nu este cauzat? de4 A. inserAia Hoas? a frenului buzei inferioareZ 5. dez+oltarea exagerat? a frenului buzei superioareZ *. inserAia Hoas? a frenului buzei superioareZ ,. dez+oltarea exagerat? a frenului lingualZ . AnodonAia incisi+ului lateral. 5, pag. 133 A5*, 26 &ratamentul diastemei interincisi+e se realizeaz? prin4 A. ameloplastie modelant? a incisi+ilorZ 5. te'nici adezi+eZ *. egresieZ ,. strippingZ . deplasare corporeal? a dinAilor. 5, pag. 1!2 2$ &ratamentul diastemei interincisi+e se realizeaz? prin4 A. cosmetizare prin adiAie a incisi+ilorZ 5. coroane de substituAieZ *. deplasare corporeal? a dinAilorZ ,. strippingZ . ameloplastia modelant? a incisi+ilor. 5, pag. 1!2

* 2( #entru @nc'iderea diastemei interincisi+e se aplic? pe incisi+ii centrali4 A. inele metaliceZ 5. inele de cauciucZ *. ligatiri @n ^(^Z ,. tracAiuni elasticeZ . bracMets. 5, pag. 1!2 A,
185

2% &ratamentul diastemei interincisi+e nu se realizeaz? prin4 A. cosmetizarea prin adiAie a incisi+ilorZ 5. coroane de substituAieZ *. deplasarea corporeal? a dinAilorZ ,. strippingZ . ameloplastia modelant? a incisi+ilor. 5, pag. 1!2 A5, 3" #entru @nc'iderea diastemei interincisi+e nu se aplic? pe incisi+ii centrali4 A. inele metaliceZ 5. inele de cauciucZ *. ligaturi @n ^(^Z ,. tracAiuni elasticeZ . bracMets. 5, pag. 1!2 5*
186

$$. TRANSPOZI,IA DENTAR 1 &ranspoziAia dentar? este o anomalie4 A. dento-maxilar?Z 5. dento-al+eolar?Z *. dentar?Z ,. sc'eletal?Z . al+eolar?. 5, pag. 1!% * 2 &ranspoziAia dentar? este o anomalie dentar? de4 A. num?rZ 5. +olumZ *. structur?Z ,. poziAieZ . erupAie.

5, pag. 1!% , 3 &ranspoziAia dentar? presupune in+ersarea locului pe arcad? a doi dinAi4 A. inferioriZ 5. antagoniBtiZ *. supranumerariZ ,. superioriZ . @n+ecinaAi. 5, pag. 1!% ! &ranspoziAia dentar? face parte din grupa anomaliilor4 A. dentare izolateZ 5. asociateZ *. de grupZ ,. de ocluzieZ . dentare de erupAie. 5, pag. 1!% A5 5 &ranspoziAia dentar? se @ntDlneBte @n4 A. dentiAia mixt?Z 5. dentaAia temporar?Z *. dentaAia decidual?Z ,. dentaAia permanent?Z . edentaAie. 5, pag. 1!% , 6 ,intele cel mai frec+ent interesat @n fenomenul transpoziAiei dentare este4 A. incisi+ulZ 5. caninulZ *. premolarulZ ,. molarulZ . supranumerarul. 5, pag. 1!% 5 $ ,intele cel mai frec+ent interesat @n fenomenul transpoziAiei dentare este4 A. incisi+ul inferiorZ 5. caninul inferiorZ *
187

*. caninul superiorZ ,. molarul superiorZ . incisi+ul superior.

5, pag. 1!% ( 1actorii incriminaAi @n producerea transpoziAiei canine sunt4 A. poziAia intramucoas? a germenilor dentariZ 5. pierderea precoce a dinAilor temporariZ *. cronologia dentar?Z ,. pierderea precoce a caninului de lapteZ . poziAia intraosoas? a germenilor dentari. 5, pag. 15" *, % &ranspoziAia dentar? @mbrac? urm?toarele formele clinice4 A. transpoziAie total?Z 5. transpoziAie complet?Z *. transpoziAie parAial?Z ,. transpoziAie incomplet?Z . transpoziAie subtotal?. 5, pag. 151 A5*, 1" &ranspoziAia dentar? @mbrac? urm?toarele formele clinice4 A. transpoziAie complet? sau total?Z 5. transpoziAie complet? sau parAial?Z *. transpoziAie incomplet? sau parAial?Z ,. transpoziAie incomplet? sau total?Z . transpoziAie complet? sau subtotal?. 5, pag. 151 A* 11 &ranspoziAia dentar? complet? presupune in+ersarea4 A. parAial? a doi dinAi +eciniZ 5. limitat? a doi dinAi +eciniZ *. incomplet? a doi dinAi +eciniZ ,. total? a doi dinAi +eciniZ . definiti+? a doi dinAi +ecini. 5, pag. 151 , 12 &ranspoziAia dentar? complet? dintre canin Bi primul premolar produce tulbur?ri4 A. fizionomiceZ 5. respiratoriiZ *. ocluzaleZ ,. de deglutiAieZ . de fonaAie. 5, pag. 151 *

13 En transpoziAia dentar? complet? dintre canin Bi primul premolar pot apare4 A. @ng'esuri dentareZ 5. contacte prematureZ *. ocluzii dualeZ ,. spaAieri dentareZ . ocluzii distalizate. 5, pag. 151 5
188

1! &ranspoziAia dentar? complet? dintre canin Bi incisi+ul lateral produce tulbur?ri4 A. fizionomiceZ 5. respiratoriiZ *. ocluzaleZ ,. auditi+eZ . fonatorii. 5, pag. 152 A 15 &ranspoziAia dentar? incomplet? presupune in+ersarea4 A. parAial? a doi dinAi +eciniZ 5. limitat? a doi dinAi +eciniZ *. complet? a doi dinAi +eciniZ ,. total? a doi dinAi +eciniZ . definiti+? a doi dinAi +ecini. 5, pag. 152 A 16 &ranspoziAia dentar? incomplet? se caracterizeaz? prin prezenAa celor doi dinAi situaAi4 A. unul lDng? altulZ 5. unul @n dreptul celuilaltZ *. unul la distanA? de altulZ ,. unul sub altulZ . unul peste altul. 5, pag. 152 5 1$ &ranspoziAia dentar? incomplet? se caracterizeaz? prin prezenAa celor doi dinAi situaAi4 A. unul lDng? altul Bi linia arcadei trece printre eiZ 5. unul peste altul Bi linia arcadei trece pe sub eiZ *. unul sub altul Bi linia arcadei trece peste eiZ ,. unul @n dreptul celuilalt Bi linia arcadei trece printre eiZ . unul la distanA? de altul Bi linia arcadei trece printre ei. 5, pag. 152 , 1(

&ranspoziAia dentar? incomplet? se caracterizeaz? prin prezenAa celor doi dinAi situaAi4 A. unul lDng? altul Bi linia arcadei trece printre eiZ 5. unul pe linia arcadei Bi cel?lalt situat ectopicZ *. unul sub altul Bi linia arcadei trece peste eiZ ,. unul pe linia arcadei Bi cel?lalt situat entopicZ . unul @n dreptul celuilalt Bi linia arcadei trece printre ei. 5, pag. 152 5, 1% &ranspoziAia dentar? incomplet? se caracterizeaz? prin prezenAa celor doi dinAi situaAi4 A. unul pe linia arcadei Bi cel?lalt situat entopicZ 5. unul pe linia arcadei Bi cel?lalt situat ectopic distalZ *. unul pe linia arcadei Bi cel?lalt situat ectopic oralZ ,. unul pe linia arcadei Bi cel?lalt situat ectopic mezialZ . unul pe linia arcadei Bi cel?lalt situat ectopic +estibular. 5, pag. 152 A* 2" &ranspoziAia dentar? incomplet? se caracterizeaz? prin prezenAa celor doi dinAi situaAi4 A. unul lDng? altul Bi linia arcadei trece printre eiZ *
189

5. unul pe linia arcadei Bi cel?lalt situat ectopic distalZ *. unul pe linia arcadei Bi cel?lalt situat ectopic oralZ ,. unul pe linia arcadei Bi cel?lalt situat ectopic mezialZ . unul pe linia arcadei Bi cel?lalt situat ectopic +estibular. 5, pag. 152 21 &ranspoziAia dentar? incomplet? se caracterizeaz? prin prezenAa celor doi dinAi situaAi4 A. unul lDng? altul Bi linia arcadei trece printre eiZ 5. unul @n dreptul celuilalt Bi linia arcadei trece printre eiZ *. unul pe linia arcadei Bi cel?lalt situat ectopic oralZ ,. unul pe linia arcadei Bi cel?lalt situat ectopic mezialZ . unul pe linia arcadei Bi cel?lalt situat ectopic distal. 5, pag. 152 5* 22 &ranspoziAia dentar? incomplet? se caracterizeaz? prin prezenAa celor doi dinAi situaAi4 A. unul lDng? altul Bi linia arcadei trece printre eiZ 5. unul pe linia arcadei Bi cel?lalt situat ectopic distalZ *. unul pe linia arcadei Bi cel?lalt situat ectopic oralZ ,. unul pe linia arcadei Bi cel?lalt situat ectopic mezialZ . unul sub altul Bi linia arcadei trece peste ei. 5, pag. 152 * 23

2biecti+ele terapeutice ale transpoziAiei dentare complete dintre canin Bi incisi+ul lateral +or +iza4 A. deplasarea dentar?Z 5. ameloplastia modelant? a caninuluiZ *. cosmetizarea prin adiAie a caninuluiZ ,. cosmetizarea prin adiAie a incisi+ului lateralZ . transformarea @n transpoziAie incomplet?. 5, pag. 153 5*, 2! 2biecti+ele terapeutice ale transpoziAiei dentare complete dintre canin Bi incisi+ul lateral +or +iza4 A. cosmetizarea prin adiAie a incisi+ului lateralZ 5. Blefuirile modelante ale cuspidului caninuluiZ *. cosmetizarea prin adiAie a caninuluiZ ,. deplasarea dentar?Z . ameloplastia modelant? a caninului. 5, pag. 153 A5* 25 2biecti+ele terapeutice ale transpoziAiei dentare complete dintre canin Bi primul premolar +or +iza4 A. deplasarea dentar?Z 5. Blefuirile modelante ale cuspidului caninuluiZ *. cosmetizarea prin adiAie a caninuluiZ ,. Blefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolaruluiZ . ameloplastia modelant? a caninului. 5, pag. 153 , 26 2biecti+ele terapeutice ale transpoziAiei dentare complete dintre canin Bi primul premolar +or +iza4 A. Blefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolaruluiZ 5. Blefuirile modelante ale cuspidului caninuluiZ *. cosmetizarea prin adiAie a caninuluiZ A
190

,. transformarea @n transpoziAie incomplet?Z . ameloplastia modelant? a caninului. 5, pag. 153 2$ 2biecti+ele terapeutice ale transpoziAiei dentare incomplete dintre canin Bi incisi+ul lateral +or +iza4 A. cosmetizarea prin adiAie a incisi+ului lateralZ 5. Blefuirile modelante ale cuspidului caninuluiZ *. cosmetizarea prin adiAie a caninuluiZ ,. deplasarea dentar?Z

. ameloplastia modelant? a caninului. 5, pag. 15! , 2( 2biecti+ele terapeutice ale transpoziAiei dentare incomplete dintre canin Bi incisi+ul lateral +or +iza4 A. cosmetizarea prin adiAie a incisi+ului lateralZ 5. Blefuirile modelante ale cuspidului caninuluiZ *. deplasarea dentar?Z ,. stripping-ulZ . ameloplastia modelant? a caninului. 5, pag. 15! * 2% 2biecti+ele terapeutice ale transpoziAiei dentare incomplete dintre incisi+ul central Bi lateral +or +iza4 A. ameloplastia modelant? a incisi+ului lateralZ 5. Blefuirile modelante ale incisi+ului lateralZ *. deplasarea dentar?Z ,. transformarea @n transpoziAie complet?Z . te'nicile adezi+e. 5, pag. 15! *, 3" 2biecti+ele terapeutice ale transpoziAiei dentare incomplete dintre incisi+ul central Bi lateral +or +iza4 A. ameloplastia modelant? a incisi+ului lateralZ 5. te'nicile adezi+eZ *. deplasarea dentar?Z ,. stripping-ulZ . transformarea @n transpoziAie complet?. 5, pag. 15! 5*,
191

$!. TRATAMENTUL CARIEI DENTARE 1. En termeni generali obiecti+ele prepar?rii ca+it?Aii sunt4 A.@ndep?rtarea tuturor Aesuturilor alterate Bi oferirea protecAiei necesare pentru pulp? 5. s? permit? aplicarea estetic? Bi funcAional? a materialului respecti+ *. plasarea marginilor restauraAiilor cDt mai conser+ati+ posibil ,. s? obAin? o ca+itate care sub acAiunea forAelor masticatorii s? nu se fractureze Bi nici s? nu disloce restaurarea . s? obAin? o ca+itate care sub acAiunea forAelor masticatorii s? nu disloce restaurarea A,5,*,,, Z 6Z pag.1$1 2. 0tabilirea conturului marginal al ca+it?Ailor @nseamn?4 A. plasarea marginilor ca+it?Aii @ntr-o poziAie ce +a ocupa @n final prepararea, cu excepAia finis?rii pereAilor de smalA Bi a marginilor ca+it?Aii 5. crearea unui contur retenti+

*. plasarea marginilor ca+it?Aii @ntr-o poziAie ce +a ocupa @n final prepararea, @mpreun? cu finisarea pereAilor de smalA Bi a marginilor ca+it?Aii ,. plasarea marginilor ca+it?Aii @n Aesut s?n?tos . plasarea marginilor ca+it?Aii @n zone de autocur?Aire Bi cur?Aire artificial?. A, pag. 1$! 3. =nele condiAii care pot s? duc? la sporirea extensiei marginilor ca+it?Ailor sunt4 A. 'andicap fizic sau psi'ic 5. +Drsta @naintat? a pacientului *. necesitatea pentru m?suri suplimentare ale retenAiei Bi rezistenAei ,. dinAii persoanelor tinere . dinAi de+itali A,5,*, pag. 1$6 !. #rincipii fundamentale implicate @n obAinerea formei de rezistenA? sunt urm?toarele4 A. a se folosi ca+it?Ai cu baz? plan?, care aHut? dintele s? reziste la forAele ocluzale prin +irtutea existenAei ung'iurilor drepte 5. reducerea extensiei pereAilor ca+it?Aii, pentru a permite cuspizilor Bi crestelor de smalA de a a+ea suficient? dentin? de suport *. acoperirea sau includerea corespunz?toare a dinAilor distruBi @n restaurare ca s? pre+in? fractura lor prin forAe laterale ,. s? furnizeze suficient? grosime materialului restaurati+ pentru a-i pre+eni fractura sub @nc?rc?tura ocluzal? . scurtarea pereAilor mai subAiri de 3,5 mm. A,5,*,,, pag.1$$ 5. TanAul suplimentar de retenAie din ca+it?Aile proximale se termin? la HoncAiunea smalA-dentin?, la o distanA? de minim4
192

A. 2 mm 5. ",2 mm *. 1 mm ,. 1,5 mm . ","2 mm 5, pag 1$( 6. .etoda ideal? pentru @ndep?rtarea materialului carios trebuie s? @ndeplineasc? urm?toarele condiAii4 A. s? se exercite o presiune minim? 5. c?ldura fricAional? s? fie aproape zero *. s? existe un control complet al instrumentului folosit ,. s? se permit? o +izibilitate direct? asupra zonei de operat . s? se fac? numai manual A, 5, *Z 6Z pag.1(" $. En ca+it?Aile de clasa ) pentru amalgam, pantele @nclinate ale cuspizilor Bi con+ergenAa pereAilor ca+it?Aii @n scop retenti+ realizeaz? un ung'i de4 A. $5_ 5. %"_ *. 11"_ ,. %5_ . !5_

5Z 6Z pag. 1(1 (. &eBirea conturului marginal-bizotarea-se aplic? @n prepar?rile pentru anumite materiale, cum ar fi4 A. incrustaAii 5. r?Bini compozite *. cimenturi ionomere de sticl? ,. amalgam de argint . cimenturi ionomere de sticl? modificate cu r?Bin? A,5Z 6Z pag. 1(2 %. &oaleta final? a ca+it?Aii include4 A. @ndep?rtarea tuturor aBc'iilor Bi debriurilor care s-au acumulat 5. uscarea ca+it?tii *. efectuarea unei inspecAii finale complet? a prepar?rii ,. degresarea ca+it?Aii
193

. neutralizarea acizilor din ca+itate A, 5,*Z 6Z pag. 1(2 1". 0ol+enAii organici cum ar fi4 cloroformul, benzonele Bi alcooli4 A. sunt ideali ca agenAi de degresare la ni+elul smalAului Bi dentineiZ 5. au efect toxic *. au efect iritant ,. des'idrateaza dentina . sunt indicaAi @n coafaHul indirect 5, *, ,, pag. 1(! J pag. 2'!"$$$ 11. A+antaHele lacurilor dentinare (+arnis'-urile) sunt4 A. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc @n plaga dentinar? 5. ader? c'imic la Aesuturile dentareZ *. rezistenA? mecanic? crescut? la solicit?rile mecanice ,. @ncetinesc p?trunderea @n canaliculeloe dentinare a produBilor de coroziune ai amalgamului de argint r?spunz?tori de colorarea dentineiZ . rezistenA? la uzur? masticatorie A, ,Z 6Z pag.2%! 12. 0ol+enAii organici @n care sunt dizol+ate lacurile dentare sunt4 A. alcool 5. cloroform *. eugenol ,. timol . benzen A,5, , pag. 2%! 13. ,up? aplicarea unui lac pe plaga dentinar?, prin e+aporarea sol+entului, r?mDne o pelicul? protectoare poroas? de r?Bin?, groas? de4 A. 1mm 5. 5-1" `m, dar cu +ariaAii @ntre 2-!" `m, @n funcAie de natura c'imic? a acesteia *. 1,5mm ,. 1"" `m . 15" `m

5Z 6Z pag.2%! 194 1!. ,eza+antaHele linerilor sunt4 A. lipsa de protecAie c'imic? @mpotri+a efectului iritant al materialului de obturaAie coronar? 5. solubilizarea Bi dezintegrarea @n lic'idele bucale *. desprinderea de pe suprafaAa pl?gii dentinare, @n cursul contracAiei de priz? a r?Binilor acrilice sau compozite ,. lipsa unei rezistenAe mecanice semnificati+e . izolarea termic? necorespunz?toare 5,*, ,, Z 6Z pag. 2%6 15. 8inerii de 'idroxid de calciu prezint? urm?toarele forme de utilizare4 A. soluAie de 'idroxid de calciu 5. suspensie de 'idroxid de calciu *. past? de 'idroxid de calciu ,. ciment de 'idroxid de calciu . 'idroxid de calciu fotopolimerizabil 5,*,,, Z 6Z pag 2%$ 16. 8inerii din eugenolat de zinc ( 2Q) au urm?toarele a+antaHe4 A. p> @n apropierea neutralit?Aii 5. neiritanAi pulpari *. efect sedati+ pulpar ,. insolubili @n lic'idele de microinfiltraAie marginal? . nu in'ib? polimerizarea r?Binilor A, 5, *, pag. 2%( 1$. *apacitatea de izolare c'imic? a dentinei se reduce la %"F din +aloarea iniAil?, atunci cDnd grosimea stratului restant de dentin? atinge4 A. 2 mm 5. ",5mm *. 1mm ,. ",1mm . 2,5 mm *Z 6Z pag. 3"1 1(. 2biecti+ele obturaAiei de baz? sunt4 A. stimularea neodentinogenezei 195 5. substituirea dentinei cariate *. economisirea materialelor de obturaAie coronar? ,. sigilarea canaliculelor dentinare . eliminarea zonelor retenti+e pentru incrustaAii 5, *, Z 6Z pag. 3"1-3"2 1%. /ezistenAa mecanic? la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi @ns? compromis? prin4 A. temperatura crescut? a mediului exterior 5. raportul sc?zut pulbereGlic'id *. spatularea incorect? ( incorporarea iniAial? a unei mari cantit?Ai de pulbere creBte brusc temperatura Bi scurteaz? priza cu obAinerea unei consistenAe mult reduse) ,. contactul prematur cu lic'idele bucale . contactul cu limfa dentinar?

5,*, ,Z 6Z pag. 3"! 2". Ameliorarea adeziunii cimenturilor ionomere de sticl? se poate face prin 4 A. condiAionarea pl?gii dentinare cu acizi poliacrilici care @ndep?rteaz? detrisul dentinar remanent sau @l dizol+? Bi reprecipit?, @n +ederea unei mai bune cupl?ri a acestuia pe dentin? 5. utilizarea unei soluAii apoase diluate de 1e*l3 care, prin depunerea ionilor de fier, potenAeaz? reacAia c'imic? dintre *)0 Bi 'idroxiapatita dentinei *. cristalizarea unor soluAii de fosfat sau sulfat de calciu pe suprafaAa pl?gii dentinare, ceea ce duce la formarea unui strat mult mai reacti+ cu acizii poliacrilici din compoziAia bazei de *)0 ,. condiAionarea pl?gii dentinare cu acid clor'idric care @ndep?rteaz? detrisul dentinar remanent sau @l dizol+? Bi reprecipit?, @n +ederea unei mai bune cupl?ri a acestuia pe dentin? . condiAionarea pl?gii dentinare cu acid fosforic care @ndep?rteaz? detrisul dentinar remanent sau @l dizol+? Bi reprecipit?, @n +ederea unei mai bune cupl?ri a acestuia pe dentin? A, 5, *Z 6Z pag. 311 196 J $$'"2! 21. En 'ibridizarea dentinei umede4 A. #rimerul se aplica direct pe dentina umeda, care datorit? p?str?rii apei @Bi menAine permeabilitatea normal? 5. xist? riscul ca apa din matricea dentinar? demineralizat? s? nu fie complet @nlocuit? de primerul 'idrofil *. .atricea dentinar? demineralizat? trebuie menAinut? foarte umed? ,. ,entina demineralizat? trebuie uscat? cu un Het puternic de aer Bi reumezit? dup? aplicarea primerului . -u prezint? riscul de supraumectare A, 5Z 6Z pag 3!2-3!3 22. A+antaHele primerilor autogra+anAi sunt4 A. /educerea riscului colab?rii fibrelor de colagen prin uscarea prea intens? 5. Aplicarea unui singur strat este suficient? pentru cele mai multe sisteme *. ,emineralizarea Bi infiltrarea simultan? cu monomer adezi+ a detritusului dentinar remanent Bi a pl?gii dentinare subiacente ,. 0curtarea timpului de lucru . liminarea consecinAelor la+aHului insuficient A, *,,, Z 6Z pag 3!5 23. 0istemele adezi+e @n trei etape distincte presupun4 A. <ra+area acid?, care elimin? detritusul dentinar remanent Bi demineralizeaz? superficial dentina 5. #rimingul care promo+eaz? adeziunea, executat cu monomeri amfifili *. Aplicarea r?Binii adezi+e, care @nc'eie 'ibridizarea prin fotopolimerizare ,. Aplicarea a trei straturi succesi+e de adezi+ . Aplicarea primerilor autogra+anAi A, 5, *Z 6Z pag 33%-3!" 2!. /egulile generale ale unei 'ibridiz?ri optime sunt4 A. Aplicarea r?Binii adezi+e, preferabil f?r? umplutur?, @ntr-un strat cDt mai subAire 5. =tilizarea preferenAial? a gra+?rii globale cu acid fosforic 3"-!"F timp de 15s *. =tilizarea preferenAial? a te'nicilor adezi+e care @ndep?rteaz? detritusul dentinar remanent @n 3 etape distincte

,. 0istemele adezi+e de primeri cu aceton? sunt eficiente doar pe dentina umed? (@ns? nu excesi+) . #olimerizarea separat? a r?Binii adezi+e @naintea obturaAiei coronare din compozit 5, *, ,, Z 6Z pag 3!6 25. En cazul aplic?rii sitemelor adezi+e @n 3 timpi, succesul primingului depinde de4 A. =scarea imediat? dup? aplicare 5. Aplicarea pentru minimum 15 secunde pentru a permite p?trunderea monomerului adezi+ pe toat? profunzimea matricei dentinare demineralizate *. +aporarea excesului de sol+ent dup? priming printr-o uscare scurt?, moderat?, @naintea aplic?rii r?Binii adezi+e ,. 8a+aHul anterior aplic?rii adezi+ului . 2bAinerea unui aspect mat, cretos prin uscarea pl?gii dentinare tratate cu primer
197

5, *Z 6Z pag 3!" 26. En cadrul sistemelor adezi+e @n trei timpi, primerii a+Dnd apa drept sol+ent4 A. &rebuie aplicaAi pe dentin? foarte umed? 5. -u necesit? gra+are acid? *. -u sunt eficienAi pe dentin? uscat? moderat ,. -u prezint? probleme legate de supraumectarea dentinei demineralizate @n profunzime . #ermit +erificarea clinic? a eficienAei gra+?rii smalAulului care, printr-o uscare moderat, ce nu compromite 'ibridizarea, @mbrac? un aspect cretos @n timp ce dentina ia un aspect mat Z 6Z pag 3!3 2$. &e'nica primerilor autogra+anAi urm?reBte4 A. >ibridizarea pl?gii dentinare prin p?strarea detritusului dentinar remanent 5. >ibridizarea pl?gii dentinare dup? @ndep?rtarea detritusului dentinar remanent *. Endep?rtarea complet? a cepurilor de detritus dentinar remanent ,. #enetrarea r?Binii cDt mai profund @n tubulii dentinari dilataAi . 0c?derea timpului de aplicare al acidului fosforic pe dentin? AZ 6Z pag 3!! 2(. En te'nica 'ibridiz?rii dentinei uscate4 A. xist? riscul de supraumectare 5. -u exist? riscul de supraumenctare *. -ecesit? o uscare moderat? de cca.5 secunde a pl?gii dentinare sp?late cu ap? dup? gra+are acid? ,. #resupune aplicarea unui primer pe baz? de aceton? pe dentina uscat? @n prealabil . #rimerii @n soluAie apoas? asigur? reexpansiunea acti+? a reAelei fibrilare de colagen colabate 5, *, Z 6Z pag 3!2 2%. En cazul utiliz?rii primerilor a+Dnd sol+entul miscibil cu apa (acetona)4 A. xcesul de apa din dentin? este eliminat prin uscare intens? Bi prelungit? 5. xcesul de ap? este eliminat de sol+entul primerului care, fiind +olatil, determin? pe m?sur? ce se e+apor? creBterea concentraAiei r?sinii adezi+e p?truns? @n dentina demineralizat? *. *ontracAia matricei fibrilare de colagen este de numai 2!F @n cazul des'idrat?rii c'imice a dentinei demineralizate ,. &rebuie e+itat excesul de ap? deoarece determin? o separare local? a fazei 'idrofile de cea 'idrofob? . >ibridizarea dentinei demineralizate este compromis? 5, *, ,Z 64 pag 3!3-3!!

3". /egulile de aplicare a primerilor autogra+anAi includ4 A. Aplicarea, la+aHul Bi uscarea, anterior aplic?rii r?Binii adezi+e 5. Aplicarea obligatorie @ntr-un singur strat, cDt mai subAire *. *rearea de asperit?Ai cu freza pe marginile de smalA ale ca+it?Aii ,. Aplicarea suficient de lung? a primerului . 1recarea permanent? a smalAului cu primer proasp?t *, ,, Z 64 pag 3!6 198 $%. ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE ( , pag. $1"%&# 1. ,intre factorii care pot perturba formarea matricii organice a smalAului se num?r?4 A. carenAa de +itamina A 5. carenAa de +itamina ## *. carenAa de +itamina * ,. unele boli infecto-contagioase . carenAa de +itamina A,*,,Z 6Z pag 33 2.,intre factorii care pot perturba mineralizarea matricii organice a smalAului se num?r?4 A. carenAa de calciu Bi fosfat 5. bolile sistemice gra+e *. carenAa de +itamina , ,. unele deregl?ri 'ormonale . excesul de proteine A,*,,Z 6Z pag 3! 3.&riada Oe:es @n etiopatogenia cariei dentare cuprinde urm?torii factori4 A. terenul 5. flora microbian? *. alimentaAia ,. factori locali . factori morfologici A,5,*Z 6Z pag 31 !. 8ic'idul bucal este alc?tuit @n cea mai mare parte din4 A. sali+? 5. secreAie gastric? regurgitat? *. transudat al mucoasei bucale Bi a BanAurilor gingi+ale ,. exudat din pungile parodontale . mucus nazofaringian AZ 6Z pag 35 5. 6olumul zilnic al secreAiei sali+are globale este de4 A. ",5-1,5 mililitri 5. 2-2,5 mililitri *. ",5-1,5 litri ,. 3-! mililitri . !-5 mililitri *Z 6Z pag 36 6. En caz de 'iposialie +alorile secreAiei sali+are stimulate scad sub4 A. ",2 mlGmin 5. ",5 mlGmin

*. ",1 mlGmin ,. ",1 lGmin . ",$ mlGmin 199 Z 6Z pag 36 $. .aterialul anorganic sali+ar este reprezentat de4 A. calciu 5. mucine *. fosfaAi ,. lactoferin? . fluor A,*, Z 6Z pag 3$-3( (. *oncentraAia fosfaAilor sali+ari depinde de4 A. concentraAia fosfaAilor din biofilmul bacterian 5. sursa sali+ar? *. ritmul secreAiei sali+are ,. p>-ul sali+ar . ritmul circadian 5,*,,, Z 6Z pag 3( %. <lucidele sali+are se g?sesc sub form? de4 A. glucide libere 5. glucide legate de proteine *. staterin? ,. polimeri ai glucozei Bi fructozei, sintetizaAi de glicoziltransferazele bacteriene . alfa proteaz? A,5,,Z 6Z pag 3% 1". 0istemele tampon sali+are includ4 A. sistemul fosfat organic 5. sistemul fosfat anorganic *. sistemul acid carbonicGbicarbonat ,. sistemul macromolecular proteinic . sistemul uree-amoniac 5,*,,Z 6Z pag !" 11. 0ali+a conAine o serie de factori antimicrobieni capabili s? modeleze colonizarea ca+it?Aii bucale4 A. lizozimul 5. lactoferina *. sistemul acid carbonicGbicarbonat ,. peroxidazele . aglutininele A,5,,, Z 6Z pag !1-!2 12. ,in categoria aglutininelor sali+are fac parte4 A. amilaza 5. peroxidaza *. mucinele ,. glicoproteinele din sali+a parotidian? . fibronectina

*,,, Z 6Z pag !2 200 13. /olul cariopre+enti+ al lic'idului bucal este reprezentat de4 A. scurtarea timpului de clearance sali+ar al alimentelor fermentabile 5. fa+orizarea adeziunii bacteriene *. tamponarea acidit?Aii bucale prin sistemele tampon sali+are Bi substanAe alcaline ,. fa+orizarea coloniz?rii smalAului de c?tre microorganisme cariogene . remineralizarea cariilor incipiente A,*, Z 6Z pag !3 1!. 1?ina neagr? de grDu, melasa Bi siropul de trestie de za'?r nerafinat reduc solubilitatea 'idroxiapatitei, comparati+ cu produsele rezultate prin rafinarea lor, datorit?4 A. consistenAei mai reduse 5. prezenAei unor fosfaAi organici *. concentraAiei mai mici de glucide ,. prezenAei unor substanAe tampon . +Dscozit?Aii crescute 5,,Z 6Z pag !! 15. #relungirea timpului de clearance sali+ar al carbo'idratelor, factor cariogen fa+orizant, poate fi cauzat? de4 A. ritmul sc?zut al secretiei sali+are 5. conAinutul sc?zut de mucin? al sali+ei *. +Dscozitatea sc?zut? a sali+ei ,. factori retenti+i bucali (carii, obturaAii coronare anfractuoase, lucr?ri protetice) . ritmul crescut al secreAiei sali+are A,,Z 6Z pag !6 16. *ontram?surile practice cariopre+enti+e, de scurtare a timpului de clearance al glucidelor, se bazeaz? pe4 A. inducerea unei secreAii sali+are rapide Bi masi+e prin folosirea unor alimente de consistenA? crescut? 5. sc?derea secreAiei sali+are *. utilizarea unor alimente detergente ,. folosirea gumei de mestecat . periaHul imediat dup? mese A,*,,, Z 6Z pag !6 1$. Qa'aroza r?mDne 'idrocarbonatul cu cel mai @nsemnat potenAial cariogen deoarece4 A. scade colonizarea pl?cii bacteriene pe suprafeAele dentare 5. este utilizat? de microorganisme mai mult decDt oricare alt principiu nutriti+ pentru @nmulAire Bi dez+oltare *. fa+orizeaz? colonizarea microorganismelor odontopatogene ,. este uBor fermentabil? de c?tre microorganisme, ducDnd la o producAie masi+? Bi rapid? de acizi organici . in'ib? sinteza poliza'aridelor extracelulare 5,*,,Z 6Z pag !$ 201 1(. ste considerat? drept perioad? de agresiune, ca urmare a condiAiilor propice demineraliz?rii Aesuturilor dentare, perioada @n care p>-ul bucal r?mDne sub +aloarea4 A. 3,5 5. !

*. !,5 ,. 6 .$ ,Z 6Z pag !( 1%. <rupele de populaAie @n care alimentaAia creBte riscul la carie sunt reprezentate de4 A. obezi 5. bolna+ii cronici *. bolna+ii psi'ic ,. profesori . gra+ide A,5,*, Z 6Z pag !% 2". Alimentele pot modela efectul cariogen al 'idrocarbonatelor, reducDnd riscul la carie prin4 A. fosfaAi 5. faina din cerealele rafinate *. gr?simi ,. cacao . brDnzeturi A,*,,, Z 6Z pag !%-5" 21. <r?simile acAioneaz? prin mai multe mecanisme cariostatice, cum ar fi4 A. conAinut crescut @n fluor 5. substituirea glucidelor din alimentaAie *. coafarea particulelor alimentare din 'idrocarbonate cu un film de lipide care @mpiedic? degradarea lor Bi scurteaz? timpul de clearace ,. formarea unei bariere protectoare pentru smalA . modificarea propriet?Ailor de membran? ale bacteriilor pl?cii 5,*,,, Z 6Z pag 5" 22. 5rDnzeturile acAioneaz? prin mai multe mecanisme carioprotectoare, precum4 A. conAinutul @n fosfaAi de calciu 5. capacitatea antidemineralizant? a cazeinei Bi proteinelor *. efectul cariostatic al fosfopeptidelor din cazein? ,. stimularea secreAiei sali+are . formarea excesi+? de tartru A,5,*,,Z 6Z pag 5" 23. ,in categoria @ndulcitorilor necalorici fac parte4 A. sorbitolul 5. za'arina *. xilitolul 202 ,. ciclamatul . aspartamul 5,,, Z 6Z pag 51 2!. AtDt rata de formare, cDt Bi localizarea pl?cii bacteriene pot fi influenAate de4 A. regimul alimentar 5. igiena bucal? *. +Drsta ,. gradul de mineralizare a dentinei . sali+?

A,5,*, Z 6Z pag 52 25. <rupa cocilor gram poziti+i prezenAi @n placa bacterian? este reprezentat? de4 A. 8actobacillus 5. Actinom:ces *. 5acteroides ,. 0treptococcus . 0tap':lococcus ,, Z 6Z pag 53 26. 1ormarea pl?cii bacteriene implic? dou? procese maHore4 A. formarea materiei alba 5. precipitarea iniAial? a lipidelor sali+are *. aderarea iniAial? a microorganismelor din sali+? la pelicul? ,. @nmulAirea bacteriilor odat? ataBate, cu aderarea lor de cele iniAiale . aderarea iniAial? a bacteriilor anaerobe *,,Z 6Z pag 5! 2$. *omponenAi adiAionali ai pl?cii bacteriene sunt4 A. celule epiteliale 5. protozoare *. eritrocite ,. particule alimentare . leucocite A, 5, *,,, Z 6Z pag 55 2(. ,in punct de +edere al patogenezei cariei dentare, streptococii prezint? dou? propriet?Ai importante4 A. acidogeneza 5. producAia de poliza'arizi extra Bi intracelulari *. producAia de lipide ,. adeziune sc?zut? la Aesuturile dentare . producAia de amilaz? A,5Z 6Z pag 5$ 2%. ,intre speciile de streptococi izolate, cel mai cariogen este4 A. 0treptococul sali+arius 5. 0treptococul sanguis 203 *. 0treptococul mutans ,. 0treptococul mitior . 0treptococul a 'emolitic *Z 6Z pag 5$ 3". #atogenitatea pl?cii bacteriene, factorul cauzal primordial al cariei dentare, rezid? @n4 A. concentrarea unui num?r imens de microorganisme pe o suprafaA? mic? 5. capacitatea unor micoorganisme de a fermenta o mare +arietate de 'idraAi de carbon *. posibilitatea de a fi eliminat? rapid de pe suprafeAele dure dentare ,. posibilitatea de a produce acid Bi @n lipsa unui aport substanAial de 'idraAi de carbon prin alimentaAie . sc?derea constant? Bi @ndelungat? a p>-ului pl?cii sub p>-ul critic de 5,5 A,5,,, Z 6Z pag 5$-5(
204

$ . FORMELE ANATOMO"CLINICE ALE PULPITELOR DIN,ILOR PERMANEN,I

1. D/ag58.=/17- p89/=/? a- H/p323</3/ p23/50-a<a=82//> a. persistenAa durerii 3"-!" min dup? @ncetarea excitantului, localizat?, pro+ocat? mai ales de cald, existenAa unui proces carios profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele @n cauz?, teste de +italitate poziti+e b. persistenAa durerii cDte+a minute dup? @ncetarea excitantului, localizat?, pro+ocat? mai ales de rece Bi dulce, existenAa unui proces carios profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele @n cauz?, teste de +italitate poziti+e c. persistenAa durerii 5-1" min dup? @ncetarea excitantului, nelocalizat?, pro+ocat? mai ales de dulce, de intensitate mare, existenAa unui proces carios profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele @n cauz?, teste de +italitate intens poziti+e d. persistenAa durerii 25-3" min dup? @ncetarea excitantului, localizat?, pro+ocat? mai ales de cald, existenAa unui proces carios profund, penetrant, percuAie @n ax poziti+? e. persistenAa durerii cDt actioneaza excitantul, localizat?, pro+ocat? mai ales de rece Bi dulce, existenAa unui proces carios profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele @n cauz?, teste de +italitate poziti+e (B#, & (pag.&1# 2. I5;/1a6// ;3 =2a=a<35= :5 H/p323</a p23/50-a<a=82/3> a. tratamentul cariei dentare Bi coafaH indirect b. tratamentul cariei dentare Bi coafaH direct @ntr-un timp, @n cazul desc'iderii accidentale a camerei pulpare c. tratamentul cariei dentare Bi coafaH direct @n doi timpi, @n cazul desc'iderii accidentale a camerei pulpare d. amputaAie +ital? e. extirpare +ital? (a, 1, ;,3# &, (pag.&2# $. D/ag58.=/17- ;/032356/a- a- H/p323</3/ p23/50-a<a=82// .3 0a13 17 > a. 'ipersensibilitatea Bi 'iperestezia dentinar? b. gangrena pulpara c. pulpita cronic? desc'is? ulceroas? d. pulpita cronic? @nc'is? propriu-zis? e. pulpite acute coronare (a, 3#, & ( pag.&1# !. D/ag58.=/17- ;/032356/a- :5 p7-p/=a .328a.@ pa26/a-@ .3 0a13 17> a. caria simpl? dentar? b. 'iperemia preinflamatorie c. pulpita acut? seroas? total? d. pulpita purulent? parAial? e. pulpita purulent? total? (B, 1, ;, 3# & (pag.&!# %. DI5 p7-p/=a .328a.@ pa26/a-@ > a. percuAia @n ax este dureroas?
205

b. percuAia trans+ersal? este dureroas? c. testele de +italitate sunt slab poziti+e d. testele de +italitate r?spund doar la stimuli de intensitate crescut? e. la testele de +italitate r?spunsul este intens poziti+, cu o durere prelungita (3#, & pag.&$

. I5 p7-p/=a .328a.@ =8=a-@ -a 75 ;/5=3 <aK/-a2 .7p32/82, ;72323a p8a=3 /2a;/a 1@=23> a. dinAii +ecini b. dinAii antagoniBti c. 'emimaxilarul opus d. zona temporal? e. zona orbital? (a,B,;,3#, & (pag. &%# &. DS/<p=8<a=8-8g/a .7B/31=/?a /5 p7-p/=a a17=a .328a.a =8=a-a 3.=3 ;8</5a=a ;3> a. crize dureroase +iolente alternate cu perioade de remisiuni b. tendinta de iradiere a durerii c. caracterul pulsatil al durerii d. percutia in ax poziti+a e. prezenta unui proces carios profund (B#, & (pag.&%# ). DD/ag58.=/17- p89/=/? a- p7-p/=3/ a17=3 .328a.3 =8=a-3 .3 p753 p3 Ba9a> a. caracterului discontinuu al durerii b. 'ipersensibilitatii la testele de +italitate termice c. calmarii temporare prin lic'ide reci d. prezentei ca+itatii carioase profunde e. sensibilitatea la percuAia @n ax negati+? (B#, & pag. (& # '.D FT72Ba23a ;/56/-82G 3.=3 8 3Kp23./3 1758.17=@ p35=27 /-7.=2a23a /5=35./=@6// ;7232// ;/5> a. pulpita acut? seroas? parAial? b. pulpita acut? seroas? total? c. parodontita apical? acut? seroas? d. pulpita acut? purulent? parAial? e. pulpita acut? purulent? total? (B#, & (pag.&%# 10. P32176/a :5 aK 3.=3 p89/=/?@ :5 72<@=8a23-3 p7-p8pa=//> a. 'iperemia preinflamatorie b. pulpite seroase parAiale acute c. pulpite seroase totale d. pulpite purulente parAiale acute e. pulpite purulente totale (1,3 #, & (pag.& ,)0# 11. DT3.=3-3 ;3 ?/=a-/=a=3 .75= /5=35. p89/=/?3 :5 72<@=8a23-3 ./=7a6//> a. caria simpl? b. pulpite acute seroase 206 c. pulpite acute purulente d. pulpite cronice desc'ise e. pulpite cronice @nc'ise (B#, & (pag.&2,")1# 12. lndicatii de tratament in 'iperemia preinflamatorie4 a. tratamentul cariei simple si coafaHul indirectZ b. tratamentul cariei simple si coafaHul direct in dublu timp, in desc'iderile accidentale ale camerei pulpareZ

c. amputatia +itala la dintii permanenti in curs de dez+oltare, cand prin exereza dentinei ramolite s-a desc'is larg camera pulparaZ d. extirparea +itala e. extractia (a,B,1,;,#, & (pag.&2# 1$. DD72323a p8a=3 0/ .p85=a5@ :5 72<@=8a23-3 ./=7a6//> a. 'iperemia preinflamatorie b. pulpita seroas? parAial? c. pulpita seroas? total? d. pulpita cronic? desc'is? e. pulpita purulent? parAial? (1#, & (pag. &%# 1!. D/ag58.=/17- ;/032356/a- :5 p7-p/=a p727-35=a pa26/a-@ .3 0a13 17> a. caria dentar? simpl? b. pulpita seroas? coronar? c. pulpita seroas? total? d. pulpita purulent? corono-radicular? e. parodontita apical? acut? purulent? (B,;#, & (pag. &'# 1%. DD/ag58.=/17- p89/=/? a- p7-p/=3/ a17=3 p727-35=3 =8=a-3 .3 p753 p3 Ba9a> a. caracterului lancinant al durerii b. testelor de +italitate reduse c. calmarii temporare prin lic'ide calde d. sensibilitatii la percutia trans+ersal? e. apariAia pic?turii de puroi prin fistul? +estibular? @n dreptul r?d?cinii dintelui (B#, &( pag.)0# 1 . DD/ag58.=/17- ;/032356/a- a- p7-p/=3-82 a17=3 p727-35=3 pa26/a-3 .3 0a13 17> a. pulpita seroas? parAial? b. pulpita seroasa total? c. parodontita apical? acut? seroas? (difuz?) d. 'iperemia pulpar? e. pulpita cronic? desc'is? ulceroas? (a#, & (pag.&'# 1&. D/5 1a=3g82/a p7-p/=3-82 1285/13 ;3.1H/.3 0a1 pa2=3 082<3-3> 207 a. ulceroas? b. polipoas? c. scleroatrofic? d. 'iperplazic? e. propriu-zis? (a, B#, & (pag. )0# 1). La /5.p316/3, :5 p7-p/=a 1285/1@ ;3.1H/.@ 7-1328a.@ .3 185.=a=@> a. prezenAa unei ca+it?Ai carioase pofunde, cu desc'iderea larg? a camerei pulpare b. pereti insensibili la testarea cu agenAi termici c. palparea cu sonda nedureroasa superficial d. inteparea in profunzime pro+oaca durere si sangerare e. percutia in ax si trans+ersala negati+e

(a,;#, & (pag.)%# 1'. D D/ag58.=/17- p89/=/? /5 p7-p/=a 1285/1a ;3.1H/.a 7-1328a.a .3 p753 p3 72<a=8a23-3 .3<53> a. existenta cariei profunde cu prezenAa polipului @n camera pulpar? b. raspuns poziti+ la percutia in ax a dintelui c. sangerare la inteparea pulpei cu sonda d. raspuns poziti+ la percutia trans+ersala a dintelui e. raspunsuri negati+e la testele de +italitate (1#, & (pag.)%# 20. D . M8208pa=8-8g/1, :5 p7-p/=a 1285/1@ ;3.1H/.@ 7-1328a.@, 0/B23-3 532?8a.3 ;/5 pa2351H/<7- p7-pa2 .75= :5 57<@2 23;7. 4/ .3 8B.32?@ p3 8 .316/753 aK/a-@ p239356a -82 :513pE5; 17> a. primul strat b. al doilea strat c. al treilea strat d. al patrulea strat e. al cincilea strat (1#, & (pag. )$# 21. G2a57-8<7- /5=325 a- -7/ Pa-a99/> a. este o pulpit? cronic? desc'is? polipoas? b. este o pulpit? cronic? @nc'is? propriu-zis? c. este o pulpit? cronic? @nc'is? 'iperplazic? d. poate fi localizat? coronar BiGsau radicular e. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei (1,;,3#, & (pag. '2# 22. DG2a57-8<7- /5=325 Pa-a99/ <a/ 3.=3 1758.17= .7B ;357</23a> a. boala PpinM spotsIsau boalaIpetelor rozI b. pulpit? cronic? desc'isa granulomatoasa c. granulom simplu conHuncti+ d. pulpita cronica inc'isa propriu zisa e. granulom c'istic (a#, & (pag. '0# 208 2$. S35./B/-/=a=3a ;72328a.@ :5 1a97- 753/ p7-p/=3 1285/13 ;3.1H/.3 7-1328a.3 p8a=3 ap@23a> a. @n masticaAie, cDnd sunt tasate alimente @n ca+itatea carioas? Bi se exercit? presiuni @n spaAiul endodontic b. palparea cu sonda @n profunzime c. @n cazul unor reacutiz?ri cauzate de obliterarea ca+it?Aii carioase pentru un timp mai lung, cu resturi alimentare d. test?ri ale +italit?Aii dintelui, dar la intensit?Ai mari ale excitanAilor e. test?ri ale +italit?Aii dintelui, la intensit?Ai obiBnuite ale excitanAilor (a,B,1,;#, & (pag. )!# 2!. D/ag58.=/17- ;/032356/a- :5 1a97- p7-p/=3/ 1285/13 ;3.1H/.3 p8-/p8a.3 .3 0a13 17> a. caria dentar? profund? b. pulpita cronic? desc'is? granulomatoas? c. polipul gingi+al d. necroza pulpar?

e. pulpita cronic? desc'is? ulceroas? (1,;,3#, & (pag. )&# 2%. P7-p/=a 1285/1@ :51H/.@ H/p32p-a9/1@ p8a=3 3?8-7a 4/ .3 p8a=3 18<p-/1a 17> a. pulpit? seroas? parAial? b. pulpit? seroas? total? c. necroz? pulpar? d. fracturi ale dintelui e. parodontit? apical? cronic? (1,;#, &(pag. '$# 26. D I5=2"8 p7-p/=a a17=a .328a.a =8=a-a 57 apa234 a. durerea localizata b. durerea +iolenta c. durerea spontana d. durerea continua e. percutia axiala poziti+a (a#, & (pag &%# 2&. Ca23 .75= ./<p=8<3-3 p35=27 ;/ag58.=/17- p7-p/=3/ a17=3 p727-35=3 =8=a-3> a. durere continua b. durere pulsatila c. 'ipersensibilitate la teste de +italitate d. sensibilitate la percutia in ax e. durere localizata (a,B#, & (pag&'# 2). P7-p/=a 1285/1a ;3.1H/.a 7-1328a.a p8a=3 3?8-7a .p23> a. forme subacute de pulpita seroasa b. forme subacute de pulpita purulenta c. fractura coronara d. gangrena e. pulpita cronica polipoasa 209 (a,B,1, ;#, & (pag)%# 2'. D/ag58.=/17- p89/=/? /5 p7-p/=a a17=a p727-35=a pa2=/a-a .3 0a13 p3> a. caracterul pulsatil al durerii b. exacerbare la rece, diminuare la cald c. prezenta picaturii de puroi la desc'iderea camerei pulpare d. 'ipoexcitabilitate e. imposibilitatea localizarii dintelui afectat (a,1,;#, & (pag &'# $0. I5 .=2a=7- pa=27 ;/5 p7-p/=a 1285/1a ;3.1H/.a 7-1328a.a .3 ga.3.1> a. fibre conHuncti+e b. limfocite c. 'istiocite d. macrofage e. pulpa cu structura aparent normala (a,B,1,;#, & (pag )!#
210

$&. NECROZA +I GANGRENA PULPAR 1D. Fa1=82// 1a79a-/ 17 a16/753 0a?82/9a5=@ :5 531289a p7-pa2@ p8= 0/>

a. traumatisme cu intensitate redus?, dar repetateZ b. luxaAii, intruziiZ c. diabet, 'ipertensiune arterialaZ d. temperaturi mai mari de $5]*Z e. temperaturi sub "]*. (c) $, (pag. %!) 2D. P2/<3-3 3-3<35=3 13 a7 ;3 .7032/= :5 3?8-76/a 5312893/ p7-pa23> a. celuleleZ b. fibrele conHuncti+eZ c. pereAii +asculariZ d. fibrele ner+oaseZ e. substanAa fundamental?. (a) $ , (pag. %$) $D. N31289a ;3 18-/1?a6/3> a. este o form? a gangrenei pulpareZ b. este produs? sub acAiune enzimatic?Z c. este dominat? de fenomene de coagulare a protoplasmeiZ d. frec+ent instalat? dup? aplicarea pansamentelor arsenicaleZ e. poate fi cauzat? de soluAii antiseptice de tipul antiformin?Z (b) $ , (pag. %() !D. D3.p23 531289a ;3 18-/1?a6/3 .75= a;3?@2a=3 72<@=8a23-3, 17 3K13p6/a> a. este o mortificare aseptic? a pulpei dentareZ b. dintele este modificat de culoareZ c. testele bioc'imice sunt negati+eZ d. testele de +italitate cu stimul electric nu pot da un r?spuns fals negati+Z e. testele de +italitate cu curent electric pot da un r?spuns fals poziti+. (d) $ , (pag. %() %D. Fa1=82// 1a79a-/ 17 a16/753 ;3=32</5a5=@ :5 ga5g235a p7-pa2@ .75=> a. spasme +asculare prelungite urmate de isc'emie Z b. a+itaminozele (A Bi *) Z c. microorganismele aHunse @n spaAiul endodontic Z d. st?ri fiziologice4 menstruaAia, tra+aliul prelungit Z e. luxaAii cu intruzii. (c) $ , (pag. %%) . D/ag58.=/17- ;/032356/a- :5 531289a p7-pa2@ .3 0a13 17> a. gangrena pulpar? simpl?Z b. pulpita cronic? desc'is?Z c. pulpita cronic? @nc'is?Z d. fractura dentar?Z e. parodontita apical? cronic?. (a,b,c,e) $ , (pag. %(-%%) 211 &. N31289a p7-pa2@> a. se trateaz? ca o pulpit? cronic? @nc'is?Z b. extirparea de+ital? este de elecAieZ c. respect? tratamentul mecano-c'imic finalizat cu obturaAie radicular? corect?Z d. nu necesit? etap? de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptic?Z

e. se trateaz? ca o gangren? pulpar?. (c,e) $ , (pag. %%) ). D7p@ ;3?/=a-/9a23 17 p23pa2a=3 p3 Ba9@ ;3 a2.35/1> a. se produce o necroz? de coagulareZ b. se produce o necroz? de colic+aAieZ c. desc'iderea camerei pulpare produce o sangerare abundent?Z d. pulpa necrozat? are aspect uscatZ e. pulpa necrozat? are un aspect galben-brun sau negru-+iolaceu (a, d,e) $ , (pag. %() '. D/ag58.=/17- p89/=/? :5 ga5g235a p7-pa2@ ./<p-@ 3.=3 .=aB/-/= p3 Ba9a 72<@=8a23-82 a.p31=3> a. examen bacteriologic poziti+Z b. prezenAa unei carii profunde cu camera pulpar? desc'is? Bi insensibilitate total? la sondaHul exploratorZ c. fetiditate (nu este caracteristic?)Z d. fetiditate (este caracteristic? numai gangrenei)Z e. examen bacteriologic negati+. (a,b,c) $ , (pag. 1"1) 10. D/ag58.=/17- ;/032356/a- a- ga5g2353/ p7-pa23 ./<p-3 .3 0a13 17> a. pulpita acutaZ b. pulpita cronicaZ c. necroza pulpar?Z d. gangrena complicat?Z e. caria dentar?. (b,c,d) $ , (pag. 1"2) 11. E?8-76/a ./ 18<p-/1a6//-3 ga5g2353/ p7-pa23 p8= 0/ .p23> a. parodontita apical?Z b. necroza pulpar?Z c. fractura coronar?Z d. boala de focarZ e. fractura corono-radicular?Z (a,c,d,e) $ , (pag. 1"2) 12. EKa<357- 2a;/8-8g/1 :5 ga5g235a p7-pa2@> a. este eloc+entZ b. poate rele+a o radiotransparenA? periapical?Z c. poate rele+a o e+entuala @ngustare a canalului radicularZ d. poate e+idenAia existenAa denticulilorZ e. poate e+idenAia uneori o transparenta crescuta a canalului radicular Z (c,d,e) $ , (pag. 1"1) 212 1$. M8;/0/1@2/ ;3 17-8a23 a ;/5=3-7/ .3 p8= :5=E-5/ :5> a. necroza pulpar?Z b. pulpita cronic? desc'is?Z c. gangrena pulpar?Z d. pulpita cronic? @nc'is? 'iperplazic?Z e. pulpita cronic? @nc'is? propriu-zis?. (a,c,d) $ , ( pag. %1,%5)

