Evaluarea statusului nutritional

Defini!ie

Anamneza ( | )

Aprecierea stdrii de nutrilie reprezintS:

-evaluarea statusului nutrltional
-evaluarea necesarului de nutrien!i
gi se bazeazd pe informafiile oblinute prin:
-anamnezd
-anchetd alimentard
-examen clinic general
-mdsurdtori antropometrice
-teste de laborator

Trebuie sd cuprindi informafii

referitoare la:
-comportamentul alimentar, atitudinea
fa{i de alimente, preferin[e alimentare
-obiceiuri alimentare tradilionale gi sau
religioase
-regimuri alimentare particulare
-numdrul gi orarul meselor
-posi bil it5!ile financiare

Anamneza ( Il

Ancheta alimentard

-nivelul de activitate fizicd

-modificarea apetitulu i
-modifi cdrile greutd[ii corporale
-afec[iuni dentare sau tulburSri
digestive: greald, vdrsdturi, diaree
-alergii alimentare

Obiectivele anchetei
alimentare

ingestiei calorice gi nutritive

medii pe o anumitd perioadd de timp

- -este metoda prin care se determind

aportul caloric Ai nutritiv individual

- -poate avea o largd accesibilitate

- -informa[iile oblinute pot fi relative

Metodele de realizare a anchetei

alimentare
1 .alcituirea jurnalului alimentar
enumerarea felurilor gi cantitdlilor de
alimente gi Iichide consumate in cursul
unei zile 24ore
-zi de lucru

-zi liberd
modului de preparare al
(metodelor de gastrotehnie)

-zi specialS aniversdri,

deplasiri

2.Chestionarul alimentar

Examenul clinic general

-chestionarul alimentar cu intrebdri

standard gi rdspunsuri scurte
-chestionarul de frecven[5 alimentard
pentru controlul incrucigat: pacientul
este intrebat despre frecven[a cu care
consumd anumite grupe de alimente
pe o perioadd de timp (o zi, o
sdptdmind sau o lunS)

-aprecierea lesutului adipos subcutanat

Mdsu

ritori antropometrice

-mdsurarea greutdlii 9i aprecierea:

greutdtii ideale
greut5lii relative
-calculul indicelui de masd corporald
-procentul de modificare a greutdlii
-mdsurarea pliului cutanat
-mdsurarea circumferin!ei bralului, taliei gi

-determinarea masei musculare

-prezenla edemelor gi a ascitei
-aprecierea stdrii de hidratare

Greutatea ideald

-calculul raportului talie gold

=este greutatea care asigurd speranfa

de viald maximd
-se calculeazi astfel:
-pentru copii:-cu formula G = I + (2xV)
G=greutatea idealS
V=vArsta
-se preia din tabelele
pediatrice

Greutatea idealS

Greutatea relativd

goldului

-pentru adulli -cu formula Broca:

= i-tOO, unde G = greutatea ideati(kg) 9i
l= indl{imea (cm)
-cu formula Societitii Americane de

Asiguriri:
G=50+ 0,75 1i.tSO1+11V-ZO)/41 , unde:
G= greutatea(kg)
i= indtlimea (cm)
V=vArsta(ani)
Pentru femei rezultatul se inmultegte cu 0,9

Formule:

relativd = G actuali / G idealS x 100

O greutate relativd mai mare de 120%
este consideratd obezitate
normali = G ideald +l- 10%
exces ponderal mai mare de 20Yo se
incadreazd in obezitate

lndicele de masi corporali

Pentru a afla starea

de nutrilie a
pacientului se poate
calcula indicele de
masd corporald cu
formula :
IMC = G/i, (kg/m')
Q=greutatea (kg)
i= indllimea (m)

Se considere ce pacientul
este :
-subponderal daca IMC este
sub 18,5
-nomopondeml daci IMC
este intre 18,5-24,9
-supmpondeml dacd IMC
este intre 25-29,9
-obez gEdul 'l dace IMC este
intre 30-34,9
-obez grad 2 dace IMC este
intre 35-39,9
-obez gmd 3 dace lN.4C este
peste 40

retarea modificdrii

Procentul de modificare a
greutelii
-se folosegte dacd anamneza a decelat
o

pierdere ponderala recente

-formuld:
(G uzualS- G actuali)/ G uzuali x 100

Mdsurarea pliului cutanat

-evalueazi grSsimea subcutanatS a
organismului
-se poate realiza la nivelbicipital,
tricipital, subscapular gi suprailiac
-cel mai frecvent este folosit pliul
cutanat tricipital, care are valori
normale sub 3 cm la femei gisub 2 cm
la bdrbati

Mdsu rarea circumferi ntei

/C'

tf
*./ \

bra[ului
-se realizeazd la nivelul
bra!ului

t*t

/\
1i ui
"ll#,.Jr-jt I'"*
\
L.JI 1i i
,*n*u-jJ!
i
o*,rn
.ll\
l.
/
tr.."

cu

mLl rlru& cu

s F6t

${[

-valorile medii se incadreazd intre:

28+l- 6 cm la femei
32+1- 5 cm la bdrbati

\|

,,

'

