Capitolul 8

pag.1 / 11
Timisoara


SUDAREA BOLURILOR CU ARC ELECTRIC SI PRESIUNE
1. INTRODUCERE
Prin termenul de sudare a bolurilor se nelege in general sudarea cu arc electric si presiune dar si
procedee conexe,- sudarea prin rezistenta sau prin frecare a bolurilor, procedee mai puin rspndite.
Principiul sudrii bolurilor este relativ simplu. olul este fixat de operatorul sudor n buc!a elestic a
pistoletului de sudare !i poziionat pe suprafaa piesei n locul unde urmeaz a fi sudat. Prin apsarea
butonului de pornire a pistoletului curentul de sudare trece prin bol producnd nclzirea vrfului acestuia,
iar prin ridicarea pentru un scurt timp a bolului de pe suprafa se amorseaz un arc electric care produce
topirea vrfului bolului !i topirea local a piesei. "a ntreruperea arcului electric bolul este plon#eaz, prin
intermediul unui resort amplasat n capul pistoletului, n baia metalic !i, prin solidificarea bi, rezult
mbinarea sudat.
$n continuare sunt prezentate principalele variante ale sudrii bolurilor.
%udarea cu arc electric amorsat prin ridicare
&iametrul bolului' d
b
( ) * +, -)./ mm0
1urentul de sudare' 2
s
( +.. * )... 30
4impul de sudare' t
s
( 5.. * )... ms0
Protecia arcului electric !i a bii'
1u gaz de protecie -6 +.5/ pentru d
b
( ) *57 mm0
1u inel ceramic pentru d
b
( ) *+, -)./ mm0
8rosimea minim a tablei'
59: d
b
la sudarea cu inel ceramic0
59; d
b
la sudarea cu gaz de protecie0
s
min
( 5 mm0
6aterialul bolului' oel carbon, oel nalt aliat, aluminiu, alam, titan0
8rad de mecanizare' manual, mecanizat, automatizat.
%udarea cu arc electric amorsat prin ridicare !i timp scurt -s<ort cicle/
&iametrul bolului' d
b
( ) * 5+ mm0
1urentul de sudare' 2
s
( +.. * 5,.. 30
4impul de sudare' t
s
( 5. * 5.. ms0
Protecia arcului electric !i a bii'
=r protecie -nu este necesar/ pentru d
b
; mm0
1u gaz de protecie -6 +.5/ pentru d
b
( ; *5+ mm0
1u inel ceramic pentru d
b
( 5. * 5+ mm 0
8rosimea minim a tablei' 59; din diametrul bolului d
b
0
s
min
( .,; mm0
6aterialul bolului' oel carbon, oel nalt aliat -2>?@/, cupru, aluminiu, alam, titan0
8radul de mecanizare' manual, mecanizat, automatizat.
%udarea cu energie nmagazinat n condensator !i amorsare prin vrf fuzibil
&iametrul bolului' d
b
( ) * 5. mm0
1urentul de sudare' 2
s
,... 3 -curent de vrf la descrcare a condensatoarelor/0
4impul de sudare' t
s
5. ms -5 .. ) ms/0
>u necesit protecia bii de metal0
8rosimea minim a tablei'595. din diametrul boluluid
b
0
s
min
( .,7 mm0
6aterialul bolului' oel carbon, oel nalt aliat, aluminiu sau alam pe suprafee metalice0
Capitolul 8
pag.2 / 11
Timisoara


