Introducere in Sisteme de Operare

A i Reval Greate (eros e310 Milescu er Aiey aconescu Vy Mircea Bardac s , SD) Science Pa i a ; od YCuvant inainte Notiunca de sistem de eperare repreaintd, probabil, unul dintre termenié cci mai des intaluiti in domeniul caleulatoarelor, si ne numai. De ta formele greoaie dezvoltate in anié ‘60, cunoseute doar profesionistilor, sistemele de operare au cunoscul 0 lransformare continuil, slrins corelati cu dezvoltarea sistemelor de calcul si a telmologiilor asociate. In ziua de astizi, sistemete de operare oferi: 0 inter fatii facil 4i prictenoasit atét utilizatorilor obisnuifi ai serviciilor Internet, eat 9i wlilizatorilor comercialé ai aplicatiilor dedicate, celor ce folasese facilitatile multimedia gi jocuri, eau celor profesionisti eare dezvatla oplicatii sax intretin sisteme de caleul si rotele de colvutatoare, Evoletia lelmologied a dus fa de2voltarea sistemelor de operare pentre wn muir tof mai maze de dispozitive, de ta sisteme server, desktop si laptop la PDA-uri si smartphone-wri, Garten de Jatit isi propune fumitiarizoren cititorufui cu lunea sistemelar de operare si, fn particular, cu latura preponderent tehnied a aeestora, Am creat aceaste lucrare avand in permonentd in vedere cunostintcte de bazit 6i cadrul conceptual neoesare unui student la o facultate de calcutatoare. fn aceasta structurd, cartea este insd construité peatra a fi utila oricdrui cititor care cata un prim contact cu domeniué sistemelor de operare. Sperm ca parcurgerea sa sit ofere si un set de deprinderi si aboridiri in solution apiisese sfera sistemetor de operare. va problemelar care d rsitatea subiectelor abordate a reprezentat o diffcultate in evearea unei succesiuni le una stratificali, fiecare enpitod b clare de capitole, Strateyia alensé e: nidu-se pe cele studiate anterior. Totusi, au existat momente in care a trebuil sé ulilizim anumite nofiund inainte de a fi definit cadrul conceplual, sau la citeva capitole distanté de presentarea lor. dn astfel de situalii citilorulii ti sunt oferite referinte eitre capitolele in care sunt elarifieate nofiunile invoeate. Cartea urméreste presentarea si diseutarea notienilor de bazi necesare unui student in primii ané de facuttate, in dameniul ealeutatonrelor, Diversitatea subicetelor si nivelul de dedaliu recomanda 0 asémilare in profunzime a informatiilor, dineolo de durata unui semestru sau a unui an, Sperm ca studentul dornic de aprofuntare sis risfoiasoa aceustit carte in momentele in care cautd sprijin suplimentar pentru rezolvarea unei probleme din domeni. Din punct de vedere tehmic, materialul de fata ofer o perspectivd ee apartine preponderent universului Linus. Am considerat contactul ew Linux ca pe o eportunitate aparte periru 0 majoritate a utitizatoritor ec provin din mediul Windows, in care descori alternativele tm domeniul sistemelar de opcrarc. na reprezinta @ optiune fuata in considerare, Dorinte noastrd este ca utilizarea unui nou sistem de operare, cw fo risplindire gi o evolutie tot mai intense, sit ofere 0 nowd perspectivd asupea lumii calculaloarelor in general sia sistemelor de operare in particular. Desi carlea estefocalizate pe Linux, fiecare capitol include sertiuni de studéi de onz in care sunt prezentate smceanismele simitare dintr-un sistem Windows. Structura cirfii este conceputd pentre a oferi atat o precentare a cudrulei conceptual, edit aio parte aplicativit construita prin exenaple, Fiecare capitol este prefatat de 0 micit sectiune Ce se invatd in acest capitol?” utilé pentre reperarca principalelor notiuni, Capitolele se incheie cu o sectiune de ,Cuvinte cheie” si apoi de ,hatrebdri", pentru a permite cititorului o autoevaluare « cunostintelor dobandite. Unele secliuns sunt marente cu sitndoluri grafice cu o semnificatie spectald: ineportant, notit, OZN {pentru tehnalogiile recente de tipul ,bleedding edge”) si atom (pentru aspecte tehice avansate) Recomandém parcurgeren secvenfiala a eartii, dar citilarut avansal poate sdri direet ta un enpitol de interes particular. Dat fiend continutul practic detatiat, este utiti folosirca calculatorulai pentru rularea comenzilor prezentate si pentru czplorurea optiunitor eristente, in paralel ew parcuryeree nofixnilor dearetice. Mattumim tuturor cetor care ax contribuit la realizarca cartii. Modul de organizare si prezentare, ca si diversitatea inforrnatiitor prezentate se bazeazd pe cfortul continun si pasiunee unet echipe entuziaste, In prismul rand, # wralleamia domenubui prof Nicolae Tapus, precum si calegilor nostri Vlad Dogarw, Mihai Maruscac, Dariel Rosner si Andrei Buhaiu, @ caror implicare a eonstituit un beneficin direct tn claborarca acestei cirti. Multumim, de asemenea, colegilor Alex Eftimie si Andrei Four pentru contributia edusé, gi colegilor Alex Juncu, Lucian Grijincu, Célin Tovgulesen, Voichita Iancu, Andrei Dumitru, Laura Gheorghe pentru revicuirea materialulei pe parcursul finalizdrié acestuia. Adresiim multumiri speciale echipei cursului de Utilizarea Sisternefor de Operare eare ne-a oferit 0 atmosferis de suport, implicare si eneryie pentra realizarea. citi. Forma actualii a cfirtii se bazeazit pe efortul sustinut depus de-a fungul numeronselor activitati din jurud cursultei de Utilizarea Sistemelor de Operare. Nu én ultimul rand, multumim eititorilor, la primed pas i domeniul plin de provecdri si de satisfactii al cateulatoarclor. Ei sunt cet ciirora te doticiim accasta carte. Ne-a fiveut placere sa 0 scriem, sé spenam ea mecar 0 parte din entuziasmul nostru sit se converteascd in pasiune pentra cititoril ecestor pagini, AutoriiCuprins 1__Introducere 4 12 13 Ge este un sistem de operare? 1.1.1 Functiile unui sistem de operare 1.1.2 Tipuri de sisteme de operare_. . . . 1.1.3 Functionarea sistemelor de operare. Scurt istoric al sistemelor de operare 12.1 Primageneratie . 12.2 Adoua generatie 13.6 Comunttatiopen source poe 14 1.3.7__Sisteme de operare pentru dispozitive mobile we. 15 1L4__Siudiu de caz 16 1.4.1 _ Virlualizare. Rularea unui SO dintr-o masind virt 16 2__Instalarea Linux. Configurari de baz 23 24 Linux. Distributii Linux. a . L223 2.1.1 Principalele distrbuti Linux we Oh 24.2 Debian Ubuniy 8 2.1.3 Tipuri de distributii Linux . ce 22. 27 2.2_Instalarea Linu 28 2.3 _ Interactiunea cu sistemul de operare . 38 2.3.1 Interfetele ou utilizatorul 38 2.3.2 __Interfata in linie de comanda (GL) 2.3.3 Oprirea sistemului de calcul . 2.4 Configurari de bazaaleSO... AS ‘ . 5 24.2 Asigurarea conectivitati la Internet so. 47iv INTRODUCERE iN SISTEME DE OPERARE 2.5 Studi de caz 48 2.5.1 _ Interoperabilitatea sistemului de fisiere intre Linux si Windows . 48 25.2 GParted 0... 3__Gestiunea pachetelor si utilizatorilor 53 .1__Gestiunea utilizaiorios ga 3.1.1 UID, GID a . 55 3.1.2 _Adaugarea si siergerea ullizalorior ....... . 55 3.1.3 Adaugarea si slergerea unui grup de utilizatori__ - 56 3.14 Modificarea datelor unui utilizator 3.1.5 Addugarea si stergerea utilizatorilor ... . _ ._ 57 3.2 Gestiunea pachetelor . . _ . . . 58 Studi 3.3.1 Fisierele in care sunt stocate informatii despre utilizatori_.... 64 : Debi 4__Sisteme de fisiere 69 41 Nofiuniintroductive ww. See . 69 4.1.1 Ce este un sistem de fisiere _ A . 69 21.2 __Iprathla sistemuial de fipiere ys ee see sees 10 72 42 43 Operatii uzuale asupra fisierelor si directoarelor _ 76 4.3.1 Afisarea si schimbarea directorului curent 78 Afigarea continutuluifisierelor . _ Tt 43.3 _Listarea continutului unui director... .............. 77 43.4 Crearea fisiereloridirectoarelor ...... 79 Crearea fi Copiere/mutare/redenut Tipuri de sisteme de fisiore oe 4.7.1 Inlegritatea datelor . . see aoe 4.7.2 _Alegerea unui sistem de figiere = - 93 47.3 Adresarea inir-un sistem de fisiere 95CUPRINS v 4.8 _ Luctul cu sistemele de fisiere _— oe ees 4.8.1 Grearea unui sistem de fisiere _ ae Montarea unui sistem de fisiere 4.9 _Tendinte in sistemele de fisiere . . we 49.1 Sisteme de fisiere in userspace... 4.10.3 Montarea unui sistem de fisiere FATS2 astfel ineat toti utilizatorii ‘84 aiba drept de scriere pe el_. 4.10.5 Sistem de fisiere int-un . - 106 4.10.6 _ ntfs. - - - - - 107 5.1__Notiuni introductive .. . sus 5.14 Ceesteun voces? sus os 5.4 A Deosebirea dintre un proces si un 54 Structura unui proces + 13 54 4 Stare unui proces. Multiprogramare si multiprocesare 5.2 _lerarhia de procese in Unix. Vizualizarea proceselor sistemului_.. . . . 116 521 Uiilitaruips.. 2 7 5.4.3 Transmiterea de semnale prin combinati Comunicatia intre procese_. . . « 5.5.1 Operatorul 5.6 Swapping weve a . 44 5.2_Studii de caz 142 5.7.1 Managementul procaseloriservicillor pe Windows... . 142 5.7.2 Procese importante... 143 5.7.3 Prioritatea unui proces 145vi INTRODUCERE IN SISTEME DE OPERARE izarea sistemului 151 B = = 6.1.1 __ Problematica pomirii sistemuului— bootstrapping... . . . . . 152 6.1.2 _ Etapele pornirii sistemului . _ . 152 61a BIOS Bid POST. 6 Bootloader 154 6.2.1 Dispozitive boot-abile we a se 155 6.2.2 Structura sectorului de boot pentru un dispozitiv boot-abil 156 6. Mecanismul de functionare a unui bootloader 158 624 GRUB 6.3__Configurarea GRUB . . - _- - - - 162 64 _lncdiearea nucleulul 165 64.1 Imagineade nucleu 2 soe 165 6.4.2 Optiuni de boot-are pentru nucleu _ 166 65 _Initializarea sistemului. . BS1 init a 65.2 upstart... 2171 6.6.2 _ Pomnirea sistemului de operare Windows XP... . . . - 177 6.6.3 __Interoperabilitate Linux-Windows . s,s. s 179 B 7 iGRLIB 7_Analiza hardware a sistemuly) 1 7A Structura unui sistem de operare . : - - 185 2 Considerente hardwar 186 ‘7Z3.1__Listarea madulelar incércale la un moment dat in sistem ____ 194 28.2 _Incdirarea unui medul tS Doses - 7.4 _ Analiza hardware a unui sistem (magistrale, chipset, CPU, memorie, dispozitive} 74.1 Lista hardware —/sys ov we oe 196 7.4.2 Comenzi pentru afisarea dispozitivelor . . 7.4.3 Monitorizarea starii dis vee . 7.5 _ Interfata cu dispozitivele din userspace ~ udev si /dev .... . 204 78CUPRINS vii 7.6.5 _ Manipularea datelor la nivel scdizut (comandadd) ...... . . 206 Analiza sistemului 08 7.7.1 _Inlormatiidespre sistem. ............. 2. so... 208 372 Kemal a0 2B Studii de ca: 14 7.8.1 Salvarea si restaurarea MBR si a tabelei extinse de partitii .. . 211 78, Salvarea continutului unui disc cu sectoare inaccesibile 212 7.8.3 Crearea unei imagini de CD; montarea unei imagini.... . . . 212 78.4 Utilizarea unui fisier de pe 0 partitie FATS2 ca fisier de swap pentruun liveCD Linux. .....................213 8__Gonfigurari de retea 217 8.4 Concepte de retea 217 8.4.4 _Notiuni de baza 218 B12 Pe I 81.3 Moduri de adresare: adresare unicast, multicast, broadeast.. 219 8.2 Paramettideretea.. . - eee eee ees 220 82.1 Adresa IP simascA deretea_. 220 82.2 — Ruter implicit (default gateway). . ae 222 B23 DNS 88 83 Configuraritemporare. 2 225 63.1 _Interfete de retea oni permanente si configura temporare . . 225 8.3.2 Gonfigurarea temporara static a unei adrese IP pe o interfalé_. 226 83.3 Asigurarea conectivitatii la Internet. Configurarea temporara static a unei rute implicite .. .. as 229 84 8.4.4 DNS. Configurarea serverelor de DNS... oe 233 B45 Aliacuri /eicihosis a 84.6 Confiqurarea numeluistatieicurente...... 2... . 235 8.5 __Testarea configuratilorderetea os. 236 85.1 Ping 2... eee ae se... 236 8.5.3 Gum se depisteaza problemele uzuale in cazul configurarilor de retea . . . . 9 Servicii de retea 249 gt Concepte specifice aplicatilorderetea .................5 249viii INTRODUCERE IN SISTEME DE OPERARE 9.2 Executiacomenzilorladistanté... eee... 257 9.2.3 Utilitarul wget... 9.3 Email—Posia electronica... . 9.3.1 Arhitectura si functionare 9.3.2 Clienti de emai 93.3 Securitatea serviciului de email, BB ga www 9.4.1 Tehnologiile de baz ale WWW... _ 269 9.4.2 Functionarea serviciulli. se . 272 9. Clientii Web 2 uci de ca 10.1 _Problematica securitatii 10.1.1 Principii de baza peels - . 10.1.2 Termeni 2 10.2 Securizarea sistemului 10.2.1 Securitatea sistemului de operare_. . eee 284 10.2.4 Seouritatea sistemului de fisiere 10.3 Intretinerea sistemului. . see seus 10.8.1 Monilorizarea sistemului 80 10.3.2 _Jurnalizarea si gestiunea jurnalelor......... . . . 296 10.3.3_Limitarea drepturilor 10.4 Atacurideretea . _ 10.4.1 Tipuri de atacuri in retea 10.4.2 Virusi, viermitroieni . 10.4.3 Scanarea porturilor_. pee . 307 10.5 Securizarearetelel eee eee . 309 10.5.1 Firewall) 10.5.2 _Griptarea informatiei 3 Monitorizarea retelei 10.6.1 Drepturile pe fisierein NTFS ............ 914 10.6.2_Recuperarea parolei . - - - - - 315 11_Compilare si linking 319 11_lntroducere aig A111 Editoare 11.1.2 _Compilare si 11.1.3 De la sursa la executabil, de la executabil laproces . 322 1114 Pachele necesare 11.2 Compilare. GCC - wee _ _ 324 1121 Ulilizare GCC 8CUPRINS ix 11.3 Etapele compilirii (inclusiv link-editarea) oe Preprocesarea...... . wee ee we... 330 11.3.1 11.32 Gompilarea.. . . . . 331 1133 Asamblarea 8 11.3.4 Optimizareacompilarii, 335 414 Biblioteci de functii_._. 14.4.1 Ti uri de bibliotes 11.5 Automatizaraa sarcinilor— make BAS 11.5.1 Cel mai simplu Makefile. - a 2. 346 11.5.2 Folosireadependentelor. _ _.... 347 11.5.3 Dependenteierathice .. 11.54 Targetulclean. 80 11.55 Target-urile ‘PHONYsiall. 880 Shell scripting 12.1 Notiuni introductive 865 12.1.1 Deco shell scripting? : 368 12.2 12.2.3 Comenzi interne (built-in) sicomenziexterne _.. 371 12.2.4 Executia unei comenzi shell . 12.3 Soripturi shell... . 12.3.1_Gel mai sir 42.4 Programarea shell... ..............2....2ss.se0e 384 12.4.3 Instruct 12.5 Filtre de text 899INTRODUCERE IN SISTEME DE OPERARE 125.1 cattacnl eee . 400 12.6 _Comenzi de lucru cufisiere . pee eee 414 12.6.1 xargs... es Ata 1282 locate 426.2 find ag 12.7 _Expandarea inshell we soe A19 12.7.1_Simbolul$ 12.7.2 _Expresii regulate in shell 12.8 Parametriunuiscriptshell 421 1281 Comanda shift tt 12.8.2 Parametri speciali ee 2423 12.8.3 Exemplu de utilizare a parametrilor... = 423 12.9 Functii_. 12.9.1 Sintaxa unei tunctii 12.9.2 Parametrii unei functii 12.10 Scripturile de pornire Bash 12.44 12.101 Variahile de mediy gr tui de ca 12.11.14 Contorizarea numarului de utilizatori autentifica 12.14.2 Schimbarea promptului shell 13.1_Concepte in mediul grafic... ee pe 442 13.1.1 Tipuri de imagini oe os sete 442 13.1.2 Fonturi Unicode 13.2 Interfata grafica in Linux. Componente. . eee 2 444 13.2.1_X Window System a - - - 444 13.2.2 _Arhitectura X Window System. . 445 13.3 Pornirea si oprirea interfetei grafice 448 13.4 Configurarea serverului X . ee we . 450 13.4.1 Configurarea rezolutiei .... . . wee se . 450 13.4.2 Gonfigurarea tastaturii . 13.5 Configurarea sistemuluidin KDE... . . wae see . 452 13.5.1 System Settings . . peewee 452 13.5.2 Schimbarea aspectului interfetei grafice .... 1... 452 13.5.3 Contigurari de baza ale sistemului de operare - wee 453 13.5.4 Configurari administrative... ae . 454 13.5.5 Configurarearetelei.......... Loe . 454 13.5.8 Managementul utilizatorilor . 454CUPRINS xi 13.5.8 Gesfiunea pachetelor.......... wee. O57 13.6 Serviclidesktop .... . . . 13.6.1_Pornirea facia a aplicalitor 13.6.2 _CAutarea fisierelor in sistem 13.7 Aplicatii KDE vs.GNOME ............ os 2. 460 12.8 Studiidecaz. 13.8.1 Configurarea XpesteSSH_. os. 460 13.8.2 Instalarea siconfigurareaaVNC ..... -. e462 13.83 Remote Deskiop Connection... ....... 2... 14 Utilitare pentru dezvoltare 469 44.4 Introducer AGS 14.2 Coding style (indent astyle) ........ 1... 2. . 470 44.2 Editarul Vim a7a 14.4 Sisteme de control alyersiuni 0 ag 14.4.1 Princip. 2.1... 2.479 14.5 Analiza si paroumarea cod ee 481 148.1 clags eee 482 14.6: Adomalsarea compli _ seu 484 14.6.1 _Gompilarea unei aplicatii din surse_ 1 sae. 484 i iMlearate de dezvaltare 1 Eclipse... 14.9.2 Anjuta . 14.10 Managementul proiectelor software... - = Lo 14.101 Procese de dezvollare software. 14.10.2 Aplicatii web pentru managementul proiectelor software. . . . 497 14.10.3 Resurse online pentru dezvoltarea proiectelor_. wae 498 14.11 Resurse de documentare pentru dezvoltator 498 14.11.1 Documentatie oficial. - 498 14.11.2 Documentarea programelor propri coe 7... 499 14.11.35 Cartisitutoriale _. 500 14.11.4 Documentatie din Internet 501 15 Viata in Linux 507xii INTRODUCERE IN SISTEME DE OPERARE Seri CDIDVD it 510 15.4 MessengerinLinux............................ 51 15.5 BitTorrentin linux... 15.6 Imprimantain binux.. see sees eee eee 514 167 Jocuri in Linux 7 15.8 _Dual-manitorin Linux LE 15.9 _Documente office in Linux A Raspunsuri ta intrebari 521 Bibliogratie 529 Glosar S31Abrevieri ACL — Access Control List ACPI — Advanced Configuration and Power Interface AGP — Advanced Graphics Port API — Application Programming Interface BIOS = Basic Input Output System CLI = Command Line Interface GMOS — Complementary Metal Oxide Semiconductor GPU- Gentral Processing Unit DDD — Data Display Debugger DE - Desktop Environment DHCP ~ Dynamic Host Configuration Protocol DLL— Dynamic-tink library DM — Display Manager DMA Direct Memory Access DNS - Domain Name System DoS -— Denial of Service DRAM — Dynamic RAM ELF — Executable and Linking Format FSB — Front Side Bus FTP ~ File Transfer Protocol FUSE - Filesystem in Userspace GCC— GNU Compiler Collection GDB - GNU Debugger GID -~ Group Identifier GNU— GNU’s Not Unix GNU CPP — GNUC preprocessor GUI — Graphical User Intertace HDD — hard disk drive HTML — Hypertext Markup Language HTTP — Hypertext Transfer Protocol ICH = VO Controller Hub ICMP = Internet Control Message Protocol IDE — Integrated Development Environment IDS — Intrusion Detection System IMAP — Internet Mail Access Protecal IP. — Internet Protocol IRC — Internet Relay Chat IRQ — interrupt request ISP — Internet Service Pr xiixiv INTRODUCERE IN SISTEME DE OPERARE LAN -~ Local Area Network LTS ~ Long Time Support LVM Logical Volume Manager MAN — Metropolitan Area Network MBR — Master Boot Record MCH - Memory Controller Hub MIME — Multipuprose Internet Mail Extensions MinGW — Minimalist GNU for Windows MSVC - Microsoft Visual C++ NAT — Network Address Translation PCI — Peripheral Component Interconnection PID — process id PKI = Public Key Infrastructure POP3= Post Office Protocol POSIX — Portable Operating System interface POST — Power-on Self Test PPP — Paint to Point Protocol PPPoE — PPP over Ethernet RAID — Redundant Array of Inexpensive Disks RAM — Random Access Memory RDC - Remote Desktop Connection RPM — Rotations Per Minute RTOS ~ sisteme de operare in timp real S.M.A.R.T. — Self-Monitoring, Analysis and Reporting Technology SMTP = Simple Mail Transter Protocol SNMP — Simple Network Management Protocol SO - sistem de operare SRAM ~ Static RAM SSH - Secure Shell SVN- Subversion TCP — Transmission Control Protocol TFTP - Trivial File Transfer Protocol TLD — Top Level Domain TTL— Time To Live TUL — Text User Interface UDP - User Datagram Protocol UID - User Identifier URL = Uniform Resource Locator USB — Universal Serial Bus VBR - Volume Boot Record VCS - Version Control System VNC - Virtual Network Computing WAN ~ Wide Area Network WIMP — window, icon, menu, pointing device WLAN - Wireless LAN WM — Window Manager WWW - World Wide Web XHTML — Extensible Hypertext Markup LanguageCapitolul 1 Introducere They have computers, and they may have ather weapons of mass destruction. vanet Reno Ge se invati din acest capitol? + Ce este un sistem de operare ‘+ Funclille unui sistem de operare Tipuri de sistene de operare Istoricul sistemelor de operare Sisteme de operare moderne ‘+ Windows, Mac OS X, Linux Virtualizare 1.1 Ceeste un sistem de operare? Sistemele de operare reprezinté un concept familiar tuturor utilizatorilor de calculatoare personale. Ele apar tot mai des si in implementarea de functionalitati din alte aparate, de la telefoanele mobile la cardurile bancare inteligente. Exist ins si dispozitive care nu au (inca) un sistem de operare, in principal deoarece executé un numar mic de operatiuni care nu necesita nicio modificare. De exemplu, calculatorul dintr-un cuptor cu microunde executd un program simplu fixat prin circuite fizice. Sistemele de operare sunt utile in cazul calculatoarelor care trebuie s& se adapteze unui mediu in schimbare, ele permitind modificarea comportamentului calculatorulul #8r& schimbarea succesiunii operatiilor hardware. Un sistem de operare (abreviat in continuare SO) este un set de programe care controleazA distributia resurselor unui calculator si mediaz& comunicarea dintre hardware, pe de o parte, si aplicatile utlizatorilor, pe de alta parte,2 INTRODUCERE IN SISTEME DE OPERARE Scopul unui SO este sa asigure stabilitate si flexibilitate in functionarea calculatorului, Sistemele de operare permit, in general, interactiunea cu mai multi utilizatori, rularea mai multor aplicatii, si moditicarea strategillor de raspuns ale calculatorului la o anumita problema, wuuilzator Eatroare, brawsere web, prayers multimedia, sits Ofice Apliceti Sistem de operare Hardware Figura 1.1: Rolul unui sistem de operare in figura 1.1 este prezentat rolul de mediere al sistemului de operare intre utilizatori si hardware, Sistemul de operare va avea acces direct la resursele hardware, in vreme ce utilizatorii folosese cel mai adesea aplicalii ce apeleaza prin intermediul bibliotecilor sau direct functii ale sistemului de operare. Componenta esentiala a sistemului de operare o reprezinté nucleul sau kernelul. Acesta are rolul de gestiune a resurselor fizice si de oferire a unei interfete comune aplicatillor. Nucleul nu este o aplicatie In sine, ci este un mediu in cadrul cirvia pot rula alte aplical Programele de baza sunt aplicatiile fundamentale ale unui sistem de operare care permit interactiunea cu nucleul si-cu sistemul fizic. Astfel de aplicatii sunt interpretoarele de comenzi, utiitare de gestiune a utilizatorilor sia sistemului de fisiere, biblioteci etc. In general nu este bine conturata definitia de aplicatie de baza; se considera cd 0 aplicatie este o aplicatie de baz atunci cand ofera servicit pentru 0 buna parte din celelalte componente ale sisternului Din punct de vedere strict tehnic sistemul de operare este insusi nucleul. Din perspectiva utiizatorului sitemul de operare este compus din nucleu si suita programelor de baza. Programele de baz sunt acele aplicatii ce permit uiilizatoruluiinteractiunea cu resursele hardware ale sistemului, aceasta relatie fiind ilustrata in figura 1.1. Comparatiy, un calculator poate fi privit ca un aeroport, iar sistemul de operare ca turnul de contro! care coordoneaza tralicul. Resursele aeroportulul sunt reprezentate de pistele si avioanele pe care le pune la dispozitie. Far un turn de control care sA asigure gestiunea si organizarea acestor resurse, pe un aeroport nu s-ar putea evitaCAPITOLUL 1. INTRODUCERE 3 intarzierile si coliziunile. in cazul calculatoarelor, rolul unui sistem de operare este de a coordona traficul si accesul la resurse, infocmai precum turnul de control al unui aeroport. 