L$

^\t$oq[

AFriG. t er

D!R\N

*ffidi

jumitilii

l]tu
ll

rcr,i tum fla$ArI wJurE Dr L\r\

rr $i.dd ei r Fr b rrt*. op& HMd:

Mdsurarea circumferin[ei taliei

-se realizeazi cu pacientul in pozi{ie

ridicatd, la jumitatea distanlei dintre

rebordul costal gi creasta iliacd
-se definegte ca perimetrul abdominal
(Pa)
-apreciazd adipozitatea visceralS
-valorile normale sunt:
-sub 80 cm la femei
-sub 94 cm la birbati

Mdsu rarea circumferi ntei

goldului
-

-se realizeazd la nivelul marelui trohanter

-cu pacientul in pozi{ie ridicati
-se poate calcula astfel raportul talie / gold
-pentru o valoare mai mare decdt:
0,88 la femei

la

birbali

se consideri o repartilie de tip android (de

tip abdominal) a gr6simii, corelatS cu un
risc cardiovascular ridicat

Analiza compoziliei corporale

. -vizeazd:
. -masa grasS: cantitativ, procentual,
topografic
. -masa musculard
. -retenlia hidricd

&{rs*rarr** rircmferintei abd*sninill* re

fnce h jumgl:toa di*lanlei intre r*bodul

co:tal gi creasb ili*ca sup*rioari, la

nir*iul liriiei axilare rre<lii, la *llr;itul
rmui expir n*rmal.

Evaluarea biochimicd
. -dozarea sericd de Ca, Mg, Na, Cl, K,
Fe

-dozarea glicemiei 9i efectuarea dupd

caz a testului oral de tolerantd la
glucozd
. -determinarea profilului lipidic
. -dozarea proteinelor totale, albuminei
serice gi urinare
. -dozarea acidului uric gi creatininei
. -determinarea hemoleucogramei

Metodele paraclinice de
evaluare a lesutului adipos
-

-sunt mai laborioase

-folosite in scop de cercetare
sau pentru monitorizarea pacientilor aflati
intr-un program de modificare a greutdlii'
1 .densitometria hidrostatici
2.impedan!a bioelectricd
3.tomografia computerizatd
4.rezonanta magneticd nucleari

Concluzii
.

Evaluarea statusului nutrilional se

realizeazf cu scopul de a determina in timp
util aparilia unui dezechilibru (fie in exces,
fie in deficit) in raport cu starea de nutrilie
optimd.

Aceastd acfiune permite ulterior

implementarea unor masuri igieno-dietetice
gi/sau terapeutice pentru corectarea
acestor dezechilibre.

Dieta in malnutritie
,
Definitie
*k
:EE---_--_*__:
.#i

Malnutritia este diminuarea progresivS

a masei slabe a organismuluimalnutritia proteicd, c6t gi a
tesutului adipos- malnutritia caloricS,
urmare a unui dezechilibru intre aportul
9i consumul energetic

Cauze de malnutritie

In fundie de gradul de severitate:

I : malnutritie ugoari cu sc5dere

-gradul

ponderalS

-gradul II: malnutritie moderati cu

sc5dere ponderalS gi modificSri
biochimice
-gradul III: malnutritie severi cu semne
clinice sugestive

Principiile dietetice
malnutritie

Tn

-realimenhrea pacientului trebuie sd fie

-absorbtie deficitard
-necesar crescut

*progresivE
*adaptat5 calitativ gi cantitativ

*testat6 sub aspectul tolerantei

-cantitatea initialS de alimente trebuie sE fie cu
putin mai mare dec6t cea consumati anterior
de pacient
-calea de administrare oralS va fi cea preferatS

Realimentarea
-va cuprinde initial proteine cu valoare
biologic5 ridicat5 din carne, pegte,
lapte, oud
-lipide sub form5 proasp5t5 unt,
smantana
-se vor evita glucidele sub form5 de
dulciuri concentrate sau legume cu
celuloz5 dur5

Necesarul caloric
r Se pornegte de la calculul nr. de calorii

consumate anterior de pacient evaluate prin

anchet6 alimentar5 9i se adaug6 in dietS c6te
500 kcal la interval de 3-4 zile.
Ratia proteicd se cregte cu 59 la 2 zile.

in final va trebui sE ajungem la 2500-3500

kcal gi 120-150 g proteine pe zi.

7
-trebuie sd cuprind5 alimente:
xcu volum redus
xapetisant prezentate
*corespunz5toare organoleptic
xcare sH nu neceslte o masticatie sau o
digestie laborioasE
-calea de administrare: oral5, nazogastric5 sau parenteralH

Dieta in afectiunile stomacului Gastrita

reorezintd o afectiune a stomacului

caract'erizatd pri ntr-o'i nfla malie a mucoasei
acestuta
( gastros = stomac Ai ita = inflamalie).

Bolnavii oot acuza frecvent dureri in zona

epigastribd, insolite d.e pirozis gi regurgitalii
actoe.
Gastritele pot fi acute sau
cronice gi pot avea etiologii variate.