=igura + %udarea bolurilor cu arc electric in curent continuu amorsat prin ridicare cu timp scurt - 3A
B 5./
=igura) %udarea bolurilor cu arc electric amorsat prin ridicare cu energie inmagazinata- C2/
Dariantele de sudare cu arc electric amorsat prin ridicare sunt prezentate generic in imaginile din figurilea
5,+ !i )
8.1 Sudarea bolurilor cu arc electric amorsat prin ridicare (AR)
Principalele caracteristici ale procedeelor de sudare a bolurilor cu arc electric amorsat prin
ridicare sunt prezentate in tabelul 5.
4abelul 5
Procedeu de
sudare
4imp de
sudare
EmsF
&iametru bol
EmmF
2ntensitate
curent
E3F
Protecie baie
sudura
8rosime
minima tabla
3morsare prin
ridicare 3A B 5..
min. 5.. )-+, +..-+,.. 219P89 G d
3morsare prin
ridicare cu timp
scurt 3A B5..
5. -5.. )-5+ max. 5+.. =P9P8921 59; d
3morsare prin
ridicare cu energie
nmagazinata
max.5. +-7 max. :... =P9P8 595.d
21 B inel ceramic0 P8 B protecie gaz0 =P B fr protecie
Procedeul de sudare a bolurilor in curent continuu cu arc amorsat prin ridicare este aplicabil la sudarea
materialelor similare si disimilare , conform celor prezentate in tabelul +
4abelul +
6aterial bolt9
6aterial de baza
?tel nealiat
pentru
3lte
?teluri
?teluri
inoxidabile
?teluri
termorezistente
3luminiu si
alia#ele de
=igura 5 %udarea bolurilor cu arc electric in curent continuu amorsat prin ridicare -3AB5../
Capitolul 8
pag.3 / 11
Timisoara


construcii
%+),, %),,
nealiate aluminiu
?teluri pentru
construcii,
%+),, %),, etc.
5 + ) + .
3lte oteluri nealiate + + ) + .
?teluri inoxidabile ) ) 5 ) .
?teluri
termorezistente
+ + + + .
3luminiu si alia#e de
aluminiu
. . . . .
%emnificaia notaiilor' 5- foarte bine -pentru construcii portante/
+- bine -pentru construcii portante cu limitri/0
)- condiionat -nu pentru construcii portante/
. B nu se poate suda.
Prin acest procedeu se pot suda boluri cu seciune rotunda, ptrat, dreptung<iular etc., sudate cel mai
frecvent pe suprafee plane. $n imaginea din figura : sunt prezentate forme diverse de boluri, sudabile
prin procedeul cu arc amorsat prin ridicare in variantele 219P8.
olurile se sudeaz in preponderent in poziie verticala, perpendicular pe suprafaa piesei, fiind posibile
insa toate poziiile. 2n cazul bolurilor din otel sudate prin procedeul 3A B 5.., se sudeaz astfel'
in poziie orizontal, max. & ( +, mm0
in poziie vertical, max. & ( 57 mm - cu inel special & ( 5H mm/0
peste cap, max. & ( 5H mm.
=igura : =orme diverse de boluri, sudabile prin procedeul cu arc amorsat prin ridicare -219P8/.
Pregatirea pieselor pentru sudare
olurile trebuie sa fie uscate, fr ulei , fr grsimi sau alte impuriti. 2nelele ceramice trebuiesc
utilizate in stare uscata. %uprafaa materialului de baza trebuie sa fie uscat in zona de sudare, lipsit de
ulei, grsimi, tunder sau vopsele. Pentru mic!orarea sufla#ului magnetic legturile la masa trebuiesc fcute
corect, prin legare simetrica , polizndu-se locurile de fixare a contactelor.
Parametrii de sudare 6rimea parametrilor te<nologici este in funcie de diametrul captului bolului care
se sudeaz. Cxperiena a demonstrat ca pentru un anumit capt de bol produsul intre curentul de sudare si
timpul de sudare este constant.
Capitolul 8
pag.4 / 11
Timisoara


