Sunteți pe pagina 1din 42

Aventurile

lui Blãniþã

în lumea liliecilor

Conþinutul acestei cãrþi nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Comisiei Europene.

Editat în cadrul proiectului „Conservarea speciilor de lilieci din Munþii Pãdurea Craiului, Bihor ºi Trascãu”, LIFE08 NAT/RO/000504

Autor: Mãrginean Georgiana

Desene: Szodoray-Parádi Hajnalka

La realizarea materialului au contribuit:

Filimon Claudiu, Tuduce Adela, dr. Radoveþ Dorina, Szodoray-Parádi Abigél, Szodoray-Parádi Hajnalka.

Oradea, 2011

ISBN 978-973-0-11594-9

Dragi pãrinþi,

Cu toate cã liliecii stârnesc fricã ºi superstiþii, în cazul de faþã ei sunt niºte personaje amuzante ºi fac obiectul unei poveºti educative atât pentru copii cât ºi pentru pãrinþi. Povestea este inspiratã din viaþa realã a liliecilor, dar conþine ºi unele elemente “fan- tastice” încât sã stârneascã interesul copiilor. Este o poveste amuzantã, cu întâmplãri comice din viaþa unui liliac, care au rolul de a reduce teama ºi de a înlãtura superstiþiile legate de lilieci. În poveste este vorba despre un copil trans- format de o vrãjitoare rea într-un ºoarece, care încercând sã scape de motanul cel rãu se urcã într- un copac. Fiind urmãrit de acesta, ºoarecele sare

din copac ºi în acest timp, sub efectul baghetei fer- mecate a unei zâne bune, mâinile ºoarecelui se alungesc ºi se transformã în aripi. ªoarecele a scã- pat astfel cu viaþã, iar experienþele trãite din postu- ra de liliac au fost inedite. În realitate, liliecii provin din animale arboricole capabile de zbor planat (pre- cum veveriþa zburãtoare de exemplu). Pe parcursul cãlãtoriei, liliacul are parte de întâlniri cu tot felul de personaje: duºmani naturali (bufniþa) ºi alþi lilieci cãrora încearcã sã le imite comportamentul: lilieci care se hrãnesc cu polen, peºti, fructe, lilieci foarte mici ºi chiar “vulpi zburãtoare”, toate aceste specii existând în realitate.

Liliecii – prieteni?… Da!

ªtiaþi cã un liliac consumã peste 1000 de insecte într-o singurã noapte? Ei sunt numiþi ºi “insecticidul natural”. Aceste fiinþe locuiesc în peºteri, pãduri, scorburi, dar ºi în unele poduri de blocuri, case sau biserici. La ora actualã, populaþiile de lilieci sunt în declin numeric, unele chiar pe cale de dispariþie. În scopul protejãrii liliecilor, începând din ianuarie 2010, Agenþia pentru Protecþia Mediului Bihor a dema- rat proiectul „Conservarea speciilor de lilieci în Munþii Pãdurea Craiului, Bihor ºi Trascãu” LIFE08 NAT/RO/000504, proiect cofinanþat de cãtre Comisia Europeanã prin instrumentul financiar Life. Pe- rioada de desfãºurare a proiectului: 2010– 2013. Be- neficiarului coordonator este Agenþia pentru Protecþia Mediului Bihor, parteneri: Asociaþia pentru Protecþia Liliecilor din România ºi Institutul de Speologie „Emil Racoviþã” Cluj Napoca – Academia Românã. Valoarea totalã a proiectului este de 1.286.575 euro.

Acest proiect are ca scop:

– Asigurarea pe termen lung a conservãrii populaþi- lor de lilieci în arealul proiectului prin elaborarea unor planuri complexe de conservare pentru lilieci

ºi habitatele lor. Activitãþile vor fi desfãºurate pe te- ritoriul a 19 Situri Natura 2000 din judeþele Bihor, Cluj ºi Alba.

– Creºterea gradului de conºtientizare în rândul pub- licului larg referitor la importanþa ecologicã a lilie- cilor ºi necesitatea protecþiei lor. Se vor organiza cursuri speciale de instruire, ateliere de lucru. Ca rezultat se va crea o reþea de specialiºti ºi organiza- þii, care pot contribui la monitorizarea pe termen lung a populaþiilor de lilieci din zona proiectului.

Populaþiile de lilieci din Europa s-au redus drastic în ultimele decenii din cauza pierderii habitatelor naturale, a folosirii excesive a insecticidelor ºi deranjãrii - de cãtre om – a locurilor de hibernare ºi reproducere. În acest sens vor fi organizate un numãr mare de evenimente de conºtientizare a publicului în care vor fi implicate comu- nitãþile locale din zona proiectului, ºcoli, alte instituþii publice ºi ONG-uri. Scopul acestor activitãþi este de a schimba în general, atitudinea negativã faþã de lilieci.

Mai multe informaþii referitor la acest proiect sunt disponibile pe site-ul www.batlife.ro

4

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

4 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
4 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

Titlul proiectului:

Conservarea speciilor de lilieci

în Munþii Pãdurea Craiului, Bihor ºi Trascãu

Beneficiarii proiectului:

Beneficiarul coordonator – Agenþia pentru Protecþia Mediului Bihor

Parteneri

– Asociaþia pentru Protecþia Liliecilor din România

– Institutul de Speologie „Emil Racoviþã” Cluj Napoca – Academia Românã

Perioada de desfãºurare: 2010–2013.