Vor fi interzise alimente ca:

- mezelurile 9i conservele, afumiturile, carnea grasi de porc sau
vanaU
- legumele bogate in celulozd duri ca ceapa sau leguminoasele uscate;
- alimentele pr;jite sau preparate cu rantag;
- dulciurile concentrate respectiv bomboanele, prdjiturile, dulceturile,

ciocolata, siropurile;
- condimentele, ardeiul iute, muriturile, piperul, mustarul, boiaua;
- bAuturile iritante: cafeaua, ceaiul negru, alcoolul
-orice aliment prea sdrat sau conservat in sare.

Dieta in afectiunile hepatice

Hepatitele sunt afecliunile inflamatorii ale
ficatului, avAnd variate etiologii (virale,
toxic-medicamentoase, alcoolice, autoimune).

Regulile generale de dietoterapie in

gastrit5 gi boala ulceroasS:
-mesele vor fi servite la ore regulate, fiind
necesare minim 3 mese pe zi
-vor fi moderate cantitativ pentru a se evita
distensia gastricd
-se va evita excesul de cafea qi de alcool
-se va abandona fumatul
-se vor evita biuturile carbogazoase
-mesele vor fi servite intr-o atmosferd destins5,
relaxatd.

Dacd in trecut pacienlilor diagnosticali cu

ulcer li se impunea un regim de via{d gi o
alimentalie foarte restrictivS, in prezent
se tinde spre:

-normalizarea dietei, cu respectarea

principiilor de bazd enunlate
-individualizarea regimului alimentar,
lindnd cont de faptul cd pacientul i$i va
selecta alimentele pe care le tolereazd gi
le va exclude pe cele care ii provoace
tulburiri digestive.

REGULI GENERALE DE DIETOTERAPIE

iN

HEPATITE
- repausul la pat obligatoriu in faza acutd
- interzicerea consumului de alcool
- asigurarea necesarului caloric de 30-35 kcal/kg corp/zi

Hepatitele pot apdrea in cursul patologiei

altor afectiuni, purt6nd denumirea de hepatite

satelite.

- diminuarea aportului lipidic sub 30%

- aportul de proteine:
0,8-7,2 g/kgcorp in hepatite necomplicate
1,5 g/kg corp in hepatite alcoolice

in funclie de evolutie, acestea pot fi acute

sau crontce.

- crularea

zaharat

funciiilor digestive prin regim lacto-hidro

7
Mesunle de ordin general sunt aplicabile tuturor

cirozelor, indiferent de etiologie.

Pacientii cu ciroze fdrd ascit5 sau edeme igi pot

desf5gura activitatea, evit6nd efortul fizic intens.
Repausul in clinostatism este indicat dupd mesele
principale.

Aportul caloric va fi de aproximativ 2000 kcalorii/zi, in

raport cu starea de nutritie a pacientului.

Proteinele vor

fi

permise

in cantitali de

l,2lkgcorplzi,

mai ales sub forma celor din produse lactate.

Lipidele vor fi limitate la circa 60-70 g/zi, iar glucidele vor
completa restul aportului caloric.

La apariliei unei insuficiente hepatice se

instalarea encefalopatiei hepatice.

Tratamentul pacientului in acest caz se face numai
in spital, fiind necesari internarea de urgenfd.
Aportul de proteine se va reduce la 2040 grame pe
zi in formele ugoare gi medii gi se va exclude la
pacienlii cu encefalopatie avansate.

in

astfel

de

cazurl

pe zi.

Alimentele permise in aceasti situalie vor

fi incluse in dieti, in raport cu continutul lor in
sodiu. Durata regimului hiposodat va fi
apreciate in funclie de starea bolnavului, de
prezenta sau disparitia ascitei gi edemelor.
Lichidele consumate nu vor dep59i 1500 ml
pe 24 ore.

va

reduce aportul de proteine, care predispune la

cresterea cantitdlii de amoniac din organism si

Foarte importanti

In cazul cirozei decompensate cu asciti gi

edeme, regimul va fi obligatoriu hiposodat,
consumul de sare reducandu-se la 2-49 NaCl

este

Principalele afecliuni ale vezicii

biliare (colecistului) sunt
inflamaliile (colecistitele) acute sau
cronice 5i a5a-zisele dischinezii
biliare, care pot fi hipotone sau
hipertone.

combaterea constipatiei gi accelerarea tranzitului

intestinal.

in colecistita acute pacientul poate acuza

stare generalS alterat5, febr5, frisoane,
tulburiri dispeptice (greafi, vArs5turi
alimentare sau bilioase) insotite de dureri
puternice localizate in hipocondrul drept,
sub rebordul costal (regiunea palpatorie a
colecistului).

Colecistitele cronice pot fi urmarea unor inflama!ii

acute repetate, sau a unor leziuni apirute la nivelul
vezicii biliare .

lungi durati cu perioade de

acutizare dupi mese mai abundente.
Pacientul poate acuza tulburlri dispeptice: grea{i,
virslturi, anorexie precum Ei modificlri ale
tranzitului intestinal (eventual alternan(e de
constipatie cu diaree).

Pot avea o evolutie de

7
Dieta unui pacient cu colecistitl cronici va contine
25-30% lipide din totalul necesarului caloric.
Vor fi evitate in special alimentele incriminate a
produce flatulenti gi meteorism abdominal, ca:
ceapa, varza, conopida, leguminoasele uscate.
Suplimentarea cu vitamine liposolubile poate fi
benefic5 la pacientii cu afectiuni biliare sau la cei cu
sindrom de malabsorbfie.