Parametrii te<nologici principali la sudarea %3C sunt curentul de sudare 2
s
, !i timpul de sudare t
s
, care
acioneaz asupra puterii arcului electric, respectiv asupra energiei introduse la sudare, cu implicaii asupra
volumului de metal topit, asupra ptrunderii, asupra degazrii, respectiv a pericolului apariiei defectelor
din mbinarea sudat -lips de topire, strpungere, pori, etc./, asupra esteticii mbinrii, etc.
6rimea parametrilor de sudare este n funcie de diametrul captului de bol care se sudeaz. Cxperiena a
demonstrat c pentru un anumit capt de bol produsul ntre curentul !i timpul de sudare este constant.
&omeniul abaterii curentului de sudare limitat la 5.I se datoreaz fluctuaiilor tensiunii reelei. 3legnd
curentul !i timpul de sudare corelate cu diametrul bolului se obin rezultate bune la sudare.
Dalori orientative sunt date n tabelul ,.
1urentul de sudare
2
s
-3/
2
s
( ;. x d
b
Pentru boluri cu diametrul J 5+ mm
2
s
( H. x d
b
Pentru boluri cu diametrul 5+B+, mm
4impul de sudare t
s
-s/ t
s
(.,.: x d
b
Pentru toate diametrele de boluri
$nlimea de ridicare -K/, respectiv adncimea de scufundare sau plon#are -</ sunt ali parametri importani
pentru asigurarea calitii mbinrii sudate. $nlimea de ridicare determin lungima arcului electric !i
influeneaz stabilitatea arcului !i extinderea acestuia pe suprafaa tablei asigurnd topirea acesteia, iar
adncimea de scufundare determin formarea corect !i sigur a mbinrii sudate, fr stropiri, respectiv
cu guler estetic. Aeglarea cea mai precis o impune nlimea de ridicare care trebuie realizat n limite
relativ strnse de la un diametru la altul. 3cest lucru se realizeaz cu a#utorul !abloanelor sau calibrelor
pentru fiecare diametru de bol. $n tabelul 7 sunt date valorile celor doi parametri funcie de diametrul
bolului, respectiv modul de pregtire al vrfului.
Dalorile parametrilor energetici, sunt condiionai de parametrii de regla# ai pistoletului de sudare, respectiv
de nlimea de ridicare ", adncimea de plon#are P, si de viteza de plon#are Dp, - valori orientative
prezentate in tabelul ) pentru boluri cu vrf plat, respectiv vrf conic. $nlimea de ridicare influeneaz
forma topiturii, iar adncimea de plon#are determina limea zonei cu topitura, fiind determinanta in forma
bavurii.
4abelul 7
&iametru
bol
EmmF
ol cu vrf plat 57,
.
5;.
.
ol cu vrf conic 5).
.
- 5:.
.
Diteza
de
plon#are
Emm9sF
"EmmF PEmmF "EmmF PEmmF
7 5,7 L+,, 5,. L),.
+..
; 5,; L+,, 5,. L),,
5. +,. L+,, 5,, L:,.
5) +,, L),. 5,, L:,,
57 ),. ),. +,. ,,.
5.. 5H ),, :,. +,, ,,,
++ :,, :,. ),. 7,,
Mn aspect te<nologic important la sudarea bolurilor este pericolul manifestrii unui puternic sufla#
magnetic care poate afecta calitatea mbinrii sudate. &atorit timpului foarte scurt de sudare !i a
desf!urrii procesului fr participarea intrinsec a operatorului sudor nu este posibil controlul sufla#ului
magnetic prin intervenia operatorului. %e impun deci unele msuri suplimentare de reducere sau evitare a
sufla#ului magnetic. 6sura cea mai important este utilizarea unui contactului de mas simetric.
Poziionarea pistoletul este de asemenea foarte important n acest caz, pentru anularea sufla#ului magnetic
pistoletul trebuie orientat perpendicular pe linia care une!te cele dou contacte de mas.
"a mbinrile sudate ale bolurilor pe table cu acoperiri de protecie se remarc faptul c odat cu cre!terea
valorii tensiunii la sudare expulzrile sunt mai puternice, uniform distribuite !i efectul de nnegrire mai
accentuat. "a bolurile care au un guler de dimensiuni mai mari efectul de nnegrire este mai estompat
datorit gulerului existent
Capitolul 8
pag.5 / 11
Timisoara