1.1.1. Functiile unui sistem de operare © prima functie a unui sistem de operare consta in administrarea resurselor hardware ale sistemului. In cazul unui calculator, este vorba mai ales despre accesul la procesor, memorie, hard-disk, comunicarea in retea, precum si cu alte dispozitivele de intrareviesire. Aceste resurse pot fi solicitate de aplicatii multiple si de ulilizatori multiph Sistemul de operare este la randul su o aplicatie, care necesita resurse (si, implicit, accesulla acestea) pentru a {unctiona. Prin urmare, acesta trebuie sa isi asigure accesul privilegiat la resurse. Un SO trebuie s& mentind controlul asupra calculatorului si s faca posibila utilizarea sa predictibilé si cat mai eficienta. Sistemnul de operare ofera o abstractizare a resurselor hardware. Practic SO este o extensie a sistemului fizic, oferind o inferfata simplificata folosita pentru medierea accesului utilizatorilor si aplicatiilor la resursele hardware. Sisternul de operare este responsabil cu oferirea unui set limitat de informatii si functii de luory cu hardware-ul, in loc de descrierea exact a cea ce se intémpla in hardware. Practic, SO ofer& dispozitivelor si aplicatilor (gi, in ullimA instant, utilizatorilor) 0 transparen{a fata de modul de functionare a hardware-ului. in ceea ce priveste comunicarea dintre hardware si aplicatli, sistemiul de operare trebuie s& creaze 0 identitale calculatorului, care s4 rémana relativ stabila in dialogul acestuia cu aplicatiidiverse, chiar daca au loc upgrade-uri de hardware. Sistemul de operare are deci rolulde asigurare a securitatii si integritatii sistemului de calcul. Sisternul de operare va controla aecesul utiizatorilor si proceselor la resursele hardware ale sistemului si va preveni executia de instructiuni invalide, malitioase sau privilegiate. Sistermul de operare este si cel care permite unei aplicatii sa ruleze pe sisteme fizice diterite, deoarece uniformizeaza rspunsurile date de calculator si intermediaz& accesul la resurse. Sistemele de operare trebuie prin urmare s& poata interactiona cu arhitecturi hardware si cu periferice foarte diverse, el find cel care faciliteazd accesul aplicatilor la resursele hardware. Aceasta functie se numeste portabilitate si se referd la olerirea unei interfete unice pentru utilizater, indiferent de diferentele hardware dintre arhitecturi. Un SO folosaste drivere pentru comunicarea cu dispozitivele periterice. Driverete sunt programe care traduc comenzile sistemului de operare in comenzi inteligibile echipamentelor, precum si iesirea acestora in mesaje accesibil sisternului, Rolul SO a fost extins prin punerea la dispazitia aplicatillor a unei colectii de biblioteci (lunctii) pe care programele le pot folosi pentru a rezolva probleme spesifice legate de interactiunea cu componentele calculatorului. Sistemul de operare va include utiitare de diagnosticare i monitorizare a functional diteritelor componente alat hardware cat si software. Un sistem de operare poale,4 INTRODUCERE IN SISTEME DE OPERARE desigur, s4 esueze in realizarea functillor sale. De exemplu, un tip foarte frecvent de eroare const in blocarea functionarii caloulatorului. Un astfel de “crash” poate fi cauzat de unele imperfectiuni ale sistemului, dar poate fi favorizat si de tunctionarea necorespunzatoare a anumitor aplicati Un al doilea tip freevent de eroare se retera la problemele de securitate, care pot permite intruziunea unui utilzator sau a unei aplicatit maliioase, De asemenea, este posibil ca un sistem de operare s& nu reuseascd $4 interactioneze corect cu anumite periferice sau echipamente. in principal, functionarea corecta a unui sistem de operare poate fi pastraté prin realizarea metodied a unui UMA limitat de operati: repararea problemelor (bug- lor) din sistemul de operare insusi; repararea bug-urilor din aplicatii; eliminarea virusilor, viermilor, a spyware etc; instalarea de versiuni actualizate ale sistemului de operare si aplicatiilor aces! 1.1.2 Tipuride sisteme de operare Exist diverse criterii de clasificare a sistemelor de operare. Clasificarea de mai jos este realizata tinand cont de sistemele fizice pe care ruleaz& si domeniul de utilizare. Sistemele de operare de pe smart carduri sunt cele mai simple, servind deseori functii reduse (precum in cazul cartilor de debit) si adminisirand resurse foarte limitate. Totusi, ele oferd un management de baza al acestor resurse, inclusiv a spatiului de stocare, putand oferi si servicii de securitate/criptare a dalelor ce le deti Sistemele de operare embedded sunt incluse in dispozitive precurn televizoarele sau telefoanele mobile, avand constréngeri specitice function lor. Sistemele de operare pentru dispozitivele embedded variaza de la sisteme dedicate unui singur scop, care nu olera o inlerfala de interactiune utiizatorului, p&nd la sisteme multitasking (precum in cazul sistemelor de operare pentru PDA) care ofera multe dintre fuctionalitatile sistemelor de operare pentru caleulatoarele personale. Sistemele de operare in timp real (RTOS — Real Time Operating Systems) sunt folosite mai ales in echipamente stiintitice, industriale si de precizie. Scopul principal al acestora este s4 optimizeze utilizarea_resurselor echipamentelor si s4 asigure predictibilitatea functionairii lor, dat find c& esecurile in coordonarea subcomponentelor pot avea consecinte dezastruoase. Timpul este o variabili esentiala, deoarece anumite sarcini trebuie realizate intr-un interval precis pentru a se putea coordona cu alte sarcini, Astfel de sisteme de operare Au sunt in general menite 84 permit comunicarea cu utilizatorul, dat fiind o nu este necesar si fie modificate, ele fiind concepute strict pentru executarea anumitor procese tehnologice. RTOS pot fiimpéitite in sisteme in timp real hard, prevalente in procesele industriale, in care constrangerile temporale sunt intotdeauna prioritare, si sisteme in timp real sot, precum sistemele dedicate multimedia, in care discordante temporale minore sunt acceplabile sau insesizabile, Mulle din sislemele de operare moderne olerd funclionalitati specifice sistemelor de operare in timp real softCAPITOLUL 1. INTRODUCERE 5 Exist& numeroase sisteme de operare de timp real. Exemple sunt RTLinux’, VxWorks”, TRON? si QNX*. Majoritatea sistemelor de operare de timp real sunt folosite in cadrul dispozitivelor embedded. Nu existd o linie de demarcatie clara intre sisteme de operare embedded si sisteme de operare in timp real, Sistemele de operare moderne sunt sisteme multi-tasking (permit executia simultand a mai multor sarcini) si multi-user {mai mull ulilizatori pot folosi in acelasi timp resursele sistemului). Sistemele multi-user urmiaresc in principal si optimizeze functionarea calculatorulyi prin echilibrarea cerintelor utilizatorilor si izolarea problemelor acestora. Exist sisteme de operare specializate pentru situatille de conectare a calculatoarelor in retea, precum si sisteme de operare specializate pentru aplicatile care ruleaz& pe un server, desi aceste granite tind sd se estompeze. in aceasta categorie sunt incluse sistemele de operare precum cele din familile Microsoft Windows, Unix si Apple Mac OS X, ce au ca scop optimizarea folosiri resurselor atunci cnd un utiizator ruleaza concomitent mai multe aplicatii sau cand mai mutt utifzateri interactioneaza cu un calculator in acelasi timp. Aceste sisteme de operare sunt cele mai cunoscute de utilizatorii de PC-uri © practicd uzuala pentru obtinerea unei puteri sporite de procesare o reprezinté instalarea de procesoare multiple intr-un singur sistem. Pentru managementu! eficient al acestora si pentru a se putea folcsi intreaga putere de procesare disponibila, exista sisteme de operare pentru arhitecturi multiprocesor special concepute pentru procesarea paraleld (simultand). Acestea pot fi variante modiificate ale sistemelor de operare pentru servere, optimizate pentru gestiunea paralela a operaiillor pe care le execuld. O dati cu proliferarea sistemelor de operare multi-core, majoritatea sistemelor de operare contemporane pot fi folosite att pe arhitecturi monoprocesor, cat si pe cele multiprocasor. Sisteme de operare precum Windows Vista, Windows 7, distributile Linux bazate pe kernel 2.6 si Mac OS X oferd suport pentru sisteme multiprocesor. 1.1.3. Functionarea sistemelor de operare Un sistem de operare este responsabil de realizarea mai multor sarcini Responsabiltitile principale sunt: + administrarea procesorului; administrarea memoriel; administrarea echipamentelor si a perifericelor; . administrarea sistemelor de stocare a datelor; intertata cu aplicatiile si interfata cu utilizator Rolul principal al sistemului de operare consta tn impunerea de regull pentru folosirea coerent& a resurselor (denumit& si multiplexare). Aceasta se realizeaza fie prin “htipi/iwwewrinuxtiee.com! http lenwmindriver.com! Stipe tron. orgiindex-e. his ‘hup:llwnw.gnx.com!6 INTRODUCERE IN SISTEME DE OPERARE alternarea in timp a accesului la resurse (multiplexare in timp), de exemplu in cazul administréri procesorului, fie prin delimitarea si alocarea unor segmente din resurse aplicatilor ce te vor utiliza simultan (multiplexare in spatiu), de exmplu in cazul memoriei, Responsabilitétile de mai sus sunt indeplinite de nucleul sistemului de operare. Pe tanga acestea, sistemele de operare contin componente si utiltare care permit realizarea unor sarcini precum: initializarea si oprirea proceselor, inclusiv comunicarea intre procese; organizarea aplicatiilor disponibile pe calculator; organizarea fisierelor in directoare; vizualizarea si editarea fisierelor, precum si redenumirea, copierea sau stergerea fisierelor. Administrarea procesorulul Administrarea procesorului vizeaz& optimizarea accesulul diferitelor unit&ti software la resursele procesorului; practic, acest lucru se traduce tn alocarea de cuante de timp pentru rularea unei aplicalii pe un procesor. Este important de observat c&, desi sistemele de operare multitasking permit funclionarea simulta a mai mullor aplicatii, aceasta este de fapt simulat& prin comularea foarte rapid de la o aplicatie la alta a unui procesor care oferd doar facilitati single-tasking. Executia simultand in adevaratul sens al cuvantului are loc numai pe arhitecturi multiprocesor, unde fiecare procesor la un moment dat execula un proces. Prin urmare, este esential ca sistemul de operare sa fie capabil de a raspunde la solicitarile diferitelor aplicatii. De asemenea, sistemul de operare trebuie s& minimizeze proportia de timp in care procesorul este utiizat pentru executia sarcinilor de intretinere, de comunicare interna etc, in favoarea timpului alocat cerintelor directe ale utilizatorului, Elementele de baz cu care lucreaza un sistem de operare (mai exact, elementele care folosesc procesorul) nu sunt aplicatille, ci pracesele si firele de executie (threads). Un proces (vezi capitolul 5) este un program care executa o actiune si este controlat de utilizator, de o aplicatie sau de sistemul de operare. O aplicatie poate fi ea insdsi un proces dar poate fii initiatoarea altor procese pentru a comunica cu alte calculatoare sau cu alle aplicalil, Sistemele de operare initiaz4 numeroase procese pentru a administra resursele calculatorului, in majoritatea cazurilor, utilzatorii nu sunt constienti de acest lucru. Administrarea memorial Administrarea memoriei urmareste sd asigure faptul ci fiecare proces are suficient& memoria, f&ra s& acceseze spaliul de memorie al allor procese, De asemenea, procesele trebuie s4 foloseasca adecvat diferitele tipuri de memorie existenta — tinand cont de accesibilitatea diferentiata a acestora.CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 7 Administrarea perifericelor Administrarea peritericelor si a echipamentelor este realizata prin intermediul driverelor. Acestea sunt programe elativ autonome de sistemul de operare, find deseori furnizate de producdtorul echipamentelor si instalate separat. Ele permit sistemului de operare s& comunice cu echipamente noi fird sa fie modificat. Comunicarea cu mediul este intermediata de spatii tampon (butfere), in care datele de intrare sunt acumulate urmand si fig transmise procesorului in ritmul accesibil acestuia, evitand congestia atunci cand apare 0 aglomerare datorita multitudinii de aplicati Interfata cu utilizatorul si aplicat Graphical User Interface Funetia de mediare a sistemului de operare are doud subcomponente: + interfata cu aplicatiile (AP! — Application Programming interface) permite aplicatiilor s& acceseze facil resursele hardware ale sistemului fara a controla toate detalile tehnice ale aplicatilor; « interfata cu utlizatorul permite acesiuia din urma s& comunice cu calculatorul, fie prin comenzi text (TUI - Text User Interface) sau printr-o interfaté graficé (GUI - Graphical User Interface) 1.2 Scurt istoric al sistemelor de operare Sistemele de operare pentru PC-urile actuale sunt nu numai rezultatul unei evolutii graduale, ci si al unei sehimbari conceptuale. Dacd in urma cu 30 de ani sistemele de operare dispuneau de functionalitati limitate, in zilele noastre sistemul de operare este acompaniat de interfata graficd si de aplicatii diverse cu scopul de a fi cat mai accesibil utiizatorului individual neprotesionist. Sistemele de timp real si cele dedicate (embedded) sunt mai apropiate de formele initiale, dezvottate in anii 60-70. Din punct de vedere a evolutiel sislemelor de operare pot fi distinse patru mari perioade, denumite si generatii, Acesie generatii se afl in legatura stransa cu dezvoltarea sistemelor fizice si a limbajelor de programare. 1.2.1 Prima generatie in prima perioada, care s-a desfasurat in mare intre ani 1945 si 1955, se dezvolté prima generatie de calculatoare, avand la baza tehnologia tuburilor vidate. © inovatie major este introducerea cartelelor perforate, ca modalitate de stocare a informatiei. In aceasta etapa nu exist niciun sistem de operare si nici macar limbaje de programare; utlizatorul final este responsabil pentru interactiunea directa cu hardware-ul8 INTRODUCERE IN SISTEME DE OPERARE 1.2.2 A doua generatie intre anii 1958 si 1965 introducerea tranzistorului marcheaz trecerea la a doua generatie de calculatoare, dominate de sistemele maintrame. Principalele limbaje utilizate sunt FORTRAN si limbajul de ansambiare. Unitatea operationala ali de structurare a informatiei In interactiunea cu calculatorul era Job-ul, care consta intr-unul sau mai multe programe scrise intai pe hartie si apol introduse pe cartele. © proportie substantial din timpul de utiizare al mainframe-ului se pierde cu introducerea fizie’ a joburilor in ealculator (prin realizarea si mutarea cartelelor). Pentru a reduce acest incovenient se dezvolt& tehnica procesarii agregate a job-urilor (in batch-uri): mai multe job-uri sunt grupate intr-un singur sir de cartele separate de Gelimitatori. Job-urile sunt ulterior imprimate pe banda magnetica folosind un calculator relativ ieftin, apoi benzile sunt transmise mainframe-ului, urmand ca outputul s& tie tiparit din nou prin intermediul calculatorului mai iettin, Primul sistem de operare major bazat pe principiul “single stream batch processing” a fost dezvoltal de General Motors Research Laboratories pentru mainframe-ul IBM 701 in 1956. 1.2.3 A treia generatie Atreia generatie de calculatoare, bazatd pe circuitele integrate, apare in perioada 1985- 1980. Unul dintre cele mai importante inovatii al acestei perioada este principiu| utilizarii in comun a timpului de pracesor (timesharing). Conform acestui prinoipiu, mai multi utilizatori pot folosi simultan terminale conectate la acelasi calculator, In timesharing tlecare utilzator primeste alternativ o fractiune de timp, perioada in care procesorul executd instructiunile acestuia. Astfel se valorificd eficient timpii morti datorati vitezei sedizute de actiune a oamenilor fata de cea a procesorului, reducdnd substantial durata de elaborare si corectare a unui program. Primul sistem bazat pe timesharing a fost CTSS - Compatible Time-Sharing System, realizat de MIT in 1961. Din sistemul de operare Multics, dezvoltat ulterior tot de MIT, au derivat primele variante de Unix, initial sub conducerea lui Ken Thompson. Dennis Ritchie a elaborat limbajul C special pentru redactarea Unix, evitiind astfel dependenta de caracteristicile hardware, inerenta in folosirea limajului de ansamblare. Unix a fost primul sistem de operare scris intr-un limbaj de nivel superior, devenind astiel Portabil de la un tip de calculator la altul. Datorit4 nevoii de standardizare a multiplelor variante de sisteme Unix care au aparut apoi independent pe baza codului sursd, 1! a elaborat standardul POSIX. Ulterior, Linus Torvalds a scris Linux. in 1968 a fost creala firma Intel, specializata in microprocesoare, CP/M (Control Program for Microcomputers), elaborat in 1978 de Gary Kildall, este primul sistem de operare pentru calculatoare bazate pe procesoare Intel.CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 3 1.2.4 A patra generatie Dupa 1980, pan in prezent, se poate vorbi despre a patra generatie de calculatoare, reprezentate de aparitia si expansiunea extraordinara a calculatoarelor personale. Productia acestora are la bazd tehnologia microprocesoarelor. Bill Gates a cumparat sistemul de operare DOS (Disk Operating System) si I-a adaptat cerintelor IBM crednd MS-DOS. Sistemul a castigat o pozitie dominanta pe piata datorité deciziei lui Gates de a-| directiona edtre companile producdtoare de hardware, in special IBM, in 1981 au aparut primele calculatoare personale IBM, costénd 2880 USD, incluzand 64 KB de memorie si un floppy disk. Piata a crescut rapid, in scurt timp aparand si alte modele care foloseau aceeasi arhitecturd, dat find c& IBM a decis £2 0 facd publica, Vasta majotitate a acestor calculatoare rulau sub MS-DOS. Doug Engelbart a realizat interfata graficd pentru utilizatori - GUI, care a fost apei incoporata in echipamentele construite de Xerox PARC. Steve Jobs, co-inventatorul calculatorului Apple, a transformat GUI intr-un succes comercial remareabil prin lansarea Apple Macintosh in 1984 (dotat cu mouse) si directionarea acestuia catre uitilizatorii cu cunostinte sau aptitudini tehnice minimate. ‘Succesul lui Macintosh a inspirat Microsoft in elaborarea Windows, conceput initial ca 0 interfata grafic peste MS-DOS. in 1995 a apdrut prima versiune autonomd de Windows, urmand apoi Windaws 98, Windows NT, 0 versiune complet noua de Windows, s-aimpus treptat pe piata utilizatorilor corporativi, fiind orientat spre servere si oferind posibilitati avansate de administrare. A fost urmat de Windows 2000 si Windows 2003 Server. In 2001 arhitectura NT a migrat caire utilizatorii individuali prin lansarea lui Windows XP. Prin Windows Vista, si actualmente Windows 7, se doreste pastrarea acestor orientari simultane atat spre partea de server cat si spre partea de utilizator. Dupa anii ‘90, sistemele Unix (in special Linux) incep 88 cdstige teren, preponderent pe piata sistemalor server, iar apoi piata sistemelor desktop. La sfarsitul anilor ‘80, la MIT a aparut o prima interfata grafic’ pentru sistemele Unix — X Windows, urmata de versiuni mai complexe. 