FIŞĂ DE LUCRU – RECAPITULARE PENTRU TEZĂ – CLASA a V-a SEMESTRUL I
•
Toate subiectele sut obli!ato"ii#
•
Ti$%ul e&ecti' (e luc"u este (e ) o"*# Se aco"(* )+ %ucte (i o&iciu#Subiectul I Cite,te cu ateie te.tul u"$*to"/
„Şi tot aşa, dondănind foarte răpede, bâlbâit şi fără pic de cugetare, până la „a scrie într-o limbă corect”, rar ajungea, sărmanul! Şi după ce turba de cap hăt bine, mă striga să-l ascult, că ştie uam eu cartea din mâna lui şi-l întrebam" „#e este gramatica, măi $răsne%” &ar el, închi'ând ochii, răspundea iute şi mormăit, cum cer calicii la pod" ( #e este gramatica română, este ce este, este şi celelalte, după obiceiu, schimonosind cu)intele şi îndrugându-lefără nicio noimă, de-*i )enea să-i plângi de milă!” +&on #reangă
0A$iti"i (i co%il*"ie1
.imba română/0esparte în silabe cu)intele" „dondănind”, „bâlbâit”, „$răsne”1&ndică numărul de litere şi de sunete din cu)intele" „cugetare”, „cartea”, „închi'ând”2$ranscrie, din ultimul enun*, cu)intele care con*in diftong3.lcătuieşte familia le4icală a cu)ântului „a în)ă*a” +trei termeni56crie forma literară a cu)intelor" „răpede”, „obiceiu”78en*ionea'ă felul cu)intelor după numărul de silabe din care sunt formate" „tot”, „dondănind”, „gramatica”9&ndică câte un antonim pentru cu)intele" „repede”, „a închide”, „a plânge”:8en*ionea'ă felul propo'i*iei" „#e este gramatica, măi $răsne%”;<n*elegerea te4tului=&ndică care sunt personajele participante la ac*iune/>8en*ionea'ă un mod de e4punere folosit în te4t//?4primă o părere personală despre faptul că $răsnea nu putea în)ă*a gramatică/18en*ionea'ă două trăsături care să justifice faptul că te4tul apar*ine genului epic
Subiectul I Cite,te cu ateie te.tul u"$*to"/
„#ând )ântul copacii îndoaieŞi plouă, şi-i frig, şi ni-i frică,@ugim la bunica-n odaie Aoi" două surori şi-o pisică.colo-i căldu* şi-i tăcere0i)anul bătrân dintre uşi,#u )echile lui lăicere, Ae-aşteaptă cu căr*i şi păpuşi,6ubt candela )eşnic aprinsă,&coana surâde-n părete"Bn sfânt cu lumină în plete#u barbă prelungă şi ninsă” +Ctilia #a'imir
02uica1
A#Li$ba "o$3*
/0esparte în silabe cu)intele" „)ântul”, „îndoaie”, „prelungă”1$ranscrie, din )ersul al patrulea, trei cu)inte care con*in diftong2Dreci'ea'ă modul de formare al cu)intelor" „îndoaie”, „căldu*”, „prelungă”3.lcătuieşte familia le4icală a cu)ântului „frun'ă” +trei cu)inte5&ndică câte un sinonim pentru cu)intele" „odaie”, „di)an”, „candela”7Dreci'ea'ă numărul de litere şi de sunete din cu)intele" „fugim”, „)echile”, „lăicere”98en*ionea'ă folosirea cratimei în structura" „&coana surâde-n părete”:Dreci'ea'ă felul propo'i*iei din )ersurile" „@ugim la bunica-n odaie E Aoi" două surori şi-o pisică”
2#4ele!e"ea te.tului
=Dreci'ea'ă figura de stil din )ersul" „&coana surâde-n părete”/>8en*ionea'ă măsura primului )ers al te4tului citat//?4plică semnifica*ia folosirii antonimelor" „şi-i frig” „.colo-i căldu*” în prima parte a poe'iei/1?4plică, în 5 rânduri, semnifica*ia ultimelor patru )ersuri în crearea atmosferei de calm şi de linişte din odaia bunicii
Cite,te cu ateie te.tul /
Grozav îi plac lui Neluţu…amintirile din copilărie! Acum are patru ani, vorbeşte ca o moară stricată, fără să mai stâlcească un cuvânt şi când i se spune că a fost un timp când zicea „pampură în loc de „plapumă izbucneşte în râs" #e prostuţ eram, zice, vârându"se mereu în vorba musafirilor…
$ar pentru că acum e mare şi deştept, simte o plăcere nespusă să"şi amintească de vremurile acelea…depărtate… Acum însă s"a sculat şi priveşte în %ur &n odaia lui nu e nimeni, iar perdeaua flutură tainic, mişcată de vânt Neluţucoboară din pat şi intră în sufra'erie (asa şi scaunele stau la locul lor, tăcute! Nu e nimeni Nici în celălalt dormitor… )in'ur*)in'ur +şa dinspre bucătărie e încisă şi Neluţu nu poate descide clanţa -ra'e de ea, dar nu apasă… .ăiatul fu'e iute în patul lui, dar culcuşul s"a răcit, parcă nu e al lui… /i stă sin'ur în pat, sin'ur cu perdeaua ce se mişcă falnic în faţă… )in'ur* )in'ur! Neluţu nu se împacă cu sin'urătatea )in'urătatea nu poţi s"o iei de coadă, nici s"o calci în picioare Nu"i place deloc, ba ciar îie…frică &ncepe să ţipe puternic, ascuţit (ama vine fu'a din bucătărie" #e e*" 0e ce ai plecat* 0e ce* face băiatul bot şi se întoarce spre perete (ama înalţă din umeri şi dă să plece" )tai acum, nu pleca…!" 1rei să"mi spui ceva* 0a, Neluţu ar vrea să spună aşa2 „/tii, mămico, mi"a fost frică sin'ur… A şi început2" /tii, mămico… 0ar s"a oprit .ăiatului i"a trecut frica Acum e în braţele mamei 3 bucuros… 4âde, râde cu poftă şi când se opreşte i se pare că frica de adineauri a fost demult, demult, cândva, când era…mic A început din nou să turuie" /tii, mămico, spune deodată, când eram mic mi"era frică sin'ur…#e prostuţ eram!
