Sunteți pe pagina 1din 4

Regiuni vaste din zonele tem-

perate au precipitafii scazute


~i soluri nu prea fertile.
Aceste regiuni sunt utilizate
pentru agricultura extensiva -
cre~terea ~eptelului in ferme
sau cultivarea cerealelor, cum
ar fi graul sau porumbuL

A gricultura extensiva necesita un capital


relativ mic $i echipament putin la hec-
tar precum $i putina munca fizica. Re-
coltele pe hectar variaza in functie de clima,
modul de irigare $i fertilitatea solului, dar in
general ele sunt scazute.
Agricultura extensiva temperata difer:1 de
cea intensiva care produce cantitati mari de
recolte la hectar. Agricultura intensiva se prac-
tica in regiuni unde conditiile naturale sunt
propice pentru agricultura $i necesita investitii
mari de capital $i de forta de munca. Agri-
cultura extensiva se intalne$te in locuri unde
terenurile nu prea au valoare $i unde tr:1iesc

O Gr3ul, una dintre putini oameni, ceea ce inseamn;1 c;1 se prac-


cele mai importante tic;1 la o oarecare distant;1 de pietele In care
culturi cerealiere, produsele agricole urmeaz:1 s;1 fie vandute.
intr-un Ian din
Sussex Downs,
pa~unile
Anglia. Se cultiva in Agricultura extensiv;1, fie zootehnie fie culti-
cantita1i mari in varea plantelor cerealiere, se practic;1 de obi-
multe 1ari printre cei In zone prea aride pentru a permite cre~-
care Statele Unite, terea p;1durilor ~i unde vegetatia natural;1 este
Argentina, Canada, format;1 din p;1~uni. Zone vaste de asemenea
Australia ~i unele terenuri se g;1sesc In t;1ri colonizate de euro-
zone din fosta peni In ultimele sute de ani. Ele includ prerii-
Uniune Sovietica. le din centrul Canadei ~i Statelor Unite, nordul
Mexicului, Ilanosul din Venezuela, se11aOdin
nord-estul Braziliei ~i pampasul argentinian.
in Australia, campiile numite popular "interi-
orul" sunt folosite ca p;1~uni pentru ovine ~i
bovine In vreme ce podi~urile din Noua
Zeeland;1 sunt locul de p;1~unat al marilor
O in Statele Unite turme de oi. Africa de Sud are ~i ea p;1~uni
vitele pentru carne aride numite 'veld', loc de p;1~unat pentru cor-
sunt ingra~ate in nute, struti ~i cerbi. O alt;1 regiune pentru
~arcuri speciale, agricultura extensiv;1 o constituie stepele
adesea aproape de eurasiatice) p;1~uni vaste care au fost recent
abatoare. intr-unul transformate In cele mai mari terenuri arabile.
dintre cele mai mari
grajduri din lume, in Cre~terea ~eptelului
Greeley, Colorado, Zootehnia nu necesit;1 nimic mai mult decat
20 000 de capete zone vaste de p;1~uni naturale pe care ~epte-
sunt ingradite pe o lul, cel mai adesea ovine ~i bovine, s;1 se
suprafa~a relativ poat;1 hr;1hi. Pe lang;1 iarb;1 mai e nevoie ~i de
mica. Hrana lor este ap;1 ~i de 1mprejmuirea anirnalelor.Primii fer-
] rnieri din America de Nord cre~teau vitele 1n
'- suplimentata pentru
!1
5 ca animalele sa se ferme deschise (nelmprejmuite) angajand
~
ingra~e repede. v;1cari, sau "cowboys", care s;1 aib;1 grij;1 de