Valoarea totalã a proiectului: 1.286.575 euro, din care contribuþia Uniunii Europene 643.288 euro

Obiectivele proiectului:

– asigurarea pe termen lung a conservãrii populaþiilor de lilieci în arealul proiectului;

– creºterea gradului de conºtientizare în rândul publicului larg, referitor la importanþa ecologicã a liliecilor ºi nece- sitatea protecþiei lor;

– crearea unei reþele de specialiºti ºi organizaþii, care pot contribui la monitorizarea pe termen lung a populaþii- lor de lilieci din zona proiectului.

Principalele activitãþi:

– realizarea planurilor de management pentru ºapte specii de lilieci din zona de desfãºurare a proiectului;

– conceperea unui ghid pentru elaborarea de planuri de gestionare pentru adãposturi subterane, a habitatelor învecinate, care ar putea fi utilizate în viitor la nivel naþional;

– închiderea într-un mod favorabil liliecilor a 15 peºteri, pentru a reduce la un minim perturbãrile produse de om;

– luarea unor mãsuri de a evita perturbarea liliecilor în cele mai importante peºteri vizitate de cãtre turiºti;

– modificarea condiþiilor de iluminat în 3 peºteri;

– plasarea semnelor de avertizare la 40 de peºteri din aria de desfãºurare a proiectului;

– curãþarea de deºeuri a 9 habitate subterane importante;

– plasarea panourilor de informare în faþa a 15 peºteri, care vor prezenta importanþa liliecilor, respectiv obiecti- vele principale ale proiectului;

– elaborarea materialelor informative, care va contribui la schimbarea atitudinii negative faþã de lilieci ºi la dise- minarea rezultatelor proiectului;

– crearea unor reþele de specialiºti în domeniul de implementare a proiectului, acest lucru va spori eficienþa ºi durabilitatea viitoarelor cercetãri privind liliecii, acþiunilor de monitorizare ºi de conservare.

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

5

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 5
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 5

A fost odatã ca niciodatã un bãieþel de zece ani, Bogdan, care trãia într-un loc magic

la marginea unei pãduri, nu departe de un mic sat. Era singur la pãrinþi ºi de aceea se bucura de toatã atenþia lor. Pe vremea aceea încã nu a fost inventat televizorul ºi poveºtile i le spuneau pã- rinþii. Tatãl bãieþelului era pãdurar ºi mergeau deseori la drumeþii prin pãdu- re, cutreierând-o în lung ºi-n lat ºi vor- bind vrute ºi nevrute. Copilul a crescut sãnãtos, vesel ºi frumos ºi îºi iubea foarte mult pãrinþii.

Ziua îi culegea flori mamei ºi i le punea în pãr, iar când se lãsa întunericul, ieºeau cu toþii în faþa casei ºi se uitau la lilieci. Dar, în adâncul pãdurii, trãia o vrãji- toare care era foarte singurã ºi nu avea decât un motan. A dorit sã ia din sat un copil pentru a-l face ucenicul ei. Plimbându-se prin pãdure, vrãjitoarea l-a vãzut pe Bogdan ºi a hotãrât cã acesta este bãieþelul pe care îl vrea ca ucenic. Atunci vrãjitoarea a mers la pã- rinþii lui ºi l-a cerut pe bãiat. Pãrinþii au refuzat sã-i dea copilul.

ucenic. Atunci vrãjitoarea a mers la pã- rinþii lui ºi l-a cerut pe bãiat. Pãrinþii au

6

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

6 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
6 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
6 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

7

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 7
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 7
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 7 Vrãjitoarea a decis sã-i pã- cãleascã ºi s-a transformat

Vrãjitoarea a decis sã-i pã- cãleascã ºi s-a transformat într-o bãtrânicã. În timp ce se juca în pãdure, Bogdan a vãzut-o pe bãtrânicã care avea un coº cu mure. Aceasta l-a servit cu fruc- tele din coº. Dar copilul nu ºtia cã acea bãtrânicã era vrãjitoarea deghizatã care a rostit o vrajã asupra murelor. Copilul a mâncat mure, i-a mulþu- mit bãtrânei ºi a plecat acasã.

A doua zi în timp ce rãsãrea soarele, blestemul vrãjitoarei se adeverea, de- venea tot mai puternic. Când s-a trezit, copilaºul, era deja transformat în ºoricel. Acesta a ieºit speriat afarã ne- ºtiind ce se întâmplã, iar vrãjitoa- rea, care parcã era mai urâtã ca niciodatã, l-a prins ºi l-a bãgat într-o cutie, cu gândul de a-l þine în postura de ºoricel pânã va accepta sã fie ucenicul ei. Apoi ºi-a conti- nuat drumul spre peºtera din pãdu- rea în care îºi ducea veacul.

8

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

8 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
8 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
8 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor Ajunsã la peºterã, vrãjitoarea a scos ºoricelul ºi fãrã

Ajunsã la peºterã, vrãjitoarea a scos ºoricelul ºi fãrã sã se uite la el l-a arun- cat într-o cutie. Motanul, curios fiind, a rãsturnat cutia ºi a început sã goneas-cã ºorice- lul vrând sã se joace puþin cu el ºi apoi sã-l mãnânce. ªoricelul alerga speriat de motanul cel rãu ºi neºtiind unde sã se ascun- dã, s-a urcat pe primul copac pe care l-a vãzut în cale. Însã cu- rând ºi-a dat seama cã nu este o soluþie salvatoare pentru cã motanul s-a urcat imediat dupã el.

A mers pânã în vârful copacului sperând cã pisica o sã se sperie din cauza înãlþimii ºi o sã-l lase în pace, dar aceasta se cãþãra dupã el urmãrindu-l neîntrerupt.