Tratamentul dietetic ln litlaza biliari se aseamlnl, in general, cu

cel din colecistitele cronice.
Dieta recomandati va implica ti reducerea alimentelor bogate
in colesterol (creier, rinichi, ficat, oui, carne de porc, branzeturi
trase, icre).
Nu existi un tratament sau o dietl prin care si se poata preveni
aparilia litiazei biliare.
Se pare 5 existl o suscptibilitate genetici in acest sens.
Prin schimbarea stilului d viali trebuie insi comb6tutS
obezitatea precum gi postul prelungit, care par a favoriza
concentrarea bilei.

Diskinezia
Diskinezia biliarA hipotoni, care poate aparea si in diabetul
zaharat dezechilibrat se manifesti prin pierderea sau
diminuarea func$iei excretorii a ciilor biliare.
Dieta optime a acestor pacienfi va trebui si asigure
stimularea musculaturii vezicii biliare, cu favorizarea
evacuirii sale.
in acest scop, se vor administra alimente cu efect colato&
dintre care ar fi de menlionat: untuL uleiul de misline,
gilbenugul de ou, smantana sau margarina.

biliari hipertoni

se caracterizeaze

printr-o accentuare a functiilor excretorii ale

vezicii biliare, manifestati prin spasme
dureroase la nivelul acesteia, cu o cresitere

efortului musculaturii colecistice, de a realiza

golirea acesteia impotriva obstacolului
reprezentat de spasm.
Alimentafia in aceste cazuri se aseam5nd cu cea
recomandatd bolnavilor cu colecistiti cronici.

Dieta ln afectiunile intestinului

colitele reprezint5 inflamatii ale intestinului gros.
De cele mai multe ori insolesc lnflamatia intestinului sublire,
adici enteritele, devenind astfel enterocolite,
La originea colitelor pot sta o serie de cauze precum:
parazitozele intestinale, constipafia cronictr, abuzul de laxative sau de
alimente iritante, masticalia ineficace datorit, unei danturi deficitare
sau din lipsa timpului a(ordat mesei, sterile conflictuale, o afectiune
acuti tratatl incorect sau incomplet.

Regimul de crufare colicd va cuprinde alimente care se digeri !i

se absorb inainte de a aiunte in acest setment .
Dieta trebule st confin, maximum 5-10 trame de tibre pe zi, evitanduse glucidele greu digerabile.

ln colitele cronice vor fi interzise urmitoarele alimente:

- carnea grasi, mezelurile, afumlturile;
- oulle prliite, maioneza;
- branzeturile slrate, grase, fermentate;
- grisimile: untura, sltrnina, frigca, smAntena, orice grlsime

prtriit;;

- letumele ce conlin celulozi durA: varza, castravetii, fasolea, lintea,

mazirea boabe, guliile, conopida, ceapa;
- oleaginoasele, fructele crude cu s6mburi 9i coajl;
- dulciurile concentrate;

-condimentele iuti: boiaua, piperul, mugtarul, hreanul.

Dieta va fi la inceput hidrice, pacientul fiind sfetuit se

consume ceaiuri de ment5 sau de mugelel, nu foarte fierbinti gi

indulcite cu moderatie,
Ulterior se vor adAuga alimente cu continut proteic
crescut cum ar fi branza de vaci, perigoarele fierte la aburi,
peitele slab de rau, supele-creme imbogelite cu orez, fructe
bogate in tanin, cum ar fi de exemplu afinele, murele,
coacizele,
Sunt permise legumele care contin celuloze fine $i
pectine cum sunt morcovii gi dovleceii fier!i, fie consumati ca
atare, fie ca adaosin supe ,
Se va recomanda numai consumul de p6ine

cantitate redusS.

albl, in

in faza acutd se va recomanda o dieti hidricS,

din ceaiuri bogate in tanin, cu efect
astringent, ugor indulcite.

alcituiti

in a doua fazd, regimul va fi imbogilit cu

alimente ca: branzeturile, carnea fiart6 sau friptS,
pe$tele slab

fiert.

Diareea de fermentalie poate se apari in urma

unor modificeri ale florei intestinale 9i se manifesti
ca intolerante la ingestia glucidelor, mai ales a celor
care contin celuloze sau amidon.
Regimul igieno-dietetic are ca scop eliminarea
acelor alimente care, in cursul procesului de digestie
produc fermentatie, determinAnd meteorism
abdominal, flatulen!5 gi scaune frecvente.

Diareea de putrefactie poate sd apari in

urma digestiei incomplete a proteinelor la
nivelul intestinului. Ajunse in colon, acestea

irit6 mucoasa peretelui giproduc

accelerarea tranzitului, cu cregterea
numArului scaunelor.
Regimul igieno-dietetic va fi cuprinde
alimente cu continut proteic redus, dar
bogate in glucide.

7
in prima fazi, dacl scaunele sunt frecvente se va
dieti hidrici de 1-2 zile, alcituiti din ceaiuri

recomanda o

de

ment5, mugelel sau tei, celdu!e, ugorindulcite.