8ircea 6ântimbreanu
5
Când eram mic
6e cere"
I#
/6electea'ă, din te4t, două cu)inte deri)ate şi arată cum s-au format F+7p1$ranscrie câte un cu)ânt care să con*ină diftong, triftong şi hiat <ncercuieşte grupurile, denumeşte-le şi marchea'ă cusemnul specific )ocalele şi semi)ocalele +7p2Dreci'ea'ă câte litere şi câte sunete au cu)intele "
stâlcească, acelea, deschide
+7p36crie trei termeni din familia le4icală a cu)ântului
a vorbi
+7p5Găseşte câte un sinonim pentru următoarele cu)inte din te4t "
musafir, odaie, iute
+7p76crie câte un antonim pentru cu)intele "
râs, depărtate
5
trage
+7p9Dreci'ea'ă dacă te4tul citat este un te4t literar sau nonliterar şi scrie două argumente pentru alegerea făcută+7p:6crie două moduri de e4punere folosite în te4t şi câte un citat sugesti) pentru fiecare
.
+:p=Dropune un alt titlu potri)it pentru te4tul citat
.
+3p/>$ranscrie, din te4t, o personificare şi o compara*ie +7p
II#
Do)esteşte con*inutul lecturii
Când eram mic
de 8ircea 6ântimbreanu
+1> de puncte /5 puncte pentru con*inut şi 5 puncte pentru redactare
III#
0efineşte cau'a ac*iunii şi situa*ia finală şi scrie câte un enun* care să repre'inte cau'a ac*iunii şi situa*ia finală în lectura
Căprioara
de ?mil Gârleanu +/>p
Cite,te cu ateie te.tul /
-udorel era un ciobănaş de vreo zece anişori care, prin isteţimea lui, scăpase în mai multe rânduri vacile şi oile satului din 'earele unor lupi… (oşul din pădure, vră%itorul cel bun, care vede şi răsplăteşte pe cei ce se poartă voiniceşte, l"a cemat la el în peşteră şil"a poftit să"şi alea'ă tot ce va dori din bo'ăţiile adunate acolo-udorel otărî să ia doar un fluier…" )ă"mi trăieşti, băiatul moşului! 6luierul acesta, pe care l"a făcut un meşter din vecime, nu numai că ţine de urât, dar prin el vei putea îmblânzi fiarele… &ntr"o zi, o aită de lupi se repezi la stâna lui -udorel )paima intră în bietele oi1ăzând acea năvală de sălbăticiuni, -udorel duse fluierul la 'ură şi începu să cânte /i ce să vezi* +nul câte unul, lupii se astâmpărau, începeau să ridice câte un picior, uşor, uşor şi se puneau pe dănţuit Apoi câte un lup se apropia de o mioară, îşi lăsa capul în %os de trei ori înclinându"se şi o poftea la %oc… 0ar tot sărind şi învârtindu"se, lupii osteniră… (ai marele lor se apropie %ucând şi el mereu şi"i vorbi lui -udorel aşa2" #iobănaşule dra'ă, mai lasă"l încolo de fluier, că nu mai putem!" 0acă mă opresc, sunteţi în stare să vă repeziţi la oi şi să le mâncaţi…" Nu facem una ca asta, plecăm pe ici"încolo! 7upii n"avură încotro şi se depărtară, pierind în desimea codrului
Hictor ?ftimiu
5
Fluierul fermecat
6e cere"
I#
/6electea'ă, din te4t, două cu)inte deri)ate şi arată cum s-au format F+7p1$ranscrie câte un cu)ânt care să con*ină diftong, triftong şi hiat <ncercuieşte grupurile, denumeşte-le şi marchea'ă cusemnul specific )ocalele şi semi)ocalele +7p2Dreci'ea'ă câte litere şi câte sunete au cu)intele "
ciobănaş, voiniceşte, vechime
+7p36crie trei termeni din familia le4icală a cu)ântului
a hotărî
+7p5Găseşte câte un sinonim pentru următoarele cu)inte din te4t "
cioban, isteţime, uşor
+7p76crie câte un antonim pentru cu)intele "
bun, tot, se apropie.
+7p9Dreci'ea'ă dacă te4tul citat este un te4t literar sau nonliterar şi scrie două argumente pentru alegerea făcută+7p:6crie două moduri de e4punere folosite în te4t şi câte un citat sugesti) pentru fiecare
.
+:p=Dropune un alt titlu potri)it pentru te4tul citat
.
+3p/>$ranscrie, din te4t, o personificare şi o repeti*ie +7p
II#
Do)esteşte con*inutul lecturii
Fluierul fermecat
de Hictor ?ftimiu +1> de puncte /5 puncte pentru con*inut şi 5 puncte pentru redactare
III#
0efineşte situa*ia ini*ială şi re'ol)area situa*iei dificile şi scrie câte un enun* care să repre'inte situa*ia ini*ială şi depăşireasitua*iei dificile în lectura
Căprioara
de ?mil Gârleanu +/>p
Răsplătiți-vă curiozitatea
Tot ce doriți să citiți.
Oricând. Oriunde. Orice dispozitiv.
Fără obligații. Anulați oricând.