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

9

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 9
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 9
ªoricelul se uitã speriat în jos ºi vãzu ce distanþã mare era pânã la pãmânt.
ªoricelul se uitã speriat în jos ºi vãzu
ce distanþã mare era pânã la pãmânt. Dacã ar sãri de la înãlþimea
aceasta ar putea muri. Dacã ar rãmâne în copac l-ar prinde motanul.
la pãmânt. Dacã ar sãri de la înãlþimea aceasta ar putea muri. Dacã ar rãmâne în

10

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

10 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
10 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
10 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor Uitându-se în faþã a vãzut un alt copac ºi

Uitându-se în faþã a vãzut un

alt copac ºi ar fi vrut sã fi avut aripi ca sã poatã zbura pânã la el ºi astfel sã scape de pisicã. Atunci a auzit o voce:

– Nu te teme, te ajut eu! Vocea care s-a auzit era a unei zâne bune care trecea prin zonã ºi a vãzut toatã

întâmpla-

rea cu ºoarecele ºi mota- nul cel rãu. Fãcându-i-se milã de ºoricel s-a hotãrât sã-l sca- pe de motan. A îndreptat ba- gheta fermecatã înspre el, iar copilul transformat de vrãji- toarea cea rea în ºoarece, începu din nou sã se trans- forme.

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

11

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 11
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 11

Zâna cea bunã îi zise:

– Zboarã!

În timp ce plana, degetele i se alungeau ºi astfel lãbuþele lui se transformau în

aripi. Înainte sã îºi dea seama, el putea sã zboare precum o pasãre, dar îºi pãs- trase blãniþa moale ºi pufoasã de pe atunci când era ºoarece. Cu toate acestea, el nu era nici pasãre, nici ºoarece… era un liliac! Liliacul nostru, pe care din acest moment o sã-l numim Blãniþã, era uimit de noua lui formã ºi curios din fire cum era, se gândea numai la cât de repede poate zbura. Aºa a început sã zboare în jurul copacului zâmbind. Se uita la motanul care îl pândea ca sã-l mãnânce ºi strigã apropiindu-se în zbor de el:

– Pisicuþã, pe mine mã cauþi? Prinde-mã dacã poþi!

La început motanul s-a speriat pentru cã nu ºtia ce se întâmplã, nu vedea nici un ºoarece… apoi, a vãzut ceva în aer care s-a apropiat de el cu vitezã, a mie- unat speriat ºi s-a retras câþiva paºi în spate. Când ºi-a dat seama cã e ºoricelul care a prins aripi, a început sã alerge dupã el. Liliacul însã se juca gândindu-se cã ar putea zbura ca un vultur curajos. Zbura când mai repede, când mai încet, uneori zbura pe sus ºi se lãsa sã cadã pânã aproape de motan dupã care se înãlþa din nou râzând.

mai încet, uneori zbura pe sus ºi se lãsa sã cadã pânã aproape de motan dupã

12

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

12 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
12 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
12 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor Dupã un timp motanul care pânã atunci sãrea ca

Dupã un timp motanul care pânã atunci sãrea ca un cangur dupã liliac, s-a enervat ºi a plecat. Liliacul era fericit. Fãrã sã stea pe gânduri ºi-a luat zborul pierzându-se în depãrtare sub razele roºii ale soarelui care apunea. Blãniþã a zburat peste tot pânã când s-a crãpat de ziuã. A vãzut o bisericã ºi

a intrat în ea spunându-ºi cã acolo o sã

fie în siguranþã. Era atât de obosit încât

a adormit imediat ce s-a agãþat de

clopotniþã. A doua zi dupã-masa a început sã se trezeascã pentru cã simþea cã îi este foame. Nu îºi amintea când a mâncat ultima datã.

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

13

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 13
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 13

A deschis leneº ochii dar lumina era atât de puternicã încât i-a închis imediat. S-a hotãrât sã mai doarmã pânã se lasã întunericul. Dupã ce s-a trezit a început sã caute ceva de mâncare prin bise-ricã.

Cum nu a gãsit nimic, a ieºit afarã din bisericã, s- a uitat în jur dar fãrã nici un rezultat. De când s-a transformat în liliac, nu mai avea aceleaºi prefer- inþe la mâncare ca atun-

ci când era copil.

Tot gândindu-se ce ar putea mânca, un þânþar

a trecut pe lângã el. În

mod ciudat a lãsat în urma lui o aromã care i-a lãsat gura apã liliacu- lui.

þânþar a trecut pe lângã el. În mod ciudat a lãsat în urma lui o aromã

14

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

14 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
14 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
14 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor El se uita ui- mit dupã insecta enervantã care

El se uita ui- mit dupã insecta enervantã care l-a înþepat de atâtea ori pânã atunci, ºi s-a gândit cã e ocazia perfectã sã-i vinã de hac þân- þarului. S-a repezit dupã el ºi l-a prins în gurã. – Iummy… e chiar gustos!… ºi cro- cant, ºi zemos în acelaºi timp… cine ar fi crezut?! zise liliacul în timp ce mes- teca. Cred cã asta o sã mãnânc de acum înainte! În felul acesta o sã-i apãr

mãnânc de acum înainte! În felul acesta o sã-i apãr pe oameni de insectele astea deranjante

pe oameni de insectele astea deranjante ºi urâte! Dupã câteva seri în care ºi-a vãzut þara la lumina lunii, s-a gândit sã plece acasã la munte. Îi era dor de pãrinþii lui ºi a ple- cat bucuros pregãtit sã le spunã aven- turile prin care a trecut. Însã liliacul nu s-a gândit nici o clipã cã poate nu o sã- l creadã nimeni, cã de fapt creatura micã ºi firavã este cu adevãrat un bãieþel transformat. Când a ajuns acasã, de departe ºi-a zãrit pãrinþii, mai bine zis i-a perceput cu urechile, dupã sunetele produse. Stãteau aºezaþi în faþa casei, se þineau de mânã iar gândurile le erau departe – la fiul lor pierdut. Liliacul a zburat deasupra lor dar nu l-au observat. A mai zburat deasupra lor odatã ºi, în timp ce survola curtea casei, a strigat cât l-a þinut glasul:

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

15

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 15
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 15
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 15 – Mamã, tatã! Tatãl ºi-a ridicat privirea ºi a

– Mamã, tatã!