Constipalia se definegte conform criteriilor actuale fie ca

eliminarea a mai pulin de trei scaune pe siptemenS, fie ca
eliminarea materiilor fecale in cantitate redusi gi de consisten!5
crescutS,

Ulterior, dieta se va imbogSli cu supe de legume limpezi,

cu adaos de flinoase, legume sub formi de pireuri, fructe
coaji gi simburi, eventual coapte sau sub formi de compoturi,

firi

Aportul de legume 9i fructe va facilita transformarea

putrefacfiei in fermentalie.
Vor fi evitate in principiu alimentele iritante pentru colon,
carnea grasi, mezelurile gi legumele bogate in celulozi

duri.

Pentru asigurarea unui tranzit intestinal corspunzator:

program de mas5 regulat;

educarea reflexului de delecalie;
aport suficient de lichide, in rur de 1,5-21 lichide pe zi;
suplimentarea aportului defibre cu aproximativ 25-50trame pezi,
prin consumul de cereale, peine integrall, fructe crude cu coaja sau
fructe uscate ca prune, curmale, smochine, consumate dimlneafa,
oleatinoase ca nucl sau alune, legume consumate crude in salate sau
fiene sub formi de pireuri din fasole verde, conopidi, morcovi, spanac,
cartoff, dovlecei, sparanghel;
- dulcluri concentrate sub formd de miere sau dulceafS, consumate
dimineala inainte de masi;
- dimineala biuturi reci sub formi de sucuri de fructe, compoturi sau
lapte bItut.

in pancreatita acutd pacientul

acuze durere intensi in etajul
abdominal superior, greate,
virsituri incoercibile.
Dieta in aceaste situatie yayiza
suspendarea temporari h
alimentafiei orale, pentru a se
evita autodigestia pancreasului
determinati de hipersecretia
enzimatice. Pacientul va necesita
spitalizare de urgenfi.

Din punct de vedere etiologic, poate sugera o afec{iune

gastrointestinalS sau extra-digestivi.
Unele obiceiuri alimentare defectuoase, lipsa educatiei
privind reflexul de defeca{ie, folosirea excesivtr qi indelungati a
laxativelor (purgativelor) sunt cauze ce pot sta la originea
constipatiei.
ldentificarea unei cauze organice va impune prioritar
tratamentul acesteia, conform indicatiilor medicale.

Pancreatita este o afectiune

inflamatorie a pancreasulLi
caracterizati prin edem gi
exudat celular.
Pancreatitele pot fi acute sau
cronice gi pot afecta atit
fu ncf ia endocrina rezultand
diabetul zaharat secundar, cat
gifunctia exocrine rezultand un
sindrom de malabsorbtie.

in pancreatita cronice regimul igieno-dietetic

va consta in evitarea meselor abundente
cantitativ 9i interzicerea consumului de alcool.
Pentru menlinerea stirii de nutrilie optime
gi reducerea puseelor dureroase, dieta
recomandati va fi hipercalorice (necesarul
caloricintre 30-35 kcal/ kg corp) 9i hipolipidici
40-60 g lipicle pe zi.
Uneori poate fi necesari suplimentarea
vitaminelor liposolubile la pacienlii cu sindrom
de malabsorbfie gi cu dcnutritie secundard.

fi asigurate conform
propo4iilor din necesarul caloric:
Principiile nutritive vor

Dieta in etapele vietii

Dieta copilului
Necesarul energetic (NE) al copilului poate fi estimat
cu ajutorul unor formule matematice, precum:
NE(kcal/zi)=1000+(100 x varsta), varsta=ani
sau
N E(kcalikgcorp/zi)=90-(3 x v^ rsta), varsta=ani
Astfel aportul caloric al unui copil cu varsta

15-18o/o

Dieta va cuprinde in special proteine cu

valoare biologici ina|ti (proteine animale),

provenite din carne, pegte gi oui.

Lipidele vor fi 213 de origine animali 9i 1/3 de
origine vegetali,
Ar fi de preferat ca glucidele si provini din
fiinoase, fructe qi legume care aduc un aport
important de vitamine qi minerale, Se va evita
pe cit posibil obiEnuin(a de a consuma dulciuri
concentrate.

intre:

.1-3 ani va fi de '1300 kcal/zi (sau

80-90

kcal/kgcorp/zi)

46

ani va fi de 1 600-1 700 kcaUzi (sau 70-80

kcal/kgcorp/zi)
-7-12 ani va fi intre 2100-2500 kcal/zi (sau 60.70
kcal/kgcorp/zi)

Pirintii au obligafia de a deprinde copilul

cu

unele reguli igieno-dietetice precum:

-spilarea pe maini inainte de mese gi spilarea
pe dinli

dupi mese;

-respectarea orarului meselor (4-5 mese pe zi)

adaptat la programul gcolar;

-stabilirea locului unde se va seryi masa

(niciodati in fala televizorului sau a
calculatorului);

+vitarea discufiilor moralizatoare gi

unei ambiante

cit

crearea
mai plicute in timpul mesei;

proteine

25-30% Iipide
50-55% glucide

-evitarea fo(irii copilului de a minca mai mult

decAt tolereazi din punct de vedere digestiv;

.consumarea lichidelor numai la sfArgitul

mesei, niciodati in timpul mesei ;
-mestecarea cu congtiinciozitate a alimentelor

-evitarea consumului de condimente prea

sirate sau prea picante, precum 9i a biuturilor

excitante (tip Cocaola sau Pepsi) in exces ;

.educarea reflexului de defecalie pentru
combaterea constipafiei;
-incurajarea practicirii sportului, efortului fizic
qi combaterea sedentarismulu i.

