Curs 9

FOLOSIREA ABUZIVA A FUNCTIEI IN SCOP SEXUAL

Art. 299
In principiu, este o infractiune noua. Ea nu a mai existat in VCP sau in legislatia penala,
cel putin ca denumire marginala.
Are corespondenta partiala in art. 2031 VCP: Hartuirea sexuala.
Exista si o oarecare asemanare intre aceasta infractiune si infractiunea de luare de mita
in sensul ca, pentru executarea acelorasi atributii de serviciu, se pretinde sau se obtine un
folos special, sexual.
Sub legea veche pretinderea de favoruri sexuale in aceste conditii era calificata drept
luare de mita. Pentru o eventuala situatie tranzitorie, legea noua este mai favorabila.
Obiectul juridic
Obiectul juridic principal este reprezentat de relatiile de serviciu, iar cel secundar de
libertatea sexuala a persoanei.
Obiectul material
Nu are.
Subiectii
Subiectul activ este functionarul public, dar si cel privat pe art 308.
La alin (2), subiectul activ este dublu circumstantiat in sensul ca, pe langa calitatea de
functionar public sau privat, se adauga conditia ca subiectul activ sa aiba o situatie de
autoritate sau de superioritate fata de victima.
Participatia este posibila sub forma instigarii sau complicitatii, dar coautoratul nu este
posibil. Fiecare va raspunde pentru o fapta proprie deoarece interdictia este personala, revine
fiecaruia
Subiectul pasiv principal este unitatea la care se exercita indatoririle de serviciu, iar cel
secundar este circumstantiat in sensul ca, la alin (1) este o persoana intesata direct sau indirect
de efectele actului de serviciu, iar la alin (2) subiectul pasiv este o persoana fata de care
subiectul activ are un ascendent, adica o situatie de autoritate sau de superioritate.
Latura obiectiva
Elementul material, in ambele variante, consta intr-o actiune ce se poare realiza in doua
modalitati: pretinderea sau obtinerea de favoruri de natura sexuala.
Pretinderea are acelasi sens cu cel de la luarea de mita, iar obtinerea este echivalentul
primirii de la aceeasi infractiune.
Exista o diferenta substantiala fata de luarea de mita in noua configuratie in sensul ca, la
alin (1) se pastreaza configuratia de la luarea de mita din VCP: se foloseste expresia ,,in
scopul de in loc de expresia ,,in legatura cu. Consecinta practica este ca, daca pretinderea
sau obtinerea se face ulterior actului de serviciu, nu vom avea infractiune.

Spre deosebire de luarea de mita, aici nu sunt incluse faptele pe care le denumeam
primire de foloase necuvenite in VCP.
Avem o conditie atasata elementului material si se refera la existenta unui interes direct
sau indirect in legatura cu actul de serviciu din partea persoanei fizice in raport cu care se
realizeaza elementul material. Interesul poate fi patrimonial: obtinerea unor drepturi salariale,
inlesniri fiscale, indemnizatii, etc, dar poate fi vorba si de un folos nepatrimonial:
promovarea.
La alin (2), spre deosebire de hartuirea sexuala, nu este nevoie de repetarea actelor
pentru existenta infractiunii.
In cazul ambelor variante, sintagma ,,favoruri de natura sexuala" trebuie interpretata in
sensul elementelor materiale de la infractiunile contra libertatii si integritatii sexuale, asa cum
au fost explicate.
Urmarea imediata principala este punerea in pericol a relatiilor de serviciu, iar urmarea
secundara consta in lezarea libertatii sexuale a persoanei.
Legatura de cauzalitate, in principiu, am putea spune ca rezulta din materialitatea faptei
cata vreme este vorba de o infractiune de pericol. Totusi trebuie sa se dovedeasca ca elementul
material are legatura cu indeplinirea actului, respectiv trebuie sa se dovedeasca ca
functionarul profita de situatia lui de autoritate in cazul alin (2).
Latura subiectiva
Vinovatia este ceruta sub forma intentiei in ambele modalitati, directa sau indirecta.
Exista si autori potrivit carora forma vinovatiei este intentia directa, calificata prin scopul de a
indeplini sau de a nu indeplini.
Aceeasi constatare cu privire la intentia indirecta este valabila si daca ne raportam la
urmarea imediata secundara.
Forme
Fapta se consuma fie in momentul pretinderii fara sa fie necesara si obtinerea ulterioara,
fie in momentul obtinerii favorurilor sexuale.
Daca pretinderea este urmata de primirea favorurilor sexuale, fapta se considera
consumata in momentul pretinderii si unitatea infractionala nu se destrama, avem o singura
infractiune.
Tentativa nu este incriminata, dar si aici pretinderea poate fi considerata drept o
tentativa asimilata faptului consumat.
Variante
Prin raportare la art. 308 rezulta o varianta atenuata, cu un subiect activ diferit
circumstantiat.
Sanctiuni
Legiuitorul a prevazut, pe langa pedeapsa cu inchisoarea, si pedeapsa complementara a
interzicerii dreptului de a ocupa o functie publica sau de a exercita activitatea profesionala in
cadrul careia a avut loc infractiunea.