1!. M/1282ga5/.<3-3 /<p-/1a=3 :5 pa=8g35/a ga5g2353/ p7-pa23 .75=> a. streptococi beta 'emoliticiZ b. stafilococul albZ c. stafilococul auriuZ d. gonocociZ e. pneumococi. (a,b,c,e) $ , (pag. %%) 1%. Ga5g235a 7<3;@ .3 1a2a1=32/93a9@ p2/5> a. tesut pulpar putrificat fermZ b. imagine radiologic? cu modific?ri periapicalZ c. tesut pulpar putrificat foarte moaleZ d. pierdere parAial? a configuraAiei structurale a pulpeiZ e. pierdere total? a configuraAiei structurale a pulpei. (c,e) $ , (pag. 1"") 1 . N31289a ;3 18ag7-a23 .3 1a2a1=32/93a9a p2/5> a. pulpa uscataZ b. pulpa de culoare galben-brun sau negru-+iolaceuZ c. consistenta pulpara este redusaZ d. extirparea se realizeaza destul de usor,cu instumente de canalZ e. apare adesea dupa arsenic. (a,b,d,e) $ , (pag. %() 1&. N31289a ;3 18-/1?a=/3 3.=3 p28;7.a p2/5> a. enzime +egetaleZ b. enzime animaleZ c. solutii antisepticZ d. arsenicZ e. bradic'inina. (a,b,c) $, (pag. %() 1). I5031=a23a p7-p3/ 531289a=3 .3 0a13 17 g32<35/ Ba1=32/35/ p28?35/=/ ;/5> a. ca+itatea bucalaZ b. c'isturi de +ecinatateZ c. canal radicular lateralZ 213 d. circulatie generala prin anacorezaZ e. osul al+eolarZ (a,c,d) $, (pag. %%) 1'. S3<53-3 ;3 ga5g235a ./<p-a .75=> a. test de +italitate negati+eZ b. lipsa sensibilitatii si sangerarii pe canal Z c. camera pulpara inc'isaZ d. dinte modificat de culoareZ e. modificari periapicale pe radiografie. (a,b,d) $ , (pag. 1"1) 20. Ga5g235a 7.1a=a> a. succede unei pulpite cronice desc'ise ulceroaseZ b. succede un traumatismZ

c. succede actiunii unui agent c'imicZ d. are peretii dentinari alterati profundZ e. se caracterizeaza prin extirparea usoara a resturilor. (b,c,e) $ , (pag.1"") 21D. D/ag58.=/17- p89/=/? :5 ga5g235a p7-pa2@ ./<p-a .3 p753 p3> a. carie profund? f?r? desc'iderea camerei pulpareZ b. 'ipersensibilitate la sondarea canalelor radiculareZ c. teste de +italitate poziti+eZ d. examen bacteriologic poziti+Z e. durere la excitanAi termici. (d) $, (pag. 1"1) 22D. TaB-87- 1-/5/1 a- 5312893/ p7-pa23 17p2/5;3 72<@=8a23-3> a. dinte cu transparenAa mai mare decat a dinAilor +eciniZ b. durere la excitanAii termiciZ c. durere la excitanAi c'imiciZ d. dinte cu coloraAie modificat?, brun? sau galben-cenuBieZ e. durere la percuAia @n ax a dintelui. (d) $ , (pag.%() 2$D. F82<a a5a=8<8"1-/5/1@ ;3 ga5g235@ 18<p-/1a=@ .3 1a2a1=32/93a9@ p2/5> a. intereseaz? strict pulpa, f?r? r?spuns din partea parodonAiului apicalZ b. procesul septic dep?BeBte teritoriul pulpar Bi intereseaza parodonAiul apicalZ c. intereseaz? numai parAial teritoriul pulparZ d. intereseaz? numai teritoriul periapicalZ e. toate r?spunsurile sunt corecte. (b) $, (pag.1"1) 2!D. D/ag58.=/17- p89/=/? /5 531289a p7-pa2a .3 p753 p3> a. modificarea de culoare a dinteluiZ 214 b. 'ipersensibilitate la palparea cu sonda @n camera pulpar?Z c. 'ipersensibilitate la palparea cu sonda @n canalul radicularZ d. teste de +italitate poziti+eZ e. @ns?manAare bacterian? poziti+?. (a) $, (pag. %() 2%D. Fa1=82// 1a79a-/ 17 a16/753 ;3=32</5a5=@ :5 ga5g235a p7-pa2@ .75=> a. spasme +asculare prelungite, urmate de isc'emieZ b. a+itaminozeZ c. microorganisme aHunse @n spaAiul endodonticZ d. luxaAii, intruziiZ e. intoxicaAii exogene cu diferite metale grele. (c) $ , (pag. %!) 2 D. U5 0a1=82 1a79a=82 a- ga5g2353/ p7-pa23 3.=3> a. formolulZ b. cresterile mari si bruste de temperaturaZ c. actiunea unor enzime de pro+enienta bacterianaZ d. dezec'ilibrul circulator, e. pansamentul arsenical. (c) $, (pag. 1"")

2&D. D/ag58.=/17- ;/03235=/a- a- 5312893/ p7-pa23 57 .3 0a13 17 > a. gangrena pulpara simplaZ b. parodontita apicala cronicaZ c. pulpita cronica inc'isa propriu-zisaZ d. pulpita cronica desc'isaZ e. pulpita acuta purulenta totala. (e) $, (pag. %(-%%) 2)D. N31289a p7-pa2a p8a=3 3?8-7a .p23> a. ramane o perioada in acest stadiuZ b. +indecare spontanaZ c. pulpita cronica cu camera pulpara inc'isaZ d. gangrena pulparaZ e. fractura dentara. (a,d,e) $, (pag. %%) 2'. A2.35/17- ;3=32</5a 531289a p7-p3/ ;35=a23 p2/5> a. modificarea brutala a p>-uluiZ b. precipitarea proteinelor plasmatice si lezarea membranei celulareZ c. paralizia peretilor +asculariZ d. blocarea respiratiei celulareZ e. depolimerizarea colagenului. (c,d) $ , (pag. %$) 215 $0. S/<p=8<a=8-8g/a 1-/5/1a /5 531289a p7-pa2a> a. dintele are culoare modificataZ b. prezinta 'iperestezieZ c. continutul canalului radicular este o masa omogena de culoare rosie +ieZ d. probe de +italitate negati+eZ e. la percutie rezonanta este mata. (a,d,e ) $ , (pag. %() 216 $). PARODONTITE APICALE ACUTE SI CRONICE 1D. Pa28;85=/=a ap/1a-@ a17=@ H/p323</1@> a. reprezint? faza iniAial? a inflamaAiei pulpare b. reprezint? faza iniAial? a inflamaAiei ligamentelor periodontale c. reprezint? faza iniAial? a inflamaAiei osului al+eolar apical d. reprezint? faza iniAial? a inflamaAiei septului interradicular e. reprezint? faza iniAial? a inflamaAiei septului interdentar (c) $, (pag. 1"!) 2D.A ;87a 0a9@ :5 3?8-76/a /50-a<a6/3/ pa28;856/7-7/ /5 pa28;85=/=a ap/1a-a a17=a H/p323</1a> a. este numit? btimpul mutS b. este caracteristic? prin manifest?rile +asculare Bi clinice c. este faza de alterare tisular? primar? d. este o 'iperemie de tip pasi+ e. dureaz? @ntre cDte+a ore Bi cDte+a zile (b)$, (pag. 1"6) $D.P2/5=23 pa28;85=/=3-3 ap/1a-3 1285/13 17 /<ag/53 185=72a=@ p8= 0/ 357<32a=3 72<@=8a23-3, 17 3K13p6/a>

a. parodontita apical? cronic? fibroas? b. granulom simplu conHuncti+ c. granulom epitelial d. granulom c'istic e. parodontita apical? cronic? condensant? (e) $, (pag. 11!) !D. P32176/a :5 aK 3.=3 p89/=/?@ :5 pa28;85=/=3-3 ap/1a-3 1285/13> a. @n %"F din cazuri b. @n 2"F din cazuri c. @n 1""F din cazuri d. @n $"F din cazuri e. @n 5"F din cazuri (b) $, (pag. 11!) %. D72323a :5 pa28;85=/=a ap/1a-@ 1285/1@ p8a=3 :<B2@1a 72<@=8a23-3 a.p31=3> a. absent? b. ne+ralgiform? c. senzaAie de uBoar? egresiune d. durere cu senzaAie de oboseal? dup? masticaAie e. pulsatil? (b, c, d) $, (pag. 11!) . D3.p23 g2a57-8<7- ./<p-7 185C751=/? .3 p8= a0/2<a 72<@=8a23-3> a. este o osteit? apical? cronic? b. este o parodontit? apical? cronic? c. se mai numeBte granulom intern al lui #alazzi d. prezint? ! zone e. cel mai concludent este examenul radiologic 217 (a, b, d, e) $, (pag. 11$) &. S/<p=8<a=8-8g/a pa28;85=/=3/ ap/1a-3 H/p323</13> a. este diferit? in funcAie de factorii etiologici b. percuAia lateral? este poziti+? c. percuAia @n ax este negati+? d. este dominat? de durere la atingerea dintelui cauzal e. percuAia @n ax este poziti+? (a, d, e) $, (pag. 1"6) )D. AB13.7- PH85/K> a. este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente b. este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente c. este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente d. este cauzat de reacutiz?ri repetate ale granulomului simplu e. este o parodontit? apical? acut? seroas? (d) $, (pag. 11%) '. E;3<7- ;/5 pa28;85=/=a ap/1a-@ a17=@ .328a.@> a. intereseaz? buza superioar? pentru dinAii incisi+i superiori b. intereseaz? aripa nasului pentru grupul incisi+ c. intereseaz? regiunea palpebral? pentru caninii superiori d. intereseaz? regiunea mentonier? pentru incisi+ii inferiori

e. intereseaz? regiunea genian? pentru molarii inferiori (a, c, d) $, (pag. 1"() 10. D/ag58.=/17- ;/032356/a- a- pa28;85=/=3/ ap/1a-3 a17=3 H/p323</13 .3 0a13 17> a. pulpita acut? seroas? parAial? b. pulpita acut? seroas? total? c. pulpita acut? purulent? parAial? d. pulpita acut? purulent? total? e. parodontita apicala cronica fibroasa (b, d) $ , (pag. 1"$) 11. EKa<357- 2a;/8-8g/1 3.=3 3-81?35=> a. @n parodontita apical? acut? 'iperemica b. @n parodontita apical? acut? seroas? total? c. @n parodontita apical? acut? purulent? @n primele stadii d. @n parodontite apicale cronice e. @n parodontita apical? acut? purulent? @n ultima faz? (a,d, e) $ , (pag. 113) 12D. T2@.@=72a 3.356/a-@ a pa28;85=/=3/ ap/1a-3 1285/13 185;35.a5=3 3.=3> a. imagine radiologic? difuz?, cu spaAii intertrabeculare @nguste b. imagine radiologic? de osteit? circumscris?, radiotransparent? c. @ngustarea spaAiului periapical d. r?spunsul slab poziti+ la testele de +italitate e. percuAia @n ax este poziti+? (c) $ , (pag. 12!) 218 1$. D/ag58.=/17- ;/032356/a- a- pa28;85=/=3/ ap/1a-3 a17=3 .328a.3 .3 0a13 17> a. foliculita acut? a dinAilor incluBi b. parodontite apicale cronice c. pulpite acute totale d. parodontita apical? acut? supurat? e. ne+ralgia de trigemen (a, c, d, e) $, (pag. 1"%) 1!D.D72323a 3.=3 ;3 /5=35./=a=3 <aK/<@ :5 pa28;85=/=a ap/1a-@ a17=@ p727-35=a> a. @n stadiu endoosos b. @n stadiu de fistul? c. @n stadiu de 'iperemie d. @n stadiu subperiostal e. @n stadiu submucos (d) $, (pag. 111) 1%. P231/9a6/ 2@.p75.72/-3 18231=3 :5 1a97- ./<p=8<a=8-8g/3/ pa28;85=/=3/ ap/1a-3 a17=3 .328a.3> a. pe canal este prezent? o secreAie seroas? b. durerea are caracter acut c. durerea este prezent? la percuAia @n ax d. semnele de +italitate sunt slab poziti+e la intensit?Ai foarte mari ale stimulului e. este prezent? tumefierea mucoasei Bi a tegumentelor (a, b, c, e) $, (pag. 1"() 1 . Pa28;85=/=a ap/1a-a a17=a .328a.a 3?8-73a9a .p23>

a. parodontita apicala acuta purulenta b. complicare cu un proces osteomielitic c. cronicizare d. sinuzita maxilara e. cuprinderea apexului dintilor +ecini (a,c) $, (pag. 1"%) 1&. D/ag58.=/17- p89/=/? /5 pa28;85=/1a ap/1a-a a17=a p727-35=a> a. mobilitatea dintelui b. febra c. lipsa adenopatiei d. senzatie de egresiune a dintelui e. teste de +italitate negati+e (a,b,d e) $, (pag 112) 1). Pa28;85=/=a ap/1a-a 1285/1a 0/B28a.a p8a=3 0/ ;3=32</5a=3 ;3> a. traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii b. gangrena pulpara simpla c. utilizarea arsenicului d. lucrari protetice defectuoase e. antisepticele utilizate intempesti+ pe canal (a,b,c,e) $, (pag116) 219 1'.D TaB-87- <8208pa=8-8g/1 a- pa28;85=/=3/ ap/1a-3 a17=3 .328a.3 3.=3 ;8</5a= ;3> a. modificarile +asculare b. modificarile c'imice c. modificarile enzimatice d. durere e. resorbtie osoasa (a),$, pag1"( 20. C3-7-3-3 3p/=3-/a-3 ;/5 .=271=72a g2a57-8<7-7/ 3p/=3-/a- /./ p8= a?3a 82/g/53a /5> a. resturile epiteliale .alassez b. mucoasa sinusala c. mucoasa bucala in cazul unor fistule d. pulpa dintelui e. osul al+eolar (a,b,c) $, pag.1"% 21. M8208pa=8-8g/1, pa28;85=/=a ap/1a-a a17=a .328a.a .3 1a2a1=32/93a9a p2/5> a. turgescenta pernitelor +asculare b. ligamente al+eolare ingrosate c. fenomene de agregare eritrocitara d. fragmentarea si depolimerizarea ligamentelor 0'arpe: e. corticala interna al+eolara prezinta un contur neregulat (a,b,e) $, pag. 1"( 22. D/ag58.=/17- p89/=/? /5 pa28;85=/=a ap/1a-a a17=a .328a.a .3 Ba93a9a p3> a. durere cu caracter acut b. senzatie de egresiune a dintelui c. adenopatie regionala d. durere este localizata

e. facies rigid (a,b,c,e) $, (pag. 1"() 2$. S=a;/7- 35;88.8. a- pa28;85=/=3/ ap/1a-3 a17=3 p727-35=3 .3 1a2a1=32/93a9a p2/5> a. prezenta unui bogat infiltrat leucocitar. b. durerea este localizata c. tensiune mare intratisulara d. tumefierea si infiltrarea mucoasei e. liza tesutului osos (a,c,e) $, (pag 11") 2!. E?8-7=/3 ./ 18<p-/1a=// /5 pa28;85=/=a ap/1a-a a17=a p727-35=a> a. resorbtie radiculara externa de natura iatrogenica b. fistulizare, resorbtie si +indecare temporara c. complicare cu un proces osteomelitic d. resorbtie radiculara interna de natura microbiana e. supuratia loHelor si a spatiilor cer+ico-faciale (b,c,e) $, (pag. 112)
220

2%. S3<53-3 8B/31=/?3 -a pa28;85=/=3-3 ap/1a-3 1285/13 53 23-3?a 72<a=8a23-3> a. palparea ganglionilor este edificatoare b. inspectia nu rele+a totdeauna semne manifeste concrete pentru diagnostic c. percutia +erticala este intens poziti+a d. la frontalii superiori se constata frec+ent prezenta fistulei mai ales pe mucoasa +estibulara e. la percutia trans+ersala, concomitent cu palparea mucoasei in dreptul apexului,se percep uneori,la monoradicularii cu leziuni periapicale +oluminoase,+ibratii ale apexului (b,d,e) $, (pag. 11!) 2 . M8208pa=8-8g/1, pa28;85=/=a ap/1a-a 1285/1a 0/B28a.a .3 1a2a1=32/93a9a p2/5> a. se formeza asa numitele leziuni de granulom conHuncti+ fibropar b. la periferia formatiunii, aglomerarea celulara este mai mare decat in interior c. +ase sanguine cu pereti ingrosati si strangulati de-a lungul traiectului lor d. prezenta de infiltrat limfo-poliblastic e. apar zone de tesut osos dens cu putine trabecule osoase si spatii intratrabeculare (a, c, d) $, (pag. 116) 2&. D/ag58.=/17- ;/03235=/a- a- pa28;85=/=3/ ap/1a-3 1285/13 0/B28a.3 .3 0a13 17> a. pulpita acuta seroasa totala b. gangrena pulpara simpla c. pulpita cronica desc'isa ulceroasa in stadii a+ansate de e+olutie d. parodontita apicala acuta seroasa e. parodontita apicala cronica condensanta (b, c) $, (pag. 11$) 2). La g2a57-8<7- ./<p-7 185C751=/? /5 <31a5/.<7- ;3 082<a23 .3 ;3.12/7 72<a=8a23-3 9853> a. zona de stimulare b. zona de colic+atie c. zona de iritatie d. zona exudati+a e. zona de necroza (a,c,d,e) $, (pag. 11()

2'. S/<p=8<a=8-8g/1, /5 g2a57-8<7- ./<p-7 185C751=/?, .3 185.=a=a 72<a=8a23-3> a. durerea este exacerbata la cald in fazele de reacutizare b. la inspectie dintele prezinta obturatie +ec'e c. prezenta unui proces carios ce intereseza si camera pulpara d. uneori, coronar, nu se obser+a nici o leziune e. teste de +italitate usor poziti+e la intensitati mari (b, c, d) $, (pag. 11%) $0. D/ag58.=/17- ;/03235=/a- a- pa28;85=/=3/ ap/1a-3 1285/13 ;/0793 p28g23./?3 Pa2=.1H .3 0a13 17> a. granulomul c'istic b. actinomicoza c. granulomul epitelial d. adenopatii supurate 221 e. parodontita apicala cronica cu 'ipercementoza (a,b,d) $, (pag. 12!) 222 $'. TRATAMENTUL NECROZEI SI GANGRENEI PULPARE 1. D I98-a23a ;/5=3-7/ /5 =/<p7- =2a=a<35=7-7/ <31a5/1 a- ga5g2353/ p7-pa23> a. este obligatorie pe tot timpul tratamentului b. este facultati+a pe tot timpul tratamentului c. nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament ocluzi+ d. este obligatorie in a treia sedinta e. este obligatorie in momentul obturarii radiculare definiti+e (c) $, pag16$ 2. DN7 B3530/1/a9a;3 =2a=a<35= 185.32?a=82 ;/5=// 1a23 p239/5=a> a. radacini in baioneta b. radacini cu curburi exagerate c. cai false interradiculare d. implantare deficitara e. toate de mai sus (e) $, pag 15%, $. DPH"7- H/;28K/;7-7/ ;3 1a-1/7 3.=3 17p2/5. /5=23> a. 1"-11 b. 11-12 c. 12-13 d. $-% e. (-1" (b) $, pag 1%(, !. D T2a=a<35=7- <31a5/1 /5 ga5g235a p7-pa2a .3 3031=73a9a 4 a. pana la foramenul apical b. pana la constrictia apicala c. pana la unirea celor 2G3 coronare cu 1G3 apicala a canalului d. pana la c canalului e. cu o usoara depasire a constrictiei apicale (b) $, pag 166
223

%. DO p23pa2a=/3 <31a5/1a 18231=a a 1a5a-7-7/> a. nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante b. se obtine utilizand aceeasi te'nica pe toata lungimea canalului c. se obtine utilizand numai te'nici moderne, sonice, ultrasonice, laser d. necesita, de obicei, combinarea unei te'nici manuale cu una din celelalte te'nici

e. se realizeaza pana la apexul radiologic (d) $, pag 1$3 . DC-828=32ap/a NU 3.=3 /5;/1a=a /5> a. gangrena pulpara b. pulpita purulenta totala c. parodontitele apicale cronice d. parodontitele apicale acute e. 'iperemia pulpara (e ) $, pag 211, &. DP35=27 p23pa2a23a 1a5a-3-82 2a;/17-a23 .75= ;3.12/.3 72<a=8a23-3 <3=8;3, 17 3K13p=/a 13-82> a. manuale b. mecanice c. ultrasonice d. radiologice e. sonice (d) $, pag 166, ). DPa.=a /8;8082<a=a La-MH800 185=/53 72<a=8a23-3, 17 3K13p=/a> a. clorfenol b. camfor c. iodoform d. cloroform e. mentol (d) $, pag 1(1, '. D M3=8;3-3 08-8./=3 /5 p23pa2a23a 1a5a-3-82 p8= 0/> a. manuale b. sonice c. ultrasonice d. cu laser 224 e. toate de mai sus (e) $, pag.166 10. DA1=/753a a5=/.3p=/1a a H/;28K/;7-7/ ;3 1a-1/7 .3 Ba93a9a p3> a. p>-ul alcalin, de care este raspunzator ionul 2>-, cuprins intre 11-12 b. p>-ul alcalin, de care este raspunzator ionul *a2\, cuprins intre 11-12 c. p'-ul alcalin, de care este raspunzator ionul 2>-, cuprins intre 13-1! d. solubilitatea crescuta in apa, care determina eliberarea treptata a ionului 2>e. solubilitatea redusa in apa, care determina eliberarea treptata a ionului *a2\ (a) $,pag 1%( 11. DM3=8;a 13a <a/ p231/.a ;3 <a.72a23 a 1a5a-7-7/ 2a;/17-a2 3.=3 185./;32a=a> a. metoda clinica b. metoda clinico-radiologica c. metoda radiologica d. metoda electronica e. metoda intepaturii apicale (d) $ pag.163 12. DI5 3K=/2pa23a p7-pa2a> a. tratametul mecanic se efectueaza pana la apexul radiologic b. tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala c. tratamentul se executa in mai multe sedinte d. nu este necesara izolarea dintelui e. in cursul tratamentului se aplica pansamente medicamentoase (b) $, pag.166-16$ 1$. DS8-7=/a La-MH800 185=/53>

a. fenol 3"F, camfor 6"F, alcool 1"F b. monoclorfenol si alcool 1"F c. p-monoclorfenol, camfor si mentol d. p-monoclorfenol si tricrezol e. p-monoclorfenol, alcool si eter 1"F (c) $, pag 1$$ 225 1!. DOB=72a=/a ;3 1a5a- /5 a133a./ .3;/5=a, .3 23a-/93a9a 1a5;> a. a+em un canal uscat b. pulpite cronice c. pupite acute purulente, partiale sau totale d. cand in timpul tratamentului campul operator a fost in+adat de sali+a e. cand nu putem opri 'emoragia (a) $, pag 1$" 1%. DE0/1/35=a a.81/a=//-82 ;3 a5=/B/8=/13 /5 =2a=a<35=7- ga5g2353/ p7-pa23, ;3p/5;3 ;3 72<a=82// 0a1=82/> a. e+itarea antibioticelor cu reactii ad+erseZ b. e+itarea unor doze insuficienteZ c. e+itarea antagonismelor d. e+itarea rezistentei incrucisate e. toate de mai susZ (e) $, pag .1($ 1 . Da1a p3 1a5a-3 .3 /5=a-53.1 8B.=a18-3 082<a=3 ;/5 ;3p7532/ 1a-1a23, =2a=a<35=7-7/ <31a5/1 / .3 p8= a.81/a 72<a=8a23-3 .7B.=a5=3 1H/</13 ;3 p32<3aB/-/9a23 > a. sarea sodica de ,&A solutie 1"F b. acid sulfuric solutie 2"-3"F c. antiformina d. solutia clor'exidina 1F e. eugenol ( a,b,c) $, pag 162 1&. D/5=23 <3=8;3-3 <31a5/13 ;3 p23pa2a23 a 1a5a-7-7/ 2a;/17-a2 /5 ga5g235a p7-pa2a 0a1 pa2=3 72<a=8a23-3 ./.=3<3> a. sistemul <iromatic b. canal .aster = c. metoda con+ersiunii d. canal 1inder e. sistemul treptelor consecuti+e ( a,b,d) $, pag 1$1 226 1). I5 a-3g323a .7B.=a5=3/ <3;/1a<35=8a.3 7=/-/9a=3 /5 =2a=a<35=7- ga5g2353/ p7-pa23, 53 p7=3< gH/;a ;7pa 72<a=8a23-3 12/=32//> a. forma anatomo-clinica a gangrenei ( umeda sau uscata) b. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical c. tipul de reacti+itate al pacientului d. concentratia solutiei e. lipsa efectului bactericid al substantei ( a,b,c) $, pag 1$3

1'. I5 =2a=a<35=3-3 35;8;85=/13, a5=/.3p=/13-3 .3 08-8.3.1 .7B 72<a=8a23-3 082<3 .a7 p2813;72/> a. pansamente endodontice b. irigatii endodontice c. asociate cu agenti fizici d. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari e. numai la persoane +arstnice (a,b,c) $, pag 21" 20. I5=23 0a1=82// -81a-/ 1a23 p8= 185;/=/85a =32ap/a 35;8;85=/1a a ;/5=/-82 17 531289a .a7 ga5g235a p7-pa2a, .3 /5.12/7> a. prezenta unor obturatii coronare din amalgam b. +aloarea masticatorie si protetica a dintelui c. topografia dintelui d. afectiunile de sistem e. starea parodontiului marginal (b,c,e) $, pag.15(-15% 21. Ca793-3 g3532a-3 a-3 H3<82ag/3/ .75=> a. 'emofilie b. diateze 'emoragice c. afectiuni 'epatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sangelui d. stari fiziologice congesti+e4 menstruatie e. gra+iditate (a,b,c,d) $, pag 166 22. Pa.=a /8;8082<a=a La-MH800, 185=/53> a. iodoform b. clorfenol c. timol d. oxid de zinc 227 e. formol (a,b,c,d) $, pag 1(1 2$. Apa2a=3-3 3-31=285/13 ;3 <a.72a23 a -75g/<// ;3 -7127 3K/.=35=3, p8= 0/ 1-a./0/1a=3 a.=03-> a. analogice b. audiometrice c. digitale d. de inalta frec+enta e. sonda bimetalica *uralt (a,b,c,d) $, pag 165 2!. C8<p7.// 17a=325a2/ ;3 a<85/7> a. sunt detergenti cationici b. reduc tensiunea superficiala a solutiei c. sunt mai acti+i in mediu acid d. sunt mai acti+i in mediu alcalin e. sunt toxici citoplasmatici puternici (a,b,d ) $, pag.1(2 2%. P32<3aB/-/9a23a 1a5a-3-82 2a;/17-a23 .3 p8a=3 23a-/9a 17 72<a=8a23-3 /5.=27<35=3> a. ace .iller

b. ace ,onaldson fine si foarte fine c. ace >edstroem fine d. freze globulare mici e. ace Oerr fine si foarte fine (a,e) $, pag.162 2 . C3 <3;/1a=/3 35;8;85=/1a a23 1apa1/=a=3 a5=/</18=/1a> a. tricrezolformalina b. KalM'off c. *'lumsMi d. clor'exidina e. creozotul de mesteacan (b,d) $, pag.1$6-1(1 2&.T/<p// 8p32a=82/ a/ =2a=a<35=7-7/ <31a5/1 /5 ga5g235a p7-pa2a .75= > a. crearea accesului in camera pulpara b. permeabilizarea si e+idarea continutului gangrenos c. indepartarea dentinei alterate de pe peretii canalului d. stabilirea lungimii canalului e. obturarea radiculara definiti+a in aceeasi sedinta 228 (a,b,c,d) $, pag.16" 2). T2a=a<35=7- Spa; > a. reprezinta o metoda de tratament al pulpitei seroase totale b. reprezinta o metoda de tratament al gangrenei pulpare c. se realizeaza cu solutie KalM'off si pasta 0pad d. utilizeaza pasta 0pad e. utilizeaza pasta 0pad si un amestec de doua lic'ide (b,d) $, pag 1(5 2'. C32/5=3-3 /;3a-3 p35=27 <3;/1a=/a 1a5a-a2a .75=> a. efect lent bactericid si fungicid b. actiune antibacteriana indelungata c. usurinta introducerii pe canale d. interferarea proceselor de +indecare periapicala e. tensiune superficiala mare (a,b,c) $, pag 1$5 $0. Pa.=a L3;32</K 185=/53> a. prednisolon b. clor'idrat de neomicina c. oxid de zinc d. 'idroxid de calciu e. streptomicina (c,d) $, pag.1%2
229

!0. OBTURAREA CANALELOR RADICULARE 1. DLa p28Ba 1857-7/ <a.=32, /5 =3H5/1a ;3 185;35.a23 =32<8<31a5/1a a g7=ap321// (M1 Spa;;35#, a13.=a =23B7/3 .a .3 8p23a.1a > a. la constrictia apicala b. la 1 mm de constrictia apicala c. la 1,5-2 mm de constrictia apicala d. la !-3 mm de constrictia apicala e. la apexul radiologic (c) $, pag 235 2. DP23</9a 8B-/ga=82/3 /5 =3H5/1a ;3 /5C31=a23 a g7=ap321// 2a<8-/=3 p2/5 /51a-9/23 3.=3 72<a=8a23a> a. largirea adec+ata a canalului radicular b. respectarea regulilor de preparare a canalelor radiculare c.

utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea cimentarii apicale d. plasarea corecta a +arfului canulei e. largirea excesi+a a canalului radicular (c) $, pag 23$ $. DF/5g32 .p23a;323-3 p239/5=a 72<a=8a23-3 a?a5=aC3 0a=a ;3 Ha5; .p23a;323> a. permit indepartarea cu usurinta din canal, cu dislocarea gutapercii b. nu permit rotirea spreaderului in Hurul axului sau c. confera operatorului o mare sensibilitate tactila d. partea acti+a are forma cilindrica e. lungimea partii acti+e este de cca 2" mm. (c) $, pag223 !. DI5 -/p.a .=8p7-7/ ap/1a- /5 185;35.a23a -a=32a-a -a 1a-; p2/5 =3H5/1a E5;8=31, .3 2318<a5;a /5=28;71323a 1857-7/ <a.=32> a. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie b. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie c. pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie d. dincolo de limita apicala e. pana in treimea medie a canalului (c) $, pag 22% %. DOB=72a=/a .3g<35=a2a 17 g7=ap321a a23 1a ;39a?a5=aC >
230

a. necesita instrumentar endodontic special b. sigilare imperfecta in 1G3 apicala a canalului c. gra+a perturbare a procesului de +indecare periapicala d. necesita un calibru larg al portiunii apicale e. este dificil de indepartat (b) $, pag.2!1 . DI5;/1a=//-3 8B=72a2// .3g<35=a23 17 27<3g7. ;35=/5a2 .75=> a. canale inguste b. canale curbe c. foramen apical larg d. delta apicala e. perforatii in 1G3 coronara a canalului (c) $, pag 2!1 &. DA-3g323a a17-7/ L35=7-8 .3 0a13 ;7pa 72<a=8a23-3 12/=32//, 17 3K13p=/a> a. +olumul canalelor b. topografia dintilor c. integritatea fizica a acului 8entulo d. numarul canalelor e. gradul de curbura al canalelor (d) $, pag 215 ). DI5 -/p.a .=8p7-7/ ap/1a- /5 185;35.a23a -a=32a-a -a 1a-; E5;8=31, .3 2318<a5;a /5=28;71323a 1857-7/ <a.=32 > a. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie b. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie c. pana la 2mm de limita apicala stabilita prin odontometrie d. dincolo de limita apicala e. #ana in treimea medie a canalului (c) $,pag.22% '. DT/<p7- /5 1a23 g7=ap321a 2a<a53 p-a.=/1a /5 1a5a- ;7pa /5;3pa2=a23a p-7gg32/ .p23a;32"7-7/ /51a-9/= ;/5 1a5a-, 3.=3> a. 1"-15 sec b. 3" sec c. 6" sec. d. 5" sec e. $" sec
231

(a) $, pag.22% 10. DA?a5=aC3-3 =3H5/1// ;3 185;35.a23 =32<8p-a.=/1a a g7=ap321// (M1 Spa;;35# a. este mai lenta b. exista posibilitatea fracturarii compactoarelor c. obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodontic d. faciliteaza depasirile in lipsa unui stop dentinar apical corespunzator e. exista posibilitatea aparitiei unor leziuni termice ale parodontiului de sustinere (c) $,pag.23! 11. DA?a5=aC3-3 =3H5/1// ;3 185;35.a23 ?32=/1a-a -a 1a-; a g7=ap321// .75= 23p23935=a=3 ;3> a. asigura o obturatie omogena a canalelor b. nu necesita o largire excesi+a a canalelor c. nu necesita mult timp d. nu necesita instrumente speciale e. frec+enta mica a obturatiilor cu depasire comparati+ cu alte te'nici (a) $, pag.232 12. DF/5g32 .p23a;323-3 p239/5=a 72<a=8a23-3 a?a5=aC3 0a=a ;3 Ha5; .p23a;323> a. utilizare mai usoara in zonele distale b. nu permit rotirea in Hurul axului propriu in ambele sensuri c. permit indepartarea usoara din canal, fara dislocarea gutapercii d. sunt mai subtiri e. sunt mai flexibile (c) $, pag.223 1$.DI5 185;35.a23a ?32=/1a-a -a 1a-; a g7=ap321//,18a0a23a 1857-7/ p2/51/pa- 17 1/<35= ;3 ./g/-a23 ./ p28p7-.a23a .a /5 1a5a- .3 0a13 pa5a -a> a. 1 mm de constrictia apicala b. 2 -3mm de constrictia apicala c. ! mm de constrictia apicala d. 5 mm de constrictia apicala e. 1" mm de constrictia apicala (b) $,pag.232
232

1!. D Ra<8-/23a p82=/75// ap/1a-3 ;3 2 << a 1857-7/, p2/5 /5=28;71323a /5 1-828082<, ;723a9a> a. 3-! secunde

b. 3 minute c. 1 minut d. 2 minute e. 2" minute (a) $, pag.225 1%. D D39a?a5=aC3-3 7=/-/9a2// 18572/-82 ;3 a2g/5= /5 8B=72a=/a 2a;/17-a2a .75=> a. inc'iderea perfecta a canalelor b. tratamentul biomecanic incomplet nu asigura sigilarea apicala urmarita c. raduioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie neetansa d. are actiune oligodinamica discutabia in conditiile unei sigilari perfecte e. flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperca. (b) $, pag.2!3 1 . DLa p28Ba 1857-7/ <a.=32, /5 =3H5/1a ;3 185;35.a23 =32<8<31a5/1a a g7=ap321// (M1Spa;;35#, a13.=a =23B7/3 .a .3 8p23a.1a > a. la constrictia apicala b. la 1,5 mm de constrictia apicala c. la 2mm de constrictia apicala d. la 3-! mm de constrictia apicala e. la apexul radiologic (b) $, pag.235 1&. A;a7ga23a ;3 ;39/5031=a5=3 /5 pa.=3-3 ;3 8B=72a=/3 2a;/17-a23 57 3.=3 B3530/1a, ;38a2313> a. creste riscul obturatiilor de canal cu depasite b. nu reduce semnificati+ microinfiltratiile marginale c. irita parodontiul apical d. sunt inacti+ate rapid in umorile tisulare e. produc coloratii ale dintilor (c,d) $, pag.21! 1). D/.p89/=/?7- ;3 185;35.a23 -a=32a-a -a 1a-;, E5;8=31, p239/5=a 72<a=8a23-3 1a2a1=32/.=/1/> a. este simplu si ergonomic b. exista posobilitatea atasarii unui aHustor ocluzal din silicon c. incalzirea poate fi calibrata perfect d. racire rapida e. nu poate fi utilizat in canale curbe (a,b,c,d) $, pag.22% 233 1'. I5 =3H5/1a ;3 /5C31=a23 a g7=ap321// 2a<8-/=3 p2/5 /51a-9/23, 3.=3 5313.a2a 23.p31=a23a 72<a=8a23-82 23g7-/ 8B-/ga=82//> a. trebuie e+itata largirea excesi+a a canalelor b. plasarea corecta a +arfului canulei c. inHectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect d. inHectarea gutapercii la consistenta adec+ata e. proba clinica prealabila a pluggerelor (b,c,d,e) $, pag.23$ 20. T3H5/1a ;3 185;35.a23 -a=32a- -a 2313 a g7=ap321// p239/5=a 72<a=8a23-3 a?a5=aC3> a. asigura o sigilare superioara obturatiilor, prin cimentarea unui con

b. prezinta succes clinic considerabil in timp c. asigura o obturatie foarte omogena d. simplitatea si rapiditatea executiei e. nu da fenomene de iritatie apicala (a,b) $, pag.22! 21. P35=27 =/<p// 8p32a=82/ a/ 8B=72a=/3/ ;3 1a5a- 17 18572/ ;3 g7=ap321a 1a-/B2a=3 .3 57<a2a ./> a. indi+idualizarea conului de gutaperca b. proba clinico-radiologica a conului c. toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica d. introducerea cimentului de sigilare pe canal e. condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul (b, c,e) $, pag.221 22. A?a5=aC3-3 7=/-/9a2// 18572/-82 ;3 =/=a5 .75= 72<a=8a23-3> a. sunt nedeformabile b. inc'iderea canalului e posibila doar prin asocierea unui ciment de sigilare c. rigiditate superioara fata de cea a conurilor de argint d. lipsa coroziunii e. biocompatibilitate (a,c,d,e) $, pag.2!! 2$. S/=7a=// <a/ 0231?35= /5=a-5/=3 -a p28Ba 1857-7/ /5a/5=3a 8B=72a=/3/, .75= 72<a=8a23-3> a. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului b. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canalului c. depasirea lungimii de lucru d. discordanta de forma dintre +arful conului si segmentul apical al canalului radicular e. canale cu apex larg desc'is (a,b,c,d) $, pag.22"-221 2!. A-3g323a a17-7/ L35=7-8 p35=27 23a-/9a23a 8B=72a=/3/ ;3 1a5a- .3 0a13 ;7pa 72<a=8a23-3 12/=32//> 234 a. topografia dintilor b. integritatea fizica a acului 8entulo c. +olumul canalelor radiculare d. morfologia canalelor radiculare e. materialul utilizat (a,b,c) $, pag.215 2%. F/5g32 .p23a;323-3 p239/5=a 72<a=8a23-3 1a2a1=32/.=/1/ 0a=a ;3 Ha5; .p23a;323> a. confera sensibilitate tactila b. permit indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii c. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in Hurul axului sau propriu, in ambele sensuri d. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in Hurul axului sau propriu, in sensul acelor de ceasornic e. la indepartarea lor din canal se dizloca conul de gutaperca (a,b,c) $, pag.223 2 . I5 7=/-/99a23a a17-7/ L35=7-8 p35=27 /5=28;71323a pa.=3/ /5 8B=72a=/a 2a;/17-a2a, =23B7/3 1a a13.=a> a. sa aiba spirale integre

b. sa fie usor indoit c. sa se +erifice patrunderea acului in turatie pe canal d. sa nu fie ruginit e. sa se specifice sensul corect de rotatie ( in+ers acelor de ceasornic) pentru propulsarea pastei in canal (a,d) $, pag.21% 2&. Da9a?a5=aC3-3 =3H5/1// ;3 8B=72a=/3 ;3 1a5a- p2/5 1/<35=a23a 757/ 185 75/1, 1a-/B2a= -a ap3K, .75=> a. solubilitatea sigilantilor b. premiza sigilarii corecte doar in treimea apicala c. microinfiltratie mai mare decat la alte te'nici d. dezobturare dificila in caz de necesitate e. premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali (a,c,e) $, pag.21% 2). I5185?35/35=3-3 8B=72a2// 17 g7=ap321a> a. timp indelungat pentru largirea canalelor b. dificultatea obturarii canalelor inguste c. dificultatea obturarii canalelor curbe d. obturatii de canal incomplete e. obturatii de canal tridimensionale 235 (a,b,c,d) $, pag.2!2 2'. T3H5/1a ;3 185;35.a23 ?32=/1a-a -a 1a-; a g7=ap321// a23 1a ;39a?a5=aC3> a. necesita mult timp b. laborioasa c. reclama o largire excesi+a a canalului d. frec+enta mai mare a obturatiilor cu depasire e. consum mai mare de conuri de gutaperca (a,b,c) $, pag.232 $0. OB=72a=/a ;3 1a5a- 17 18572/ <3=a-/13 3.=3 /5;/1a=a /5 > a. canale inguste b. canale cu curbura accentuata c. canale o+ale d. foramen apical larg e. resorbtii radiculare interne (a,b) $, pag.2!5 236 !1. TRATAMENTUL PARODONTITELOR APICALE ACUTE SI CRONICE 1. DDa1a .3123=/a .3 <35=/53 /5 1a5a- ./ ;7pa 08-8./23a pa5.a<35=3-82 <3;/1a<35=8a.3, .3 p8a=3 23172g3 -a 8B=72a=/a p28?/982/3 a 1a5a-7-7/ 17> a. ,ontisolon b. pasta KalM'off c. ciment zinc oxid eugenol d. ndomet'asone e. ciment fosfat de zinc (b) $, pag.25% 2. DT2a=a<35=7pa28;85=/=3/ ap/1a-3 .328a.3 3K7;a=/?3 5313./=a> a. irigatii endocanalare cu solutii antiseptice b. permeabilizarea apexului c. lasarea desc'isa a dintelui d. aplicarea de prisnite reci e. toate de mai sus (e) $, pag 256 $. DT2a=a<35=7- pa28;85=/=3/ ap/1a-3 a2.35/1a-3, 082<a g2a?a, 185.=a /5> a. extractia dintelui b. c'iuretarea al+eolei pana in os sanatos c. aplicarea in al+eola de conuri cu antibiotice d. proteHarea al+eolei cu o mesa aplicata superficial e. toate de mai sus (e) $, pag 256, !. DFa1=82// 1a23 185;/=/853a9a .3?32/=a=3a <a5/03.=a2/-82 1-/5/13 /5 ;3pa./2/-3 ap/1a-3 NU .75= 23p23935=a=/ ;3 > a. starea parodontiului apical dinainte de obturatie b. +olumul de

substanta care a depasit apexul c. calitatea materialului de obturatie d. forma pe sectiune a canalului radicular e. tipul de reacti+itate indi+iduala (d) $, pag. 251-252, %. D I5 pa28;85=/=a ap/1a-a H/p323</1a 185.317=/?a a17=/9a2// 757/ p2813. 1285/1 p233K/.=35=, .3 23a-/93a9a> a. tratament mecanic cu permeabilizarea apexului b. tratament mecanic fara permeabilizarea apexului c. aplicarea imediata de pansament ocluzi+ cu antiseptic ( KalM'off) d. lasarea inc'isa a dintelui pentru cate+a zile 237 e. obturatie definiti+a de canal in aceeasi sedinta (a ) $,pag.255 .D I5 pa28;85=/=a ap/1a-a a17=a a2.35/1a-a 082<a g2a?a, NU .3 2318<a5;a> a. extractia dintelui b. c'iuretare pana in os sanatos c. proteHarea al+eolei cu o mesa aplicata superficial d. toaleta canalelor cu mese imbibate in apa oxigenata e. aplicarea in al+eola de conuri cu antibiotice (d) $, pag.216 &.DI5 1a97- .3123=/3/ .328a.3 <8;32a=3 p3 1a5a-, 57 .3 /5;/1a> a. tratamentul medicamentos cu antiseptice b. cauterizarea c'imica c. crearea unei fistule artificiale medicamentoase d. cauterizarea electrica e. paste cu antibiotice (b) $, pag.25(-25%
).D I5 pa28;85=/=a ap/1a-a a17=a H/p323</1a 185.317=/?a ;3pa./2// ap3K7-7/ 17 <a=32/a- ;3 8B=72a=/3, 3.=3 185=2a/5;/1a=a> a. expectati+a b. inter+entia c'irurgicala c. dezobturarea canalului radicular d. administrarea de antialgice e. infiltratia plexala cu no+ocaina1F (c) $, pag.256 '.D I5 pa28;85=/=a ap/1a-a a17=a p727-35=a, 0a9a 35;8;8.8a.a, NU .3 p2a1=/1a> a. drenaH endodosos b. drenaH transosos c. drenaH al+eolar d. medicatie analgetica e. pansament cu antiseptice (e) $, pag.25$ 10.D I5 =2a=a<35=7- pa28;85=/=3/ ap/1a-3 a17=3 p727-35=3 -a a;7-=/, a<p/1/-/5a .3 a;</5/.=23a9a ;7pa 72<a=8a23a .1H3<a> a. ",25"g de ! ori pe zi
238

b. ",25"g de 6 ori pe zi c. ",5""g o data pe zi d. ",2""g de 5 ori pe zi e. ",5""g de 2 ori pe zi (b) $, pag.252 11. DS1H3<a ;3 =2a=a<35= /5 pa28;85=/=3-3 ap/1a-3 a17=3 p727-35=3 /5 .=a;/7- 35;8;8.8. 17p2/5;3 72<a=8a23-3 3=ap3,17 3K13p=/a> A. drenaH endodontic asociat cu antibiotice 5. drenaH

combinat, endodontic si prin osteotomie transmaxilara *.drenaH al+eolar prin extractia dintelui ,. medicatie analgetica, tranc'ilizante . extractie si replantare (e) $, pag.25$ 12. D A;</5/.=a23a a5=/B/8=/13-82 /5 =2a=a<35=7- pa28;85=/=3-82 ap/1a-3 a17=3 3K7;a=/?3 p727-35=3 .3 2318<a5;a /5 72<a=8a23-3 1/217<.=a5=3> a. in faza endoosoasa, cand drenaHul este nesatisfacator si starea pacientului este alterata b. in aza endoosoasa, canddrenaHul este nesatisfacator din diferite cauze c. in faza subperiostala d. in faza submucoasa e. cand nu se poate face un tratament corect endodontic (a) $, pag.25! 1$. D Ca23 ;/5 72<a=82// 0a1=82/ 185;/=/853a9a /5=35./=a=3a <a5/03.=a2/-82 1-/5/13 /5 ;3pa./2/-3 ap/1a-3> a. +olumul de substanta care a depasit apexul b. calitatea materialului de obturatie c. +ecinatatea unor formatiuni ner+oase d. tipul de reacti+itate indi+iduala e. toate de mai sus (e) $, pag.251 1!.D I5 1a97- .3123=/3/ .328a.3 aB75;35=3 p3 1a5a- ;/5 pa28;85=/=a ap/1a-a 1285/1a NU .3 /5;/1a> a. drenaH endodontic b. lasarea desc'isa a dintelui c. crearea unei fistule artificiale medicamentoase d. obturarea pro+izorie cu pasta pe baza de 'idroxid de calciu e. cauterizarea c'imica cu acid tricloracetic
239

(e) $, pag.25% 1%. D Fa1=82// 1a23 185;/=/853a9a .3?32/=a=3a <a5/03.=a2/-82 1-/5/13 /5 ;3pa./2/-3
ap/1a-3 NU .75= 23p23935=a=/ ;3> a. starea parodontiului apical dinainte de obturatie b. +olumul de substanta care a depasit apexul c. calitatea materialului de obturatie d. forma pe sectiune a canalului radicular e. tipul de reacti+itate indi+iduala (d) $, pag.251-252 1 .D S3123=/a p32./.=35=a p3 1a5a- /5

=2a=a<35=7- 753/ pa28;85=/=3 ap/1a-3 1285/13 /<p753 .1H/<Ba23a pa5.a<35=7-7/ a5=/.3p=/1 17 75 a-= a5=/.3p=/1 ;7pa> a. o sedinta b. doua sedinte c. ! sedinte d. 5 sedinte e. 1" sedinte (b) $, pag.25( 1&. A=/=7;/53a =32ap37=/1a 0a=a ;3 pa28;85=/=a ap/1a-a a17=a a2.35/1a-a,082<a 7.8a2a, 17p2/5;3> a. tratament cu diatermie b. indepartarea pansamentului arsenical c. aplicarea

in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol d. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal e. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice (b,c) $, pag.256 1). Ca793-3 /a=28g353 a-3 p32./.=35=3/ .3123=/3/ p3 1a5a- /5 pa28;85=/=3-3 ap/1a1285/13 .75=> a. mese impinse dincolo de apex b. iritarea c'imica a parodontiului prin exces de medicamente c. utilizarea incorecta a agentilor fizici d. pozitia dintelui pe arcada e. +arsta pacientului (a,b,c) $, pag.25( 1'. I5 .=a;/7- .7B<818. a- pa28;85=/=3/ ap/1a-3 a17=3 3K7;a=/?3 p727-35=3, =32ap/a 3.=3 72<a=8a23a> a. drenaH endodontic b. ionoforeza endocanalara cu enzime
240

c. incizia mucoasei d. extractia dintelui si drenaH al+eolar e. aplicarea unui aparat fix de imobilizare (a,c,d) $, pag.25$ 20. P35=27 p23?35/23a 3?8-7=/3/ pa28;85=/=3-82 ap/1a-3 3K7;a=/?3 .328a.3 .p23 082<3 p727-35=3, .3 2318<a5;a /5.=/=7/3a 757/ =2a=a<35= <3;/1a<35=8. 17> a. antibiotice b. anticoagulante c. antiinflamatoare nespecifice d. antialgice e. antiacide (a,c,d) $, pag.253 21. S1H3<a ;3 =2a=a<35= a pa28;85=/=3/ ap/1a-3 1285/13 0/.=7-/9a=3 17p2/5;3 72<a=82// =/<p/> a. tratament de gangrena b. se insista cu irigatiile pe traiectul dinte-fistula c. se obtureaza in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului d. se sutureaza fistula e. se obtureaza dintele retrograd (a,b,c) $, pag.26" 22. T2a=a<35=7pa28;85=/=3-82 ap/1a-3 a17=3 p8a=3 0/ ;/1=a= ;3> a. profesia pacientului b. sexul pacientului c. reacti+itatea indi+iduala d. forma anatomo-clinica de inflamatie e. pozitia dintelui pe arcada (c,d,e) $, pag.2!% 2$. I5 1a97- pa28;85=/=3-82 ap/1a-3 H/p323</13 185.317=/? ga5g2353/ p7-pa23, pa.=a 17 a5=/B/8=/13> a. se aplica din prima sedinta b. nu se aplica din prima sedinta c. se mentine !( de ore d. se mentine minimum $2 de ore e. se mentine o saptamana (a,c) $, pag.25" 2!. Ca23 .75= ./=7a=//-3 1-/5/13 /5 1a23 57 .3 p8a=3 23a-/9a ;235aC7- 35;8;85=/1> a. obturatii coronare de amalgam b. dinti acoperiti de coroane c. lucrari protetice cu ancoraH in canal
241

d. corpi straini in canal e. radacini curbe (c,d,e) $, pag.253 2%. Ca793-3 p32./.=35=3/ .3123=/3/ p3 1a5a- .75=> a. apex larg desc'is la copii si adolescenti b. largirea excesi+a a apexului in timpul tratamentului mecanic c. mese impinse dincolo de apex d. tratamente endodontice incomplete e. canale curbe (a,b,c) $, pag.25( 2 . M3=8;a 1H/272g/1a-a a-3a.a /5 =2a=a<35=7- pa28;85=/=3-82 ap/1a-3 a17=3 3.=3 /5 2ap82= ;3> a. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale b. stadiul ei de e+olutie c. conditiile topografice locale d. conditiile topografice generale e. starea generala a pacientului (a,b,c,e) $, pag.2!% 2&. Pa28;85=/=3-3 ap/1a-3 a17=3 5313./=a 75 =2a=a<35= <a/ 18<p-3K, 1a23 185.=a /5> a. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in %%F din cazuri de o afectiune pulpara b. asigurarea unei cai de drenaH pentru gazele de fermentatie si produsele de lic'efactie colectate in focarul inflamator c. asigurarea unei cai de drenaH pentru solutiile irigante d. realizarea rezectiei apicale e. simpla extirpare a tesutului pulpar (a,b) $, pag.2!% 2). P35=27 a 23a-/9a ;235aC7- 35;8;85=/1 /5 pa28;85=/=3-3 ap/1a-3, 0a2a a 3Ka132Ba ;7232/-3 pa1/35=7-7/, ?8< 23172g3 -a 72<a=8a23-3 <3=8;3> a. imobilizarea dintelui b. folosirea turbinei pentru a micsora +ibratia c. anestezia d. premedicatia antibiotica e. folosirea unei turatii cat mai Hoase pentru a nu produce trauma pulpara (a,b,c), $, pag.252 2'. Ca23 .75= /5;/1a=//-3 =32ap37=/13 /5 pa28;85=/=3-3 ap/1a-3 1285/13 17 082<3 -39/85a-3 g2a?3> a. cauterizare c'imica b. cauterizare electrica
242

c. inter+entii c'irurgicale endodontice cu conser+area dintelui d. extractia dintelui e. sc'imbarea medicatiei endodontice (c,d) $, pag.26" $0. T2a=a<35=7- pa28;85=/=3-82 ap/1a-3 1285/13 72<3a9a /5 g3532a- a13-3a./ 3=ap3 17 a-3 =2a=a<35=7-7/ ga5g2353/ p7-pa23 ./<p-3, 17 753-3

<8;/0/1a2/ ;3=32</5a=3 ;3> a. lungimea de lucru b. persistenta secretiei pe canal c. existenta unor fistule d. medicatia folosita e. statusul general al pacientului (b,c) $, pag.25(
243

!2. M82080/9/8-8g/a pa28;85=/7-7/ <a2g/5a- (), Pag. 2 ")'#

-r. crt. nunAul @ntreb?rii /asp. #ag. 1 1orma Bi +olumul papilei interdentare +ariaz? @n raport cu4 a) +Drsta b) microproteze inserate pe dinAii respecti+i corect adaptate c) cantitatea de gingie ataBat? adiacent? d) traumatismul produs de folosirea intempesti+? de scobitori e) adDncimea Bantului gingi+al a, c (G!3 2 =rm?toarele afirmaAii sunt ade+arate referitor la gingia fix?4 a) este delimitat? @ntre marginea gingi+al? Bi linia muco-gingi+al? b)constituie zon? de rezistenA? @mpotri+a tendinAelor de retracAie Bi deplasare ale marginii gingi+ale libere c) are o dimensiune aproximati+ constant? de 1-3 mm la toAi dinAii frontali d)are o @nalAime mai mare la mandibul? decDt la maxilar e) ader? ferm la dinte Bi osul subiacent b,e (G!! 3d TanAul marginii gingi+ale libere reprezint?4 a) porAiunea coronar? a gingiei Bi corespunde peretelui extern al BanAului gingi+al b) sulcusul gingi+al c) limita dintre marginea gingi+al? liber? Bi gingia fix?, dar uneori este Bters sau lipseBte d) epiteliul de HoncAiune e) linia muco-gingi+al? c (G!2 ! <ingia s?n?toas? are urm?toarele aspect clinice generale4 a) culoare roz palid b) culoare roz palid cu pigment?ri melanice c) consistenA? moale la palpare d) aspect de Rgra+ur? punctat?I e) consistenA? mai lax? la ni+elul papilelor interdentare a,b,d e (G!5 5

piteliul de HoncAiune4 a) are o grosime care +ariaz? @ntre ",25 Bi 1,35 mm b) prezint? o singur? lamina bazal? din punct de +edere structural c) este produsul prolifer?rii celulare din stratul extern al epiteliului adamantin redus d) prezint? un grad semnificati+ de Meratinizare e) ader? la dinte @n mod direct sau prin intermediul unor +ariate pelicule sau cuticule c,e (G5" 6d #articularit?Aile anatomice care explic? +ulnerabilitatea epiteliului de HoncAiune faA? de agresiuni fizice Bi biologice sunt4 a) absenAa digitaAiilor epiteliale b) 'iperMeratinizarea c) interfaAa epiteliu-corion sulcular este ondulat?, sugerDnd o nutriAie bogat? d) numar mare de punAi desmodontale intercelulare e) existenAa unor fibre de colagen @n grosimea sa a (G5"
244

$ 8ic'idul gingi+al are urm?toarele roluri4 a) @ndep?rtarea mecanic? din BanAul gingi+al a materialului fluid sau sub form? de particule str?ine, unele cu acAiune antigenic? Bi efecte agresi+e b) acti+itate antimicroban? complex? prin anticorpi c) acti+area adeziunii inserAiei epiteliale prin conAinutul de proteine plasmatice d) conAine proteoglicani Bi glicoproteine cu rol important @n ap?rarea local? e) conAine enzime lizozomale a,b,c,e (G52 ( 1ibroblaBtii 4 a) sunt celule situate @n Aesutul conHuncti+ dispuse peri+ascular Bi @ntre elementele fibrilare b) se g?sesc @n Aesutul gingi+al inflamat c) produc proteoglicani, glicoproteine, ca fibronectina cu rol @n menAinerea integrit?Aii corionului gingi+al d) produc 'istamin? prezent? @n stadiile incipiente de inflamaAie e) au rol acti+ @n resorbAia Bi remodelarea tramei fibrilare de colagen a,c,e (G55 % *ementul primar, fibrilar4 a) este cellular b) este acelular c) este dispus @n Hum?tatea apical? a r?d?cinii d) 'istologic prezint? linii de apoziAie paralele @n general @ntre ele Bi suprafaAa radicular? e) substanAa mineral? a cementului este reprezentat? de cristale fine, aciculare de 'idroxiapatit? b,d,e