209
AGRICULTURA EXTENSIVA DIN REGIUNILE TEMPERATE

cirezi. Va:carii dirijau cirezile ~i se deplasau pe mai accesibile f~rmierii prefera cre~terea Zootehnia este afectata ~i de diverse forte de
distante mari pentru a colecta vitele ra:t;lcite vitelor. Fermele de ovine din regiunile mai piata internationala care pot cre~te costurile
dar efectuau ~i lungi ca:la:torii pana: la targurile aride sunt specializate in productia de lana ~i fermierilor sau sa scada preturile produselor.
de vite -aspecte ale vietii va:carilor fiind evo- ele i~i cresc propriile turme de inlocuire a infiintarea Comunitatii Europene a
cate In multe filme hollywoodiene. ~eptelului. in zonele mai ploioase mieii sunt amenintat ~i ea industria zootehnica din
Lipsa lmprejmuirilor dintre ferme ducea uneori vanduti pentru came ~i ~eptelul tanar Australia ~i Noua Zeelanda mai ales atunci
adesea la conflicte lntre fermieri ~i cei care este crescut in parte sau integral la ferrrul. cind Marea Britanie, care reprezentase de
cultivau pa:mantul pe terenurile agricole. Une- Cresc~torii de vite recurg adeseala alte ferme mult timp principala piata de desfacere pen-
ori aceste conflicte degenerau In adeva:rate unde i~i cresc sau ingra~~ juncanii. tru carnea ~i lina din Australia ~i Noua
rnzboaie lntre fermieri. Zootehnia poate fi o afacere riscant:l. Sece- Zeelanda, a devenit membra. S-au descoperit
Fermierii modemi din SUA sunt asta:zi ta poate afecta p~~unile unei ferme, in vreme Insa noi piete alternative pentru exporturile
proprietarii terenurilor deoarece din 1934 ce o prim~var~ intarziata sau o iama timpurie acestor tari ~i unii dintre fermieri ~i-au diver-
cre~terea ~eptelului pe terenul statului nece- poate reduce mult sezonul de pa~unat. sificat domeniile de activitate.
sit;l autorizatii speciale. Cele mai multe ferme
sunt lucrate de fermier ~i familia acestuia ~i
doar fermele de foarte mari dimensiuni anga- O Zona din jurul Harta une; estancia, ;nclus;v
unei ferme estancia, zona d;n jurul case; (la scara
jeaza: va:cari. Multe ferme au ca proprietari
ma; mare, sus): casa (1);
companii care detin uneori controlul ~i asupra din nordul
I;vada (2); moara eo/;ana ~;
abatoarelor ~i a fabricilor de conserve. Argentinei. turn de apa (3); barac;le
Aceasta ferma munc;tor;lor (4); generator
Bovine ~i ovine extinsa -avand (5); ut;'aje (6); ~opron de
o ferma: medie din vestul Statelor Unite are peste 23000 de sacr;ficare (7); hambar (8);
aproximativ 1400 hectare dar multe ferme din hectare -este depoz;t pentru lana (9); oco-
Patagonia, regiunea cea mai sudica: din proprietatea unei lul ~; adapatoarea o;lor (10);
America de Sud acopern suprafete mult mai mari companii de ocolul v;telor ( 11); farc ( 12);
mari. Valoarea agricola: a terenurilor se expri- produse alimentare pa~une exper;mentala ( 13);
ma: In termeni de capacitate de lnca:rcare. De ~i este condusa de farcur;le pu;lor (14); troaca
exemplu, la fermele din Patagonia o oaie un manager ajutat cu apa (15); farcul taur;lor
necesit;l un hectar de pa:~une, iar un juncan de doar 30 de (16); poteca (17); gratarul
v;telor (18); ext;ndere (19);
are nevoie de doua: hectare ~i juma:tate. muncitori.
rezervorul mor;; cu apa (20);
Populatia umana: este ~i ea putina:. O ferma Pentru a struni 9000
gard d;n sarma gh;mpata
obi~nuita: de ovine, cu 250000 de hectare din de vite de carne ~i
(21 ); poteca (22); secf;unea
Patagonia implica: doar 200 de muncitori per- 4000 de oi de lana HQ (23); rezervor (24); ca-
manenti dar In perioada tunsului mai sunt se folosesc in jur de blur; telefon;ce (25); rau (26).
angajati cateva sute. Pe pa:~unile mai bune sau 150 de cai.