1.3 Sisteme de operare moderne Desi exist mai multe criteri de clasificare, doar anumite tipuri de sisteme de operare vor avea relevant pentru utlizator obisnuit al unui calculator, fie el si unul cu profiltehnic. Un criteriu pragmatic, care tine cont de réspandirea sistemelor de operare actuale, conduce la clasificarea sistemelor de operare in: sisteme de operare desktop, destinate sistemelor de calcul obisnuite (desktop) si laptop-urilor; ‘* sisteme de operare server, destinate sistemelor de calcul folosite in general in Internet pentru a oferi ser * sisteme de operare pentru dispozitive mobile, destinate telefoanelor mobile, smartphone-urilor sau dispozitivelor de tip PDA sau Palm.40 INTRODUCERE IN SISTEME DE OPERARE 1.3.1 Sisteme de operare desktop si server Piata sistemelor de operare desktop este dominata in ultimele decenii de sistemele de ‘operare din familia Windows’. In prezent, familia Windows detine 0 cola de circa 93% din piata sistemelor desktop. Mac OS X detine circa 4.52%-5%, iar Linux in jur de 1%. Toate aceste sisteme de operare ruleazain principal pe arhitecturi PC (x86 sau x86_64). Desi cu 0 cota pe piata foarte mica raportat cu familia Windows, Mac OS X si Linux au castigat procente importante pe piata. Tinand cont c& un utilizator poate opta intre mai multe sisteme de operare, apar intrebari firesti legate de asem&ni si deosebirile dintre ele, care sunt punctele tari si punctele slabe ale fiec&ruia si, fn ultima instant, care dintre ele este cel mai bun. In realitate ins, a compara aceste cele trei clase de sisteme este un lucru foarte dificil, date find diferentele fundamentals de concept si realizare, iar mai mult, a trage concluzia ¢& unul dintre sistee este implicit mai bun sau mai slab decat celdlalt este imposibil. Toate cele trei familii de sisteme de operare ofera performante avansate, un mediu stabil Ge operare si au un domeniu foarte bogat de aplicatii disponibile si coneepute special pentru acestea. Dar pentru cd filozofille din spatele manierei in care sistemele au fost proiectate si au evoluat sunt diferite, concluzia finala depinde in mare masura de scopul in care sistemul va fi folosit, gradul de pregatire al utilizatorilor, configuratia hardware si multi alti factori subiectivi. Sistemele de operare din familia Windows si Unix/Linux oferd variante atat pentru sisteme desktop cat si pentru sisteme server. Asttel, Windows XP, Windows Vista, Windows 7 sunt versiuni desktop ale sistemului de operare de la Microsoft, in wreme ce Windows Server 2003, Windows Server 2008 sunt versiuni dedicate pentru sisteme server, In lunea Unix/Linux diferenta este mai putin clara, un sistem putdnd fi configurat pentru a funcliona atat ca server ct sica desktop. Anumite distributii Linux sunt, ins& dedicate pentru sisteme desktop (Ubuntu, Fedora, openSUSE, Mint, PCLinuxOS) sau pentru sisteme server (Ubuntu Server, RedHat Enterprise Linux, SUSE Linux Enterprise). Alte sisteme de operare din familia Unix (OpenSolaris, FreeBSD, NetBSD, OpenBSD) pot fi folosite si ca sistem desktop si ca sistem server. Apple ofera Mac OS Xca sistem desktop si Mac OS X Server ca sistem server. Windows vs. Linux Un subiect care starneste mult interes si dezbateri este diferenta dintre Windows si Linux. De multe ori aceasta diferent este una de ordin semantic. Microsoft Windows desemneaz& un produs bine delimitat, avand asociate niste speciticatii, pe baza cdrora exista un pret pe pial’, De cealalta parte, Linux nu reprezinta un pradus bine definit, termenul avand mai multe intelesuri, Tehnic vorbind, Linux este numele nucleulul (kernel-ulul) sistemului de operare, Ca fapt divers, Linux este 0 marc’ inregistrat& a lui Linus Torvalds, initiatorului proiectului nucleul Linux, In prezent, proiectul esle inca sub coordonarea Iui Linus Torvalds. Nucleul nu depinde de restul sistemului, asa curn nici restul pachetelor care compun sistemul nu depind in mod necesar de kernel, cu unele exceptii notabile. Thupzien wikipedia. orgiwkiUsage_share_ol_desklop_operating_systemsCAPITOLUL 1. INTRODUCERE "1 Gu toate acestea, majoritatea sistemelor au ajuns sa fie construite pe serie comund de pachete, bazata pe proiectul GNU', intreg sistemul fiind pus laolalté in ceea ce se cheama 0 distributie: © colectie de pachete, impreuna cu nucleul Linux, de intretinerea si actualizarea careia se ocupa o anumita organizatie sau comunitate, Asttel, printt-un abuz de limbaj unanim accepiat, aceste clase de sisteme de operare ‘sunt denumite distributii Linux (sau GNU/Linux), data fiind leg&tura puternicad cu nucleul si pachetele de baz8 constuite peste acesta. Intrucat Linux este numele nucleului sistemului de operare, recomandam folosirea sintagmei nucleul Linux sau kernel-ul Linux in loc de nucleul de Linux sau kernel-ul de Linux. 1.3.2 Familia Windows Microsoft a lansat la inceput Windows ca pe o colectie de aplicatii MS-DOS, rulate intr- un mediu grafic interactiv, care s& usureze munca utilizatorului de a lucra cu sistemul. Primele versiuni folosite pe scar& larga au fost Windows 3.0 si Windows 3. Un punct important Ika constituit lansarea Windows 95 in 1985, Cu o interfata intuitiva si prietenoasd, suita bogati de aplicatii preinstalate, suportul tehnic dedicat, Microsoft A promovat Windows 95 si editile ulterioare ca fiind alegerea ideala pentru sistemul desktop de uz personal sau pentru birou. Acest atu a fost péstrat si la editile ulterioare de Windows, unde s-au facut progrese semnificative in directia performantelor: sistemul s-a desprins de MS-DOS, capatand un kernel modern, cu suport de multitasking si mai multi utilizatori, interfata grafic a devenit mai bogata si mai atrégatoare si, nu in ultimul rand, necesitatea de cunostinte tehnice din partea utilizatorilor s-a diminuat de la editie la editi Editille actuale de Windows sunt construite pe tehnologia NT. Din familia NT fac parte Windows NT, Windows 2000, Windows XP, Windows Vista, Windows 7 si versiunile server lansate de Microsoft. Tehnologia NT a insemnat rescrierea nucleului sistemului de operare si oblinerea unui sistem de operare modern cu functionalitati de integritate si securitate bine definite. In momentul scrierii acestei carti, ultima versiune desktop este Windows Vista, iar ultima versiune server este Windows Server 2008. Pe data de 22 octombrie 2003 este planificata lansarea Windows 7. Cu cotd impresionanta pe piata sistemelor de operare, Windows are rolul unui sistem de operare universal. Cea mai mare parte a aplicatilor existente ruleaza pe sistemele Windows. Cota mare de piata a facut Windows tinta a numeroase atacuri de securitate, rezultand in oresterea eforturilor Microsoft pentru asigurarea integritatii sistemului ta ultimele versiuni de Windows. 1.3.3 Mac OS X Mac OS X reprezinta o familie de sisteme de operare concepute special pentru calculatoarele Macintosh (‘Mac’-uri) produse de firma Apple. Introduse initial in 1984, Thupsliwmewrgnu-org!12 INTRODUCERE IN SISTEME DE OPERARE sistemele de operare pentru Macintosh au cunoscut 0 evolutie spectaculoasa pana in prezent, mentinandu-se drept concurent pentru Microsoft Windows atét prin Performantele sistemului propriu-zis cat si prin versatilitatea si utilitatea aplicatillor pe care le detin, Caleulatoarele Macintosh au implementat, de la lansare, 0 arhitectura hardware de tip Power PC, migrand mai apoi cAtre o arhitectura Intel, moment in care sistemele de operare peniru Mac-uri au inceput s& reprezinte o concurenl& pentru Windows. Sistemul de operare a fost radical schimbat la lansarea versiunii 10.0, prin reserierea nucleului. Aceast& schimbare este reflectat si in modificarea denumirii sistemului de operare din Mac OS in Mac OS X. Adaugarea lilerei X subliniaz trecerea de la tehnalogia Mac OS nanokernel, la tehnologie derivata din Unix. In prezent, varianta curent de Mac OS X este 10.6, lansata la data de 28 august 2009. Prin sisternul de operare si prin aplicatiile care pot rula pe acesta, Mac OS X exceleaza la capitolul interfata gratica si in domeniul prelucrarii media, aducand in acelasi timp inovatii orientate spre nevoile utilizatorului individual, 13.4 Linux Una dintre principalele confuzii pentru un utilizator proaspat intrat in lumea sistemelor de operare este cea provocaté de denumirile Linux si Unix. in general, Unix reprezinta @ familie de sisteme de operare. Un sistem de operare este Unix (adicd face parte din familia Unix) daca respect standardul Single Unix Specification’, in atara de Linux (sau mai bine spus GNU/Linux), alte Unix-uri fadic& sisteme compatibile cu Single Unix Specification) sunt Solaris, sistemele de familia BSD (FreeBSD, OpenBSD, NetBSD} si Mac OS x. Sistemul de operare Unix a apdrut la inceputul anilor ‘70, in laboratoarele Bell ale AT&T. Folosirea limbajului C pentru scrierea sistemului de operare a condus la portarea rapid a acestuia si rspandirea sa in mediul acadamic. Versiunile System V (de la AT&T) si BSD 4.3 au marcat o serie de avansuri importante in anii'80. Linux este de fapt 0 clona de Unix. © clona Unix este un sistem de operare care respecta Single Unix Specification, dar care nu contine componente din sursele initialte Unix, BSD-urile sau Solaris sunt direct derivate din codul Unix si pot fi denumite Unix-uri veritabile. Linux a fost scris de la zero de Linus Torvalds in 1991. Treptat, in jurul sau s-a consolidat ocomunitate entuziasta de dezvoltatori, Linux ajungand in acest moment unul dintre cele mai mari proiecte open-source. Dineolo de functionalitatile oferite, popularitatea Linux in ultimii 15 ani s-a datorat aparitiei acestuia intr-un context favorabil: © dezvoltatorii proiectului GNU nu reusisera crearea unui kernel; # cei care urmareau dezvoltarea viltoarelor sisteme BSD sub 0 licentd liber au pierdut cétiva ani in procese cu cei de la AT&T legate de licentierea codului Linus Torvalds a spus cd daca 386BSD ar fi fost disponibil la acea vreme, probabil cé nu ar fi creat Linux. “hupzien wihipedia.orgiwiki'Single UNIX_SpecificationCAPITOLUL 1. INTRODUCERE 13 Dupa aparitia nucleului Linux, 0 multitudine de proiecte software avand la baza acest kernel au fost infiintate, cu numarul si importanta acestora cresednd de la an la an. Spre deosebire de cazul Windows-ului, software-ul pe Linux nu a fost scris neaparat avand in minte usurinta de utilizare si accesibilitatea, desi aceasta este tendinta din prezent, Un nucleu este doar un mediator intre aplicatii si resursele hardware — este inutil de unul singur. Pentru a obtine un sistem de operare complet, diverse comunitati sau companii au combinat utiitarele GNU si nucleul Linux. Au aparut astfel distributile GNU/Linux (Ubuntu, Fedora, Gentoo, Debian, Slackware, OpenSuSE, RedHat etc.), care ofera utiizatorului functionalitéti complete pentru operarea sistemului, Din punct de vedere strict tehnic, expresia corecla este instalarea unei distributii Linux (GNU/Linux), nu instalarea Linux. Tinand cont de prevalenta formei distributie Linux, nu vom insista asupra acestui Iueru pe parcursul acesi carti pe justetea exprimarii (vezi sectiunea 2.1). Find vorba indeosebi de mediu! academic, majoritatea utilizatorilor aveau cunostinte avansate de IT si apreciau la un sistem stabilitatea, flexibilitatea si performanta, mai degraba decat o interfat simpla si inluitivl. Datorita acestor puternice avantaje, Linux {ca majoritatea sistemelor Unix, de altfel) a avut un succes exploziv pe servere, si a céstigat teren intro masur mult mai mic& pe desktop, unde suprematia este inca detinuta de catre sistemele de operare de la Microsoft. In momentul de fata, 0 bund parte din infrastructura Internet-ului se bazeaza pe sisterne ruland Linux. 1.3.5 Alte Unix-uri ‘Avand la baz un kernel Mach’ si facilitati BSD, Mac OS X poate fi considerat un sistem Unix-like. De la Mac OS X 10.6 Leopard, sistemul de operare de la Apple respect Single Unix Specification si este un Unix veritabil®. Solaris* este sistemul de operare dezvoltat de Sun Microsystems. Initial dezvoltat in format proprietar (closed-source), majoritatea componentelor sunt acum open-source. OpenSolaris este o distributie open-source a sistemului de operare de la Sun, utilzabil sin forma unul LiveCD. Cistributiile BSD (Berkeley Software Distribution) sunt distributiile derivate din codul 4.48SD-Lite, ultima versiune de Unix de la Berkeley. Aceste distributi folosesc o licent& libera (lioent& BSD), Lieenta fiind permisiva, o parte din componentele software sunt integrate in Windows, Mac OS X si Solaris, Distributile BSD sunt asociate un distributii GNU/Linux: nu contin doar nucleul, i toate aplicatiile necesare folo: sistemului. Dezvoltarea intregii distributii se realizeaz& centralizat. Distributiile BSD cele mai folosite ast4zi sunt: FreeBSD - cel mai folosit sistem de operare derivat din BSD — axat pe oferirea unui sistem de operare stabil si utilizabil; * OpenBSD — sistem de operare derivat din NetBSD, puternic axat pe securitate; “htipien.wikpedia.ergiwikiMach_hernel ®hitp:arstechrica.com/appla/news'2007/03imac-o8-x-leopard-receives-unix-09-certiication ars Shttp:iwnw.sun.com/soltware/solaris! ‘hup:opensotaris.org/os!14 INTRODUCERE IN SISTEME DE OPERARE © NetBSD - recunoscut pentru portabilitatea sa; este folosit ca punct de plecare pentru portarea altor sisteme de operare pe noi arhitesturi. 1.3.6 Comunitati open source Principala diferenta dintre Linux si multe alte sisteme de operare actuale, mai mult sau mai putin ragpandite, este faptul c& atat nucleu! Linux cat si componentele unui sistem GNU/Linux sunt gratuite. Mai mult decat att, sunt free/open-source. Acest lucru inseamna c& 0 comunitate vasta de ullizatori si ingineri software au acces la ele, pentru a le utiliza sau a le aduce noi imbunatatir, Acesta practicd nu este noua, ci dateazai de la inceputurile Unix la MIT labs, cand echipele initiale de hackeri lucrau in comun pentru dezvoltarea de aplicatii Unix. Conceptul de licenta sub care functioneaza Linux, alaturi de aplicatiile sale, a primit denumirea de copyleft care, contrar copyright-ului, ofera oricui dreptul de acces, distributie gi modificare a unei creatii, atéta timp cat pastreazé\ aceleasi caracteristici ale copyleft-ului. La polul opus, majoritatea sistemelor de operare ce nu apartin familie! Linux si, cu preponderenta cele comerciale, se supun in continuare legii copyright-ului si impiedied interventia utiizatorilor asupra codului sursa (closed source). Comunitatile open source sunt foarte dinamice, iar, in acest moment, distributiile de Linux beneficiaz& din plin de acest lucru. Pana acum cativa ani, sistemele Linux necesitau cunostinte avansate de operare, din motive legate de instrumente gratice de administrare imitate sau lipsa driverelor din partea producitorilor de hardware. Mai mult, accesul limitat la Internet priva utilizatorul obisnuit de accesul la documentatie (desi vasta, in mare parte online), esentiala pentru incurajarea utilizatorilor de a experimenta cu un nou sistem de operare, in contextul in care nu existau campanii de marketing ca in cazul preduselor comerciale. Lucrurile au inceput totusi s& se schimbe intr-un mod radical in momentul in care Internet-ul a devenit o resurs& din ce in ce mai accesibilé si o serie de companii au remarcat potentialul pe care Linux 7l avea si si-au orientat domeniul de activitate cdtre acesta. Interesul crescut a incurajat comunitatile s& depund un efort mai mare pentru a face aplicatiile mai accesibile. Robustetea si performantele superioare au fost imbinate cu o interfaté bogaté si o experientd vizuala comparabilé (daca nu supericard — vezi proiectele Compiz si Beryl) cu caa de pe Windows. Suportul din partea producdtorilor de hardware a erescut la randul su, cu implicari foarte puternice din partea unor nume ca Novell, Canonical, sau Dell. Astfel, desktop-ul Linux devine o optiune atrégatoare, ani urmatori anuntandu-se extrem de promitatori pentru ascensiunea miscarii Open Source in mediul desktop. Exist, totusi, reticente cu privire la incurajarea raspandirii programelor open-source din moment ce 0 astfel de libertate a tuturor utilizatorilor este dificil de controlat si poate crea probleme de interoperabilitate. intr-adevér, uniticarea pe care 0 olerd sistemele de operare comerciale, concepute global si, totodata, compact, impune si uniformizarea aplicatiilor scrise pentru a rula pe ele, in timp ce varietatea deja mare si in continua crestere a sistemeler open-source conduce Ia stabilirea unei multitudini de directii de dezvoltare intre care se imparte software-ul conceput pentru toate acestea. Pe de all parte, comunitatea de utilizatori ai programelor open-source este in continuaCAPITOLUL 1. INTRODUCERE 15 crestere iar dezvoltarea intensa a distributilor Linux conduce Ia crearea de pachete specifice care faciliteaz& accesul |a aplicatiile necesare. in momentul de fat, versiunea stabild a distributiei Debian GNU/Linux ofera peste 25 de mii de pachete' Gea mai mare comunitate de programatori ce dezvolta aplicatii open-source pentru un numar foarte mare de platforme si sistemele de operare este SourceForge”. Microsoft a incurajat dezvoltarea unei comunit&ti, numiti CodePlex, axaté pe dezvoltarea aplicatiilor open-source folosind tehnologiile Microsoft, precum .NET Framework, Windows Presentation Foundation, XNA elc. pentru sisteme de operare de la Microsoft, cu prepanderenta Window XP si Windows Vista. 1.3.7 Sisteme de operare pentru dispozitive mobile O data cu dezvoltarea hardware-ului si a Internet-ului, un numar din ce in ce mai mare de dispozitive mobile inteligente si-au facut aparitia in posesia utilizatorilor. Asa numitele smartphone-uri' poseda sisterme de operare cu facilitati avansate de conectare la Internet, navigare pe Web, citire/scriere de e-mail-uri, folosirea unei tastaturi virtuale etc, Exemple de astlel de dispozitive sunt iPhone’ de la Apple, BlackBerry®, Nokia E717, HTC® ete. Cel mai rispandit sistem de operare folosit pe dispozitive mobile in general, si pe smartphene-uri in particular este Symbian OS de la Symbian Lid. Acesta datine aproape 50% din piata sistemelor de operare pentru smariphone-uri. Sistemul conjine kernel-ul si serie de aplicatii utile in lucrul cu telefonul mobil. Symbian OS ofera o interfata de dezvoltare (SDK) in C++ pentru serierea de noi aplicati. infiintat in 2008, Fundatia Symbian are ca scop folosirea unei licente libere pentru intreg codul platformei Symbian. Windows Mobile este sistemul de opearare si suita de aplicatii pentru dispazitive mobile de la Microsoit. Este proiectat s arate simiar interfetei Windows si este folosit cu preponderenta in cadrul dispozitivelor Pocket PG. Cota de pial a Windows Mobile a scazut constant in ultimii ani pana la o valoare circa 9%. iPhone OS este sistemul de operare dezvoltate de Apple pentru iPhone si iPod. Interfata acestuia foloseste gesturi de tip multi-touch - se alinge eoranul pentru aclionarea unui eveniment. iPhone OS oferé un numér impresionant de aplicali. Detine, in acest moment, aproape 15% din piala dispozitivelor mobile inteligente. Android este un sistem de operare care foloseste nucleul Linux. Android este dezvoltal de Open Handset Alliance, un consortiu infiintat de Google impreuna cu mari companii producatoare de hardware si software precum HTC, Intel, Motorala, LG ete. Dezvoltarea acesiuia se realizeaza in cadrul une licente libere (cu unele excepii), lucru care permite dezvoltarea relativ facil de noi aplicatl. In aceste momente, Android are 0 cots de “htipilpackages debian orgilenny/ Shuipifsourceloige.net Shutp:liemw.codeplex.comi “huipifen wikipedia org'wkiSmariphone Ehuipifwrwappre.comviphaney "http: liernw blackberry com! *htlp:ourape.nokia.com/ind-producte/devicesinokia-o71 "hitp:tiwnw htc.com wnwiproductidream/overview htm!16 INTRODUCERE IN SISTEME DE OPERARE pial de doar 3%, cauzata si de aparitia sa recenta. Dezvolltarea Android se realizeaza independent de platforma hardware pe care va rula. Linux este folosit ca baz pentru mai multe sisteme de operare pentru dispozitive mobile. Pe langa Android, LiMo, Maemo si Openmoko sunt exemple de sisteme de operare bazate pe Linux. 