(G6" 1"d ,esmodonAiul reprezint?4 a) totalitatea fibrelor de colagen din corionul gingi+al b) totalitatea structurilor din spaAiul dento-al+eolar c) un Aesut de tip conHuncti+ cu un grad ridicat de mineralizare care acoper? suprafaAa radicular? a dinAilor d) totalitatea filamentelor ner+oase aferente Bi eferente formaAiunilor sensiti+e Bi senzoriale ale parodonAiului marginal e) plexul +ascular periodontal b (G61 11 *elulele epiteliale .alassez4 a) sunt celule pro+enite din teaca lui 'ert9ing Bi diagrama epitelial? @n cursul cementogenezei b) sunt celule de ap?rare prezente @n num?r redus @n desmodonAiul normar c) au @nalt potenAial de transformare @n celule ca fibroblaBti, cementoblaBti d) sunt @ntDlnite la ni+elul desmodonAiului e) num?rul lor +ariaz? @n funcAie de +Drsta pacientului a,d (G62 12. 2sul al+eolar propriu-zis se mai numeBte Bi4 a) lamina dura b) lamina cribriforma c) os al+eolar susAin?tor d) corticala intern? a osului al+eolar e) os medular a,b,d (G6! 13 /emanierea osului al+eolar este influenAat? de anumiAi 'ormoni cum ar fi4 a) &0> b) 'ormonal paratiroidian c) estrogenii d) progesteronul e) testosteronul b,c (G$5-6
245

1! 0istemul ligamentar supraal+eolar @ndeplineBte urm?toarele roluri4 a) asigur? fixarea Bi menAinerea gingiei pe dinte la un ni+el constant b) asigur? fixarea Bi menAinerea dintelui @n os c) @nt?reBte structura corionului gingi+al d) formeaz? o barier? biologic rezistent? @n timp faA? de agresiunea microbian?

e) se opune tendinAelor de retracAie gingi+al? prin agresiuni mecanice directe asupra marginii gingi+ale libere a,c,d,e (G$1 15 ,espre atriAie se poate spune c?4 a) este o lips? de substanA? dentar? la colet , produs? prin demineralizare acid? b) este o lips? de substanA? lacunar? la colet produs? probabil prin traum? ocluzal? c) prin atriAie se reduce relieful ocluzal accidentat d) transform? contactul interdentar dintr-o zon? redus? iniAial @ntr-o zon? extins? e) reduce din braAul de pDrg'ie extraal+eolar reprezentat de coroana clinic c,d,e (G($-( 16 .obilitatea dentar? fiziologic?4 a) este uBor perceptibil? clinic prin prinderea dintelui @n pens? Bi miBcarea sa +estibule-oral b) are +alori diferite @n funcAie de momentul zilei c) +ariaz? funcAie de la o persoan? la alta d) +ariaz? functie de anumite medicamente utilizate de pacient e) este rezultatul a dou? faze de deplasare dentar?4 desmodontal? Bi al+eolar? b,c,e (G(% 1$ .ezializarea fiziologic? reprezint?4 a) procesul de migrare a dinAilor @n direcAie c?tre planul mediosagital b) procesul de @nclinare spre mezial a unui dinte daca lipseBte +ecinul s?u mezial c) procesul de erupAie permanent a dintelui d) are rol acti+ @n contiguitatea arcadelor ne@ntrerupte de breBe edentate e) are rol @n prezenirea form?rii spaAiilor retenAi+e sub zonele de contact interdentar a,d,e (G(% 1( *ontactul interdentar are urm?toarele roluri4 a) transmiterea ec'ilibrat? a fortelor din cursul masticaAiei b) direcAioneaz? bolul alimentar pe +ersanAii gingi+ali Bi al+eolari, ceea ce contribuie la stimularea dinamicii +asculare din corion c) proteHeaz? papila gingi+al? de impactul direct al alimentelor d) proteHeaz? gingia ataBat? de impactul alimentar traumatic e) proteHeaz? ligamentul supraal+eolar de traumatismul alimentar a,b,c (G(% 1% /eAeaua +ascular? a parodonAiului marginal este influenAat? de4 a) fumat b) caldur? c) frig

d) stress e) 'ormoni a,c,d (G6% 2" *ementul radicular are urm?toarele funcAii4 a) asigur? fixarea fibrelor ligamentului periodontal b) rol @n mezializarea fiziologic? Bi erupAia dintelui prin depunerea continu? c) formeaz? o barier? biologic? rezistent? @n timp la agresiunea microbian? d) @mbun?t?Airea condiAiilor de implantare a dintelui prin apoziAia continu? e) prezint? fenomene de remodelare Bi resorbAie @n condiAii funcAionale a, b,d (G$1
246

21 En cadrul complexului morfofuncAional cement-desmodonAiu-os al+eolar, osul al+eolar asigur? implantarea dintilor prin4 a) realizarea unei leg?turi strDnse de tip anc'iloz? cu dintele b) fixarea fibrelor ligamentului parodontal c) preluarea solicit?rilor exercitate asupra dintelui Bi transformarea @n tracAiuni dispersate @n mod ec'ilibrat @n osul al+eolar d) asigurarea unui suport integru de-a lungul r?d?cinii dentare care se constituie @ntr-un braA de pDrg'ie intraal+eolar e) existenAa unei apoziAii permanente care compenseaz? liza marginal? fiziologic? b,c,d (G$!-5 22 1ibrele ner+oase p?trund @n desmodonAiu prin zona periapical? Bi prin orificiile laminei dura Bi se termin? prin urm?toarele tipuri de formaAiuni4 a) terminaAii ner+oase libere specializate @n recepAionarea stimulilor dureroBi b) terminaAii ner+oase fuziforme @nconHurate de o capsul? fibroas? c) c'emoreceptori d) corpusculi de tip /uffini Bi Orause e) terminaAii ner+oase ondulate, spiralate @n porAiunea miHlocie a parodonAiului a,b,d,e (G$" 23 2sul al+eolar este cel mai bogat @n os medular @n urm?toarele zone4 a) molarii Bi premolarii inferiori b) creasta zigomato-al+eolar? c) tuberozit?Aile maxilare d) lamina cribriforma e) faAa +estibular? a grupului frontal superior a,c (G65 2! Entre tipurile de celule existente @n desmodonAiu @ntDlnim4

a) celule mezenc'imale nediferenAiate b) fibroblaBti c) ameloblaBti d) osteoblaBti e) osteoclaBti a,b,d,e (G62 25 ,imensiunile spaAiului dento-al+eolar difer? functie de4 a) gradul de erupAie b) gradul de funcAionalitate a dintelui c) dimensiunea r?d?cinii d) afecAiuni sistemice e) sex a,b,d (G61 26 En gingie se @ntDlnesc componente 'istoc'imice4 a) glicogen b) mucopoliza'aride c) enzime d) marMeri neuro-endocrini e) grup?ri sulf'idrice Bi disulf'idrice a,c,e (G5( 2$ .ezenc'imul st? la baza dez+olt?rii urm?toarelor structuri dentare4 a) smalA b) dentin? c) cement d) os al+eolar e) desmodonAiu b,c,d,e (G31
247

2( *aracteristicile mucoasei masticatorii conduc la urm?toarele implicaAii clinice4 a) pl?gile c'irurgicale situate @n zona palatin? au prin incizie o desc'idere puAin extensibil?, dificil? pentru asigurarea unui e+entual drenaH b) sutura se face cu uBurinA? c) procesele inflamatorii Bi 'emoragiile se r?spDndesc cu uBurinA? d) prezint? numeroase formaAiuni papilare e) protezele dentare trebuie realizate AinDnd seama de rezilienAa diferitelor zone ale mucoasei masticatorii a,e (G!1 2%

=rm?toarele afirmaAii sunt ade+?rate referitor la mucoasa de c?ptuBire aca+it?Aii bucale4 a) este bogat Meratinizat? b) are o submucoas? bine reprezentat? @n Aesut lax c) se ?seBte la ni+elul buzelor, obraHilor, feAei dorsal a limbii d) se g?seBte la ni+elul suprafeAei +entral a limbii Bi a planBeului bucal e) se gaseBte la ni+elul mocoasei al+eolare b,d,e (G!1 3" piteliul oral este format din urm?toarele straturi de celule4 a) strat bazal, spinos, granolos, cornos b) strat germnati+, spinos, granulos, Meratinizat c) strat bazal,spinos Bi descuamati+ d) strat spinos, granulos Bi Meratinizat e) strat germinati+, granulos Bi exfoliati+ a,b (G!$
248

!$. E=/8pa=8g35/a pa28;85=/=3-82 <a2g/5a-3 1285/13 (), pag 10$"1%%# -r.crt. nuntul intrebarii /aspuns pag 1e Acumularea maxima a placii bacteriene incepe la4 a) 2 ora dupa periaH b) 2 saptamana dupa periaH c) *irca 1" zile d) *irca 3" zile e) !5 de zile dupa periaH d (G1"% 2e )n compozitia placii bacteriene , bacteriile se gasesc intr-un procent de4 a) 25F b) 35F c) 6"-$"F d) $5-("F e) $"-("F e (G1"6 3 #elicula are urmatoarele caracteristici4 a) Are o compozitie omogena b) Are o compozitie 'eterogena c) -u contine factori de in'ibitie ai 'emaglutinarii d) Are o grosime de 1"" n.m.la 2 ore

e) /eprezinta un depozit anorganic din sali+a b,d (G1"$ !e 8a 2!-!( de ore de la periaH pelicula bacteriana are o grosime de 4 a) 5""-1""" n.m b) ("" n.m c) 1""" n.m d) 2"" n.m e) (""-1""" n.m a (G1"$ 5 Aderenta bacteriilor la pelicula se explica prin mai multe mecanisme exceptand unul4 a) Aderenta prin receptori de suprafata specifici sau enzime b) Aderenta prin mecanisme 'idrofile c) Aderente prin structuri bacteriene specializate d) Aderenta prin mecanisme 'idrofobe e) Aderenta prin mec'anism electrostatic a,c,d,e (G1"$-1"( 6 )n componenta matricei placii bacteriene intra4 a) <licoproteine b) )munoglobuline c) *omplexe poliza'aride-proteine produse de microorganismele din placa d) *elule fagocitare e) #roduse de metabolism celular c (G1"6 $ 0ubstantele cu actiune toxica locala continute in matricea pl?cii bacteriene sunt4 a) nzimele litice b) 0aruri de potasiu c) ndotoxine d) .etaboliti toxici cu greutate moleculara mica e) .etaboliti toxici cu greutate moleculara mare a,c,d 1"(
249

( 1actorii imunitatii nespecifice prezenti in sali+a au urmatoarele caracteristici4 a) )mpiedica aderenta bacteriana b) #ri+eaza bacteriile de anumite cerinte metabolice c) Actioneaza toxic asupra bacteriilor d) Actioneaza litic asupra bacteriilor e) #roduc acizi lactici

a,b,c,d (G125 % #laca dentara tanara contne4 a) 1lora gram-poziti+a b) 1lora gram-negati+a c) &reponeme d) *oci e) 5acili a,d,e (G11" 1" #laca bacteriana subgingi+ala asociata suprafetei dentare are urmatoarele caracteristici4 a) Are o structura apropiata de a placii supragingi+ale b) 5acteriile acopera suprafata coroanei dentare c) 5acteriile acopera suprafata radacinii dentare d) 1lora bacteriana este gram-poziti+a e) .arginea apicala a placii este la ni+elul epiteliului Honctional a,c,d (G11" 11 #ortiunea apicala a placii subgingi+ale asociata suprafetei dentare este formata din4 a) ,ominant din coci gram-negati+i cu orientare specifica b) 5acili gram-negati+i fara o orientare specifica c) 5acili gram-negati+i cu orientare specifica d) 5acili gram-poziti+i si gram-negati+i e) 5acterii flagelate si spiroc'ete c (G11" 12 #laca bacteriana subgingi+ala asociata epiteliului santului gingi+al are urmatoarele caracteristici4 a) *ontine un numar mare de bacterii flagelate si spiroc'ete b) 0e extinde pana in zona Honctiunii gingi+o-dentare c) 5acteriile din aceasta zona nu mai pezinta matrice d) 5acteriile din aceasta zona au o orientare specifica e) Are aspect c'aracteristic de Rperie cu tepiI a,b,c (G111 13 .ecanismele directe de patogenitate bacteriana sunt4 a) Aderenta si colonizarea bacteriana subgingi+ala b) )n+azia bacteriana in tesuturile parodontale c) 8izozimul, lactoferina si sistemul peroxidaza d) Actiunea noci+a a unor factori sintetizati si eliberati din celula bacteriana e) #rezenta anticorpilor din clasa )g< in procent ridicat a,b,d

(G12"-121 1! 0peciile bacteriene producatoare de leucotoxina distrug4 a) 8eucocitele din lic'idul santului gingi+al b) 8ipopoliza'aridul atasat membranei exterioare a peretelui celular c) .acrofagele d) Antigenele de in+elis e) epiteliul gingi+al a (G122
250

15 1actorii ce pot contribui la distructiile tisulare produsi de catre metabolitii bacterieni sunt4 a) Acid butiric b) Amine c) >idrogen sulfurat d) ,imetilsulfit e) >ialuronidaza a,b,c,d (G122 16. Apararea nespecifica in parodontopatii este asigurata de4 a) )ntegritatea anatomica a epiteliului Honctional b) 1actori umorali prezenti in lic'idul santului gingi+al c) 1actori umorali prezenti in punga parodontala d) #rezenta exotoxinelor e) 1actori celulari din tesut a,b,c,e (G125 1$. 1actorii umorali de aparare antibacteriana4 a) 0unt prezenti doar in sali+a b) 0unt prezenti in sali+a si in lic'idul gingi+al c) 0unt prezenti doar in lic'idul gingi+al d) 0unt reprezentati de lizozim, lactoferina, si sistemul peroxidaza e) -u au un rol semnificati+ in protectia fata de bolile parodontale b,d,e (G125 1(. )n lic'idul santului gingi+al sunt prezenti factorii de aparare cum sunt4 a) xototinele b) ndotoxinele c) *omplementul extra+azat din ser d) Anticorpi din clasa )g. in procent ridicat e) Anticorpi din clasa )g< in procent ridicat c,e (G126

1%. *omplementul din lic'idul gingi+al este acti+at de 4 a) 5acteriile opsonizate b) #rodusele metabolice bacteriene c) ndotoxinele bacteriene d) *elule polimorfonucleare e) .acrofage a,b,c (G126 2". .acrofagele elaboreaza enzime cu rol distructi+ tisular cum sunt4 a) Anticorpi din clasa )g< b) )n procent mai mic anticorpi din clasa )g. c) lastaze d) >ialuronidaze e) 1actorul de necroza al tumorilor c,d,e (G12$ 21.e &itrurile de anticorpi au o tendinta de scadere treptata intr-un inter+al de4 a) (-1" luni dupa tratament b) ! saptamani dupa tratament c) (-12 luni dupa tratament d) $ saptamani dupa tratament e) !-6 luni dupa tratament c (G13" 22. =rmatoarele bacterii sintetizeaza cantitati mari de proteine de soc termic4 a) #orp':romonas gingi+alis b) Actinobacillus actinom:cetemcomitans c) iMenella corrodens d) &reponema denticola e) #re+otella melaninogenica b,c,e (G13"
251

23.e )nflamatia gingi+ala se instaleaza in mod experimental pe model la un inter+al de4 a) $ zile dupa o igiena orala defectuaosa b) 1"-21 de zile dupa o igiena orala defectuoasa c) 1"-1! zile d) % zile e) 2"-3" de zile b (G111 2!.

Actinobacillus actinom:cetemcomitans are urmatoarele caracteristici4 a) 0e coreleaza cu parodontopatia Hu+enila b) 0e coreleaza cu gingi+ita bacteriana generalizata c) 0e coreleaza cu parodontopatia rapid progresi+a la adult d) fectul distructi+ se datoreaza endotoxinelor elaborate e) fectul distructi+ se datoreaza exotoxinei elaborate (leucotoxina) a,c,e (G112 25. fectul patogen al bacteriei #orf':romonas gingi+alis este dat de4 a) 8eucotoxina b) 1actori antifagocitari c) 1actori leucopenici d) ndotoxina lipopoliza'aridica e) *olagenaza b,c,d (G11! 26. &artrul dentar 4 a) ste un comple anorganic b) ste un complex organo-mineral c) Adera numai de suprafetele dentare d) *ontine numai substante minerale e) *ontine si componente organice b,e (G13$ 2$.e 0tructura tartrului este dominate de 4 a) *omplexe poliza'aride-proteine b) *ristale anorganice de tip apatita c) *elule epiteliale descuamate d) Amestec de bacterii e) 8eucocite b (G13( 2(.e )n zona supragingi+ala a tartrului domina urmatoarele tipuri de bacterii 4 a) 5acterii filamentoase fara o orientare specifica b) *oci c) 5acili d) 5acterii filamentoase cu orientare in ung'i drept e) 0piroc'ete d (G13( 2%. &artrul supragingi+al 4

a) Are o culoare maro inc'is b) Are o consistenta crescuta c) ste dispus sub forma unor depozite lamelare cu suprafata dura , neregulata d) Are o culoare alb-galben e) )mediat dupa depunere se disloca cu usurinta d,e (G13( 3". *omponentele anorganice ale tartrului supragingi+al au urmatoarea structura cristalina4 a) >idroxiapatita (6(F) b) 9iltoMita (21F) c) 1osfat octocalcic (31F) d) >idroxiapatita (5(F) e) 5rusita (%F) b,d,e (G1!"
252

!!. D/ag58.=/17- :<B8-5@?/2/-82 g/5g/?8"pa28;85=a-3 (), pag 1)'"201#

-r. crt. nuntul intrebarii /aspuns pag 1 0emnele clinice ale parodontitei marginale cornice tipice pot fi4 a) inflamaAie gingi+al? b) mobilitate dentar? accentuat? c) culoare roz-palid? a gingiei marginale d) pungi parodontale e) depozite mari de plac? i de tartru a, d, e (G1%! 2 En parodontita marginal? cronic? diagnosticul se pune pe baza urm?toarelor criterii4 a) leziunile distructi+e afecteaz? parodoniul de susinere b) se asociaz? frec+ent cu boli generale c) creBte mobilitatea dinAilor d) e+oluia este @n general lent progresi+? e) 'alena. a, b, d (G1%5 3 #arodontitele agresi+e4 a) sunt frec+ent circumpubertare b) este cauzat? genetic c) apare dup? +Drst? de 35 ani d) disHuncia gingi+a-dentar? se realizeaz? rapid e) speciile microbiene cel mai frec+ent @ntDlnite sunt Actinobacillus actinom:cetemcomitans i #orp':romonas gingi+alis a, d, e

(G1%6 ! <ingi+itele descuamati+e apar @n4 a) lic'en plan. b) sarcin?. c) tulbur?ri neuro-+egetati+e d) diabet. e) sclerodermie. c (G1%! 5 En gingi+itele din cursul tratamentelor cu antagoni ti de calciu4 a) mobilitate patologic? prin edem b) gingie m?rit? de +olum c) sDnger?ri gingi+ale d) pungi ade+?rate e) medicamentele au aciune primar? asupra gingiei b (G1%3 6 0emnele 'istopatologice @n gingi+ite sunt4 a) Honciune gingi+a-dentar? integr? b) eroziuni ale epiteliului sulcular c) distrucAii de colagen mai reduse ca @n parodontita adultului d) infiltrat inflamator predominant plasmocitar e) bogat infiltrate limfocitar & a,b,e (G1%2 $ Aspectul clinic in gingi+ita indus? de placa bacterian? prezinta urmatoarele semne4 a) singerare gingi+ala produs? cu uurin? b) modific?ri de culoare c) .modific?ri de +olum d) #ierderea texturii de ^gra+ur? punctat?^ e) 1rec+ent dureri @n mod spontan a,b,c,d (G1%1 ( &estul 5A-A se bazeaz? pe depistarea4 a) metaboliilor toxici b) elastazelor c) &reponema ,enticola d) Actinobacillus actinom:cetemcomitans e) #orp':romonas gingi+alis c (G1%%
253

!%. C-a./0/1a23a B8-/-82 pa28;85=/7-7/ <a2g/5a- (),pag20%"21'#

-r. crt. nuntul intrebarii

/aspuns pag 1 *ea mai +ec'e clasificare a bolilor parodontale cuprinde a) boli inflamatorii4 paradentite b) boli distrofice cu inflamaAie redus? c) paradontite de cauz? sistemic? d) paradentita marginal? profund? e) paradentita marginal? superficial? a,b (G2"6 2 En grupul de afecAiuni intitulate paradentosis, 5ecMs, @n 1%2% include4 a) atrofia presenil? b) paradentosis prin traum? ocluzal? c) paradentosis prin lips? ocluzal? d) atropfa al+eolar? difuz? e) paradentoma a, b, c, d (G2"6 3 En 1%!", 52J Bi .* *A88 descriu urm?toarele forme de @mboln?+iri4 a) gingi+ite acute Bi cronice b) periodontite simple c) parodontita marginal? cronic? superficial? d) gingi+ozele e) parodontita rapid progresi+? a, b, c (G2"( ! En categoria @mboln?+irilor parodontale ap?rute @n condiAii degenerati+e sunt incluse4 a) gingi+oze de cauz? sistemic? b) manifest?ri degenerati+e ale Aesutului conHuncti+ c) periodontoza a+ansat? d) parodontita Hu+enil? e) parodontita prepubertar? a,b,c (G2"( 5 >iperplaziile gingi+ale au cauze diferite4 a) infecAioase (granulom piogen) b) endocrin? (sarcin?) c) medicamentoase d) sistemice e) traumatice a,b,c

(G2"( 6 #=**), @n 1%5" clasific? bolile parodontale @n4 a) paradentita marginal? incipient? b) paradentita 'ipertrofic? c) paradentita descuamati+? d) paradentita localizat? e) sindrom periodontal a,b,c,d (G2"% $e *A//A-QA, @n 1%51 descrie4 a) sindromul periodontal inflamator superficial Bi profund b) parodontita superficial? c) parodontita medie d) parodontita complex? e) parodontita agresi+? a (G2"% ( A/#A, @n 1%55 propune clasificarea4 a) parodontite b) parodontoze c) parodontome d) gingi+ite acute e) gingi+ite cronice a,b,c (G2"%
254

% En 1%%6, *A//A-QA 7/ descrie urm?toarele forme de @mboln?+ire parodontal?, tip gingi+it?4 a) gingi+ita marginal? cronic? b) gingi+ita acut? neuro-necrotic? c) leziuni care apar in 0),A d) gingi+ostomatita acut? 'erpetic? e) parodontit? lent progresi+? a,b,c,d. (G21" 1" ,up? *arranza 7r., parodontitele sunt clasificate @n4 a) parodontita lent progresi+? a adultului b)parodontita rapid progresi+? a adultului c)gingi+ite 'iperplazice d)parodontita rapid progresi+? precoce e)parodontita ulceronecrotic? a,b, d, e (G21"

11 En 1%%6, Academia American? de #arodontologie propune clasificarea4 a) afecAiuni gingi+ale b) periodontite cronice c) periodontite agresi+e d) periodontite Bi manifest?ri ale unor boli sistemice e) parodontoze a,b,c,d (G211 12e #eriodontitele Bi manifest?rile bolilor sistemice, dup? A.A.#. asociate @n tulbur?rile 'ematologice sunt cele din 4 a) neutropenia dobDndit? b) cardiopatia isc'emic? c) accident +ascular cerebral d) sindrom ,o9n e) sindrom *o'en a (G213 13 &ulbur?rile genetice asociate bolilor parodontale sunt4 a) sindrom ,o9n b) sindrom #apillon-8efe+re c) sindromul *'ediaM->igasc'i d) sindrom*o'en e) leucemia a, b, c,d (G213 1! AfecAiunile gingi+ale asociate sistemului endocrin sunt4 a) gingi+ite asociate cu pubertatea b) gingi+ite asociate cu ciclul menstrual c) gingi+ite asociate cu sarcina d) gingi+ite asociate diabetului za'arat e) gingi+ite din deficienAa acidului ascorbic a,b,c, d (G211 15 8eziunile gingi+ale neinduse de plac? sunt4 a) leziuni asociate cu -eisseria gonorr'ea b) leziuni asociate cu &reponema pallidum c) gingi+ostomatita 'erpetic? primar? d) candidoza gingi+al? generalizat? e) periodontite agresi+e a, b, c, d (G211

16 ,up? Armitage, @n 1%%%, leziunile gingi+ale induse de plac? sunt4 a) gingi+ita ulcero-necrotic? b) gingi+ita asociat? de pubertate c) gingi+ita asociat? de sarcin? d) candidoza gingi+al? e) fibromatoza gingi+al? a,b,c (G21!
255

1$ /eacAiile alergice gingi+ale pot fi la4 a) materiale de restaurare b) past? de dinAi c) ape de gur? d) alimente Bi aditi+i alimentari e) inHurii termice a, b, c, d (G215 1( En gingi+ite este afectat numai parodonAiul de @n+eliB, respecti+4 a) epiteliul b) corionul gingi+al c) sistemul ligamentar supra-al+eolar d) sistemul ligamentar profund e) osul al+eolar a, b, c (G21$ 1% *riteriile de clasificare ale *atedrei de #arodontologie 5ucureBti4 a) mecanismul de producere al bolii parodontale b) gradul de afectare al structurilor parodonAiului marginal c) gradul de manifestare al inflamaAiei d) distrofia e) sexul a, b, c (G21$ 2" <ingi+itele 'iperplazice ca efect al unor medicamente sunt4 a) gingi+ita 'iperplazic? prin 'idantoin? b) gingi+ita prin antagonisti de calciu c) gingi+ita 'iperplazic? prin ciclosporine d) gingi+ita prin utilizarea contracepti+elor e) gingi+ita ulcero-necrotic? a, b, c, d (G21(
256

! . F82<3 1-/5/13 " ./<p=8<a=8-8g/3 /5 g/5g/?/=3 " pa28;85=/=3 <a2g/5a-3 (), pag 221" 2)0#
-r. crt. nunAul @ntreb?rii /aspuns #ag. 1e <ingi+ita 'iperplazica (fibromatoasa) ereditara se mai numeste si, cu exceptia4 a) gingi+omatoza b) elefantiazis gingi+al c) fibromatoza gingi+ala ereditara d) fibromatoza familiara congenitala e) gingi+ita prepubertara e (G2!5 2e 0e descriu gingi+ite descuamati+e dupa administrarea de, cu exceptia4 a) antibiotice b) saruri de au si ag c) citostatice d) aminofenazona e) salicilati b (G2!( 3e >istopatologic, in pemfigus se constata urmatoarele manifestari gingi+ale4 a) acantoza in stratul spinos b) 'iperMeratoza excesi+a a epiteliului c) aspect papilomatos al Honctiunii corio-epiteliale d) prezenta a numeroase fibre de ox:talan e) distructii intinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraal+eolare si periodontale a (G2!% !e )ncidenta 'iperplaziei gingi+ale la bolna+ii tratati cu ciclosporine este de cca4 a) 15F b) 3"F c) intre 3 si (5F d) intre 3 si ("F e) !5F b (G2!1 5e .icroorganismele implicate in etiologia parodontitei marginale rapid progresi+e sunt4 a) Actinomyces naeslundii

b) Capnocytophaga c) Fusobacterium nucleatum d) Veionella parvula e) Treponema denticola c (G25( 6e .anifestarile orale la bolna+ii cu 0),A cuprind, cu exceptia4 a) senzatii de arsura a mucoasei orale b) osteita a corticalei interne a crestei al+eolare c) 'iperpigmentatii ale mucoasei orale d) +eruci orale e) angiomatoza bacilara b (G2$"-2 $e <radul de retractie gingi+ala poate fi influentat de mai multi factori, cu exceptia4 a) impactul alimentar cu actiune directa b) malpozitii dentare c) bruxismul d) bride cu insertie Hoasa e) obiceiuri +icioase d (G2$5
257

(e 8ipsa contactului ocluzale se poate manifesta prin4 a) reducerea grosimii ligamentului periodontal b) cresterea grosimii ligamentului periodontal c) radioopacitate crescuta a osului al+eolar d) radioopacitate normala a osului al+eolar e) cresterea spatiului dento-al+eolar a (G2$3-! %e Afectiunile tumorale maligne gingi+ale cuprind, cu exceptia4 a) fibromul gingi+al b) reticulosarcomul c) epiteliomul d) melanomul malign d) carcinomul carcinom a (G2$( 1"e 082&0 si /A.0 descriu in parodontita refractara la tratament, urmatoarele microorganisme4 a) 0pecii de streptococi

b) 0elemonas noxia c) nterobacteriacee d) *apnoc:top'aga e) Actinom:ces naeslundii c (G26(-% 11e ,imensiunile aftelor mici +ariaza intre4 a) ".1 - 1cm b) ".2 - 1cm c) ".5 - 2 cm d) ".1 - ".2 cm e) ".! - 2.5 cm b (G252 12e 8eziunea de baza in gingi+itele descuamati+e, +ezicula, are dimensiuni de pana la4 a) 2 mm b) 3 mm c) 2.5 mm d) 1 cm e) 5 mm e (G2!( 13e )n gingi+ita 'iperplazica (fibromatoasa) ereditara, suprafata gingiei are aspect de4 a) coaHa de portocala b) prundis c) feriga d) tumoral e) polimorf b (G2!6 1!e <ingi+ita ulcero-necrotica prezinta urmatorii factori fa+orizanti4 a) deficitul de +itamine 51, 52, 56, * b) sifilis, anemii, tbc c) tumori maligne si benigne d) pericoronaritele e) traumatismul indirect al gingiei d (G2!2 15e <ingi+ita si gingi+ostomatita din menopauza se caracterizeaza prin senzatii anormale de gust4 a) sarat b) acru

c) dulce d) acru si dulce e) sarat si acru e (G23"

258

16 e #arodontita agresi+a, rapid progresi+a prezinta maximum de incidenta in Hurul +arstei de4 a) 1! ani b) 2" ani c) 1!-2" ani d) 3"-35 ani e) 35-!" ani d (G25( 1$e 1actorii fa+orizanti ai pericoronaritelor cuprind, cu exceptia4 a) malpozitia dentara b) persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata ocluzala a molarului in curs de eruptie c) formarea de pungi parodontale in zona molarului de minte d) persistenta unui lambou de mucoasa care acopera total suprafata ocluzala a molarului in curs de eruptie sau partial inclus e) persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata ocluzala a molarului partial inclus d (G2!!-5 1(e 6irusul 'erpetic supra+ietuieste la ni+elul ganglionilor ner+osi, de unde poate descinde pe cai ner+oase in conditii fa+orizante prin, cu exceptia4 a) expunere la soare sau la frig b) ciclu menstrual c) traumatisme d) +accinari e) gripa, 'epatita epidemica a (G251 1%e 0indromul >8 /0-,A-820 se caracterizeaza prin4 a) 'ipoplasticitatea pielii si a articulatiilor b) pseudotumori cutanate c) tulburari gastrointestinale si cardio+asculare d) albinism e) tulburari ale fagocitelor c (G225 2"e

)n patogenia parodontitei agresi+e, rapid progresi+e au fost incriminate mecanisme ca4 a) modificari ale c'emotactismului neutrofilelor fata de le+uri b) acti+area policlonala a limfocitelor b c) alterari ale functiilor fagocitelor d) producerea de autoanticorpi fata de neutrofile e) producerea de autoanticorpi fata de elastan b (G25( 21 0imptomatologia acuta a pericoronaritelor cuprinde urmatoarele simptome, cu exceptia4 a) 'iposali+atie b) 'alena c) adenopatie d) stare generala alterata e) formarea unui exsudat purulent deasupra capusonului mucozal a,e (G2!5 22 #arodontita pubertara poate fi asociata cu boli si tulburari genetice, cu exceptia4 a) sindromul #8=.. /-6)-02b) boala .2 88 /-5A/82K c) boala 52=/- 6)88 d) sindromul >8 /0-,A-820 e) sindromul *2> a,b,c (G255 23 0unt implicate in etiologia parodontitei Hu+enile4 a) .:coplasma b) &reponema denticola c) ubacterium nucleatum d) 0piroc'ete e) *apnoc:top'aga sputigena a,d,e (G256
259

2! *onditiile fa+orizante ale transformarii Candidei albicans in intr-un microorganism agresi+, distructi+ pentru epiteliul si corionul gingi+al sunt4 a) boala A,,)02- si boala 52=/- 6)88 b) sarcina si utilizarea contracepti+elor c) 'ipertiroidismul d) scaderea rezistentei organismului in urma tratamentului unor tumori maligne cu citostatice si doze reduse de radiatii e) 0),A b,e (G252-3

25 0unt implicate in producerea gingi+itei de pubertate4 a) Campylobacter rectus b) Capnocytophaga c) Prevotella intermedia d) Porphyromonas gingivalis e) Aggregatibacter actynomicetemcomitans b,c (G22$ 26 Pleziunea a+ansataI in parodontita marginala cronica prezinta din punct de +edere 'istoc'imic cresterea ni+elului si acti+itatii4 a) fosfataza alcalina b) fosfataza acida c) pepsina d) citocromoxidaza
e) elastaza

a,b,d,e (G223 2$ 0emnele clinice ale gingi+itei de sarcina se accentueaza din luna4 a) a ))-a b) a )))-a c) a 6-a d) a 6)-a e) se mentin constant a,b (G22% 2( &rombocitopenia secundara apare in4 a) leucemii b) tumori benigne c) dupa iradieri masi+e sau reduse d) intoxicatii cu benzen e) tratamentul cu ,ilantin a,d (G236 2% 0emne obiecti+e in gingi+ita si gingi+ostomatita ulcero-necrotica4 a) 'alena fetida intensa b) limitarea desc'ierii gurii prin trismus c) 'ipersali+atie +ascoasa d) rigiditatea fetei e) papile interdentare cu Paspect decapitatI c,d,e (G2!3 3"

*omplicatiile pericoronaritelor sunt4 a) gingi+ita fibromatoasa b) gingi+ostomatita ulcero-necrotica c) edem laringian d) 'ipersali+atie e) 'iposali+atie b,c (G2!5
260

31 <ingi+ita alergica se poate produce ca o reactie alergica la4 a) extractul de 0apota Qapotilla b) unele componente din pastele de dinti c) dulciuri cu alune d) condimente e) fumatul excesi+ a,b (G2!6 32 )n boala 5 >f & se intalnesc4 a) afte bucale si genitale b) tromboflebite c) arterite d) tumori benigne e) adenopatie a,b,c (G252 33 1orma localizata a parodontitei Hu+enile se caracterizeaza prin semne clinice in urmatoarele zone4 a) molarii secunzi superiori si inferiori b) molarii primi superiori si inferiori c) incisi+ii superiori d) incisi+ii inferiori si superiori e) caninii superiori si inferiori b,d (G25$ 3! #rincipalele semne de imbolna+ire in parodontita Hu+enila sunt4 a) pungi parodontale ade+arate b) pungi parodontale false c) migrari patologice ale primilor molari, incisi+ilor si caninilor d) 'iperestezia dentinara e) formarea de abcese parodontale in formele incipiente de imbolna+ire a,d (G25$ 35 0emnele leziunilor de tip distrofic sunt4

a) retractie gingi+ala cu semne de inflamatie papilara si a gingiei fixe reduse b) fisuri 0&)88.A- si 'ipoestezie c) feston mccall si 'ipoestezie d) feston .c*all e) 'iperestezie d,e (G26$ 36 0ubiecti+, parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin4 a) durerea este localizata b) apare mai frec+ent dimineata si dispare dupa cate+a miscari de masticatie c) apare mai frec+ent dimineata si se accentueaza prin miscarile masticatorii d) intensitate medie e) durerea este localizata sau generalizata a,b (G26" 3$ #arodontita marginala cronica profunda lent progresi+a prezinta urmatoarele semne clinice subiecti+e4 a) tulburari de fonatie in special legate de articularea fonetica a consoanelor t, d, b b) manifestari psi'ice anxios-obsesi+e exagerate c) tulburari de masticatie d) mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 e) semne de inflamatie gingi+ala mai accentuate fata de parodontita marginala cronica superficiala b,c (G263 3( *'isturile gingi+ale4 a) la nou-nascuti sunt situate pe linia mediana a boltii palatine b) la nou-nascuti sunt situate la numai in 1G3 superioara a gingiei +estibulare c) se numesc Pperle epsteinI cand sunt situate de-a lungul crestelor al+eolare d) se numesc Pnodulii lui 52>-I cand sunt situate de-a lungul crestelor al+eolare e) Pnodulii lui 52>-I pro+in din resturi ale lamei dentare d,e (G22$
261

3% 1ormele clinice ale gingi+itei cronice cuprind4 a) papilita b) gingi+ita marginala c) gingi+ita difuza, care cuprinde papila interdentara si marginea gingi+ala libera, fara afectarea gingiei fixe d) gingi+ita difuza, care cuprinde doar marginea gingi+ala libera e) gingi+ita generalizata a,b,e (G22!

!" #acientii cu gingi+ita cronica semnaleaza4 a) prurit gingi+al intens b) dureri intense la periaH si in timpul masticatiei alimentelor dure c) senzatie de usturime d) sangerari gingi+ale la periaH e) sangerari gingi+ale la masticatie c,d,e (G22!
262

!&. E?8-7=/3, p28g58.=/1 ./ 18<p-/1a=// a-3 pa28;85=8pa=//-82 (), pag 2)$" 2) #

-r. crt. nuntul intrebarii /aspuns pag 1 *omplicatiile locale ale bolii parodontale sunt4 a) pulpite acute totale b) necroze pulpare c) 'iperestezia dentinara d) abcesul loHii sublinguale e) parodontite apicale subacute sau cronice b,c,e (G2(3 2 =rmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt ade+arate4 a) este o complicatie a parodontitelor marginale cronice b) este localizat numai +estibular c) este insotit de modificari radiologice ale osului al+eolar d) se produce prin exacerbarea +irulentei germenilor din pungile parodontale, cind drenaHul pe cale naturala este redus sau blocat e) toate de mai sus a,c,d (G2(3-2(! 3 .ecanismele posibile de producere a 'iperesteziei dentinare sunt4 a) stimularea directa a unor terminatii ner+oase dentinare b) stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radiculare c) stimularea ner+oasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul agresiunilor pulpei dentare d) stimularea formatiunilor ner+oase ale pulpei, datorita stationarii excesi+e lic'idului dentinar prin tubii dentinari e) nici unul din cele enuntate a (G2(5 ! >iperestezia dentinara de+ine manifesta in urmatoarele conditii4 a) contact cu alimente acre sau dulci b) contact cu alimente solide sau lic'ide c) contact cu alimente calde (cel mai frec+ent) d) contact cu peria de dinti e) poate aparea si spontan

a,b,d (G2(5 5 =rmatorul factor este esential in producerea 'iperesteziei dentinare4 a) prezenta peliculei dobindite b) prezenta placii bacteriene c) fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse pe suprafetele ocluzale d) depozite de tartru depuse la coletul dintilor e) efectuarea detartraHului ultrasonic b (G2(5 6 8acunele cuneiforme4 a) apar @n 1G3 medie a suprafetelor dentare b) apar la coletul dintilor c) apar mai frec+ent +estibular d) au forma triung'iulara cu baza spre exterior si +irful spre axul longitudinal al dintelui e) reprezinta o lipsa de substanta b,c,d,e (G2(5 $ )n abcesul parodontal marginal4 a) dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie b) testele de +italitate ale dintilor limitrofi sunt negati+e c) testele de +italitate ale dintilor limitrofi sunt poziti+e numai la percutia in ax d) apar frec+ent adenopatii locoregionale e) percutia trans+ersala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea +erticala a,d,e (G2(! ( 0imptomele obiecti+e in abcesul parodontal marginal nu cuprind4 a) tumefactie circumscrisa cu dimensiuni +ariabile de la 1-2 mm pina la 1,5 cm b) dintii limitanti sunt indemni de carie c) mucoasa acoperitoare este lucioasa,granitata, +iolacee d) consistenta abcesului este moale, depresibila e) consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai ferma c (G2(!
263

!).TRATAMENTUL GINGI*ITELOR SI PARODONTITELOR MARGINALE ()/p.2))" $&!# -r. crt. nuntul intrebarii /aspuns pag e1 &ratamentul initial al gingi+itelor si parodontitelor marginale consta in4 a. reec'ilibrare dento-ocluzala b. tratament ortodontic c. tratamentul complicatiilor acute d. restaurari odontale

e. tratamentde bioreacti+are c (G2(% e2 .iHloacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt4 a. debridare gingi+ala b. indepartarea placii bacteriene prin periaH c. tratament mecanic al suprafetelor radiculare accesibile d. detartraH supragingi+al e. detartraH subgingi+al b (G2%2 e3 ,eza+antaHele periilor dentare cu peri naturali sunt a. sunt suple si se adapteaza la suprafetele dentare si gingi+ale b. nu produc lezari gingi+ale c. se degradeaza mecanic in timp relati+ scurt d. nu retin apa si detritusurile organice e. flexibilitatea crescuta c (G2%3 e! . ,eza+antaHele clor'exidinei sunt urmatoarele4 a. este un agent antimicrobian foarte acti+ b. in'iba formarea placii bacteriene c. determina modificari tranzitorii ale senzatiei gustati+e sau gust amar d. dez+olta rezistenta din partea bacteriilor ,in timp e. determina sangerari gingi+ale c (G2%2 e5 &ratamentul gingi+itelor si parodontopatiilor marginale trebuie sa4 a. sa fie instituit cat mai precoce b. sa fie simplu c. sa fie cat mai ieftin d. sa prezinte pauze mari intercalate intre perioadele de tratament e. sa prezinte o sc'ema generala pentru un grup de pacienti a (G2(( e6 )n parodontita marginala cronica superficiala se recomanda ca tratament4 a. simpla indepartara a factorilor locali este suficienta b. nu este necesara suprimarea microulceratiilor c. nu se recomanda biostimularea d. tratamentul este indi+idualizat de la caz la caz e. tratamentul initial este singurul aplicat

d (G2(% e$ )gienizarea efectuata de catre medic urmareste4 a. debridarea parodontala prin indepartarea placii bacteriene b. detartraHul supragingi+al c. tratamentul pierderii osoase d .tratamentul antimicrobian e. detartraHul subgingi+al profesional b (G2%"
264

e( #rofilaxia primara a inflamatiei parodontiului marginal urmareste4 a. rezol+area formelor incipiente de imbolna+ire ale parodontiului marginal b. urmareste pre+enirea recidi+elor c. aplicarea de paste cu antibiotice d. impiedecarea aparitiei gingi+itelor cronice si a parodontitelor marginale e. aplicarea unui program special,indi+idualizat d (G2%1 e% #rin igienizare se intelege4 a. actiuni terapeutice de indepartare a placii bacteriene,tartrului,detritusului organic si cementului necrotic b. actiuni ce +izeaza impiedecarea aparitiei inflamatiei parodontiului profund c. ca un ansamblu de manopere ce pot fi realizate doar de catre pacient d. nu utilizeaza substante medicamentoase ,antimicrobiene e. nu include c'iuretaHul radicular a (G2%2 e1" #eriaHul dentar prin te'nica 5ass are urmatoarele caracteristici, cu exceptia4 a. +izeaza santul gingi+al b. peria se aplica in ung'i !5grade fata de axul lung al dintelui c. are potential traumatic d. este indicata persoanelor sanatoase e. nu este o metoda usor de in+atat e (G2%6 e11 )n compozitia pastelor de dinti intra urmatoarele, cu exceptia4 a. substante abrazi+e 3"-35 F b. substante abrazi+e %5F c. formalde'ida si fluoruri d. triclosan e. unele substante cu actiune antimicrobiana4 clor'exidina,sanguinarina

b (G3"! e12 1luorurile au un efect antimicrobian prin urmatoarele mecanisme, mai putin4 a. reducerea glicolizei b. in'ibarea formarii stratului poliza'aridic sintetizat de celulele microbiene c. diminuarea energiei de suprafata a smaltului,actionand ca agenti tensioacti+i d. ataca enzimele microbiene e. creste fixarea proteinelor la 'idroxiaapatita e (G331 e13 )nstrumentele manuale de detatraH cuprind urmatoarele, cu exceptia4 a. 0eceri b. 0apaligi c. *'iurete d. 0onde parodontale e. /azuse d (G3"% e1! *aracteristicile c'iuretelor <race: sunt4 a. Au doua muc'ii taioase b. 0uprafata faciala se situeaza la un ung'i de %" de grade fata de axul longitudinal al primei parti pasi+e c. 0unt acti+e in toate zonele si suprafetele radiculare d. 0unt c'iurete uni+ersale e. #artea acti+a, mai ales in treimea terminala sau frontala, se adapteaza cel mai bine pe supraftele curbe ale radacinii e (G31!
265

e15 )ndicatiile utilizarii c'iuretelor <race: sunt urmatoarele, mai putin4 a. ,etatraHul santului gingi+al b. ,etatraHul supragingi+al c. ,etatraHul subgingi+al din pungile parodontale d. *'iuretaHul radicular e. *'iuretaHul tesutului de granulatie b (G316 e16 *ontraindicatiile detartraHului cu ultrasunete -= sunt urmatoarele4 a. 5olna+ii cu diabet za'arat neec'ilibrat b. 5olna+i cu boli infectioase, contagioase c. >iperestezie dentara accentuata d. #uratori de stimulator cardiac

e. *opii mici a (G325 e1$ #roduse care contin *>J pentru uz stomatologic sunt urmatoarele, cu exceptia4 a. 0olutii pentru clatirea gurii cu "."5F *>J b. <eluri 2F c. <eluri ".2F d. 8acuri de protectie e. #erioc'ip b (G32% e1( )ndicatiile folosirii clor'exidinei sunt urmatoarele4 a. #re+enierea depunerii placii microbiene b. 0timularea depunerii placii microbiene c. #arodontite apicale d. Abcese +estibulare e. pulis gingi+al a (G32% e1% 0anguinaria4 a. Are actiune antiseptica slab eficienta asupra placii microbiene b. fecte secundare mai accentuate decat ale clor'exidinei c. /isc pentru aparitia leziunilor precanceroase la ni+elul ca+itatii bucale d. 1olosita in combinatie cu saruri de potasiu e. /educe depunerea de placa cu 3"-("F a (G33" e2" *ompusii de amoniu cuaternar4 a. ,etermina iritatii ale mucoaselor b. ficienta mai mare decat a *>J c. -u dau senzatie de arsuri linguale d. -u dau coloratii ale dintilor e. 0e foloseste in paste de dinti a (G331
266

!'. I<8B/-/9a23a ;/5=/-82 pa28;85=8=/1/ (), pag !2&"! 1#

-r. crt. nuntul intrebarii /aspuns pag e1 )mobilizarea dintilor parodontotici4

a) constituie un miHloc terapeutic de ec'ilibrare functionala in cadrul tratamentului complex al parodontopatiilor b) apartine timpului protetic curati+-corecti+ c) reprezinta o masura profilactica d) se realizeaza in exclusi+itate la tineri e) este contraindicata la persoanele cu diabet za'arat a (G!2$ e2 )mobilizarea dintilor parodontotici este cu atat mai eficace cu cat4 a) dintii sunt mai putin mobili b) este mai mare recesiunea c) poligonul de imobilizare este mai mare d) mobilitatea dintilor este mai crescuta e) poligonul de imobilizare este mai mic c (G!2% 3 *aninii sunt deplasati4 a) de fortele +erticale cu o directie perpendiculara pe planul sagital b) de fortele sagitale sub un ung'i c) de fortele orizontale d) de fortele trans+ersale cu o directie oblica la cca !5" fata de planul sagital e) de fortele trans+ersale cu o directie oblica la cca !5" fata de planul frontal d,e (G!2% e! Angrenarea dintilor mobili trebuie sa se realizeze4 a) la ni+elul cingulumului b) cat mai aproape de marginea incizala sau de suprafata ocluzala c) in treimea coronara a radacinii d) cat mai departe de marginea incizala sau de suprafata ocluzala e) cat mai aproape de ':pomoclion b (G!31 5 *are dintre urmatoarele afirmatii apartin principiului biologic al imobilizarii dintilor parodontoticiC a) imobilizarea sa includa numarul minim suficient de dinti b) sistemuld de imobilizare trebuie sa permita o buna intretinere prin autocuratire si igiena artificiala c) realizarea sistemului de imobilizare trebuie sa respecte organul pulpar d) restabilirea integrala a functiilor aparatului dento-maxilar e) restabilirea functiei masticatorii b,c,d (G!31-2

6 *are dintre urmatoarele reprezinta princii de imobilizareC a) principiul bio-mecanic b) realizarea poligonului de sustinere c) angrenarea multidirectionala d) locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare e) extinderea maxima c,d,e (G!2(-% $ *are dintre urmatoarele reprezinta a+antaHe ale sistemelor mobile de imobilizare4 a) se pot corecta unele defecte aparute in cursul purtarii lor b) exercita asupra parodontiului microtraumatisme repetate c) sunt costisitoare d) pret de cost scazut e) nu necesita prepararea dintilor a,d,e (G!32 ( *are dintre urmatoarele reprezinta deza+antaHe ale sistemelor mobile de imobilizare4 a) exercita asupra parodontiului microtrumatisme repetate b) necesita sacrificiu de substanta dentara c) determina solicitari nefiziologice d) nu se pot combina cu o proteza mobila e) nu se pot igieniza corespunzator a,c (G!32
267

% #entru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor parodontotici trebuie luate in considerare o serie de circumstante4 a) +arsta pacientului b) disponibilitatea financiara a pacientului c) starea organului pulpar d) gradul de imbolna+ire parodontala a dintilor e) sistemul de imobilizare preconizat c,d,e (G!3! 1" xtirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii4 a) profilactic b) pulpa dentara prezinta o reacti+itate scazuta e+identiata prin teste de +italitate c) la dintii cu pungi parodontale foarte profunde care aHung pana in zona parodontiului apical d) terapeutic pentru a opri in e+olutie parodontopatia e) cand imobilizarea se +a face cu dispoziti+ de imobilizare mobil b,c

(G!35 11 xtirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii4 a) la dintii cu procese carioase mari b) la dintii cu procese periapicale c) la dintii care au suferit traumatisme accidentale d) la dintii cu modificari discrete de culoare, c'iar daca raspund la testele de +italitate e) la pacientii +arstnici a,c,d (G!35 12 )mobilizarea temporara este un procedeu terapeutic ce are drept scop4 a) redarea fizionomiei b) protezarea breselor edentate c) restabilirea functionala d) repozitionarea mandibulei fata de maxilar e) grabirea +indecarii parodontale c,e (G!!1 13 )n functie de relatia dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati, imobilizarea poate fi4 a) dento-dentara b) pericoronara c) intracoronara d) dento-parodontala e) extracoronara b,c,e (G!!2 1! )mobilizarea semipermanenta4 a) are caracter temporar, de lunga durata b) are caracter temporar, de scurta durata c) este realizata din materiale compozite d) necesita controale si reinnoiri periodice e) este realizata din ligaturi metalice sau nemetalice a,c,d (G!!2 15 )mobilizarea cu ligaturi nemetalice din fir de matase sau mase plastice4 a) sunt +izibile b) pot dez+olta forte ortodontice c) nu dez+olta forte ortodontice d) fa+orizeaza retentiile alimentare e) se pot aplica atat frontal cat si lateral b,d

(G!!2 16 )n cazul ligaturii de sarma care inglobeaza un numar crescut de dinti, pot apare forte de tensiune acti+e care duc la4 a) ingresiuni b) eruptii acti+e c) torsionari d) deplasari +estibulo-orale e) nu apar forte de tensiune acti+e a,b,c,d, (G!!3
268

1$ ,eza+antaHele imobilizarii prin ligatura de sarma sunt4 a) proteHeaza foarte bine partile moi in+ecinate4 buze, obraHi, limba b) constituie factor de retentie pentru detritusurile fermentabile c) necesita acti+ari periodice 3 surse potentiale de rupere a sarmei d) ofera posibilitate de curatire si autocuratire ideale e) poate aluneca spre cer+ical sau spre incizal b,c,e (G!!! 1( *are dintre urmatoarele constituie instrumentar si materiale necesare imobilizarii prin ligatura de sarma in R(IC a) 2 pense 'emostatice b) 2 pense dentare c) lampita de spirt d) sarma de +ipla de ",25 mm diametru e) sarma de +ipla de ",5 mm diametru a,c,d (G!!! 1% 0ina .A.82*O prezinta4 a) risc de fracturare a dintilor b) rezistenta c) rigiditate deosebita d) risc redus de decimentare e) risc crescut de percolare b,c,d (G!5$ 2" *are dintre urmatoarele reprezinta a+antaHe ale sistemelor de imobilizare pericoronareC a) rezistenta in timp la solicitarile functionale este mare b) rezistenta in timp la solicitarile functionale este mica c) permit inlocuirea dintilor lipsa d) se pot produce abraziuni cu modificarea rapoartelor ocluzale initiale

e) nu exista riscul decimentarii deoarece fortele masticatorii nu actioneaza asupra nici unei portiuni libere, descoperite a coroanelor dentare c,e (G!6" 21 8a imobilizarea permanenta prin miHloace mobilizabile, realizata cu concursul laboratorului de te'nica dentara, componenta mobilizabilapoate fi reprezentata de4 a) coroane telescopice b) butoni si capse c) culise (sistemul A8, /) d) coroane g fixate printr-o sina orala cu pi+oturi e) pi+oturi fixate in cilindri cu fund orb a,c,d,e (G!5% 22 Aparatele de imobilizare formate din bare de incrustatii4 a) sunt reunite prin sudare b) sunt turnate monobloc c) sunt flexibile d) sunt rezistente e) sunt plasate in apropierea parodontiului a,b,d (G!5( 23 Aparatul de imobilizare 85/ *>& a) este constituit dintr-un conector metalic oral b) este constituit din doi conectori dentari 3 +estibular si oral c) produce in timp accentuarea mobilitatii dentare d) proteHeaza dintii parodontotici fata de fortele care actioneaza in axul lor e) conectorii dentari sunt reuniti prin bare trans+ersale plasate sub punctul de contact b,c (G!5( 2! #entru imobilizarea cu anse de sarma in R=R instracoronar si intraradicular4 a) se pastreaza +italitatea dintilor b) se foloseste sarma de +ipla rotunda cu diametrul de ",% mm c) se folosesc anse prefabricate din sarma de +ipla d) se foloseste sarma de +ipla cu diametrul de ",25 mm e) se de+italizeaza dintii in prealabil b,e (G!5!
269