Tatãl ºi-a ridicat privirea ºi a zis:

– Ia priveºte liliacul acesta… dacã Bogdan al nostru ar fi acasã i-am povesti atâtea lucruri despre el.

La auzul acestor cuvinte, mama ºi-a pus faþa în palme ºi a început sã plângã. Spre disperarea lui Blãniþã, pãrinþii lui nu înþelegeau ce spunea. A suspinat adânc ºi în sinea sa ºi-a zis:

– Ce bine ar fi dacã m-ar putea înþelege!

16

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

16 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
16 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

În acea clipã a apãrut Zâna cea

Bunã, care l-a mai ajutat odatã, a ridi- cat bastonul fermecat ºi i-a spus:

– Acum poþi vorbi ºi înþelegi graiul

oamenilor! Mai poþi avea o singurã do-

rinþã, dar gândeºte-te foarte bine ce-þi

doreºti!

Apoi zâna a dispãrut de parcã nici

nu ar fi fost acolo. Atunci Blãniþã a încercat din nou:

Astfel, ºi-a luat rãmas bun de la pã- rinþi ºi le-a promis cã se va întoarce în curând transformat înapoi în bãieþelul lor iubit. Zburând Blãniþã pe la marginea unei pãduri, i-a apãrut în faþã o bufniþã mare care zbura cu vitezã cãtre el. Ini- þial vroia sã o ocoleascã ºi sã treacã mai departe, însã ceva ca o strãlucire ciudatã în ochii pãsãrii l-a fãcut sã-ºi dea seama cã ar trebui sã se fereascã de ea. Liliacul a început sã zboare prin pã- dure sperând sã scape de bufniþã, dar aceasta zbura dupã el, apropiindu-se tot mai mult. El zbura cât putea de re- pede dar simþea cã pasãrea aceea mare este atât de aproape de el încât poate sã-l înhaþe în orice moment. În ultima clipã a vãzut o scorburã ºi a intrat în ea, iar bufniþa nemaiputând sã se opreascã din viteza pe care o avea, s-a izbit de copac ºi a cãzut pe spate.

– Mamã, tatã!

Pãrinþii ºi-au întors capul în direcþia vocii auzite, iar mama a spus:

– Este vocea lui!… îl recunosc dintr-o mie!… unde eºti fiule?!

– Sunt aici mamã, o vrãjitoare rea

m-a blestemat ºi m-a transformat în li-

liac!

Apoi s-a aºezat pe umãrul mamei ºi

a început sã-i povesteascã cele întâm-

plate. Când pãrinþii au auzit toatã po-

vestea nu mai ºtiau ce sã spunã, sã râdã sau sã plângã. Dar când au auzit cã Blãniþã mai poate avea o dorinþã l-au sfãtuit sã se trans- forme din nou în om. Bãiat s-a tot gândit apoi

a spus:

forme din nou în om. Bãiat s-a tot gândit apoi a spus: ªi eu m-am gândit

ªi eu m-am gândit la acest

lucru, dar mi-am dat seama cã acum am ocazia de a privi lumea prin ochii unui liliac, de a trãi viaþa lui de zi cu zi. Voi pronunþa aceastã dorinþã doar dupã ce voi experimen- ta viaþa liliecilor.

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

17

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 17
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 17
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 17 Ajuns în scorburã, el nu a apucat sã îºi

Ajuns în scorburã, el nu a apucat sã îºi tragã suflarea pentru cã imediat a auzit bufniþa cum s-a lovit de copac,

care a început sã se zguduie ºi îndatã s-au auzit þipete de spaimã în scorbura în care tocmai a intrat. Speriat a înce- put sã þipe ºi el. – Cine eºti? se auzirã mai multe voci.

– Eu sunt… sunt… sunt un liliac! zise

el speriat.

– Oh, e de-al nostru!

– Data viitoare intrã în liniºte! spuse

unul dintre ei. Atunci a vãzut Blãniþã cã acolo sunt mai mulþi lilieci ca el, apoi a început sã- ºi spunã povestea, cum a ajuns sã fie liliac din cauza vrãjitoarei. Liliacul nos-

tru i-a întrebat pe ceilalþi dacã ºi lor le- a fãcut zgripþuroaica vrãji. Brusc s-au auzit râsete.