210
achizitionarea, manevrarea ~i vanzarea cerea-
lelor c:ltre unit:ltile de procesare.
Principalele regiuni comerciale cerealiere
extensive au luat fiint:l in regiunile favorabile
p:l~unatului care in general sunt acoperite cu
soluri fertile, negre sau brune. Aceste zone
includ centrul Canadei ~i al Statelor Unite,
Argentina, Australia ~i portiunea sud-vestic:l a
fostei Uniuni Sovietice.
Primele a~ez:lri au ap:lrut in cele mai
favorizate zone dar curand frontierele agricole
s-au extins. in regiunile indep:lrtate care erau
mai slab populate terenurile au putut fi achiz-
itionate la preturi mici. Ca urmare, fermele
erau mult rnai mari decat cele din celelalte
regiuni, chiar dac:l existau anumite diferente
intre o tar:l ~i alta.

Recoltele ~i produsele
Agricultura cerealier:l extensiv:l a fost carac-
terizat:l intotdeauna prin recolte mici la hectar
deoarece se practic:l in zone nefavorabile din
punct de vedere natural. Oricum, recoltele
raportate la muncitorul agricol sunt rnari
deoarece aproape toate operatiile agricole au
fost mecanizate -un proces realizat u~or ca
urmare a formelor de relief ~i a. conditiilor
propice de munc:l pe p:l~uni. Primele
imbun:lt:ltiri ale uneltelor agricole s-au rea-

jn regiunile aride vitele ~i oile trebuie s:l O Profilul unei mori


dispun:l de ap:l tot anul. jn centrul Australiei eoliene se ridica pe
o bun:l parte din ap:l provine din puturile terenul plat al unei
arteziene care capteaz:l apa din rezervoarele ferme din Entre
de ap:l freatic:l. Aceasta se completeaz:l cu Rios, Argentina. in
ap:l pluvial:l care cade peste Great Dividing zonele semiaride
Range ~i se prelinge prin podi~urile centrale. trebuie forate pu1uri
jngr:ldirea cu sarm:l este necesar:l din adanci pentru a gasi
dou:l motive. jn primul rand permite fermieri- sursa de apa nece-
lor s:l controleze p:l~unatul. In al doilea rand sara ~eptelului.
previne imperecherea ~eptelului cu alte rase Morile eoliene sunt
de animale, mentinand calitatea productiei de surse de energie
came ~i lan:l. Ani de cercetaregenetic:l au dus foarte economice.
la realizareaunor specii specializate,cum ar fi
rasa de vite Hereford care rezist:l la variatii
mari de temperatur:l ~i ra1ia de oi Merinos
apreciat:l pentru lan:l.