25 0istemul de imobilizare Indenta plint ystem!4 a) se aplica la ni+elul dintilor frontali superiori b) se aplica la ni+elul dintilor laterali c) foloseste microbare de otel

d) microbarele se fixeaza cu microsuruburi parapulpare e) microbarele se fixeaza cu microsuruburi intrapulpare dupa de+italizare b,c,d (G!5! 26 )mobilizarea permanenta realizata in cabinet fara aHutorul laboratorului de te'nica dentara, pentru zona laterala, a) necesita realizarea unui sant mezio-distal cu adancime de 2mm b) necesita de+italizarea prealabila a dintilor c) solidarizeaza unul sau mai multi dinti laterali mobili, flancati obligatoriu de dinti ferm implantati d) foloseste sarma de +ipla semirotunda cu diametrul de 2 mm e) necesita continuitate la 1 mm sub punctul de contact b,c (G!5! e2$ 0istemul anterior splint grid foloseste4 a) plase de material plastic sau reticul de sarma cu latime de !-5 mm si grosime ",2 mm b) reticul de sarma cu latimea de minim 1 cm c) plase de material plastic prefabricate d) plase de sarma fabricate in laboratorul de te'nica dentara e) o atela metalica turnata, cu latime de 2 mm si grosime de ",5 mm a (G!51 2( <utierele din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile4 a) sunt flexibile b) sunt imobilizari de lunga durata c) se pot cimenta pe dinti d) sunt rigide e) sunt destinate imobilizarii temporare c,d,e (G!5" 2% #entru confectionarea gutierei din material acrilic transparent se folosesc folii de material termoplastic cu grosime +ariabila4 a) ",$5 mm b) 1 mm c) ",25 mm d) 1,5 mm e) ",5 mm a,b,d (G!5" 3" #rincipiul tensiunii controlate4 a) se aplica imobilizarilor cu materiale compozite

b) se aplica imobilizarilor prin ligaturi de sarma c) este un principiu acti+ al unei imobilizari eficiente d) urmareste obtinerea unor efecte ortodontice e) necesita control periodic al imobilizarii si acti+area acesteia b,c,e (G!!(
270

%0. O2/35=a2/ =32ap37=/13 p2/51/pa-3 ./ .1H3<3 ;3 =2a=a<35= (),pag. ! %"!&&#

1 &ratamentul @n gingi+ita cronic? simpl?, necomplicat? urm?reBte4 a) depistarea factorilor locali b) instruirea pacientului asupra periaHului corespunz?tor c) debridarea gingi+al? d) detartraH e) operaAie cu lambou a,b,c,d (G!65 2e &ratamentul gingi+itei de pubertate const? @n4 a) @ndep?rtarea tartului supra Bi subgingi+al b) educarea gra+idelor pentru igiena bucal? corect? c) tratament c'irurgical cu adiAie de os d) antibioterapie e) tratament anti+iral a (G!66 3e En timpul sarcinii trebuie e+itate4 a) radiografiile b) BedinAele scurte cu sc'imbarea poziAiei BezDnd @n clinostatism uBor oblic c) cl?tiri cu soluAii antiseptice d) detratraH supragingi+al e) periaH profesional a (G!66 ! &ratamentul local al gingi+itelor 'iperplazice medicamentoase const? @n4 a) reducerea fenomenelor acute sau subacute b) sp?l?turi cu soluAii antiseptice c) aplicaAii de colutorii complexe cu antibiotice d) operatii cu lambou e) c'iuretaH parodontal a, b, c (G!6( 5 8a bolna+ii cu epilepsie se impun urm?toarele m?suri4 a) colaborarea cu medicul psi'iatru

b) asigurarea unui ambient de liniBte c) e+itarea aglomeraAiei d) e+itarea zgomotelor e) aplicarea unor aparate ortodontice a, b, c,d (G!6( 6 En cazul declanB?rii unei crize epileptice se procedeaz? astfel4 a) pacientul +a fi ferit de lo+irea cu elemente dure b) capul +a fi aplecat @nainte Bi @n Hos c) administrarea intra+enos sau intramuscular de diazepam ","1" g d) nu se administreaz? oxigen e) se administreaz? prednison a, b, c (G!6( $ &ratamentul de urgenA? @n <=- const? @n4 a) sp?l?turi bucale largi cu soluAii antiseptice b) aplicaAii locale cu colutorii de antibiotice Bi antiinflamatorii c) detartraH supra Bi subgingi+al d) antibioterapie e) gingi+ectomie localizat? a, b, d (G!6% (e &ratamentul pre+enti+ al pericoronaritelor const? @n4 a) decapuBonarea c'irurgical? la ni+elul molarului de minte incomplet erupt b) sp?l?turi antiseptice abundente c) instilaAii de colutorii cu antibiotice d) aplicarea unui dren din meB? iodoformat? d) antibioterapie e) c'iuretaHul in camp desc'is a molarului semiinclus a (G!$"
271

% 0p?l?turile bucale @n tratamentul gingi+itei 'erpetice se realizeaz? cu4 a) cloramin? 3 F" b) permanganat de potasiu c) ceai de muBeAel d) soluAie de /omazulan e) ap? oxigenat? a,b,c,d (G!$" 1" #rodusul -)6*/)028-, ce se aplic? pe mucoasa ulcerat? conAine4 a) propolis

b) antibiotice c) cortizon d) tetraborat de sodiu e) tetraciclin? a, d (G!$1 11 .edicaAia anti+iral? administrat? @n gingi+ita 'erpetic? este4 a)&etraciclin? b) -egamicin 5 c) Qo+irax d) Ac:clo+ir e) /omazulan c, d (G!$1 12 En tratamentul gingi+itei 'erpetice se administreaz?4 a) /2,)8 .),, soluAie inHectabil? b) 'iposulfit de sodiu c) +itaminoterapie d) aplicaAii locale cu 2rt'oc'rome e) -)6*/)028-, a,b,c, e (G!$1 13 &ratamentul parodontitei marginale cronice superficiale const? @n4 a) debridare gingi+al? b) detartraH c) tratament antimicrobian Bi antiinflamator d) tratament c'irurgical e) antibioterapie a,b c,d (G!$2 1! &ratamentul parodontitei marginale agresi+e const? @n4 a) debridare gingi+al? b) detartraH c) tratament antimicrobian local d) tratament cu antibiotice e) medicaAie anti+iral? a b,c,d (G!$2 15 En tratamentul retracAiilor gingi+ale, BedinAele de periaH se fac astfel4 a) periaH obligatoriu seara dup? mas? b) periaH @nainte de culcare

c) periaH de 3 oriGzi d) periaH dup? fiecare mas? e) periaH @nainte Bi dup? mese a,b (G!$3 16 &ratamentul de urgenA? al abcesului parodontal marginal const? @n4 a) incizie la ni+elul bomb?rii maxime b) @ndep?rtarea exsudatului purulent c) sp?lare abundent? cu soluAii antiseptice d) aplicarea unei lame de dren e) c'iuretaH parodontal a,b,c,d (G!$5 1$ &ratamentul definiti+ al abcesului parodontal marginal const? @n4 a) c'iuretaH subgingi+al b) antibioterapie c) aplicarea unei lame de dren d) gingi+ectomie e) operaAie cu lambou la pluriradiculari a,d, e (G!$5
272

1( &ratamentul 'iperesteziei dentinare se realizeaz? prin4 a) @ndep?rtarea complet? a pl?cii bacteriene b) atingeri cu glicerin? cald? c) aplicaAii de cristale de clorur? de zinc d) impregn?ri cu antibiotice e) aplicaAii de solutie clorur? de calciu a, b,c,e (G!$5 1% 0ubstanAe cu acAiune desensibilizant? @n pastele de dinAi sunt4 a) triamcinolon b) penicilina 6 c) clorur? de stronAiu d) nitrat de potasiu e) citrat de sodiu c, d, e (G!$6 2" 5olile generale ce stau @n atenAia medicului stomatolog sunt4 a) boli cardio+asculare b) diabet c) epilepsia

d) leucemiile e) parodontita apical? cronic? a,b,c,d (G!$$

273

%1. OCLUZIA DENTAR (pg. 2% " & #

1. ,espre planul de ocluzie se poate afirma c?4 a. este o suprafa? plat?, neted? b. conine curbele de ocluzie trans+ersale i sagitale c. trece prin toi cuspizii +estibulari i marginile incizale ale din ilor mandibulari, precum i +Drfurile cuspizilor linguali d. permite utilizarea la maxim a contactelor dentare @n decursul +ariatelor func ii e. permite realizarea de contacte func ionale simultane, sec+en ial, pe cDte o zon? a arcadei /4 b, c, d #ag4 26, 2$ 2. &eoria lui .onson4 a. se mai numete teoria sferei b. se mai numete teoria cilindrilor c. susine c? exist? o sfer? cu centrul la ni+elul glabelei, la distan ? egal? de suprafe ele ocluzale ale dinilor posteriori i de centrele condiliene d. susine c? exist? o serie de cilindrii cu axe instantanee de rota ie ce trec prin condili e. descrie axele dentare ca miHloc de distribuire optim? a solicit?rilor ocluzale i care genereaz? curbele de ocluzie /4 a, c, e #ag4 2( 3. #lanul de ocluzie se situeaz? @ntr-o pozi ie bine precizat? fa ? de anumite repere cranio-faciale ce determin? planurile de referin?4 a. planul *amper b. planul de la 1ranMfurt c. planul facial d. planul lui 0aizar e. planul bazal mandibular /4 a, b, e #ag4 2( !. Articulatoarele utilizeaz? ca referin?4 a. planul *amper b. axa de masticaie c. planul bazal mandibular d. planul de la 1ranMfurt e. planul lui /)*> /4 d #ag4 2( 5. *onceptul de stabilitate ocluzal? implic? intricarea urm?torilor factori4 a. determinantul anterior (g'idaHul anterior) b. determinantul anterior (dentar) c. determinantul funcional (neuro-muscular) d. determinantul posterior (dinii laterali) e. determinantul posterior (articular termporo-mandiular) /4 b, c, e #ag4 3" 6. lementele de morfologie dentar? cu rol de spriHin al ocluziei sunt4

a. cuspizii platinali ai premolarilor i molarilor inferiori b. cuspizii +estibulari ai premolarilor i molarilor superiori c. marginile libere ale caninilor inferiori i cele incizale ale incisi+ilor inferiori d. cuspizii platinali ai premolarilor i molarilor superiori
274

e. cuspizii +estibulari ai premolarilor i molarilor inferiori /4 c, d, e #ag4 3" $. En cadrul rapoartelor normale de ocluzie coresponden ele de angrenare ale acestor elemente morfologice dentare sunt urm?toarele4 a. pentru stopurile de clasa )4 cuspizii palatinali ai premolarilor i molarilor contacteaz? fosetele distale ale dinilor omologi inferiori, exceptDnd cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori ai molarilor superiori care contacteaz? fosetele centrale antagoniste b. pentru stopurile de clasa )4 cuspizii +estibulari ai premolarilor i cei mezio-+estibulari ai molarilor realizeaz? puncte de spriHin cu creasta marginal? a omologului i cea distal? a dintelui situat mezial de acesta, cuspizii disto-+estibulari ai molarilor secunzi i a celor de minte i cuspidul centro-+estibular al molarului prim inferior contacteaz? tripodic cu foseta central? antagonist? c. pentru stopurile de clasa a ))-a4 marginile libere ale frontalilor inferiori se spriHin? pe fe ele palatinale ale grupului frontal superior, infracingular d. pentru stopurile de clasa a )))-a4 cuspizii palatinali ai premolarilor i molarilor contacteaz? fosetele distale ale dinilor omologi inferiori, exceptDnd cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori ai molarilor superiori care contacteaz? fosetele centrale antagoniste e. pentru stopurile de clasa a )))-a4 cuspizii +estibulari ai premolarilor i cei mezio-+estibulari ai molarilor realizeaz? puncte de spriHin cu creasta marginal? a omologului i cea distal? a dintelui situat mezial de acesta, cuspizii disto-+estibulari ai molarilor secunzi i a celor de minte i cuspidul centro-+estibular al molarului prim inferior contacteaz? tripodic cu foseta central? antagonist? /4 b, d #ag4 3", 31 (. /olurile cuspizilor +estibulari maxilari i cei linguali mandibulari sunt4 a. asigur? conducia mandibulei @n mi c?rile de protruzie b. nu permit migr?ri ale dinilor c. anuleaz? componentele orizontale ale for elor ocluzale, fiind denumi i din acest moti+ cuspizi de ec'ilibru d. prin +ersanii lor de g'idaH asigur? conducerea mandibulei @n mi c?rile de lateralitate e. menin dimensiunea +ertical? de ocluzie /4 c, d #ag4 32 %. =rm?toarele afirmaii sunt ade+?rate4 a. pantele de g'idaH mediotruzi+e sunt la ni+elul +ersan ilor interni ai cuspizilor orali superiori b. pantele de g'idaH laterotruzi+e sunt la ni+elul +ersan ilor interni ai cuspizilor orali inferiori i +estibulari superiori c. pantele de g'idaH laterotruzi+e sunt la ni+elul +ersan ilor externi ai cuspizilor orali superiori d. pantele de g'idaH mediotruzi+e sunt la ni+elul +ersan ilor interni ai cuspizilor orali superiori i +estibulari inferiori e. pantele de g'idaH laterotruzi+e sunt la ni+elul +ersan ilor exteni ai cuspizilor orali inferiori i +estibulari superiori /4 a, b #ag4 32 1". *oncepAia ^freedom @n centric^ presupune4 a. /* h ). b. /* i ).

c. deglutiia se efectueaz? @n ). d. deglutiia se efectueaz? @n /* e. contacte dento-dentare la toi dinii frontali i laterali /4 a, c, e #ag4 33 11. *oncepia gnatologic? presupune4 a. /* h ). b. /* i ). c. @n lateralitate funcie de grup d. @n lateralitate protecie canin?
275

e. contacte la dini posteriori, dar la cei anteriori inolcuzie pentru protec ia mutual? @n propulsie /4 b, d, e #ag4 33 12. Asem?n?rile dintre concepiile ocluzologice ^freedom @n centric^ i gnatologic sunt4 a. lipsa contactelor pe partea de balans @n lateralitate b. raport ocluzal tripodic cuspidGfoset? c. @n lateralitate protecie canin? d. g'idaH incizal @n protruzie e. deglutiia se efectueaz? @n ). /4 a, d #ag4 33 13. .iHloacele specifice medicinei dentare neuromusculare sunt4 a. analiza computerizat? a ocluziei statice i dinamice b. electromiografia c. stimularea electric? transcutanat? d. ultrasonografie e. posturometrie /4 a, b, c, d, e #ag4 3! 1!. ,up? Oorber, ocluzia funcional? este caracterizat? de urm?torii factori4 a. factorul cantitati+ i contacte dentare multipozi ionale b. factorul timp i contacte dentare simultane c. factorul continuit?ii suprafeelor ocluzale i alunecarea dento-dentar? f?r? obstacole d. factorul for? i repartizarea uniform? a solicit?rilor ocluzale e. factorul form? i lipsa edentaiilor /4 b, d #ag4 36 15. =rm?toarele afirmaii sunt +alabile pentru articula ia temporo-mandibular?4 a. panta tubercului articular are o @nclinaie de 5 - 55], cu o medie de 33] b. condilul mandibulei are o form? sferic?, cu un diametru de 2" mm c. este de tip ginglimo-artroidal d. prelungirile axelor lungi condiliene formeaz? un ung'i desc'is anterior, cu +alori cuprinse @ntre 1!" 16"] e. meniscul articular are form? de lentil? biconca+? i este +ascularizat /4 a, c, d #ag4 36 16. /olurile meniscului articular sunt4 a. separ? ca+itatea articular? @n dou? compartimente4 superior umplut cu lic'id sino+ial i inferior f?r? lic'id sino+ial b. transform? cele dou? suprafee articulare @n congruen e

c. faciliteaz? propulsia mandibulei d. are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra articula iilor e. datorit? iner+aiei zonei centrale, contribuie la modularea cinematicii mandibulare /4 b, c, d #ag4 3$ 1$.8igamentele articulaiei temporo-mandibulare sunt urm?toarele, cu excep ia4 a. ligamentul @ncruciat b. ligamentul temporo-mandibular c. ligamentul sfeno-mandibular d. ligamentul stilo-mandibular e. ligamentul medial /4 a #ag4 3$ 276 1(. )nducerea clinic? a relaiei de postur? se ob ine prin4 a. testul Kild4 pacientul pronun? cu+inte ce conin fonema ^0^ b. poziionarea bolna+ului cu capul spriHinit c. testul /obinson4 +e+eri?, ferfeni? d. num?r?toarea de la 6" la $" e. efectuarea deglutiie /4 c, e #ag4 !! 1%. 1actorii loco-regionali ce influeneaz? pozi ia de postur? a mandibulei sunt4 a. caracterul respiraiei (respiraia oral?) b. poziia capului i a gDtului c. spasme msculare ca cele din boala parMinson sau din miastenie d. afeciunile A&. e. intoxicaii medicamentoase (stricnin?) /4 a, b, d #ag4 !5 2". /eperele relaiei centrice sunt4 a. articular4 condilii centrai @n ca+it?ile glenoide b. muscular4ec'ilibru tonic anti-gra+ific c. osos4 dimensiunea +ertical? centric? egal? cu a etaHului miHlociu d. dentar4 e+idenierea spaiului minim de +orbire e. lingual4 existena spaiului ,onders /4 a, c #ag4 !5 21. ,eterminarea relaiei centrice la pacientul dentat se poate realiza prin urm?toarele metodele, cu excepia4 a. 8auritzen-5arrelle b. *'amper c. ,a9son d. 7anMelson e. /amfHord /4 b #ag4 !( 22. En cadrul metodei /amfHord de determinare a rela iei centrice4 a. pacientul este aezat @n poziie culcat, cu capul @n u oar? extensie, astfel ca b?rbia s? fie @ndreptat? @n sus, iar gDtul @ntins b. se utilizeaz? miomonitorul c. pacientul este aezat @n fotoliu, relaxat, cu tetierea a ezat? occipital, iar sp?tarul la un ung'i de 6" - $"]

d. pacientul este sf?tuit s? spriHine limba @n zona anterioar? a palatului i ? execute mi c?ri lente e. se utilizeaz? Higul anterior /4 c #ag4 !( 23. ,espre triung'iul lui 0pirgi se poate afirma4 a. descrie libertatea de micare a cuspidului de spriHin ^in centric^ b. are o baz? de 2 mm orientat? anterior c. are o @n?lime de 1,25 - 1,5 mm d. mai poart? denumirea de ^triung'i de toleran? lateral?^ e. +Drful triung'iului este reprezentat de ). /4 a, e #ag4 53 2!. *onform clasific?rii gnatologice a relaiilor ocluzale statice, dup? ,a9son4 a. &ip ) i )ntercuspidarea maxim? ().) @n armonie cu o rela ie centric? (/*) +erificabil? b. &ip )) i )ntercuspidarea maxim? @n armonie cu o ^postur? centric? adaptat?^ (ocluzie 'abitual?) c. &ip )) A i *ondilii trebuie s? se deplaseze de la /* +erificabil? pentru a realiza ). d. &ip ))) i *ondilii trebuie s? se deplaseze de la postura centric? adaptat? pentru a realiza ). 277 e. &ip )6 i /elaia ocluzal? este @ntr-o faz? de alterare continu?, datorit? deform?rii progresi+e ai instabilit?ii A&.. /4 a, e #ag4 56 25. .orfologia ocluzal? a dinilor este direct influen at? de ung'iul 5ennett i distan a intercondilian?, astfel4 a. cu cDt ung'iul 5ennett este mai mare, cu atDt relieful ocluzal trebuie s? fie mai ters b. cu cDt distana intercondilian? este mai mare, cu atDt ung'iul delimitat pe fe ele ocluzale ale din ilor @ntre traiectoriile de laterotruzie i mediotruzie +a fi mai mic c. cu cDt micarea 5ennett este mai ampl?, cu atDt mai mare este +aloarea ungiului 5ennett d. cu cDt micarea 5ennett are o direcie mai posterioar?, cu atDt ung'iul 5ennett este mai mare e. cu cDt ung'iul 5ennett este mai mare, cu atDt mai accentuate trebuie sa fie pantele cuspidiene /4 a, b, c, d #ag4 5% 26. En cadrul analizei cinematicii mandibulare @n plan orizontal, se constat?4 a. condilul de partea lucr?toare (condilul pi+otant) execut? o rota ie i o deplasare spre anterior @n ca+itatea glenoid?, denumit? micare bennett (lateral side s'ift) b. micarea bennett (lateral side-s'ift) este de 1 - 3 mm , @n func ie de configura ia ca+it? ii glenoide i de laxitatea capsulei atm de partea respecti+? c. traiectoria condilului pi+otant se @nscrie @ntr-un con, denumit conul lui <uic'et d. condilul pi+otant efectueaz? o mi care de rota ie i transla ie @nainte, @n Hos i medial e. deplasarea condilului pi+otant se mai numete i ung'iul lui 5ennet /4 b, c #ag4 6" 2$. En cadrul analizei cinematicii mandibulare @n plan sagital, @n diagrama lui #osselt, se pot recunoa te urm?toarele repere4 a. poziia de relaie centric? b. poziia cap la cap c. poziia test @n lateralitate d. angrenaHul in+ers +estibular e. desc'iderea maxim? a gurii /4 a, b, e #ag4 5% 2(. En cadrul rapoartelor ocluzale interarcadice, sunt normale urm?toarele rapoarte4

a. @n sens +ertical, arcada maxilar? circumscrie arcada mandibular? b. @n sens sagital, o+erHet cuprins @ntre " 3 2 mm c. @n sens trans+ersal, ocluzie psalidodont? d. @n sens +ertical, o+erHet @ntre " i 1G3 e. @n sens sagital, axa caninului superior se prelungeBte cu axa caninului inferior /4 b #ag4 31 2%. &riung'iul lui 0pirgi4 a. este ec'i+alent cu long-centric b. este ec'i+alent cu 9ide-centric c. este ec'i+alent cu freedom in centric d. este ec'i+alent cu spaAiul minim de +orbire e. este ec'i+alent cu ocluzia 'abitual? /4 c #ag4 53 3". .uBc'ii responsabili cu dinamica mandibular? sunt4 a. muBc'i ridic?tori4 temporal, maseter, pterigoidian intern b. muBc'i coborDtori4 digastric, maseter, milo'ioidian c. muBc'i propulsori4 pterigoidian extern, maseter, temporal pterigoidian intern d. muBc'i retropulsori4 temporal, maseter, pterigoidian extern e. muBc'i responsabili cu lateralitatea4 temporal, maseter, pterigoidian intern, pterigoidian extern /4 a #ag4 3% 279 1

278

52. 0)-,/2.=8 A8<2,)01=-*)2-A8 A8 A&. (pg$$-1!6) 1.&oxemia stafilococic? coagulazo-negati+? prezint? urm?toarele simptome musculo-sc'eletale4 A. ,urere @n musculatura masticatorie 5. *racmente sau blocaHe articulare *. <losodinie ,. ,urere sau sensibilitate la ni+elul gDtului i umerilor. . nici una dintre cele de mai sus Ra.p75. 18231=4 A,5,, 2. ,iagnosticul diferenial @ntre disfunciile artrogene i cele miogene se poate stabili prin 4 A. r?spunsul la testele de solicitare a articulaiilor temporo-mandibulare 5. apelul dinilor *. parodontogram? ,. caracteristicile de+ierii liniei mediene a mandibulei la desc'iderea gurii . blocaHul anestezic R@.p75. 18231=> A,D,E 3. 8imitarea desc'derii gurii ca efect al disunciei articulare 4 A. Apare la 25-3" mm 5. se instaleaz? endfeel-ferm la desc'iderea pasi+? *. poate apare oricDnd pe parcursul traiectoriei de desc'idere a gurii ,. se carcterizeaz? prin endfeel elastic. . nici una dintre cele de mai sus R@.p75. 18231=> A,B !. 8imitarea desc'derii gurii ca efect al disfunciei musculare 4 A. Apare la 25-3" mm

5. se instaleaz? endfeel-ferm la desc'iderea pasi+? *. poate apare oricDnd pe parcursul traiectoriei de desc'idere a gurii ,. se carcterizeaz? prin endfeel elastic. . nici una dintre cele de mai sus R@.p75. 18231=> CJD 5. ,e+ierea liniei mediene mandibulare la desc'iderea gurii este de cauz? articular? dac?4 A. apare la @nceputul traiectoriei de desc'idere i re+ine la linia median? @nainte de 3"-35 mm 5. +iteza de desc'idere a gurii influeneaz? de+ierea *. este inconstant? ,. nu se asociaz? cu zgomote articulare . nici una din cele de mai sus R@.p75. 18231=> A, B, 6. ,e+ierea liniei mediene mandibulare la desc'iderea gurii este de cauz? muscular? dac?4 A. apare la @nceputul traiectoriei de desc'idere i re+ine la linia median? @nainte de 3"-35 mm 5. +iteza de desc'idere a gurii influeneaz? de+ierea *. este inconstant?
280

,. nu se asociaz? cu zgomote articulare . nici una din cele de mai sus R@.p75. 18231=> C, D $. &estele statice (solicitarea articulaiei)4 A. +erific? starea funcionala a structurilor musculare oro-faciale 5. se realizeaz? poziionDnd condilii mandibulari @n poziia lor stabil? musculo-sc'eletic? *. se realizeaz? cerDnd pacientului diferite deplas?ri ale mandibulei la care opertorul se opune ,. solicitarea structurilor articulare produce durere @n orice condiii . nici una din cele de mai sus R@.p75. 18231=> AJBJC (. &estele funcionale pasi+e4 A. se pot realiza far? durere @n cazul articulaiilor s?n?toase 5. sunt reprezentate de translaiea, traciunea i compresia articulaiei ca i teste diagnostice *. sunt reprezentate exclusi+ de translaie ca i test diagnostic ,. sunt reprezentate numai de traciunea i transaliea articulaiei ca i teste diagnostice . se realizeaz? cu durere @n orice condiii R@.p75. 18231=> A, B %. *oloana cer+ical? influeneaz? poziia i mobilitatea mandibulei astfel4 A. existena unei relaii directe @ntre postura @n extensie a capului i gDtului i adoptarea unei posturi retrognate a mandibulei 5. existena unei relaii directe @ntre postura @n extensie a capului i gDtului i adoptarea unei posturi prognate a mandibulei *. influenarea motilit?ii mandibulare ,. influenarea @nc'iderii gurii . influenarea mic?rilor de lateralitate mandibular? cu contact dentar R@.p75. 18231=> A,C,D 1". xaminarea clinic? a musculaturii mobilizatoare a mandibulei i a celei cer+icale4 A. se realizeaz? @ndeosebi prin palpare digital? 5 . permite determinarea sensibilit?ii musculare i a durerii

*. trebuie s? identifice punctele trigger care genereaz? efecte excitatoare centrale ,. nu permite identificarea punctelor trigger dureroase . se face exclusi+ prin manipulare funcioanal? R@.p75. 18231=> A,B,C 11.&eleradiografia de profil A. permite e+aluarea p?rilor moi 5. permite ree+aluarea dimensiunii +erticale de ocluzie i prefigurarea planului de ocluzie @n realbilitarea oral? complex? *. implic? studierea raporturilor dintre di+erse puncte i planuri antropometrice ,. este indicat? exclusi+ la copii . nici una din cele de mai sus R@.p75. 18231=> B, C 12.Axiografia computerizat?- metoda *A,)AJ A.permite @nregistrarea tridimensional? a mic?rilor funcionale ale mandibulei 5. permite @nregistrarea componentei rotatorii a mic?rii @n Hururl axei balama concomitent cu micarea trans+ersal? a condilului *. permite citirea curbelor de timp ,. nu permite citirea curbelor de timp 281
3

. nu permite @nregistrarea componentei rotatorii a mic?rii @n Hururl axei balama concomitent cu micarea trans+ersal? a condilului R@.p75. 18231=> A, BJC 13. lectromiografia A. permite obiecti+izarea acti+it?ii neuromusculare masticatorii 5. ofer? rezultate de maxim? acuratee *.ofer? rezultate contradictorii pri+ind parametrii de sensibilitate i speciicitate ai acesteia ,. este uor acesibil? oric?rui ser+iciu . nici una din cele de mai sus R@.p75. 18231=> A,C 1!. #rincipiile generale ale terapiei neuro-musculare cuprind 4 A. reec'ilibrarea postural? i corectarea disfunciei din punct de +edere biomecanic 5. atitudinea fa? de punctele trigger *. atitudinea fa? de compresia ner+oas? i combaterea isc'emiei ,. atitudinea fa? de pacient . nici una din cele de mai sus R@.p75. 18231= > A,B,C 15. 2biecti+ele terapiei educaionale a sindromului disfuncional cranio-mandibular sunt4 A. relaxarea sistemului masticatorprin limitarea +oluntar? a mic?rilor mandibulei 5. contietizarea obiceiurilor +icioase *. monitorizarea ,. program izioterapeutic la domiciliu . nici una din cele de mai sus R@.p75. 18231=> A,B,C,D 16. #rogramul de modificare a obiceiurilor maladaptati+e implicate @n sindromul disfuncional cranio-mandibular cuprinde4 A. relaxarea muscular? progresi+? 5. 'ipnoza

*. bioeedbacM-ul .< ,. psi'oterapia . nici una din cele de mai sus R@.p75. 18231=> A,B,C,D. 1$. &erapia medicametoas? urm?rete ameliorarea simptomelor sindromului disfuncional cranio-mandibular prin aciune asupra4 A. inflamaiei 5. 'iperacti+it?ii musculare *. anxiet?ii i depresiei ,. toate cele de mai sus . nici una din cele de mai sus R@.p75. 18231=> C 1). &erapia fizic? a disfunciei cranio-mandibulare realizeaz?4 A. reducerea transmisiie senzoriale 54 reducerea inflamaiei *. diminuarea, coordonarea i susinerea acti+it?ii musculare ,. reparaii i regener?ri tisulare
282

. toate cele de mai sus R@.p75. 18231=> E 1%. 0copul dispoziti+elor interocluzale este reprezentat de 4 A. modifciarea rapoartelor ocluzale i redistribuirea forelor 5. pre+enirea abraziunii dentare patologice i a mobilit?ii dentare *. reducerea bruxismului i a altor manifest?ri patologice ,. diminuarea durerii . nici una din cele de mai sus R@.p75. 18231=> A,B,C,D 2". ,ispoziti+ele interocluzale pot fi 4 A. de miorelaxare 3 prezint? o suprafa? ocluzala plana 5. de miorelaxare- prezint? o suprafa? ocluzala cu indentaii *. de stabilizare- prezint? o suprafa? ocluzala cu indentaii ,. de stabilizare- prezint? o suprafa? ocluzala plan? . de repoziionare R@.p75. 18231=> A,C,E 21. ,ispoziti+ele interocluzale de stabilizare sunt eficiente asupra simtomatolgiei uoare sau moderate, @n special dureroase, prin 4 A. elimnarea interferenelor ocluzale 5. alungirea fibrelor musculare ridic?toare ale mandibulei *4 stabilizarea articular? ,.relaxarea muscular? . nici una din cele de mai sus R@.p75. 18231=> A,B,C,D. 22. <utirele de miorelaxare4 A. au suprafaa ocluzal? plan? 5. trebuie s? @nregistreze un um?r cDt mai mare de contacte ocluzale cu antagonitii *. realizeaz? contacte dentare cu antagonitii doar la ni+elul caninilor ,. toatre cele de mai sus

. -ici una din cele de mai sus R@.p75. 18231=> A, B 23.<utierele de repoziionare mandibular? A.diminu? durerea articular? 5. reduce zgomotele articulare *. reduce num?rul contactelor dentare ,.este mai eficient dac? se poart? permanent . nici una din cele de mai sus R@.p75. 18231=> A,B,D 2!.<utirele de repoziionare mandibular? se adreseaz? doar cazurilor bine selecionate, dup? urm?toarele criterii A. repoziionare anterioar? a mandibulei pentru diminuarea gnatososniilor trebuie s? fie minim? 5. gnatosonia eliminat? la plasarea mandibulei @n relaie de postur? *. gnatosonia eliminat? la plasarea mandibulei @n relaie centric? ,. cracment la @nceputul desc'iderii i la sDritul desc'iderii
283

. nici una din cele de mai sus /?spuns corect4 A, 5,, 25. &erapia ocluzal? a sindromului disfuncional cranio-mandibular 4 A. altereaz? condiia ocluzal? a pacientului 5. poate fi re+ersibil? i ire+ersibil? *. poate fi doar ire+ersibil? ,. toate cele de mai sus . nici una din cele de mai sus R@.p75. 18231=>AJB 26. AHustarea ocluzal? terapeutic? +a fi luat? @n consideraie @n urm?toarele circumstane4 A. dac? dup? terapia ortopedic? ocluzia r?mDne intabil? i incorortabil? 5. pentru ameliorarea stabilit?ii ocluzale i distribuirea fiziologic? a sarcinilor ocluzale *4 nu se aplic? niciodat? profilactic ,4 se poate aplica profilactic 4 nici una din cele de mai sus R@.p75. 18231=> A,B,C 2$. 5ruxismul a fost definit ca fiind4 A. cea ma gra+? form? de parafuncie a aparatului dento-maxilar 5. 'iperacti+itatea muc'ilor masticatori *.caracterizat? prin scrDnitul sau @ncletarea dinilor ,. o tulburarea de ocluzie 4 nici una din cele de mai sus R@.p75. 18231=> A,B,C 2(. 5ruxismul se poate clasifica @n4 A. bruxism nocturn i bruxism diurn 5. bruxism centic i bruxism excentric *.bruxism primar i bruxism secundar ,4 toate cele de mai sus . nici una din cele de mai sus R@.p75. 18231=> D

2%. =zura dentar? generalizat? din bruxism genereaz? urm?toarele modific?ri4 A. sterge relieful ocluzal 5.reduce @n?limea coronar? *. m?rete suprafaele ocluzale ale dinilor ,. modiic? dimensiunea +ertical? de ocluzie . nu modific? dimensiunea +ertical? de ocluzie R@.p75. 18231=> A,B,C,E 3". &erapia bruxismului implic? parcurgerea urm?toarelor etape (5rocard)4 A. etapa comportamental? 54 tapa farmacologic? *4 etapa dentar? re+ersibil? i non in+azi+? ,. etapa dentar? ire+ersibil? -ici una din cele de mai sus R@.p75. 18231=> AJB,C,D
284

6
285

53. JA. -=8 *8)-)* 0) #A/A*8)-)* )- 82* 0) #/ 1.)n cadrul examenului clinic al pacientului cu 82*G #/ datele anamnestice +or urmari4 a. istoricul afectiunii b. datele personale c. antecedentele generale d. antecedentele 'eredo-colaterale e. antecedentele stomatologice /4 a,c,d,e 2. xamenul clinic al sistemului stomatognat utilizeaza miHoacele 'ipocratice clasice de examinare4 a. inspectie b. palpare c. percutie d. pulsatie e. ascultatie /4 a,b,c,e 3.,intre parametrii spatiului protetic potential nu face parte4 a. amplitudinea b. limitele c. inaltimea crestei edentate d. inaltimea e. latimea /4c !./aportul optim coroana-radacina pentru un dinte ce +a fi folosit ca stalp de punte este de4 a. 1G1 b. 1G2 c. 1G3 d. 2G3 e. 3G2 /4d

5. 1ortele ocluzale dez+oltate sunt4 a. mai reduse decat cele dez+oltate de dintii naturali in cazul antagonistilor artificiali b. de 11,( Mgf in cazul protezelor mobilizabile c. de 6(,1 Mgf in cazul dintilor dintilor naturali d. de !"Mgf in cazul protezelor partiale fixe e. egale indiferent de tipul antragonistilor /4a,b,c 286 6. ,ecizia de a nu practica o terapie endodontica inaintea restaurarii protetice se bazeaza pe urmatorii factori4 a. pacientul este asimptomatic b. exista sensibilitate doar la stimuli termici c. nu exista radiotransparente periapicale d. dintele are un raport coroanaGradacina fa+orabil e. nu s-a produs expunerea pulpara dupa prepararea ca+itatii carioase /4a,c,e $. #entru detectarea placii bacteriene nu se foloseste4 a. solutia 8ugol b. solutia de fluoresceina c. solutie albastru de metil 1"F d. solutie iodo-iodurata e. /e+elan /4c (. ,iferenta dintre pungile supraal+eolare si cele infraal+eolare nu se realizeaza pe baza criteriului4 a. raportul dintre baza pungii si osul al+eolar b. raportul dintre coroana clinica si radacina c. relatia dintre peretele de tesut moale si osul ol+eolar d. tiparul al+eolizei e. directia fibrelor ligamentare transseptale /4b %. .obilitatea dentara re+ersibila poate a+ea etiologie4 a. protetica si inflamatorie b. protetica, inflamatorie si ocluzala c. protetica si pulpara d. protetica si parodontala e. protetica, tumorala si parodontala /4b 1"..obilitatea iatrogena poate fi cauzata de4 a. dintii supusi unei terapii ortodontice b. dintii stalpi in cursul elaborarii unor lucrari protetice de amploare c. parodontopatie d. dinti +ecini care au suferit extractii laborioase e. bruxismul /4a,b,d 11..obilitatea dentara de originer inflamatorie poate fi cauzata de4 a. inflamatia parodontala 287

b. sinusite c. otite d. u+eite e. inflamatia pulpara /4 a,b,e 12. ,intre semnele radiologice in cazul dintilor sanatosinu face parte4 a. contur bine delimitat al tesuturilor dure dentare b. spatiul periodontal cu radiotransparenta crescuta c. continuitatea septului osos al+eolar d. camera pulpara cu radiotransparenta uniforma e. structura uniforma a spongioasei /4b 13. ,efectele angulare se clasifica in functie de numarul peretilor ososi in4 a. 'emisepturi, defecte intraosoase, defecte cu ar'itectura in+ersata b. defecte intraosoase, defecte osoase combinate, leziuni de furcatie c. 'emiseptuei, defecte intraosoase, cratere interdentare d. 'emisepturi, leziuni de furcatie, cratere interdentare, defecte osoase combinate e. 'emisepturi, cratere interdentare, defecte intraosoase, defecte osoase combinate /4e 1!. Aparatul #eriotest nu trebuie folosit in urmatoarele cazuri4 a. in procese periapicale acute b. in sarcina si alaptare c. in fracturi radiculare sau ale procesului al+eolar d. in cazul implantelor endoosoase in curs de +indecare e. in cazul dintilor cu mobilitate clinica grad ))) /4a,c,d 15. 8eziunea de furcatie de gradul )) in plan orizontal4 a. se mai numeste si leziune completa b. defectul cuprinde mai putin de 1G3 din spatiul interradicular in sens +estibulo-oral c. cand distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona de furcatie este intre !-$ mm d. se mai numeste si leziune partiala e. cand defectul cuprinde mai mult de 1G3 din spatiul interradicular aHungand pefata opusa /4d 16. *lasificarea lui .e:er se refera la4 a. aprecierea ni+elului cel mai apical al pierdierii osoase interradiculare in raport cu osul adiacent b. distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona furcatiei 288 c. gradul de afectare al furcatiei in plan orizontal d. tipul defectelor angulare e. gradul de mobilitate dentara /4a 1$. )n cazul ocluziei ideale contactele dento-dentare nu trebuie sa fie4 a. ,e tip cuspid-ambrazura b. .ultiple c. =niform distribuite d. ,e tip cuspid-cuspid e. 0tabile

/4 d 1(. 2cluzia dinamica se afla in stransa corelatie cu parametri precum4 a. ,istanta intercondiliana b. -umarul contactelor dento-dentare c. .orfologia ca+itatii glenoide d. 6aloarea o+er-bite-ului e. 0patiul ,onders /4 a,c,d 1%. ,intre metodele de inducere a relatiei centrice fac parte4 a. .etoda 8anda b. .etoda /amfHord c. .etoda 5oiano+ si 5oiano+ modificata d. .etoda ,a9son e. .etoda 8eonardo da 6inci /4 b,d 2". )naltimea spatiului protetic potential4 a. 0e apreciaza ca fiind distanta dintre muc'ia crestei edentate si inaltimea dintilor +ecini spatiului protetic potential atunci cand s-a produs extruzia antagonistilor b. #oate fi micsorata in cazul egresiunii sau extruziei antagonistilor c. #oate fi marita in cazul atrofiei accentuate a crestei al+eolare d. #oate fi marita in extruzii ale dintilor limitrofi bresei edentate in conditiile absentei dintilor antagonisti e. #oate fi micsorata in subocluzia dintilor antagonisti /4 b,c,d 21. 8atimea spatiului protetic potential poate fi marita4 a. )n atrofii ale crestei al+eolare b. #rin inclinarea +estibulo-orala a dintilor limitrofi c. #rin preparari ale dintilor limitrofi d. #rin tratamente protetice necorespunzatoare pe dintii limitrofi e. #rin rotatii in ax a dintilor /4 b,d 289 22. Amplitudinea spatiului protetic potential +a fi micsorata prin4 a. .igrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii +ecini b. .igrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre alte brese edentate c. .igrari corporeale ale dintilor limitrofi spre bresa edentata d. .odificari de +olum ale substructurilor organice prin preparare e. *and dintii +ecini bresei sunt nanici /4 c 23..obilitatea dentara ire+ersibila4 a. ste de natura iatrogena b. 5eneficiaza de te'nici de /&< c. ste cauzata de contacte premature si interferente d. ste cunoscuta sub denumirea de insuficienta parodontala e. 0e poate determina numai prin metoda clinico-manuala /4 b,d 2!. <radul ))) de afectare a furcatiei in plan orizontal presupune4

a. Absenta osului interradicular b. 1urcatia se obser+a clinic c. 1urcatia este acoperita +estibular si oral de tesut gingi+al d. 0onda parodontala patrunde mai mult de 1G3 din spatiul interradicular +estibulo-oral e. xamenul radiografic este neconcludent /4 a,c 25. )maginile radiografice ale osului al+eolar au fost clasificate4 a. )n functie de tipul de resorbtie osoasa b. )n functie de treimea radacinii unde este localizat osul al+eolar c. )n corelatie cu gradul de mobilitate dentara d. #entru a putea realiza o selectie a +iitorilor dinti stalpi e. )n functie de distanta fata de marginea libera gingi+ala /4 a,b,d 26. ,efectele cu ar'itectura in+ersata4 a. 0unt mai frec+enta la ni+elul primilor molari mandibulari b. 0e produc prin pierdierea de os interdentar fara ca osul radicular sa sufere c. 0e mai numesc si defecte osoase combinate d. 0unt mai frec+ente la maxilar e. #ot fi apreciate in plan +ertical si orizontal /4 b,d 2$. ,in punct de +edere clinic, mobilitatea de grad )) reprezinta4 a. .obilitate mai mare de 1mm in sens 6-2 b. .obilitate in sens 6-2, .-, si axial c. .obilitate in sens 6-2 si .-, mai mica de 1 mm d. .obilitate in sens 6-2 si .-, mai mare de 1 mm e. .obilitate in ax /4 d 290 2(. ,intre parametrii ocluzali nu fac parte4 a. *uspizii de spriHin si de g'idaH b. *urba de ocluzie trans+ersala 0pee, 5alM9ill c. *urbura frontala d. #lanul de ocluzie e. *urba de ocluzie sagitala /4 b 2%. 1ortele ocluzale reduse nu determina4 a. )nmultirea trabeculelor osoase si aparitia de os de neoformatie b. /educerea numarului trabeculelor ososase c. Atrofia ligamentului parodontal d. )ngustarea spatiului ligamentar e. /educerea ca numar si densitate a fibrelor ligamentare /4 a 3". )n functie de distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar, leziunile de furcatie se clasifica in4 a. 2 grupe b. 3 subgrupe c. -u exista o clasificare

d. ! grupe e. 2 clase /4 b 291 5!. #/)-*)#))8 , &/A&A. -& )- / 0&A=/A/)8 =-), -&A/ 0) #/)- #=-&) , -&A/ 1. #rofilaxia generala cu caracter specific se refera la4 a. #re+enirea contaminarii incrucisate b. 2 profilaxie atat in periada pre cat si posterupti+a c. *rearea premiselor dez+oltarii normale a sistemului stomatognat d. #re+enirea imbolna+irii prin maladii contagioase ( 'epatite, >)6, gripe, rubeola ) e. 2 profilaxie primara, secundara si tertiara /4 b,c 2. #rofilaxia primara4 a. 0e adreseaza dintilor indemni b. Are in +edere tratarea si pre+enirea complicatiilor locale si loco-regionale c. Are in +edere tratarea bolii carioase si a bolii parodontale d. #ropune o alimentatie rationala e. 5eneficiaza de fluorizare prin mioHloace locale si generale /4 a,d,e 3. *onstientizarea medicului se realizeaza prin4 a. )nstructia lui asupra miHloacelor profilactice b. )ntroducerea metodelor profilactice in algoritmul acti+itatilor profesionale zilnice c. *orelarea specificului acti+itatilor de rezol+are terapeutica cu acti+itatile profilactice d. *onstientizarea pacientului prin educatie sanitara e. Aplcarea metodelor de recuperare functionala /4 a,b,c !. &erapia protetica se incadreaza, de regula in cadrul4 a. #rofilaxiei generale nespecifice b. #rofilaxiei generale specifice c. #rofilaxiei primare d. #rofilaxiei secundare e. #rofilaxiei tertiare /4 d,e 5. ,eficientele de modelare morfologica a elementelor de agregare si a corpului de punte pot determina4 a. /etentia de alimente si placa bacteriana b. &raumatismul direct al parodontiului marginal c. )mbunatatirea functiei fonetice d. )mbunatatirea functiei masticatorii e. 0uprasolicitarea substructurilor organice /4 a,b,e 292 6. #rincipiul curati+ are ca scop4 a. /ecuperarea morfologica b. /ecuperarea functionala c. rgonomizarea acti+itatii medicale d. conomie in prepararea dentara

e. #rotectia parodontala /4 a,b $. R,eficitele morfologice R se intalnesc sub aspectul4 a. .odelaHului cat mai aplatizat al fetelor +estibulare b. )ngustarii 6-2 a corpului de punte c. ,iminuarea inaltimii cuspizilor d. /ealizarea corpului de punte o+at e. .odelarea incompleta a fetei orale a corpului de punte in +ederea obtinerii spatiului pentru autocuratire /4 b,c,e (. /espectarea principiului biologic nu se refera la4 a. Aspecte legate de biocompatibilitatea materialelor b. *unoasterea notiunilor de ergonomie in acti+itatea stomatologica c. #astrarea relatiei de congruenta biologica si mecanica a restaurarii protetice fixe cu organismul uman d. /ealizarea unui bilant al indicilor clinico-biologici locali e. *unoasterea parametrilor starii generale /4b %. #lasarea marginilor cer+icale ale elementelor de agregare este preferabil sa se realizeze4 a. #e cat posibil subgingi+al 1,5 mm b. 0ubgingi+al 1 mm c. 0a se opreasca la ",$-1 mm de fundul santului gingi+al d. #e cat posibil supra sau Huxtagingi+al e. cuatorial /4 d 1". #lasarea subgingi+ala a marginilor microprotezelor nu este dictata de 4 a. *onsiderente fizionomice b. *onsiderente biologice c. *onsiderente biomecanice d. *onsiderente economice e. *and coroanele dentare sunt lungi /4 b,d,e 11. #lasarea subgingi+ala a marginilor microprotezelor se realizeaza cand4 a. *oroanele dentare sunt scurte b. *oroanele dentare sunt lungi c. ste prezenta abrazia d. )n cazul eroziunilor in 1G3-mea cer+icala 293 e. *and exista con+exitati dentare exagerate /4a,c,d 12. )ntensitatea fortelor +erticale depinde de4 a. *apacitatea de contractie a musc'ilor masticatori b. <radul de o+er-Het c. -atura alimentului d. <radul de sensibilitate al parodontiului e. <radul de o+er-bite /4 a,c,d

13. 1ortele orizontale tangentiale4 a. 0e exercita prin intermediul punctelor de contact interdentar b. /ezulta din descompunerea fortelor ce actioneaza paraaxial la ni+el ocluzal c. Au directie +estibulo-orala d. 0e transmit Rin pata de uleiI d.p.d.+. al intensitatii e. 0unt responsabile de migrarile dentare spre spatiul edentat /4 a,b,d,e 1!. *onfiguratia structurii dento-protetice d.p.d.+. al respectarii principiului biomecanic depinde de4 a. -umarul dintilor pilieri b. ,ispunerea dintilor pilieri pe arcada c. 8inia surasului d. &ipul de elemente de agregare e. .aniera constructi+a a corpului de punte /4a,b,d,e 15. )ndicele de competenta biomecanica nu este influentat de 4 a. xitenta afectiunilor A&. b. .orfologia dentara c. #rezenta dintilor antagonisti d. 2cluzia dentara e. #rezenta leziunilor carioase /4 a 16. )ndicele de competenta biomecanica depinde de4 a. #rezenta antagonistilor b. 6italitatea dentara c. c'ilibrul tonic antigra+ific d. 1orta de contractie a musc'ilor e. 8eziunile periapicale /4 a,b,e 1$. ,istributia grupata a elementelor odonto-parodontale restante are a+antaHul4 a. #ermite ec'ilibrarea statica a aparatului protetic fix b. #ermite ec'ilibrarea dinamica a aparatului protetic fix c. .entine integritatea parodontala la ni+elul dintilor intermediari d. 0e preteaza la protezarea conHuncta e. -u permite afectarea parodontala a dintilor limitrofi breselor edentate 294 /4c 1(. ,epulparea dintilor in scop protetic se realizeaza4 a. *and prepararea sunstructurilor organice impune indepartarea dentinei pe o profunzime mai mare de 2G3 din grosimea ei b. *and putem prepara cu racire cu aer si apa c. *and exista carii profunde d. #e dintii tineri cu apexul desc'is e. )n desc'iderea accidentala a camerei pulpare /4a,c,e 1%. Atunci cand 1r j 1a pentru ec'ilibrarea aparatului conHunct se impun o serie de modificari4 a. /ealizarea corpului de punte in subocluzie

b. xtractia dintilor antagonisti c. /ealizarea liniara a corpului de punte d. Accentuarea curbelor sagitale si trans+ersale e. )ngustarea corpului de punte /4c,e 2". Axul de insertie ideal trebuie4 a. 0a nu fie unic b. 0a coincida cu directia fortelor de masticatie c. 0a coincida cu axul dintilor stalpi d. 0a necesite preparari minime e. 0a asigure retentia restaurarii fixe /4b,c,d,e 21. Axul de insertie ideal nu se poate obtine datorita4 a. Axelor de implantare ale dintilor care sunt di+ergente catre crista galli b. .igrarilor dentare consecuti+ edentatiei c. Anomaliilor primare d. 6olumului coronar redus e. Anomaliilor secundare /4 b,c,e 22. ,. p. d.+. ergonomic, atunci cand medicul ocupa pozitia 1"-11, asistenta4 a. 0ta in picioare b. 2cupa pozitia % c. 2cupa pozitia !-5 d. 2cupa pozitia 1-2 e. -u are nici o importanta /4c 23. #ozitia ergonomica a pacientului presupune4 a. #ozitia sezanda cu capul nespriHinit in tetiera b. #ozitia culcat, perfect orizontala c. #ozitia culcat, cu corpul la 2"" fata de orizontala d. #ozitia culcat, cu corpul la 3"" fata de orizontala e. #ozitia sezanda atunci cand se lucreaza la arcada mandibulara 295 /4 c 2!. )n pozitia sezanda, spriHinul bolna+ului se realizeaza la ni+elul4 a. xtremitatii cefalice, regiunii lombare, coapse si talpi b. xtremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, partea dorsala a coapselor si talpi c. xtremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, regiunea terminala si proximala a coapselor si talpi d. xtremitatii cefalice, omoplati, regiunea sacrata si talpi e. /egiunea occipitala, omoplati, regiunea lombara, coapse si talpi /4b 25. #rincipiul conser+arii prin tratament protetic al 'omeopatiei sistemului stomatognat trebuie pri+it sub aspect4 a. rgonomic b. stetic c. .orfologic si functional

d. 0ocio-economic e. =man /4c 26. Atunci cand 'omeostazia sistemului stomatognat nu se poate realiza la ni+el ideal4 a. 0e prefera neinstituirea tratamentului protetic b. 0e prefera realizarea unui ec'ilibru la ni+el de normalitate c. 0e prefera ca sedintele de tratament sa fie cat mai scurte d. 0e prefera temporizarea tratamentului protetic e. 0e instituie un tratament de reec'ilibrare psi'o-somatica /4b 2$. dentatia partiala este frec+ent intalnita4 a. la +arsta de 2"-!" de ani b. in perioada dentitiei temporare c. dupa !" de ani d. la femei fata de barbati e. la persoanele din mediul rural /4 a 2(. 8ipsa spriHinului in zonele distale ale arcadei conduce la4 a. 0ubdimensionarea etaHului inferior b. 0upradimensionarea etaHului miHlociu c. #ropulsia fortata a mandibulei d. *resterea numarului ciclurilor masticatorii e. Abraziunea antagonistilor /4 a,d 2%. )n reglarea dinamicii mandibulare, campul receptor cel mai intins este reprezentat de48 a. &esuturile articulare si periarticulare b. *ampul +izual c. &esutul parodontal d. .usc'ii faciali 296 e. *ampul electomagnetic /4 c 3". #ierderea punctelor de contact prin edentatie conduce la4 a. .odificarea parametrilor ocluzali b. -ecoordonarea neuro-musculara statica sau dinamica c. .odificarea ar'itecturii faciale d. xtruzii si abraziuni e. 0uprasolicitari mecanice /4 a,b,d,e 297 %%. RESTAURRI UNIDENTARE INRACORONARE +I EXTRACORONARE ( '# 1. Ca23 .75= a?a5=aC3-3 /5-aN"72/-82 <3=a-/13 4 a. refac morfologia ocluzal? b. sunt neutre c'imic Bi biologic c. refac corect punctul de contact, ambrazura ocluzal? Bi cea parodontal? d. sunt exigente pri+ind execuAia clinic? Bi te'nologic? e. sunt rezistente corect a, b,c,e -pg 1$1