Sudarea !ol"urilor #u energie $n%aga&inata' #u a%orsare prin ()r* *u&i!il
"a aceasta varianta a procedeului de sudare a bolurilor se utilizeaz un a!a zis vrf fuzibil realizat in
partea frontala a bolului care se sudeaz, vrf fuzibil care face posibila amorsarea arcului prin
vaporizarea sa la trecerea curentului de sudare. 3cest mod de amorsare se utilizeaz numai in cazul sudarii
cu energie nmagazinata, deosebindu-se doua te<nici de sudare, prezentate generic in figura , a !i b'
2n cazul sudarii fr contact iniial se obine un timp de sudare si mai scurt, bolul fiind intr-o
poziie iniiala, la o distanta reglabila de piesa, spre care plon#eaz in momentul declan!rii procesului de
sudare. 3plicarea acestei te<nici este avanta#oasa in cazul sudarii aluminiului si alia#elor sale. "a sudarea
pe placi de grosime mare se recomanda varianta de sudare . Procedeul nu necesit inele ceramice sau
gaze de protecie.
Prin procedeul de sudare a bolurilor cu energie nmagazinat n baterie de condensatoare se pot
suda boluri din oel nealiat !i aliat dar !i din aluminiu, cupru, alam, combinaiile de materiale ncercate
fiind prezentate n tabelul 5.5. &atorit topirii superficiale -cca. .,5mm adncime/ !i timpului scurt de
sudare se pot suda materiale cu proprieti diferite, dar pentru o aplicaie dat se impune verificarea
mbinrii pentru a se constata dac satisface condiiile de rezisten mecanic cerute.
4abelul :
Figura 5. Sudarea cu energie nmagazinata a bolurilor
A. sudarea bolurilor cu energie nmagazinata !r! contact iniial
". sudarea bolurilor cu energie nmagazinata cu contact iniial#
Capitolul 8
pag.$ / 11
Timisoara


6aterial
tabl
6aterial bol
?

e
l

p
e
n
t
r
u
c
o
n
s
t
r
u
c

i
i

n
e
a
l
i
a
t
-
1
e

m
a
x


.
,
)

I
/
4
a
b
l
e

z
i
n
c
a
t
e

d
i
n

?
"
?

e
l
u
r
i

1
r
-
>
i
1
u
N
n

)
O
3
l
6
g
)
3
l

H
H
,
,
3
l

6
g

%
i
%+),P+ 8) 5 + 5 5 . . .
?" 1r>i 5.:).595.:).) 5 + 5 + . . .
1uNn )O 5 5 + 5 . . .
3l6g) . . . . 5 + 5
3lHH,, . . . . + 5 +
3l%i5+ . . . . 5 + 5
5 - bine sudabil + - suficient de bine sudabil, funcie de aplicaie . - nesudabil
Forma bolului $n general bolurile care se sudeaz au form cilindric cu flan!, diametrul fiind
cuprins n domeniul +-; mm. "a sudarea cu amorsare prin vrf fuzibil lungimea !i diametrul acestuia are o
importan deosebit, corespunznd cu diametrul bolului.
$n general vrful !i flan!a bolului se realizeaz prin deformare la rece, toleranele impuse
rezultnd !i din %43% 5+7O,-H..
%e recomand utilizarea bolurilor cu flan! pentru c n special la boluri cu diametrul mai mic de
: mm, mpiedic extinderea arcului n sus, iar pe de alt parte prin suprafaa mai mare, asigur o rezisten
sporit mbinrii.
Poziia de sudare olul se sudeaz perpendicular pe suprafaa piesei. $n principiu sunt posibile
toate poziiile de sudare, ns diametrul maxim al bolului care poate fi sudat difer.
Pregatirea pieselor de sudare Pentru a nu influena negativ calitatea sudurii, bolurile trebuie s
fie uscate, fr ulei, grsimi sau alte impuriti. %uprafaa materialului de baz trebuie de asemenea s fie
uscat n locul sudrii !i lipsit de ulei, grsimi, under !i vopsele.
$n vederea unei bune amorsri a arcului electric ntre vrful bolului !i pies trebuie s existe
contact metalic.
$n acest scop se ndeprteaz straturile de vopsele sau de impuriti prin sablare, polizare sau cu
peria de srm. $n cazul procedeelor de sudare cu timp foarte scurt -J ,. ms/ este necesar o curire mai
atent a suprafeei dect n cazul sudrii normale.
1urirea suprafeei pe care se sudeaz este foarte important avnd n vedere timpul scurt de
sudare. %traturi de impuriti sau izolatoare mai mari de ). m pot influena calitatea mbinrii !i
reproductibilitatea acesteia. &e asemenea suprafaa trebuie s fie dreapt, la sudarea pe suprafee curbe
fiind necesar stabilirea prin experimentri a diametrului maxim care se poate suda. 6arcarea locului unde
se sudeaz se recomand a se face prin trasare, o marcare prea adnc putnd influena sudarea.
Capitolul 8
pag.% / 11
Timisoara


