Sunteți pe pagina 1din 5

Fiziopatologie

Curs 2

Cauzalgia, se caracterizeaza prin criza dureroase, cu mare intensitate care survin la


intervale variabile de zile sau saptamani dupa vindecarea clinica a unei afectiuni.
Acest tip de durere apare cu frecventa mai mare la nivel palmar sau plantar si este
declansat de actiunea unor stimuli aparent neinsemnati(emotii, zgomote, atingere,
vibratii), putand fi insotita de modificari cutanate, locale:
-tulburari trofice;
-hiperemie(roseata locala)
-transpiratii
-alopecie(caderea parului)
Acest tip de durere s-ar putea datora, unor leziuni partiale, ale nervilor periferici,
afectand in special fibrele cu conductibilitate rapida si modificand echilibrul dintre
acestea si cele cu conductibilitate lenta.
Parestezia, este descrisa ca senzatie de amorteala, intepatura, furnicaturi, raceala
sau presiune profunda, cauzele incriminate pt declansare, sau circumstantele de
aparitie fiind diverse:
-ischemie;
-compresie (tisulara sau nervoasa periferica)
-inflamatie;
Cefaleea, reprezinta una dintre cele mai frecvente forme de durere. In practica
medica s-a demonstrat ca tesutul cerebral, cea mai mare parte din meninge,
plexurile coroide, vasele mici cerebrale, nu poseda sensibilitate dureroasa, deci nu
pot fi considerate puncte de pornire pt durere, exista insa alte zone la nivelul
creierului in care senzatia dureroasa se percepe foarte intens:
-arterele superficiale si cele de la baza creierului care formeaza poligonul Willis
-sinusurile venoase
-cavitatile naturale ale craniului ce alcatuiesc organele de simt (orbita, fosele nazale
si cavitatile din stanca temporalului care alcatuiesc urechiile medii si interna)
-nervii cranieni, in special perechile 8-9-10
-primele 3 perechi de nervi spinali
Durerea apare in conditiile stimularii directe sau indirecte a uneia sau mai multora
din aceste structuri, prin agenti de natura diversa (mecanica, inflamatorie,

vasomotorie, chimica, electrica, etc.) Cefaleea poate aparea in urma unor procese
intracraniene, extracraniene, dar si in evolutia a numeroase boli cerebrale.
Procese intracraniene:
-tumori
-abcesee
-hemoragii cerebrale
Toate acestea concurand la spatiul intracranian si fiind denumite procese
inlocuitoare de spatiu.
In cursul evolutiei lor determina compresie mecanica a structurilor cerebrale, dar si
vasculare, intracraniene:
-cefaleea de origine vasomotorie cunoscuta sub denumirea de migrena este cea
mai frecventa forma de cefalee, atingand pana la 90% din totalul formelor de
cefalee, pt explicarea careia s-au expus mai multe impoteze:
1. Teoria angiospastica care considera criza migrenoasa ca fiind urmarea unui
spasm vascular paroxistic(brusc si intens) produs pe unul sau mai multe vase
intracraniene, spasmul a fostr explicat prin excitarea prin excitarea
simpaticului cervical
2. Teoria vasodilatatiei considera migrena ca fiind consecinta unei dilatatii a
peretilor arterelor carotide, externe si a ramurilor lor terminale(artera
temporala, occipitala si meningee) Teoria se bazeaza pe faptul ca in criza
migrenoasa, artera temporala, care e vizibila cu ochiul liber, este dilatata si
dureroasa, dar si pe faptul ca durerea cedeaza la administrarea de substante
vasoconstrictoarea.
3. Teoria edemului se bazeaza pe date experimentale potrivit carora criza
migrenoasa debuteaza dupa administrarea anumitor substante, de tipul
histaminei, care cresc permeabilitatea peretilor vasculari, favorizand astfel
trecerea plasmei in tesutul cerebral si constituirea edemului.
In general modificarile vasomotorii incriminate in declansarea episodului
migrenos s-ar datora unor disfunctii ale sistemului nervos vegetativ, manifestate
prin tulburari ale relatiilor cortico-subcorticale si viscerale. In majoritatea cazurilor
de migrena, nu se evidentiaza cauze declansatoare de natura organica.
Procese extracraniene care pot determina aparitia cefaleei intereseaza mai frecvent
structurile de vecinatate:
-osteite, localizate la nivelul oaselor craniului;
-nevralgii ale nervilor cranieni
-afectiuni din sfera ORL, Oftalmologica sau Stomatologica
-afectiuni cervico vertebrale de tipul spondilozelor sau herniei de disc cervicale

Cefaleea din cursul bolilor generale este citata frecvent ca sindrom, la debutul bolii
unic, iar pe parcurul evolutiei, ca simtom de insotire cu caracter major:
-boli infectioase, acute si cronice(gripa, rujeola, parotidica epidemica, febra tifoida,
etc.)
-boli hepato-digestive, diskinezi biliare, achilie (lipsa secretiei de suc gastric)
gastrica (cu conditia sa fie diferita de achilia din alte boli), parazitoze intestinale
-afectiuni renale cronice de tipul nefritelor
-boli hematologice
-anemii
-poliglobulii (policitemie)
-mielom multiplu (tumora maligna a maduvei hemato-formatoare din oase)
-boli endocrine (disfunctii gonadice, hipo sau hipertiroidie, hipoglicemie, disfunctii
suprarenale(atat la nivel cortical cat si medular).
Nevralgia, este definita ca sindrom dureros localizat de-a lungul traiectului, sau
iradiat in teritoriul, unuia sau mai multor nervi cranieni si/sau spinali. Acest tip de
durere este mai frecvent la nivelul anumitor nervi:
-trigemen
-occipital(sunt descrisi 2 cu acelasi nume, unul mare si altul mic, ce se desprind din
maduva cervicala si ies din canalul medular prin gaurile de conjugare C1 si C2)
-sciatic
-intercostal
Nevralgiile se manifesta sub forma unor crize intense, fara deficit neurologic si pot fi
declansate in diferite circumstante:
-curenti de aer rece;
-umiditate;
-eforturi;
-masticatie, etc.
In cazul nevralgiilor intercostale, durerea este tipica, uni sau bilaterala, are caracter
acut(descrisa ca arsura de intercostal), poate fi exacerbata de miscarile respiratorii,
se intinde in teritoriul unui metamer(structuri tegumentare, musculare osoase ce