2. C85=2a/5;/1a6//-3 23-a=/?3 ;3 7=/-/9a23 a /5-aN"72/-82 .75=> a. refacerea dimensiunii +erticale de ocluzie b. pe dinAi +oluminoBi c. la tineri sub 1( ani d. @n imobilizarea dinAilor parodontotici e. spriHin pentru protezele sc'eletate corect c 3pg 1$1 3. F82<a ;3 23=35=/3 a 753/ 1a?/=a=/ ;3 /5-aN .3 23a-/93a9a p2/5J a. pereAi +erticali aproape paraleli b. pereti laterali con+ergenti spre ocluzal c. conturul ocluzal al ca+it?Aiise face rotund d. pereti laterali netezi e. peretele pulpar plan corect a, c, e 3 pg .1$$. !. B/98=a23a <a2g/5/-82 ;3 .<a-= -a 1a?/=a=3a ;3 /5-aN 1-a. a I"a .3 23a-/93a9a p35=27> a. inla: ceramic b. in bizou de 3"N c. inla: metalic @n bizou de 35"- !5" d. inla: din rasini composite e. in bizou de 15 -25N corect c 3pg.1$( %. Ca23 ;/5 72<@=8a23-3 ./=7a6// 23p239/5=@ p23pa2@2/ a=/p/13 a-3 1a?/=@6/-82 ;3 1-..a II"a p35=27 /5-aN> a. caset? simpl? proximal? desc'is? ocluzal b. te'nica Rslice-cutI c. te'nica Rslice-locMI (KeeMs si Onapp) d. treapt? negati+? @n peretele pulpar e. BanA de blocaH @n peretele gingi+al corect b ,c, d ,e 3 pg..1(3 . I5 13 ./=7a6/3 3.=3 p8./B/-@ ;31/<35=a23a /5-aN"72/-82 a. lipsa extensiei pre+enti+e b. pereAi subAiri 298 c. bizotare incorect? d. adDncime mic? a c+it?Aii e. cuspizi neproteHaAi *orect d 3 pg.1(% &. Ca23 .75= a?a5=aC3-3 1828a53-82 132a</13> a. sunt bine tolerate de parodonAiul marginal b. ofer? protecAie pulpei faA? de agenAii termici c. rezistenA? la flexiune Bi tracAiune d. te'nologia de realizare este complicat? e. pot reda nuanAele dorite de culoare *orect a,. b, e 3pg. 1%2 ). Ca23 3.=3 ;/<3./753a p2ag7-7/ p35=27 1828a5a 132a</1@> a. prag lat de ",5mm b. prag lat de ",(-1mm

c. prag lat de 1,5 mm d. prag lat de 2mm e toate +ariantele sunt corecte *orect b 3 pg. 1%( '. P231/9a6/ 1a23 ;/5 72<@=8a23-3 a0/2<a6// .75= 18231=3> a. ceramizarea reprezint? procedeul te'nologic prin care, @n cadrul restaur?rilor integral ceramice, ceramica se aplic? strat cu stratZ b. sinterizarea foloseBte doar mase ceramice cu conAinut ridicat de leucitZ c. calit?Aile estetice superioare ale sistemului *erapearl se datoreaz? capacit?Aii de refracAie a luminii @n proporAie de $5FZ d. sistemul )#0 mpress2 a ap?rut @mbun?t?Ai performenAele optice ale sistemelor integral ceramiceZ e.masele ceramice moderne au structur? bifazic? *orect4 b, e G 2""-2"1 10. Ca23 ;/5 72<@=8a23-3 23g7-/ =23B7/3 23.p31=a=3 :5 a-3g323a 17-82//> a. s? nu se pri+easc? mult timp eBentionul b. dintele s? fie pri+it @n diferite poziAii c. se alege culoarea la soare d. se alege culoarea la umbr? e. se repet? operaAiunea de mai multe ori *orect a,.b,.d, e 3 pg.215 11. C7< .3 p23pa2@ /51/9a- ;/5=3-3 p35=27 0a63=a23> a. marginea incizal? r?mDne nepreparat? b. preparaAia feAei +estibulare se opreBte la ",$5mm de marginea incizal? c. preparaAia se extinde pDn? la marginea incizal? d. faAeta +a acoperi Bi marginea incizal? e. toate r?spunsurile sunt corecte 299 *orect e - pg.22! 12. P-a.a23a 18231=@ a p2ag7-7/ p35=27 <3=8;a 0a63=@2// 3.=3 > a. prag lat de ",5mm, subgingi+al b, prag lat de ",3mm, Huxtagingi+al c. prag lat de ",3mm subgingi+al d, prag drept de ",3mm supragingi+al e. prag ",5 mm Huxtagingi+al *orrect b 3pg.22! 1$. O5-aN"7- 3.=3 /5;/1a=> a. pe dinAi depulpaAi b. pe dinAi cu indice mezio-distal mare c. ca element de agregare pentru proteza sc'eletat? d.pe dinAi lungi e. la pacienAi cu igien? bucal? corespunz?toare *orect c ,d, e, - pg.2!6 1!. La /5-aN ;3 1-a.a a *"a a<3-/82a23a 23=35=/3/ .3 0a13 p2/5> a. .puAuri dentinare b. santuri de retentie c. perete parapulpar plan

d. realizarea unei casete suplimentare e. aripioare de stabilizare *orect. a 3pg 1(5 15. P23pa2a=/a p35=27 1828a5a !/% 17p2/5;3> a. prepararea fetei +estibulare, ocluzale, c +estibulara a fetelor proximale b. prepararea fetei orale, ocluzale cu excepAia +ersantului extern al cuspidului +estibular Bi 2G3 orale a le feAelor proximale c. prepararea fetei orale, cuspidul oral si panta cuspidiana interna a cuspidului +estibular, si 2G3 orale ale fetelor proximale d. numai fetele proximale si fata ocluzala e. numai fata orala si fetele proximale corect b 3 pg 251 16. R3=35=/a p35=27 85-aN !/% .3 23a-/93a9a p2/5> a .2 santuri proximale realizate la unirea 1G3 orala cu 2G3 +estibulare a fetelor proximale b .2 santuri proximale realizate la unirea 1G3 +estibulara cu 2G3 orale ale fetelor proximale c .un sant orizontal realizat de-a lungul santului intercuspidian d .BanA orizontal plasat pe +ersantul intern al cuspidului +estibular si uneste santurile proximale e .un sant orizontal plasat in masa cuspidului +estibular corect d - pg. 262 1&. I5;/1a6//-3 p/5-3;g3"7-7/ .75=> 300 a. pe dinAi malpoziAionaAi b. pe dinAi @ngustaAi +estibulo-oral c. ca element de agregare @n punAi frontale reduse d. pe dinAi de+itali e. pentru oprirea abraziei frontalilor superiori corect b, c, e 3 pg.25! 1(. Ca2a1=32/.=/1/-3 4a5672/-82 ;3 23=356/3 p35=27 1828a5a pa26/a-@ O .75=4 a. BanAurile sunt uBor con+ergente spre peretele proximal b. 2 BanAuri proximale paralele @ntre ele de ",( 3 1mm unite cu un BanA orizontal (paraincizal) c. BanAul paraincizal are +ersantul oral mai @nalt decDt +ersantul +estibular d. BanAul orizontal se prepar? pe o profunzime de 1,5mm e. se accept? o con+ergenA? de 2" spre incizal a BanAurilor proximale corect b 3pg.2!% 1'. T/p7- ;3 p23pa2a6/3 -a 18-3= p35=27 1828a5a pa26/a-@ O ?a p8a=3 0/> a. prag drept b. prag c'amfer, Huxtagingi+al c. preparaAie end-Mnife d. prag c'amfer, subgingi+al e. end-Mnife c'amfreinat corect b, d 3 pg.252 20. . P/5-3;g3 3.=3 75 85-aN -a 1a23 23=35=/a .3 23a-/93a9@ p2/5 J a. 2 santuri proximale in 1G3 incizala b. 3 pi+oturi dentinare 2 incizale Bi unul cingular c. puturi dentinare pe toata fata orala d. 2 santuri proximale si unul incizal e. doar un sant incizal

corect b 3 pg. 25! 21. P7672/-3 ;35=/5a23 :5 p23pa2a6/a p35=27 p/5-3;g3 .75=> a. plasate @n smalA la distanA? de pulp?, b. paralele cu Hum?tatea uncizal? a feAei +estibulare c. paralele @ntre ele d. paralele cu axul de inserAia al dintelui e. adDncime 2mm corect b, c, e 3 pg 255 22. Ca23 ;/5 72<@=8a23-3 1a2a1=32/.=/1/ .75= .p31/0/13 p23pa2@2/-82 p35=27 /5127.=a6// ;/5 18<p89/=3> a. pereAii ca+it?Aii perpendiculari pe fundul ca+it?Aii b. limitele preparaAiei nu trebuie situate @n zone de contact ocluzal c. realizarea unui bizou la ni+elul suprafeAei ocluzale a ca+it?Ai d. adDncimea ca+it?Aii de minim 1,5mm 301 e. se pot realiza forme de caset? u ung'iuri rotunHite corect b, d, e 3 pg 2%6 2$. Ca2a1=32/.=/1/-3 -8C3/ 2a;/17-a23 p35=27 1828a5a ;3 .7B.=/=76/3 .75= a. 2G3 lungime si 1G2 grosime b. 2G3 lungime si 1G3 grosime c. 1G3 lungime si 2G3 grosime d. are form? o+alar? e. are forma cilindrica *orrect b , d - pg.262 2!. Pa2=/17-a2/=@6/-3 1a?/=@6/-82 p35=27 /5127.=a6// /5=3g2a- 132a</13 .75=> a. nu se bizoteaz? marginile ocluzale b. ung'iurile interne ale ca+it?Aii se rotunHesc c. preparaAie @n c'anfrein a marginii ocluzale a ca+it?Aii d. se bizoteaz? @n ung'i de 3"" e. fundul ca+it?Aii plan corect a, b, c, e, - pg. 2%( 2%. P23pa2a23a 4a5672/-82 p28K/<a-3 p35=27 1828a5 O .3 0a13 17> a. freza cilindro-conic? cu +Drf plat b. freza cilindric? cu +Drf rotunHit c. freza fisure d. freza cilindro-conic? cu +Drf rotunHit e. freza globular? corect a 3 pg. 313 2 . . P3 0a=a 82a-a -a 5/?3-7- <a2g/5// /51/9a-3 -a 1828a5a pa2=/a-a $/! > a. se traseaza un bizou pe o l?rgime de ",5mm @n ung'i drept faA? de axa de inserAie b. in urma prepararii apare o suprafata incizala de 1-1,5mm c. in urma prepararii se scurteaza dintele d. se traseaza un bizou in ung'i de %"N e. nu se prepara de loc pentru a nu leza marginea incizala corect a 3 pg.313 2&. A?a5=aC3-3 1828a53-82 =725a=3 .75=> a. retenAie mai mare decDt a coroanelor parAiale

b. sunt rezistente c. sunt nefizionomice d. @ndep?rtarea lor poate afecta pulpa Bi parodonAiul e. permit modificarea conturului axial al dintelui corect a,b, e 3 pg. 321 2). Ca23 ;/5 72<@=8a23-3 3282/ apa2 0231?35= :5 p23pa2a23a B85=72/-82> a. reducerea insuficient? din suprafaAa oculzal? b. con+ergenA? prea mare a suprafeAelor proximale c. preparare insuficient? @n zona terminal? a bontului d. desc'iderea camerei pulpare e. reducerea insuficient? a feAei +estibulare corect a, b, c, e 3 pg. 33" 302 2'. P23pa2a23a ;/56/-82 p35=27 1828a5a <3=a-8"132a</1@ :5 985a 0285=a-@ ;3B73a9@ 17> a. prpararea marginii incizale b. prepararea feAei +estibulare c. prepararea feAelor proximale d. prepararea feAei +estibulare Bi feAelor proximale e. prepararea marginii incizale Ai feAei +estibulare corect a 3 pg.332 3". Ca23 ;/5 72<@=8a23-3 =/p72/ ;3 p2ag 57 .3 23a-/93a9@ :5 985a ?3.=/B7-a2@ p35=27 1828a53-3 metalo-ceramice4 a. prag cu bizou b. prag @nclinat c. prag drept de %"" d. end-Mnife c'anfreinat e. c'anfreinul corect d 3pg.33( 303 % .ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE (9)
1. Edentaiile uni sau multi dentare determin: a. migrri orizontale i verticale ale dinilor b. denivelarea planului de ocluzie c. modificri ale !" d. disfuncii mandibulare e. toate cele de mai sus corect e # pg.435 2.Corpul de punte la distan de creast (suspendat) se realizeaz$ a. %n zona lateral mandibular b. la distan &'5mm de muc(ia crestei c. %n spaiu protetic de minim 6mm d. %n zona lateral ma)ilar e. %n sens "*+ un spaiu de 1&mm corect a.' c' e # pg.462 3 Restaurrile fixe cu inte ral metalice sunt indicate: a. c,nd nu e)ist e)igene estetice b. %n zona lateral cu -"2 st,lpul cel mai mezial c. nu necesit preparaii dentare importante d. la mandibul c,nd spaiul protetic este mai mare de 4mm e. malpoziii dentare

corect a' b' c # pg.44& !. Caracteristicile intermediarilor o"oidali sunt: a. design rotun.it al feei mucozale b. se igienizeaz uor c. indicat %n zone unde estetica este principalul obiectib d. la creste late e. creste %nguste corect a' b' c' d' * pg.463 #. $rocedee c%irur icale de au mentare acrestei edentate cu pierdere de su&stan: a. grefa epitelio*con.unctiv b. adiie de os de la pacient c. (idro)iapatit d. biovitroceramic e. toate cele de mai sus corect e #pg. 466 '. (n crestele edentate din clasa ) *ie&ert se utilizeaz: a. grefa epitelio*con.unctiv 304 b. biovitroceramica c. autogrefa d. os bovin granulat e. (idro)iapatita corect a # pg. 46/ +. Care din urmtoarele materiale utilizate ,n realizarea corpului de punte retenioneaz cel mau puin placa &acterian: a. metalul bine lustruit b. ceramica glazurat c. polisticlele d. rini acrilice e. compozite corecta' b #pg.460 -. Care din urmtoarele caracteristici sunt specifice pentru intermediarii din zona frontal: a. toate suprafeele s fie conve)e b. netede i finisate c. contactul cu versantul vestibular al crestei s fie minim d. contactul oral va fi %n armonie cu dinii adiaceni e. toate suprafeele plane 'bine finisate corect a' b' c' d # pg.461 9. )ntermediarii metalici se recomand c.nd spaiul protetic este: a. mai mare de 6mm b. este mai mic de 5mm c. %n zona lateral la mandibul d. %n realizarea unei puni suspendate e. creste e)ostotice corect b' c' d' * pg 4/1 1/. Corpul de punte semifizionomic ,n caset : a. este metalic pe faa mucozal b. este metalic pe faa oral c. metalic pe faa mucozal i oral d. metalic pe faa ocluzal e. nu are metal aparent

correct c #pg4/2 11. Corpul de punte cu &ara metalic are urmtoarele caracteristici: a. se utilizeaz %n zona frontal ma)ilar b. %n zona frontal mandibular c. pe seciune transversal bara are form %n 2 34 d. forma ovalara e %n form de 2!4 corect a' c' d' e' * pg.4/4 12. $entru intermediarii metalo0ceramici sc%eletul metalic este realizat din alia1e care au: a. punct de topire egal cu cel al masei ceramice b. punct de topire mai mic cu 2 &&*3&&& dec,t al ceramicii c punct de topire cu 2&&*3&&& mai %nalt dec,t al ceramicii d.coeficientul de dilatare temic apropiat de coeficientul de contracia al ceramicii e. coeficientul de dilatare mai mare ca al ceramicii 305 corect c' d # pg. 4/5 13. 2a intermediarii metalo0ceramici mac%eta sc%eletului metalic "a fi: a. cu 3mm mai redus la nivel zonelor de placare b. cu 2mm mai redus la nivelul zonelor de placare c. toate feele vor fi rotun.ite d. cu 1mm mai redus la nivelul zonelor de placare e. nu este obligatorie rotun.irea feelor sau a ung(iurilor 1!. 2a mandi&ul ,n zona de spri1in intermediarii metalo0ceramici tre&uie s: a. prezinte suprafee plane b. suprafee conve)e c.raport tangenial cu creasta d. raport punctifor cu creasta e. raport %n 2a4 cu creasta corect b' c # pg 4/5 1#. 3"anta1ele te%nicii )45673 de realizare a intermediarilor metalo0ceramici: a. se confecioneaz din mac(ete prefabricate b. corp de punte foarte rezistent c.legtura alia.*ceramic este puternic d. economie de substan de alia. e. nici un rspuns nu este corect corect a' b' c' d' * pg.4/1 1'. Care din urmtoarele "ariante caracterizeaz corpurile de punte inte ral ceramice: a. rezisten limitat la rupere b. rezisten limitat la forfecare c. performane estetice superioare celor metalo*ceramice d. utilizate %n edentaii de amplitudine mic e. toate variantele sunt corecte corect e # pg 443 1+. 2on e"itatea restaurrilor fixe este influenat de $ a. numrul de dini st,lpi b. v,rsta pacientului c. de realizarea te(nologic a sc(eletului d.factori ce in de placa. e. toate rspunsurile sunt corecte corect e .*pg.44/ 1-. *olicitrile elastice de la ni"elul copului de punte depind de: a. intensitatea forei aplicate

b. de dimensiunile c,mpului protetic c. de modulul de elasticitate d. materiale cu grad mare de ductibilitate e. ocluzie gnatologic normal corect a. b' c' * pg 440 19. )ndicaia de elecie a corpului de punte suspendat este: a. zona lateral la mandibul b. zona lateral ma)ilar 306 c. zona frontal mandibular d. inltimea spaiului protetic de 5*6mm e. %n bru)ism corect a' d # pg.45/ 2/. Care sunt a"anta1ele sistemului 8ar is9:ectris$ a. erori minime la prelucrare i manipulare b. adaptare marginal optim c. nu prduce iritaii gingivale d. dificulti de lustruire a restaurrilor cu alterarea efectului estetic %n timp e. pret de cost ridicat corect a' b' c *442 21. ;unciile unei proteze pariale fixe sunt. a. refacerea continuitii arcadelor dentare b. %mpiedicarea migrrilor dentare c. refacerea planului de ocluzie d. protecia crestei edentate e. toate variantele sunt corecte corect e # pg.435 22. <esi n0ul intermediarilor ,ntr0o protez fix depind de: a. lungimea' limea i %nlimea spaiului edentat b. forma crestei edentate c. e)igene estetice ale pacientului d. starea esuturilor moi care acoper creasta e. de statutul socio*economic al pacientului corect a' b' c' d' **pg.451 23.Corpul de punte se modeleaz cu: a. suprafee conve)e %n toate sensurile b. suprafee concave %n toate sensurile c.cu suprafee plane d. suprafee conve)e %n sens mezio*distal e. suprafee concave %n sensvestibulo*oral corect a #pg.452 2!. $entru o i ienizare corect a punilor se "a realiza . a. contactul corpului de punte cu creasta s permit trecerea firului de mtase b. ambrazurile corpului de punte s fie c,t mai larg desc(ise c. corp de punte %n a d suprafee conve)e ale corpului de punte e. suprafee plane corect a' b' d # pg.455 . 2#. (n literatura american se descriu trei rupe de desi n a corpului de punte: a. sferoidal sau intermediarul igienic b. forma ovoidal

c. cubice d. intramucoase e. forma de a' tangent*liniar i tangent liniar modificat 5semia) 307 corect a' b' e # pg.456 2'. Corpul de punte cu contact =,n sa> este ne&iolo ic deoarece$ a. are contact intim cu creasta b. nu se poate igieniza c. produce reacii inflamatorii tisulare d. indicat %n zona frontal mandibular e. senzaie de disconfort pentru pacient corect a' b' c #pg. 450 2+. Corpul de punte ,n semisa este : a. utilizat %n zonele vizibile la ma)ilar b. retenioneaz mai puin alimentele c. utilizat %n zone vizibile la mandibul , d. utlizat %n zonele laterala ma)ilare e. %n ocluzii dezac(ilibrate corect a'b' c #pg 451 2-. Condiiile pe care tre&uie s le ,ndeplineasc corpul de punte sunt: a. s fie estetice b. s pstreze raporturi ocluzale favorabile cu antagonitii c. s respecte ambrazurile cervicale d.s permit igienizarea e. toate cele de mai sus corect e #pg 452 29. Care din urmtoarele particulariti sunt specifice corpului de punte cu raport tan ent liniar la mandu&ul: a.%ngustarea v*o se face doar c,ndspaiul protetic este mic b. reducerea suprafeelor ocluzale se face %n detrimentul cuspizilor linguali c.ambrazurile dintre elementele de agregare vor fi c,t mai desc(ise d. suprafaa lingual modelat concav %n sens 6*7 e. suprafaa lingual trebuie s fie neted corect a' b' c' e # pg. 46& 3/.Ce particulariti prezint corpul de punte cu contact puctiform: a. pe seciune are form conic b. are contact punctiform pe mi.locul crestei c. indicat %n zonele laterale mandibulare d. indicat %n zona frontal ma)ilar e. indicat la creste late corect a 'b' c #pg.46& 308

%&. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE.

AMPRENTAREA (pg. $0 " '0# 1. En protetica fix?, se impune ca detaliile de suprafa ? a prepara iilor dentare s? fie redate cu o precizie de cel puin4 a. 5 `m b. 15 `m c. 25 `m d. 2" `m e. 1" `m /4 c #ag4 63$

2. *oeficientul de expansiune termic? a elastomerilor de sintez? difer? de la o categorie de materiale la alta, conform sc'emei4 a. siliconkpolieterkpolisulfide b. siliconkpolisulfidekpolieter c. polisulfideksiliconkpolieter d. polieterksiliconkpolisulfide e. polieterkpolisulfideksilicon /4 d #ag4 6!2 3. Amprenta de corecie se poate realiza cu urm?toarele materiale, cu excep ia4 a. 'idrocoloizi re+ersibili b. alginat c. elastomer d. 'idrocoloizi ire+ersibili e. siliconi /4 d #ag4 651 !. #ropriet?ile mecanice rele+ante pentru materialele de amprent? sunt urm?toarele, cu excep ia4 a. deformaia remanent? b. reproducerea detaliilor c. rezistena la @nco+oiere d. rezistena la traciune e. contracia de priz? /4 c #ag4 651 5. 2biecti+ele amprentei @n protetica fix? sunt4 a. redarea cDt mai fidel? a formei i detaliilor prepara iei b. preluarea i redarea cu fidelitate minim? a rapoartelor prepara iei cu parodon iul marginal c. @nregistrarea i redarea cDt mai corect? a reliefului din ilor antagoni ti d. redarea exact? a rapoartelor prepara iei cu din ii +ecini e. s? ofere posibilitatea obtinerii unui model preliminar cDt mai exact, pe care s? se poat? realiza mac'eta +iitoarei proteze fixe /4 a, c, d #ag4 636 6. .aterialele de amprent? se pot clasifica @n4 a. rigide i semirigide ire+ersibile (gipsuri, paste Q2 ) b. elastice ire+ersibile (alginate, polieteri, polisulfuri) c. rigide re+ersibile (gutaperca, compounduri 0tents) 309 d. elastice ire+ersibile (siliconi, poliuretanodimetilmetacrila i) e. elastice re+ersibile ('idrocoloizi agar-agar, ceruri bucoplastice) /4 a, b, c, d #ag4 6!" $. =rm?toarele afirmaii cu pri+ire la materialele de amprent? sunt ade+?rate, cu excep ia4 a. 'idrocoloizii re+ersibili au propriet?i 'idrofile i umectabilitate crescut? b. siliconii cu reacie de adiie prezint? o rezisten ? la deformare adec+at? c. polieterii prezint? propriet?i 'idrofile i umectabilitate sc?zut? d. siliconii cu reacie de adiie prezint? o stabilitate dimensional? foarte bun? (", "5F @n 2! ') e. polisiloxanii cu +Dscozitate ridicat? se pot folosi atDt singuri, cDt i @n asociere cu poli+inilsiloxanii cu +Dscozitate redus? /4 a, e #ag4 6!1

(. Alegerea unui tip de material sau al altuia se poate face inDnd cont de anumite criterii, dintre care4 a. biocompatibilitate b. timpul de p?strare a amprentei pDn? la realizarea modelului c. preul de cost d. manipularea facil? adaptat? la cazul clinic e. tolerana la umiditate, umectabilitatea i caracteristicile reologice /4 b, c, d, e #ag4 6!", 6!1 %. ,intre propriet?ile fizico-c'imice ale materialelor de amprent? au o importan ? deosebit?4 a. prezena ca+it?ilor i a retenti+it?ilor b. +Dscozitatea i compresiunea @n cursul inser iei c. capacitatea de umectare d. +Dscozitatea i compresiunea @n cursul dezinser iei e. plasticitatea i timpul de priz? /4 a, b, c, e #ag4 6!6 1". Amprenta monofazic?4 a. este o amprent? @ntr-un singur timp b. se poate utiliza un material c. se pot utiliza dou? materiale d. este o amprent? @n doi timpi e. se pot utiliza portamprente standard, indi+iduale, speciale /4 a, b, c, e #ag4 652 11. Amprenta monofazic? global? cu 'idrocoloizi ire+ersibili i cu portamprente standard se indic? pentru4 a. arcade antagoniste b. @nregistrarea ocluziei c. modele de studiu i documentare d. coroane i puni (alginat clasa A) e. modele de lucru pentru inscrustaii /4 a, c, d #ag4 653 12. ,espre amprenta monofazic? global? (@ntr-un singur timp) cu elastomeri de sintez? i cu portamprente indi+iduale sunt ade+?rate urm?toarele afirma ii, cu excep ia4 a. sunt cele mai rar utilizate 310 b. au indicaii (aproape) uni+ersale @n protetica fix? c. se indic? pentru proteze pariale fixe d. se indica pentru preparaii unice sau multiple e. se pot folosi @n una sau dou? consistene /4 a #ag4 653 13. Amprenta dublului amestec @n portamprenta standard cu siliconi (putt:-9as') se indic? pentru4 a. puni adezi+e b. faete c. inla: d. coroane pariale e. amprent? global? @n restaur?ri compozite /4 a, b, c, d #ag4 6(% 1!. &e'nica de elecie pentru amprenta monofazic? @n portamprenta indi+idual? cu siliconii de adi ie este4

a. amprentarea bonturilor @n restaur?rile compozite b. amprentarea global? @n restaur?rile compozite c. amprentarea parcelar? @n restaur?rile compozite d. amprentarea pentru puni adezi+e e. amprentarea pentru faete /4 a #ag4 6(% 15. ,espre 'idrocoloizii re+ersibili sunt ade+?rate urm?toarele afirma ii4 a. au caracter 'idrofil b. au consisten? constant? c. sunt materiale termoplastice re+ersibile d. modelele trebuie turnate @n primele !5 minute de la amprentare e. te'nica este facil? i rapid? /4 a, b, c #ag4 6(5 16. ,espre polieteri sunt ade+?rate urm?toarele afirma ii, cu excep ia4 a. sunt materiale care necesit? portamprente indi+iduale sau Psemi-indi+idualeI b. se preteaz? pentru te'nicile monofazice c. se preteaz? pentru te'nicile bifazice d. fidelitatea este comparabil? cu a siliconilor de adi ie e. este indicat? depozitarea la frigider pDn? la turnarea modelului /4 c, e #ag4 6(5 1$. #entru amprentarea cu elastomeri de sintez?, te'nologia de amprentare prezint? urm?toarele faze4 a. preg?tirea anului gingi+al cDnd se amprenteaz? bonturi coronare cu zone terminale intrasulcular b. preg?tirea anului gingi+al cDnd se amprenteaz? bonturi coronare cu zone terminale suprasulcular c. amprentarea preparaiei @mpreun? cu @ntreaga arcada d. amprentarea arcadei antagoniste cu alginat e. @nregistrarea relaiilor ocluzale /4 a, c, d, e #ag4 65( 311 1(. =rm?torii factori pot genera deform?ri la ni+elul unei amprente cu 'idrocoloizi re+ersibili4 a. @ndep?rtarea lent? a amprentei b. exercitarea unor presiuni @n cursul gelific?rii c. @ndep?rtarea rapid? d. @ntDrzieri @n turnarea modelului e. dezinseria amprentei cDnd gelul a atins 3$]* /4 a, b, d #ag4 656 1%. *aracteristicile amprentelor cu polieteri sunt4 a. stabilitate dimensional? excelent? b. acurateea detaliilor dup? $ zile c. pot determina st?ri alergice @n contact prelungit cu mucoasa d. se indic? contactul cu apa (sunt materiale 'idrofile) e. acurateea detaliilor dup? % zile /4 a, b, c #ag4 66" 2". ,espre sistemul # -&A sunt ade+?rate urm?toarele afirma ii4 a. cuprinde materiale de amprent? apar inDnd unor clase diferite de compu i (siliconi de adi ie i polieteri) b. cuprinde aparatura necesar? unei prelucr?ri superioare @n +ederea ob inerii unei portamprente fidele

c. cuprinde materiale de amprent? apar inDnd unor clase diferite de compu i (siliconi de condensare i 'idrocoloizi) d. permite realizarea unei amprente @ntr-un singur timp e. permite realizarea unei amprente de situa ie /4 a, b, d, e #ag4 661 21. ,espre amprenta prin te'nica dublului amestec sunt ade+?rate urm?toarele afirma ii cu excep ia4 a. este o amprent? global? @ntr-un singur timp b. utilizeaz? elastomeri @n consistene diferite c. este o amprent? global? bifazic? d. se pot utiliza i siliconi e. se pot utiliza i 'idrocoloizi re+ersibili /4 c #ag4 66% 22. ,ezinfecia amprentelor prin imersie prezint? urm?toarele caracteristici4 a. nu este indicat? tuturor tipurilor de materiale b. nu presupune cl?tirea @nainte de dezinfecia propriu-zis? c. pot s? apar? modificari dimensionale @n cazul dep? irii timpului de ac iune d. este indicata tuturor materialelor de amprent? e. @nainte de aceast? etap? este necesar? clatirea /4 a, b, c #ag4 6$$ 23. )gienizarea amprentelor prin pul+erizare (sistemul ,urr >:goHet) prezint? urm?toarele a+antaHe, cu excepia4 a. procedur? adaptat? @n funcie de diferitele condi ii (sali+?, sDnge) b. nu exist? riscul deform?rii amprentei c. este economic i eficient d. se pot dezinfecta G cur?a G usca 12 amprente @n 12 min. e. prezint? un spectru larg de aciune
312

/4 d #ag4 6(1 2!. #reparaiile subgingi+ale, din punct de +edere al preg?tirii parodontiului, necesit?4 a. e+idenierea anului gingi+al cu fire impregnate cu substan e +asoconstrictoare b. e+idenierea anului gingi+al cu fire impregnate cu substan e +asodilatatoare c. nu se pune problema e+idenierii limitei cer+icale d. realizarea unei gingi+ectomii pentru plasarea supragingi+al? a limitei cer+icale e. nu se pune problema usc?rii /4 a, d #ag4 6(3 25. *aracteristicile materialului de amprent? ideal trebuie s? elimine4 a. +ariaiile dimensionale din masa materialului de amprent? b. apariia @n timp a fenomenului de @mb?trDnire c. imposibilitatea p?str?rii timp @ndelungat a amprentelor d. manipularea dificil? e. preul de cost sc?zut /4 e #ag4 6%" 26. &impul de priz? al 'idrocoloizilor re+ersibili este de4 a. 2 min b. 5 min

c. 1" min d. 15 min e. $ min /4 b #ag4 65" 2$. ,ezinseria amprentei @n cazul utiliz?rii siliconilor cu reac ie de condensare este4 a. uoar? b. moderat? c. dificil? d. foarte dificil? e. moderat? spre dificil? /4 a #ag4 65" 2(. /ezistena la rupere este adec+at? @n cazul urm?toarelor materiale de amprent?4 a. polieteri b. +inil-polisiloxani c. siliconi de condensare d. polisulfuri e. 'idrocoloizi re+ersibili /4 a, b, c #ag4 65" 2%. )nter+alul de turnare a modelelor pentru polisulfuri este de4 a. 15 min b. 1 or? c. !( - $2 ore d. $ zile e. 1" ore 313 /4 b #ag4 65" 3". &olerana umidit?ii este excelent? pentru4 a. polisulfuri b. 'idrocoloizii re+ersibili c. siliconii de condensare d. polieterii e. +inil-polisiloxanii /4 b #ag4 65" 314

%). ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE> INREGISTRAREA RELATIILOR MANDIBULO"CRANIENE 1. En metoda antropometric? Krig't, de determinare a relaAiei centrice, reperul considerat a a+ea +aloare fix?, este4 a) distanAa interpupilar?Z b) distanAa z:gion-z:gionZ c) subnazale-nazionZ d) subnazale-ofrionZ e) gnation-ofrionZ a) G pg. 6%$ 2. *orectarea @n?lAimii etaHului inferior este absolut necesar?4 a) @n cazul uzurii exagerate a dinAilor restanAiZ b) la pacienAii +Drstnici, c'iar dac? spaAiul de inocluzie este uBor m?ritZ

c) dac? spaAiul de inocluzie fiziologic? dep?BeBte limita maxim? admis? 3 ! mmZ d) @n cazul edentaAiilor @ntinse, dar cu stopuri ocluzale stabileZ e) cDnd exist? o+erbite accentuatZ c) G pg.6%%, $"3 3. #recizaAi care din urm?toarele mane+re nu poate fi considerat? ca aparAinDnd metodelor simple de determinare a relaAiei centrice4 a) reacti+area reflexelor +estigeale de poziAionare centric?Z b) inducerea 'omotropismului lingo-mandibularZ c) mane+ra <:siZ d) te'nica 0aadounZ e) stimularea reflexului de ocluzie molar?Z d) G pg. $"1 !. *ircuitul /ens'a9 inter+ine @n reglarea tonusului muscular prin4 a) efectul de in'ibiAie recurent?Z b) limitarea frec+enAei impulsurilor motoneuronului lZ c) asigurarea unei frec+enAe constante a motoneuronului lZ d) toate r?spunsurile de mai susZ e) nici un r?spuns corectZ d) G pg. 6%3 5. /elaAia de postur? este definit? de 8eHo:eux ca fiind4 a) poziAia mandibulei atunci cDnd capul este orientat dup? planul de la 1rancMfurt, muBc'ii fiind @n stare de repaos aparentZ b) suma rapoartelor cranio-mandibulare cDnd mandibula se afl? sub efectul ec'ilibrului tonic antigra+ific al musculaturii manducatoareZ c) poziAia 'abitual? a mandibulei cu condilii aflaAi @n poziAie neutr?, neforAat? @n ca+itatea glenoid?Z d) ec'ilibru tonic al complexului muscular, de la care pleac? Bi aHung toate miBc?rile mandibuleiZ
315

e) nici un r?spuns corectZ d) G pg. 6%1 6. ,efiniAia Bcolii ieBene a relaAiei de postur? este4 a) poziAia 'abitual? atunci cDnd pacientul este relaxat, @n poziAie ortostatic?, condilii fiind centraAi @n ca+itatea glenoid?, @n poziAie neforAat?Z b) relaAia mandibulo-cranian? stabilit? cel mai frec+ent atunci cDnd pacientul se afl? @n poziAia ortostatic? sau BezDnd?, @ntr-o stare de relati+? pasi+itateZ c) acea poziAie a mandibulei obAinut? prin contracAia ec'ilibrat? a muBc'ilor manducatori, care determin? corespondenAa planurilor mediane mandibulo-craniene, la o dimensiune +ertical? corect? cu condilii centraAi @n ca+itatea glenoid?Z d) plasarea mandibulei @n mod fiziologic faA? de baza craniului, ambii condili aflDndu-se @n relaAii corespunz?toare cu discul lor articularZ e) nici un r?spuns corectZ e) G pg.6%1 $. 0tabiliAi care din urm?toarele afirmaAii este fals?4 a) @n realizarea relaAiei de postur? inter+in ca Bi elemente acti+e propiet?Aile +Dsco-elastice ale complexului muBc'i-tendon precum Bi ale elementelor articulare Bi periarticulareZ b) presiunea baric? negati+? este suficient? pentru a contracara greutatea mandibulei, c'iar Bi @n cazul pacienAilor cu edentaAii frontaleZ

c) factorii muscular Bi ner+os au rol maHor @n determinarea relaAiei de postur?Z d) spaAiul ,onders are rol pasi+ @n realizarea posturiiZ e) +iciile de postur? ale corpului induc modific?ri ale reperelor posturaleZ b) G pg.6%2, 6%5 (. #recizaAi care din urm?toarele afirmaAii este ade+?rat?4 a) impulsurile periferice Hoac? un rol secundar @n reglarea tonusului muscular al muBc'ilor sistemului oro-facialZ b) coincidenAa liniei mediene mandibulare cu planul medio-sagital al feAei reprezint? un reper al relaAiei de postur?Z c) mandibula se afl? @n relaAie centric? numai @n timpul deglutiAieiZ d) mandibula se afl? @n relaAie centric? numai la sfDrBitul ciclului masticatorZ e) toate r?spunsurile falseZ e) G pg. 6%!, 6%5, %. AlegeAi +arianta corect? de r?spuns @n urm?toarele situaAii4 a) testul fonetic 0il+ermann poziAioneaz? mandibula la o dimensiune +ertical? con+enabil?, b) la pacientul edentat total, +erificarea reperului dentar nu este posibil? @n cadrul determin?rii relaAiilor cranio-mandibulareZ c) datorit? 'ipotoniei musculare, la pacienAii +Drsnici se accept? o uBoar? diminuare a clearenceului ocluzalZ d) metodele antropometrice cu repere preextracAionale sunt cele mai indicate @n determinarea relaAiilor cranio-mandibulareZ e) metoda de dinamic? funcAional? fonetic? @nregistreaz? spaAiul de inocluzie fiziologic? folosind teste foneticeZ a) G 6%% 316 1". .etoda bio-feed-bacM-ului utilizat? @n determinarea dimensiunii +erticale presupune4 a) inducerea relax?rii musculare prin autosugestieZ b) obAinerea liniei izoelectrice prin autocontrolZ c) reglarea tonusului muscular prin Pself control circuitIZ d) blocarea aferenAelor senzoriale propriocepti+eZ e) reducerea frec+enAei de desc?rcare a motoneuronului Y prin stimularea 'ipotalamusului anteriorZ b G pg.6%% 11. ,eterminarea spaAiului minim de articulare fonetic? prin metoda /obinson utilizeaz? cu+inte ce conAin fonemele4 a) PesseI b) PmeIZ c) PfeI, P+eI, plasate la sfDrBitul cu+intelorZ d) PfeI, P+eI, plasate la @nceputul cu+intelor, e) PemaIZ c G pg. 6%% 12. 0tabiliAi care din urm?toarele afirmaAii este corect?4 a) utilizarea metodelor amtropometrice este suficient? @n determinarea dimensiunii +erticaleZ b) spaAiul funcAional ocluzal poate fi @nregistrat numai prin metode foneticeZ c) utilizarea atDt a metodelor antropometrice cDt Bi a celor fonetice @n determinarea celor doi parametri nu este obligatorieZ

d) @nregistrarea dimensiunii +erticale cDt Bi a spaAiului funcAional ocluzal impune mai @ntDi aplicarea metodelor antropometrice Bi apoi a metodei posturale sau a celei foneticeZ e) nici o +ariant? corect?, d G pg.$"" 13. *are din urm?toarele metode PfuncAionaleI de determinare a dimensiunii +erticale se bazeaz? pe criteriul de confort4 a) restabilirea armoniei fizionomiceZ b) decelarea momentului ec'ilibr?rii tonicit?Aii musculare prin simAul tactil al bolna+uluiZ c) obAinerea @nc'iderii fantei labiale f?r? efortZ d) metoda deglutiAieiZ e) metoda dinamometruluiZ b G pg.$"" 1!. ,eterminarea relaAiei centrice la pacienAii cu o instabilitate marcat? a mandibulei necesit?4 a) eliminarea 'iperlaxit?Aii ligamentareZ b) corectarea uzurii osoase prin metode de augumentare a suportului ososZ c) PredescoperireaI reflexelor de poziAionare centric?, d) protezare pro+izorie pDn? la obAinerea ec'ilibrului neuro-muscularZ e) +erificarea @nregistr?rii prin mai multe metode pDn? cDnd rezultatele coincidZ e G pg.$"1 15. *auza derapaHului bordurilor de ocluzie poate fi4 a) incongruenAa celor dou? suprafeAeZ b) existenAa unor contacte premature simetrice, opuse direcAiei de glisaHZ c) prezenAa unui contact prematur pe o 'emiarcad?Z d) toate +ariantele de mai sus, e) nici un r?spuns corect, d G pg. $"1 317 16. *ontactele premature existente la ni+elul bordurilor de ocluzie4 a) +or fi eliminate odat? cu ramolirea ceriiZ b) trebuie c?utate totdeauna pe direcAia opus? glis?riiZ c) necesit? reluarea tuturor @nregistr?rilor anterioareZ d) se datoreaz? unui cDmp protetic deficitarZ e) pot fi cauzate de insuficienta relaxare muscular? @n momentul @nregistr?rii relaAiei centriceZ b G pg.$"1 1$. #recizaAi care din urm?toarele metode sunt considerate facultati+e @n determinarea relaAiei centrice4 a) mane+ra condilian?Z b) metoda #attersonZ c) extensia forAat? a capului, d) flexia controlat? a capuluiZ e) mane+ra maseterin? <:siZ c G pg.$"2 1(. /olul centrocordul 2pto9 const? @n4 a) @nregistrarea relaAiei de postur?Z b) determinarea ocluziei terminaleZ c) m?surarea dimensiunii +erticale de ocluzieZ d) determinarea relaAiei centriceZ

e) transferul relaAiilor cranio-mandibulare pe articulatorZ d G pg.$"( 1%. <lisarea mandibulei spre o poziAie excentric? atunci cDnd pe traiectoria de @nc'idere interfer? un obstacol, reprezint? principiul pe baza c?ruia funcAioneaz?4 a) autoocluzorul 8endeZ b) centrocordul 2pto9Z c) arcurile facialeZ d) stimulatorul 7enMelsonZ e) sistemul -.2./Z a G pg.$"( 2" En determinarea relaAiei centrice la pacientul edentat, o prim? etap? const? @n4 a) refacerea coincidenAei liniilor mediene mandibular? Bi facial?Z b) stabilirea ni+elului Bi a orient?rii planului de ocluzieZ c) refacerea clearence-ului ocluzalZ d) centrarea condililor @n ca+itatea glenoid?, @n poziAie neforAat?Z e) stabilizarea mandibulei @n raport cu baza craniuluiZ b G pg.$"" 21. .etoda @nscrierii grafice reprezint?, @n cadrul te'nicilor de determinare a relaAiei centrice (/*)4 a) o metod? complex? b) o metod? complex? Bi totodat? funcAional?Z c) o metod? simpl?Z d) @nregistrarea traiectoriei de miBcare mandibular? @n miBc?ri de propulsie Bi lateralitate dreaptastDngaZ e) metoda pe care se bazeaz? @nregistrarea 8eHo:eauxZ a, d, e G pg. $"$ 318 22. =tilizarea memoriei ocluzale 8eHo:eaux de @nregistrare a relaAiei centrice (/*) presupune parcurgerea urm?toarelor etape4 a) scurtarea mac'etei de ocluzie maxilare cu 2 mm., urmat? de crearea unui BanA retenti+@n grosimea acesteiaZ b) fixarea a trei ace inscriptoare pe Bablonul mandibularZ c) plasarea pe Bablonul mandibular @n trei puncte (2 laterale Bi unul frontal) a cDte unui platou acoperit cu cear? de inla:Z d) fixarea corespunz?toar a trei ace inscriptoare pe Bablonul maxilarZ e) introducerea Babloanelor @n ca+itatea oral? Bi determinarea corespondenAei dintre /* Bi reflexul de ocluzie molar? atunci cDnd +Drful @nscriitor corespunde cu +Drful arcului goticZ c, d, e, G pg.$"( 23. #lanul de ocluzie este4 a) un plan +irtual, stabilit aleatoriu @ntre cele dou? arcadeZ b) rezultatul succesiunii cuspizilor de spriHin Bi de g'idaHZ c) format din cele dou? curbe de ocluzie sagital?Z d) plan imaginar ce trece pe marginea incizal? a incisi+ilor mandibulari Bi +Drfurile cuspizilor disto-palatinali maxilariZ e) un plan @nclinat @n zona premolar-molar?Z c, d G pg.$12 2!. 1actorii care induc stabilirea mai multor tipuri de ocluzie sunt4

a) tonusul muBc'ilor manducatoriZ b) mobilitatea muBc'ilor manducatoriZ c) aferenAele corticale din ariile !-6 5rodmannZ d) mobilitatea articulaAiei temporo-mandibulareZ e) +Drsta pacientuluiZ c, d, e.Gpg. $12 25. #recizaAi care sunt caracteristicile contactelor dento-dentare ideale4 a) s? fie de tip cuspid-foset?, cuspid-ambrazur?, cuspid-cuspid, b) s? fie stabile, c'iar dac? sunt reduse numericZ c) localizate precisZ d) multiple, stabile, punctiformeZ e) @n ocluzia 'abitual?, contactele dento-dentare pot fi considerate ideale atDt timp cDt intercuspidarea este maxim?Z c, d G pg.$13 26. #recizaAi care din urm?toarele enunAuri este corect4 a) suprafaAa total? a contactelor ocluzale este de ! mm2 b) num?rul total de contacte interarcadice trebuie s? fie de aproximati+ 1"" pentru ca ocluzia s? poat? fi considerat? stabil?Z c) num?rul total de contacte interarcadice trebuie s? fie de minim 1"" pentru ca ocluzia s? poat? fi considerat? stabil?Z d) @ntr-o ocluzie ideal? num?rul de contacte dento-dentare este de 1$3Z e) @ntr-o ocluzie ideal? num?rul de contacte dento-dentare este de 1$2, a, c, e G pg $13 2$. *are din urm?toarele teorii, aplicabil? @n toate situaAiile clinice, reprezint? contribuAia Bcolii ieBene4 a) teoria gnatologic?Z b) teoria funcAionalist?Z c) teoria ocluziei miocentriceZ 319 d) teoria ocluziei naturale e) teoria sfereiZ d G pg.$1! 2(. xaminarea ocluziei terminale are un rol deosebit de important deoarece4 a) permite stabilirea point-centriculuiZ b) permite decelarea long-centriculuiZ c) pot fi detectate numai contactele premature nedeflecti+eZ d) pot fi detectate contactele premature deflecti+e Bi nedeflecti+eZ e) sunt puse @n e+idenA? contactele cu potenAial traumatogen ridicatZ d, e, Gpg.$1! 2%. ,eterminanAii dinamicii mandibulare sunt4 a) ariile ocluzaleZ b) articulaAia temporomandibular?Z c) relaAiile cranio-mandibulare fundamentaleZ d) relaAia de ocluzieZ e) armonia planului ocluzalZ a, e G pg. $1!, $15

3" En cadrul existenAei unei malrelaAii mandibulo-craniene, compararea clearence-ului ocluzal existent cu clarence-ul normal, se poate stabili4 a) necesitatea @n?lA?rii planului de ocluzieZ b) m?sura @n care exist? o abatere de la morfologia Bi funcAia normal?Z c) obligati+itatea protez?rii pro+izoriiZ d) temporizarea oric?rui tratament protetic pDn? la refacerea ec'ilibrului muscularZ e) inducerea relax?rii musculare prin miogimnastic?, medicaBie sau in'ibitori de ocluzie, a, b G pg. $16 320 %'. EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA SI EDENTATIA TOTALA(10# EDENTATIE PARTIAL REDUSA (pg. $2")$, )$")&, ))" '$# 1. *onform sc'emei lui <onzales m .anns, poziAia retrudat? a mandibulei @n relaAia de postur? poate fi cauzat? de4 a) perturb?ri ale elasticit?Aii musculareZ b) diminuarea spaAiului interdentarZ c) modific?ri ale funcAionalit?Aii musculareZ d) extensia coloanei +ertebrale cu poziAionarea anterioar? a mandibuleiZ e) nici un r?spuns corectZ /4 a, c, d G pg.35 2. #roiecAia sagital? a cinematicii mandibulare determin? o suprafaA? poligonal? rezultat? prin intersectarea unor repere a c?ror semnificaAie este4 a) poziAia postural?Z b) poziAia de relaAie centric?Z c) angrenaHul in+ers lateralZ d) poziAia de intercuspidare maxim?Z e) poziAia cap la capZ /4 a,b,d,e G pg.5% 3. Enregistrarea grafic? a relaAiei centrice se bazeaz? pe analiza cinematic?4 a) pe toate cele trei direcAii ale spaAiuluiZ b) pe distanAa parcurs? din poziAia de intercuspidare maxim? ().) @n cea de relaAie centric? (/*) c) @n plan sagital, d) @n plan orizontalZ e) pe distanAa corespunz?toare miBc?rii de rotaAie Bi translaAie condilian?Z /4 d G pg.5% !. .iBcarea 5enett se caracterizeaz? prin4 a) amplitudine +ariabil? funcAie de configuraAia ca+it?Aii glenoide Bi de laxitatea ligamentar? a capsulei de partea opus? deplas?riiZ b) amplitudine +ariabil? funcAie de configuraAia ca+it?Aii glenoide Bi de laxitatea ligamentar? a capsulei de aceeaBi parte cu deplasareaZ c) deplasarea se realizeaz? pe o distanA? de maxim 3 mmZ d) miBcarea se produce @n interiorul unui con cu generatoarea de 1 mm.Z e) condilul pi+otant descrie o traiectorie de semicerc, parte a unui cerc imaginar cu raza de 2" mm, /4 b, c Gpg.6" 5. 0tabiliAi care dintre urm?toarele afirmaAii sunt ade+?rate4

a) condilul pi+otant realizeaz? doar o miBcare de rotaAie pur? dac? de partea opus? exist? un contact prematur deflecti+Z b) @n miBcarea de desc'idere condilul pi+otant realizeaz? iniAial o rotaAie pur?, urmat? de rotaAia c?tre @n Hos Bi translaAia spre @nainteZ c) condilul orbitant se roteBte Bi transleaz? @nainte, @n Hos Bi medial de partea lucr?toareZ d) Pside s'iftI reprezint? o deplasare exprimat? @n grade, @n timp ce Plateral side s'iftIse m?soar? @n mm.
321

e) peste ! mm. deplasarea condilului pi+otant @Bi pierde semnificaAia clinic?Z /. d, e G pg.6" 6. Enclinarea pantelor cuspidiene ale restaur?rilor prin punAi dentare difer? @n funcAie de 4 a) +aloarea crescut? a ung'iului 5enett b) miBcarea 5enettZ c) traiectoria median? .arxMorsZ d) distanAa intercondilian?Z e) tipul de malocluzieZ /4 a, b, d G pg.61 $. )ndi+idualizarea ariilor ocluzale artificiale se +a realiza cu respectarea urm?toarelor reguli4 a) conca+itatea feAelor palatinale maxilare +a fi cu atDt mai accentuat? cu cDt ung'iul Bi miBcarea 5enett sunt mai ampleZ b) relieful ocluzal Bters se asociaz? cu +alori ale ung'iului 5enett ce tind spre 3""Z c) cu cDt distanAa intercondilian? este mai mare, cu atDt traiectoriile de latero- Bi mediotruzie +or delimita un ung'i ocluzal mai micZ d) @ntre ung'iul ocluzal, trasat de traiectoriile de latero- Bi mediotruzie, Bi distanAa intercondilian?, exist? o relaAie de in+ers? proporAionalitateZ e) traiectoriile protruzi+e trebuie s? aib? pe suprafaAa ocluzal? o direcAie mezial? la mandibul?, respecti+ distal? la maxilarZ /4 a, b, c, d G pg.61, 62 (. .iBc?rile mandibulei cu contact dento-dentar sunt materializate @n plan orizontal prin4 a) traiectorii pro-, latero- Bi mediotruzi+eZ b) direcAia distal? la mandibul? respecti+, mezial? la maxilar, a traiectoriilor ocluzale protruzi+eZ c) aspectul de Purme ale degetelor de pas?reIZ d) procedee pantograficeZ e) trasee ce pot fi descrise prin analogie cu zborul unei p?s?ri care, intr? @n ca+itatea oral? la ni+elul arcadei mandibulare Bi iese pe la ni+elul arcadei superioareZ /4 a, b, c, e, G pg.62 %. 1ixarea arcurilor faciale, @n funcAie de tipul constructi+, se poate realiza4 a) la 1 cm de tragus, pe linia ce reprezint? planul *amperZ b) pretragian, la 1"-13 mm., pe linia ce uneBte tragusul cu punctul infraorbitalZ c) @n conductele auditi+e externe, d) cu punct de spriHin la ni+elul nazionului ptr. cele fixate auricularZ e) la arcada maxilar? prin furca ocluzal?Z /4 b, c, d, e G pg.6! 1". En relaAia centric?, intercuspidarea maxim? se caracterizeaz? prin urm?torii parametri4 a) c'eia de ocluzie AngleZ b) feAele distale ale ultimilor molari se afl? @n acelaBi planZ c) situarea oral? a cuspizilo linguali @n raport cu cei palatinaliZ

d) prezenAa unit?Ailor masticatoriiZ e) liniile mediene ale arcadelor sunt situate @n acelaBi plan dar, se admite Bi o neconcordanA? de pDn? la 2 mm. /4 a, b, c, d, G pg.52 322 11. ,e+ierile laterale ale mandibulei au semnificaAie patologic? numai dac?4 a) deplasarea apare la desc'iderea larg? a gurii, fiind rezultatul unei subluxaAii condiliene controlateraleZ b) se produce la @nceputul miBc?rii de desc'idere, c'iar dac? mandibula re+ene pe linia median? la 3 cm. @nainte de desc'iderea complet?Z c) se @nsoAeBte de zgomote articulareZ d) sunt consecinAa miospasmului maseterin sau temporal, e) se datoreaz? contracAiei musculare unilaterale a pterigoidianului internZ /4 d, e, G pg.(1 12. 2riginea intracapsular? a de+ierii liniei mediene, +a determina @ntotdeauna deplasarea mandibulei4 a) spre partea articulaAiei afectateZ b) @n funcAie de poziAia muBc'iului implicatZ c) de partea diductorului spasmatZ d) opus articulaAiei afectateZ e) @n propulsie, de aceeaBi parte cu leziuneaZ /4 a, e Gpg. (1 13. ,iagnosticul diferenAial al disfuncAiilor cranio-mandibulare cu origine artrogen?, respecti+ miogen?, se stabileBte @n funcAie de4 a) e+enimentul ce a dus la declanBarea disfuncAieiZ b) particularit?Aile de dinamic? mandibular? f?r? contact dento-dentarZ c) blocaHul anestezicZ d) rezultatele testelor clinice acti+e Bi pasi+eZ e) apariAia sensibilit?Aii dureroase articulare la exercitarea unei forAe normaleZ /4 a, c, e G pg.(2 1!. +aluarea pacientului cu disfuncAie cranio-mandibular? impune obligati+itatea examin?rii4 a) posturii generale a corpuluiZ b) posturii cer+ico-cefaliceZ c) poziAiei ortostatice Bi a mersuluiZ d) coloanei cer+icaleZ e) neurologiceZ /4 a, b, d, G(3 15. #entru a se @ncadra @n limite normale, mobilitatea cranio-cer+ical? trebuie s? @ndeplineasc? urm?toarele condiAii4 a) efectuarea miBc?rilor de rotaAie nedureroase pDn? @n !5"Z b) realizarea de extensii complete la o angulaAie de 6""Z c) @nclinarea lateral? a capului s? fie posibil? pDn? la !"", inclusi+Z d) posibilitatea de flectare a capului @n ung'i de !5"Z e) toate aceste miBc?ri s? fie ample, nedureroase, neforAateZ /4 b, c, d, G (3 16. *auzele sindromului disfuncAional dureros cranio-mandibular pot fi4 a) afectarea segmentului cer+ical *2G*3

b) disfuncAia articulaAiei sterno-cla+iculareZ c) iradierea algiilor de la ni+elul muBc'ilor trapeziZ d) durerea miofascial? cantonat? @n sterno-cleido-mastoidieniZ e) mediastiniteZ /4 a, b, c, d, G pg.(3 1$. En cazul disfuncAiilor cranio-mandibulare, stabilirea unei corecte conduite terapeutice impune practicianului4 323 a) cunoaBterea mecanismelor implicate @n stabilirea posturii capului Bi gDtuluiZ b) cunoaBterea rolului inter+enAiei unor factori, (ereditatea, e+oluAia, creBterea Bi dez+oltarea, etc.) asupra mobilit?Aii extremit?Aii cefaliceZ c) s? recunoasc? o e+entual? extensie a coloanei cer+icale, Btiut fiind importanAa acesteia @n poziAionarea anterioar? a capului, element cauzal al disfuncAiilor miogeneZ d) s? fie apt @n conducerea anamnezei astfel @ncDt, s? rezulte primele elemente necesare diferenAierii disfuncAiei artrogene de cea miogen?Z e) s? poat? realiza un screening epidemiologic, ca o parte esenAial? a examenului stomatologic de rutin?Z /4 a, b, c, d, G pg.35, (3 1(. xaminarea clinic? a muBc'ilor manducatori se realizeaz? astfel4 a) prin palpare din aproape @n aproape pentru a putea decela e+entuale tumoriZ b) pensare uBoar? @ntre police Bi indexZ c) palpare prin presiune uBoar?, dar ferm? d) executarea unor miBc?ri circulare pe Aesuturile subiacenteZ e) utilizarea degetului mediu Bi ar?t?torului pe de o parte, Bi a policelui pe de alt? parteZ /4 c, d, e, G pg. (5 1%. &e'nica manipul?rii funcAionale se refer? la e+aluarea muBc'ilor4 a) fasciculul posterior al temporaluluiZ b) cefei, limbii Bi pre+ertebraliZ c) numai a pterigoidienilor lateraliZ d) numai a pterigoidienilor medialiZ e) atDt a pterigoidienilor laterali cDt Bi a celor medialiZ /4 e G pg.(5 2". 0tabiliAi care din urm?toarele afirmaAii sunt false4 a) crepitaAiile se ascult? la pacienAii cu osteoporoz?Z b) gnatosoniile reprezint? zgomotul produs de contactul interarcadic @n momentul deglutiAieiZ c) separarea crepitaAiilor de cracmente se poate realiza doar prin folosirea stetoscopului f?r? membran?Z d) gnatosoniile sunt patognomonice pentru patologia articular?Z e) nici un r?spuns corectZ /4 a, b, c, d, G pg. ($ 21. .etoda *A,)A0 (08A6)* O) este un examen complementar de tipul4 a) ultrasonografieiZ b) rezonanAei magnetice nucleareZ c) frec+enAei tripolareZ d) teleradiografiei de profilZ e) radiografiei de A&.Z /4 d G pg.((