– Nu-l ascultaþi! Aiureazã! Glu-

meºti?… Ha ha…

– Liniºte! zise unul dintre ei. Eu

eram prin zonã ºi am vãzut când vrãji- toarea a rostit vraja ºi apoi un pui de om s-a transformat în ºoarece. Apoi curioºi s-au împrietenit ºi în cele din urmã Blãniþã al nostru a hotãrât sã mai rãmânã cu ei ceva timp. Dupã ce s-a gândit mai bine, ºi-a zis sã profite din plin de aripile sale ºi sã vizi- teze toate colþurile lumii. ªi-a luat rãmas bun de la prietenii lui ºi a plecat spre zãri îndepãrtate… a zburat, a tot zburat… în zãri îndepãrtate, peste mãri ºi þãri…

18

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

18 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
18 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

Într-un sfârºit a ajuns la þãrm, tot zburând a auzit undeva jos în iarbã pe cineva râzând. Curios sã vadã despre

ce e vorba, s-a dus jos ºi a vãzut un lil- iac la fel de micuþ ca el lângã o floare.

– Salut! Cine eºti? ºi ce faci acolo de râzi aºa cu poftã?

– Mãnânc!

– Mãnânci?! pãi tu nu mãnânci mus-

culiþe ºi þânþari?! – Iac! Cum sã mãnânc chestii din acelea? Eu mãnânc polenul din flori… vrei ºi tu sã vezi cum e? Florile miros frumos…

Blãniþã se apropie de floare ºi ne- ºtiind cum se mãnâncã polenul, a in- spirat adânc ºi dintr-o datã s-a umplut de un praf galben pe tot corpul. Praful acela i-a intrat chiar ºi în nas

iar el a strãnutat atât de tare încât florii i-au zburat petalele. Celãlalt liliac când a vãzut toatã în- tâmplarea a început sã râdã atât de tare încât nu s-a mai putut opri.

– Ce se întâmplã? De ce strãnuþi?

– Eu nu mãnânc polen, ci mã hrã-

nesc cu insecte, a spus Blãniþã, apoi a zburat mai departe strãnutând continuu.

Eu nu mãnânc polen, ci mã hrã- nesc cu insecte, a spus Blãniþã, apoi a zburat

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

19

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 19
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 19
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 19 Trecând pe deasupra unui lac, a vã- zut cum

Trecând pe deasupra unui lac, a vã- zut cum un alt liliac a pescuit un peºti- ºor ºi a plecat cu el. – Hei! Lasã-l jos! strigã Blãniþã. Unde-l duci? Dã-i drumul! – Serios? Rãspunse enervat liliacul. ªi eu ce mai mãnânc?

– Ce mãnânc ºi eu! Insecte! Sunt

bune!, a spus Blãniþã.

– Atunci mãnâncã-le tu! Mie nu-mi

plac!

– Dar þie ce-þi place? a întrebat Blã-

niþã.

– Carnea de peºte!

20

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

20 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
20 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

Blãniþã, vãzând cã liliacul acela era rãutãcios, s-a hotãrât sã-l lase în pace. Dar ºi-a amintit ce mult îi plãcea lui peºtele când mai aducea tatãl sãu ºi i s-a fãcut poftã. Amintindu-ºi cum a prins liliacul acela peºtele, s-a dus sã prindã ºi el. A zburat un timp pe dea- supra lacului ºi, la un moment dat, a vãzut un peºte apropiindu-se de supra- faþa apei. Fãrã sã stea pe gânduri, ºi-a înfipt gheruþele în spatele peºtelui. Însã peº- tele a fost atât de mare ºi de greu încât s-a scufundat din nou în adâncurile la- cului, trãgându-l în apã ºi pe Blãniþã – care era agãþat de el. În cele din urmã, ud ºi speriat a reuºit sã iasã din apã. – Sunt mai în siguranþã dacã o sã mãnânc tot ce am mâncat ºi pânã acum! ªi trecând pe lângã o zonã unde

erau mulþi þânþari, s-a apucat vesel sã-i prindã. El nu se mai uita la þânþarii pe care îi prindea în gurã. La un moment dat se aude un þipãt. Apoi simþi cum ceva sãrea pe limba lui ºi striga:

– Dã-mi drumul! dã-mi drumul! Acum! Blãniþã se uitã în stânga, apoi în dreapta ºi apoi scuipã ce-a prins în gurã. Când colo, vede un liliac cât un bondar care dãdea repede din „ari- pioare” ºi îl certa:

– Hei, de ce nu te uiþi pe unde zbori?! Era cât pe ce sã mã înghiþi! Se uitau unul la celãlalt… lui Blãniþã nu-i venea sã creadã cât de mic era liliacul acela ºi totuºi ce voce groasã avea!

la celãlalt… lui Blãniþã nu-i venea sã creadã cât de mic era liliacul acela ºi totuºi

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

21

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 21
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 21
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 21 – Eºti un pui? Unde sunt pãrinþii tãi? –

– Eºti un pui? Unde sunt pãrinþii tãi?

– Ascultã uriaºule, zise supãrat lilia-

cul cel mic, dacã mai spui o singurã datã cã sunt pui, o sã mã învârt în jurul tãu pânã o sã ameþeºti! Eu sunt cel mai mic liliac dintre toþi semenii mei, aºa sunt eu a spus mândru liliacul cel mic. Blãniþã încã mirat a zburat mai departe. Obosit, spre dimineaþã, s-a agãþat de o creangã sã se odihneascã. Aproape cã adormise când creanga s-a miºcat atât de tare încât era cât pe ce sã cadã!

Încercând sã-ºi revinã din sperieturã, s-a uitat în jur sã vadã ce s-a întâmplat, iar ceea ce vãzu era o mulþime de lilieci foarte mari care îºi luau zborul din copac.

– Wow! Nu am crezut cã sunt atât de

fioros! Zise el speriat. Uitându-se în stânga, vede lângã el un liliac uriaº astfel cã s-a speriat ºi mai tare. Liliacul cel mare, vãzând cã Blã- niþã se uitã încontinuu la el zise:

– Ce e prietene, cât o sã te mai uiþi la mine?