Vanzarea produselor zootehnice


Multe produse zootehnice provenite din fer-
me sunt destinate exportului. jnainte de uti-
lizarea congel:lrii, camea proasp:lt:l nu putea
fi distribuit:l la distante mari in conditii bune.
Principalele produse destinate vanz:lrii se
rezumau la piele, lan:l, seu ~i came uscat:l.
Ast:lzi camea inghetat:l sau congelat:l este
produs:l in regiuni din apropierea abatoarelor
~i nodurilor de cale ferat:l. Fermele de la dis-
tante mai mari i~i trimit camea la fabrici de cerealiere l-a reprezentat dezvoltarea marilor lizat in Statele Unite ~i sudul Australiei.
conserve. metropole din Europa de vest ~i din estul Plugurile cu lamele din fier ~i mai apoi din
jn mai multe t:lri printre care Australia, Statelor Unite din secolul al XIX-lea -ca o otel au fost create pentru a sf:lriima solurile
Noua Zeeland:l ~i Uruguay, lana ~i camea consecint;l a revolutiei industriale. Urba- dense in vreme ce in perioada anilor 1870 au
reprezint:l inc:l principalele produse expor- nizarea a dus la o cre~tere a cererii f;linii.de ap:lrut combinele automate, ceea ce a dus 1a
tate. Alti exportatori traditionali, cum ar fi grau ~i abrogarea Legii Cerealelor din 1846 cre~tereasuprafetei ce putea fi lucrat:l de un
Argentina, ~i-au redus ins:l vanz:lrile la export le-a permis produc;ltorilor str;lini s;l p;ltrund;l sin~ur muncitor .
din cauza cre~terii cererii interne ca urmare a pe marea piat;l din Marea Britanie. In intreaga lume painea este f:lcut:l mai
exploziei demografice. Sc;lderea costurilor cu transportul cerea- ales din f:lin:l de grau. Dac:l f:lina de griiu este
lelor a lncurajat, la cindul s;lu, comertul cu uscat:l, ea poate fi depozitat:l f:lr:l riscul dete-
Cultura cerealiera aceste produse. Aceasta lnsemna c;l fermierii rior:lrii. Poate fi u~or manipulat:l mecanic ~i
Din diverse motive istorice, cultura cerealier:l din ~ri ca Statele Unite ~i Australia, ale c;lror transportat:l la distante mari. Cu exceptia ore-
extensiv:l, indeosebi cea a graului ~i porum- costuri de productie erau mici, puteau s;l zului, graul este cea mai insernnat:l cultur:l ~i
bului este o activitate relativ recent:l. Aceasta vand;l mai ieftin decat preturile practicate acoper:l cea mai mare suprafat:l de teren cul-
se practic:l mai ales in regiunile agricole obi~nuit 1n Europa. Fermierii aveau mai multe tivat. Specia cea mai obi~nuit:l, griiul comun,
infiintate ~i dezvoltate in ultimii 150 de ani. avantaje.Fermele lor au un sol virgin, fertil, ~i este rezistent:l la conditiile semi-aride -nece-
Principalul imbold al dezvolt:lrii regiunilor au fost ajutati de asociatii eficiente pentru sit:l mai putin de 750 mm de ap:l pe an.
211
AGRICULTURA EXTENSIVA DIN REGIUNILE TEMPERATE