Alimentatia in perioada adolescentei

Necesarul caloric in aceasti perioade, se
estimeazd a fi de 2000 kcalorii/zi pentru biieli
intre '13-15 ani, cresc6nd la 2100 calorii/zi intre
16 9i 20 de ani, iar la fete ajunge la 21oo
calotiilzi intre 1 3-1 5 ani $i 2000 calorii/zi, intre

Alimentalia la adolescent este o problemd

delicatd, de multe ori neglijatd de familie.
Consumul de cafea gi de bduturi alcoolice,
cure de slibire nejustificate,

tendinta

'16-20 ani.

reprezintd S5kcal/kgc/zi
SOkcal/kgc/zi la fete.

la bdieli

la

alimentatia

Raportat la kgcorp greutate, acesta

gi

de tip

fast-food (hipercalorici,

hiperlipidicd) pot deveni obiceiuri diundtoare la

aceaste varste.

Alimentalia femeiiin perioada de

sarcine gi alSptare
in perioadele de activitate intelectualS
intens6 dieta va cuprinde pe 16ngd proteine cu
valoare biologici inaltS, un aport suplimentar
de alimente ce contin fosfor gi iod, cu rol
important in stimularea sistemului nervos.

Necesarul caloric va cregte in sarcina

cu 5-20%, iar in perioada de alSptare
cu p6ni la 30%

Cregterea ponderalS in sarcini

Aportul
zilnic de

kcalorii
12,4-14,4kg

10,8-12,4kg

Necesarul proteic la gravidd este de 1,5-29

kgc/zi, adici in jur de 1009 zi in prima

parte a sarcinii, crescdnd la 1209 in

ultimul trimestru gi la 1259 in cursul

aldptirii. Va predomina aportul de proteine

cu valoare biologici ridicatS, pentru evitarea

aparitiei complicatiilor precum

anemia,

eclampsia sau nagterea prematuri,

ln medie, cdgtigul ponderal

in sarcini se situeazi intre
0,9-1,8 kg in trimestrul l, intre
0,67- 0,9 kg pe saptamAni in
trimestrul al-ll-lea gi intre
0,67-0.9 kg pe luni in
trimestrul al-lll-lea.

Aportul de lipide se recomandi a fi de 90-

1009

antmala.

Glucidele vor reprezenta 5-6 g /kgc/ zi Si

vor proveni in special din consumul de
fructe,_legume, cdreale sau fiinoase, care

aduc

Nu se vor consuma

in exces legumlnoase

uscate (fasole boabe, mazire, linte, bame)

meteorismul
abdominal, dificil de suportat la gravide.

deoarece favorizeazi

in timpul sarcinii si de 110q in

perioada lactatiei, pistrind proportii de

1/2 de-origine'veg'etale gi 1/2 dir ohigine

in plus un aport de vitamiire

9i

mtnerale.
Se va consuma de preferinti odine neaori

sau intermediari, bare prin bontinutufin

fibre vegetale contribuie la coinbaterea
constipa[iei.

Necesarul zilnic de acid folic la oravide este de

800-1000 de micrograme pe zi, aEica dublu fata

de normal. Cantitatea respective se asiguia

prin consumul de cereale, leguminoase usdate,
legume verzi $i citrice. Uneori se poate
suplimenta cu produse farmaceutice.

Necesarul zilnic de fier la gravide este de 23 mg

pe zi. Cantitatea respecfive poate
asigurati
prin consumul de cereale, leguminoase uscate,
citrice, carne.
Gonsumul d cafea scade absorblia fierului.

Necesarul zilnic de calciu la gravide este de

Se impune restriclia aportului de sodiu

1200 mgl zi, din care:

-600 mg pot proveni din lactate
.400 mg pot proveni din alte alimente
-200 mg se pot suplimenta prin medicafie

fi

la

gravide cand existe riscul de pre-eclampsie,

manifestat prin HTA, proteinurie, retentie hidro-

Daci se consumi llitru de lapte pe zi, se asigurd

salini cu edeme faciale, ale m6inilor 9i

in greutate cu mai mult
de 0,9 kg pe saptAmani. Se va interzice

Se recomandd de asemenea

carne, icre, brinzeturi sarate

necesarul de 1200 mg de calciu.

corespunzitoare cu vitamina D.

suplimentarea

Gravida va fi sfituiti cu privire la respectarea

c6torva principii de dietoterapie:
-se vor servi 6 mese pe zi (mese reduse cantitativ
9i frecvente)
lichidele se vor consuma numai dupi mese

-dimineata, cu 15-30 de minute inainte de a se

ridica din pat, precum gi intre mese, gravida va
consuma biscuifi sau o felie de pSine prajiti
-se vor evita migcarile brugte gi decubitul dorsal
postprandial, pentru combaterea refluxului
gastro-esofagian

gambelor, sau cregtere

consumul de mezeluri, conserye de pegte sau

(telemea,

ca9caval, branze topitA).