– Era sã cad!

– Nu e vina mea, de ce stai în copa- cul nostru?

– Copacul vostru? Întrebã tot mai

mirat Blãniþã.

– Da, mai vezi tu vreun liliac micuþ care stã în copacul ãsta?

Blãniþã, uitându-se în jur, zãri o mul- þime de lilieci uriaºi agãþaþi de crengi, printre care erau câþiva care mâncau fructe.

– Sunt ºi dinozauri aici? întreabã

mirat Blãniþã. Liliacul cel mare începu sã râdã.

– Nu sunt dinozauri aici, de ce între-

bi? Strãmoºii noºtri au fãcut cunoºtinþã cu dinozaurii.

– Celorlalþi lilieci le-a fost fricã de mine? De ce au plecat?

– Acum s-au trezit, merg sã mã-

nânce… imediat o sã plec ºi eu, m-am oprit aici doar ca sã mã odihnesc.

22

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

22 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
22 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
22 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

23

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 23
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 23
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 23 Blãniþã îºi luã zborul în direcþia peºterii, când ºi-a

Blãniþã îºi luã zborul în direcþia peºterii, când ºi-a dat seama cã deºi este ziuã afarã, el vede doar în douã culori: alb ºi negru. El se opreºte spe- riat ºi se întoarce spre Marele Liliac.

– Spune-mi te rog, tu ce culoare ai?

– Marele Liliac, se uitã puþin, mirat

de întrebare, ºi crezând cã Blãniþã nu vede, scoate limba înspre el ºi apoi începe sã râdã.

24

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

24 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
24 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

– Hei! Te vãd! zise supãrat Blãniþã.

În momentul acela Marele Liliac tresãri de ruºine ºi îºi acoperi capul cu aripile.

– ªi atunci de ce întrebi?

acoperi capul cu aripile. – ªi atunci de ce întrebi? – Pentru cã nu vãd decât

– Pentru cã nu vãd decât în douã

culori, zise el trist.

– Eu am blana de culoare cenuºie,

cu guler roºcat.

– ªi eu ce culoare am?

– Tu ai firele blãniþei închise la cu-

loare, cu vârfurile albe. Iar soarele care apune în spatele tãu face ca aripile sã parã aproape transparente. Marele Liliac îl vãzu pe Blãniþã suspinând trist ºi vrând sã plece.

– Hei prietene! Vino sã îþi arãt ceva.

Ce culori crezi cã au liliecii aceia? în- trebã el arãtând spre niºte lilieci care stãteau agãþaþi în copac.

– Cred cã aratã la fel ca tine…

– Nu, ei sunt cenuºii cu gulerul aproape negru, exact aºa cum îi vezi

tu. Uitã-te la liliecii aceia de pe frunza de jos. Pe ei cum îi vezi?

– Albi!

– Exact! Sunt albi! Nu totul este co-

lorat… Vãzând acestea, liliacul cel micuþ se mai înveseli. Pe înserat, Blãniþã ºi-a continuat drumul spre þara lui. Când ajunse acasã, toamna era pe terminate iar vremea începea sã se rãceascã tot mai tare. Gãsea tot mai puþini þânþari, ºi mânca tot mai puþin ºi mai rar. Cu cât se apropia mai mult iarna cu atât mai des i se fãcea mai frig ºi mai somn. În cele din urmã a ajuns la o peºterã. Afarã a început sã ningã, iar el de frig ºi de somn s-a hotãrât sã intre în peºterã sã se odihneascã ºi sã rãmânã acolo pânã se mai încãlzeºte afarã.

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

25

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 25
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 25
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 25 Astfel Blãniþã a cãzut într-un somn adânc. Când s-a

Astfel Blãniþã a cãzut într-un somn adânc.

Când

s-a

trezit,

totul

mirosea a primãvarã, iar Blãniþã ºi-a adus aminte de tot ce s-a întâmplat anul trecut, s-a pornit spre casã cu gândul la ce bine va fi când va ajunge acasã. Când a pro- nunþat dorinþa, a ºi simþit mirosul rufelor proaspãt spãlate de mama lui, când a deschis ochii, era în braþele mamei ºi în sfârºit o putea

îmbrãþiºa – fiind din nou un copil adevãrat. Aceste întâmplãri l-au schimbat foarte mult pe Bogdan, în afarã de pãrinþi – nu a povestit nimãnui cele întâmplate, oricum nu l-ar fi crezut. De atun- ci, el ºi-a dedicat tot timpul ºi energia pentru a convinge oamenii cã Liliecii sunt ani- male foarte utile, oamenilor nu trebuie sã le fie fricã de ei, dar mai ales nu trebuie sã le facã rãu!

Dedic aceastã poveste Cocuþei ºi 45, douã femele din specia Nyctalus noc- tula, care s-au acomodat foarte bine alãturi de oameni ºi au oferit momente unice ºi amintiri frumoase celor care le-au cunoscut.