Concentra!ia mare de gluten (0 fornl;l de pro- odice. in general, recoltele cerealiere obtinute ~irurile de cereale se cultiv~ frecvent ~i alte
tein~) 11face adecvat pentru paine. Graul mai la hectar au fost mult rnai mici decat cele culturi ~i unii cultivatori de cereale se ocup~
special, adaptat mai bine la condi!iile umede, obtinute la vest de muntii Ural. Dimensiunea ~i cu cre~tereavitelor. Ca unnare, granita din-
uria~a:~i lipsa retelelor de transport din aces- tre cele dou~ tipuri de agricultura extensiv~-
se utilizeaz~ cel mai adesea la produsele de
patiserie ~i cerealelor pentru micul dejun. te noi regiuni au fa:cut ca cerealele sa: cre~tereaanimalelor ~i culturile cerealiere -a
F~ina din graul dur este utilizat~ pentru mac- putrezeasca:adeseaInainte de a putea fi trans- devenit din ce In ce mai obscura. in Australia,
aroane, spaghete ~i alte paste. portate de la ferme. Ca urmare a fa:ramita:rii cea mai mare parte a graului este cultivat in
fostei Uniuni Sovietice, In 1990 ~i 1991, a fenne care combin~ producerea graului cu
devenit evident faptul ca:agricultura din noile cre~tereaoilor.
Tendin,e
o data cu cre~tereanumarului de locuitori ai zone a pus In pericol suprafete mari de teren,
planetei, agricultura extensiv~ s-a Intins In eroziunea solului fiind foarte avansata:. Mai intensiv
zone din ce In ce mai aride. Periodic aceste Unii fermieri care cultiva: cereale iau rna:- Metodele agriculturii intensive se practic~ ~i la
zone sunt afectate de secete care dureaz~ suri Impotriva problemelor ridicate de ploile fermele zootehnice. Acestea presupun refa-
uneori vreme de mai multi ani. Seceta poate prea rare sau prea abundente. in regiunile cerea vegetatiei naturale 1n zonele favorabile;
provoca mari fluctuatti anuale ale productiei unde ploile sunt insuficiente pentru a asigura 1mbun~t~tirea calit~tii vegetatiei prin utilizarea
cerealiere. o recolta: anuala:fermierii practica:agricultura pesticidelor ~i erbicidelor; extinderea irigati-
De exemplu, In anti 1930 secetaa transfor- uscata:sau rotatia 1ntelenita:a graului. Aceasta ilor ~i 1ngr~dirilor dar ~i 1mbun~t~tirea calit~tii
mat terenurile fermierilor din centrul Statelor Inseamna:ca: tot al doilea an terenul ra:mane ~eptelului, uneori prin lmperecheri lncru-
Unite ~i nordul Texasului, a portiunti vestice necultivat pentru ca umezeala ~i azotul sa:se ci~ate, pentru a m~ri productia de came sau
din Oklahoma ~i sud-vestul KansasuluiIntr-un poata:acumula m sol. Multi fermieri lasa:~i o lan~. jn unele regiuni, ca urmare a 1mbun~-
"bazin de praf". Solul arid s-a transformat Intr- miri~te Inalta:. Aceasta protejeaza: solul tatirilor sistemului de transport ~i a mulg~-
un praf fin ~i mare parte din el a fost dus de Impotriva eroziunii provocate de vant. Aratul toarelor mecanice, fermele detin ~epteluri
vant -0 furtum mare a purtat cu ea 0 canti- de-a lungul conturului stopeaza:spa:lareasolu- mari. Unii fermieri recurg la lns~mantare arti-
tate estimata la 318 tone de sol c~tre coasta lui prin straturile de ara:turi de pe pante. ficial~ pentru a obtine productii mai mari ~i
estic~a StatelorUnite. Fermierii au fost ruina!i Zootehnia a fost extinsa:~i In afara regiu- sperma este colectat~ de la tauri de pr~sil~,
nilor temperate. Cre~tereavitelor se practica: lnghetat~ ~i transportat~ la distante foarte mari
~i fortati s~-~ip~r~seasc~p~manturile.
In anti 1950 Uniunea Sovietic~ ~i-a extins chiar ~i In regiuni Inainte acoperite cu pa:duri doar pentru a cre~te productia de lapte.
aria suprafetelor cultivate cu grau de la tropicale, cum ar fi cele din bazinul Aceste facilit~ti sunt gandite pentru a face
terenurile fertile ale Ucrainei pan~ In vestul Amazonului, unde pa:durile au fost defri~ate agricultura mai putin vulnerabil~ la conditiile
Siberiei ~i nordul Kazahstanului. Recoltele au pentru a face loc fermelor produca:toare de meteo ~i de a m~ri capacitatea de 1nc~rcare a
fost Ins~ inconstante ~i supuse la secete peri- came de vita: pentru piata nord-americana:. terenurilor .
Ca ~i celelalte forme de agricultura:,
O Aceasta semanatoare in 12 r3nduri, la o zootehnia ~i cultura cerealiera:extensiva:sunt O Silozurile de cereale sunt cladiri obi~nuite
ferma de gr3u din Galesburgh, Illinois (SUA), supuse la costuri tot mai mari. Cultivatorii de de-a lungul liniilor terate din preeriile nord-
inloCuie~te aratul prin introducerea semin,e- grau ~i-au perfectionat utilajele. De exemplu, americane. Cerealele sunt aduse aici pe calea
lor direct in sol. Ea impra~tie ~i paiele ramase pesticidele ~i fertilizatorii sunt adesea terata. dupa care sunt testate ~i clasificate
de la vechea recolta form3nd 0 patura. Impra:~tiatedin avioane sau elicoptere. Printre urmand a fi din nou transportate cu trenul.

212
Planeta P11mint 66- AGRICULTURA INTENSIVA DIN ZONELE TEMPERATE