1.4 Studiu de caz 1.4.1 Virtualizare. Rularea unui SO dintr-o masina virtuala © masina virtuala este o aplicatie ce creeazé un mediu de executle pentru rularea unui nou sistem de operare, folosind resursele gestionate de sistemul de operare gazda, prin intermediul mecanismelor oferite de masina virtual. caracteristica particulara a masinii virtuale este capacitatea acesteia de a izola procesele ce ruleaza sistemul de operare din interiorul sau de cele ale sistemului de operare gazda. Sistemul de baz, in cadrul cdruia (sau peste care) ruleaza masina virtual se cheam& sistem gazda (host). Masina virtuald se mai numeste si sistem oaspete (guest). Aplicatia care permite rularea unui sistem de operare virwalizat se numeste hipervizor (hypervisor) sau virtual machine monitor (VMM) sau sistemVsolutie de virtualizare. Exemple de solutii de virtualizare sunt VMware, VirtualBox, VirtualPC, Xen, KVM. ’ o Sistem oaspete | Sistem caspete Sistem oaspete (guest) (guest) {guest (suport pentru (suport pentru (suport pentru aceeasi aceeesi aceeasi arhitectura herdneare)] arhitectura hardware) arhitecturs hardware) Extensii pentru estiunea My ervizor (VMM) Sistem fizic (hardware) Figura 1.2: Masina virtualCAPITOLUL 1. INTRODUCERE 7 in general, sistemul gazda aloca pari din resursele sistemului fizic pentru masina virtual: un procentaj dedicat din memoria RAM, un spatiu fizic de stocare de pe hard-disk-ul calculatorului gazda (alocat in prealabil sau in timp real) pe care masina virtuala il va folosi ca pe un hard-disk propriu, aecesul [a diferite dispozitive periterice. Accesul celui de-al doilea sistem de operare la procesor se face prin intermediul proceselor masini virtuale, care vor rula alaturi de celelalte aplicalii si vor imparti aceleasi resurse. Notiunea de virtualizare nu trebuie confundata cu cea de emulare'. Un emulator traduce fiecare instructiune din sistemul oaspete in instructiumi specitice sistemului gazd&. Prin folosirea unui emulator este astfal posibila rularea unui pragram pentru o arhitecturd diferitd de cea a sistemului gaz. Un sistem virtualizat va folosi in proportie ct mai mare sistemul fizic gazda, din motive de eficienta. Rolul hipervizorului este de a intermedia unele operati privilegiate care nu se pot executa direct peste sistemul fizic gazda. Notiunea de virtuatizare este extinsa si la nivelul aplicatiilor. Programele Java ruleaza in cadrul masinii virtuale Java*. Masina virtuala Java este un mediu independent de platforma care permite executia in acelasi context a aplicatillor. Un alt exemplu este Gommen Language Runtime®, masina virtuald folosité de .NET Framework‘. Valgrind (vezi sectiunea 14.8.2), folosit pentru depanarea programelor, este, de asemenea, o masina virtuala la nivelul aplication, De ce virtualizare? Dezvoltate ined din anil ‘70, masinile virtuale au inceput s& fie folosite intens odata cu dezvoltarea sistemelor hardware. Cresterea_capacitatii de calcul (procesoare multi-core, memorie) si a capacitatii de stocare (hard-disk-uri) a condus la aparitia solutilor de virtualizare care sa foloseasca eficient resursele hardware puse la dispozitie. Adéugarea de suport hardware pentru arhitecturile x86 si x86_64 (AMD-V* si Intel VT*) a condus la accelerarea folosirii solutiilor de virtualizare atat pentru utilizatorul obisnuit cat, mai ales, in mediul business. Unul din principalele motive pentru folosirea virtualizarii, mai ales in mediul comercial, este consolidarea incarcarii sistemelor fizice. in locul folosirii a patru sisteme fizice, se poate folosi un singur sistem fizic in cadrul cdruia sd ruleze patru masini virtuale, cu efect in diminuarea costurilor de achizitie si administrare, Un al avantaj importat in reprezinté securizarea aplicatillor, Fiecare masina virtuala este un mediu izolat si sigur (sandbox). © problema care apare pe o masina virluala nu va afecta niciun alt sistem si va putea fi diagnosticata rapid folosind sistemul gazda. Virtualizarea este un concept important pentru construirea de platforme de calcul sigure. Solutille de virualizare permit crearea de instante de sisteme de operare sau medii de executie cu limitari impuse. Se pot contigura procentaje de resurse care sa fie folosite de masina virtualizata. Se asiguré astfel un control fin pentru gestiunea resurselor. Vatipilien wikipedia ergivikiEmulaior 2p: java. comfenidownloadiindex jsp Shupirmsan. mictosoft.com/en-us/library/cdkEORch(VS.71). aspx *hiip:limedin, mictosolt.com/en-ue/natlrameworkidetaull. aepx “http: iwnw.amd.com/us/procucts/technoogios/virtualization/Pagesivirtualization. aspx *hurp:liwnwintel.com/technology/virtualization’18 INTRODUCERE IN SISTEME DE OPERARE Pentru utiizatorul obisnuit, cel mai important avantaj al virtualizarii este posibilitatea rularii mai multor sisteme de operare. Sisteme de operare diferite, versiune de sisteme operare diferite, pot rula simuttan pe acelasi sistem. Pornirea si repornirea unui sistem de operare oaspete se rezumé la interactiunea cu solutia de virtualizare fara a implica actiuni asupra sistemului fizic, Pentru un dezvoltator, o masind virtuala reprezinté un mediu ideal pentru dezvoltare si testare, Orice problema a aplicatiei pe care 0 dezvoltivtesteazai va alecta doar sistemul de cperare oaspete, Dezvoltarea la nivelul nucleului (kernel programming) se realizeazd, in general, folosind masini virtuale. Scenarii complexe de monitorizare a performantei sau depanare pot fiimplementate pe o masina virtuald (8rd pietderea productivitati. Un avantaj al folosirii masinilor virtuale este mobilitatea acestora. O magind virtual este, de obicei, vazutd ca un set de fisiere. Mutarea acestora pe un alt sistem de calcul este echivalent cu migrarea masinii virtuale pe acel sistem. Sisternul de operare din cadrul masinii virtuale va rula in acelasi mod pe un nou sistem. Este posibild migrarea unei masini virtuale in timp ce aceasta ruleaza, tehnicd denumita Live Migration’ . Exemple de masini virtuale O data cu proliferarea tehnologiilor de virtualizare, ultimul deceniu a insemnat aparitia mai multor companii si solutii. Printre cele mai cunoscute solutii de virtualizare actuale sunt VMware, VirtualBox, VirtualPC, Xen, KVM, OpenVZ. Aceste solutii de virtualizare ruleazA, in general, pe arhitecturi x86 sau x86_64. VMware, Inc.’ este 0 companie americana care produce mai multe aplicatii de virtualizare. Cele mai cunoscute sunt VMware Workstation, VMware Player, VMware Server si VMware ESX. VMware Workstation, Player si Server sunt aplicatii care ruleaza intr-un sistem de operare gazda (Windows sau Linux). VMware Fusion este versiunea pentru Mac OS X. VMware ESX, versiunea enterprise, este un sistem de ‘operare complet peste care se instaleaza instante de masini virtuale. VirtualBox este 0 solutie de virtualizare dezvoltat& de Sun Micrasystems. Similar cu VMware Workstation, este o aplicatie care ruleaza peste un sistem de operare gazd4 (Windows, Linux, Mac OS X, Solaris) si in cadrul cArei pot fi instalate alte sisteme de operare. VirtualBox Open Source Edition este disponibild sub licenta GNU. Microsoft Virtual PC! este un sistem de virtualizare pentru sisteme de operare din familia Windows. Similar VirtualBox si VMware Workstation, Virtual PC oferd suport pentru sisteme oaspete doar din familia Windows. Se pot rula si sisteme de operare Linux, dar cu pasi suplimentari de configurare. Xen’ este un hipervizor (virtual machine monitor) creat la Universitatea din Cambridge si dezvoltat actualmente de camunitatea Xen ca software liber, sub licent& GNU. Xen este similar Vlware ESX. Are suport in nucieul sistemului de operare Linux, NetBSD si Solaris. Peste sisterul de baz pot fi instalate alte sistemme de operare oaspete. Xen Thitpz/en wikipedia. crgiwikilLive_ Migration Shitpuivrwwvmevare com 2hitp2nmwvirtualbox.arg) “http www microsoft. com/windows‘vrtual: po! hitpsiwvwxen.org/CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 19 foloseste 0 forma de virtualizare denumita paravirtualizare care permite performanta ici. Paravirtualizarea necesita ins modificarea sistemului de operare oaspete pentru a putea rula peste Xen. Daca sistemul de baz ofera suport de virtualizare hardware, atunci nu mai este necesara modificarea sistemului de operare; efectul este posibilitatea rularii unui sistem Windows nemodificat peste Xen. KVM! (Kernel-based Virtual Machine) este 0 infrastructura de virtualizare a nucleului Linux. KVM ofer suport pentru virtualizarea hardware (Intel VT si AMD-V). KVM este inclus in nucleu! Linux incep&nd cu versiunea 2.6.20, O parte din utilitarele necesare sunt furnizate de QEMU?. OpenVZ? este o tehnelogie Ia nivelul sistemului de operare bazatd pe Linux. Licentiat GPL, OpenVZ constituie baza pentru Parallels Virtuozzo Containers, 0 aplicatie proprietara furnizata de Parallels, Inc. OpenVZ este mai degraba un container decét 0 masina viruali. OpenVZ nu virtualizeazi intreg sistemul de operare. Nucleul sistemului de operare gazda este folosit de toate masinile virtuale (denumite si containere sau medii virtuale). Procesele din cadrul fiec&rui container sunt izolate, dar se foloseste acelasi nucleu. Prezenta aceluiasi nucleu inseamna, totusi, overhead redus pentru lucrul cu diversele containere rezultand in viteza si performantt ridicate Cuvinte chi = programe de baz © open-source ‘* sistem de operare * smartphone » nucleu (kernel virtvalizare * portabilitate + hipervizor © API » VMware © biblioteci # VirtualBox © Windows VirtualPC * Mac OS X = Xen = Linux = KVM @ Unix © OpenVZ intrebari 1. Care dintre urmtoarele aplicatii poate fi privita ca o component a sistemului de operare? 1 procesor de text O player pentru fisiere “Pitpiirrrnuckvm.or@/Pag ®hutp:liennw.nongnu.orgiqemul http: wil openvz.org/Main Page *hutp:tiwnw parallels. com/eut Main Page20 INTRODUCERE IN SISTEME DE OPERARE O interpretor de comenzi Q client de email Care dintre urmatoarele NU reprezinta o resursa partajata in cazul virtualizar Q RAM D hard-disk Q procesor a Bios . Care dintre urmtorii este autorul unui limbaj de programare? O Larry Wall O Linus Torvalds O William Henry Gates III 0 Andrew S. Tanenbaum Care dintre urmatoarele NU este o funetie a sistemului de operare? O controtul accesului la memorie 0 cAutarea si eliminarea programelor virus O asigurarea comunicarii intre procese O organizarea fisierelor in directoare Care din urmatoarele sisteme de operare NU este folosit pentru dispozitive mobile? 1D OpenSolaris O iPhone OS O Symbian OS 2 Android . Care din urmatoarele tehnologii de virtualizare ruleaz& NUMAI pe un sistem Linux? O VirtualBox O VMware O VirualPe D Openv2 Ce reprezintd termenul GNU din distributie GNU/Linux? O oantilopa din Africa 1D oanagrama a cuvantului gun (arma) Gi un proiect care produce o component important a aplicatilor ce ruleaz’ peste nucleul Linux © compania care se ocupa de dezvoltarea nucieului LinuxCAPITOLUL 1. INTRODUGERE 2 8. Care din urmatoarele sisteme de operare are cea mai mare coté pe piata sistemelor desktop? O Windows Q Mac OS x O Linux O OpenSolaris 9. Care din urmatoarele sisteme de operare are cea mai mare coté pe piata dispozitivelor mobile inteligente? Q Windows Mobile Q iPhone OS 1D Android Q Symbian OS 10. Care din urmatoarele sisteme de operare este cel mai vechi? O pos Q Unix © Linux C OpenssDCopyrighted materialCapitolul 2 Instalarea Linux. Configurari de baza Unix is the answer, but only if you phrase the question very carefully. Ce se invata din acest capitol? © Coeste Linux Distributii GNU/Linux Partitionarea discului; pregatirea pentru instalare Instalarea Kubuntu Intertata cu utilizatorul; interfata in linia de comanda Autentificarea in sistem Configurdiri de baza intr-un sistem Linux Interoperabilitate Linux/Windows 2.1 Linux. Distributii Linux Termenul “Linux” este deseori folosit pentru a reprozenta o intreaga clas& de sistema de operare si nu un sistem de operare concret. Initial, termenul “Linux” a fost folosit pentru a referi nucleul Linux! (Linux kernel), sistemele de operare bazate pe Linux si pe ultiitarele din proiectul GNU? fiind numite sisteme de operare GNU/Linux. Ulterior, termenul a ajuns sa fie folosit pentru a referi atat nucleul Linux cat si programele care functioneazé cu acesta. O mare parte din utlitarele folosite in Linux sunt dezvoltate ca proiecte open source (vezi capitolul 14) si, desi sunt dezvoltate intr-o manier colaborativa, sunt produse independent unele de allele, Licentele sub care se alla aceste proiecte permit “htip:iweackornal org! hup:liwnw.gnu.org! 2324 INTRODUCERE IN SISTEME DE OPERARE redistribuirea codului sursd, facdind astfel posibila aparitia unor noi proiecte mai mari, care s8 adune la un loc programe dezvoltate independent si sa le fac disponibile la un loc sub forma unei distributit. O distributie Linux reprezintd asttel 0 colectie de programe, unele din ele moditicate special pentru acea distributie, care sunt combinate eu 0 versiune de kernel, de multe ori si aceasta modificata pentru acea distributie, pentru a crea un sistem de operare. Distributile Linux au c&p&tat de-a lungul timpului cele mai variate forme si destinatii Unele au ca scop principal utilizarea lor pe servere, altele sunt destinate ulllzarii pe Ssisteme desktop, iar allele sunt optimizate pentru a ocupa cat mai putine resurse putdnd astfel fi folosite in sistemele embedded. 2.1.1 Principalele distributii Linux in momentul de fatd exist peste 900 de cistributii active (care sunt dezvottate in continuare). Dintre ele doar putin peste 10 sunt cunoseute la seara larga, find utlizate pentru scopuri generale. De cele mai multe ori o distributie nu este dezvoltata de la zero, punctul de plecare constituindu-t un anumit stadiu al unei alte distributi. Nova distributie poate mosteni de la cea din care este dezvoltata diverse elemente, cum ar fi modul in care se instaleaza aplicatii noi, lacul in care se gasesc diverse fisiere de configurare, felul in care aratd aceste fisiere etc. Popularitatea distributilor poate fi urmarité pe pagina web hitpy/distrowatch.com, Aici este realizat un clasament al distributiilor pe baza numarului de accesaii zilnice ale informatilor despre distributie pe pagina amintita. Acest clasament nu ia in eonsiderare eortul depus pentru mentinerea distributiei, dar araté ta mare m&surA interesul manifestat de utilizatori. Cele mai accesate 16 distributii in ultimul an (la data de 19.09.2009) sunt prezentate in tabelul 2.1 (coloana “Accese” prezint numarul mediu de accese ziinice pe pericada ultimul an; Distributia SLS este descrisa online’). Pe langa distributile de uz general (pentru servere sau pentru calculatoare personale) exist si distributii dedicate unui scop precis (one purpuse) ~ spre exemplu Musix®, istributie dedicata producerii de material multimedia, SystemRescueCD”, distributio Live CD (vezi sectiunea 2.2.3) specializata in repararea unui calculator pe care sistemul de operare nu se mal inilializeaz& din motive ce tin de software, sau BackTrack’, distributie Live CD care ofera uliltarele necesare atacarii unei relele de calculatoare. O clas aparte de distributii o reprazint& cele care au ca tint ocuparea a cat mai putin spatiu Cea mai cunoscuti distributie ce urmareste acest lucru este DamnSmallLinux®, distributie care reuseste sa includa in doar SOMB o distributio completé cu interfatd graticd si cu toate aplicatille uzuale. Thitpzien wikipedia. orgiwkiSeltlanding Linux System Shitpuiwnmusixorg.arten! 2hitpswmwsysresced org! “https wn.remote-expioit orgibacktrack. hemi hitp2iwwvdamasmaliinux ong!CAPITOLUL 2. INSTALAREA LINUX. GONFIGURARI DE BAZA 25 Tabelul 2.1: Cele mai accesate distributii pe distrowatch.com (ultimul an) Poz.| Nume | Anul aparitiei Derivatadin | Accese 1 Ubuntu 2004 Debian 2221< 2 | openSUSE 1994 Slackware 1454= 3 Fedora 2003 Red Hat 144i> 4 Mint 2006 Ubuntu 1401< ‘S| Debian 1393 = | 1074 | 6 Mandriva_| 1998 Red Hat 970= 7__| PCLinuxOS [2003 Mandriva (Mandrake) | 853< 8 Puppy | 2005 = 7185 9 Sabayon | 2006 Gentoo 667> 10 | Centos | 2003 Red Hat 626< it Arch | 2002 = 6i7> 2 MEPIS | _2003 Debian 586= 13 Slackware | 1993 SLS S61> 14 FreeBSD _ | 1993 3868SD 491> a Ubuntu 4216 16 |DamnSmall | _2003 Knoppix 423< Pe langa acestea, comunitatile au dezvoltat distributii caracteristice unor anymite zone geogratice — Kiwi Linux’ este o distributie adaptata utilizatorilor din Romania. Pe Internet sunt disponibile mai multe diagrame care prezinté evolutia distributilor si felul in care au derivat una din alta. © simplé edutare a sirului de caractere “linux distro timeline” pe Google Images? va oferi cAteva zeci de variante ale acestei diagrame. O versiune care contine doar principalele distributii este prezentata in figura 2.1 2.1.2 Debian. Ubuntu Una dintre primele distributii aparute este Debian. Din 1993 si pana in prezent aceasta distributle a reprezentat punctul de plecare a peste 40 de distributi. Unul dintre cele mai mari avantaje ale distributiei fl reprezint& suportul bun disponibil pe Internet, atat pe pagina web oficiala’ cat si pe alte site-uri. Distributia oferd posibilitatea de a instala si configura sistermul de operare folosind pachete, fiind disponibile peste 25000 de pachete! — exist disponibil suport pentru actualizarea facil& si organizatdi a sistemului de operare. De asemenea sunt disponibile trei variante ale distributiei: stable, testing si unstable, exitand astfel posibilitatea alegerii gradului de stabilitate si noutate dorit. Cea mai cunoscuté distributie derivata din Debian este Ubuntu®. In momentul de fata Ubuntu este si distributia cu cea mai mare papularitate dintre toate distributile existente, fiind pe primul loc in clasamentul distrowatch.com de aproape patru ani. Atuul principal Tip: Riniinux org Shupivimages.goagte.com Ship: lhernwiclebian.org!support! “in versiunea Dobian 5.0 (lenny) *hutp:tiwwubuntu.com26 INTRODUGERE IN SISTEME DE OPERARE T)2])?]2])2)2)2)2)21)21]2]21)2)2]21]2]2)2 aisle }s)ol/s}s s|/ola)/o}o/alo)ojojo o o9}s|e|}e)ol/s}s s|olo)/oloj/alolololo o ziafe}s|el7}e slolijz2}3Ja}s|6]7}ea)o Unaons Lnspire Foounel Ups Mit bavia opp Daren Se tinah = er 4 e RAE Sebayoh roy PeLINKGS ATER ERE ETE EIGER Figura 2.1; Evolutia principalelor distributii Linux al acestei distributii este usurinta in utilizare. Distributia contine toate aplicatiile de care un utilizator are nevoie si realizeaz4 multe dintre configurri in mod automat, Un avantaj mare pe care il oferd esle suportul disponibil pe forumul oficial. Nivelul de adoptie al acestui sistem de operare a crescut usor odaté cu distribuirea acestuia preinstalat pe calculatoare. Prima initiativa in acest sens a avut-o unul dintre cel mai mari producatori de echipamente IT care, in mai 2007, a anuntat cd va scoate pe pial calculatoare desktop si laptop-uri care au preinstalat Ubuntu. In prezent, un mare num&r de computere desktop, laptop dar si de tip netbook sunt vndute cu Linux preinstalat.CAPITOLUL 2. INSTALAREA LINUX. GONFIGURARI DE BAZA xa 2.1.3. Tipuri de distributii Linux in IT exista doud concepte importante legate de stabilitatea, siguranta si gradul de noutate al aplicatitor (si nu numai): versiunile stabile (stable) si cele cu un grad de noutate ridicat (bleeding edge). Aceste doud concepte reprezinta doua extreme ale modului in care este dezvoltata o aplicatie Versiunile stabile (stable) reprezinta versiuni ale programelor care au fost testate un timp indelungat, ale cdror bug-uri au fost rezolvate, care nu prezinté probleme de incompatbilitate si care au un grad de siguranta ridicat. Intr-o versiune siabil& este destul de improbabil s& apard brese de securitate. Aceste versiuni apar rar deoarece este nevoie de timp pentru a crea stabilitatea necesara. Dezavantajul versiunilor stabile este acela cA aplicatiile nu prezinta niciun