22. *are din urm?toarele examene paraclinice reprezint? in+estigaAia cu cea mai mare popularitate @n gnatoprotetic?4 a) electromiografiaZ b) pantomografiaZ c) mandibuloMineziografiaZ d) ultrasonografiaZ 324 e) cineradiografiaZ /4 a G pg.(( 23. Axiografia computerizat? *adiax (0la+iceM) prezint? urm?toarele a+antaHe4 a) posibilitatea examin?rii celei de a patra dimensiuni, prin citirea curbelor de timpZ b) miBcarea @n Hurul axei balama se poate @nregistra concomitent cu deplasarea trans+ersal? a condiluluiZ c) poate fi utilizat? @n combinaAie cu radiografiile de profil, folosind programul *A,)A0Z d) @mpreun? cu programul *A,)KAJ este utilizat? @n realizarea te'nic? a restaur?rilor proteticeZ e) permite analiza cinematicii musculare manducatoareZ /4 a, b, c, d, G pg.%" 2!. A+antaHele electromiografiei sunt4 a) metodologie de examinare cu o standardizare riguroas?Z b) aparatura necesar? nu ridic? probleme deosebite prin complexitatea sa, fiind relati+ uBor accesibil?Z c) ofer? informaAii utile pri+ind funcAionalitatea Bi disfuncAionalitatea sistemului neuromuscular masticatorZ d) nu depinde de condiAiile anatomo-fiziologice ale musculaturii extremit?Aii cefaliceZ e) singura modalitate cunoscut? de obiecti+izare a acti+it?Aii neuromusculare masticatoriiZ /4 c, e, pg. %1, %2 25. #rocedeul OleinerocM reprezint?4 a) o metod? de in+estigare paraclinic? a articulaAiei temporo-mandibulareZ b) o te'nic? pantografic?Z c) un procedeu de @nregistrare a cinematicii mandibulareZ d) @nregistrarea miBc?rilor funcAionaleZ e) modalitatea prin care sunt redate tridimensional excursiile condilieneZ /4 c G pg%" 26. Analiza cinematicii mandibulare poate fi realizat? prin unul din urm?toarele procedee4 a) axiografieZ b) pantografieZ c) MineziomandibulografieZ d) procedeul OleinerocMZ e) te'nica *A,)A0Z /4 d G pg.%" 2$. =tilitatea analizei pe teleradiografia de profil @n reabilit?rile orale complexe rezid? din4 a) ree+aluarea dimensiunii +erticale a etaHului inferiorZ b) prefigurarea planului de ocluzieZ c) repoziAionarea cranio-mandibular?Z d) rolul decisi+ @n conceperea unor tratamente ortodonticeZ e) ree+aluarea dimensiunii +erticale de ocluzieZ /4 b, e, G pg.((

2(. En cadrul examin?rilor paraclinice ale disfuncAiei cranio-mandibulare, rezonanAa magnetic? nuclear? este recomandat? pentru4 a) in+estigarea tumorilor osoaseZ b) diagnosticarea afecAiunilor intracapsulare cranio-mandibulareZ c) localizarea dismorfiei meniscului articularZ 325 d) identificarea unor leziuni degenerati+e ale Aesuturilor articulareZ e) examinarea cinematic? a A&., @n +arianta +ideoZ /4 b, c, d, e G pg.(( 2%. =ltrasonografia reprezint? o modalitate paraclinic? de in+estigare a sistemului craniofacial util?4 a) @n diagnosticarea unor tumori maligne sau benigne, b) decelarea zgomotelor articulareZ c) @n e+aluarea masei musculare @n contracAie izometric? din intercuspidareZ d) @n in+estigarea 'ipertrofiilor Bi asimetriilor faciale parotido-maseterine e) @n diagnosticarea unor procese inflamatoriiZ /4 a, c, d, e G pg.((, (% 3". .odelarea diagnostic? @n cear? are drept scop4 a) prefigurarea etapelor terapeutice @n acord cu obiecti+ele funcAionaleZ b) stabilirea corecAiilor cosmeto 3 estetice, c) stabilirea unui diagnostic complet Bi complexZ d) asigurarea reuBitei estetice prin corelaAia a doi factori4 form? Bi culoareZ e) +izualizarea corecAiilor necesare obAinerii unui plan de ocluzie armonios, /4a, b, c G pg.(% EDENTATIE PARTIAL INTINSA (pg. $2")$# 1.#rin palparea masei musculare,se e+alueaz?4 a.,ez+oltarea muc'iului ,cu e+entualele modific?ri +olumetrice. b.0ensibilitatea-punctele dureroase,zonele de iradiere,zonele trigger. c.*onsistena d.-iciuna din acestea. e.,oar +arianta A si 5 #agina 3(G a,b,c 2..usc'ii mobilizatori ai mandibulei sunt4 a.#terigoidian intern b.,igastric c.-arinari d..ilo'ioidian. e.2rbicularul buzelor #agina 3( G a,b,d 3.#alparea @n diamic? a articulaiei temporo-mandibulare apreciaz?4 a.#oziia condililor b. xcursiile condiliene c.,eni+el?rile regiunii pretragiene d.#rin palparea bidigital? cu indexurile poziionate pretragian. e.*orecte * si , #agina !2 Ga,b,c !.En examinarea zonelor funcionale urm?rim aprecierea4

a.#rezenei unor formaiuni patologice (bride,cicatrici) b.Amplitudinei zonei funcionale c.#rezenei leziunilor carioase d. xistenei sau nu a pungilor parodontale. e.&oate +ariantele sunt corecte 326 #agina !3 G a,b 5.Qona ^A'^4 a. ste o zon? c'eie periferic? cu rol @n stabilizare b.0e examineaz? static prin mane+ra 6alsal+a c.1ace trecerea @ntre palatul dur i palatul moale d.#rezena poziiei oblice a +?lului palatin care este considerat? cea mai fa+orabil?. e.#oziia oblic? este considerat? cea mai nefa+orabil?. #agina !! Gc,d 6. xamenul arcadei dento-al+eolare4 a.*uprinde e+aluarea suportului odontal b. ste inclus in e+aluarea spaiului protetic potenial c.Amplitidinea desc'iderii gurii d.&oate +ariantele de mai sus. e.-ici una de mai sus #agina !6 G a,b $..obilitatea dentar? se apreciaz? prin4 a. xamen radiologic b.&estul palpatoriu c..odel de studiu d.&estul de solicitare dentar? la presiune. e.*u aHutorul ,iagnodentului #agina 51 G b,d (. xaminul bolii palatine apreciaz?4 a.,ispoziia unit?ilor dento-paradontale @n zona lateral? b.-um?rul i dispoziia rugilor palatine @n raport cu creasta edentat? c./eziliena fibromucoasei d.#rezena torusului mandibular. e.#rezenta plicilor mandibulare inserate aproape de creasta #agina 5$ G b,c %.En ocluzia ideal? contactele dento-dentare trebuie4 a.0? fie punctiforme b.En suprafa? c.0? fie multiple i stabile d.,e tip cuspid-cuspid. e.,e tip cuspid 3margine incizala #agina 5% G a,c 1".Enregistrarea contactelor dento-dentare se realizeaz?4 a.,oar @n relaie centric? b.,oar @n intercuspidare maxim? c.*u precizarea corelaiei dintre ). i /* d.En ). i /*.

e.-ici una din +ariante #agina 5% G c,d 11.0patiul de inocluzie fiziologic?4 a. ste de 2-! milimetri @n zona frontal? b. ste de 2-! milimetri @n zona lateral? c. ste de 1.(-2,$ milimetri @n zona frontal? d. ste de1,(-2,$ milimetri @n zona lateral?. e. ste de 2-! mm atat lateral cat si frontal #agina 6" G a,d 327 12./elatia centric? este4 a.)ndus? prin metoda 7anMelson b.0e induce automat la @nc'iderea gurii c. ste instabil? la edentatul parial @ntins d.)nregistrat? cu folie de cear? e. ste mereu stabila la edentatul partial intins #agina 6" G a,c 13./apoartele mandibulo-craniene @n edentaia parial @ntins?4 a.0e @nregistreaz? cu aHutorul mac'etelor de ocluzie dac? exist? contacte multiple i stabile b.0e @nregistreaz? cu aHutorul mac'etelor de ocluzie cDnd nu exist? suficiente contacte c.1?r? mac'ete de ocluzie d..ac'etele de ocluzie sunt necesare datorit? instabilit?ii mandibulare. e.#rimele trei +ariante sunt corecte #agina 6" G b,d 1!. xamenele paraclinice utilizate @n edentaia parial @ntins? sunt4 a.&ermografia reglatorie b.,oppler 6ascular c. xamen anatomopatologic d.0tudiul de model nu este necesar @n e+aluare e.6ariantele * si , sunt corecte #agina 61 G a,b,c 15.,ignosticul de integritate al arcadei edentate parial @ntins cuprinde4 a.&ipul de afectare ocluzal? b.*auzele apariiei malrelaiei c.,iagnosticul de form? clinic? Applegate d.*lasa Oenned:. e..alrelatia constatata. #agina $( G c,d C8<p-3<35= ./<p-7 1. xamenul intraoral @n cadrul edentaiei parial @ntinse cuprinde4 a. +aluarea muc'ilor mobilizatori ai mandibulei b. +aluarea ortopantomografic? c.0cintigrafia d. +aluarea zonei insering. e.-ici o +arianta #agina !2 G d 2. +aluarea restaur?rilor protetice mobile +ec'i se realizeaz?4

a.,in punct de +edere al raportului cu corpul de punte b.,in punct de +edere al modelaHului componentei fizionomice c.,in punct de +edere al accept?rii de c?tre pacient d.,in punct de +edere al stabilit?ii statice i dinamice. e.&oate +ariantele sunt corecte #agina 5" G d 3..obilitatea dentar? dup? 5ratu4 a.#oate fi de cauz? protetic? ,considerat? ire+ersibil? b.#oate fi de cauz? ortodontic?,considerat? fiziologic? c.#oate fi de origine inflamatorie,considerat? re+ersibil?
328

d.Apare doar la dinii depulpai. e.&oate +ariantele sunt corecte #agina 51 G c !. xamenele paraclinice uzuale @n edentaia parial? @ntins? pentru mucoasa oral? sunt4 a.0tudiul de model b.2rtopantomografia c.,iagnodentul d. xamenul anatomopatologic. e./adiografia digitala #agina 63 G d 5.&omografia A&.4 a.)n+estigeaz? forma ca+it?ii glenoide b. ste obligatoriu @nsoit? de *& c.0e @nregistreaz? dimineaa d.-u este util? @n protetic?. e. ste utila doar la pacientii edentati total #agina 6% G a 6.Analiza &-0can const? @n4 a. +aluarea tonusului muscular b. +alueaz? inegalitatea tensiunilor musculare c. +aluarea A&. d. +alueaz? contactele dento-dentare. e. +alueaza suportul osos #agina $! G d $.#entru examenul gnatofotostatic a+em ne+oie de4 a.Oineziomandibulograf b.*omputer &omograf c.Analiza planului ,re:fus d.-u se utilizeaz? @n protetic?. e.-ici o +arianta nu e corecta #agina $! G c (.,iagosticul de integritate a arcadei @n edentaia parial @ntins?4 a.Apreciaz? suportul dento-parodontal b. +alueaz? ocluzia c.#recizeaz? clasa din care face parte edentaia d.Anatomo-clinic poate fi 'omeostazie sau dis'omeostazie.

e.&oate +ariantele sunt corecte #agina $( G c %.,iagnosticul de integritate a ocluziei4 a.#recizeaz? clasa Oenned: de edentaie b.Anatomo-clinic poate fi parial? sau total? c.1orma clinic? este conform claselor 5lacM d.0e apreciaz? conform clasific?rii Angle. e.*onform clasificarii 8eHo:eux #agina $% G d 1".,iagnosticul de integritate a articulaiei temporo-mandibulare4 a.-u prezint? importan? @n e+aluarea edentatului parial @ntins b.0e realizeaz? doar pentru edentatul total c.Anatomo-clinic poate fi artrit?,artroz? d.,ac? pacientul este dentat nu se e+alueaz?.
329

e.-ici o +arianta corecta #agina (" G c 11.,iagnosticul de integritate muscular?4 a.0e precizeaz? doar forma anatomo-clinic? b.0e e+alueaz? cu aHutorul diagnodentului c.1ace parte din diagnosticul de stare general? d.&opografic,se indic? zona afectat?. e.0e precizeaza doar tratamentul #agina (" G d 12.,iagnosticul de integritate a relaiilor mandibulo-craniene4 a.0e apreciaz? doar prin intermediul electromiografiei b.#resupune precizarea cauzei apariiei malrelaiei c.Anatomo-clinic poate fi 'omeostazie sau dis'omeostazie d.&omografia A&. este singurul examen @n m?sur? s? stabileasc? diagnosticul. e.&oate +ariantele sunt corecte #agina (" G b 13.En diagnosticul de integritate 'omeostazic? i funcional? urm?rim4 a.-umai examenul ocluziei b.-umai examenul articulaiei c. xistena complicaiilor locale sau la distan? d.0e e+alueaz? prin intermediul examenului gnatofotostatic. e.,oar A si 5 sunt corecte #agina (1 G c 1!.En completarea formei anatomo-clinice a diagnosticului de integritate a mucoasei,limbii,glandelor sali+are consemn?m a.&ipul de afectare miozit? b.,is'omeostazie manifest? c.0tomatita d.*auza apariiei afeciunii(traumatic?,alergic?). e.&oate raspunsurile sunt corecte #agina (1 G c 15.,iagnosticul de integritate osoas? precizeaz?4

a.Anatomo-patologic-tipul de afectare osoas? b. tiologic-regiunea afectat? c.1uncional-cauza apariiei afeciunii d.#rognostic-precizeaz? modalitatea e+oluti+? a afeciunii. e.*orecte A si 5. #agina (2 G a EDENTATIE TOTALA (pg. $2")$# 1. *are este algoritmul corect de examinare a pacientului edentat Bi de completare a foii de obser+aAie4 a. anamneza, datele personale, moti+ele prezent?rii, condiAii de +iaA? Bi munc?, examenul clinic cer+ico-facial, examene paracliniceZ b. moti+ele prezent?rii, anamneza, datele personale, condiAii de +iaA? Bi munc?, examenul clinic cer+ico-facial, examene paracliniceZ c. datele personale, moti+ele prezent?rii, anamneza, condiAii de +iaA? Bi munc?, examenul clinic cer+ico-facial, examene paracliniceZ 330 d. anamneza, datele personale, moti+ele prezent?rii, condiAii de +iaA? Bi munc?, examene paraclinice, examenul clinic cer+ico-facialZ e. examenul clinic cer+ico-facial, datele personale, moti+ele prezent?rii, condiAii de +iaA? Bi munc?, examene paracliniceZ /4 c. (p. 31 3 61) 2. Anamneza cuprinde4 a. istoricul afecAiuniiZ b. antecedentele personale, generale Bi stomatologice c. moti+ele prezent?riiZ d. datele personaleZ e. antecedentele 'eredo-colaterale, generale Bi stomatologiceZ /4 a, b, e. (p. 31) 3. )nspecAia de profil urm?reBte, printer altele4 a. profilul facial @n funcAie de planurile4 0imon, ,re:fus, 1ranMfurtZ b. treapta labial?Z c. postura buzelorZ d. ung'iul nazo-labialZ e. toate +ariantele sunt corecte. /4 e. (p. 36) !. #alparea profund? se realizeaz? pe urm?toarele elemente componente ale sistemului stomatognat4 a. muBc'iZ b. puncte de emergenA? ale trigemenuluiZ c. creast? edentat?Z d. A&.Z e. toate +ariantele sunt corecte. /4 e. (p. 3$) 5. )nspecAia static? a A&. urm?reBte4 a. modific?rile de culoare ale regiunilor pretragieneZ b. starea de integritate a regiunilor pretragieneZ c. simetria sau asimetria regiunilor pretragieneZ

d. excursiile condilieneZ e. excursiile mentonului din faA?. /4 a, b, c. (p. !1) 6. #alparea dinamic? a A&. urm?reBte4 a. sensibilitatea regiunilor pretragieneZ b. deni+el?rile regiunilor pretragieneZ c. poziAia condililorZ d. zgomotele articulare. e. toate +ariantele sunt corecte. /4 e. (p. !2) $. #unga isenring se examineaz? prin4 a. palpare cu fuloarul din aproape @n aproapeZ b. bascularea mandibulei de partea examinat?Z
331

c. trasarea cu creionul dermatograf a liniei g'irlandateZ d. bascularea mandibulei de partea opus? examin?riiZ e. tracAiunea spre posterior a obrazului. /4 a, b, c, d. (p. !3) (. Qona Ah se examineaz? prin4 a. inspecAie, apreciindu-se diferenAa de culoare dintre palatal dur Bi palatal moaleZ b. palparea cu fuloarul, dinspre anterior spre posteriorZ c. desc'iderea larg? a gurii Bi palparea cu indexulZ d. palparea cu fuloarul, dinspre dreapta spre stDngaZ e. mane+ra 6alsal+a. /4 a, b, d, e. (p. !!) %. /etenti+itatea niBei lui -eill Bi 5o9en este dat? de4 a. @nclinarea ramului ascendent al mandibuleiZ b. mucoasa balant? prezent? pe +ersantul lingual al cresteiZ c. rezorbAia crestei edentate din zona lateral?Z d. @nclinarea ung'iului goniacZ e. toate +ariantele sunt corecte. /4 a, d. (p. !5) 1". #alparea muBc'ilor se realizeaz?4 a. intraoralZ b.extraoralZ c. prin pensareZ d. static Bi d:namicZ e. toate +ariantele sunt corecte. /4 e. (p. 3$) 11.=ng'iul goniac are +aloarea medie de4 a. 11"" -125" dup? 12 aniZ b. %5" - 111" la preBcolariZ c. 12"" la adulAiZ d. 13""-1!"" la +DrstniciZ e. toate +ariantele sunt corecte. /4 a, c, d. (p. 3$) 12. *orpusculii lui 1ord:ce sunt4

a. formaAiuni tumorale benigneZ b. noduli +aricoBiZ c. formaAiuni gr?soaseZ d. formaAiuni c'isticeZ e. formaAiuni tumorale maligne. /4 c. (p. 12) 13. Qon? lingual? central? este o zon? de4 a. @nc'idere marginal?Z b. @nc'idere marginal? cheie!" c. succiune extern? a protezeiZ d. de spriHin biostatic?Z
332

e. adeziune pentru proteza mandibular?. /4 b. (p. !6) 1!. Qona frontal? maxilar?4 a. este situat? @ntre cele dou? plici al+eolo-HugaleZ b. este bogat? @n Aesut submucosZ c. are o delimitare clar? @ntre mucoasa fix? Bi cea pasi+-mobil?Z d. se examineaz? prin tracAiunea spre @nafar? a buzei superioareZ e. are rol @n refacerea funcAiei fizionomice /4 a, d, e. (p. !!) 15. Qona primar? de spriHin la maxilar este reprezentat? de4 a. tuberozit?Aile maxilareZ b. +ersanAii crestei edentateZ c. bolta palatin?Z d. rafeul median al bolAii palatineZ e. muc'ia crestei al+eolare edentate. /4 d, e. (p. 5") 16. Qonele de spriHin biostatice!sunt reprezentate de4 a. tuberculii piriformiZ b. creasta al+eolar? rezidual?Z c. tuberozit?Aile maxilareZ d. bolta palatin?Z e. toate +ariantele sunt corecte. /4 c. (p. 5") 1$. &riung'iul de toleranA? ocluzal? a lui 0pirgi4 a. permite p?strarea unor rapoarte de ocluzie centric? normaleZ b. fa+orizeaz? instalarea unor rapoarte de malpoziAie .d-cranian? prin translaAieZ c. permite realizarea unor rapoarte de malpoziAie .d-cranian? prin rotaAieZ d. p?strarea unor rapoarte normale de ocluzie, @n intercuspidare maxim?Z e. fa+orizeaz? instalarea unor rapoarte de malpoziAie .d-cranian? prin basculare. /4 a, d. (p. 6"). 1(. Artrografia temporo-mandibular? are urm?toarele caracteristici4 a. nu necesit? substanA? de contrastZ b. permite e+idenAierea spaAiilor intrarticulare Bi periarticulareZ c. permite e+idenAierea meniscului articularZ d. este o metod? netraumatic?Z

e. toate +ariantele sunt corecte. /4 b, c. (p. 6%) 1%. Artroscopia cu fibr? optic? are urm?toarele caracteristici4 a. este o metod? exploratorie care foloseBte substanA? de contrastZ b. are a+antaHul c? e+idenAiaz? aspecte ale dinamicii articulareZ c. este o metod? in+azi+? pentru c? iradiaz? pacientulZ d. permite obAinerea unor imagini foto sau +ideo rele+anteZ e. se realizeaz? sub anestezie. /4 b, d, e. (p. 6%) 333 2". *ineradiografia4 a. permite studierea A&. @n poziAie static?Z b. utilizeaz? un amplificator de luminescenA?Z c. necesit? plasarea unor marMeri metalici pe maxilar Bi pe mandibul?Z d. permite studierea A&. @n poziAie dinamic?Z e. toate +ariantele sunt corecte. /4 e. (p. 6%) 21. /adiografia simpl? a A&.4 a. se bazeaz? pe efectul c'imic al radiaAiilorZ b. se realizeaz? sub incidenAe diferiteZ c. permite +izualizarea structurii Bi a contururilor osoaseZ d. nu permite +izualizarea modific?rilor interliniului articularZ e. toate +ariantele sunt corecte. /4 a, b, c. (p. 6() 22. /adiografia digital?4 a. e+idenAiaz? mai bine zonele cu densitate osoas? sc?zut?Z b. nu permite prelucrarea ulterioar? a imaginiiZ c. expunerea la radiaAii este cu 1"F mai crescut?Z d. utilizeaz? un sensor plasat @n ca+itatea oral?Z e. toate +ariantele sunt corecte. /4 a, d, (p. 66) 23. &omografia4 a. este o metod? in+azi+? pentru c? iradiaz? pacientulZ b. utilizeaz? un sensor plasat @n ca+itatea oral?Z c. permite studiul pe secAiuni @n plan sagital, cu Btergerea structurilor adiacenteZ d. e+idenAiaz? mai bine zonele cu densitate osoas? sc?zut?Z e. toate +ariantele sunt corecte. /4 c. (p. 6%) 2!. &omodensitometria4 a. este mai puAin iradiant? decDt tomografiaZ b. permite studiul unor imagini pe secAiuni successi+eZ c. nu permite aprecierea st?rii suprafeAelor osoaseZ d. e+alueaz? starea muBc'ilorZ e. toate +ariantele sunt corecte. /4 a, b, d. (p. $") 25. *omputer - tomografia4 a. este o explorare imagistic? secAional?Z

b. utilizeaz? un sensor plasat @n ca+itatea oral?Z c. se utilizeaz? @n diagnosticarea tulbur?rilor interne ale A&. instalate @n urma edentaAieiZ d. combin? utilizarea razelor J cu computerulZ e. utilizeaz? un amplificator de luminescenA?Z /4 a, c, d. (p. $") 334 26. /ezonanAa magnetic? nuclear?4 a. combin? utilizarea razelor J cu computerulZ b. permite e+idenAierea Aesuturilor moiZ c. permite examinarea afecAiunilor neuro-musculo-sc'eletaleZ d. este o metod? non-in+azi+?Z e. nu permite aprecierea st?rii suprafeAelor osoaseZ /4 b, c, d. (p. $1) 2$. 0cintigrafia osoas?4 a. se utilizeaz? mai rar @n diagnosticarea afecAiunilor A&.Z b. este o metod? non-in+azi+?Z c. necesit? inHectarea intra+enoas? sau ingestia unui marMer radioacti+Z d. permite aprecierea funcAional? a Aesutului ososZ e. foloseBte un detector special numit camer# gama. /4 a, c, d, e. (p. $2) 2(. .andibuloMineziografia4 a. este o metod? non-in+azi+?Z b. permite @nregistrarea tridimensional? a dinamicii mandibulareZ c. permite aprecierea funcAional? a Aesutului ososZ d. e+idenAiaz? starea Aesuturilor moiZ e. utilizeaz? un amplificator de luminescenA?Z /4 a, b. (p. $3) 2%. xamenul gnatofotostatic4 a. se utilizeaz? @n in+estigarea ocluzieiZ b. permite e+idenAierea Aesuturilor moiZ c. e+alueaz? starea muBc'ilorZ d. se utilizeaz? @n in+estigarea relaAiilor mandibulo-cranieneZ e. toate +ariantele sunt corecte. /4 a, d. (p. $!) 3". )n+estigarea relaAiilor mandibulo-craniene se realizeaz? cu aHutorul4 a. simulatoarelorZ b. articulatoarelorZ c. c'eilor de ocluzieZ d. arcurilor faciale. e. nici o +ariant? nu este corect?. /4 a, b, c, d. (p. $!) 335 0. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. C8<p-3<35= <7-=/p-7 1.)ndicaiile protezelor pariale sunt4 a.En infecii cronice b.En edentaii pariale de clasa a-))-a Oenned: c.En cazul pacienilor cu psi'ic ec'ilibrat

d.En cazul pacienilor cu igien? precar?. e.)n toate cazurile se indica realizarea acestora #agina (! G b,c 2.#rotezarea pro+izorie4 a./eprezint? o soluie de temporizare @n scopul repoziion?rii cranio-mandibulare b. ste indicat? @ntotdeauna c.0e indic? doar atunci cDnd se realizeaz? extracii d.0e poate aplica @n situaiile de edentaii frontale. e.-u se indica #agina (! G a,d 3.#rotezarea de urgen? este indicat?4 a.En toate situaiile @n care dorim repoziionarea cranio-mandibular? b.*a i conformator,postextracional c.*Dnd considerente de maxim? urgen? o impun,fizionomie,fonaie d.*Dnd dorim temporizarea planului terapeutic. e.*orecte A si * #agina (5 G b,c !. lementele componente ale protezei acrilice sunt4 a.*onectorul principal bar? lingual? b.eile mixte c.Arcada dentar? artificial? d.*roetele din sDrm?. e.*onectorul principal bara maxilara #agina (6 G c,d 5.*onform legii biomecanice a lui *'a:es4 a.0uprafaa unei ei trebuie s? fie cDt mai extins? pentru a nu suprasolicita b.0uprafaa unei ei trebuie s? fie cel puin dubl? fa? de suprafaa de seciune la colet a dinilor pe care @i @nlocuiete c.0uprafaa unei ei trebuie s? respecte strict raportul la suprafaa dentar? d.1ora de solicitare trebuie s? cad? @n miHlocul eii. e.-ici una din +ariante #agina (% G b,c 336 6.8egea lui Ant urm?rete4 a.0c'imbarea poziiei dinilor artificiali b./educerea num?rului dinilor din protez? c./educerea suprafeei ocluzale d.,iminuarea suprafeei ocluzale cu 1"F pentru fiecare dinte pe care @l @nlocuiete. e.*orecte A si 5. #agina (% G c,d $.8egea lui AcMermann4 a.6izeaz? micorarea dimensiunii eii protetice b.0e numete 8egea celor 3 > c.=rm?rete modificarea morfologiei dinilor artificiali fa? de cea a dinilor naturali d.)n+erseaz? poziia @ntre molarul 1 i premolarul 2. e. -ici o +arianta corecta #agina (% G b,c,d

(.*onectorul principal acrilic4 a.8a maxilar se numete pl?cu? palatin? b.8a mandibul? se numete bar? lingual? c.Are grosime de 2mm d.8a maxilar se poate realiza fenestrare. e.Are grosime de 3mm #agina %" G a,c,d %.Ameliorarea conectorului principal pl?cu? palatin? se face4 a.#rin decoletare,5-1" mm de colet b.#rin fenestrare c.En form? de & d.En form? de bar?. e.-u se recomanda ameliorare #agina %1 G a,b,c 1".*onectorul principal acrilic mandibular4 a.-ecesit? aplicarea unei bare metalice de 2 mm grosime b.Are form? de plac? lingual? c.Are form? de bar? lingual? pentru comfort d.&rece @n punte peste parodoniul marginal. e.*orecte A si 5 #agina %2 G b,d 11.*roetele din sDrm? sunt4 a. lemente speciale de meninere,spriHin i stabilizare b./ealizate din sDrm? de grosime ",!-",5mm c.#rezint? o elasticitate mare d.Au contact redus cu dintele. e.0unt realizate prin turnare #agina %5 G c,d 12.*roetele simple acrilice al+eolare4 a.0e aplic? @n funcie de retenti+itatea dintelui
337

b.0unt realizate din acrilat c.=tilizeaz? zonele retenti+e +estibulare d..arginea liber? se aplic? interdentar. e. 0unt corecte toate #agina %! G b,c 13.*roetul cer+ico-ocluzal desc'is dental4 a.0e utilizeaz? pe dinii foarte retenti+i b. ste un bun antibasculant c. xtremitatea liber? este orientat? spre zona dentat? d.Asigur? retenia prin braul elastic. e.#oate fi acrilic #agina %5 G c,d 1!.*roetul cer+ico-al+eolar desc'is edental4 a.Are rol antibasculant b.0e utilizeaz? @n edentaiile terminale c.Are trei brae,realizDnd o @ncercuire foarte bun?

d.Are @ncercuire slab?. e.-ici una din +ariante #agina %6 G a,b,d 15.*roetul cer+ico-al+eolar interdentar4 a. ste situat cu prec?dere inter-proximal lingual b. ste foarte rigid datorit? braului foarte scurt c. ste situat inter-proximal +estibular d.0e termin? cu o bucl? situat? interdentar. e.&oate +ariantele corecte #agina %6 G c,d C8<p-3<35= ./<p-7 1.#rotezarea de tranziie @n edentaia parial @ntins?4 a. ste +arianta de tratament aplicat? postextracional b. ste aplicat? doar pentru restabilirea fizionomiei c.-u reface funciile d. ste utilizat? pentru redresarea rapoartelor mandibulo-craniene. e.*orecte A si 5. #agina (! G d 2.8egea lui Ant4 a.0e refer? la cei 3 > b.=rm?rete sc?derea suprafeei eii protetice c.0e refer? la modificarea ordinii dinilor artificiali d..icoreaz? suprafaa ocluzal?. e. -ici una din +ariante #agina (% G d 3.8egea lui *onod4 a.0e refer? la modalitatea de aplicare a croetelor
338

b.Are @n +edere micorarea num?rului dinilor din arcada artificial? c.0usine ca fora de solicitare ocluzal? s? cad? @n miHlocul eii d.0e refer? la proteza total?. e.*orecte A si 5. #agina (% G c !.>eteronum?rul se refer? la4 a.*reterea num?rului dinilor din protez? pentru o mai bun? stabilitate b./educerea num?rului dinilor @n arcada artificial? c..odificarea poziiei molarului1 cu premolarul2 d.0c?derea num?rului de croete aplicate e.*resterea numarului de crosete #agina (% G b 5.*onectorul pl?cu? palatin? are urm?toarele caracteristici4 a. ste aplicat atDt la maxilar cDt i la mandibul? b.Are grosime de 2-!mm,pentru rezisten? c. ste situat la distan? de 5-1"mm de parodoniu fiind decoletat d./?scroirea distal? se face 5-1"mm. e.-u se face rascroire distala #agina %1 G c

6.*onectorul @n form? de &4 a. ste r?scroit distal b.Are aspect de lingur? c.&rimite prelungiri laterale pentru croete d. ste doar mandibular datorit? dimensiunii mici. e.6arianta * si 5 sunt corecte #agina %1 G c $.*roetele simple acrilice dentare4 a.0e spriHin? pe procesul al+eolar b.0unt foarte a+antaHoase,a+Dnd grosime sub 1mm c.0unt rigide d. xtremitatea se situeaz? deasupra liniei g'id e.-ici o +arianta corecta #agina %! G c (.*roetul cer+ico-ocluzal desc'is dental4 a.Are rol antibasculant b. ste utilizat @n edentaii terminale c. ste indicat pe dini foarte retenti+i d. xtremitatea liber? este orientat? spre zona dentat?. e.-u se utilizeaza #agina %5 G d %.*roetul cer+ico-ocluzal bidentar4 a. ste aplicat @n situaia unei arcade edentat? redus b.0e spriHin? pe procesul al+eolar c./eciprocitatea este asigurat? de conectorul principal situat oral
339

d.1iecare croet este alc?tuit din trei brae. e.*orecte primele trei +ariante de raspuns #agina %5 G c 1".*roetul cer+ico-ocluzal @ntors4 a.Are trei brae b. ste indicat pe premolarul 1 i 2 c. ste indicat pe molarii mezializai d. ste indicat pe molarii distalizai e.0e realizeaza prin turnare #agina %6 G c 11.*roetul cer+ico-al+eolar desc'is edental4 a.Are rol antibasculant b.-u are rol antibasculant c.Are @ncercuire excelent? d.Are @ncercuire bun?. e. ste realizat din acrilat #agina %5 G a 12.#rotezarea flexibil?4 a. ste o protezare de urgen? b. ste protezare de temporizare c. ste contraindicat? cDnd exist? tuberozit?i +oluminoase

d. ste indicat? cDnd exist? tuberozit?i +oluminoase. e.-u este o protezare definiti+a #agina %$ G d 13.5io ,entaplast are urm?toarele caracteristici4 a.#re@nc?lzirea se face la 2!"]* timp de 15 min b.#re@nc?lzirea se face la 2!"]* timp de 3" min c.#re@nc?lzirea se face la 22"]* timp de 15 min d.#re@nc?lzirea se face la 22"]* timp de 3" min. e. #re@nc?lzirea se face la 22"]* timp de !" min. #agina 1"1 G c 1!.*roetele protezelor realizate din r?in? 5io ,entaplast4 a.Au culoarea roz b.Au culoarea dinilor c.0unt din sDrm? d.Au elasticitate redus?. e.*orecte A si , #agina 1"2 G b 15.)ndicaiile protezelor flexibile 6alplast4 a.#acieni cu toleran? crescut? la monomerul acrilic b.#acienii cu despic?turi palatine c.#acieni cu igien? precar? d.#acieni cu cDmp protetic neretenti+. e.*orecte 5 si *. #agina %( G b 340 1. ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARTIALE SC(ELETATE 1) *onectorul principal prezinta urmatoarele caracteristici4 a) 6olum redus b) <rosime minima c) 0e plaseaza in contact cu parodontiul marginal d) -u realizeaza transmiterea fortelor de solicitare ocluzala e ) ste plasat asimetric /4 a, b (pag. 116) 2) *onectorul principal metalic sub forma de bara4 a) 8atime de 6-$mm b) <rosime de 3mm c) 8atime de %-1"mm d) <rosime !-5mm e) 1orma triung'iulara pe sectiune /4 a, b (pag. 116) 3) *onectorul principal metalic sub forma de bara4 a) 8atime de 6-$mm b) <rosime de 3mm c) 1orma o+alara d) 1orma triung'iulara e) 1orma rotunda /4 a, b, c, e (pag. 116)

!) *onectorii principali metalici4 a) AliaHe metalice cu duritate scazuta b) AliaHe metalice cu rezistenta mare c) AliaHe stelite de crom-cobalt d) AliaHe mobile din aur platinat e) AliaHe inooxidabile de crom-nic'el /4 b, c, d, e (pag. 116) 5) 5ara mandibulara se plaseaza4 a) 8ingual b) 6estibular c) .ezial d) ,entar e) ,istal /4 a, b, d (pag. 11() 6) 5ara linguala se plaseaza intre4 a) limba b) dinti c) planseu bucal d) parodontiu e) menton /4 a, b, c, d (pag. 11() 341 $) 5arele sunt de mai multe tipuri4 a) <ilmore b) AcMers c) ,older d) &'ompson e) 0teg /4 a, c, e (pag. 16!-165) () *ulisele intracoronare au urmatoarele denumiri4 a) *rismani b) 5ro9n c) 0orensen d) .c.*ollum e) AcMers /4 a, b, c,d (pag. 16") %) *ulisele extracoronare4 a) 1ixeaza patricea pe elementul fix b) 0unt a+antaHoase prin plasarea fortelor in afara perimetrului de sustinere parodontala c) .atricea fiind realizata la ni+elul protezei sc'eletizate d) A+antaHeaza din punct de +edere al prepararii substructurii organice e) &oate culisele intracoronare nu pot fi utilizate in culisarea extracoronara /4 a,c,d (pag. 16"-161) 1") *onectorul principal metallic sub forma de placuta4 a) #oate fi situat doar maxilar b) #oate fi situat doar mandibular c) 8a maxilar poate a+ea contact mucozal sau dento-mucozal

d) 8a mandibular poate a+ea contact mucozal sau dento-mucozal e) 0unt benzi metalice cu latime mai mica de 1"mm si grosime de ".5-".$mm /4 c (pag. 11%) 11) *onectorul principal sub forma de placuta mucozala palatina4 a) 0e poate realiza intr-o singura +arianta b) ,upa conceptia americana nu urmareste plasarea conectorului principal in limitele edentatiei stabilite de dintii limitrofi spatiului edentat c) ,upa conceptia americana tine cont de principiul profilactic d) *onform conceptiei americane poate fi utilizat in edentatia subtotala si in edentatia totala cu indicatie la bolna+ii epileptici e) *onform +ariantei franceze realizeaza conectorul mucozal placuta palatina dento-mucozala /4 d (pag. 12") 12) 6arianta franceza de conector principal placuAa mucozal? palatin? prezint? n realizare etape precum4 a) &rasarea a dou? linii la 3mm anterior si posterior de centrul * pe linia medio-sagitala b) 0tabilirea tangentei ung'iului palatinal proximo-edental al fiecarui dinte limitrof c) &rasarea din punctul tangent la ung'iul palatinal proximo-edental a unei perpendiculare de 3mm 342 d) 2colirea parodontiului marginal la 3-5mm e) /ealizarea aripioarelor de stabilizare care se +or termina pe +arful rugilor palatine /4 b (pag. 12"-121) 13) *onectorul principal sub forma de placuta dento-mucozala4 a) 8a ni+el maxilar are de regula aspect de R=I desc'is anterior b) #rezinta portiunea orala modelata cu replica anatomica c) #rezinta marginea libera subtire d) 8a ni+el lingual se aplica in situatia in care dintii restanti prezinta un grad de parodontopatie marginala cronica e) 8a ni+el lingual fata dento-al+eolara se lustruieste /4 d (pag. 122-123) 1!) *onectorii secundari4 a) au rolul de a uni fie seile protetice de elementele de mentinere si stabilizare, fie pe acestea din urma de conectorul principal b) elastici pot fi situati proximal sau interdentar c) rigizi au forma de R0I d) rigizi plasati interdentar +or a+ea forma trapezoidal ape sectiune e) rigizi sunt in contact intim cu parodontiul marginal /4 a (pag. 123) 15) *rosetele din sistemul -e: asigura4 a) reciprocitatea b) 0tabilizarea c) 1ixarea d) /etentia e) 0priHinul, prin portiunile elastic situate in conul de spriHin sau supraecuatorial /4 d (pag. 13%) 16) *rosetul continuu >ousset4 a) nu reprezinta un element antibasculant

b) este folosit ca element antibasculant in edentatia partial de clasa ))) Oenned: c) are latime de 3 mm d) poate fi situate supraecuatorial la ni+elul dintilor laterali e) poate porni din bratele elastic ale unor crosete AcMers /4 d (pag. 1!$) 1$) lementele speciale de mentinere, spriHin si stabilizare4 a) sunt compuse dintr-o singura portiune b) nu confera +alente estetice si de stabilitate biomecanica c) sunt indicate in edentatiile de clasa , 8eHo:eux d) prezinta posibilitati de reoptimizare in caz de dezacti+are e) nu necesita preparari complexe /4 d (pag. 152-153) 1() &elescoparea4 a) se poate realiza doar coronar si corono-radicular b) nu se poate aplica in cazul edentatiei partiale ce are ca etiologie o despicatura maxilo-palatina
343

c) se aplica in defectoproteze d) se aplica la adultii tineri, la care camera pulpara pastreaza un aspect Hu+enile e) fa+orizeaza acumularea placii dentare si nu fa+orizeaza autocuratirea /4 c (pag. 15!-155) 1%) lementele speciale de mentinere si stabilizare disHunctoare sau distribuitoare simple sunt reprezentate de4 a) elemente conHunctoare cu amortizor b) crosetele disHunctoare c) bara cu capse *eMa d) sistemul AMti+ clicM rigid e) crosetul in forma de balansoar /4 a, b, e (pag. 166) 2") 8inia g'id se mai numeste4 a) linia oblica interna b) linia ecuatorului protetic c) linia oblica externa d) linia de mentinere e) linia RA'I /4 b (pag. 12!) 21) #aralelograful prezinta urmatoarele componente4 a) tiHa de analiza b) mina de grafit c) tiHa de turnare d) razusele e) retentiometrul /4 a, b, d, e (pag. 125-126) 22) 1unctia de mentinere a crosetului4 a) impiedica desprinderea in+oluntara a protezei de pe campul protetic b) asigura stabilizarea orizontala a protezei c) se opune deplasarilor +erticale in directie mucozala d) se datoreaza bratului retenti+ al crosetului

e) necesita stabilirea ecuatorului protetic al dintelui /4 a, d, e (pag. 12%) 23) 0istemul -e:4 a) unicul sistem standardizat de crosete turnate b) cuprinde crosete ce se mai numesc si crosete bara c) este reprezentat de crosete di+izate d) utilizeaza zonele proximale ale fetelor laterale e) bratele crosetului pornesc separate din conectorul principal /4 a (pag. 13%) 2!) *rosetul in R*I4 a) trece in punte peste festonul gingi+al b) porneste printr-un conector secundar din sea c) nu ia contact cu dintele 344 d) este utilizat in regiunea mezio-linguala a molarilor e) este utilizat pe incisi+ul central superior /4 a, b, d (pag. 1!3) 25) *rosetul in R*I este utilizat4 a) pe canin b) in regiunea +estibulo-distala a premolarilor c) pe incisi+ul lateral d) pe fata +estibulara a incisi+ilor superiori e) pe fata mezio-+estibulara a molarilor /4 b (pag. 1!3) 26) *rosetul in R8I4 a) trece de punte peste rebordul gingi+al b) are portiunea acti+a care se termina sub linia g'id de partea edentatiei c) prezinta o portiune acti+e ce se termina deasupra liniei g'id in partea opusa edentatiei d) porneste direct din seaua protezei e) are contact intim cu rebordul gingi+al /4 a (pag. 1!3) 2$) *rosetul in R=I4 a) porneste direct din sea b) se termina sub linia g'id prin 2 brate c) prezinta un brat in zona disto-+estibulara d) prezinta cel de-al doilea brat in zona mezio-+estibulara e) este indicat pe incisi+ii inferiori /4 b, c, d (pag. 1!3) 2() *rosetul in R0I4 a) porneste din sea printr-un conector secundar lung b) merge oblic spre linia g'id c) nu depaseste linia g'id d) ia contact cu dintele subecuatorial e) este utilizat pe caninul superior /4 b (pag. 1!3) 2%) *rosetul AcMers4 a) este crosetul cu trei brate

b) se aplica pe canin c) se aplica pe premolari cu retenti+itati +estibulare si orale fa+orabile d) poate fi numai desc'is edental e) are spriHin si stabilizare buna /4 a, c, e (pag. 1!6) 3") *rosetul cu 6 brate se numeste4 a) AcMers b) /#) c) 5on9ill d) -all:-.artinet e) >ousset /4 c (pag. 1!6) 345 2. BIODINAMICA PROTEZELOR SC(ELETATE IN CA*ITATEA ORALA 1. En e+oluAia lor filogenetic?, cele dou? segmente ale craniului (neurocraniu Bi craniul +isceral) s-au aflat @n rapoarte diferite4 a) iniAial @n Huxtapunere anterioar?Z b) iniAial @n raport de supraetaHareZ c) iniAial au stabilit relaAii funcAionale Bi morfologice concretizate sub forma unit?Aii ar'itecturale a craniului +isceral Bi neuralZ d) iniAial @n raport de necesitatea protecAiei unor receptori periferici (oftalmici, olfacti+i)Z e) iniAial @n raport de Huxtapunere posterioar?. /4 a (pag.2"1) 2. 8a mandibul?, sistemul trabecular bazilar este format din4 a) inserAiile musculare ale maseteruluiZ b) inserAiile musculare ale pterigidianului internZ c) inserAiile musculare ale supra'iodianuluiZ d) inserAiile musculare ale muBc'ilor mentonieriZ e) inserAiile musculare ale pterigoidianului extern. /4 aZ bZ cZ d (pag.2"2) 3. En miBcarea de masticaAie, deglutiAie, muBc'ii mobilizatori ai mandibulei proiecteaz? mandibula asupra maxilarului cu o forA? posibil? cu +aloarea de 4 a) 5"-!"" MgfZ b) aproximati+ 3"-!"" MgfZ c) aproximati+ 5"" MgfZ d) aproximati+ 1"" MgfZ e) aproximati+ 15" Mgf. /4 b (pag.2"2) !. ,esmodonAiul are urm?toarele caracteristici4 a) asigur? protecAia oaselor maxilare prin formrea stDlpilor Bi platformelor de rezistenA?Z b) permite disiparea forAei masticatorii asupra stDlpilor de rezistenA? de la ni+elul oaselor maxilareZ c) forAa ocluzal? este transmis? osului prin intermediul desmodonAiuluiZ d) asigur? dez+oltarea trabeculaAiilor pterigoidianulu extern de la ni+elul feAei interne ale mandibuleiZ e) determin? gruparea fibrelor conHuncti+e la ni+elul inserAiilor musculare. /4 c (pag.2"2) 5. 8iniile de rezistenAa ale stDlpului zigomatic se @mpart @n urm?toarele fascicole4

a) un grup se @ndreapt? spre marginea inferioar? a orbiteiZ b) un grup de trabeculaAii se orienteaz? spre marginea extern? a orbiteiZ c) un grup de trabeculaAii osoase se @ndreapt? spre apofiza zigomatic?Z d) un grup ce se desprinde din stDlpul zigomatic se @ndreapt? spre sfenoidZ e) un grup de trabeculaAii se unesc cu cele de partea opus?, trecDnd prin oasele nazale. /4 aZ bZ cZ d. (pag.2"3)
346

6. 1orAele de rezistenA? (pasi+e) sunt generate de4 a) rezistenAa mecanic? a dinteluiZ b) rezistenAa mecanic? a elementului gnatoproteticZ c) structura membranei desmodontale, a corticalei osoaseZ d) receptorii mucoasei parifericeZ e) rezistenAa osului de aproximati+ 1,( MgfGcm2 . /4 aZ bZ c. (pag.2"%) $. 1orAele de tracAiune direct? sunt4 a) forAele care se manifest? @n sens +erticalZ b) forAele generate de alimentele lipicioaseZ c) generate de acAiunea muBc'ilor obraHilor, buzelor, limbii, muBc'ilor milo'ioidian Bi genioglosZ d) generate de acAiunea muBc'ilor obraHilor, buzelor, limbiiZ e) forAele care acAioneaz? asupra dinAilor Bi parodonAiului. /4 aZ bZ d. (pag.215) (. 1orAele de tracAiune indirect? se caracterizeaz? prin urm?toarele aspecte4 a) apar cDnd proteza nu a fost static corect ec'ilibrat?Z b) sunt generate celmai frec+ent prin aBezarea incorect? a liniei croBetelorZ c) se numesc Bi forAe de basculareZ d) determin? miBcarea de @nfundare a protezei @n exclusi+itateZ e) sunt ec'ilibrate de contracAiile ec'ilibrate ale musculaturii oro-faciale. /4 aZ bZ c. (pag.216) %. 8inia croBetelor are urm?toarele caracteristici4 a) se mai numeBte Bi opritor de basculare (Oippmeider sau indirect retainer)Z b) reprezint? axul de rotaAie @n Hurul c?ruia se produce miBcarea de basculare sub acAiunea forAelor de tracAiuneZ c) se +a aBeza excentric faA? de central bazei protezeiZ d) este aleas? @ncDt s? treac? neaparat prin corpul protezei, iar proteza s? se @ntind? @n mod egal la ambele p?rAi ale axului de rotaAieZ e) este reprezentat? de braAul mai scurt a pDrg'iei determinat? de protez?. /4 bZ d (pag.216) 1". 1ormula lui 0tanitz este4 a) 1a i 2*AGa b) 1r i 3)sfGl c) 1i 0SG0xAx*m d) .ib1Jf e) 11b1 3 12b2 i " /4 a (pag.216) 11. 1orAa de acAiune a extremit?Aii flexibile a croBetului este @n funcAie de4 a) gradul de @ndoireZ b) secAiunea Bi forma braAului la punctul fixZ c) coeficientul de elasticitateZ d) lungimea braAului flexibilZ e) gradul de @ncercuire a dintelui de c?tre antebraAul croBetului.
347

/4 aZ bZ cZ d. (pag.21$)

12. 1orAele de presiune masticatorii prezint? urm?toarele caracteristici4 a) acAioneaz? doar asupra dinAilor naturali Bi prin ei asupra osului, neutralizDndu-se @n parodonAiu Bi @n stDlpii de rezistenA? ai maxilarelorZ b) acAioneaz? doar asupra dinAilor artificiali susAinuAi de Beile protetice Bi prin intermediul lor asupra moco-periostului Bi osului subiacentZ c) intensitatea acestor forAe depinde @n primul rDnd de capacitatea muBc'ilor ridic?tori ai mandibulei, de natura alimentului, gradul de sensibilitate al parodonAiului dinAilor stDlpi Bi respecti+ ai muco-periostului @n cazul cDnd se spriHin? pe mucoas?Z d) acAioneaz? asupra bolAii palatine Bi crestelor al+eolare edentate la maxilar Bi asupra crestelor edentate la mandibul?Z e) sunt ani'ilate de acAiunea muBc'ilor buzelor, obraHilor, limbii. /4 c (pag.21$) 13. 2pritorul de basculare poate fi constituit din4 a) un croBetZ b) un croBet continuuZ c) un pinten ocluzalZ d) baza protezei e) orice alt element ce prelungeBte proteza dincolo de axul de rotaAie /Z aZ bZ cZ dZ e. (pag.216) 1!. 1orAele orizontale sunt4 a) forAe orizontale propriu-ziseZ b) forAe orizontale parazitare ce rezult? din descopunerea forAelor de presiune masticatorii c) forAe orizontale determinate de braAele retenti+e ale croBetelorZ d) forAe orizontale detrmeinate de muBcii obraHilor Bi buzelorZ e) toate aceste forAe menAionate la punctele a, b, c, dZ /4 aZ b. (pag.21() 15. ,espriderea protezelor maxilare de pe cDmpul potetic este determinat? de4 a) greutatea protezei maxilareZ b) nerespectarea mont?rii dinAilor artificiali pe muc'ia cresteiZ c) extinderea bazei protezei @n limitele cDmpului proteticZ d) p?rAile moi ce +in @n contact cu proteza parAial mobilizabil? Z e) alimentele lipicioase. / 4 a Z d Z e. (pag.22") 16. ,eplas?rile meziale ale protezelor se datoresc4 a) angrenaHelor interdentare incorecteZ b) acAiunii limbiiZ c) anumitor caracteristici ale dinamicii mandibulareZ d) +ersantului +estibular al crestei al+eolare edentate @n zona anterioar? e) nerespct?rii legii polinomului. /4 aZ bZ c. (pag.221) 1$. ,elas?rile distale4 a) se @ntDlnesc @n cazul edentaAiilor teminale cu creast? descendent?Z
348

b) se @ntDlnesc @n cazul edentaAiilor teminale a+Dnd curba sagital? de ocluzie descendent?Z c) se datoreaz? angrenaHelor interdentare incorecteZ d) se produc datorit? contactului bazei protezei cu faAa disto-oral? a dinAilor restanAiZ e) se produc datorit? alegerii incorecte a conectorilor principali. /4 aZb. (pag.221) 1(. #rincipiul de baz? @n combaterea bascul?rii este4

a) neutralizarea forAelor ce determin? bascul?rile prin folosirea elementelor mecanice de stabilizare4 conectori principali dento-mucozali, coroane telescopate, culise, pinteni ocluzali, braAe rigide ale croBetelorZ b) utilizarea elementelor protezei care @mpiedic? desprinderea Bi respecti+ @nfundarea protezei dincolo de axul de basculareZ c) extinderea poligonului de stabilitate @n afara poligonului proteticZ d) utilizarea elementelor rigide ale croBetuluiZ e) utilizarea pl?cuAelor dento-mucozale. /4 c (pag.222) 1%. adDncimea de retenAie la care se plaseaz? porAiunea flexibil?, terminal? a braAului retenti+ alcroBetului este4 a) ",25-",5" mmZ b) ",$5- 1 mmZ c) 1,25-1,5" mmZ d) ",5"-1 mmZ e) ",2"-",$5 mm. /4 a (pag.223) 2". .iBcarea de basculare a protezei reprezint?4 a) deplasarea protezei parAial mobilizabile @n Hurul dinAior restanAiZ b) deplasarea protezei parAial mobilizabile @n sens +estibulo-oralZ c) miBcarea complex? a protezei, @n cadrul c?reia are loc o miBcare de ridicare, @nfundare, de ap?sare asociat? deseori cu deplasarea @n @ntregime a protezei spre anterior sau posteriorZ d) deplasarea protezei parAial mobilizabile @n sens trans+ersalZ e) nici un r?spuns nu este corect. /4 c (pag.216) 21. Axul @n Hurul c?ruia se realizeaz? miBcarea de basculare prin desprinderea extremit?Ailor distale ale Beilor are urm?toarele caracteristici4 a) trece prin +rful extremit?Ailor libere ale braAelor retenti+e ale croBetelor plasate cel mai posteriorZ b) trece prin pintenii ocluzali sau sau alte porAiuni rigide ale croBtelorZ c) trece prin centrul de greutate al cDmpului proteticZ d) trece prin +rful extremit?Ailor libere ale braAelor rigide ale croBetelor plasate cel mai posteriorZ e) trece la ni+elul feAelor ocluzale ale dinAilor restanAi. /4 a (pag.226) 22. .iHloacele de combatere a miBc?rii de distalizare a protezei sunt4 a) dinAii restanAi laterali, precum Bi de elementele protetice care se aplic? pe aceBtiaZ
349

b) @n cazul prezenAei doar a dinAilor frontali, distalizarea este oprit? de braAele elastice ale croBetelor turnateZ c) pintenii croBetelor turnate amplasate @n fosetele meziale ale dinAilor restanAi ce limiteaz? spaAiile edentateZ d) conectorul principal cu spriHin dento-mucozalZ e) extinderea bazei protezei @n limitele cDmpului protetic. /4 aZ b. (pag.225) 23. En scopul frDn?rii deplas?rilor distale ale protezelor parAial mobilizabile sc'eletate se folosesc4 a) curba de ocluzie sagital? in+ers?Z b) dispoziti+e mecaniceZ

c) porAiunile croBetelor aflate pe feAele mezi-+estibulare ale dinAilorZ d) culise intra Bi extra coronareZ e) croBet continuu lingual cu g'eruAe incizale articulate mezial. /4 aZbZ cZ dZ e. (pag.221) 2!. 1orAa declanBat? de musculatura ridic?toare este @n medie de4 a) 1"-2" Mgf la ni+elul incisi+ilorZ b) 5"-$" Mgf la ni+elul caninilorZ c) 3"-5" Mgf la ni+elul lateralilorZ d) $"-1"" Mgf la ni+elul molarilor de 6 aniZ e) ("-%" Mgf la ni+elul molarilor 2. /4 aZ c. (pag.2"() 25. En cadrul stabilit?Aii dinamice a protezelor parAial mobilizabile sc'eletate, ges reprezint?4 a) centrul de greutate al cDmpului proteticZ b) centrul comun al Beilor protetice c) centrul de greutate al porAiunilor extraselare ale protezeiZ d) greutatea Beilor proteticeZ e) centrul de greutate al al protezei. /4 c (pag.215) 26. En cadrul stabilit?Aii dinamice a protezelor parAial mobilizabile sc'eletate, <S reprezint?4 a) centrul de greutate al cDmpului proteticZ b) centrul comun al Beilor protetice c) centrul de greutate al porAiunilor extraselare ale protezeiZ d) greutatea Beilor proteticeZ e) centrul de greutate al protezei. /4 e (pag.215) 2$. En cadrul stabilit?Aii dinamice a protzelor parAial mobilizabile sc'eletate, gs reprezint?4 a) centrul de greutate al cDmpului proteticZ b) centrul comun al Beilor protetice (al porAiunii selare) c) centrul de greutate al porAiunilor extraselare ale protezeiZ d) greutatea Beilor proteticeZ e) centrul de greutate al protezei. /4 b (pag.215)
350

2(. .uBc'ii temporali prin contracAia lor bilateral? determin?4 a) miBcarea @n sens postero-superior pe o direcAie care se @ntretaie cu planul de la 1ranMfurt, sub un ung'i de 6" de grade, desc'is posteriorZ b) miBcarea @n sens postero-superior pe o direcAie care se @ntretaie cu planul lui *amper, sub un ung'i de 6" de grade, desc'is posteriorZ c) miBcarea @n sens postero-superior pe o direcAie care se @ntretaie cu planul de la 1ranMfurt, sub un ung'i de 6" de grade, desc'is anteriorZ d) miBcarea @n sens postero-superior pe o direcAie care se @ntretaie cu planul bazal mandibularZ e) miBcarea spre anterior a mandibulei. /4 a (pag.2"() 2%. -i+elul de rezistenA? al osului este de aproximati+4 a) 3 MgfGcm2Z b) 1,6 MgfGcm2Z c) 2,5 MgfGcm2Z d) ",5 MgfGcm2Z e) 5,5 MgfGcm2.