Mãrginean Georgiana

26

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

26 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
26 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
26 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

27

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 27
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 27
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 27 Uniþi punctele în ordinea crescãtoare a cifrelor ºi veþi

Uniþi punctele în ordinea crescãtoare a cifrelor ºi veþi obþine un

28

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

28 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
28 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

Ce mãnâncã liliacul? Traseazã o sãgeatã între liliac ºi hrana lui:

fluture de noapte sandvici
fluture de noapte
sandvici
liliacul? Traseazã o sãgeatã între liliac ºi hrana lui: fluture de noapte sandvici þânþar slãninã lapte

þânþar

liliacul? Traseazã o sãgeatã între liliac ºi hrana lui: fluture de noapte sandvici þânþar slãninã lapte

slãninã

lapte

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

29

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 29
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 29

Unde pot fi gãsite? Conecteazã animalele ºi adãposturile lor (unui animal îi poate corespunde doar un tip de adãpost)

lor (unui animal îi poate corespunde doar un tip de adãpost) rândunicã pãianjen cârtiþã albinã liliac

rândunicã

lor (unui animal îi poate corespunde doar un tip de adãpost) rândunicã pãianjen cârtiþã albinã liliac

pãianjen

lor (unui animal îi poate corespunde doar un tip de adãpost) rândunicã pãianjen cârtiþã albinã liliac

cârtiþã

lor (unui animal îi poate corespunde doar un tip de adãpost) rândunicã pãianjen cârtiþã albinã liliac

albinã

liliac
liliac
lor (unui animal îi poate corespunde doar un tip de adãpost) rândunicã pãianjen cârtiþã albinã liliac
lor (unui animal îi poate corespunde doar un tip de adãpost) rândunicã pãianjen cârtiþã albinã liliac
lor (unui animal îi poate corespunde doar un tip de adãpost) rândunicã pãianjen cârtiþã albinã liliac
lor (unui animal îi poate corespunde doar un tip de adãpost) rândunicã pãianjen cârtiþã albinã liliac

30

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

30 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
30 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

Care este modalitatea de deplasare? Traseazã sãgeþi intre elementele potrivite de pe cele douã coloane!

de deplasare? Traseazã sãgeþi intre elementele potrivite de pe cele douã coloane! liliac bãieþel pisicã vrãjitoare

liliac

de deplasare? Traseazã sãgeþi intre elementele potrivite de pe cele douã coloane! liliac bãieþel pisicã vrãjitoare

bãieþel

de deplasare? Traseazã sãgeþi intre elementele potrivite de pe cele douã coloane! liliac bãieþel pisicã vrãjitoare

pisicã

de deplasare? Traseazã sãgeþi intre elementele potrivite de pe cele douã coloane! liliac bãieþel pisicã vrãjitoare

vrãjitoare

de deplasare? Traseazã sãgeþi intre elementele potrivite de pe cele douã coloane! liliac bãieþel pisicã vrãjitoare
de deplasare? Traseazã sãgeþi intre elementele potrivite de pe cele douã coloane! liliac bãieþel pisicã vrãjitoare
de deplasare? Traseazã sãgeþi intre elementele potrivite de pe cele douã coloane! liliac bãieþel pisicã vrãjitoare
de deplasare? Traseazã sãgeþi intre elementele potrivite de pe cele douã coloane! liliac bãieþel pisicã vrãjitoare

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

31

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 31
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 31

Pe unde sã merg? – ajutã-l pe liliac sã-ºi gãseascã drumul spre acasã. Cel mai bun drum este acela în care se întâlneºte cu cei mai mulþi þânþari (punctele de pe tra- seu). La sfârºit noteazã numãrul þânþarilor întâlniþi separat pentru fiecare drum.

(punctele de pe tra- seu). La sfârºit noteazã numãrul þânþarilor întâlniþi separat pentru fiecare drum.

32

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

32 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
32 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
Hai sã colorãm!
Hai sã colorãm!
32 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor Hai sã colorãm!

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

33

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 33
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 33
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 33

34

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

34 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
34 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
34 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
34 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
34 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

35

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 35
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 35
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 35

36

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

36 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
36 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
36 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

37

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 37
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 37
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 37

38

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

38 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
38 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

ªtiaþi cã…?

În România trãiesc 30 de specii Liliecii nasc o singurã datã pe an.

Cea mai micã specie de liliac mã- nâncã 1500 de þânþari pe noapte! Liliecii trãiesc în medie 15-20 ani, dar în unele cazuri pot trãi peste 30 de ani. Cea mai mare colonie de lilieci din Europa se gãseºte în România, în Peºtera Huda lui Paparã, numãrând peste 52.000 de exemplare. Cea mai mare colonie de lilieci din lume este situatã în New Mexico, numãrând aproximativ 12.000.000 de indivizi.

În Europa trãiesc 45 de specii de Liliecii se orienteazã pe baza ultra-

diferite de lilieci? Cea mai micã specie este liliacul pi- tic (Pipistrellus pipistrellus), care atinge doar 5 grame ºi poate sta co- mod într-o cutie de chibrituri? La polul opus este liliacul comun (Myo- tis myotis), având dimensiunea unei vrãbii, iar când zboarã are o lungime de 40 cm deschiderea membrelor („aripilor”), fiind un uriaº al liliecilor de la noi. Pe planeta noastrã trãiesc peste 1000 de specii de lilieci.

sunetelor, fiind capabili sã distingã fire de pãr care au grosimea de 0.08

lilieci. Liliecii nu sunt nici pãsãri, nici ºoa- reci, ci singurele mamifere capabile de zbor activ.

Toate speciile din Europa sunt insec- Liliecii nu trãiesc numai în peºteri, ci

tivore (se hrãnesc cu insecte). Formeazã colonii, fiind fiinþe so- ciale.

În timpul verii femelele formeazã Pentru a se adãposti într-o crãpãturã

din zid sau sub tencuiala faþadelor, unui liliac pitic (Pipistrellus pipistrel- lus) îi este de ajuns o deschidere de lãþimea unui deget. Dinþii liliecilor sunt foarte ascuþiþi pentru a strãpunge înveliºul, adesea dur, al insectelor.