grad de noutate. De multe ori pot s duraze ani pand cand 0 noua versiune a unei aplicatii sa fie intwodusa intr-o versiune stabil a unei distributii Linux. Versiunile stabile sunt folosite in special pentru severe datorita gradului de stabilitate si siguranta oferit. Versiunile cu un grad de noutate ridicat (bleeding edge) reprezinta versiuni recente ale programelor, versiuni care includ ukimele imbundtatiri si inovatii, Aceste versiuni apar destul de des, freoventa lor de aparijie fiind in mare masur& influentatai de marimea comunitatii ce dezvolt’ aplicatia si de imbundiairle aduse, Dezavantajul versiunilor cu grad de noutate ridicat este acela c& prezint& un grad de stabilitate si de siguranfa incert, de multe ori sc&zut. Datorita testarii slabe a aplicatilor (din lips de timp), acestea prezinti deseori gauri de securitate sau probleme de stabilitate. Versiunile cu grad de noutate ridicat sunt recomandale celor care doresc sa aiba cele mai noi tehnologii implementate cu orice cost. Ele nu sunt recomandate pentru servere, ci pentru calculatoare unde stabilitatea si siguranta nu sunt elemente cheie. Intre cele doua tipuri de aplicati prezentate existé numeroase niveluri de compromis. Alegerea unui astfel de nivel pentru un sistem de operare (mai aproape de stabilitate sau mai aproape de cele mai noi tehnologil) trebule fculd tindnd cont de scopul calculatorului pe care va fi instalat si de gradul de securitate si de stabilitate pe care trebuie s& il prezinte acesta, Distributile au moduri diferite de tratare a concepielor stable si bleeding-edge. Spre exemplu, distributia Debian poate fiinstalata in 3 versiuni « stable — versiune stabil, cu aplicat restate mult timp © testing - versiune de testare, dupa o perioada de timp devine versiunea stable ‘© unstable ~ versiune care incorporeaza programele in versiunile lor bleeding-edge, devine versiunea testing dupa o perioada Ubuntu are un ciclu de dezvoltare de 6 luni (in engleza release cycle — ciclu de lansare). Acest lucru presupune dezvoltarea distributiei timp de 6 luni si lansarea unei noi versiuni dupa aceasta perioada, in prezent, Ubuntu lanseaza distributi in aprilie (numarul X.04) si in octombrie (aumarul X.10) — X reprezini ullimele doua cifre din an (pentru 2009 — 9, 2010-10 etc).28 INTRODUCERE IN SISTEME DE OPERARE Pe langa aceste versiuni, Ubuntu are sio versiune LTS (Long Term Support) cu un ciclu de dezvoltare de 2 ani, versiune pentru care este oferit suport timp de 3 ani pentru sisteme desktop (5 ani pentru sistemne server). Pentru fiecare versiune de Ubuntu/Kubuntu, cele mai utilizate trei variante de instalare sunt: © Instalarea server este mai apropiata de Debian si de stabilitatea acestuia, Este recomandata pentru calculatoare care trebuie si ofere stabilitate si siguranta. * Instalarea desktop (cea mai uzuald) permite utilizatorului sa instaleze varianta desktop a sistemului de operare folosind un asistent in mod grafic. Pentru 0 bund functionare, se recomanda utilizarea unui sistem cu cel putin 384MB de RAM. + Instalarea alternate permite utilizatorului sd instaleze varianta desktop, insd asistentul de instalare nu va mai fi unul in mod grafic ci unul in mod text, bazat pe asistentul de instalare al distributiei Debian. Din acest motiv varianta alternate poate fi instalata si pe sisteme cu mai putin de 384 MB de RAM. Un alt avantaj al variantei alternate este acela cd permitea realizarea unei partitiondri avansate a hard-disk-ului, oferind suport pentru utllizarea RAID' sau LVM? (ambele tehnologii permit realizarea de partiti care includ spatiul de pe mai multe hard-disk-uri. Pe lang aceste versiune mai exist si versiunea Netbook Remix (pentru calculatoare de tip netbook). 2.2 Instalarea Linux 2.2.1 Alegerea distributiei Linux Dupa cum a fost mentionat si in sectiunea 2.1, existé mai multe tipuri de distributii Cateva criterii de alegere a unei distributii au fost mentionate anterior. Principalele criterii folosite in alegerea distributiilor sunt: nivelul de stabilitate si gradul de noutate al aplicatillor (in relatie cu nivelul de Stabilitate, dupa cum a fost mentionat anterior) © suportul oferit de comunitate (sau de compania care dezvolta distributia) ¢ familiaritatea cu anumite componente ale sistemului, in principal sistemul de pachete (acesta nu reprezinté un criteriu foarte important pentru naii utilizatori) suportul pentru hardware-ul disponibil in calculator — distributile pot fi disponibile pentru platforms diterite (procesoare diferite) si pat oferi acces facil la driver-e pentru hardware variat resursele disponibile pe calculator — in cazul in care resursele calculatorului pe care va instala Linux sunt scdzute, se recomand& cdutarea unel distributii cu cerinte scdzute "Redundant Array af inexpensive Disks Logical Volume ManagerCAPITOLUL 2. INSTALAREA LINUX. GONFIGURARI DE BAZA 29 destinatia sistemului de operare — in cazul in care se urmareste utilizarea Linux pentru o anumité activitate’sarcina se recomanda instalarea unei distributii special concepute (in cazul in care exista) ~ (vezi sectiunea 2.1.1). Distributia aleasé ca suport pentru aceasta carte este Kubuntu 9.10 Desktop’, distributie derivaté din Ubuntu, care: * ofera un nivel acceptabil de stabilitate raportat la nivelul de noutate al pachetelor © are o comunitate foarte larg, formata din toti utilizatorii de Ubuntu si derivate ale acestuia ‘+ ofer& suport facil pentru hardware proprietar, hardware care nu are driver-e open- source disponibile implicit in distributiile Linux; majoritatea dispezitivelar comune sunt suportate * poate functiona bine pe un sistem desktop actual, dat fiind cerintele acesteia® * sistemul pe care va fi instalat va fi utilizat ca desktop 2.2.2 Pregatirea sistemului Verificarea cerintelor sistemului. Spatiul de swap Fiecare sistem de operare (si implicit distributie Linux) este insotit de o serie de cerinte minime hardware. Acestea sunt recomandari care, in cazul in care sunt indepiinite, asigura buna functionare a sistemului de operare. in anumite situatii, programele care se ocupa de instalarea sistemului de operare vor detecta neindeplinirea cerintelor minime hardware si vor refuza contivarea procesului de instalare. Distributia aleas& fn aceastA carte (Kubuntu 9.10) are urmatoarele cerinte hardware {recomandari, in parantez& se regasesc cerintele minime): ‘+ procesor x86 700 MHz (min: 300 MHz) 984 MB RAM (min: 64 MB RAM — la instalarea fara mediu grafic) 8 GB spatiu pe HDD (min: 4 GB) . placd video capabilé sA afiseze rezolutia 1024x768 (min: 640x480) pentru instalare si actualizare a sistemului —-conexiune la Internet (min: CD-ROM sau placd de retea) Printre principalele probleme ce tin de utilizarea facil a unui sistem de operare 0 reprezinté lipsa memoriei RAM. Sistemul de operare foloseste pentru stocarea datelor temporare memoria RAM. Aceasta are avantajul unui timp de raspuns si al unei viteze de citice foarte mari, insa este limitata din punctul de vedere al capacitalii (sistemele actuale nu au, in mod normal, mai mult de 2GB de memorie RAM). Atunci cand intreaga memorie RAM este umpluté cu date, exist doud solutii alternative, Prima din ele consta in nealocarea de memorie RAM pentru programele “tp: reo ubuntu. orgy huyps:/help.ubuntu.com/eommunity/nstallaion/SystemRequirements30 INTRODUCERE IN SISTEME DE OPERARE care cer acest lucru. Ca urmare programul respectiv nu va putea functiona si va genera erori. Atunci cénd programul in cauza este unul vital pentru functionarea sistemului de operare, functionarea intregului sistem de operare poate deveni instabila. A doua variant este aceea in care datele care ar trebui stocate in memoria RAM sunt stocate intr-o alta memorie (pe hard-disk sau pe @ memorie pe USB). Decarece memoria RAM este cea mai rapid memorie din sistem, utilizarea unui alt tip de memorie va atrage dupa sine penalizéri de performanta. Aceast& solutie se numeste swapping dalorit modului in care functioneaz’: dac& memoria RAM este plind si apar cereri pentru alocarea de noi zone de memoria, o parte din datele allate deja in memoria RAM sunt mutate pe un alt tip de memorie, in acest fel eliberdndu-se memorie RAM. In momentul in care datele mutate anterior pe un alt tip de memorie sunt cerute de programe, ele sunt mutate inapoi in RAM (daca nu este suficient loc in acel moment se va elibera o parte din RAM copiind alte date din RAM pe suportul de memorie). Cea mai uzuala si iettind solutie de memorie folosita pentru swap este hard-disk-ul (vezi sectiunea 5.6). Sistemele de operare de tip Linux folosesc in general 0 zona dedicata pe hard-disk numita partitie de swap. Aceasta partitie are in general dimensiuni apropiate de cele ale memoriei RAM (de ordinul 1-2 GB). Windows-ul si sistemul de operare Mac O8 X folosesc pentru swap fisiere a caror dimensiune se poate extinde sau micsora in functie de necesitati, Partitionare O pattitio reprezinta o diviziune logied a unui hard-disk. Prin partiionare un hard- isk este impart in mai multe partiti, Pe un hard-disk poate exista si o singuré partitie, Un hard-disk este nepartitionat atunci cand pe el nu exista nicio partitie, Partitionarea unui hard-disk il face pe acesta s& aib& aceeasi comportare ca mai multe hard-disk-uri independente. Diferenta intee partiti si hard-disk-uri reale consta in faptul cé partitle de pe un hard-disk folosese aceleasi resurse hardware (si, implicit, in cazul unei defectiuni hardware a hard-disk-ului, datele de pe toate partitile pot deveni inaccesibile). in plus partitile pot fi redimensionate dupa ce au fost create, in schimb discutife au o dimensiune fixa. Intr-o partitie se poate crea un sistem de fisiere pentru stocarea tisierelor sau partitia poate fiutiizata in scopuri speciale, cum sunt de exemplu partitile de swap. Partitile de swap nu folosesc un sistem de fisiere ca NTFS, FATS2 sau ext3. Sistemul de operare are metode proprii de a organiza datele in ele si de a le face usor de accesat (vezi capitolul 4). Avantajele utiizarii de partili sunt urmditoarele: + posibilitatea instalarii mai multor sisteme de operare pe acelasi hard-disk - se poate alege ulterior, la pornirea sistemului de calcul, care din ele va fi folosit (vezi sectiunea 6.2); « posibilitatea de a separa dalele personale de datele folosile de sistemul de operare si de programe — daca dalele personale ale ullizatorilor se gasesc pe oCAPITOLUL 2. INSTALAREA LINUX. GONFIGURARI DE BAZA H alt partitie, sistemul de operare nu mai poate fi pornit si este necesard reinstalarea lui, datele nu vor fi afectate in niciun fel; # se poate utiliza acelasi spaliu de swap intre mai multe sisteme de operare de tip Linux instalate pe acelasi sistem de calcul (folosind aceeasi partitie de swap pentru toate), Tipuri de partitii Primul sector fizic de pe un hard-disk poart numele Master Boot Record (MBR) {vezi sectiunea 6.2.1). Acest sector are 512 octeli si contine informatii importante despre modul in care este partitionat hard-disk-ul. Daca acest sector este sters sau suprascris toate informatille de pe hard-disk se pierd.' in cadrul MBR se gasesc informatii despre fiecare partiie de pe hard-disk. Aceste informatii sunt stocate intr-o tabelé de partiti primare care are doar patru intrari. Prin urmare MBR-ul poate retine informatii pentru doar patru partiti primare. Una dintre aceste patru partiti va fi marcata ca activa si de pe ea se va incerca pornirea sistemului de operare, partitie primara poate contine doar un singur sistem de fisiere. Pentru a elimina limitarea pe care o prezinté MBR-ul (de a putea retine doar patru partitii primare) a fost creata partitia extinsa. Acest tip de partitie ocupa tot 9 intrare in tabela de partitii din MBR ins& poate contine la randul su mai multe partitil logice, fiecare partitie avand asociat un sistem de fisiere. Numarul de partitii logice incluse intr-o partilie exlinsa este limitat doar de dimensiunile partitiei extinse side structura de date folosita pentru a refine informatiile despre partitle logice. Unele sisteme de operare trebuie sd fie instalate pe partiti primare pentru a putea porn In aceast& categorie intra MS-DOS si toate versiunile de Windows care depind de el (Windows 3.x, Windows 95, Windows 98, Windows Millenium), precum si BSD. 2.2.3 Live CD Pentru Ubuntu 9.10 (si derivatele precum Kubuntu) varianta gratic& de instalare este disponibil sub forma unui Live CD. Un Live CD (sau Live DVD) este un CD (DVD) care contine un sistem de operare care poate fi pornit direct (boot-abil), fra a avea nevoie de instalarea pe un hard-disk sau de prezenla acestuia. Exist si Live USB-ur -abile cu sisteme de operare care au, de multe ori, ad&ugat si posibilitatea scrierii informatiilor pe USB (comparativ cu Live CDIDVD-urile unde informatile se retin implicit doar in memorie). “chiar daca lnformatilo din MBA so piord, folosind utiltare spacializato so pot recupera datele de pe hard-disk prin recunoasterea tiparelor caracteristce sistomelor de fisiere32 INTRODUCERE IN SISTEME DE OPERARE Termenul “Live” vine de la faptul ca pe un singur disc se g&sesc toale fisierele necesare functionarii unui sistem de operare, fara a fi necesard copierea unui fisier pe hard-disk inaintea pornirii sistemului de operare. Astfel un Live CD nu modifica fn niciun fel sistemul de operare instalat pe hard-disk, exceptie fond situatiile cand utilizatorul doreste in mod expres acest lucru, Un sistem de operare prezent pe un Live CD este totusi unul normal, astlel ineat are nevoie de existenta unui suport pentru a putea salva informatii de stare in fisiere el. Pentru a rezolva problema lucrului cu fisiere, in conditille in care in mod implicit nu se lucreaza cu un hard-disk, un Live CD foloseste un ramdisk (0 portiune din memoria RAM) precum un hard: Toate datele care se seriu in ramaisk sunt accesibile pe toatA perioada in care sistemul Ge operare ruleaza. Atunci cénd acesta este opr, datele din RAM se pierd si, implicit, tot continutul ramdisk-ului este sters. De aceea, la oprirea unui sistem pomit de pe CD, sistemul de calcut revine la starea anterioara pornirit Utilizarea unei portiuni din memoria RAM pe post de hard-disk ofera avantajul unui timp. de acces si a unei rate de transfer mai bune decat in cazu! unui disk. Dezavantajul este acela ca aplicatiile vor avea disponibila o cantitate mai mica de RAM. Pentru a putea rula in conditii normale un Live GD are nevoie de §12MB de memorie RAM, minimul necesar fiind 256 MB. Asadar un Live CD oferd posibllitatea testarli si utiizarii unui sistem de operare in conditii de deplina sigurant& pentru software-ul instalat pe sistemul de calcul. De multe ori, Live CD-urile sunt folosite pentru recuperarea datelor aflate pe o partilie ce nu mai poate fi accesald din sistemul de operare instalat pe hard-disk (spre exemplu atunci cand sistemul de operare nu mai porneste) 2.2.4 Instalare Kubuntu Kubuntu este o distributie derivaté din Ubuntu, distributie care foloseste ca desktop environment KDE in loc de GNOME (vezi sectiunea 13.7). Kubuntu este parte a prolectului Ubuntu ¢i foloseste aceeasi arhitectura, aceleasi repository-uti si aceleasi pachete ca si Ubuntu (vezi sectiunea 3.2). Pentru a instala Kubuntu (si in general orice distributie Linux) pe hard-disk este necesara crearea a cel putin doua partiti: una pe care va fi instalal sistemul de operare si una pentru swap. Acest lucru poate fi realizat inaintea instalarii propriu-zise (folosind programe specializate in administrarea partitilor cum ar fi faisk, GParted, POMagic etc.) sau poate fi realizat in timpul instalarii folosind utiltarul de partitionare pus la Gispozitie in acest sens de programul asistent de instalare Instalarea Kubuntu 9.10 (varianta Desktop) incepe prin introducerea Live GD-ului in Uunitatea optic si repornirea calculatorului (alternativ, se poate realiza instalarea de pe USB stick). In cazul in care BIOS-ul nu este configurat s& inilializeze sistemul de operare de pe unitatea optic (USB slick), trebule realizala aceast& configurare. Dupa ce calculatorul a inif jemul de operare de pe CD, va permite alegerea modului in care va fi folosit Live CD-ul (figura 2.2) at un ecran ceCAPITOLUL 2. INSTALAREA LINUX. CONFIGURARI DE BAZA 33 Figura 2.2: Alegerea modulul in care va {i folosit Live CD-ul Prima optiune din lista va porni Kubuntu folosind configurérile implicite. Din mediul gratic pornit se poate alege ulterior pornirea instalarii. A doua optiune (Install Kubuntu) va porni direct instalarea. Check disc for defects este util pentru verificarea CD-ului. Memory test va porni un test al memoriei RAM, util pentru depanarea problemelor hardware atunci cand memoria RAM este suspectala cd ar fi defect. Dupé ce este aleasd prima optiune sistemul de operare va fiinitializat, Deskip-ul impli din Kubuntu este prezentat in figura 2.3. Figura 2.3: Desktop-ul implicit al Live CD-ului Kubuntu In acest moment Kubuntu poate fi folosit ca Live CD. Pentru a il instala pe hard-disk, se va accesa piclograma “Insiall Kubuntu 9.10" de pe desktop. Rezultatul va fi pornirea unui asistent de instalare (figura 2.4).34 INTRODUGERE IN SISTEME DE OPERARE Ware) ates rim ngs ar conretar spc apn pe sone PEI ame esse tmcpnyp moter naiboncn pen mp ote me Figura 2.4: Alegerea limbii folosita de asistentul de instalare Prima etapa consta in alegere limbii folosita de asistentul de instalare. Etapa urmatoare permite alegerea locului in care se gaseste utilizatorul (vezi figura 2.5). Aceastd configurare are efect asupra fusului orar ce va fi stabilit pentru calculator. Where are you? fas oan, fou leas Wotan outa ju ns aha ces Be ee Figura 2.5: Alegerea locului in care se afla utilizatorul Pasul urmator este reprezentat de alegerea felului in care sunt amplasate tastele pe tastatura (keyboard fayout) (figura 2.6). Dupa ce se realizeaz aceasta configurare urmeazai pasul cel mai important din cadrul instalari: partitionarea hard-disk-ului (vezi figura 2,7) Discul poate fi sters integral, eaz in care datele deja existente vor fi sterse, sau poate fi pattifionat manual, alegand dimensiunea partitilor si tipul lor. In continuare va fi prezentala partitionarea manuala.CAPITOLUL 2. INSTALAREA LINUX. CONFIGURARI DE BAZA 35 Keyboard layout Valarie Figura 2.7: Partitionarea manuala a hard disk-ului In cazul in care discul este nepartitionat este necesara crearea unei noi tabele de partitii apsand butonul New Partition table. Rezultatul va fi atisarea tabelei de partiti, prezentata si in figura 2.8. in cazul in care exista deja partti pe disc, acestea vor fi afisate In tabela de partil continuare, se presupune c& hard-disk-ul nu este partitionat si se vor crea doua parii una ext si una pentru swap. Pentru a realiza acest lucru se apasa butonul Add... din fereastra care prezinta tabela de partiti (figura 2.9). Dupa cum se observa in figura 2.9, partilia ext# este primara, are 4096 MB, este creat la Inceputul spatiului liber si va fi accesat& de sistemul de operare prin directorul / (mount point).36 INTRODUGERE IN SISTEME DE OPERARE [zoom Create a naw partition ee Figura 2.9: Crearea unei partitii [eC Craeratiie —— CGD) Create a new partition ete se tn S tymary sont ea eon tt ments OMEN 6 Brn Lenore tenes ston Figura 2.10: Crearea unei partiti swap Partitia de swap (figura 2.10) este tot primard, are 197 MB si este creat la inceputul spatiului liber rmas. Ea nu va putea fi accesata printr-un director, ci va fi folosita de sistemul de operare in mod transparent. Aceasta schema de partitionare este pur demonstrativa. Dupa crearea celor doua partitii, tabela de partitii arata ca in figura 2.11. Dupa crearea partitlor, rebule datele personale ale utllizatorului: numele lui, numele de ulifizator dorit, parola si numele staliei (hostname). Asistentul de instalare mai permite si alegerea modului de autentificare in sistem si daca directorul cu datele uliizatoruluiCAPITOLUL 2. INSTALAREA LINU: 7 Figura 2.1 : Tabela de partiti dup ce au fost create cele dau’ partiti va fi criptat (vezi figura 2.12) (vezi sectiunea 10.5.2). ‘Whe are you? J metonyimene miele enna © tense ype ss mats tree Figura 2.12: Configurarea datelor personale ale utilizatorului in pasul urmator (ultimul pas al instalairi) pot fi revizuite configurarile realizate, Apaisand pe butonul Advanced’... se poate configura unde va fi instalat bootfoader-ul (vezi sectiunea 6.2) bootloader/GRUB (vezi figura 2.13). Pentru a incepe copierea fisierelor pe hard-disk se apard butonul Install, La terminarea instalariva fi afisat mesajul