-va evita consumul de alcool, cafea, biuturi

calbogazoase
-va fi interzis fumatul

Sugestii pentru diminuarea senzaliei de greaF:

-se pot consuma suplimente vitaminice din grupul 86,
cu utor efect antiemetizant
-se pot consuma: piine rumeniti, cereale amestecate cu
lapte hipolipidic, budincA, supe slabe, iaurt, branzi de
vaci, carne de vitA sau de pasire slabA cu cartofi
fie(i, salati de fructe.

S-a observat ce alimentela cu conlinut predominant

glucidic, consumate la intervale scurte de timp (2 ore)

indepirteaz; cel mai bine senzalia de greali.

Necesarul de proteine se situeazi in general intre 1-,1,5

Al

imentatia varstnicului

Conform datelor OMS aportul caloric

trebuie se scada cu 3Vo pentru fiecare
10 ani intre 2545 de ani, cu 7,5yo la
fiecare 10 ani intre 45-65 de ani qi cu
10% peste 65 de ani.

Aceste cifre nu sunt nici pe departe

fixe, ci ele pot varia in funqie de stilul
de viali al persoanei in cauzi.

g/kgc/zi, avand in vedere tendinla la denutrilie

proteice a varstnicilor gi cel pulin jumitate vor fi
dintre cele cu valoare biologici mare, provenind din
produse lactate, albug de ou, carne de pasire, viti,
pe9te.

in cantitate usor scizuti, 70{0 g/zi,

importante pentru aportul caloric Ai pentru vitaminele
liposolubile pe care le vehiculeazi.
Lipidele se vor da

Glucidele nu vor depigi 50% din aportul caloric. Vor fi

recomandate sub formi de piine intermediari, cartofi,
paste fiinoase, legume si fructe.
Vor fi evitate pe cat posibil dulciurile concentrate.

Se vor prefera 5-6 mese pe zi putin abundente

Aportul de lichide va fi de aproximativ '15002000 ml/zl, in funcfie de patologia cardiaci

sau renali asociati.
Senzafia

de sete comandati de la

nivel

cortical scade cu virsta, la unele persoane

put6nd

si lipseasci aproape

complet.

Din acest motiv, pacienlii vArstnici vor fi

sftltuifi si consume volumul de lichide
corespunzitor, chiar daci practic nu le este
sete.

cantitativ.

Cina se va servi cu cel pulin 2-3 ore inainte de

culcare. Almentele vor fi preparate termic cAt
mai simplu.
Ceaiul Si cafeaua sunt permise dar cu moderalie,

evitiindu-se consumul lor in partea a doua a

zilel, pentru a nu accentua insomnia, frecvent
intiilniti la varstnici.
Un aport suplimentar de calciu gl vitamina D este
necesar la aceasti varsui, pentru combaterea
osteoporozei.

Necesarul caloric

Etapele intocmirii unei diete

l.Stabilirea necesarului caloric

2.Caracterizarea generald a dietei
3.Precizarea cantit6!ilor de principii nutritive
4.Precizarea cantitS!ilor de alimente necesare
5.Realizarea meniului zilnic, pe mese
6.Precizarea elementelor de gastrotehnie

.
.
.
.

Balanla energetici reprezintS echilibrul intre aportul

5i consumul de energie.

Necesarul energetictotal zilnictrebuie sd acopere:

-consumul metabolismului bazal (cheltuiala
energetice de repaus) = 50%

-consumul metabolizirii alimentelor (acliunea

dinamic specifice) = 10%
-consumul activitelii fizice, variabil in funclie de tipul
Si intensitatea efortului depus

Activitatea fizici
Necesarul caloric trebuie ajustat in functie de:

.
.
.
.
.

-greutatea ideali corespunzitoare sexului

gi

Necesarul caloric trebuie raportat la greutatea ideali

apreciat in functie de activitatea fizicS, astfel:

varstei

-necesar bazal= 20-25 kcal/kg

-tipul de activitate fizice

-repaus la pat =25-30kcal/kg

-activitate fizice u5oari=30-35 kcal/kg

-temperatura mediului ambiant

-sterile fiziologice: sarcina, aldptarea
-sterile patologice: febri, arsuri, traumatisme,
hipertiroidie

-activitate fizicd medie=35-40 kcal/kg

-activitate fizici mare=40-45 kcal/kg
Kg = kilograme

Circumstanle speciale

Necesarul caloric

perioada de lactalie +500 kcal

Stirile patologice
necesitd suplimentarea aportului caloric, in:

-in sarcind +300kcal zi

-?n

greutate ideale

-febri
zi

cu 13% pentru fiecare grad Celsius peste

normal

-arsuri cu AO-IOO%, in funclie de suprafala

-pentru cresterea ponderald +500 kcal zi
-pentru sciderea ponderalS -500-1000 kcal zi

afectati
-traumatisme cu 40-700%

-hipertiroidie cu 10-100%

gi

7
Caracterizarea generalS a dietei
-in funclie de tipul necesarului caloric, dieta poate fi:
hipocaloricS, normocaloricS, sau hipercalorici.