/4 b (pag.2"%) 3". En timpul miBc?rilor de triturare mandibula exercit? urm?toarele miBc?ri4 a) miBc?ri de lateralitateZ b) miBc?ri de ridicareZ c) miBc?ri de basculareZ d) miBc?ri @mpingereZ e) toate tipurile de miBc?ri prezentate la punctele a-d. /4 a (pag.21()
351

$. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE SC(ELETATE.AMPRENTAREA(10# 1) &ipurile de portamprente standard sunt4 a) standard metalica 00 K'ite b) ortomorfa ,e+in c) 0c'rainemaMers d) cu dispoziti+ de retentie e) din placa de baza /4 a, b, c, d (pag. 2$%) 2) Adaptarea portamprentei se face4 a) in sens trans+ersal b) in sens sagital c) in sens +ertical d) mezial e) distal /4 a, b, c (pag. 2(") 3) .arginile portamprentei in sens trans+ersal trebuie4 a) sa fie la !-5 mm distanta de campul protetic b) sa asigure o grosime mica a materialului de amprenta c) sa asigure o presiune crescuta d) sa fie la 6-$ mm distanta de campul protetic e) o grosime neuniforma a materialului de amprenta /4 a (pag. 2(") !) )n sens sagital marginile portamprentei trebuie s?4 a) fie la ! mm de +ersantul +estibular al crestei al+eolare in zona frontala b) distal sa depaseasca cu 3 mm santurile retro-tuberozitare c) distal sa depaseasca cu 2 mm santurile retro-tuberozitare d) distal, sa depaseasca cu ! mm fo+eele palatine e) la 6 mm de +ersantul +estibular al crestei al+eolare in zona frontal /4 a, c, d (pag. 2(") 5) )n sens +ertical portamprenta trebuie4 a) s? fie la o distanta de ! mm de bolta palatina b) s? aib? marginile portamprentei la 2 mm sub ni+elul zonei de reflexie a mucoasei mobile c) s? fie la o distanta de 5 mm de bolta palatina d) s? fie la o distanta de 1 mm de linia g'id e) s? aib? marginile portamprentei la ! mm sub ni+elul zonei de reflexie a mucoasei mobile /4 a, b (pag. 2(") 6) #ortamprenta4 a) trebuie sa fie suficient de rigida

b) trebuie sa nu Heneze Hocul formatiunilor mobile c) trebuie sa cuprinda in totalitate campul protetic d) trebuie sa asigure grosime suficienta materialului de amprenta 352 e) trebuie sa cuprinda partial campul protetic /4 a, b, c, d (pag. 2(") $) Adaptarea portamprentei prin completare cu mase termoplastice4 a) trebuie s? nu Heneze Hocul formatiunilor mobile b) trebuie s? cuprind? doar partial campul protetic c) trebuie s? asigure o grosime suficienta materialului de amprenta d) trebuie ca marginile materialului de amprenta sa se opreasca la 2-3 mm de linia g'irlandata e) s? fie suficient de rigida /4 b (pag. 2(") () Amprenta preliminara reprezinta4 a) copia poziti+a a campului protetic edentat b) negati+ul campului protetic c) copia negati+a a protezei mobile d) copia duplicat a protezei mobile e) negati+ul protezei mobile /4 b (pag. 2(1) %) Amprenta preliminara4 a) reuseste sa surprinda toate suprafetele plane si orizontale ale campului protetic b) reuseste sa redea conditiile realizarii unei succiuni optime c) nu are fidelitatea necesara datorita materialului mai putin fidel pe care-l utilizam d) asigura conditiile de stabilitate prin inregistrarea suprafetelor +erticale si retenti+e ale campului protetic e) realizeaza compresiuni selecti+e /4 a, c, d (pag. 2(1) 1") Amprenta preliminara4 a) realizeaza obiecti+ele functionale ale amprentarii b) realizeaza insuficient obiecti+ele biologice din cauza parametrilor aproximati+i ai amprentarii c) se nregistreaz? cu materiale, de tipul4 gips, mase alginice, mase termoplastice, siliconi in functie de obiecti+ele urmarite si conditiile clinice d) se nregistreaz? prin aceeasi te'nic? indiferent de materialul de amprentare ales e) uneori nu poate sa se extinda in zone periferice ale campului protetic (nisa retromolara, parafrenulare, etc) /4 b, c, e (pag. 2(1) 11) .iscarile realizate in timpul amprentarii preliminare4 a) sunt ! tipuri principale de miscari care se pot realiza in cursul amprentarii b) au ca scop functionalizarea periferica fara a realiza conditiile din cadrul amprentarii functionale c) trebuie sa fie cu atat mai energice cu cat materialul de amprenta este mai +ascos d) sunt miscari nefunctionale, functionale neautomatizate si functionale automatizate e) sunt 2 tipuri4 nefunctionale neautomatizate si nefunctionale automatizate /4 b, c, d (pag. 2(2) 12) .iscarile realizate in timpul amprentarii4 a) pot fi nefunctionale efectuate de catre pacient 353

b) pot fi nefunctionale efectuate de catre medic c) pot fi functionale neautomatizate recomandate de medic bolna+ului sub forma de teste d) pot fi functionale neautomatizate, efectuate de catre medic e) pot fi functionale automatizate, miscari care utilizeaza toata gama de miscari capabile sa le execute sistemul stomatognat /4 b, c, e (pag. 2(2) 13) Amprentele functionale4 a) se clasifica in amprente functionale mucostatice si amprente functionale mucodinamice in raport de gradul de mobilizare al periferiei campului protetic b) cele mucostatice se inregistreaza cu aHutorul port-amprentelor indi+iduale cu margini scurte c) cele mucostatice utilizeaza material de amprentare de mica fluiditate d) cele mucostatice pun in +aloare succiunea, tonicitatea musculara, etc e) cele mucostatice au o utilizare extrem de mare datorita a+antaHelor lor /4 a, b (pag. 2(3) 1!) Amprentele functionale4 a) muco-dinamice se inregistreaza cu port-amprente indi+iduale functionalizate pe baza functionalizarii periferiei mobile prin teste b) muco-dinamice sunt criticate din cauza +ariatiilor de presiune ce se pot realiza printr-o compresiune negliHenta de catre un operator neatent si mai putin +ersat c) se impart in 2 categorii4 amprente cu gura desc'isa si amprente cu gura inc'isa d) se impart in 3 categorii4 amprente cu gura desc'isa, amprente cu gura inc'isa si amprente combinate e) cu gura desc'isa sunt cele mai putin utilizate datorita greutatii de inregistrare /4 a, b, d (pag. 2(3-2(!) 15) Amprentele functionale4 a) se pot clasifica, dupa numarul de materiale utilizate, in amprente functionale simple si amprente functionale compozite b) compozite utilizeaza in cursul procedurii de amprentare un singur material c) se impart, dupa gradul de compresiune, in 2 categorii4 amprente functionale compresi+e si amprente functionale decompresi+e d) compresi+e se adreseaza campurilor moi e) decompresi+e se adreseaza campurilor protetice dure /4 a (pag. 2(!) 16) Amprentele functionale4 a) in raport de functia stimulata in declansarea testelor automatizate pot fi4 fonetice, de masticatie si de deglutitie b) in raport de zona campului protetic amprentata pot fi4 unimaxilara sau maxilara, globala c) dupa inregistrarea separata sau concomitenta a celor 2 campuri protetice pot fi amprente functionale care inregistreaza in totalitate campul protetic sau amprente parcelare d) cel mai putin utilizate sunt cele periferice si centrale e) cel mai putin utilizate sunt cele cu compresiune selecti+e /4 a (pag. 2(!-2(5) 1$) #ort-amprentele indi+iduale4 a) se confectioneaza din placa de baza sau acrilate auto sau termopolomerizabile b) sunt doar de 2 tipuri4 port-amprente in contact complet si port-amprente distantate parcelar 354

c) cu contact marginal sunt port-amprente indi+iduale care pastreaza contactul port-amprentei cu campul protetic pe o distanta de 1 mm de la periferia acestuia d) port-amprentele parcelelor distantate sunt utilizate in amprentele decompresi+e e) au marginile subtiri, ascutite a+and manerul plasat in zona incisi+ilor centrali /4 a (pag. 2(5) 1() .iscarile efectuate in amprentarea functionala4 a) sunt efectuate doar de medic b) sunt efectuate doar de pacient c) pot fi efectuate de medic sau de pacient (teste automatizate sau semifunctionale) d) nu admit compresiuni si tractiuni la periferia campului protetic cand materialul de amprenta este +ascos, in nicio situatie e) trebuie sa se realizeze rapid /4 c (pag. 2(5) 1%) &estele lui 1ranz >erbst pentru maxilar sunt urmatoarele4 a) desc'iderea usoara a gurii, pune in tensiune periferia campului protetic la ni+el canin, premolar 1 b) desc'iderea larga a gurii realizeaza modelarea la ni+elul pungii isenring c) suras fortat, realizeaza modelarea la ni+elul zonei +estibulare frontale d) sugere, suflat, fluierat, sarut, modeleaza marginile port-amprentei in zona +estibulara laterala e) suras fortat realizeaza o tractiune anterioara plicii al+eolo-Hugale /4 b (pag. 2(6) 2") &estele lui 1ranz >erbst pentru maxilar sunt urmatoarele4 a) balansarea mandibulei dreapta-stanga ce realizeaza modelarea zonei anterioare a pungii isenring b) mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin deglutitie c) umezirea rosului buzelor (de la o comisura la alta) d) suras fortat, realizeaza modelarea la ni+elul zonei +estibulare laterale e) +arful limbii intr-un obraz si in celalalt /4 d (pag. 2(6) 21) &estele 1ranz >erbst pentru mandibula sunt urmatoarele4 a) desc'iderea larga a gurii, modeleaza zona distala a pungii isenring b) desc'iderea larga a gurii, modeleaza zona meziala a pungii 1is' c) umezirea rosului buzelor modeleaza zona milo'ioidiana in dreptul molarilor d) limba catre nas pune in tensiune zona +estibulara centrala e) sugere, fluierat, modeleaza zona 0lacM in portiunea sa posterior de canin, modeland mai cu seama zona milo'ioidiana /4 c (pag. 2(6-2($) 22) &estele 1ranz >erbst pentru mandibula sunt urmatoarele4 a) deglutitie, modeleaza zona pungii -eill si 5o9en b) sugere, fluierat modeleaza zona distala a pungii 1isc' c) suras fortat, realizeaza modelarea la ni+elul zonei +estibulare frontale d) balansarea mandibulei dreapta-stanga e) mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin probe 6alsal+a, tuse, test fonetic4 RaI, Ra'I
355

/4 a (pag. 2(6-2($) 23) .iscarile efectuate in amprentarea functionala pot fi4

a) cele automatizate efectuate de pacient sunt reprezentate de utilizarea testelor fonetice, testelor de masticatie si testelor de deglutitie b) miscarile masticatorii se +or realiza cu aHutorul unor port-amprente indi+iduale rezistente pre+azute cu +aluri de ocluzie c) miscarile combinate se adreseaza cazurilor cu materiale +ascoase d) miscarile combinate se adreseaza cazurilor in care colaborarea bolna+ului nu este posibila ('ipotonii, paralizii) e) nu se pot realiza niciodata combinatii de miscari functionale (semiautomatizate) cu miscari automatizate /4 a, b, c, d (pag. 2($) 2!) )n scopul amprentarii functionale a campului protetic edentate partial intins4 a) nu se utilizeaza materiale rigide gips, acrilat, mucoseal) b) nu se utilizeaza materiale elastice c) se utilizeaza materiale de amprenta din toate categoriile descries de #oggioli d) nu se utilizeaza materiale cu prize retard e) nu se utilizeaza masele termoplastice /4 c (pag. 2($) 25) 6erificarea si adaptarea port-amprentei indi+iduale4 a) se realizeaza mai intai intr-o faza intraorala si apoi extraoral b) se realizeaza mai intai intr-o faza extraorala si apoi intraoral c) urmareste obiecti+e total diferite in cadrul +erificarii intraorale fata de cea extraorala d) trebuie sa se realizeze din aproape in aproape, pentru fiecare zona in parte, urmarind mobilitatea elementelor periferice ale campului protetic e) nu presupune realizarea adaptarii statice si dinamice /4 b, d (pag. 2(() 26) Amprenta finala prin te'nica dublului amestec (9as' tec'nigue)4 a) se realizeaza cu aHutorul unei port-amprente preliminare si a unui material de consistenta fluida b) se realizeaza cu aHutorul unei port-amprente preliminare si a unui material de consistenta +ascoasa c) se realizeaza cu aHutorul unei port-amprente preliminare si a 2 materiale de consistenta diferita d) in cazul utilizarii materialului siliconic nu se +or realiza retentii la ni+elul portamprentei e) presupune dezinsertia amprentei dupa fluidificarea completa a materialului t'ermoplastic /4 c (pag. 2((-2(%) 2$) Amprenta finala cu portamprenta indi+iduala completa4 a) este o metoda de amprentare in 2 timpi b) utilizeaza portamprenta indi+iduala din placa de baza sau din acrilat care nu acopera in totalitate campul protetic si dintii restanti c) utilizeaza material semirigid d) este o metoda de amprentare intr-un singur timp e) utilizeaza alginatul, conform *linicii de #rotetica din )asi /4 d (pag. 2(%) 356 2() Amprenta finala cu portamprenta decupata4 a)+estibular, utilizeaza o portamprenta care acopera partial crestele edentate b) +estibular, nu utilizeaza ca material de amprenta siliconii c) dentar, este o te'nica de amprentare intr-un timp, utilizand o portamprenta

d) incizal, presupune introducerea materialului alginic cu aHutorul unei seringi prin desc'iderea incizala, care sa acopere spatiul peridentar e) incizal, dupa +arianta descrisa de <reenfield, nu presupune aplicarea alginatului pe toata suprafata ocluzala a port-amprentei /4 d (pag. 2%") 2%) &e'nicile de amprenta cu model corectat secAionat4 a) sunt utilizate din ce in ce mai putin in ultima +reme b) se adreseaza edentatiilor frontale c) nu se adreseaza edentatiilor terminale d) presupun sectionarea modelului la ni+elul crestelor edentate terminale, la 3 mm distal de dintii restanti e) presupun sectionarea modelului la 1-2 mm distal de dintii restanti /4 e (pag. 2%1) 3") &e'nica modelului corectat cu portamprenta functionalizata4 a) a fost introdusa de 5ouc'er si /enner b) presupune inregistrarea amprentei functionale inainte ca pregatirile proprotetice sa fie realizate c) presupune dupa amprentare si turnarea modelului de gips, cofrat, indepartarea masei de amprenta, iar in spatiul ramas se introduce acrilat elastic d) presupune dezinsertia sc'eletului cu portamprenta functionalizata si inregistrarea unei noi amprente e) nu presupune inregistrarea unei noi amprente dupa dezinsertia sc'eletului /4 c (pag. 2%2-2%3) 357 !. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE SC(ELETATE> INREGISTRAREA RELATIEI INTERMAXILARE 1. En scopul @nregistr?rii relaAiilor mandibulo-craniene @n cazul @n care pe unul din maxilare +om realiza o protezare parAial mobil?, iar cel?lalt +a fi protezat prin protez? total? +om utiliza4 a) o folie de cear? decupat? dup? forma arcadeiZ b) poziAionarea de c?tre medic a celor dou? modele @n relaAie centric? prin metoda discrimin?rii tactileZ c) mac'etele de ocluzieZ d) ocluzorulZ e) articulatorul. /4 c. (pag.2%6) 2. =rm?toarele aspecte sunt ade+?rate @n leg?tur? cu arcul facial4 a) permite @nregistrarea tridimensionale a miBc?rilor fundamentale la subiecAii dentaAi, edentaAi parAial sau edentaAi totalZ b) urm?reBte raportarea corect? a modelului maxilar la axa de @nc'idereGdesc'idere a simulatoruluiZ c) permite plasarea modelului maxilar faA? de planul orizontalZ d) permite @nregistrarea relaAiilor mandibulo-craniene prin intermediul unui strat de zinc-oxideugenol pe cadru de sDrm?Z e) permite @nregistrarea clearace-ului ocluzal prin metoda compresiunii pe maseteri. /. aZ bZ c. (pag.2%%) 3. #entru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizeaz? drept reper cranian fix urm?toarele repere4

a) planul determinat de punctele craniometrice <nation- 0ubnazale Z b) planul determinat de punctele craniometrice 2rbitale-#orion sau spina nazala anterioar? 3 meatul auditi+ externZ c) planul determinat de punctele craniometrice 2rbitale- -azionZ d) planul determinat de punctele craniometrice 2p'rion-#orion e) planul determinat de punctele craniometrice #orion- spina nazala anterioar?. /4 b. (pag.2%%) !. /eperele craniometrice fixe pentru trasarea planului de la 1ranMfurt sunt4 a) spina nazala anterioar? 3 meatul auditi+ externZ b) 2rbitale-#orion Z c) 2rbitale- -asionZ d) #orion- spina nazala anterioar?Z e) 2p'rion-#orion. / 4 b. (pag.2%%) 5. /eperele craniometrice fixe pentru trasarea planului *amper sunt4 a) <naAion- subnazalZ b) conductul auditi+ extern Bi internZ
358

c) spina nazal? anterioar? 3 meatul auditi+ externZ d) orbitale 3 tragusZ e) <onion- Q:gion. /4 c. (pag.2%%) 6) . En scopul @nregistr?rii relaAiilor mandibulo-craniene cu aHutorul arcului facial pentru determinarea axei balama se +a Aine cont de urm?toarele aspecte4 a) pe parcursul miBc?rii de @nc'idere-desc'idere, distanAa interincizal? nu +a dep?Bi amplitudinea de 2" mmZ b) braAul lateral al arcului se plaseaz? astfel @ncDt +Drful arcului se plaseaz? la 12 mm @naintea tragusuluiZ c) pe parcursul miBc?rii de @nc'idere-desc'idere, distanAa interincizal? nu +a dep?Bi amplitudinea de 1" mmZ d) pe parcursul miBc?rii de @nc'idere-desc'idere, distanAa interincizal? nu +a dep?Bi amplitudinea de !" mmZ e) braAul lateral al arcului se plaseaz? astfel @ncDt +Drful arcului se plaseaz? la 5 mm @naintea tragusului. /4 aZ b. (pag.3"") $. 0istemul -.2./. este format din 4 a) dispozit+ul clinic *lini--orZ b) dispoziti+ul de laborator 8abo--orZ c) element condilianZ d) pantograp' e) stiletele arcului facial. /4 a.Z b. (pag.3"2) (. /elaAia de ocluzie se defineBte ca fiind4 a) contactul dintre arcadele dentare atunci cDnd mandibula se afl? @n relaAia de intercuspidare maxim?Z b) contactul dintre arcadele dentare atunci cDnd mandibula se afl? @n relaAie centric?Z c) contactul dintre arcadele dentare atunci cDnd mandibula se afl? @n relaAie de posturaZ d) relaAia de ocluzie 'abitual?Z e) toate r?spunsurile a-d. /4 b. (pag.3"3) %. /eperele ocluziei centrice stabilite de profesorul *osta sunt4 a) repere osoase, articulare, musculareZ b) repere dentareZ

c) repere labialeZ d) repere lingualeZ e) repere nazale. /4 aZ b. (pag.3"3) 1". En cadrul reperelor ocluziei centrice, reperele dntare sunt reprezentate de Z a) liniile mediane corespondenteZ b) circumscrierea arcadei mandibulare de c?tre arcada maxilaraZ c) contactul tripodalZ 359 d) de+ansarea cu Hum?tate de cuspid a dinAilor mandibulari faA? de cei maxilariZ e) feAele distale ale ultimilor molari maxilari Bi mandibulari plasate @n acelaBi plan frontal. /4 aZ bZ cZ dZ e. (pag.3"3) 11. 8a realizarea relaAiei centrice particip? urm?tori factori4 a) factori extrinseci Bi intrinseciZ b) factori anatomici reprezentaAi de arcadele dentareZ c) factori anatomici reprezentaAi de punctele craniometriceZ d) factori funcAionali neuro-musculariZ e) factori funcAionali masticatorii. /4 bZ d. (pag.2%%) 12. En cazul @n care unul din maxilare este protezat prin protez? mobil? cu sau f?r? proteze fixe asociate, iar pe maxilarul antagonist +om realiza o protez? mobil?, caz @n care se asociaz? Bi o instabilitate mandibulo-cranian?, ni+elul Bi orientarea planului de ocluzie se +a stabili pe baza4 a) stabilirii ni+elului Bi orient?rii planului de ocluzie pentru zonele edentate utilizDnd criterii antropometrice gnatoprotetice cunoscuteZ b) ni+elului Bi orient?rii planului de ocluzie pe care le imprim? grupul dentar restantZ c) stabilirii relaAiei de ocluzie corecteZ d) @nregistr?rii relaAiei de postur?Z e) m?sur?rii distanAei interpupilare. /4 aZ b. (pag.2%() 13. En scopul program?rii articulatoarelor adaptabile se utilizeaz?4 a) pantograp'-ulZ b) punctele care formeaz? triung'iul lui 5on9illZ c) miBcarea corporeal? a mandibulei (miBcarea 5ennet)Z d) un element condilian care permite alunecarea pe un plan adaptabil de pe componenta maxilar? a articulatorului. e) sfera condilian? /4 a (pag.3"1) 1!. Articulatoarele &ip Arcon Bi &ip -on- Arcon din ce tip de articulatoare fac parteC a) articulatoare simpleZ b) articulatoare cu miBc?ri limitateZ c) articulatoare semi-adaptabile Z d) articulatoare adaptabileZ e)articulatoare complexe. /4 c (pag.3"1) 15. 8egea ) postulat? de 8eHo:eux @n stabilirea condiAiilor obiecti+e de determinare a relaAiilor fundamentale mandibulo-craniene este4 a) oric?rei poziAii a mandibulei @n plan frontal @i corespunde o poziAie @n plan orizontal, @n funcAie de anatomia suprafeAelor mandibulo-temporale Bi de fiziologia muBc'ilor pterigoidieni externiZ b) @naintea oric?rei @ncerc?ri de determinare Bi de @nregistrare a relaAiei centrice, bolna+ul trebuie s? fie plasat @n condiAii ideale de ec'ilibru fiziologic Bi psi'icZ
360

c) stabilirea bazei Babloanelor de ocluzie pe modelul pro+enit dintr-o amprent? secundar? este condiAia necesar? Bi suficient? pentru ca @n stadiul determin?rii relaAiei centrice Aesuturile suprafeAei de spriHin s? se reg?seasc? @ntr-o stare identic? cu cea care le caracterizeaz? @n momentul amprent?riiZ d) presiunea exercitat? de bazele Babloanelor @n momentul determin?rii Bi @nregistr?rii relaAiei centrice trebuie s? corespund? celei exercitat? @n momentul amprent?rii. e) la edentatul total mandibula nu se mai poate poziAiona corect faA? de maxilar datorit? rezorbAiei osoase. /4 b (pag.3"3) 16. 8egea )) postulat? de 8eHo:eux @n stabilirea condiAiilor obiecti+e de determinare a relaAiilor fundamentale mandibulo-craniene este4 a) oric?rei poziAii a mandibulei @n plan frontal @i corespunde o poziAie @n plan orizontal, @n funcAie de anatomia suprafeAelor mandibulo-temporale Bi de fiziologia muBc'ilor pterigoidieni externiZ b) @naintea oric?rei @ncerc?ri de determinare Bi de @nregistrare a relaAiei centrice, bolna+ul trebuie s? fie plasat @n condiAii ideale de ec'ilibru fiziologic Bi psi'icZ c) stabilirea bazei mac'etelor de ocluzie pe modelul pro+enit dintr-o amprent? secundar? este condiAia necesar? Bi suficient? pentru ca @n stadiul determin?rii relaAiei centrice Aesuturile suprafeAei de spriHin s? se reg?seasc? @ntr-o stare identic? cu cea care le caracterizeaz? @n momentul amprent?riiZ d) presiunea exercitat? de bazele mac'etelor @n momentul determin?rii Bi @nregistr?rii relaAiei centrice trebuie s? corespund? celei exercitat? @n momentul amprent?rii. e) la edentatul total mandibula nu se mai poate poziAiona corect faA? de maxilar datorit? rezorbAiei osoase. /4 a. (pag.3"3) 1$. 8egea ))) postulat? de 8eHo:eux @n stabilirea condiAiilor obiecti+e de determinare a relaAiilor fundamentale mandibulo-craniene este4 a) oric?rei poziAii a mandibulei @n plan frontal @i corespunde o poziAie @n plan orizontal, @n funcAie de anatomia suprafeAelor mandibulo-temporale Bi de fiziologia muBc'ilor pterigoidieni externiZ b) @naintea oric?rei @ncerc?ri de determinare Bi de @nregistrare a relaAiei centrice, bolna+ul trebuie s? fie plasat @n condiAii ideale de ec'ilibru fiziologic Bi psi'icZ c) stabilirea bazei mac'etelor de ocluzie pe modelul pro+enit dintr-o amprent? secundar? este condiAia necesar? Bi suficient? pentru ca @n stadiul determin?rii relaAiei centrice Aesuturile suprafeAei de spriHin s? se reg?seasc? @ntr-o stare identic? cu cea care le caracterizeaz? @n momentul amprent?riiZ d) presiunea exercitat? de bazele mac'etelor @n momentul determin?rii Bi @nregistr?rii relaAiei centrice trebuie s? corespund? celei exercitat? @n momentul amprent?rii. e) la edentatul total mandibula nu se mai poate poziAiona corect faA? de maxilar datorit? rezorbAiei osoase. /4 c. (pag.3"3) 1(. 8egea ) 6 postulat? de 8eHo:eux @n stabilirea condiAiilor obiecti+e de determinare a relaAiilor fundamentale mandibulo-craniene este4 a) oric?rei poziAii a mandibulei @n plan frontal @i corespunde o poziAie @n plan orizontal, @n funcAie de anatomia suprafeAelor mandibulo-temporale Bi de fiziologia muBc'ilor pterigoidieni externiZ
361

b) @naintea oric?rei @ncerc?ri de determinare Bi de @nregistrare a relaAiei centrice, bolna+ul trebuie s? fie plasat @n condiAii ideale de ec'ilibru fiziologic Bi psi'icZ

c) stabilirea bazei Babloanelor de ocluzie pe modelul pro+enit dintr-o amprent? secundar? este condiAia necesar? Bi suficient? pentru ca @n stadiul determin?rii relaAiei centrice Aesuturile suprafeAei de spriHin s? se reg?seasc? @ntr-o stare identic? cu cea care le caracterizeaz? @n momentul amprent?riiZ d) presiunea exercitat? de bazele mac'etelor @n momentul determin?rii Bi @nregistr?rii relaAiei centrice trebuie s? corespund? celei exercitat? @n momentul amprent?rii. e) la edentatul total mandibula nu se mai poate poziAiona corect faA? de maxilar datorit? rezorbAiei osoase. /4 d (pag.3"3) 1%. .ac'eta de ocluzie este alc?tuit? din4 a) baz? ( confecAionat? din plac? de baz? sau acrilat)Z b) dinAi artificialiZ c) bordur? de ocluzie (confecAionat? din cear? sau alt material termoplastic)Z d) conector principal cu spriHin mucozalZ e) toate elemntele precizate la punctele a-d /4 aZ c. (pag.3"!) 2". tapa clinic? de +erificare a mac'etelor de ocluzie cuprinde4 a) +erificarea extraoral?Z b) +erificarea intraoral?Z c) +erificarea mont?rii dinAilor artificialiZ d) +erificarea corespondenAei liniilor medieneZ e) +erificarea red?rii corecte a curbelor sagitale Bi trans+ersale. /4 a, b. (pag.3"!) 21. 6erificarea extraoral? a mac'etelor de ocluzie urm?reBte4 a) modalitatea de execuAie a bazeiZ b) modalitatea de execuAie a marginilorZ c) modalitatea de execuAie a bordurii de ocluzieZ d) modalitatea de redare a planului de ocluzieZ e) modalitatea de execuAie a conectorului principal. /4 aZ bZ c. (pag.3"!) 22. -i+elul planului de ocluzie @n zona frontal? are urm?toarele caracteristici4 a) este situat la 1.5 3 2 mm sub marginea inferioar? a buzei superioareZ b) se plaseaz? la miHlocul distanAei dintre cele dou? creste edentateZ c) urm?reBte redarea paralelismului cu linia bipupilar?Z d) urm?reBte redarea paralelismului cu planul lui *amperZ e) este situat la 3.5-! mm sub marginea inferioar? a buzei superioare. /4 a (pag.3"5) 23. -i+elul planului de ocluzie @n zonele laterale are urm?toarele caracteristici4 a) este situat la 1.5 3 2 mm sub marginea inferioar? a buzei superioareZ b) se plaseaz? la miHlocul distanAei dintre cele dou? creste edentateZ c) urm?reBte redarea paralelismului cu linia bipupilar?Z d) urm?reBte redarea paralelismului cu planul lui *amperZ e) este situat la 3.5-! mm sub marginea inferioar? a buzei superioare.
362

/4 b (pag.3"5) 2!. 2rientarea planului de ocluzie @n zona frontal? are urm?toarele caracteristici4 a) se realizeaz? raportDndu-se la planul lui *amper Z b) are o orientare paralel? cu linia bipupilar?Z

c) se realizeaz? raportDndu-se la planul de la 1ranMfurtZ d) este paralel cu planul bazal mandibularZ e) este perpendicular pe planul lui *amper /4 b (pag.3"5) 25. 2rientarea planului de ocluzie @n zonele laterale are urm?toarele caracteristici4 a) este paralel cu planul bazal mandibularZ b) are o orientare paralel? cu linia bipupilar?Z c) se realizeaz? raportDndu-se la planul lui *amper d) se realizeaz? raportDndu-se la planul determinat prin unirea punctelor craniometrice subnazale-porionZ e) se realizeaz? raportDndu-se la planul determinat prin unirea punctelor craniometrice subnazale-gnaAionZ /4 cZ d. (pag.3"5) 26. 0paAiul de inocluzie fiziologic? este dat de4 a) dimensiunea +ertical? de postur?Z b) dimensiunea +ertical? @n relaAie centric?Z c) dimensiunea +ertical? a etaHului inferiorZ d) diferenAa dintre dimensiunea +ertical? de postur? Bi cea din relaAie centric?Z e) diferenAa dintre dimensiunea +ertical? a etaHului inferior Bi dimensiunea +ertical? de postur?. / 4 d (pag.3"6) 2$. .etoda de determinare a relaAiei centrice prin compresiune pe menton are urm?toarele caracteristici4 a) reprezint? un reflex conform c?ruia mandibula urmeaz? limba @n periplul s?u static sau dinamicZ b) reprezint? o metoda de inducere a mandibulei Bi @n relaAia de postur?Z c) const? @n diriHarea mandibulei @n poziAia sa centric? prin compresiunea postero-superioar? a mentonului Z d) este riscant? deoarece conduce mandibula @ntr-o poziAie incorect? mult mai retrudat? decDt relaAia centric?Z e) utilizeaz? bobiAa Kalc'off plasat? pe bolta palatin? a bazei mac'etei superioare. /4 cZ d. (pag.3"6) 2(. .etoda de determinare a relaAiei centrice prin mane+ra maseterin? <:si are urm?toarele caracteristici4 a) const? @n compresiunea maseterului bilateralZ b) @n timpul acestei mane+re bolna+ul realizeaz? @nc'iderea gurii cu scopul obAinerii contracAiilor ec'ilibrateZ c) ) @n timpul acestei mane+re bolna+ul desc'ide larg gura cu scopul obAinerii contracAiilor ec'ilibrateZ d) metoda deri+? din metoda 8auritzan-5arrelleZ e) se bazeaz? pe reflexul molar.
363

/4 aZ b. (pag.3"$) 2%. .etoda de determinare a relaAiei centrice prin mane+ra temporal? <reen are urm?toarele caracteristici4 a) se bazeaz? pe reflexul molarZ b) utilizeaz? bobiAa Kalc'off plasat? pe bolta palatin? a bazei mac'etei superioare. c) are ca scop obAinerea de contracAii musculare simetriceZ d) se realizeaz? prin compresiunea fascicolului posterior al temporaluluiZ e) @n timpul mane+rei se palpeaz? condilii mandibulari. / 4 cZ dZ e. (pag.3"$)

3". 0olidarizarea mac'etelor de ocluzie se poate realiza prin urm?toarele procedee4 a) utilizarea unor anse de sDrm? @n form? de R=I @nc?lzite sunt introduse @n masa de cear? a ambelor mac'ete, solidarizDndu-leZ b) practicarea unor l?caBe sau ancoBe @n cele dou? +aluri la ni+elul primilor premolariZ c) folosirea Btifturilor de interpoziAioanre @ntre cele dou? mac'eteZ d) utilizarea de material /epin sau cear? topit?Z e) practicarea unor linii oblice intersectate la ni+elul zonelor laterale @n ceara bordurilor de ocluzie. /4 aZ bZ cZ dZ e. (pag.3"$)
364

%. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. AMPRENTAREA 1. 0copul esenAial al amprent?rii este realizarea unei proteze4 a. cu o baz? cDt mai extins?Z b. care s? corespund? numai doleanAelor pacientuluiZ c. @n limitele funcAionalit?Aii formaAiunilor mobile de la periferia cDmpului proteticZ d.care s? refac?, @n principal, funcAia estetic?Z e. care s? respecte numai principiul biomecanic pri+ind rezistenAa piesei protetice. /4 a, c. (p. !66) 2. =n sistem de amprentare const? din4 a. un anumit gen de amprent? preliminar?Z b. o anumit? portamprent? indi+idual? Bi materialul care se preteaz? la te'nica aleas?, @n funcAie de particularit?Aile cDmpului proteticZ c. o te'nic? de amprentare funcAional? muco-dinamic?, @mpreun? cu instrumentarul necesarZ d. materiale de amprentare preliminar? Bi funcAional?, alese corespunz?tor cDmpului protetic edentat totalZ e. totalitatea materialelor Bi instrumentarului necesare etapelor de amprentare. /4 a, b, d. (p. !6() 3. .aterialul de amprentare termoplastic4 a. necesit? utilizarea unei portamprente metaliceZ b. este indicat numai pentru amprentarea preliminar? Bi funcAional? maxilar?Z c. necesit? alegerea unei portamprente confecAionate din mase plasticeZ d. este indicat numai pentru amprentarea preliminar? Bi funcAional? mandibular?Z e. este indicat numai pentru amprentarea preliminar?, atDt maxilar?, cDt Bi mandibular?Z /4 a, c, e (p. !6%) !. &e'nica de amprentare preliminar? >a:aMa9a utilizeaz?4 a. linguri din mase plastice Bi alginat ca material de amprent?Z b. linguri din aluminiu Bi past? Qoe ca material de amprent?Z c. linguri din oAel inoxidabil Bi past? /epin ca material de amprent?Z d. linguri din acrilat termopolimerizabil Bi poli+inil-xiloxan ca material de amprent?Z e. linguri din aluminiu Bi alginat ca material de amprent?Z /4 e. (p. !6%) 5. *are dintre urm?toarele situaAii clinice necesit? amprentare prin te'nici de presiune selecti+?4 a. creast? mandibular? posterioar? fibroas? nefa+orabil?Z b. creast? balant? anterioar?Z c. creast? mandibular? aplatizat?, acoperit? cu mucoas? atrofic?Z d. creast? maxilar? @nalt? Bi rotunHit?, cu mucoas? ferm aderent? de osZ e. toate +ariantele sunt corecte.

/4 a, b, c. (p. !$") 365 6. #rincipalele obiecti+e pe care trebuie s? le @ndeplineasc? o amprent? @n protezarea edentaAiei totale sunt4 a. asigurarea spriHinuluiZ b. asigurarea stabilit?AiiZ c. asigurarea retenAieiZ d. asigurarea menAinerii crestei rezidualeZ e. obAinerea unei estetici corespunz?toare. /4 a. b, c, d, e. (p. !$1) $. /etenAia protezei totale este influenAat? de4 a. presiunea atmosferic?Z b. adeziuneaZ c. coeziuneaZ d. retenti+it?Aile anatomiceZ e. toleranAa pacientului. /4 a. b, c, d, e. (p. !$1) (. #ortamprenta standard trebuie4 a. s? fie uBor supradimensionat? faA? de cDmpul protetic, cu aproximati+ 3 mmZ b. s? fie uBor subdimensionat? faA? de cDmpul protetic, cu aproximati+ 3 mmZ c. s? fie extins? posterior, pentru a acoperi tuberozit?Aile maxilare pDn? @n BanAurile pterigomaxilareZ d. s? aib? marginile @n contact cu frenurile bucale, labiale BiGsau lingualeZ e. nici o +ariant nu este corect?. /4 a, c. (p. !$5) %. &urnarea modelului @ntr-o amprent? preliminar?, @nregistrat? cu mase termoplastice, trebuie s? se realizeze4 a. @n primul sfert de or?Z b. cel tDrziu dup? o or?Z c. imediat dup? amprentareZ d. la 3 ore dup? amprentareZ e. nici o +ariant? nu este corect?. /4 b. (p. !(") 1". Amprenta preliminar?, @nregistrat? cu alginat, trebuie @ndep?rtat? din ca+itatea oral?4 a. la 1 minut de la gelificareZ b. la 3 minute de la gelificareZ c. imediat dup? gelificareZ d. la 2 minute de la gelificareZ e. la 5 minute de la gelificareZ /4 a. (p. !(%) 11. 2biecti+ele amprentei finale, formulate de fraAii <reen sunt4 a. obAinerea unei @n?lAimi corecte a marginilorZ b. exinderea maxim? a bazei protezeiZ c. repartizerea de presiuni egale asupra p?rAilor moi Bi dure ale cDmpului proteticZ d. respectarea libert?Aii contracAiilor musculareZ e. realizarea @nc'iderii marginale a protezei. 366 /4 a, b, c, d, e. (p. 5"2)

12. En etapa de amprentare final?, adeziunea este determinat? de4 a. precizia amprent?rii suprafeAei de spriHinZ b. extinderea maxim? a suprafeAelor +erticaleZ c. asigurarea unui contact intim @ntre baza protezei Bi mucoasa fix?Z d. extinderea maxim? a suprafeAelor orizontaleZ e. toate +ariantele sunt corecte. /4 a, c, d. (p. 5"3) 13. *are din urm?toarele te'nici de amprentare, @nregistreaz? culoarul neutral4 a. te'nica 1rantz >erbstZ b. amprenta de deglutiAie >romatMaZ c. te'nica piezografic?Z d. te'nica 8eHo:euxZ e. te'nica #edro 0aizar. /4 c. (p. 5"5) 1!. En te'nici de amprentare funcAional? cu gura @nc'is?, marginile portamprentei indi+iduale +or fi situate4 a. la 1mm sub limita mucoasei pasi+-mobileZ b. la 1,5-2 mm sub limita mucoasei pasi+-mobileZ c. la 1mm peste limita mucoasei pasi+-mobileZ d. la 2 mm peste limita mucoasei pasi+-mobileZ e. exact pDn? la limita mucoasei pasi+-mobile. /4 b. (p. 521) 15. #entru a putea fi utilizate @n amprentarea funcAional? periferic?, materialele buco-plastice trebuie @nc?lzite la temperatura de4 a. 3$" - !"" *Z b. 3"" - 35" *Z c. 5"" *Z d. 25" *Z e. nici o +ariant? nu este corect?. /4 a. (p. 525) 16. 8a mandibul?, pentru modelarea zonei distale Bi maseterine, pacientul +a efectua4 a. o miBcare de lateralitate spre partea ce urmeaz? a fi modelat?Z b. o miBcare de lateralitate spre partea opus? celei ce urmeaz? a fi modelat?Z c. o miBcare de desc'idere-@nc'idere a gurii, neforAat?Z d. o miBcare de desc'idere larg? a gurii, urmat? de @nc'iderea forAat?Z e. miBc?ri de lateralitate dreapta-stDnga. /4 d. (p. 526) 1$. 7ocul frenului bucal se imprim? @n amprent? prin4 a. tracAiunea postero-anterioar? a obrazuluiZ b. ridicarea acestuiaZ c. tracAiunea antero-posterioar? a obrazuluiZ d. e+ersarea buzei superioareZ e. nici o +ariant? nu este corect?.
367

/4 b, c. (p. 52$) 1(. .odelarea marginal? a zonei retrozigomatice Bi a procesului coronoid se realizeaz? prin4 a. desc'iderea maxim? a guriiZ

b. surDsul forAatZ c. Auguierea buzelorZ d. desc'iderea uBoar? a guriiZ e. tracAiunea antero-posterioar? a obrazului. /4 a, e. (p. 53") 1%. &e'nica model?rii marginale cu Jantopren 1unction4 a. este o te'nic? de amprentare preliminar? a cDmpurilor protetice edentate totalZ b. necesit? portamprente realizate la distanA? de cDmpul proteticZ c. utilizeaz? acti+atorul 2ptosil Jantopren cDnd modelarea funcAional? marginal? se face cu gura desc'is?Z d. necesit? utilizarea unui adezi+ special pentru siliconi, @n +ederea retenAiei materialului, la ni+elul marginilor portamprenteiZ e. utilizeaz? acti+atorul 2ptosil Jantopren cDnd modelarea funcAional? marginal? se face cu gura @nc'is?. /4 c, d. (p. 532) 2". En amprentarea final?, pastele Q2 se indic?4 a. @n edentaAia total?, pentru finisarea amprentelor luate cu material termoplastice (te'nica de sp?lare)Z b. ca material unic @n amprenta final?, @n portamprente indi+iduale bine adaptateZ c. @n toate te'nicile de amprentare muco-static?Z d. @n amprentarea pentru rebaz?ri ale protezelor totaleZ e. nici o +ariant nu este corect?. /4 a, b, c. (p. 535) 21. Amprenta final? ambulatorie!$ a. foloseBte proteza +ec'e a pacientului ca portamprent?Z b. utilizeaz? ca material de amprentare, materialele cu resilienA? temporar?Z c. se consider? @nc'eiat? la 2! ' de la finalizarea gelific?riiZ d. utilizeaz? ca material de amprentare, materialele siliconice +DscoaseZ e. necesit? o amprent? de Rsp?lareI cu un silicon sau o gum? polisulfidic? de consistenA? fluid?. /4 a, b, c, e. (5!") 22. &e'nica 8eHo:eux, de @nc'idere palatinal? posterioar?, presupune4 a. gra+area modelului pe o zon? de 2-5 mm, dintre linia de flexie a +?lului palatin Bi palatal durZ b. transferul liniei A' prin intermediul bazei Bablonului de ocluzie, realizat @n zona distal din r?Bin? acrilic? transparent?Z c. utilizarea mane+rei -elson (pacientul apleac? anterior capul, pentru ca poziAia +?lului s? fie Hoas?)Z d. realizarea @nc'iderii palatinale posterioare cu material termoplasticZ e. gra+area modelului preliminar cu un exca+ator cu diametrul p?rAii acti+e de 2-2,5 mm. /4 a. (5!%) 368 23. *ofrarea amprentei preliminare, @n +ederea turn?rii modelului funcAional, are urm?toarele roluri4 a. diriHarea turn?rii g'ipsului durZ b. permite obAinerea unui model gata fasonat Bi correct dimensionatZ c. constituie un indicator prncis al limitelor pDn? la care +a fi redus soclul modeluluiZ d. permite o +ibrare energic?, f?r? riscul prelingerii g'ipsului peste pereAii exterior ai amprenteiZ e. toate +ariantele sunt corecte.

/4 b, d. (p. 5!5) 2!. En etapa de citire a reperelor anatomice pe amprenta final? mandibular?, zona disto+estibular? a amprentei apare4 a. ca un BanA uBor e+idenAiatZ b. aplatizat? Bi larg?Z c. ca o depresiune la cap?tul distal al depresiunii al+eolareZ d. ca mici linii @n materialul de amprent?Z e. adDncit? sau pliat? spre exteriorZ /4 e. (p. 5!3) 25. .aterialele cu +Dscozitate lent progresi+? au ca indicaAii4 a. RcondiAionarea tisular?I a Aesuturilor cDmpului protetic, atunci cDnd mucoasa este dezinserat? Bi mobil?Z b. c?ptuBirea temporar? a protezelor instabile Bi netolerate de pacientZ c. RcondiAionareaI cDmpului protetic edentate total, @n +ederea adapt?rii cu o protez? imediat?Z d. amprentarea @n +ederea rebaz?rii protezelor totale. e. toate +ariantele sunt corecte. /4 e. (p. 536) 26. 0iliconii cu reacAie de condensare de consistenA? c'itoas? se indic?4 a. @n amprentarea preliminar? a cDmpurilor protetice edentate totalZ b. la modelarea marginal? a portamprentei indi+idualeZ c. la amprentarea zonei de @nc'idere marginal? posterioar?-zona A'Z d. la adaptarea portamprentei indi+idualeZ e. @n amprentarea cDmpurilor protetice moi sau @n amprentele de sp?lare. /4 a, b. (p. 535) 2$. *are dintre urm?toarele propriet?Ai sunt caracteristice polieterilor4 a. fidelitate deosebit?Z b. miros nepl?cutZ c. sunt materiale 'idrofileZ d. timpul de priz? depinde de temperatur? Bi umiditate. e. stabilitate dimensional bun?. /4 a, c, e. (p. 536) 2(. *are dintre urm?toarele propriet?Ai sunt caracteristice pastei de oxid de zinc-eugenol4 a. fluiditate crescut?, ce permite @nregistrarea cu acurateAe a detaliilorZ b. uBurinA? @n turnareaGcofrareaGdemularea amprenteiZ c. distorsionare minim? a Aesuturilor, d. rapiditate @n manipulareZ 369 e. toate +ariantele sunt corecte. /4 e. (p. 535) 2%. &e'nica de amprentare funcAional? A88-2/A84 a. este o metod? de amprentare combinat?, gur?-@nc'is?, gur?-desc'is?Z b. necesit? dispoziti+e de @nregistrare a relaAiilor intermaxilare .c<rane, c. necesit? portamprente speciale R0i-#lastIZ d. portamprenta superioar? poate fi conectat? la un arc facialZ e. necesit? un articulator ergonomic complex. /4 a, b, c, d. (p. 51%) 3". 0istemul 5iofuncAional #rotetic-)62*8A/4

a. este o metod? de amprentare bimaxilar?Z b. este o metod? de amprentare cu gura @nc'is?Z c. necesit? utilizarea unui dispoziti+ numit %nathometer &, pentru determinarea relaAiilor intermaxilareZ d. este o metod? de amprentare cu gura desc'is?Z e. necesit? miBc?ri de modelare marginal? executate de pacient. /4 a, b, c. (p. 51%) 370 . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. DETERMINAREA RELATIILOR INTERMAXILARE 1. -i+elul planului de ocluzie trebuie s? fie situat4 a) la 1,5 - 2 mm sub marginea inferioar? a buzei superioare, @n zona frontal?Z b) la 2 - 3 mm sub marginea inferioar? a buzei superioare, @n zona frontal?Z c) la o treime din distanAa existent? @ntre cele dou? creste edentate, @n zona lateral?Z d) mai aproape de creasta al+eolar? cu rezorbAie mai mic?, @n zona lateral?Z e) nici un r?spuns nu este corect. /4 a. (p. 55") 2. -i+elul planului de ocluzie @n zona lateral?4 a) este mai puAin @nalt, decDt @n zona frontal?Z b) depinde de l?Aimea crestelor al+eolareZ c) se determin? cu aHutorul *ompasului de AurZ d) este mai apropiat de cDmpul protetic deficitarZ e. nici o +ariant? nu este corect?. /4 d. (p. 551) 3. 2rientarea planului de ocluzie trebuie s? fie4 a) paralel? cu planul *amper @n zona frontal? Bi cu planul 1ranMfurt @n zonele lateraleZ b) di+ergent? faA? de planul 1ranMfurt @n zonele lateraleZ c) paralel? cu linia bipupilar? @n zona frontal? Bi con+ergent? cu planul 1ranMfurt @n zonele lateraleZ d) paralel? cu linia bipupilar?, @n zona frontal? Bi paralel? cu planul *amper, @n zonele lateraleZ e) nici o +ariant? nu este corect?. /4 d. (p. 551) !. .etodele antropometrice, cu repere preextracAionale, de determinare a ,6 a etaHului inferior sunt reprezentate de4 a. preluarea ,6 a etaHului inferior din fiBa bolna+ului, preluat? din perioada dentat?Z b. metoda planului de la 1ranMfurt (metode 8anda)Z c. metoda 09ensonZ d. metoda KillisZ e. metoda 5oiano+. /4 a, c. (p. 55!) 5. .etodele antropometrice, f?r? repere preextracAionale, de determinare a ,6 a etaHului inferior sunt reprezentate de4 a. metoda compasului de aur AppenrodtZ b. metoda Krig'tZ c. metoda 0il+ermannZ d. utilizarea profilometrului lui 0earsZ e. nici o +ariant? nu este corect?.