"egarea la mas a piesei trebuie s se fac cu un contact electric bun !i pe ct posibil simetric
pentru a evita sufla#ul magnetic.
6andrina de prindere a bolului trebuie s aib o strngere bun !i s fie curat pentru a nu se
produce o topire a bolului n zona de prindere. $n funcie de diametrul bolului care se sudeaz !i
materialul din care este fcut, durata de utilizare a unei mandrine se poate aprecia la 5...-,... suduri.
Poziionarea la sudare. 3legerea metodei de poziionare depinde de aplicaie !i de precizia de
poziionare cerut pentru bolul sudat. 1ea mai simpl metod este nsemnarea locului de sudare, vrful
bolului fixndu-se n locul respectiv. %e realizeaz o precizie de poziionare de cca. 5,, mm n funcie !i
de atenia cu care lucreaz sudorul.
Suflaj magnetic i legare la mas. %ufla#ul magnetic const n devierea arcului electric de un cmp
magnetic, rezultnd o topire mai accentuat n partea unde a fost deviat arcul electric !i formarea unei
bavuri neuniforme. Pentru mic!orarea acesteia legtura la mas trebuie fcut corect, prin legare simetric,
polizndu-se !i locurile de fixare a contactelor. Cxistena sufla#ului cauzeaz !i o formare mai intens a
porilor n custur pentru c azotul din aer este antrenat mai intens n zona arcului electric. "a intensiti
mari ale curentului de sudare vaporii de metal formai de arcul electric prote#eaz baia topit. Mtiliznd gaz
de protecie se pot obine mbinri sudate fr pori pentru o gam mai larg a intensitii curentului de
sudare.
+. Considera"ii generale pri(ind sudarea !ol"urilor pe ta!le #u a#operiri de prote#"ie
4ablele cu acoperiri de protecie se utilizeaz din ce n ce mai mult n fabricaia de serie a
autove<iculelor. &in motive economice !i mic!orare a greutii se prefer utilizarea tablelor cu grosime
mic !i care s necesite prelucrri ulterioare minime.
%udarea bolurilor pe table cu grosimi n domeniul .,, - )mm se realizeaz cu variante ale
procedeului care s asigure o ptrundere mic. "a astfel de grosimi de tabl se preteaz sudarea bolurilor
cu diametrul maxim de ;mm, -mai ales diametre ntre ) si 7mm/.
"a sudarea tablelor cu acoperiri de protecie energia de sudare trebuie s fie suficient de mare
pentru a asigura o calitate constant a sudurii. Pentru aceasta, acoperirea de protecie trebuie ndeprtat
integral fie n arcul electric, fie n prealabil n zona sudurii cu un alt procedeu diferit de cel de sudare. Pe de
alt parte, pentru a evita deteriorarea suprafeei tablei opus celei pe care are loc sudarea, !i care este de
obicei tot acoperit, este necesar ca energia de sudare s fie suficient de mic.
? alt condiie care trebuie respectat pentru a putea obine suduri de calitate corespunztoare este
ca piesa s fie bine fixat !i s se evite c<iar !i cele mai mici deplasri n timpul procesului de sudare.
&e asemenea stropii care se formeaz la sudare sau afumarea tablei care are loc prin arderea
arcului electric pot deteriora acoperirea de protecie a tablei.
%udarea bolurilor pe table zincate
4ablele zincate au o mare pondere n domeniul tablelor acoperite pe care se sudeaz boluri.
4emperatura de vaporizare a zincului este de H.7
.
1 !i este mult mai mic dect temperaturile care se ating
la sudarea bolurilor. &in aceast cauz se formeaz cantiti mari de vapori de zinc. &ac timpul de
sudare este prea scurt, zincul vaporizat produce pori n zona metalului topit al mbinrii sudate.
"a o zincare galvanic cu o grosime a stratului de cca. ,m se poate utiliza aproape fiecare
variant de sudare a bolurilor, inclusiv cea cu vrf fuzibil. %e prefer totu!i varianta sudrii cu energie
nmagazinat cu amorsarea prin vrf fuzibil cu contact iniial. "a table zincate cu grosimea stratului de
protecie de 5,-+, m se poate utiliza procedeul de amorsare prin vrf fuzibil pentru boluri cu diametrul
pn la 7mm, calitatea sudurilor nefiind ns constant.
%unt prezentate mbinri sudate realizate pe table zincate electroc<imic cu grosimea de .,, mm, cu
boluri din oel cuprat !i din oel inoxidabil, cu vrf conic !i fuzibil, remarcndu-se faptul c odat cu
cre!terea valorii tensiunii la sudare expulzrile sunt mai puternice, uniform distribuite !i efectul de
nnegrire mai accentuat. Pe partea opus mbinrii nu se observ amprentri mecanice sau termice.
8ulerul cu care este prevzut fiecare din aceste dou tipuri de boluri acoper eventualele u!oare
nnegriri determinnd un aspect estetic plcut.
Capitolul 8
pag.& / 11
Timisoara