-in funclie de distributria principiilor nutritive, dieta

poate fi: hipo/ normo/ sau hiper:

Dieta fiziologici
-se adreseazi persoanei sindtoase
-depinde de tipul de activitate fizicd efectuati
-ca procente cuprinde:

-glucidicd

50-60% glucide

-lipidicd
-protidica

25-30% lipide

-in functie de adaosul de sare, purine, fibre alimentare

etc. se va face precizarea de rigoare

70-20% proteine

adaptate la necesarul caloric

Calculul necesarului glucidic

Calculul necesarului lipidic

Totalul kcal necesare (calculate conform formulelor

enuntate anterior) x50-55% procentul de glucide din
dieti = nr. kcal provenite din glucide (Y).

Totalul kcal necesare (calculate conform formulelor

enunlate anterior) x 30% (procentul de lipide din
dieti)= n1. kcal provenite din lipide (Y).

Prin metabolizare, 1g glucide elibereazd 4,1kcal. Deci,

Prin metabolizare, 1g lipide elibereazi 9,3 kcal.

Deci dieta va conline:

dieta va conline:
Y kcal glucide/4,1 kcal = Z grame glucide pe zi
Exemplu: pentru 1600 kcal calculate, la o dieti cu 50%
glucide, rezulti 800 kcal, provenite din 195 g hidrati
de carbon

lipide / 9,3 kcal = Z grame lipide/zi

Exemplu: pentru 1600 kcal calculate, la o dietd cu 30%
lipide, rezulti 480 kcal, provenite din 51,6 g de

Y kcal

lipide.

Aportul de lipide

Calculul necesarului de proteine

si depigeasci 25-30% din ralia calorici

-trebuie sa conline 7% acizi gragi saturali, 10% acizi
gra5i polinesatura[i 5i 15% acizi gra5i mononesaturali

Totalul kcal necesare (calculate conform formulelor) x

10-15% (procentul de proteine din dieti) = nr. kcal
provenite din proteine (y).
Prin metabolizare, 1 g proteine elibereazd 4,1 kcal. Deci
dieta va contine:
Y kcal proteine /4,1 kcal = Z grame proteine pe zi
Exemplu : pentru 1500 kcal calculate, la o diete cu 15%
proteine, rezulti 240 kcal, provenite din 58,5 grame
de proteine

-nu trebuie

-cantitatea de colesterol ingerat nu trebuie si fie mai

mare de 300 g

-trebuie sd conlini in medie 2/3 Iipide vegetale

lipide animale

Si

L/3

Aportu! de proteine

Aportul hidric

si reprezinte

L0-20 % din ra[ia caloricd (nr.

total de calorii calculat)
-ralia de proteine cu valoare biologici mare
(proteine de origine animali: carne, lapte, oui)
este pentru adult de 0,6 g/kc corp pe zi
-raIia de proteine cu valoare biologicd medie gi
mici, provenind din legume, fructe, cereale este
de aproximativ 0,75-0,80 g/kg corp pe zi
-35% din aportul de proteine trebuie sE fie de
origine animali 5i 55% de origine vegetali

-trebuie

Precizarea cantitSlilor de alimente

necesare

-se recomandi 1 ml de apd pe kcal de energie

consumatS, in cazul adullilor in repaus

-ingestia de apd trebuie si fie cel pulin egalS cu suma

prerdenlor lrzrologrce

-in mod normal:

-50-100 ml sunt secretati prin fecale
-500-1000 ml se elimini prin transpiralie

respiralie

Si

-1000-1500 ml se elimini prin urind

Realizarea meniului zilnic

pe mese
Dieta va cuprinde 5 mese, dintre care 3 mese

Traducerea cantitSlilor de principii

nutritive in cantitSli de alimente se
realizeazd consultand tabelul de
compozilie al alimentelor.

principale gi 2 gustiri, astfel:

-ora 7: micul dejun
-ora 10: prima gustare
-ora 13: dejunul
-ora 16: a doua gustare
-ora 19: cina

Precizarea elementelor de gastrotehnie(l)

-sursele de oroteine animale: carne. laote- ou5. se vor
prepara numai prin fierbere, frigere'sad indtiugire
oupa caz
-prljirea in grdsime incinsi va fi inlocuitd cu fierberea in
vapori sub presiune sau cu prepararea in tigaie de

tetlon
-alimentele de oriaine vesetalS vor fi consumate de
preferinfi crudE sau fiErte in vapori sub presiune,
pentru conservarea vitaminelor'Si mineralelor
-apa de fiert nu trebuie aruncatS, ci folosite la
prepararea menrulur
-prepararea sosurilor nu se va face cu fiini, ci cu
legume trecute prin sitd

Elemente de gastrotehnie (ll)

-ca preparate se preferi utilizarea soteurilor,
sufl eurilor qi budincilor

-in general, cu cdt prelucrarea termicd a alimentelor

este mai laborioasd gi mai prelungiti, cu atit
pierderile de substan{e nutritive sunt mai mari
-gustul alimentelor poate fr imbundtd{it prin adaos de
mlrar, pitrunjel, cimbru, tarhon, leugtean, dafin.

{i. drn...terhd
ldd S-*rhrr.ba,