UZURPAREA FUNCTIEI
Art. 300
Este o incriminare noua. Pe VCP ar fi existat oarecum posibilitatea ca, in anumite
circumstante, o fapta de acest gen sa fie calificata drept abuz in serviciu printr-o interpretare
extensiva, nu neaparat legala, a indeplinirii in mod defectuos a actului.
Intr-o astfel de situatie tranzitorie, VCP e legea mai favorabila.
Incriminarea poate fi asemanata si cu uzurparea de calitati oficiale.
Obiectul juridic
Relatiile de serviciu a caror normala derulare presupune ca functionarul public sa nu
realizeze in timpul serviciului acte ce nu ii intra in atributii si care ar putea fi pagubitoare sau
ar putea leza anumite drepturi sau interese.
Obiectul material
Nu avem.
Subiectii
Subiectul activ este functionarul public.
Subiectul pasiv principal este unitatea la care functionarul isi desfasoara activitatea, iar
cel secundar este persoana fizica sau juridica pagubita ori ale carei drepturi sau interese au
fost vatamate.
Latura obiectiva
Elementul material consta intr-o actiune, respectiv indeplinirea unui act ce nu intra in
atributiile subiectului activ. Se realizeaza elementul material atat in ipoteza in care actul nu
intra pur si simplu in competenta functionarului, in fisa postului, cat si in ipoteza in care
functionarul public avusese la un moment dat, dar a pierdut dreptul de a indeplini un act.
Urmarea imediata consta fie intr-o paguba, fie intr-o vatamare a drepturilor sau
intereselor legitime ale unei persoane, fie ca e vorba de persoana fizica sau persoana juridica.
Este o infractiune de rezultat, ceea ce inseamna ca in lipsa rezultatului nu avem infractiune.
Legatura de cauzalitate trebuie dovedita.
Latura subiectiva
Intentie, in ambele modalitati.
Forme
Fapta se consuma in momentul producerii pagubei sau vatamarii, iar tentativa nu se
pedepseste.

Variante
Avem o prima varianta agravata prin raportare la art. 309 care ne trimite la art. 183. Mai
avem o varianta agravata obtinuta prin raportarea la art. 13 2 din Legea 78/2000 si aceasta
vizeaza ipoteza in care, in urma faptei, functionarul public ar fi obtinut pentru sine sau pentru
altul un folos necuvenit.
Avem si o varianta atenuata care se refera la functionarul privat pe art 308. In acest caz
limitele se reduc cu o treime.

CONFLICTUL DE INTERESE
Art. 301
Are drept corespondent in VCP art. 2531 . Textul a fost in linii mari pastrat. Limita
minima a pedepsei era mai redusa in VCP, iar limita maxima s-a pastrat.
Obiectul juridic
Relatiile de serviciu a caror buna derulare presupune ca functionarul public, precum si
persoanele de la art. 308 sa se abtina de la indeplinirea unor acte sau de la luarea unor decizii
prin care functionarul sa obtina direct sau indirect un folos patrimonial.
Obiectul material
Nu avem.
Subiectii
Subiectul activ e functionarul public, dar si cel privat pe art. 308.
Participatia este posibila sub forma instigarii si complicitatii, dar coautoratul nu este
posibil. Interdictia este personala si fiecare functionar care comite fapta va raspunde ca autor
pentru o fapta proprie.
In legatura cu extinderera prin NCP a subiectului activ de la functionar public la alte
categorii de persoane prevazute de art. 308, aceasta masura a fost criticata in doctrina si s-au
ridicat multe probleme de ordin teoretic.
Inclusiv conventia ONU impotriva coruptiei si altele se refera si la coruptia in mediul
privat si aceste conventii cer statelor sa ia masuri in privinta limitarii fenomenului in
domeniul privat. Este evident ca, intr-o anumita zona si pe un anumit segment, si daca textul
de lege este interpretat inteligent avem nevoie si de protectie in mediul privat.
Subiectul pasiv este reprezentat de institutia la care se desfasoara activitatea de serviciu.
Latura obiectiva
Elementul material consta intr-o actiune ce se poate realiza in doua modalitati, respectiv
indeplinirea unui act si participarea la luarea unei decizii. Sunt excluse din sfera elementului
material si din sfera infractiunii actele sau deciziile care privesc emiterea, aprobarea sau
adoptarea actelor normative, conform art. 302 alin (2).

Conditia atasata elementului material este ca actul sau decizia sa genereze un folos
material fie in favoarea functionarului, fie in favoarea unei persoane apropiate dintre cele
enumerate expres de textul de lege.
Urmarea imediata este reprezentata de o stare de pericol pentru relatiile de serviciu.
Nu este necesara producerea unei pagube pentru existenta infractiunii, chiar daca exista
conditia atasata elementului material, respectiv obtinerea unui folos.
Legatura de cauzalitate rezulta ex rae.
Latura subiectiva
Intentie directa sau indirecta, dar pentru existenta intentiei trebuie sa se faca dovada ca
autorul a cunoscut ca actul sau decizia au adus un folos unei persoane dintre cele prevazute de
textul de lege. Avand in vedere sfera destul de larga a persoanelor si a raporturilor cu privire la
care se aplica interdictia, exista in realitatea posibilitatea ca subiectul activ sa fie de bunacredinta.
Forme
Fapta se consuma in momentul in care s-a obtinut folosul patrimonial. Desi nu e o
infractiune de rezultat avem aceasta conditie atasata laturii obiective.
Tentativa nu se pedepseste.
Variante
Avem acea varianta atenuata obtinuta prin raportarea la art. 308.

VIOLAREA SECRETULUI CORESPONDENTEI

Art. 302
Are omologul in art. 195 din VCP, articol aflat in capitolul II din titlul II.
In principiu, textul de la art. 195 a fost preluat si rearanjat. In plus, avem alin (6) de la
art. 302.
In privinta situatiilor tranzitorii, legea noua este mai favorabila.
+++manual