sunt inervate de acelasi nerv, ca o felie) nervos. Cel mai elocvent exemplu este
Zona Zoster.
Nevralgia de trigemen se caracterizeaza prin pusee dureroase, de scurta durata, dar
de mare intensitate, localizate pe traseul trigemenului sau pe una din ramurile sale,
se insoteste in general de simptomatologia specifica ramurii afectate (lacrimare,
fotofobie, hipersalivatie), accesele sunt provocate de excitatie aparent
nesemnificativa care actioneaza la nivelul fetei, capului, cavitatii bucale, sunt
incriminate expunerea la frig sau curenti de aer. Dupa terminarea puseului dureros
se instaleaza, un interval refractar de durata variabila, pe parcursul caruia, durerea
nu mai poate fi declansata, indiferent de intensitatea sau de modul de actiune al
stimulilor. Sunt incriminati ca factori declansatori:
-tulburari de irigatie a ganglionului Gasser;
-alterari ale tecii Schwann
Aceste tulburari pot afecta neuronii, bulbari si cervicali ai trigemenului, declansarea
acceselor dureroase se explica prin faptul ca o data excitati acesti neuroni,
aferentele catre ei nu mai pot fi reglate.
Nevralgia sciatica, este o forma de radiculalgie, mai frecvent declansata de
compresia de catre discul intervertebral herniat, a radacinilor L5-S1, in discopatiile
lombare L5-S1 sau L4-L5, durerea are caracter acut, punct de plecare in apropierea
coloanei lombare, iar teritoriul de iradiere cuprinde, fata posterioara a coapsei si
fetele posterioara si anterioara ale gambei, frecvent durerea se insoteste de
tulburari motirii si de diminuarea ROT(reflexelor osteo-tendinoase), daca este
veche, durerea sciatica, determina pacientul sa adopte posturi antalgice care
dezorganizeaza atat schema corporala, cat si aliniamentul general al corpului,
agravand disfunctia si ingreunand procesul de recuperare.
Neuropatii ale membrelor superioare, sunt neuropatii periferice, cu diferite forme, in
functie de localizare, de structurile nervoase implicate, de teritoriul inervat, dar si
de reactivitatea individuala.
1. Amiotrofia nevralgica, este o neuropatie brahiala, datorata denervarii
musculare a carei cauza si mecanism nu sunt cunoscute, se manifesta prin
durere de tip acut, cu caracter de arsura sau junghi, este frecvent bilaterala si
seintensifica la palpare, durerea dureaza aprox. 2 saptamani, dupa care
scade progresiv in intensitate, pana la disparitie. In paralel se pot instala
tulburari motorii sau paralizii, sporadic se citeaza tulburari de sensibilitate,
adica hipoestezii, la nivelul umarului si exceptional la nivelul antebratului si
mainii, vindecarea este lenta si simptomatologia dispare fara tratament
specific in aprox. 2 ani.
2. Raticulopatia cervicala, se datoreaza compresiei mecanice asupra radacinilor
C5-C6, se manifesta prin dureri la nivelul umarului si omoplatului, ce pot

iradia in brat si mana, durerea este intensa, in forma de lancinata,


persistenta,cu caracter de arsura, nu depinde de miscarile umarului si
bratului, dar este intensificata de miscarile gatului sau atunci cand creste
presiunea in canalul spinal. (tuse, stranut, efort de fecatie) Interesarea
radacinii C3, se manifesta prin imposibilitatea abductiei bratului, iar a
radacinii C6, prin aparitia hipoesteziei la nivelul policelui si prin
imposibilitatea executarii miscarii de extensie in articulatia radio-carpiana.
Cauzele compresie sunt variate:
-spondiloistezis(alunecarea corpurilor veretebrale unul fata de celalalt)
-hernie de disc, cervicala;
-spondiloza cervicala;
-hematom epidural sau subdural
-abcese sau tumori
Durerea se remite o data cu inlaturarea cauzei pe cale chirurgicala.
Afectarea prin compresie a radacinilor C7, determina aparitia durerilor si
tulburarilor de sensibilitate pe marginea radiala a mainii si la nivelul
degetelor 1-4, in timp ce radiculopatia C8, determina aparitia durerilor in
intregul membru superior.
Neuropatia acuta, ulnara, se datoreaza traumatismelor soldate cu luxatii de
cot, fracturilor in treimea distala a humerusului, contuziilor sau compresiilor
prelungite ale regiunii, durerea are caracter surd, e localizata pe fata mediala
a cotului si antebratului si iradiaza in degetele 4,5, insotindu-se de parestezii
in aceeasi regiune, tulburarile motorii, se traduc prin afectarea miscarilor de
flexie a cotului, combinate cu extensie radio-ulnara, care accentueaza
durerea. In cazuri grave apar, hipotonie si hipotrofie muscilor intrinseci ai
mainii.