ºi în scorburi de copaci, poduri, fi- suri ale clãdirilor, mine, crãpãturi, pivniþe, etc.

mm.

Nu se prind în pãr.

colonii de naºtere, fiecare femelã dând viaþã la unu sau doi pui, în funcþie de specie. Iarna hiberneazã, deoarece nu existã hrana necesarã. În timpul hibernãrii îºi reduc tem- peratura corpului pânã la 3-5 ° C.

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

39

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 39
Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor 39

Excrementele liliecilor constituie un îngrãºãmânt ideal pentru grãdini sau pentru flori; fãrã a produce îmbol- nãviri. Liliecii se numãrã printre cele mai periclitate specii de mamifere din Europa. Din acest motiv ei sunt pro- tejaþi prin lege. Noaptea, când mamele sunt la vânã- toare, puii de liliac se adunã în grupuri mici.

Liliecii dedicã mult timp igienei cor- porale. Adulþi se ung permanent cu

o secreþie uleioasã, pentru a se

hidrata. Mamele îºi hrãnesc puii cu lapte, timp de aproape 5 sãptãmâni. În timpul zborului, liliecii emit per- manent ultrasunete. Datoritã ecoului emis de obiecte, ei îºi construiesc o “imagine acusticã” a locului în care se aflã. Aceste ultrasunete pot fi percepute de oameni numai cu aju- torul detectoarelor, ele nu pot fi înregistrate de urechea umanã. Un eveniment important în viaþa

liliecilor este zborul de searã al unei colonii, pentru a se hrãni. În acest moment nu trebuie sã blocãm intrarea în peºterã, trebuie pãstratã

o oarecare distanþã ºi în nici un caz nu trebuie sã luminãm intrarea în adãpost.

Hibernarea reprezintã pentru lilieci

un mod de viaþã economic. Acumu-

larea de grãsime din perioada verii

le permite sã-ºi adapteazã într-o ma-

nierã uluitoare organismul la condi-

þiile perioadei de hibernare. Scopul cel mai important este sã utilizeze o cantitate cât mai redusã de energie – în funcþie de rezervele de grãsime acumulate. Vara inima lor bate de peste 1000 de ori pe minut; iarna numãrul bã- tãilor se reduce de o sutã de ori, au atât de puþinã nevoie de oxigen încât nu trebuie sã respire nici mãcar o datã pe orã. Trezirea din acest somn profund este extrem de epuizantã ºi de aceea nu e bine sã se producã prea des în timpul iernii. În perioada de hibernare tempera- tura corpului lor trebuie sã scadã ºi de aceea liliecii cautã iarna locuri reci ºi umede, spre deosebire de varã, când sunt activi ºi iubesc cãl- dura ºi locurile uscate. Adãposturile de iarnã însã trebuie sã fie ferite de îngheþ, iar pentru ca liliecii sã nu se deshidrateze în tim- pul hibernãrii, umiditatea aerului tre- buie sã fie ridicatã. Pivniþele vechi, de exemplu, întrunesc aceste condi- þii, dar unii lilieci hiberneazã, strânºi unii în alþii, ºi în scorburile copacilor. Uneori stau agãþaþi cu sutele, înghe- suiþi unii în alþii. În perioadele de îngheþ, de exem- plu, într-o scorburã – dacã este sufi- cient de mare – se adunã câteodatã peste o mie de exemplare de lilieci de amurg (Nyctalus noctula); ei stau agãþaþi unii de alþii precum þiglele pe o casã, protejându-se de frig.

40

Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

40 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor
40 Aventurile lui Blãniþã în lumea liliecilor

sol este un semnal – aterizeazã iute lângã gândac ºi îl înghite. Acest lili- ac se miºcã aºa de uºor pe cele patru membre ale sale încât poate sã ºi fugã dupã pradã, dupã care de- coleazã fãrã probleme, în cãutarea altei prãzi. Pãdurile sunt pentru liliecii de la noi „domenii de vânãtoare” unice în fe- lul lor. Structura pãdurii asigurã o bogãþie de insecte, pãianjeni ºi alte artropode. Liliecii sunt ameninþaþi cu dispariþia, datoritã distrugerii locurilor de hrã- nire ºi adãposturilor, turismului ne- controlat în peºteri, folosirii de insecticide, superstiþiilor.

Sunetele sociale ale coloniei de O simplã lucrare de construcþie

lilieci de amurg (Nyctalus noctula) se pot auzi de la o distanþã de peste 30 de metri. Liliecii vâneazã chiar ºi pe sol. Pen- tru liliacul comun (Myotis myotis), cel mai mare liliac din România, foº- netul gândacului prin frunzarul de pe

poate duce uneori la adevãrate cata- strofe. De pildã colonii mari de lilieci au fost pur ºi simplu închise de vii prin ridicarea unui zid. În pãdure pericolul cel mai mare îl reprezintã cãderea sau tãierea arborilor în care se adãpostesc.

Între adãpostul de varã ºi cel de iar- nã poate fi uneori o distanþã consi- derabilã. Unii lilieci de amurg pot strãbate peste 1000 km. Majorita- tea însã hiberneazã în vecinãtatea adãpostului de varã, iar unii îºi pe- trec iarna chiar în adãposturile de varã. Þânþarii, fluturii de noapte ºi chiar gândacii reprezintã meniul liliecilor. Doar trei specii de lilieci se hrãnesc cu sânge, iar acestea trãiesc în America de Sud ºi Centralã. Liliecii nu mãnâncã slãnina ºi nu sunt orbi. Liliecii de apã prind câte o insectã la fiecare 3-4 secunde.