din figura 2.14. Dupa Inchiderea asistentulul de instalare sistemul de operare va rula in continuare ca Live CD. Pentru a porni sistemul de operare proaspat instalat, calculatorul trebuie report38 INTRODUGERE IN SISTEME DE OPERARE EO Wataation complete "nsalton hms nnabed. You can contre testog Ubust ‘ow, bat ul you test be comoute, aby eManges Mhateofdociamens you save wht be preseTees Figura 2.14: Mesajul care marcheaza instalarea cu succes a sistemului de operare 2.3 Interactiunea cu sistemul de operare 2.3.1 Interfetele cu utilizatorul Primele intertete cu utiizatorul au fost, din motive tehnice, create pe monitoare care alisau doar caractere text. De aceea, posibiltitile acestor interlete de a crea componente grafice au fost imitate. In aceast categorie (interfete care utilizeaz’ doar caractere in mod text) intr CL! (Command Line Interface) si TUI (Text User interface). In timp, att monitoarele cat si placile video au avansat tehnologic si au aparut astfel afisajele grafice (cu rezolutii mai mari decat cele text). In acest fel a aparut si o noua clasa de interfete cu utilizatorul numité GUI ( Graphical User Interface). in CLI, interactiunea cu sistemul de operare se bazeaz4 pe comenzi scrise de la tastatura. Exemple de CLI pot fi vazute in figura 2.17 sin figura 2.18. Avantajul acestei metode este acela ca pot fi invocate comenzi complexe utilizand secvente scurte de caractere. Pentru a realiza sarcini echivalente intr-un GUI poate fi uneori nevoie si de cateva zeci de click-uri de mouse. Un alt avantaj al CLI este rapiditatea dobandita in utiizare, dupa ce comenzile au fost retinute (in special dacd este folosit istoricul de comenzi: prin apsarea tastei Sigeat Asus pot fi reexecutate comenzile date anterior). Luand ca exemplu configurarea unei adrese IP (vezi sectiunea 8.2.1) peo interfal& de retea, diferenta de vilezd intre prima si a zecea oard cand se realizeaza aceasta configurare intr-un GUI este mica, datorita numarului mareCAPITOLUL 2. INSTALAREA LINUX. CONFIGURARI DE BAZA 39 de click-uri necesar. in cazul unui CLI, folosind si istoricul de comenzi, diferenta de viteza este extrem de mare. Dezavantajul principal al CLI este curba abrupta de invalare, utilizatorul obisnuindu-se mai greu cu o comanda decat cu retinerea locului fn care se afla un buton. Desi de la aparitia sa a fost concurat de TU! si GUI, CLI rim&ne metoda de control al sistemului de operare preferata de utilizatorii avansati datorita eficientei in utilizare. In TUI, interactiunea cu sistemul de operare se realizeaza prin intermediul ferestrelor, meniurilor, butoanelor si mouse-ului. Pentru desenarea interfetei sunt utilizate caractere disponibile pe orice terminal text (figura 2.15). Figura 2.15: Text User Interface Acest tip de interfatd se apropie de modul in care arata o interlal& grafied ins, datorité faptului ca foloseste caractere text, rezolutia ecranului este mai mica. GUI este un sistem de interactiune cu utiizatorul de tipul WIMP (window, icon, menu, pointing device) (figura 2.16). "fier eat vow Bearate bene Map |ederone aT shot [matted mw Bicine Aieaaasianl em Been Figura 2.16: Graphical User Interface40 INTRODUGERE iN SISTEME DE OPERARE Pentru desenarea interfetei GUI sunt folosite moduri grafice de rezolutie inalta, cum ar fi VGA=640xd80, SVGA=800x600, 1024x768, 1280x1024, 1600x1200 ete. 2.3.2 Interfata in linie de comanda (CLI) Consola © consolé este un tip de echipament care permite introducerea si alisarea de text folosit in administrarea si utiizarea sistemului de operare. Initial consolele erau formate dintr-un terminal (un monitor ce avea atasata o tastatura) care se conecta la sisternul de calcul printr-o conexiune serial. Acest tip de console este foarte rar intalnit in ziua de astazi. Pe un calculator obisnuit, monitarul impreund cu tastatura au acelasi rol ca un terminal, Ele permit, in Linux, accesarea a doud tipuri de console: terminalele virtuale (console in mod text) si emulatoarele de ierminale (console in mod grafic). Terminalele virtuale au 0 rezolutie mica (in general 25 de linii cu 80 de caractere pe linie). Ele pot fi accesate din interfala grafic’ cu ajutorul tastelor CTRI+ALT+Ex, unde Fx reprezinta tastele F1 pand la F6 (in mod implicit). Din aceste terminale virtuale se poate reveni in interfata grafic’ cu ajutorul eombinatiei de taste (CTRL+) ALT+E7. Trecerea dintr-un terminal virtual in altul poate realiza prin trei combinatii de taste. Primele dou sunt: CTRL+ALT+®x si ALT+#x (unde x este numérul terminalului in care se va Wrece). A treia combinatie de taste este ALT+Sageata Stanga sau ALT+Sageat4 Dreapta si permite trecerea dint-un terminal in cel precedent, respectiv in cel urmator. De exemplu trecerea din terminalul 4 in terminalul 3 se poate realiza cu c: ALT+F3 Sa ALT+F3 sau Valorile tastelor F prezentate sunt cele implicite pe majoritatea distributillor. Aceste valori pot fi schimbate. De exemplu, interfata graticd poate fi plasata pe terminalul trei sau pe terminalul cinci; numarul de terminale accesibile poate fi sase (valoarea implicit) sau zece (figura 2.17) Figura 2.17: Terminal virtual (CLI)CAPITOLUL 2. INSTALAREA LINUX. CONFIGURARI DE BAZA 41 Consolele in mod grafic reprezinté emulatoare de terminal (figura 2.18). Dimensiunea lor pot fi extinsa peste cea de 25x80 a terminalelor virtuale. De asemenea, un utiizator poate porni un numér nelimitat de astfel de emulatoare. Cele mai cunoscute emulatoare sunt konsoLe (pentru KDE), gnome-terminal (pentru GNOME) si xterm. Session Elk View Bookmarks Settings Hob fpargaengerd ot Eole fe 37 joe. 9.5.6 fossole 156 perqennsedit te 1 ferns -s--- 2 gvoray george 4026 2007-00-18 29:12 oushtep jerrqeasegerd Figura 2.18: Emulator consola (CLI) Atunci cand un utilizator acceseaza un terminal virtual el trebuie s se autentifice folosind un nume de utilizator si o parolé. La pornirea unui emulator de terminal utilizatorul nu mai trebuie s se autentifice, deoarece autentificarea s-a produs inainte de pornirea interfetei grafice. De asemenea, la pornirea unui emulator de terminal utilizatorul curent va fi cel care este autentificat in interfata gratica. in ultimi ani, indepartarea de linia de comanda a sistemului de operare Linux este din ce in ce mai accentuata in detrimentul utilizarii interfetei grafice, mai intuitive si cu facilitti mult mai avansate, Cu toate acestea, interfala in linia de comand rimane o componenta esentiald in configurarea rapid& a unui sistem si a administrarii de la distanta. Interfata in linia de comanda permite toate operatille care pot fi realizate si din interfata grafic’. Sh in IT, denumirea de shel! are mai multe sensuri. Unul dintre acestea este sensul de component software care realizeaza interfata cu utilizatorul. Aceasta interfaté poate fi una CLI, caz in care shell-ul este un interpretor de comenzi, sau una GUI, caz in care shell-ul este o interfatd graficd dintre utilizator si resursele sistemului de operare (cum ar fi Explorer in Windows). emulator de terminal sau terminal virtual) ruleaza un shell, shell care permite introducereaaz INTRODUGERE IN SISTEME DE OPERARE comenzilor. Exist mai multe aplicatii shell de interpretare a comenzilor in Linux, cea mai uzuala fiind denumita bash (Bourne Again SHell). Prompt-ul Shell-ul (interpretorul) de comenzi ofer& utilizatorului un prompt. Acesta are un format de ganul: username localhost. La acest prompt, ulilizatorul poate introduce comenzi. username reprezinta numele utilzatorului, iar Localnost este numele statiei (hosiname). Simbolul ~ indica directorul curent, home-ul utilizaiorului george". Simbolul * $* marcheaza terminarea prompt-ului si inceperea zonei de introducere a comenzilor. De exemplu, in cazul urmator: ge: ‘ga@asgard:~ george este numele utilizatorului si asga rd este numele statiei. Pentru mai multe informatii despre interactiunea cu shell-ul consultati sectiunea 12. Comenzi Comenzile sunt cuvinte cheie care se introduc la consola (si interpretate de interpretorul de comenai), folosite pentru a configura sistemul de operare sau pentru a obtine informatii de la acesta. Comenzile pot fi simple sau pot avea paramatri. © comanda simpla este o comand care contine un singur cuvant cheie suficient pentru a executa 0 actiune. Majoritatea comenzilor sunt insé comenzi compuse si pot primi unul sau mai multi parametri care pot afecta rezultatul comenzii. Separarea intre numele comenzii si parametru sau intre doi parametri se realizeaza prin intermediul caracterului “spatiu’. De multe ori, primul parametru (sau si alti parametri, in functie de caz) este mareat prin caracterul Mai jos este prezentat un exemplu de comandé simpl& si apoi aceeasi comand cu parametri. Comenzile au de obicei rezultate, rezultate care sunt afisale de catre interpretorul de comenzi (shell) pe consola utilizatorului. In exemplul nostru, fiecare comanda are un rezultat care este afisat. george@asgard:=§ ps PID TTY TIME CHD 13391 pte/d 00:00:00 Bach 13666 pts/0 00:00:00 ps george@asgard:=$ ps -0 uid, pid, cmd UID PID cop 1000 13391 -bash 1000 13669 ps -o utd, pid, cnd george@asgard:~5 “dotali despre lerarhia sistemului de fislore se glsese in sectiunea 4.1.2GAPITOLUL 2. INSTALAREA LINUX. CONFIGURARI DE BAZA 43 Setul cel mai important de comenzi este cel care interactioneazai cu sistemul de fisiere. Aceste comenzi sunt fundamentale pentru interactiunea cu sistemul si rularea altor comenzi importante. Cautarea de ajutor Daca se doreste cdutarea de informatii in leg&turd cu o comanda (parametri, date de iesire, functionalitate etc.) distributile de Linux pun la dispozitie mai multe optiuni » Transmiterea parametrului --he1p unei comenzi pentru a atisa un sumar al parametrilor posibili ai acelei comenzi. De exemplu: georgetasgard:-$ cp --help Usage: cp [OPTION]... [-1] SOURCE DEST ep [OPTION]... SOURCE... DIRECTORY eri cp [OPTION]... -t DIRECTORY SOURCE... Copy SOURCE to DEST, or multiple SOURCE(S) to DIRECTORY. 1 8 5 6 ® Mandatory arguments to long options ere mandetory for short options too. =a, --archive game as —dpR -backup(=CONTROL] make a backup of each existing destination file “2 Like --backup but does not accept an argument “ --copy-contont = copy contents of special files whon recursive nd same as --no-dereference --preserve=link 6 1 » Comanda whatis este folosita pentru a afisa o scurta descriere a unei comenzi: georgelasgard:~$ whatis 1s 1 2 1s a) = list directory contents 3 george@asgard:-§ whatis pyd 4 pwd (1) = print name of curzent/working directory 5 georaetasgard:-9 whatis ep 6 cp a) = copy files and directories 7 georgedasgard:~$ whatis poweroff 8 poweroff (8) = stop the system. © Comanda apropos afiseaza comenzile care au lagatur cu cuvantul transmis ca parametru 1 george@asgard:~$ apropos zip 2 bunzip? (1) - a block-sorting file comprossor, v1.0.3 3 bzemp (1) = compare bzip2 Compressed files 4 bediff (1) - compare bzip2 compressed files 5 bregrep (1) - search possibly brip2 compressed files for a regular expression & befgrep (1) - search possibly bzip2 compressed files for a regular roel44 INTRODUGERE IN SISTEME DE OPERARE * Comenzile man si info sunt utilizate pentru a afisa paginile de documentatie complete asociate unei comenzi dorite. Aceste pagini contin informatii detaliate despre optiurile posibile ale comenzilor si utiizarile acestora. Comenzile man si info primesc ca argument numele comenzii a carei documentatie se doreste a fi afisata: georgedasgard: Reformatting 1s(1), please wait... $ man ie georgelasgard: Reformatting pwd(1}, please wait... georgelasgard:~$ info coreutils 1s Sees Sere RS ieee ney Autentificarea si parasirea sistemului Autentificarea locala in sistemul de operare se poate realiza folosind un terminal virtual sau se poate realiza in interfaté graticd, printr-un display manager (vezi sectiunea 13.2.2) In cazul in care utiizatorul s-a autentificat in interfata grafic, el poate pardsi sistemul de operare (logout) tot din mediul grafic, folosind optiunea Logout. in cazulincare utilzatorul s-a autentificat intr-un terminal virtual, el poate parasi sistemul de operare folosind comanda Logout sau comanda exit. Comanda Legout este folosita pentru a parasi un login shell. Acesta este un shell creat atunci cand ulilizatorul s-a autentificat in sistem Comanda exit este folositd pentru a p&rasi atat un login shell cat si un shell creat din acest login shell (cu ajutorul comenzii su de exemplu). 2.3.3 Oprirea sistemului de calcul Pentru a opri sau reporni un sistem de calcul se foloseste comanda shutdown. Aceasté comanda poate fi utilizat doar de c3tre un utiizator cu drepturi administrative (vezi sectiunea 2.4.1). Sintaxa comen: shutdown [OPTION]... TIME (X Printre optiunile folosite in mod uzual se numaré: ~ pentru a reporni statia si ~n pentru aoopri, time reprezint’ momentul la care va fi oprita sau repornita statia, iar mes sage este un mesaj ce va fi trimis pe toate terminalele legate la sistem, De exemplu, pentru a opri statia imediat, se ruleaz comanda: root@asgard: /heme/george# shutdoun -h now Broadcast message from georgetasgard (Udov/pts/0) at 18:28 . The system is going down for halt NOW!GAPITOLUL 2. INSTALAREA LINUX. CONFIGURARI DE BAZA 45 Pentru a reporni statia imediat, se ruleaza comanda: root@asgard:/home/georget shutdown -1 now Broadcast message From georgelasgard (/dev/pts/4) at 11:04 ... The system is going down for reboot NOW! Pentru a opri statia la ora 20:00: root@asgard:/home/georget shutdown -r 20:00 Broadcast message from george@asgard (/dev/pts/4) at 11:03 ... The system is going down for reboot in 537 minutes! Pentru a opri statia in 10 minute de la executarea comenzii se foloseste comanda: roct@asgard:/home/georget shutdown -r +10 Broadcast message from george@asgard (/dev/pts/0) at 18:33... The system is going down for reboot in 10 minutes! O alt posibilitate de a reporni statia este utilizarea comenzii restart. Pentru oprirea statiel se pot folosi si comenzile halt sau powerof£. Toate aceste comenzi pot fi executate doar daca utilizatorul are cu drepturi administrative. 2.4 Configurari de baza ale SO 2.4.1 Administrarea sistemului Linux in sistemele de operare Windows pana la Windows XP (inclusiv), in timpul procesului de instalare se crea un utilizatar cu drept de administrare. De cele mai multe ori, sistemul era folosit cu acest utilizator, situatie care putea crea probleme de securitate datorita drepturilor extinse de care beneficia utilizatorul (vezi sectiunea 10.2). In sistemele de operare Linux se face o distinctie implicit intre drepturile de administrare si drepturile de utilizare a sistemului. in Linux, un singur utilizator are drepturi de administrare depline. Acesta este un utiizator special nurtit root. Uliizatorul root poate realiza configuréri, poate modifica modul in care porneste sistemul de operare, poate acorda drepturi partiale altor utilizatori etc. Pentru a putea realiza configuréri sau actiuni pe care doar utllizatorul root le poate realiza, un ulilizator are trei posibiltat, Prima posibilitate o reprezinta autentificare in sistemul de operare folosind numele de utilizator root si parola asociata acestuia. in cele mai multe sisteme de operare folosite46 INTRODUGERE IN SISTEME DE OPERARE in productie autentificarea ca root este dezactivata din motive de siguranta. De aceea aceasta metoda poate s4 nu functioneze. Schimbarea intre utilizatori (su) in cazul in care utilizatorul este deja autentificat in sistem, exista posibilitatea schimbarii utilizatorulu (a doua posibilitate de obtinere a drepturilor administrative). Din sheli- ul in care se gaseste deja, utiizatorul poate sd porneasca un nou shell in care s& se autentifice ca un alt utlizator. Atunci cand paraseste shell-ul nou creat (de exerplu prin comanda exit) el va reveni in shell-ul initial. Pornirea unui nou shell in care se realizeaze autentificarea ca alt utiizator se face cu ajutorul comenzii eu (switch user). Aceasta comanda poate primi ca parametru numele utilizatorului in contul edruia se va face autentificarea: georgeacgard Password: su uso uso@aegard: /home/georges exit exit, georgetasgard:-§ Din motive de securitate, caracterele tastate in dreptul parolei nu vor fi afisate in exemplul anterior, utilizatorul autentificat in sistem este george. Utilizatorul george schimbé utilizatorul in uso folosind comanda su uso si se autentificd utilizand parola uitiizatorului uso. Utilizatorul p&raseste shel-ul nou folosind comanda exit, moment in care se observa revenirea acestuia in shell-ul initial, In cazul in care comanda su nu primeste niciun parametru, implicit se va considera ca se doreste autentificarea ca utlizator root. Ca root, executia comenzii su uso va permite autentificarea ca utilizator uso fara introducerea parolei pentru acesta, Pentru a parasi un shell creat cu su nu se poate folosi comanda logout, deoarece sesiunea autentificata in sistem (login shell) apartine tot utiiizatorului initial (utilizatorul initial fiind george in exemplul de mai jos) si nu noului utilizator (noul utiizator find uso in exemplul de mai jos): george@asgard:-9 su uso Password: uso@asgard: /home/georgeS logout bash: logout: not login shell: use ‘exit’ uso@asgerd: /home/georges exit exit georgelasgard:-§ Ubuntu (si Kubuntu) au dezactivat in mod Implicit contul de root, nefiind configuraté nicio parola pentru acesta. De aceea, autentificarea ca root atal la prompt-ul de login in sistem cat si cu su va esua.GAPITOLUL 2. INSTALAREA LINUX. CONFIGURARI DE BAZA 47 Executia comenzilor cu drepturi administrative (sudo) in cazul in care este dezactivaté autentificarea ca root , a treia posibilitate de oblinere a Grepturilor administrative 0 reprezinta utilizarea comenzii sudo. Aceasta comanda permite executarea unui program ca alt utilizator. Spre deosebire de su, care cerea parola utiizatorului al c&rui cont va fivutlizat, sudo cere parola utiizatorului curent". Din acest motiv comanda sudo su va avea succes (este ceruta parola utilizatorului curent, nu cea a utilizatorului root, dupa care amanda su este executala ca root): george@asgard:~¢ sudo su Paseword: root@asgard:/nome/georget Atunci cand utilizatorul root foloseste comanda sudo pentru a porni un shell in care sd se autentifice ca alt utilizator, nu ise va cere nicio parola. 2.4.2 Asigurarea conectivitatii la Internet Una dintre primele contiguréri ce trebuie realizata pe sistemul de operare instalat este asigurarea conectivitati la Internet. Kubuntu este o cistributie de Linux care se bazeazA pe pachete si necesita o conexiune la Internet pentru a putea copia si instala versiuni mai recente ale acestora, realizand in acest fel actualizarea intregului sistem de operare, Pentru asigurarea conestivitati la Internet exista mai multe alternative. Gea mai simpla variant este aceea in care toli parametrii de retea (vezi sectiunea 8.2) (adresa IP, masca de retea, gateway, server ONS) sunt configurati in mod automat folosind DHCP*. AceaslA meloda este cea Incercat& implicit de calre sistemul de operare, Dacd aceasta reuseste, utilizatorul are acces la Internet, nemaifiind necesara o alta configurare. Daca incerearea de configurare folosind DHCP esueaz’, utilizatorul va trebui s& configureze manual parametiiide retea. Acest lucru se poate realiza temporar {electele configurarilor vor dura pana la urmatoarea pornire a sistemului de operare sau pand la © noua configurare) sau permanent (etectele configurdrilor se vor pastra si dupa repornirea sistemiului de operare). Configurarile temporare pentru adresa IP, masca de retea si gateway se realizeazd folosind comenzile ifconfig si route. Pentru a putea folosi aceste comenzi utilzatorul trebuie $4 obtina drept de administrare. Pentru mai multe informatii legate de configurarea retelei consultati capitolul 8. 2.4.3 Actualizarea sistemului sia pachetelor Printre primele actiuni care se realizeaza imediat dupa instalarea unui sistem de operare se regseste actualizarea acestuia. intr-un sistem bazat pe Debian (precum Ubuntu si Kubuntu), acest lucru se face prin executia urmatoarelor comenzi ca root: ‘acesl comporlament este dependant de distributie — in Ubuntu si in istributile derivate, comanda sudo care parolautlizatoruluicurent "Dynamic Host Configuration Protocol48 INTRODUGERE IN SISTEME DE OPERARE root@asgard:-# apt-get update root@asgard:-# apt-get dist-upgrade Prima comanda actualizeaza lista de pachele cunoscuta de catre managerul de pachete, iar a doua comanda actualizeaz pachetele instalate pe baza informatilor adunate de prima comanda. Pentru mai multe informatii despre gestiunea pachetelor consultati sectiunea 3. 