,. E#-ipa%ente de sudare a !ol"urilor. Apli#a"ii repre&entati(e
,.1. S#-e%e de prin#ipiu pentru e#-ipa%entele de sudare
Mn ec<ipament de sudare a bolurilor pe principiul cu arc electric amorsat prin ridicare, consta dintr-un
pistol de sudare sau cap de sudare in care se fixeaz mandrina cu bolul de sudat.
3cionarea pistoletului la cursa de ridicare se realizeaz printr-un sistem pneumatic sau
electromagnetic. 2n imagine din figura 7 este prezentata structura unui ec<ipament de
sudare a bolurilor in curent continuu cu amorsare prin ridicare.
=igura 7. structura unui ec<ipament de sudare a bolurilor in curent continuu cu amorsare prin ridicare.
5 B sistem de ridicare, +- mandrina, ) B bol , :- inel ceramic, , B placa de baza
7 B mandrina fixare contact, O B ec<ipament,- sura energetic si sistem de comand
Mn ec<ipament de sudare cu energie nmagazinata, in varianta cu amorsare prin vrf fuzibil, consta
dintr-o baterie de condensatoare, o parte de comanda care asigura ncrcarea si
descrcarea acesteia si capul de sudare care are in compunere mandrina de poziionarea
si fixare a bolului si un sistem care asigura declan!area acestuia. 2n imaginea din figura
O este prezentata structura unui ec<ipament de sudare a bolurilor cu energie
nmagazinata cu amorsare prin vrf fuzibil.
=igura O %tructura ec<ipament de sudare a bolurilor cu energie nmagazinata cu amorsare prin vrf
fuzibil.5- sistem de ridicare, +- mandrina, ) B bol, : B mandrin fixare pies, , B sistem
de sudare cu baterie de condensatoare
2n imaginea din figura ; este prezentat un sistem de sudare a bolurilor in curent continuu cu amorsare cu
arc electric prin ridicare, si protecie a bii cu gaz de protecie, precum si pistoletul de sudare .
5
+
)
:
O
,
7
5
+
)
:
,
Capitolul 8
pag.' / 11
Timisoara