/4 a. (p. 555) 371 6. .etoda 8eonardo ,a 6inci, de determinare a ,6 a etaHului inferior4 a. utilizeaz? fotografii din perioada dentat?Z b. consider? segmentul etalon ca fiind reprezentat de distanAa dintre fanta labial Bi ung'iul extern al oc'iuluiZ c. consider? segmentul etalon ca fiind reprezentat de distanAa intercomisural?Z d. compar? dimensiunea etalon, m?surat? nasion-subnazale, cu dimensiunea modificat? subnazale-gnationZ e. consider? segmentul etalon ca fiind reprezentat de subnazale-ofrion. /4 d. (p. 555) $. .etoda Krig't, de determinare a ,6 a etaHului inferior4 a. utilizeaz? sDrma de conturZ b. urm?reBte egalitatea perfect? dintre +ertex- plan 1ranMfurt Bi plan 1ranMfurt- plan basilar mandibularZ c. recomand? utilizarea unor m?Bti faciale din polistiren sau celluloid transparentZ d. m?soar? etaHul inferior pe radiografii cefalometriceZ e. utilizeaz? fotografii din perioada dentat? pe care se m?soar? distanAa interpupilar? Bi distanAa ofrion-gnation. /4 e. ( 55!) (. .etoda 8eonardo da 6inci modificat? consider?4 a) <n-0t i distanAa intercomisural?Z b) <n-0t i distanAa interpupilar?Z c) <n-0n i 0n-2p'Z d) <n-0n i 0n--Z e) <n-0n i 0n-&r. /4 c. (p. 555) %. #rintre metodele antropometrice de determinare a ,6 a etaHului inferior cu repere preextracAionale se num?r? Bi4 a) metoda 8eonardo da 6inciZ b) metoda Krig'tZ c) metoda 5oiano+Z d) metoda 5oiano+ modificat?Z e) metoda compasului de aur a lui Appenrodt. /4 b. (55!) 1". .etoda 'omotropismului linguo-mandibular se bazeaz? pe4 a) poziAionarea mandibulei @n relaAie centric? prin plasarea limbii posterior, pe bobiAa de cear? KalMof, fixat? pe faAa mucozal? a bazei mac'etei maxilareZ b) poziAionarea mandibulei @n relaAie de postur? @n miBcarea de deglutiAieZ c) poziAionarea mandibulei @n relaAie centric? faA? de maxilar, @n miBcarea de deglutiAieZ d) poziAionarea mandibulei @n relaAie de postur? @n timpul compresiunii bilaterale pe muBc'iul maseterZ e) poziAionarea mandibulei @n relaAie centric? prin redeBteptarea +ec'ilor reflexe parodontomusculare. /4 a. (p. 55() 11. ,intre metodele complexe de determinare a /* face parte Bi4 a) stimularea reflexului de ocluzie molar?Z
372

b) mane+ra maseterin? <:siZ c) memoria ocluzal? 8eHo:euxZ d) metoda #attersonZ e) mane+ra temporal? <reenZ /4 c. (p. 56") 12. 8a edentaAii totali cu profil drept, orientarea planului de ocluzie trebuie s? fie4 a) paralel? cu planul *amper @n zona lateral? Bi cu linia bipupilar? @n zona frontal?Z b) paralel? cu linia bipupilar? @n zona lateral?Z c) di+ergent? cu planul *amper @n zona lateral?Z d) con+ergent? cu planul *amper @n zona frontal?Z e) toate +ariantele sunt corecte. /4 a. (p. 552) 13. ,intre metodele simple de determinare a /* face parte Bi4 a) metoda @nscrierii graficeZ b) utilizarea autoocluzorului 8andeZ c) memoria ocluzal? 8eHo:euxZ d) metoda #attersonZ e) utilizarea centrocordului 2poto9Z /4 d. (p. 55%) 1!. 0olidarizarea mac'etelor de ocluzie se poate face cu4 a) Btifturi de interpoziAionare @ntre cele dou? mac'eteZ b) practicarea unor l?caBe @n cele dou? borduri de cear?, la ni+elul primilor premolariZ c) past? /epinZ d) anse de sDrm? @n form? de = plasate @n masa de cear? a ambelor borduriZ e) toate +ariantele corecte. /4 e. (p. 562) 15. 8inia surDsului4 a) se apreciaz? @n funcAie de frenul buzei superioareZ b) reprezinta limita de maxim? +izibilitate a grupului dentar frontal superiorZ c) se apreciaz? @n funcAie de filtrul buzei inferioareZ d) este ni+elul la care se plaseaz? marginea incizal? a dinAilor artificiali superioriZ e) toate r?spunsurile sunt corecte. /4 b. (p. 563) 16. /eperele necesare alegerii dinAilor artificiali sunt reprezentate de4 a. linia median?Z b. planul lui *amperZ c. linia caninilorZ d. planul bazal mandibularZ e. linia surDsului. /4 a, c, e. (p. 563) 1$. 2dat? cu atrofia crestelor al+eolare, dimensiunile +estibulo-orale ale coletelor incisi+ilor Bi caninilor superiori4 a. scad de la $ mm, la 6 mm, pentru incisi+ul centralZ b. cresc de la $ mm, la ( mm, pentru incisi+ul centralZ 373 c. scad de la % mm, la $,5 mm, pentru caninZ d. cresc de la 5 mm, la $ mm, pentru caninZ

e. nici o +ariant? nu este corect?. /4 a, c. (p. 56!) 1(. #rima perec'e de rugi palatine se utilizeaz? ca reper pentru poziAionarea marginii coletului oral al4 a. incisi+ilor centrali maxilariZ b. incisi+ilor centrali maxilari Bi mandibulariZ c. incisi+ilor laterali maxilariZ d. caninilor maxilariZ e. nici o +ariant? nu este corect?. /4 d. (p. 565) 1%. /eperele care orienteaz? montarea dinAilor artificiali (@n funcAie de forma arcadei Bi stereotipul masticator) sunt reprezentate de4 a. ung'iul format de direcAia primei rugi palatine, cu planul medio-sagitalZ b. prima perec'e de rugi palatineZ c. delimitarea tuberozit?Ailor maxilareZ d. miHlocul crestei rezidualeZ e. toate +ariantele sunt corecte. /4 e. (p. 56!) 2". En analiza modelului dup? istemul 'io(unc)ional Protetic, miHlocul crestei reziduale maxilare4 a. se marc'eaz? @n zonele laterale ale crestelor edentateZ b. este delimitat anterior de punctele de poziAionare a +Drfurilor caninilorZ c. permite te'nicianului dentar s? monteze corect dinAii artificiali lateraliZ d. posterior, se continu? cu marcaHul miHlocului tuberozit?AilorZ e. nici o +ariant? nu este corect?. /4 a, b, c, d. (p. 565) 21. 8iniile statice de analiz? a modelului maxilar total edentat (dup? istemul 'io(unc)ional Protetic) sunt4 a. forma crestelor reziduale4 semieliptic?, pentagonal? sau atipic? (@n cazul anomaliilor existente @n perioada dentat?Z b. linia trans+ersal? care uneBte +Drfurile caninilorZ c. linia trans+ersal? care uneBte polii inferiori ai tuberozit?Ailor maxilareZ d. tangenta premolar? la maxilarZ e. toate +ariantele sunt corecte. /4 a, d. (p. 565) 22. /eperele de analiz? a modelului mandibular edentat (dup? istemul 'io(unc)ional Protetic) sunt4 a. linia imaginar? care trece prin faAa distal? a caninilorZ b. punctual simfizarZ c. linia imaginar? care trece prin faAa distal? a molarilor 2Z d. tuberculii piriformiZ e. punctele canine ale mandibulei. 374 /4 b, d, e. (p. 566) 23. 8iniile statice de analiz? a modelului mandibular edentat (dup? istemul 'io(unc)ional Protetic) sunt4 a. tangenta premolar? la mandibul?Z

b. linia trans+ersal? care uneBte +Drfurile caninilorZ c. linia trans+ersal? care uneBte limita distal? a tuberculilor mandibulariZ d. forma crestelor reziduale4 parabol? sau potcoa+? (@n edentaAiile recente) Bi trapezoidal? (@n atrofii se+ere)Z e. toate +ariantele sunt corecte. /4 a, d. (p. 566) 2!. 8iniile lui #ound suntreprezentate de4 a. linia care uneBte faAa mezial? a *, cu limita lingual a tuberculului piriformZ b. linia BanAurilor mezio-distale, corespunz?tor muc'iei crestelor rezidualeZ c. curbura sagital? a crestei reziduale mandibulare din zona lateral?Z d. +erticala ridicat? de pe linia milo'ioidian?, care nu +a fi dep?Bit? de suprafaAa oral? a dinAilor laterali. e. toate +ariantele sunt corecte. /4 a, d. (56$) 25. Analiza modelelor asamblate se bazeaz? pe urm?toarele repere4 a. +estibulul oral (fornix +estibuli)Z b. punctele fixe din +estibulul bucal frontal, situate parafrenular superior Bi inferiorZ c. liniile interal+eolareZ d. arcul frontal +estibularZ e. toate +ariantele sunt corecte. /4 e. (p. 56() 26. Arcul frontal +estibular este distanAat, @n direcAie sagital?, de papilla incisi+? cu aproximati+4 a. $ mmZ b. 5 mmZ c. 2 mmZ d. 6 mmZ e. 3 mm. /4 a. (p. 56() 2$. 8a modelul maxilar, @n?lAimea ansamblului bazei plus dinAii artificiali este @n medie de. a. ( -1" mmZ b.11 - 13 mmZ c.15 - 1$ mm d.1( - 2" mmZ e. 2" - 22 mm. /4 e. (p. 56() 2(. =tilizarea autoocluzorului 8andn, pentru determinarea relaAiei centrice la edentatul total, are ca deza+antaHe4 a. dac? bordurile de ocluzie nu sunt bine indi+idualizate Bi fasonate, din etapa anterioar?, se obAin relaAii excentrice prin derapaH ,e+inZ
375

b. nu poate transmite laboratorului reperele pentru alegerea dinAilor artificiali (linia median?, linia surDsului, linia caninilor)Z c. exist? riscul ca mandibula s? fie diriHat? @ntr-o poziAie incorect?, mult mai retrudat? decDt relaAia centric?Z d. poate genera erori prin supra- sau subdimensionarea ni+elului planului de ocluzieZ e. toate +ariantele sunt corecte. /4 b. (p. 561)

2%. *are din urm?toarele afirmaAii este ade+?rat?4 0timularea reflexului de ocluzie molar?4 a. urm?reBte obAinerea unei /* corecte, prin uBoara presiune exercitat? @n timpul miBc?rii de desc'idereZ b. prin compresiunea exercitat? de p?rAile moi pre+ertebrale asupra mandibulei, determin? diriHarea ei @n relaAie centric?Z c. produce redeBteptarea +ec'ilor reflexe parodonto-musculare, de poziAionare centric?Z d. este o metod? complex? de @nregistrare a /*, folosind metoda @nscrierii graficeZ e. se bazeaz? pe aplicarea unor stimuli electrici, preauricular, +?zDnd emergenAa trigemenului din cutia cranian?. /4 c. (p. 55%) 3". *are din urm?toarele afirmaAii este ade+?rat?4 .etoda #atterson4 a. utilizeaz?, @n scopul stimul?rii reflexelor +estigeale de poziAionare centric?, mac'ete de ocluzie special preg?titeZ b. prin compresiunea exercitat? de p?rAile moi pre+ertebrale asupra mandibulei, determin? diriHarea ei @n relaAie centric?Z c. produce redeBteptarea +ec'ilor reflexe parodonto-musculare, de poziAionare centric?Z d. este o metod? complex? de @nregistrare a /*, folosind metoda @nscrierii graficeZ e. urm?reBte obAinerea unei /* corecte, prin uBoara presiune exercitat? @n timpul miBc?rii de desc'idereZ /4 a. (p. 55%) 376 & . ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MAC(ETELOR 1. *ontrolul extraoral al mac'etelor din cear? cu dinAi se face4 a. conform datelor @nregistrate @n fiBa de laboratorZ b. @n absenAa pacientuluiZ c. conform indicaAiilor trasate pe BabloaneZ d. @n prezenAa pacientuluiZ e. toate +ariantele sunt corecte. /4 a, b, c. (p. 56() 2. *ontrolul ocluzorului Bi al modelelor edentate total, presupune4 a. +erificarea tras?rii pe modele a liniilor de referinA?Z b. existenAa unui Hoc uBor al ocluzorului @n balamaZ c. ocluzorul trebuie s? r?mDn? desc'is pe toat? perioada examin?riiZ d. contrapiuliAa trebuie s? r?mDn? desc'is? pentru fixarea modelelor @n plan medianZ e. toate +ariantele sunt corecte. /4 a. (p. 56() 3. *ontrolul extraoral propriu-zis al mac'etelor din cear? cu dinAi, urm?reBte4 a. controlul arcadelor artificialeZ b. corectitudinea realiz?rii bordurilor de cear?Z c. bazele din cear? s? respecte limitele funcAionale ale cDmpului proteticZ d. papilele interdentare s? fie modelate conca+eZ e. toate +ariantele sunt corecte. /4 a, c. (p. 56%) !. *ontrolul bazelor din cear? ale mac'etelor, urm?reBte4 a. extinderea lor peste limitele funcAionale ale cDmpului proteticZ b. tuberculii piriformi s? fie acoperiAi @n totalitateZ c. +ersantele +estibulare ale mac'etelor s? fie modelat con+exZ

d. s? comprime uBor fundurile de sacZ e. +ersantul lingual s? fie modelat con+ex. /4 c. (p. 5$") 5. .ac'eta maxilar? din cear? cu dinAi trebuie s? @ndeplineasc? urm?toarele cerinAe4 a. s? aib? o lungime Bi o grosime concordant? cu cele ale fundurilor de sacZ b. la miBc?rile funcAionale ale buzelor Bi obraHilor, baza mac'etei trebuie s? se desprind? cu uBurinA?Z c. s? ocoleasc? frenul buzei superioare Bi brideleZ d. baza mac'etei superioare trebuie s? se extind? posterior, pDn? la linia de +ibraAie anterioar?Z e. mac'eta trebuie s? stea pe cDmp atunci cDnd pacientul @nc'ide gura. /4 a, c. (p. 5$") 6. 0tabilitatea static? a mac'etei maxilare din cear? cu dinAi, se +erific? prin4 a. teste funcAionale foneticeZ b. presiuni alternati+e cu degetele ar?t?toare pe feAele ocluzale ale #. Bi .Z c. teste funcAionale masticatoriiZ
377

d. testele >erbstZ e. teste de deglutiAie. /4 b. (p. 5$") $. &endinAele de basculare ale mac'etei maxilare din cear? cu dinAi sunt determinate de4 a. existenAa unor creste laterale reziduale @nalteZ b. existenAa unor retenti+it?Ai exagerate ale +ersantului +estibular al crestei, din zona lateral?Z c. existenAa unor creste laterale al+eolare foarte lateZ d. montarea dinAilor laterali @n afara cresteiZ e. toate +ariantele sunt corecte. /4 d. (p. 5$") (. *ontrolul intraoral al extinderii bazei mac'etei mandibulare din cear? cu dinAi se realizeaz?4 a. cu gura @ntredesc'is?Z b. cu gura @nc'is?Z c. @n timp ce pacientul face miBc?ri repetate de lateralitate dreapta - stDngaZ d. @n timp ce pacientul face miBc?ri repetate de @nc'idere 3 desc'idereZ e. toate +ariantele sunt corecte. /4 a. (p. 5$") %. &estele >erbst se folosesc pentru4 a. depistarea unor subextensii marginale ale mac'etelor @n anumite zoneZ b. +erificarea forAei de adeziune a mac'etei maxilareZ c. depistarea unor supraextensii marginale ale mac'etelor @n anumite zoneZ d. +erificarea forAei de adeziune a mac'ete mandibulare. e. nici o +ariant? nu este corect?. /4 a, c. (p. 5$1) 1". En menAinerea mac'etei mandibulare pe cDmpul protetic, rolul principal @l are4 a. poziAia anterioar? a limbiiZ b. poziAia posterioar? a limbiiZ c. gra+itaAiaZ d. adeziuneaZ e. toate +ariantele sunt corecte. /4 a, c. (p. 5$1)

11. *are din urm?toarele situaAii clinice impun reeducarea funcAional? a pacientului edentat total4 a. numai poziAia intermediar? a limbiiZ b. poziAia anterioar? Bi posterioar? a limbiiZ c. numai poziAia anterioar? a limbiiZ d. numai poziAia posterioar? a limbiiZ e. poziAia intermadiar? Bi posterioar? a limbii. /4 d. (p. 5$1) 12. *Dnd menAinerea mac'etei superioare din cear? cu dinAi este deficitar?, se indic?4 a. @n primul timp, inserAia mac'etei maxilareZ b. inserAia ambelor mac'ete @n ca+itatea oral? Bi @nc'iderea ferm? a guriiZ c. @n primul timp, inserAia mac'etei mandibulareZ
378

d. inserAia ambelor mac'ete Bi solidarizarea lor cu anse de sDrm?. e. toate +ariantele sunt corecte. /4 c. (p. 5$1) 13. *ontrolul din faA? a refacerii funcAiei estetice, cu mac'etele @n ca+itatea oral?4 a.urm?reBte ca buza superioar? s? se r?sfrDng? b.urm?reBte ca roBul buzelor s? aib? un aspect acceptabil c.urm?reBte ca BanAurile nazo-labiale s? dispar? d.urm?reBte ca buza superioar? s? fie simetric? @n ceea ce pri+eBte plenitudinea ei e.controleaz?dac? mac'etele ofer? un suprot corespunz?tor buzelor Bi obraHilor /4 b, d, e. (p. 5$1) 1!. *ontrolul din profil a refacerii funcAiei estetice, cu mac'etele @n ca+itatea oral?4 a. urm?reBte ca buza superioar? s? fie ce+a mai proeminent? decDt buza inferioar? la pacienAii la care montarea s-a f?cut @n supraocluzie frontal? b.urm?reBte ca buzele s? fie @n acelaBi plan @n montarea frontal? in+ers? c.urm?reBte ca buzele s? fie @n acelaBi plan @n montarea cap la cap d.urm?reBte ca buza inferioar? s? fie mai proeminent? pentru un aspect facial estetic e. urm?reBte ca buza inferioar? s? fie mai proeminent? @n montarea in+ers? frontal? /4 a, c, e. (p. 5$1) 15. En protezarea total?4 a.refacerea fizionomic? este gu+ernat? de ! principii b.#alla consider? c? piesele protetice nu pot fi introduse @n ca+itatea oral? a pacientului decDt cDnd acesta este pe deplin satisf?cut de ele c.forma Bi conturul dinAilor este @n deplin? concordanA? cu cu aspectele conturului gingi+al d.egalitatea @ntre l?Aimea facial? Bi cea a arcadei dentare produce @ntotdeauna impresia absenAei naturalului Bi certitudinea protez?rii e.toate +ariantelesunt corecte /4 a, b, c. (p. 5$2) 16. xaminarea pacientului cu gura @ntredesc'is? cu mac'etele @n ca+itatea oral?4 a. urm?reBte ca planul de ocluzie al dinAilor laterali superiori s? fie +izibil b. urm?reBte s? fie o curbur? +estibular? simetric? c.s? existe armonie dento-facial? d.s? existe un spaAiu @ntre feAele +estibulare ale premolarilor Bi obraHi e.curbura incizal? s? fie aproximati+ paralelc? cumarginea liber? a buzei superioare /4b,c,d 1$. ,ac? la controlul ocluziei4

a. ,62 este micBorat? Banturile peribucale sunt disp?rute b. ,62 este m?rit? pacientul are aspect crispat c. ,62 este mic? @ntre dinAi r?mDne un spaAiu mic d. ,62 este mic? @ntre dinAi r?mDne un spaAiu mare e.dinAii se ating @ntre ei /4 b, d, e. (p. 5$6) 1(. ,ac? la controlul ocluziei4 a. ,62 este micBorat? aspectul feAei este @mb?trDnit b. ,62 este m?rit? dinAii sunt prea +izibili
379

c. ,62 este m?rit? roBul buzelor este diminuat d.@n urma testului 5uc'man )smail ceara nu poart?urmele antagoniBtilor atunci ,62 este mic? e. @n urma testului 5uc'man )smail ceara a fost @ndep?rtat? atunci ,62 este m?rit? /4 a, b, d, e. (p. 5$6) 1%. #roba spatulei negati+?4 a.@nseamn? c? angrenaHul dinAilor laterali este in+ers b. @nseamn? c? angrenaHul dinAilor frontali este cap la cap c. @nseamn? c? angrenaHul dinAilor laterali este in+ers d. @nseamn? c? angrenaHul dinAilor frontali este absent e. @nseamn? c? angrenaHul dinAilor laterali este real Bi corect /4 e. (p. 55$) 2". #roba spatulei poziti+? inseamn? ca4 a. angrenaHul dinAilor frontali Bi laterali este corect b. angrenaHul dinAilor frontali este corect c. angrenaHul dinAilor laterali este fals Bi trebuie ref?cut d. angrenaHul dinAilor laterali este corect e.nici o +ariant? corect? /4 c. (p. 5$$) 21. ,ac? diferenAa @ntre )* Bi /* este de aproximati+ 1mm4 a. perfectarea relaAiilor ocluzale nu este necesar? b. perfectarea relaAiilor ocluzale se poate face pe protezele finite c. perfectarea relaAiilor ocluzale se face la mac'ete prin Blefuiri selecti+e dup? identificarea obstacolelor cu cear? de ocluzie d. perfectarea relaAiilor ocluzale nu se face la protezele finite e. se impune o nou? determinare a relaAiilor intermaxilare /4 b, c. (p.5$$) 22. ,ac? diferenAa @ntre )* Bi /* este flagrant?4 a. perfectarea relaAiilor ocluzale se face doar pe protezele finite b. perfectarea relaAiilor ocluzale se poate face pe protezele finite c. se impune o nou? determinare a relaAiilor intermaxilare d. perfectarea relaAiilor ocluzale se poate face pe mac'ete e.nici o +ariant? corect? /4 c. (p.5$6) 23. 8a emisia Buierat? a fonemei 04 a. frontalii superiori sunt prea oralizaAi b. frontalii superiori sunt prea +estibularizaAi c. frontalii inferiori sunt prea +estibularizaAi

d. frontalii inferiori sunt prea lingualizaAi e. @ntre +Drful limbii Bi regiunea retoincisi+? este un spaAiu prea mare /4 b, d, e. (p. 5$%) 2!. 8a controlul fonetic4 a.dac? fonema 1 seaman? cu 6 dinAii superiori sunt prea scuAi
380

b. dac? fonema 6 seaman? cu 1 dinAii superiori sunt prea lungi c.dac? & se aude ca , dinAii superiori sunt oralizaAi d.dac? , se aude ca &dinAii superiori sunt +estibularizaAi e.toate +ariantele sunt corecte /4 c, d. (p. 5$%) 25. 8a controlul fonetic4 a.pacientul este rugat s? numere de la 55 la 65 b.pacientul poate fi rugat s? citeasc? un text cu +oce tare c.pentru realizarea unei palatograme suprafaAa extern? a mac'etei maxilare este pudrat? cu talc d.pot exista modific?ri minore care pot fi f?cute @n cabinet de c?tre medic e.toate +ariantele corecte /4 e. (p. 5$%) 26. ,atele transmise pe model @n laborator sunt4 a.legate de zonele neretenti+e ale cDmpului protetic b. legate de zonele retenti+e ale cDmpului protetic c.forma zonei +estibulare frontale d.adDncimea zonei +estibulare frontale e.forma Bi profunzimea zonei A' /4 b, e. (p. 5(") 2$. <ra+area modelului4 a. presupune trasarea limitei posterioare a zonei A' precum Bi a celei anterioare pe model b. este egal? cu 2G3 din depresibilitatea Aesuturilor c. profunzimea este aceeaBi pe toate modelele d. profunzimea gra+?rii maxime este la ni+elul limitei anterioare palatinale e. profunzimea gra+?rii maxime este la ni+elul limitei posterioare palatinale /4 a, b, e. (p. 5(1) 2(. Qonelede despo+?rare4 a.sunt zone localizate prin desen pe model b.exostozele se num?r? printre ele c.grosimea lor se transmite @n laborator prin 'aBurare pe model d.gradul de foliere nu +ariaz? e.te'nicianul stabileBte @n funcAie de model despo+?rarea /4 a, b, c. (p. 5(1) 2%. Qonele retenti+e4 a.nu creaz? probleme @n protezare b.pot sc'imba axul de inserAie al protezei c.cDnd au substrat osos nu ridic? probleme la inserAia protezei d.marginile protezei care dep?Besc retenti+it?Aile +or fi realizate din material rezilient e.marginile protezei care dep?Besc retenti+it?Aile +or fi realizate din material rigid /4 b,d. (p. 5(2) 3". ,atele transmise @n laborator prin fiB?4

a.sunt detalii asupra localiz?rii zonelor retenti+e b.sunt detalii asupra grosimii zonelor retenti+e 381 c.se refer? la materialul cu care a fost @nregistrat? amprenta funcAional? d. se refer? la materialul cu care a fost @nregistrat? amprenta preliminar? e.toate +ariantele corecte /4 a, b. (p. 5(2) 382 ). *ERIFICAREA SI ADAPTAREA PROTEZELOR MOBILE 1. /etuBarea protezelor totale4 a.necesit? gume speciale pentru relustruire indiferent de situaAie b se face dup? @ndep?rtarea urmelor de anilin? de pe mucoas? c se face cu freze sau cu pietre de m?rimi corespunz?toare la piesa dreapt? d se face dup? marcarea zonelor lezate cu creion c'imic e nici o +ariant? corect? R. 1, ;. (p.%)$# 2.Qonele maxilare unde apar @n special leziuni de decubit sunt4 a.Qona A' b.la ni+elul mucoasei fixe palatinale c.la ni+elul frenului buzei superioare d.zonele retenti+e ale crestei edentate e.toate +ariantele corecte R. a, ;. (p. %)$# 3.Qonele mandibulare unde apar @n special leziuni de decubit sunt4 a.la ni+elul tuberozit?Ailor b.zonele retenti+e ale crestei edentate c.bride +estibulare laterale d.torus mandibular e.torus maxilar R. B, 1, ;. (p. %)$# !.=lceraAia Aesuturilor subiacente protezei 4 a.daca este cauzat? de un contact prematur se trateaaz? prin reducerea marginilor protezei Bi lustruirea ei b.dac? este cauzat? de un corp str?in de sub protez? se retuBeaz? prin identificarea zonei cu past? identificatoare Bi retuBarea ei c.dac? e dat? de o dimensiune +ertical? de ocluzie prea mare se poate ec'ilibra ocluzal proteza d.dac? e dat? de imperfecAiuni ale bazei se spal? proteza Bi se instruieBte pacientul e.necesit? educarea pacientului Bi @ngriHHire medical? R> 1 (p. %)!# 5.8ipsa menAinerii protezei 4 a.dac? e dat? de dimensiune +ertical? prea mare se adaug? acrilat b.dac? e dat? de @nc'idere periferic? inadec+at? se tatoneaz? cu Oerr Bi se c?ptuBeBete marginal c. dac? e dat? de @nc'idere periferic? inadec+at? se reduce lungimea Bi se lustruieBte d.dac? e dat? de imperfecAiuni ale bazei se marc'eaz? cu creionul c'imic Bi se retuBeaz? e.este dat? de respectarea culoarului neutral R> B. (p. %)!# 6.8ipsa stabilit?Aii protezei 4 a.dac? e dat? de dimensiune +ertical? prea mic? se poate reface proteza
383

b.dac? e dat? de dimensiune +ertical? prea mare se poate reface proteza c.dac? e dat? de imperfecAiuni ale bazei se tatoneaz? cu Oerr Bi se c?ptuBeBete marginal d. dac? e dat? de imperfecAiuni ale bazei se adaug? acrilat e.toate +ariantele corecte R> a, B. (p. %)%# $.En cazul unei dimensiuni +erticale prea mari 4 a.proteza nu are menAinere b.proteza nu are stabilitate c.pacientul poate prezenta inflamaAia Aesuturilor subiacente d.proteza nu are spriHin e.se @ndep?rteaz? o cantitate foarte mic? de acrilat din protez? R> B, 1. (p. %)!"%)%# (.*ontrolul extraoral al protezelor mandibulare4 a.urm?reBte dac? limita posterioar? a lor se termin? pierdut @n grosime b. urm?reBte dac? protezele sunt curate c. urm?reBte dac? faAa intern? nu prezint? plusuri sau asperit?Ai d. urm?reBte dac? au stabilitate dinamic? e.toate +ariantele corecte R> a, B, 1. (p.%)%# %.*ontrolul extraoral al protezelor mandibulare4 4 a.se face @n prezenAa pacientului pentru a-i spori gradul de @ncredere b.urm?reBte dac? marginile sunt rotunHite, f?r? muc'ii ascuAite c. urm?reBte dac? faAa extern? nu prezint? asperit?Ai sau plusuri d.dac? faAa intern? este corect Bi uniform lustruit? e.toate +ariantele corecte R> B. (p. %)%# 1".Aplicarea protezelor mandibulare4 a.se face dup? cele maxilare fiind mai greu de suportat b.se face dup? ce se spal? cu peria Bi s?pun c.are risc crescut @n apariAia senzaAiei de +om? d. se face dup? umezirea lor e.toate +ariantele corecte R> B, ; (p. %) # 11.Qonele de suprapresiune 4 a.se pot identifica cu aHutorul unui silicon de control b.se pot identifica cu aHutorul testelor funcAionale c.se pot identifica cu aHutorul unei paste de identificare d.se pot identifica cu Oerr +erde e.toate +ariantele corecte R> a, 1 (p.%) # 12..Qonele de suprapresiune 4 a.sunt zone funcAionale periferice b.sunt zone funcAionale de spriHin c.sunt zone care se foliaz? obligatoriu
384

d.apar ca zone de acrilat de pe care pasta indicatoare s-a Bters @n totalitate e.nici o +ariant? corect?

R>;(p.%) # 13.*ontrolul stabilit?Aii protezei mandibulare4 a.se face doar cu aHutorul unui silicon de control b.se face cu aHutorul pastei de identificare c.se face prin presiuni digitale alternati+e pe feAele ocluzale ale premolarilor d.pasta sau siliconul utilizat pentru acest control se aplic? pe faAa intern? a protezei e.toate +ariantele corecte R>1(p.%) # 1!.*auzele bascul?rii trans+ersale a protezei mandibulare pot fi4 a.montarea cap la cap a dinAilor @n zona frontal? b.atrofii accentuate ale osului al+eolar c.rezilienA? crescut? a mucoasei fixe d.montarea dinAilor laterali @n afara crestei e. extinderea protezei pe 2G3 anterioare ale tuberculului piriform R>B,1,;(p.%) # 15.*ontrolul menAinerii protezei mandibulare4 a.se face atDt @n repaus cDt Bi @n miBcare b.presupune inspecAia Bi palparea lungimii Bi grosimii marginilor protezei c.presupune efectuarea &estelor >erbst de c?tre pacient d.se face @n 2 BedinAe e. toate +ariantele corecte R>a, B, 1 (p.%) "%)&# 16.&estele de succiune pentru proteza total? mandibular? sunt4 a.presiune oro-+estibular? pe faAa lingual? a incisi+ilor centrali b.presiune +estibulo-oral? pe faAa +estibular? a incisi+ilor centrali inferiori c.tracAiune +estibulo-oral? pe faAa +estibular? a incisi+ilor centrali inferiori d.tracAiune oro-+estibular? pe faAa lingual? a incisi+ilor centrali e.presiune @n sens +ertical R> B, ;. (p.%)&# 1$.#entru obAinerea unei bune menAineri a protezei totale mandibulare4 a.se +or degaHa frenurile cu freze cilindro-conice b.se +or folia zonele de suprapresiune c.se +a instrui pacientul s? p?streze limba @ntr-o poziAie anterioar? cu +Drful ei spriHinit pe dinAii frontali inferiori Bi pe partea interioar? a protezei d.se +or identifica zonele de suprapresiune e.toate +ariantele corecte R> a, 1, (p.%) "%)&# 1(.#rintre etapele urm?rite dup? aplicarea protezei mandibulare se num?r?4 a.sp?larea ei cu perie Bi s?pun b.corectarea porAiunilor care produc disconfort la aplicare c.controlul fizionomiei d.controlul menAinerii 385 e.controlul spriHinului R> B, 1, ;. (p.%) "%)&# 1%. Aplicarea protezei maxilare4 a.se face @naintea celei mandibulare fiind mai uBor de suportat

b.@n cazul existenAei unor zone retenti+e proteza le +a ocoli Bi se +a aplica @ntDi pe celelalte zone neretenti+e c.dac? inserAia este imposibil? se identific? zonele problem? Bi se reduce din faAa intern? a protezei d.dac? sunt probleme la inserAie se +a tatona axul de inserAie e.toate +ariantele corecte R> 1, ;. (p. %)&# 2".#entru diminuarea senzaAiei de +om?4 a.se recomand? un anestezic de contact aplicat pe bolta palatin? b.se recomand? tragerea genunc'iului flectat cu amDndou? mDinile c?tre piept c.se recoman? l?sarea forAat? @n Hos a umerilor d.se cl?teBte gura cu ap? c?lduA? e.nu exist? soluAie @n afara @ndep?rt?rii protezei R> a, B, 1. (p. %))# 21. *ontrolul stabilit?Aii protezelor maxilare4 a.se face la desc'iderea uBoar? a gurii b.+erific? absenAa bascul?rii trans+ersale prin presiuni digitale la ni+elul feAei ocluzale a premolarului c.+erific? adeziunea protezei d.+erific? menAinerea protezei @n timpul diferitelor miBc?ri funcAionale e.nici un r?spuns corect R> B. (p. %))# 22.*auzele bascul?rii trans+ersale pot fi4 a.erori de amprentare b.folierea insuficient? a torusului mandibular c.rezilienAa sc?zut? a mucoasei fixe de pe creste d. rezilienAa crescut? a mucoasei fixe de pe creste e.toate +ariantele corecte R> a, B, ;. (p. %))# 23.En cazul nefolierii torusului palatin se poate proceda @n felul urm?tor4 a.se coloreaz? suprafaAa torusului cu creionul c'imic b.se aplic? proteza @n ca+itatea oral? c.se deseneaz? faAa extern? a protezei @n dreptul torusului d.se slefuieBte baza protezei cu piatr? de m?rime corespunz?toare e.operaAiunea se repet? pDn? dispare bascularea R> a, B, ;, 3. (p. %))# 2!.6erificarea menAinerii protezei totale maxilare a.se poate face atunci cDnd pacientul Aine gura @nc'is? b. se poate face atunci cDnd pacientul Aine gura uBor desc'is? c. se poate face atunci cDnd pacientul Aine gura maxim desc'is?
386

d. se poate face @n timpul diferitelor miBc?ri funcAionale e.toate +ariantele corecte R> B, 1, ;. (p. %))"%)'# 25.&ratamentul xerostomiei se poate face cu4 a.pilocarpin? b.coleretice de tipul sulfarenului

c.substanAe sialogoge d.articain? e.toate r?spunsurile corecte R> a, B, 1. (p. %))# 26.0ucciunea se +erific? astfel4 a.pensarea protezei @ntre police Bi index la ni+elul feAelor +estibulare ale premolarilor Bi exercitarea unei tracAiuni +erticale b.se cere pacientului s? zDmbeasc? c.se exercit? presiuni oro-+estibulare cu indexul @n treimea incizal? a feAei palatinale a incisi+ilor d.se exercit? tracAiuni cu pulpa indexului pe marginea +estibular? a protezei e.toate +ariantele sunt corecte R> 1, ;. (p. %)'# 2$.8a controlul fizionomiei Bi fonaAiei4 a.se obser+? forma Bi culoarea feAei b.se obser+? respectarea criteriilor estetice c.se examineaz? BanAurile periorale Bi conturul buzei superioare d.se efectueaz? primele probe fonetice e.se obser+? forma,culoarea,poziAia Bi +izibilitatea frontalilor superiori R> B, 1, ;, 3.(p. %)'# 2(.*ontrolul relaAiilor intermaxilare 4 a.se +erific? ,62 folosind testul 0il+ermann b.@n /* se +erific? apariAia contactelor multiple, simetrice Bi simultane c.nu presupune corectarea relaAiilor ocluzale d.presupune contacte @ntre dinAii frontali dac? montarea s-a f?cut dup? <:si e.permite menAinerea dezec'ilibrelor @n /* dac? ele sunt uBoare R> a, B. (p. %)'"%'0# 2%.8a controlul fonetic cu cele dou? proteze @n ca+itatea oral?4 a.poate ap?rea emisia fonemei 0 ca un z?z?it dac? frontalii superiori sunt prea +estibularizaAi b.poate ap?rea emisia fonemei 0 ca un z?z?it dac? frontalii superiori sunt prea oralizaAi c. poate ap?rea emisia fonemei 0 ca un Buierat dac? frontalii superiori sunt prea +estibularizaAi d. poate ap?rea emisia fonemei 0 ca un Buierat dac? frontalii superiori sunt prea oralizaAi e. poate ap?rea emisia fonemei 0 ca un Buierat dac? frontalii inferiori sunt prea lingualizaAi R> B, 1, 3, (p. %'0# 3".#urt?torii de proteze totale4 a.trebuie s? e+ite mDnc?ruruile lipicioase b. trebuie s? se prezinte la primul control la 2!' dup? inserarea protezelor c.pot a+ea senzaAia de gur? plin? Bi sali+aAie abundent?
387

d.trebuie s? nu foloseasc? pasta de dinAi la sp?latul protezelor, ci ap? Bi s?pun e.nu trebuie s? poarte protezele noaptea decDt la indicaAiile medicului curant R> a, B, 1, ;, 3, (p. %'1"%'2# 388 '.STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL 1.#rintre factorii generali implicaAi @n etiologia stomatopatiilor protetice se num?r?4 a.igiena necorespunz?toare a piesei protetice b.autocur?Airea c.diabetul za'arat d.microporozit?Aile acrilatului

e.insuficienAa renal? cronic? R> 1, 3. (p. %'$# 2.&eoria bacteriotoxic? susAine c?4 a.stomatopatiile sunt declanBate de traumele pro+ocate de proteze b. stomatopatiile sunt declanBate de factorul +ascular modificat sub acAiunea factorilor locali Bi generali c. stomatopatiile sunt declanBate de un complex de factori d. stomatopatiile sunt declanBate de dezec'ilibrul microbiocenozei bucale e. stomatopatiile sunt declanBate de componentele alergogene ale acrilatului R> ;. (p. %'!# 3.#rintre stomatopatiile @ncadrate la reacAii imediate se num?r?4 a.totale-tulbur?ri +asculare b.marginale-eroziuni in situ c.bazale-ulceraAii bazale tardi+e d.bazale-eroziuni in situ e.marginale-eroziuni la inserAia protezei R> B, ;, 3. (p. %'%# !. #rintre stomatopatiile @ncadrate la reacAii tardi+e se num?r?4 a.marginale-'iperplazii b.bazale-leziuni eritemato-congesti+e c.bazale 3eroziuni in situ d.totale-tulbur?ri +asculare e.totale-alergii R> a, B, ;, 3. (p. %'%# 5. roziunile in situ4 a.apar clinic ca niBte zone congesti+e largi, @nsoAite permanent de ulceraAii b.nu sunt dureroase c.poate ap?rea adenopatie cDnd leziunea se suprainfecteaz? d.apar mai frec+ent @n dreptul frenurilor Bi bridelor nedegaHate e.apar mai frec+ent la ni+elul tuberculilor piriformi R> 1, ;. (p. %'%# 6. roziunile in situ4 a.apar mai frec+ent la ni+elul zonei A' datorit? gra+?rii excesi+e b.@n reperarea lor se recomand? marcarea zonei perilezionale cu creion de anilin? c.dup? reducerea din protez? @n dreptul lor,lustruirea protezei nu este obligatorie d.tratamentul lor local se poate asocia cu tratament general cu antiinflamatoare e.sunt consecinAa unei realiz?ri inadec+ate a feAei interne a protezei
389

R> a, B. (p. %'%"%' # $./eacAiile imediate bazale4 a.sunt consecinAa erorilor @n amprentare b.sunt consecinAa unei te'nologii necorespunz?toare @n laborator c. sunt consecinAa unei realiz?ri inadec+ate a feAei interne a protezei d.sunt consecinAa configuraAiei neregulate a cDmpului protetic e.tratmentul lor este diferit de cel al leziunilor marginale R> 1, ;. (p. %' # (. /eacAiile imediate totale4

a.se declanBeaz? datorit? structurii c'imice a protezelor b.apar mai ales dup? c?ptuBirea protezelor cu acrilat autopolimerizabil c.se pare c? sunt un r?spuns la agentul c'imico-toxic care acAioneaz? direct asupra mucoasei d. sunt consecinAa unei te'nologii necorespunz?toare @n laborator e. sunt consecinAa configuraAiei neregulate a cDmpului protetic R> a, B, 1. (p. %' # %. /eacAiile imediate totale4 a.se manifest? clinic prin uBoar? congestie a mucoasei b.sunt complet nedureroase c.frec+ent pot @mbrac? aspect de Boc anafilactic d.clinic se manifest? prin 'iperemia @ntregului cDmp protetic,uneori Bi a mucoasei Hugale e.pacienAii acuz? dureri +ii de tiparsur? R> ;, 3. (p. %' # 1". /eacAiile imediate totale4 a.se trateaz? cu sp?l?turi cu soluAii slab antiseptice b.se trateaz? cu colutorii cu fenergan Bi glicerin? c. sunt consecinAa unei te'nologii necorespunz?toare @n laborator d. frec+ent pot @mbrac? aspect de Boc anafilactic e.se pot trata general cu administrare de anti'istaminice R> a, B, 3. (p. %' # 11./eacAiile tardi+e marginale4 a.sunt consecinAa erorilor @n amprentare b.sunt consecinAa unei realiz?ri inadec+ate a feAei interne a protezei c.pot fi cauzate de @nfundarea protezelor purtate timp @ndelungat d.nu necesit? diagnostic diferenAial cu leziunile maligne orale e. apar mai frec+ent la ni+elul tuberculilor piriformi R> 1 (p. %' # 12. /eacAiile tardi+e marginale4 a.sunt cauzate de structura c'imic? a protezelor b.pot fi acoperite de false membrane c.se manifest? clini prin ulceraAii @nsoAite sau nu de edem d.nu se pot suprainfecta e.se datoresc atrofiei cDmpului protetic Bi @nfund?rii protezelor purtate timp @ndelungat R> B, 1, 3. (p. %' #
390

13.,up? 5urMet leziunile maligne4 a.au flor? microbian? moderat? b.au flor? microbian? abundent? c.nu au miros fetid d.au 'alen? fetid? prezent? e.nu necesit? examene complementare R> B, ;. (p. %'&# 1!. ,up? 5urMet leziunile maligne4 a.au adenopatie relati+ constant? b.apar mai frec+ent @n zona canin? la maxilar c.pot fi localizate la orice ni+el d.nu se excizeaz?

e.toate +ariantele corecte R> a, 1. (p. %'&# 15.>iperplaziile marginale4 a.se maifest? prin forme anatomopatologice diferite b.tratamentul const? @n excizia formaAiunii tumorale Bi biposie c.de datoresc acAiunii iritati+e @n timp a marginilor protezei d.ca form? de manifestare pot fi Bi epulidele e. toate +ariantele corecte R> 3. (p. %'&# 16./eacAiile tardi+e bazale4 a.se pot datora porozit?Ailor protezei b.se pot datora igienei necorespunz?toare c.se pot datora imperfecAiunilor de ordin ocluzal d. se pot datora aspiraAiei pro+ocate de camera cu +id e. toate +ariantele corecte R> a, B, 1, ;. (p. %'&# 1$./eacAiile tardi+e traumatice4 a.sunt greu de diagnosticat b.se datoreaz? dispers?rii neraAionale a forAelor pe cDmpul protetic c.sunt diagnosticate cu aHutorul testului de contact d.nu necesit? ec'ilibrare ocluzal? e.apar de regul? la distanA? de sediul contactului prematur R>B.3 (p. %')# 1(.>iperplazia epitelio-conHuncti+?4 a.pot apare sub form? de franHuri b.sunt de natur? alergic? c.pot fi cauzate de boli generale d.apar @n special lani+el lingual e.la ni+el maxilar apar @n dreptul +estibulului R>a,3 (p. %')# 1'. >iperplazia epitelio-conHuncti+?4 a.tratmentul ei const? @n excizia c'irurgical?
391

b.impune examen 'istologic de fiecare dat? c.examenul anatomopatologic arat? c? nu exist? modific?ri la ni+elul componentei osoase d.are 'alen? fetid? e.are flor? microbian? abundent? R>a,B,1 (p. %')# 2".*andidoza cronic? atrofic?4 a.este rezultatul reacAional faA? de iritaAiile cronice b.apariAia ei nu este legat? de existenAa unor factori locali sau generali fa+orizanAi c.din punct de +edere clinic nu se manifest? +ariat d.este o afecAiune rar? e.prezint? forme acute Bi cronice cu diferite grade de se+eritate R>;,3 (p. %''# 21. *andidoza cronic? atrofic? este cauzat? de 4 a.deficienAe imunologice congenitale

b.igien? oral? deficitar? c.imperfecAiunea bazei protezei d.dezec'ilibrul ocluzal e.nici o+ariant? corect? R>a,B (p. %''# 22. *andidoza cronic? atrofic?4 a.apre imediat dup? inserAia protezelor b.are predilecAie pentru mucoasa palatin? c.ca simptom subiecti+ poate a+ea senzaAia de arsur? d.diagnosticul poziti+ se pune pe baza testului de imunofluorescenA? e.nu e dureroas? niciodat? R>B,1,; (p. 00" 01# 23.&ratamentul candidozei cronice atrofice4 a.este c'irurgical b.include toaleta riguroas? a protezei c.este doar medicamentos d.include @ndep?rtarea protezelor noaptea e.nu se trateaz? R>B,; (p. 01# 2!.0tomatitele4 a.leziunile lor anatomopatologice se manifest? @n mai multe stadii b.nu necesit? diagnostic diferenAial c.nu sunt procese inflamatorii d.primu stadiu al lor este cel eritematos e.al doilea stadiu al lor este cel eritematos R>a,; (p. 01# 25.En e+oluAia stomatopatiilor4 a.afecAiunea se poate opri la unul din stadii b.al doilea stadiu este exudati+ cu degenerescenA? epitelial?
392

c.un stadiu a+ansat este cel cu necroz? tisular? d.zonele eritematoase potpersista pe toat? durata purt?rii protezei e.nici o +ariant? nu e corect? R>a,B,1,; (p. 01# 26.&eoria alergic?4 a.susAine c? mucoasa bucal? r?spunde uneori printr-o reacAie de 'ipersensibilitate la componentele acrilatului b.incrimineaz? implicarea mai multor factori @n etiologia stomatopatiilor c.incrimineaz? particularit?Aile terenului adiacent protezei @n etiologia stomatopatiilor d.consider? c? anumite elemente c'imice din materialul acrilc ar a+ea rol toxic asupra structurilor ca+it?Aii orale e.incrimineaz? @n primul rDnd factorul +ascular @n etiologia stomatopatiilor R.a (p.%'!# 2$.*lasificarea stomatopatiilor4 a.s-a f?cut @n funcAie de topografia leziunilor b. s-a f?cut @n funcAie de mecanismulde acAiune al agentului generator c. s-a f?cut @n funcAie de semnele clinice

d. s-a f?cut @n funcAie de tipul de regiune clinic? afectat? e.nici o +ariant? nu e corect? R>a,B,;(p.%'%# 2(.1actorii locali implicaAi @n apariAia stomatopatiilor sunt a.'emopatiile b.bolile +asculare c.+Drsta @naintat? d.autocur?Airea e.imperfecAiuni de execuAie a protezei R>;,3 (p.%'$"%'!# 2%.En succesul terapeutic al stomatopatiilor protetice un rol important Hoac?4 a.rigurozitatea igienei protezei b.ritmicitatea igienei protezei c.alternarea unor pauze @n purtarea protezelor d.cl?tiri orale cu clor'exidin? e.diagnosticul diferenAial R>a,B,1 ( 01# 3".1ormele muco-cutanate ale candidozelor orale sunt4 a.acut? 'ipertrofic? b.acut? atrofic? c.cronic? pseudomembranoas? d.muco-cutanat? familial? e.cronic? atrofic? R>B,;,3 ( 00# 393 &0. REOPTIMIZAREA PROTEZELOR MOBILE 1.)ndicaAiile c?ptuBirii sunt4 a.deteriorarea modelului funcAional b.ameliorarea spriHinului c.ameliorarea stabilit?Aii cDnd proteza basculeaz? pe un torus proeminent d.profilaxia Aesuturilor sensibile la presiuni masticatorii e.@n amprentare funcAional? greBit? R>a,1,;,3(p. '$# 2.*ontraindicaAiile c?ptuBirii sunt4 a.migr?ri ale dinAilor stDlpi c?tre spaAiile edentate b.dinAi laterali montaAi @n afara crestei c.,62 suprae+aluat? d.atrofie a+ansat? a zonei de spriHin e.profilaxia Aesuturilor sensibile R>a,B,1 (p. '$# 3.2biecti+ele c?ptuBirii sunt4 a.@mbun?t?Airea menAinerii protezei b.creBterea @n?lAimii crestei al+eolare c.sc?derea sensibilit?Aii mucoasei acoperitoare d.reec'ilibrarea ocluzal? e.stabilizarea protezei prin @nfrDnarea deplas?rilor orizontale R>a,; (p. '$" '!#

!.*?ptuBirea direct? are ca a+antaHe4 a.stabilizarea protezelor pe dinAii restanAi b.rapiditatea c.f?r? risc de iritaAie pentru mucoasa bucal? d.economie-se consum? numai materialele din cabinet e.profilaxia dento-prodontal? R>B,; (p. '!# %. *?ptuBirea direct? are ca deza+antaHe4 a.iritaAii pe mucoasa oral? din cauza monomerului acrilic b.dureaz? mult c.consum mare de materiale d.pacientul r?mDne disfuncAionat cDt dureaz? fazele de laborator e.nici un r?spuns corect R>a (p. '!# 6.&impii operatori ai c?ptuBirii directe sunt4 a.acoperirea dinAilor artificiali Bi a +ersanAilor Beilor cu o band? de leucoplast b.@ndep?rtarea unui strat de ",5-1mm de pe faAa intern? a Beilor c. @ndep?rtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faAa intern? a Beilor d. aplicarea pe zona de lucru a unui strat de acrilat autopolimerizabil cDnd acesta se trage @n fire e.exercitarea de presiuni digitale uBoare pe porAiunea supracingular? a protezei
394

R>a,B,;,3 (p. '!# $. &impii operatori ai c?ptuBirii directe sunt4 a. @ndep?rtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faAa intern? a Beilor b.mobilizarea protezei dup? priza acrilatului c.modelarea marginilor protezei ca la amprenta funcAional? d.modelarea marginilor protezei de c?tre medic e.prelucrarea marginilor protezei prin frezare,Blefuire si lustruire pro+izorie R>1,3(p. '!" '%# (./eadaptarea ocluzal? a protezei dup? c?ptuBirea direct?4 a.are 2 timpi b.are 3 timpi c.are ! timpi d.poate fi f?cut? @n cDAi timpi doreBte pacientul e.presupune @ndep?rtarea e+entualelor contacte premature R>B,3 (p. '%# %.*?ptuBirea protezelor prin metoda cu gura @nc'is? ()onescu,1%%%) a.presupune @ndep?rtarea 1,5mm de acrilat de pe faAa mucozal? a protezei b.presupune aplicarea unui strat de 0tents sau Oerr @n zona distal? c.este necesar? dac? testul de rotaAie este poziti+ d.presupune aplicarea prin pensulare pe faAa radiat? a protezei a unui strat de cear? bucoplastic? e.@ndep?rtarea protezei cu amprenta @n cear? se face numai dup? r?cire cu ap? R>B,1,;,3 (p. '%# 1".1aza de laborator a c?ptuBirii protezelor prin metoda cu gura @nc'is?4 a.presupune turnarea de gips dur @n amprent? b. presupune aplicarea de gips moale @n Hu?tatea inferioar? a presei c. presupune timp de 5 minute miBc?ri de modelare de c?tre medic Bi pacient

d. presupune ca dup? priz? soclul modelului s? se gipseaze la braAul superior al presei e. presupune s? se desfac? cele dou? Hum?t?Ai ale presei dup? priza gipsului R>a,B,;,3 (p. '%" ' # 11.1aza de laborator a c?ptuBirii protezelor prin metoda cu gura @nc'is?4 a.include izolarea modelelor cu un material d eizolat b.dureaz? 1-2 s?pt?mDni c.se recomand? pentru condiAionarea Aesuturilor moi d.presupune introducerea presei @ntr-un aparat de polimerizare la &" de 3%"* timp de 3" min, la presiune de 15-2"psi e.presupune ec'ilibrarea ocluzal? @n cabinet a protezei R>a,;,3 (p. ' # 12.)ndicaAiile c?ptuBirii cu materiale reziliente4 a.boli cardio+asculare gra+e b.leziuni de decubit c.masticaAie dificil? d.inflamaAie dureroas? Bi mobilitatea mucoasei acoperitoare e.igien? oral? precar? R>B,1,; (p. '%" ' # 395 13.*?ptuBirea temporar?4 a.se recomand? pentru condiAionarea Aesuturilor din zona de spriHin muco-osoas? b.materialele folosite au +@scozitate lent progresi+? c.materialele se prezint? sub form? de monocomponent d.dureaz? 1-2 zile e.nu reface Aesuturile traumatizate Ra,B (p. '%# 1!.*?ptuBirea definiti+?4 a.este doar direct? b.poate fi direct? sau indirect? c.materialele folosite au consistenA? elastic? d.materialele folosite au rezistenA? mecanic? mare e. materialele folosite au grad de porozitate sc?zut R>B,1 (p. ' # 15..odific?rile morfologice ale cDmpului protetic care impun reparaAia protezelor sunt4 a.rezilienAa neuniform? a cDmpului b.sc'imbarea de form? a substratului muco-osos c.sc'imbarea de +olum a substartului muco-osos d.igien? oral? defectuoas? e.Aesuturi traumatizate R>a,B,1 (p. '&# 16.,eficienAele ale bazelor protezelor care fa+orizeaz? fractura acestora sunt4 a.montarea dinAilor @n afara crestelor b.folierea necorespunz?toare a torusului palatin sau a diferitelor zone proeminente ale cDmpului protetic c.ruperea croBetelor d.deficienAe de preparare, @ndesare Bi polimerizare a acrilatului e.@ndep?rtarea negliHent? a protezelor din tipare

R>B,;,3 (p. ')# 1&.D30/1/3563 ;3 -aB82a=82 care fa+orizeaz? fractura protezelor sunt4 a.@n timpul dezambal?rii se poate produce deformarea sau ruperea croBetelor b.montarea dinAilor laterali @n afara crestelor c.grosimea neuniform? a bazei protezei d.lipsa total? a folierii sau folierea necorespunz?toare e.toate +ariantele sunt corecte R>3 (p. ')# 1(.&e'nicile de reparaAie a protezei4 a.se pot executa atDt @n cabinet cDt Bi @n laborator b.cuprind completarea bazei @n cazul extracAiei dinAilor distali c.nu pot fi executate decDt @n cabinet d.includ completarea unuia sau mai multor dinAi e.nu includ reparaAia pentru @nlocuirea unor dinAi R>a,B,; (p. ''# 396 1%./eparaAia unei fracturi simple cu dou? fragmente4 a.include ca etap? de lucru coaptarea celor dou? fragmente bine uscate , de-a lungul liniei de fractur? b. include ca etap? de lucru solidarizarea fragmentelor prin lipire pro+izorie cu cianoacrilaAi c. include ca etap? de lucru solidarizarea fragmentelor prin picurare cu cear? de lipit de-a lungul liniei de fractur? d. include ca etap? de lucru @nlocuirea dinAilor e. include ca etap? de lucru turnarea de acrilat @n nteriorul protezei cu scopul de a realiza un model R>a, B,1 (p. ''# 20. /eparaAia unei fracturi simple cu dou? fragmente4 a. include ca etap? de lucru turnarea unei paste de gips in interiorul protezei cu scopul de a obAine un model b. include ca etap? de lucru @ndep?rtarea fragmentelor de protez? de pe model c. include ca etap? de lucru sc'imbarea garniturii de dinAi d. include ca etap? de lucru preg?tirea celor dou? fragmente de proteze e.toate +ariantele corecte R>a,B,; (p. ''"&00# 21.#reg?tirea fragmentelor de protez? @n +ederea retenAiei acrilatului4 a.este o etap? de lucru @n cadrul c?ptuBirii directe b. este o etap? de lucru @n cadrul reparaAiei unei proteze fracturate c.include ca etap? de lucru crearea unui spaAiu de 2-3mm @ntre fragmente d. include ca etap? de lucru reducerea din grosime a fragmentelor cu 5-$ mm paralel cu linia de fractur? e. include ca etap? de lucru crearea cu aHutorul unei freze o fisur? retenti+? @n form? d ecoad? de rDndunic? R>B,1,;,3 (p. ''"&00# 22.En cadrul reparaAiilor de protez?4 a.cDnd un fragment mic s-a pierdut nu se mai poate face nimic b.dac? proteza este fisurat? cooptarea fragmentelor nu se mai face c.se umecteaz? cu monomer suprafeAele care se +or lipi

d.se introduce acrilat @n stadiul de plasticitate @ntre cele dou? fragmente e.fragmentele de protez? nu trebuiesc reaBzate pe model R>B,1,; (p. ''"&00# 23.*Dnd dintele din protez? este detaBat dar integru ca Bi form?4 a.dintele se repune @n l?caBul s?u b.reparaAia nu se poate face @n cabinet c.se creaz? retenAii @n plac? Bi pe faAa oral? a dintelui d.este necesar? amprenta cu silicon solid pentru reparaAie e.se introduce acrilat roz sau de culoarea dintelui @n zonele de retenAie create R>a,1,3 (p.&01# 2!. *Dnd dintele din protez? este deteriorat sau absent4 a.e necesar? o amprent? cu silicon c'itos peste proteza aplicat? @n gur?
397

b.amprenta solidar? cu proteza se umezeBze Bi se un toarn? model @n dou? etape c.se repoziAioneaz? dintele d.se reface @ntreaga protez? e.@n locul dintelui absent se +a adapta un dinte de acrilat prin Blefuire Ra,B,3 (p.&01# 25.En cazul @nlocuirii unui croBet din sDrm?4 a.se @nregistreaz? amprent? cu silicon solid b.amprenta cu silicon solid se @nregistreaz? cu proteza scoas? din gur? c. amprenta cu silicon solid se @nregistreaz? cu proteza @n gur? d.modelul se toarn? din gips extradur e.modelul se toarn? din gips obiBnuit R>a,1,3(p.&01# 26. En cazul @nlocuirii unui croBet din sDrm?4 a.se @nregistreaz? amprent? cu alginat b.se creaz? un l?caB @n placa protetic? @n locul unde +a p?trunde coada croBetului c.l?caBul se amplaseaz? aleatoriu d.de obicei coada +ec'iului croBet determin? exact locul unde se face l?caBul @n placa protetic? e.corBetul se realizeaz? din sDrm? de +ipl? elastic? R>B,;,3 (p.&01"&02# 2$.En cazul complet?rii unuia sau mai multor dinAi la o protez? parAial acrilic?4 a.se @nregistreaz? o amprent? cu proteza parAial? @n gur? b.se @nregistreaz? amprenta dinAilor +ecini,crestei al+eolare, fundului de sac +estibular Bi antagoniBtilor c.amprenta se @nregistreaz? cu materiale elastice d.modelul se +a turna @ntr-un timp e.modelul se +a realiza f?r? c'eie de angrenaH R>a,B,1 (p.&02# 2). En cazul complet?rii unuia sau mai multor dinAi la o protez? parAial acrilic?4 a.@n protez? se realizeaz? retenAii pentru dinAii ce +or fi @nlocuiAi b.montarea dinAilor se +a face f?r? s? se mai Ain? cont de necesit?Aile fizionomice ci doar de cele masticatorii c.montarea dinAilor se +a face f?r? c'eie +estibulo-ocluzal? d.montarea dinAilor se +a face cu c'eie +estibulo-ocluzal? e.pasta de acrilat se +a aplica @n porAiunea dintre dinAii poziAionaAi @n c'eie

R>a,;,3 (p.&02# 2%.En cazul complet?rii bazei cDnd se pierd dinAii distali4 a.reparaAia se poate executa oricDnd b.reparaAia se +a executa repede, pentru a nu pri+a pacientul de protez? c.se +a e+ita modificarea +ec'ilor rapoarte ale protezei cu cDmpul protetic d.@n timpul reparaAiei se aplic? monomer acrilic peste dinAii acrilici e.proteza nou realizat? nu trebuie s? acopere @n totalitate tuberozitatea R>B,1 (p.&02"&0$# 3".En cazul reparaAiei unei fracturi simple a protezei cu dou? fragmente . a.reparaAia se realizeaz? cu acrilat fotopolimerizabil
398

b.modelul se izoleaz? cu o substanA? alginic? c.suprafeAele care se +or lipi nu se umecteaz? cu monomer d.zona unde s-a efectuat reparaAia nu se prelucreaz? Bi lustruieBte pt ca este fragil? e.unii autori recomand? ca proteza s? fie Ainut? dup? @nt?rirea acrilatului @n ap? rece pentru definiti+area polimeriz?rii R> B (p.&00# 399oo