2.4.4 Administrarea utilizatorilor sia grupurilor de utilizatori Majoritatea programelor de instalare a distribulllor Linux permit celui care realizeazd procesul de instalare $8 adauge direct utlizatori non-root in sistem, fra a fi nevoie de configurdri ulterioare. in cazul in care mai trebuie addugati utiizatori sau grupuri, administratorul are la dispozitie comenzile adduser si addgroup pe sisleme Debian (si impl Ubuntu/Kubuntu). addusex permite adaugarea in mod interactiv de utilizatori Daca se doreste lucrul mai avansat cu utilizatori si grupuri (precum stergerea, modificarea utilizatorilor/grupurilor) consultati sectiunea 3.1. 2.5 Studii de caz 2.5.1 Interoperabilitatea sistemului de fisiere intre Linux si Windows Atunci cand pe un calculator este instalat si un sistem de operare Windows si unul Linux se pune de cele mai multe ori problema partajarii de fisiere intre cele dou’. Ca exemplu concret: ‘= cum 6 pot accesa din Linux (pentru seriere si citire) datele aflate in Windows = cum se pot accesa din Windows datele aflate in Linux (pentru citire si scriere). Solutia la aceasta problema se bazeaza pe ideea ca pentru datele aflate pe cel putin o partitie se va asigura suportul de citire si de scriere atat din Linux cat si din Windows. in acest sens exist trei variante. Prima dintre ele consta in utiizarea unei partitii FAT32 pentru a stoca datele ce se doresc afi partajate. Avantajul acestei solutii este faptul ca, atat in Windows cat si in Linux, exista suport nativ pentru sistemul de fisiere FAT. Dezavantajele majore sunt limitarea dimensiunii unei partitii FAT32 la maxim 32GB si limitarea dimensiunii maxime a unui fisier la 4GB (ca atare pe o astel de partitie nu se poate salva imaginea unui disc DVD de exemplu). A doua solutie 0 reprezinta utllizarea une partilii ext2 sau ext pentru stocarea datelor parlajate. Aceast& solutie nu prezinta limitarile partitiel FAT, ins& Windows nu oferd suport nativ pentru acest tip de parti. Pentru a putea accesa din Windows o parlitieCAPITOLUL 2. INSTALAREA LINUX. GONFIGURARI DE BAZA 49 ext2 sau ext3 trebuie instalat un driver special. Acest driver se numeste Ext2 IFSsi este disponibil online’ Acest driver oferd suport de soriere si citire pentru sistemul de fisiere ext2. Sistemul de fisiere ext? este asemanator cu eat2, diferenta dintre ele find reprezentata de suportul de jurnatizare pe care Il olerd ext?. Ext2 IFS poate citi si scrie date de pe o partitie ext3, Ins nu va folost suportul de jurnalizare pe care jl olerd aceasta. Exl2 JFS nu functioneaza cu sistemul de figiere ext4, structurile de date aflate pe dise fiind diferite. Acest lucru trebuie luat in considerare in conditile Tn care se doreste uilizarea acestei variante pentru partajare, mai ales cand distribulile actuale au ca sistem de figiere implicit ext4 (vezi si sectiunea 4.7). ‘A treia variant o reprezintA accesarea unei partitii NTFS din Linux. in Linux exista suport pentru citirea datelor de pe un sistem de fisiere NTFS. Datorita faptului ca standardu! NTFS este unul inchis, dezvoltarea unui driver care sé ofere suport de scriere a fast greu de realizat. in momentul de fata exista ins un driver care oferd acest suport. El se numeste nffs-ag* si suport pentru acesta este oferit implicit in Ubunut/Kubuntu. 2.5.2 GParted GParted este © aplicatie de partitionare specifica Gnome’ (figura 2.19). Aceasta poate crea, sterge, redimensiona, muta, veritica si copia parti GParted olera sio versiune disponibild sub forma unui Live CD*. Aceasia este bazata pe distributia Gentoo si permite administearea partitlor in cazul in care sistemul de operare nu mai porneste, De asemenea permite realizarea unei copii de siguranta a datelor in aceleasi conditi. Guvinte ch * cu * mediu grafic © consola « partitie © distributie Linux = swap * gestionare utilizatori g «= shell * GUI shutdown = Kubuntu = Live CD “su + MBR * sudo «= instalare -TUl Thttp:Tiwnwis-drver oral Shuipisiwor.nits-3g.0F9" SGnome este un Desktop Environment pentru mediul gralic din Linux ~ mai multe informatis in sectiunoa 13.7, ‘hup:lgparted.sourcelorge.netliveed. php pot géei50 INTRODUGERE IN SISTEME DE OPERARE Didewste 372.01.60) Pension Rlesystem| Mountpoint se fdevscbL og Ml mils mediardsk-3 97.6968 97.3908 Hevedba (MM faiz2 medals? = 7G ware sdevsecbs (QM far22 iodiavdsker o75568 soosma 97.9168 ddeviscba QM fot32_imedaldisk 7808 sooua 798068 Figura 2.19: GParted Intrebari 1. Cati utilzatori cu identificatorul 0 pot exista pe un sistem cu o partie primar si doud extinse: O niciunul a1 a2 Q orieati 2. Care dintre urmatoarele NU este necesara pentru a rula un sistem de operare de pe Live CD: Q configurarea unei partitii primare a Bios QO RAM Q procesor 3, Din ce sisteme de operare NU se pot realiza configurarii din TUI? O Windows Vista O Debian ubuntu Live CD QO PalmosGAPITOLUL 2. INSTALAREA LINUX. GONFIGURARI DE BAZA 51 4. Operatia de repornire a sistemului poate fi initiatd doar de utilzatorul privilegiat. in urma repornirii sistemului tot continutul memoriei RAM este golit O adevarat, adevarat Q adevarat, fals Q fals, adevarat 2 fals, fals 5. Care dinte variante este adevarala, dac& la execulia comenzil se obtine un prompt de shell ffrd a se solicita autentificare: O comanda a fost lansat’ de uliizatorul root © comanda a fost lansaté de utilizatorul vrazvan O comanda a fost lansata din directorul /etc O comanda a fost lansata din directorul / root 6. Care din urmatoarele NU reprezint& un sistem de fisiere? a FaTs2 Q swap O ext3 a NTFS 7. Care din urmatoarele NU este un tip de partie? O extinsa O logic Q primar O virtualé 8, Care din urmatoarele distributi este derivata din Debian? Q Ubuntu Q Fedora O Gentoo O Opensuse 9. Care din urmatoarale NU se referd la CLI GQ comanda Q prompt O terminal window manager52 INTRODUCERE IN SISTEME DE OPERARE 10. Care din urmatoarele comenzi NU este 0 comand de ajutor pe un sistem Linux? QO man 2 into © apropos Q adduserCapitolul 3 Gestiunea pachetelor si utilizatorilor Users /nm/: collective term for those who use computers. Users are divided into three types: novice, intermediate and expert. Novice Users: peopie who are afraid that simply pressing a key might break their computer. Intermediate Users: people wha don't know how to fix their compuier after they've just pressed a key that broke it. Expert Users: people who break other people's computers. The Jargon File Ce se invata din acest capitol? © Gestiunea utiizatorilor si grupurilor in Linux Fisiere folosite pentru gestiunea utiizatorilor . Ce este un pachet Care sunt operatille de baz asupra unui pachet in Linux Gestiunea pachetelor in Debian/Ubuntu: utilitarele apt si dpkg Personal Package Archive (PPA) 3.1 Gestiunea utilizatorilor Gestiunea utilizatorilor se refera la adaugarea de noi utilizatori, stergerea unui utilizator existent, modificarea informatiilor despre un utilizator si afisarea diverselor informati le Unix, informatiile despre utilizatori sunt retinute in fisierul /etc/passw: ie din acest fisier contine numele utilizatorului, identificatorului siu, home-ul, shell-ul rulat in momentul autentifi Ite informatii de desorie 5354 INTRODUGERE IN SISTEME DE OPERARE root@anaconda:-§ cat /etc/passwd andreir:x:1114:1026sAndrei Rizoius/home/students/andreir:/bin/bash alex 115:1026:Alex Negrea: /home/students/alexn: /bin/bash esr Din motive de securitate, hash-ul asociat parolei nu se gaseste in fisierul fetc/passwa, ci in fisierul /etc/shadow care nu poate fi accesat de majoritatea utilizatorilor (vezi sectiunea 10.2.3): root@anacondai~# 1s -1 fete/shadow — 1 reot shadow 7068 2008-09-12 1159 Jotc/shadow Pentru a afla informatii despre un utilizator al sistemului se pot folosi comenzile id sau finger: root@anaconda:~# id ands uid=1114(andreir) gid=1026 (students) groups=1026 (students), 1037(r1) root@anaconda:=# finger alexn : alexa Name: Alex Negrea ctory: /home/students/alexn Shell: /bin/bash Never legged in. No mail. No Plan Utilizatorul privilegiat intr-un sistem Unix este utilizatorul reot cu uid-ul 0 si home-ul in froot: root@anaconda:~$ head -1 /etc/passwd root:x:0:0:root:/root :/bin/bash Utiizatorul root. (de fapt utilizatorul cu uid-ul 0) are drepturi absolute in cadrul sistemului si poate rula orice comanda. Se recomanda folosirea unui cont neprivilegiat. Doar atunci cénd este nevoie se va folosi contul privilegiat. Schimbarea unui utilizator se realizeaz& cu ajutorul comenzii su urmata de introducerea parolei pentru acel utlizator Daca utilizatorul initial este cot, nu Se Solicit introducerea paroleit root@anaconda rootx:0:0:root + head -1 /ete/passud ‘oot :/bin/bash root@anaconda:~# su = andreir andreir@anaconda:-$ eu ~ razvan Password: Sistemele Ubuntu dezactiveazi, de obicei, utlizatorul coot si recomanda folosirea comenzii sudo. De obicei, un utilizator neprivilegiat care are drept de sudo va rula comanda sudo bash pentru a obtine un shell cu drepturi privilegiate (vezi sectiunea 10.3.3) Schimbarea parolei unui utilizator se realizeaz& cu ajutorul comenzii passwd. Utiizatorul privilegiat poate schimba parola oricarui utiizator. Un utilizator neprivilegiat isi poate schimba parola doar siesi: anaconda:~# passwd guest Enter new UNIX password: Retype new UNIX password: passwd: password updated successfully2 1% 18 GAPITOLUL 3. GESTIUNEA PACHETELOR SI UTILIZATORILOR 55 3.1.1 UID, GID Fiecdrui utilizator din sistem ii este asociat un identificator numit uzp (User Identifier) UID este un numar intreg ce poate lua valori intre 0 si 32767 sau 65535, functie de distributie. Valoarea 0 este rezervata pentru utilizatorul root. Pentru a gasi identitatea unui utilizator sistemnul de operare foloseste UID, si nu numele utilizatorului, De aceea, daca in fisierul /etc/passwa se inlocuieste UID-ul unui utilizator normal cu 0, acel utilizator va c@pata drepturi administrative egale cu ale utilizatorului root Pe sistemele de operare Linux utilizatorii pot fi organizati in grupuri. In acest fel se pot realiza diverse contigurari administrative mai usor, aplicéndu-se politici Ja nivelul intregului grup si nu per ufilizator. Un grup poate contine mai multi utilizatori. Un utiizator poate face parte din mai multe grupuri. Pentru fiecare grup sistemul de operare asociaz un identificator, numit GID (Group Identifier). Acest identificator este un numér intreg ce poate lua valori intre 0 si 32767 (limita superioara poate s& difere in funotie de distritutie). GID 0 este rezervat pentru grupul utilizatorului root. La fel ca la UID, sistemul de operare foloseste GID pentru a identifica un anumit grup si nu numele grupului 3.1.2 Addugarea si stergerea utilizatorilor Adaugarea unui utilizator poate fi realizaté doar de root, in dowd moduri, Primul dintre ele este utilizarea comenzil useradd. Utilizarea acestei comenzi este greoale, motiv pentru care adaugarea unui utilizator se realizeaza in mod uzual cu ajutorul comenzii adduser. adduser este un script care apeleaza la randul lui useradd. Apelarea adduser se poate realiza cu urmatoril parametri: adduser [options] [--home DIR] [--shell|-s SHELL) [--ne-create-home ] [--vid 1D] [--firstuid 1D) [--Lostuid 1D] [--ingroup GROUP 1 --gid ID] [--disabled-password] [--disabled-login] [--gecos GECOS} [-~ add_extra_groups] user Daca adduser este apelat doar cu numele utilizatorului ce va fi creat, el va porni un asistent care va cere toate datele necesare creairii contului root@asgard:/home/geoxget adduser use Adding user ‘uso! ... Adding new group ‘uso’ (1001) ... Adding new user ‘uso (1001) with group ‘uso’ .. Creating home directory ‘/home/uso’ ... Copying files from ‘/etc/skel’ ... Enter new UNIX password: Retype new UNIX password: passwd: password updated successfully Chenging the user information for uso Enter the new value, or press ENTER for the default56 INTRODUGERE IN SISTEME DE OPERARE Full Name []; uso Room Number []; 26306 Work Phone []: Home Phone () Other [1: Is the information correct? [y/N] y root@asgard: /home/george# Din motive de securitate caracterele tastate in dreptul parolei nu vor fi afisate. La crearea unui utilizator este creat si un grup cu acelasi nume la care este adaugat utilizatorul creat Stergerea unui utilizator se poate realiza cu userdel sau cu deluser (deluser este un script care apeleaza la randul lui userde1): root@asgard: /home/georget deluser uso Removing user *usot Bone. 3.1.3 Adaugarea si stergerea unui grup de utilizatori Adaugarea unui grup de utilizatori se poate realiza cu ajutorul comenzii geoupadd, sau cu ajutorul comenzii addgroup. addgroup este un script care apeleaza la randul lui groupadd. root@asgard: /home/george# addaroup usogroup Adding group ‘usogroup’ (GID 1002) ... Done. Stergerea unui grup de utilizatori se realizeaza tot prin dowd comenzi, groupdel si delgroup (delgroup este un script care apeleazé groupdel). root@asgard: /home/george# delgroup usogroup Removing group ‘usogroup! ... bone. 3.1.4 Modificarea datelor unui utilizator Modificarea datelor unui utilizator se realizeaza cu ajutorul comenzii usexmod. Aceasta permite modificarea grupului din care face parte un utlizator, a directorului de baz {home}, a numelui de utiizator, a parolei ete. De exemplu, pentru modifica directorul de baz& al utilizatorului george se foloseste optiunea -a: uso@asgard: uso@asgard:-$ pwd fnome/ uso" 2 “ 6 6 18 8 GAPITOLUL 3. GESTIUNEA PACHETELOR SI UTILIZATORILOR 57 uso@asgard:+$ sudo su root@asgard:/home/uso# usermod -d /home/usodir/ uso root@aagard:/home/usot oxit exit uso@asgard:-$ exit uso@asgard:~5 pwd Ynome/ uso uso@asgard: ~$ in exemplul anterior a fost schimbat directorul curent in directorul de baza al utiizatorului uso, apoi a fost afisat directorul curent (pentru a vedea care este directorul de baza actual), a fost parnit un nou shell in care utiizatorul autentificat a fost root, a fost moditicat directorul de bazé al utilizatorului uso in /home/usodi r, atostinchis shell-ul de root, apoi si utiizatorul uso a pardsit sistemul de operare. Schimbarea directorului de baza al unui utilizator se realizeaza doar dupa ce utilizatorul paraseste sisternul si se autentificd din nou: use@asgard:-$ pwd Yhome/uscdiz/ Modificarea parolel unui utlizator se poate face si cu ajutorul comenzii passwd: root@asgard:/home/uso# passwd uso Enter new UNIX passwor Retype new UNIX pass passwd: password updated successfully Din motive de securitate caracterele tastate in dreptul parolei nu vor fi afisate. Daca nu este specifieat niciun nume de utilizator va fi schimbata parola utilizatorului curent, Doar utiizatorul root poate schimba parola allui utiizator. 3.1.5 Adaugarea si stergerea utilizatorilor in sistemele Debian-based, addugarea, respectiv stergerea unui utilizator se realizeazd prin intermediul scripturilor adduser si deluser root@anaconda:~# adduser test Adding user ‘test’ Adding new group ‘test’ (1038) ... Adding new user ‘test’ (1003) with group ‘test’ Creating home directory ‘/home/test’ ... Copying Files from ‘/etc/skel’ ... Enter new UNIX password: Retype new UNIX pasos passwd: password updated successfully Changing the user information for test Enter the now valuo, or press ENTER for tho default Full Name (): Test User Room Number (]+n 58 INTRODUGERE IN SISTEME DE OPERARE Work Phone [): Home Phone []: Other (1: Is the information correct? [y/N] y root@anaconda:=# id test Wid=1003 (test? gid=1028 (test) groups=1036 (test) root@anacondai~t deluser --remove-home test Looking for files to backup/remove .. Removing files Removing user ‘teat’ Done. Avantajul si, in acelasi timp, dezavantajul folosirii comenzii adduser este interactivitatea. Automatizarea sarcinilor presupune comenzi non-interactive, Pentru aceasta, se pot folosi comenzile usoradd, userdel si usormod. usoradd, respectiv userdel sunt folosite de scripturile adduser si deluser. root@anaconda:-+ uceradd -m -d /home/tect tect root@anaconda:-# id test wid=1116(test) gid=1116 (test) groups=1116 (test) root@anzeonda!=§ usermed =s /bin/sh test root@anaconda:~$ userdel -r test roor@anaconda:~# id test id: test: No such user 3.2 Gestiunea pachetelor Un pachet, sau un pachet software, este o aplicatie sau 0 componenta accesibila in forma unei arhive care poate fi instalata de un sistem de gestiune a pachetelor (PMS ~ Package Management System). De obicei, pachetele reprezinté programe precompilate care pot fi instalate usor, spre deosebire de instalarea din surse care este mai anevoioasa (vezi sectiunea 14.6.1). Lucrul cu pachete (instalare, dezinstalare, contigurare) se realizeazA prin intermediut unui sistem de gestiune a pachetelor (precum dpkg, rpm, pacman). Un astfel de sistem contine, in afara de fisierele asociate programului si un set de metainformatii precum versiunea pachetului, descrierea si dependentele acestuia. PMS-ul foloseste aceste informatii pentru a decide daca se va realiza instalarea pachetului, upgrade-ul acestuia, instalarea dependentelor etc, O dependenta intre pachetele A si B inseamna c& instalarea pachetului A necesita instalarea pachetului B. La fel, dezinstalarea pachetului B va forta dezinstalarea pachetului A. Majoritatea distributillor GNU/Linux folosese notiunea de repository (depozit de pachete). Acesta este un URL care precizeaz lecalia diverselor pachele ale distribuliel. Aceste depozite sunt precizale in fisiere de configurare specifice distribuliGAPITOLUL 3. GESTIUNEA PACHETELOR SI UTILIZATORILOR 59 Aplicatii frontend peste PMS pot interoga depozitele si pot descarca si instala noi pachete. Inlumea Linux exista diverse formate de pachete, cele mai cunoscute fiind formatul DEB, specific distributiilor Debian-based si formatul RPM folosit de Fedora/RedHat, Mandriva, SuSE, etc. Fiecare format are propriul PMS. Utilitarul alien’ permite conversia intre diverse formate de pachete. Gestiunea pachetelor DEB Utilitarul de bazé (PMS) pentru gestiunea pachetelor DEB este dpkg. Folosit efectiv pentru instalarea sau dezinstalarea unui pachet, acest utllitar ofera optiuni pentru interogarea starii actuale a pachetelor sau a continutul acestora, Printre optiunile utile se numara; ¢ listarea continutului unui pachet root@anaconda:/tmp dpkg -L coreutils ie (pin /bin/mkdbe /bin/ay /bin/erue /in/mknod /bin/eleep 9 /bin/toueh 1 /bin/chorp 1 /bin/uname 1 /binfecho 13 /bin/syne 4 Led ‘* afisarea pachetelor al cdror nume se potriveste cu o expresie regulata 1 root@anaconda:/tmp# dpkg -1 ‘1inuxs’ 2 Desired=Unknown/Install/Remove/Purge/Hold 3. | Status=Not/Installed/Config- files /Unpacked/Pailed-config/Half- installed 4 1/ Brr?=(none) /Hold/Reinst-required/X=both-problems (Status uppercasesbad) 8 I1/ Name Version Description ee youn Linux (no description available) 8 un Linux-dec-2.6. (no description available) 9 un linux-gny (no description available} wo un linux-image (no description available) "un Linux-image-2. (no description availeble) 423i Linux-image-2. 2.6.1£+60tch3 Linux kernel 2.6 image on Ppro/ cele 1 * cdutarea pachetului ce contine un anumit fisier 1 root@anacenda:/tmp# dpkg -5 /bin/ps 2 procps: fbin/ps60 INTRODUGERE IN SISTEME DE OPERARE in mod obisnuit, ins, cea mai mare parte a acestor actiuni vor firealizate prin intermediul utiitarului APT (Advanced Packaging Tool). APT este un front-end peste dpkg si permite interogarea depozitelor de pachete configurate, veriticarea dependentelor, desearcarea automata a pachetelor din repository, actualizarea acestora, upgrade-ul unei distributii etc. Fisierul de configurare a unui depozit DEB pentru folosirea cu apg este /etc/apt/sources. List: root@anaconda:/tmpf cat /etc/apt/sources. list (ef deb nttp://ftp.1ug-ro/debian etch main contrib non-free deb-src http://ftp.lug.ro/debian etch main contrib non-free Adéugarea unui nou depozit inseamna adaugarea unei noi lini in tisieru! de configurare. Atiunile care pot fi realizate cu ajutorul utiitarului apt. sunt: * actualizarea listei de pachete root@anaconda:/tmp# apt-get update Get: 1 http://ftp.lug.z0 etch Release.apg [3868] Get: 2 http://ftp.1ug.10 etch/updates Release.gpg [1898] Hit http://ftp.lug.ro etch Release Get: 3 http://www.backports.org etch-backports Release.gpg [1898] hetp://ftp.lug.zo etch/updates Release (37. 6kB) Ign http://debian.pkgs.cpan.org unstable Release. gpg (wewsbackports.org etch-backports Release (43. 