=igura ; %istem de sudare a bolurilor in curent continuu cu amorsare cu arc electric prin ridicare in mediu
de gaz protector
2n imaginea din figura 5. este prezentat un sistem de sudare a bolurilor in cu energie nmagazinata cu
amorsare cu vrf fuzibil, precum si pistoletul de sudare.
=igura 5. %istem de sudare a bolurilor in cu energie nmagazinata cu amorsare cu vrf fuzibil
$n imaginile din figura 55 3, si 1 sunt prezentate imagini de mbinri reprezentative, realizate prin
procedeele de sudare a bolurilor in curent continuu cu arc amorsat prin ridicare in mediu de gaz protector
Figura ' Sistem de sudare a bolurilor in curent continuu cu amorsare cu arc electric prin
ridicare si inele de protecie
Capitolul 8
pag.1( / 11
Timisoara


=igura 55 3 $mbinri reprezentative a bolurilor cu arc amorsat prin ridicare in mediu de gaz protector
=igura 55, $mbinri reprezentative a bolurilor cu arc amorsat prin ridicare cu protecie a bii cu inel
ceramic
=igura 55 1 $mbinri reprezentative pentru boluri cu
arc amorsat cu vrf fuzibil
cu energie nmagazinata
.. /eri*i#area #alit0"i $%!in0rilor sudate #u !ol"uri
$mbinrile sudate cu boluri sunt supuse urmtoarelor verificri'
3. $ncercri nedistructive
controlul vizual al mbinrii0
controlul parametrilor de sudareQ
controlul scurtrii la sudare0
ncercarea la traciune cu ncrcare limitata0
ncercarea la ndoire cu ncrcare limitata0
controlul cu ultrasunete la &L 5: mm
. $ncercri distructive
ncercarea la traciune ' sudura este buna daca se rupe in 60
ncercarea la ndoire cu cresttura' consta in ruperea prin lovire in zona mbinrii sudate -figura
5+/, urmrindu-se evidenierea unor eventuale defecte de sudare si aspectul rupturii - pori, fisuri,
incluziuni, etc./
Capitolul 8
pag.11 / 11
Timisoara


Pentru mbinri sudate cu boluri de otel nealiat -%+),, suma suprafeelor tuturor defectelor trebuie
sa fie mai mica de ,I din seciunea transversala a bolului, iar diametrul fiecrui defect sa nu
dep!easc +.I din diametrul bolului. Porii cu diametrul mai mic de .,, mm nu se iau in considerare.
$ncercarea la ndoire prin lovire, consta in deformarea plastic prin lovire a unei mbinri sudate cu boluri,
pn la ndoirea sub un anumit ung<i sau pn la apariia fisurilor in zona sudata. Mng<iul de ndoire
trebuie sa fie minim 7.
.
, daca nu se prevede altfel de documentaia te<nica de produs. $ncercarea la ndoire
se executa prin lovituri de ciocan conform figurii 5), dar se poate realiza si prin utilizarea unei evi pentru
realizarea momentului necesar ndoirii.
Examinarea macroscopic, urmre!te evidenierea unor defecte metalografice in sudura. %e
examineaz suprafeele pregtite, verificndu-se existenta unor pori, fisuri, defecte de legtura si
incluziuni. Pe ambele suprafee diametrul defectelor trebuie sa fie mai mic de +.I din diametrul bolului.
ncercarea la duritate, urmre!te evidenierea modificrii valorilor de duritate ale materialelor la
sudare. &uritatea zonei influenate termic trebuie sa nu dep!easc ),.KD,, dar sunt admise cteva
vrfuri mai mari de valori in zone nguste de trecere, daca rezultatul la ncercarea de ndoire prin lovire
este corespunztoare.
Pentru procedeul de sudare a bolurilor cu energie nmagazinat n baterie de condensatoare
calificarea te<nologiilor de sudare au n vedere cerinele C> 2%? 5:,,, !i 2%? 5:O)+.
&
t
b
.,5&
.,5&
&
t
7.
.
Fig. 12. )ncercarea la indoire cu
crestatura a bolurilor
Fig. 13. )ncercarea la indoire a
bolurilor