7kB] p.lug.ro etch/main Packages /Diffindex Ign http://ftp.lug-ro etch/contrib Packages/Diffrndex ree + cdutarea de pachete 1 roetBanaconda:/tmp# apt-cache search hevea 2 hevea - translates from LaTex to HTML, info, or text 3 lyx - High bevel Word Processor 4 hovea-doc = HoveA documentation © afigarea de informatii despre un fisier 1 root@anaconda:/tmp# apt-cache show hevea 2 Package: hevea 3 Priority: optional 4 Section: tex 5 Installed 6 Maintainer debian.org> 7 architecture: all 8 Vereion: 1.09-3 2125, Debian OCami Maintainers echo SPATH cc: \wrnpows\ system32;C: \NINDONS; C:\WINDOWS\System32\Kbem Separatorul folosit in Windows este ; (punct si virgula). 4.2 Tipuri de fisiere 4.2.1 Terminologie Sistemele de fisiere pun la dispozitie utilizatoritor diferite forme logice de organizare si acces la date, bineinteles sub forma de fisiere. in aard de directoare si fisiere, sistemul de fisiere pune la dispozitia utilizatorului si legaturi (link-uri. Asifel, sistemele de fisiere moderne oferd posibilitatea utilizdrii mai multor tipuri de fisiere, prezentate in tabelul 4.4. Tabelul 4.4: Tipuri de fisiere Tipurifigier | Denumire tip in engleza Deseriere fisiere normale regular files unitate logic de acces la date directoare directoriesifolders | organizeazé fisiere si alte directoare Tegaturi simbolice symbolic inks Tegatura ctre un alt figier Exist posibilitalea de a crea legaturi alat pentru fisiere cat si peniru directoare — in fond, ambele entitati sunt fisiere (dar cu atribute diferite). Legalurile se ullizeaza laGAPITOLUL 4. SISTEME DE FISIERE 75 scriere/citire fa fel fisierele normale. Sistemul de operare impreuné cu sisternul de fisiere ‘se ocupa transparent de “traducerea” acestora in fisiere normale pentru aplicatii. Link-urile sunt create cu alutorul comenzii In. Mai jos sunt prezentate doud exemple de folosire. in primul exemplu se creeaza un link al fisierului /etc/apt /sources. list, jar apoi la un fisier local precizAndu-se un nou nume pentru link. ubuntu@ubuntus~/tmp$ 1s -2 total 1 = 1 ubuntu ubuntu 37 2007-09-04 10:59 hello.txt ubuntu@ubuntur+/tmp$ In -s /ete/apt/sources. list ubuntu@ubuntu:~/tmps 1s -1 total 2 rw-r--r-- 1 ubuntu ubuntu 37 2007-09-04 10:59 hello. txt Lrwxrwxrwe I ubuntu ubuntu 17 2007-09-04 10:59 sources.list => /ete/apt/ sources.list vbuntu@ubuntu:~/tmp$ In -3 hello.txt hello_link.txt ubuntu@ubuntur~/tmp$ le =1 total 3 lewxrwxrnx 1 ubuntu ubuntu 9 2007-09-04 11:00 hello_link.txt -> hello. txt crw-r--2-~ 1 ubuntu ubuntu 37 2007-09-04 10:59 hello. txt, Arwxrwxcax I ubuntu ubuntu 17 2007-09-04 10:59 sources.list -> /etc/apt/ sources.list 4.2.2 Detect Pe sistemele Windows, detectia tipului fisierelor se bazeaza pe verificarea extensiei. in functie de aceasta, sistemul de operare determina care aplicatie este potrivita pentru a deschide un fisier. Pe sistemele Linux, detectia tipului fisierelor este realizata prin intermediul comenzii file. Aceasta utilizeazai un fisier special de configurare in care sunt inscrise secvente de octeli care se regsesc in diferite tipuri de fisiere. file lucreaza independent de extensia fisierului, precum este dovedit in exemplele urmatoare: ubuntu@ubuntu:~¢ file photo. jpg photo. jpg: JPEG image data, SFIF standard 1.01 ubuntu@ubuntu:~§ my photo. jpg fisier.tee ubuntu@ubuntur~$ file fisier.tat photo.txt JPEG image data, oF standard 1.0176 INTRODUGERE IN SISTEME DE OPERARE 4.3 Operatii uzuale asupra fisierelor si directoarelor 4.3.1 Afisarea si schimbarea directorului curent Comanda pwd afiseaza calea absoluta cAtre directorul curent. De asemenea, prompt-ul bash contine implicit directorul curent. Pentru a schimba directorul curent se foloseste comanda ed . Calea poate si fie 0 cale absoluta sau relativa Mai jos se gaseste un exemplu de folosire a comenzilor pwd si cd ~ a se observa ci la fiecare schimbare de director se modific& si prompt-ul bash. lerarhia de directoare prin Gare se navigheaza este cea prezentata anterior. vbuntububune} fhone/ubuntu 3 ped ubuntu@ubuatu:-$ cd .. ubuntuubuncy fone fhomeS pwd ubuntuubuntu:/homes cd .. /usr/bin ubuntu@ubuneu:/usr/bing ped fuse/bin ubuntugubuntu:/usr/bins ed ubuntuubuatu:/uar/bins cd / ubuntububuacu:/$ ed ubuntu@ubuntus-¢ pad Phone /ubuntu ubuntuubuatu:-§ od /usr/bin ubuntu@ubuntu:/usr/bin$ cd /home ubuntu@ubuntu:/homes ed /use/bin ubuntugubuntu:/usr/bing cd = ubuntugubuag| Phome/ubuntu § pad ubuntugubuatu:-§ cd ./.f././ ubuntu@ubuntus~$ od 4/4. ubuntugubunt| lr ubuntugubunt| Observatii: cd... schimbi directorul in directorul parinte;GAPITOLUL 4. SISTEME DE FISIERE 7 © . (punct) este o referinta la directorul curent, deci cd . nu modifica directorul; © ~ este echivalentul directorului home pentru utilizatorul curent (ed ~); © cd apelat fara parametri schimba directorul in directorul home; *® cd - schimba directorul in directorul anterior. 4.3.2 Afisarea continutului fisierelor Continutul unui fisier poate fi afisat pe ecran prin intermediul comenzii cat. Sintaxa acestei comenzieste cat . Un exemplu de ulilizare este ubuntu@ubuntu:~¢ cat /ete/resolv.conf ¥ Generated by dhcpcd for interface echo search localdomain nameserver 192,168.0.1 Aceastd comanda afiseazd tot fisierul, inclusiv daca acesta este mai mare de un ecran. Pentru a putea naviga prin output-ul unei comenzi (in cazul acesta, al comenzii cat), se pot folosi comenzile moze sau less. more permite navigarea doar intro singura directie (de la inceput catre sfarsitul fisierului) si cate un ecran odala, pe cand Less permite navigarea in ambele directii, cate o linie, la fel ca un editor. more si less poarté numele de paginatoare (pagere). Interfata Less este foarte asemAndtoare cu cea a editorului Vim (vezi sectiunea 14.3). ubuntu@ubuntu:~§ cat /etc/X11/xorg.conf | more ubuntugubuntur-$ eat /ete/X11/xorg.conf | less 4.3.3 Listarea continutului unui director Cea mai frecventa operatie care se executa asupra directoarelor este listarea. Comanda utilizata este 1s. in aceasta sectiune, prin fisier intelegem orice tip de fisier (inclusiv tipul “director’), mai putin in eazurile cand este mentionat explicit Sintaxa comenzii pentrulistare este 1s [optiuni] []. in momentul incare lipseste calea, se realizeaza listarea continutului directorului curent. Optiunile cele mai des folosite cu aceasta comanda sunt: * 1 afiseazé informatii detaliate despre fiecare fisier/director (data modificare, dimensiune, utilizator, grup, drepturi de acces); * -a afiseaza si fisierele care incep cu . (caracterul punct); in Unix, aceste fisiere sunt considerate de majoritatea interfetelor cu utilizatorul ca fiind fisiere ascunse; = -h afiseazé. dimensiunea fisierelor in format human-readable, respectiv dimensiunea in _octeti_ este inlocuita. © cu dimensiunea_— in Kiloocteti/Megaocteli/Gigaccteti dacd depseste un anumit ordin de marime. Formatul utilizat la afisarea detaliat confine mai multe informatii despre acel fisier:78 INTRODUGERE IN SISTEME DE OPERARE ubuntugubuatu:-§ Is -1 /nome/myuser/myapp 1 myuser users 1176348 2007-03-03 20:28 /hone/myuser/myapp ‘Semnificatia coloanelor afisate este: © primul caracter reprezinta tipul fisierului: - isier normal — d= director - p= pipe ~ » = dispozitiv bloc e = dispozitiv caracter — 1 = legatura simbolica « urmeazai 3 grupuri de cate 3 caractere (run) care reprezinta drepturile de acces pentru utilizatorul myuser (care este detinatorul fisierului), drepturile de acces pentru utilizatorii care fac parte din grupul users (care detine fisierul), drepturile de acces pentru ceilati utiizatori; mai multe detalii despre drepturile de acces se gasesc in sectiunea 4.5; © numérul de link-uri catre fisier — * utilizatorul ce detine fisierul - myuser; ‘© grupul de care apartine fisierul - users; © dimensiunea fisierului - 1176248; + data fisierului - 2007-03-03; # ora figierului- 20:28; © numele fisierului — /home /myuser /myapp Exemplele urmatoare prezinté cAteva utiizari mai intalnite pentru comanda 1s care combina parametrii prezentati anterior: ubuntugubuatu Desktop 1s vbyntugubuntus-$ 1s Desktop ubuntububunt} le =1 = total 0 drwxx-xr-% 2 ubuntu ubuaty 100 2007-09-03 1. 5 Desktop ubuntugubuntu:-$ 1s -al total 56 drwxr-xr-x 7 ubuntu ubuntu 5€0 2007-09-03 19:58 . Gruxe-xr-x 3 root root 60 2007-09-03 o6:14 .. ou 1 ubuntu ubuntu 34 2007-09-03 19:58 .bash_histo Sryor--r-- 1 ubuntu ubuntu 2346 2007-09-03 06:14 .bashrc 2 1 1 druxe-xr-% 2 ubuntu ubuaty 100 2007-09-03 13:15 Desktop nw ubuntu ubuntu 566 2007-09-03 06:14 .profile ubuntu ubuntu 9524 2007-09-03 17:40 .xsession-e2 2 2 2 2 2 22 28ee28 29 CAPITOLUL 4. SISTEME DE FISIERE 79 vbuntv@ubuntur~§ 1s -alh total 56K drexr-xr-% drwxr ere ubuntu ubuntu 560 2007-09-03 19:56 Foot root: 60 2007-09-03 O6:14 .. 8 .bash_history re ubuntu ubuntu 34 2007-09-03 sbashre drvxr-xr—# 2 ubuntu vbunty 100 2007-09-02 Desktop crw-r--r-- 1 ubuntu ubuntu 566 2007-09-03 -profile 1 3 1 srw=r--£-= 1 ubuntu ubuntu 2.3K 2007-09-03 2 1 1 nw = 1 ubuntu ubuntu 9.5% 2007-09-03 -xsession-errors ubuntugubuntur-§ 1s ../.-/ bin dev inited media proe sbin tmp velinuz boot etc initrd.img mnt rofs srv usr cdrom home Lib opt root ays var ubuntu@ubuntu:~$ is -a / boot ate initrd.img mnt rofe srv usr ++ drom home Lib opt root sys var bin dev initrd media proc sbin tmp vmlinuz Observatii: * daca se doreste afisarea continutului directorului curent, nu este necesara scrierea cai ca parametru pentru comanda 1s; * 1s =al afiseaza lista detaliata a fisierelor din directorul home al utilizatorului curent, inclusiv fisierele ascunse (a se observa cA si . si. . sunt afisate; © 1s -alh afiseaza lista detaliatd a fisierelor din directorul home al utilizatorului curent, utilizand formatul human-readable pentru afisarea dimensiunii fisierelor (a se observa dimensiunea fisierului .xsession-errors); els ../.. prezinta utilizarea lui 1s cu parametru dat sub forma de cale relativa (directorul afisat este /); © 1s -a / prezinta fisierele ascunse ale directorului / — se observa ca si acest director contine directoarele standard . si... Folosind optiunea -R se poate afisa arborele de directoare sifisiere care are ca radacind directorul speciticat ca argument: ubuntu@ubuntu:~¢ 1s -R dirt ira: dir2 fisierl fisier? diri/aire: fisiers fisiers Pentru mai multe optiuni se poate consultas --help sauman 1s. 4.3.4 Crearea fisierelor/directoarelor Pentru a crea orice er prezentale in tabelul 4.5. ite pe un sistem de fisiere, se utilizeaz& o serie de comenzi, Primul mad de creare a unui fisier este utilizand comand comanda touch. A doua metoda se bazeazi pe o functionalitale bash numila redirectare in figiere (vex80 INTRODUGERE IN SISTEME DE OPERARE Tabelul 4.5: Gomenzi pentru crearea fisierelor Entitate [ Comanda [ Fisier normal [ouch , > | Director ‘mkdir Legaturi (link-uri) [dn =s [] [Pipe-uri cu nume [mkELfo sectiunea 4.4). Pe sourt, cea ce realizeazd comanda a 2-a este redirectarea iesirii unei comenzi (nule) cdtre un fisier, creandu-se astfel un fisier gol. ubuntuubuntu:-$ touch £isierl ubuntudubung} > Fisier? vbuntu@ubuntu:-$ mkdir dirl ubuntu@ubuntu:-s mkfifo £1 fo2 ubuntugubuntu:~$ 1s =1 total 0 druxe-xr-x 2 mircea users 40 2007-09-20 10:26 dirl Brv-r--r-- 1 mircea users 0 2007-09-20 10:30 fifo1 1 1 ow mircea users @ 2007-09-20 10:26 fisierl aru mircea users © 2007-09-20 10:26 fisier2 O altd intrebuintare a comenzii touch este aceea a actualizariidatei ultimei modific&ri si a datei ultimel accesari. Folosind optiunea —m se va actualiza doar data ultimei modificari iar folosind optiunea —2 se va actualiza doar data ultimei accesari. Folosind comanda touch fara aceste optiuni va duce la modificarea ambelor date. Optiunea -~ poate fi folosita pentru a prelua informatie legate de timp de Ia alt fisier. Jn exemplul de mai jos, se observ modificarea timpului de acces al fisierului de la valoarea 17:03 la 17:11 vbuntugubuntu:-§ 1s r= 1 root root 15 2009-08-21 17:03 fisser! vbuntufubuntu:-$ touch £isiert vbuntugubs $ 1s -al stucr--r-- 1 root root 15 2009-08-21 17:11 fisiert Exemple privind crearea de link-uri sunt prezentate in sectiunea 4.2.1. 4.3.5 Copiere/mutare/redenumire/stergere Copierea si mutarea sunt operatii care necesité 2 parametri: © sursa de unde se copiaza/muta; + destinatia unde se copiazaimuta." GAPITOLUL 4. SISTEME DE FISIERE Copierea Copierea unui fisier sau director se realizeaz cu ajutorul comenzii ep. Sintaxa comenzii este cp [optiuni] . Opfiunile cele mai folosite pentru copiere sunt: © R= copiere recursiva (copiaza si copiii directoarelor, presupundind cdi exist asa ceva in sursa); ‘» —p—copiere cu pastrare a tuturor atributelor (permisiuni, dat © -u — copiaza doar daca fisierul sursd este mai nou decat fisierul destinatie sau daca fisierul destinatie ubuntu@ubuntus~¢ ubuntu@ubuntu:~$ Fi.txe vbuntugubuntus~§ ubuntu@ubuntu:~¢ fivter €2.tKe Mutarea Mutarea unui fisier sau director se realizeaza cu ajutorul comenzii my. Sintaxa comenzii este mv [optiuni] . Implicit, mutarea este recursiva pastreazé alributele fisierelor. In cazul in care sursa si destinatia se gasesc pe aceeasi partitie, la o mutare, se schimba doar parintele O operatie de mutare este, astfel, mai putin costisitoare decat o operatie de copiere. ubuntu@ubuntu:-$ ped femp/a ubuntu@ubuntus<§ El.txt £2.txt vbuntu@ubuntu:~$ ubuntugubuntur=$ 2 tet, ubuntueubuntus~¢ flitxe Redenumirea Redenumirea este, de fapt, 9 mutare si se realizeaz& cu ajutorul comenzii mv, in touch £1.tat 1s
. Una dintre cele mai folosite optiuni este —r/—8, utiizaté pentru a sterge recursiv un director. Aceasta optiune trebuie folosita cu atentie pentru ca poate avea rezultate Regative daca directorul care este sters contine informatii utile. O ereare celebra este utiizarea comenzii xm -rf /, care sterge recursiv totul incepand cu directorul radAcina, fortand stergerile (datorité optiunii ~ £). Pentru stergerea directoarelor goale se poate folosi si rmci r. 4.3.6 Ari area fisierelor si dezarhivarea Arhivarea este procedeul prin care mai multe fisiere si directoare sunt adunate la un loc (intt-un singur fisier), realizand eventual si o reducere a dimensiunii prin eliminarea datelor care se repeta si inlocuirea lor cu o serie de codificari. in general, in cadrul procesului de arhivare se creeazA un dictionar cu secvente de cotati frecvente si o codificare a lor mai scurta (pe mai putini octeti). Arhiva contine atat Gictionarul cat si continutul fisierelor dar, in loc de secventele frecvente lungi, se regasesc referinte cdtre dictionar. Daca fisierele contin multe date care se repetd, dimensiunea unei arhive scade considerabil Dupa cum se poate identifica si din descrierea anterioara, exista doud etape mai importante in ceea ce priveste manevrarea fisierelor: © concatenarea (lipirea) fisierelor intr-un fisier mai mare, din care sa se poalé extrage toate fisierele si informatiile despre ele; © compresia fisierului mare, astfel ingat s& se reduca dimensiunea lui dar fara a se pierde din informati, in Linux exist utilitare de arhivare care se ocupa ori de una dintre etape ori de ambele elape. Comanda tax se ocupa de prima etapa, Numele ulilitarului este 0 abreviere a tape archive, inteucat, la inceputul utiizarii sale, rezultatul comenzii era transferat pe benzi magnetice.GAPITOLUL 4. SISTEME DE FISIERE 83 Un fisier . car contine fisiere necomprimate impreuna cu informatii despre modul de extragere al acestora (spre exemplu: de unde pana unde se gaseste un fisier in cadrul arhivei). Din acest motiv, un fisier .tar este de obicei mai mare decat suma tuturor dimensiunilor fisierelor ce sunt incluse in el. Pentru a crea arhiva . car, se utilizeaza comanda: ubuntugubuntu:-§ tar cvf nume_arhiva.tar cu parametrii: * ccreeaza arhiva; © v afiseaza ce anume se arhiveaza; nume_arhiva.car specifica numele arhivei; + ) unde: © x dezarhiveaza (eXtract); * v aliseazé ce anume se dezarhiveaza; * © nume_arhiva.tar precizeazi numele arhivei care se dezarhiveaz’; * -C specific dezarhivarea. i, optional, locul unde se realizeaza £ Si nume_arhiva. tar se considerd un singur parametru; din acest moti, de fiecare data cand se foloseste optiunea ¢ pentru a indica un fisier arhiva, aceasta trebuie s apara ul ista de optiuni, find urmat imediat de numele fisierului arhiva. Pentru a realiza compresia unui fisier, doua utilitare sunt folosite preponderent in lumea Unix: © gzip, mai rapid dar cu 0 rata de compresie mai mi * bzip2, mai lent dar cu o rata de compresie mai mare. Comanda tar poate utiliza direct unul dintre programele de comprimare mentionate anterior folosind parametrul z pentru gzip sau parametrul j pentru bzip2, ca in tabelul 4.7 Tabelul 4.6: Comprimarea si decomprimarea folosind gzip si bzip2 Comprimare Decomprimare ] gzip tax czve tar xzvé fisier.tar.gz dix/ fisier.tar.gz | | bzip2 tax cjve tar xjvé fisior.tar.bz2 dir/ | fisior.tar.bz2 Pe lainga optiunile de compresie/arhivare se mai pot folasi si alte opliuni, Printre cele mai utile se numéré opliunea —-pre serve, care impune pastrarea drepturilor de acces in momentul arhivari/dezarhivariSeeseueguegess 84 INTRODUGERE IN SISTEME DE OPERARE Cateva exemple de utilizare a comenzii tar pentru comprimare si decomprimare, in conjunctie cu bzip2 si gzip sunt prezentate mai jos: ubuntu@ubuntu:/tmp/as is Flext £2.exe fl.ext ubuntulubuntu:/tmp/g§ tar cvf arhiva.tar f+.txt £l.txt £2.ext 3.txt ubuntuubuntu:/tmp/a§ file arhiva.tar arhiva.tar: POSIX tar archive (GNU) vbuntugubuntu:/tmp/as gzip arhiva.tar ubuntu@ubuntu:/tmp/as 1s arhiva.tar.gz fl.tt f2.tat f3.tet ubuntuéubuntu:/tmp/qs file arhiva.tar.gz arhiva.tar.gz: gzip compressed data, wae ‘arhiva.tar", from Unix, last modified: Thu Sep 20 11:37:30 2007 ubuntugubuaty:/tmp/qs 1s arhiva.tar.gz fl.tut £2.txt £3.txt ubuntutubuatu:/tmp/as mv arhiva.tar.g2 fisier.txt ubuntugubuntu:/tmp/a$ file fisier.tet fisier.txt: gzip compressed data, was “arhiva.tar, from Unix, last modified: Thu Sep 20 11:37:30 2007 vbuntugubuntus/tmp/as 1s fl.txt £2.ext f2.ext ubuntulubuntu:/tmp/gs tar cavf new. tar.gz f= fl txt ro eext f3.txt vbuntuubuatu:/tmp/q$ 1s FL.txt f2.txt f3.txt new.tar.oz ubuntugubuntu:/tmp/as file new. tar.gz Rew.tar.gz: gzip compressed data, from Unix, last modifi 11:40:02 2007 thu Sep 20 ubuntu@ubuntu:/tmp/ge mkdir emp ubuntugubuntu:/tmp/gf mv new.tar.gz tmp/ ubuncugubuntu:/tmp/as ed tmp/ ubuntu@ubuntu:/tmp/q/tmp$ tax xvf nev.tar.gz EL.txt £2.ext £3.txt vbuntuubuntu:/tmp/a/tmp$ 1s fl.txt £2.txt f3.tet new.tar.gzCAPITOLUL 4. SISTEME DE FISIERE 43.7 Backup Gackup-ul este utilizat pentru a pastra intr-un loc separat o copie a datelor. Aceasta copie se utiizeaz pentru a reface datele in cazul in care suportul original nu mai poate fifolosit din orice motiv. Este una dintre cele mai utile actiuni asupra datelor pe care toata lumea stie cd ar fi bine sd 0 fact dar nu o face. Cateva metode de backup au fost deja prezentate, Tabelul urmator prezinta cateva metode de backup si ituatile cand sunt ele potrivite Tabelul 4.7: Comprimarea si decomprimarea folosind gzip si bzip2 Metoda Descriere ‘tartgzip/bzip2 | Metoda foarte simplu de aplicat. Devine greu de folosit pentru dimensiuni mari de date. Permite comprimarea datelor. aa Metoda simpiu de folosit si independenté de sistemul de fisiere. Permite pastrarea intact a structuri sistemiului de fisiere. Inflexibila cdnd vine voroa de recuperarea datelor. Utilé pentru cantitéti mari de date, rayne’ E asemandloare comenzii ep dar la care s-a adaugat suport de sincronizare intre mai multe sisteme de caloul. Permite replicarea structurii de fisiere {inclusiv permisiuni) intre 2 sisteme de calcul. ¥di ££-backup’ Este un wrapper peste rsync. Adauga suport pentru backup-uri inerementale. La un moment dat se realizeaza un backup complet pentru un director (asemanator rsyne-ului). Backup-urile incrementale salveazi doar modificarile ce s-au facut de la ultimul backup pana in prezent, indiferent de tipul backup-ului. in acest fel se poate reveni la orice stare anterioara, in masura in care s-arealizat cel putin un backup incremental la acea stare. 4.4 Redirectari de comenzi 4.4.1 Descriptor Fiecare program in executie utllizeaz& 3 fisiere speciale pentru a interactiona cu utilizatorul: * stdin (standard input) — tisier care reprezint& locul de unde pragramul datele de intrare (de ‘* stdout (standard output) — fisier care reprezinta locul unde programul scrie datele ei tastatura); de iesire (de obicei acesta este consola curenta); «stderr (slandard error) —fisier care reprezinta locul unde programul serie mesajele de eroare (de obicei acesia este consola curenta). citeste

Introducere in Sisteme de Operare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere in Sisteme de Operare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și