Curs 4 Bolile parazitare produse de protozoare

C. Grupul sporozoarelor
1. Toxoplasmoza porusa de toxoplasma Gondii care paraziteaza intracelular;
2. Malaria sau friguri de balta - produsa de speciile genului Plasmodium; sunt parazite
in tesutul si cel hepatice si in eritrocite.
3. Pneumocistoza produsa de speciile Pneumocistis carinii care este parazit in cel
pulmonare;
4. Criptosporidioza - produsa de Criptosporidium. Este o parazitoza; recent intrata in
patologia umana, fiind unul din factorii unei boli diareea calatorilor. In ultimul timp
s-a obs ca aceasta parazitoza este asociata cu SIDA.

Struct parazitului
-

Are 2,5-5 microni, sunt ovalari

Agentii infestanti sunt oua chistii care odata cu alimentele sau unele fructe ajung in
intestin la om. Membrana chistica este digerata si sunt eliberati sporozoitii care sunt
agentii infestanti, care ajung in IG si se fixeaza in cecum, colon si rect.
Primul caz de Criptosporidioza a fost pus in evidenta in urma unei analize histologice
a unei membrane recto-colonice.

Raspandirea bolii:
A fost pus in evidenta in 1981. Are acum o raspandire universala, aceasta find pusa in
legatura cu faptul ca Criptosporidium ataca persoane cu imunitate alterata.

Aspecte clinice:
La omul aparent sanatos, boala apare printr-o indispozitie generala: febra, greturi,
varsaturi, apoi 10-12 scaune lichide apoase.
La cei bolnavi de SIDA, parazitoza are o evolutie mai grava, ducand datorita
deficientelor de absorbtie intestinala la scaderea masiva in greutate.
Deshidratarea care se instaleaza se datoreaza faptului ca pacientul pierde pana la 3L de
lichide/zi.
Moartea survine ca urmare a diareea si a malnutritiei.

Diagnosticul:
Se pune in evidenta in special parazitului din intestin prin metode speciale de
evidentiere si colorare si studiul lor la microscopul cu contrast de faza.

Se pot face sectiuni histologice post-mortem. Se pot face radiografii intestinale, care
ne arata ulceratii fine cu placi galbui cu aspect fibros.

Tratamentul:
Este chimioterapic. Se pare ca da un rezultat bun simptomatic substante de echilibrare
hidrica.
Si la noi in tara Criptosporidioza a fost pusa in evidenta de Dr Olteanu si colaboratorii
sai in 1962.

5. Grup de sporozoare care a fost pus in evidenta de Victor Babes (1888) apartin
unei subclase si ordin care poarta den de Babesioidea.
Sunt parazite in intestinul vertebratelor mai ales in tarile calde.
Cuprinde familia Babesidae care cuprinde sporozoare parazite in sange, dar si in cel
sistemului reticulo-endotelial.
Gazda def este omul si aici se inmulteste prin diviziune binara, prin inmugurire sau
diviziune multipla, iar in ceea ce privesc schizogonia (sau inmultirea asexuata) are loc la om,
iar sporogonia are loc la capuse care apartin familiei Argasidae si familiei Ipsodidae.
Aecasta gamogonie si sporogonie nu are toate etapele bine evidentiate, decat la o sg
specie, si anume Babesia bigemina care prod asa numita febra de Texas.
a) Familia Babesia bigemina care cuprinde urmatoarele genuri:
genul Babesia

geul Nuttalia

genul Babesiella=Microbabesia

b) Au o evolutie regresiva, deoarece a 2-a familie este familia Theileridae care cuprinde
paraziti care sunt situati in cel sistemului reticulo-endotelial.

c) Familia Anaplasmidae la care parazitii sunt redusi la 2 corpusculi care sunt formati
numai din cromatina (fara citoplasma) situati lat in eritrocit. Specia cea mai raspandita
este Anaplasma marginale care este parazita la bovidae, cervidae, antilope. Modul de
transmitere nu este cunoscut si se pare ca este o transmitere ereditara.

Babesiozele sau Piroplasmozele sau Hemosporidiozele veterninarilor cuprinde un

complex de masuri care se transmite de la animale bolnave la animale sanatoase si de aici la
om, aducand pagube economice mari in crescatoriile de animale mari.

Perioada de inmultire asexuata sau schizogonie corespunde locului de parazitare, si

anume ficat, plaman si splina. Accesul febril se datoreaza eliminarii toxinelor hemolitice si
duce la anemii si piretogene care cresc temperatura.
De aceea, aceasta parazitoza evolueaza cu o anemie severa, hemoglobinurie, febra
ridicata, scaune diareice si o iritare mare nervoasa pt ca parazitii invadeaza capilarele
sangvine, ducand la embolie.
Moartea survine ca urmare a anemiei severe.
Acest parazit poate da complicatii sau metastaze la distanta, in sensul ca poate parazita
plamanul, creierul, poate produce perforatii intestinale si peritonite, de asemenea apar
hemoragii puternice pt ca parazitul traverseaza vase cu calibru mare. De asemenea, in mod
exceptional ataca ggl mezenterici.

Diagnosticul presupune examen coproparazitologic la un interval de 5-7 zile. De asemenea se

foloseste in conditii bune imbolnaviri experimentale la animalele de lab.

Metodele serologice nu sunt concludente, iar tratamentul este cu metronidazol, dar si cu

preparate arseniacale si chinoleinice.

D. Ciliatele organitele de miscare sunt cilii.

Structura parazitului:
In general forma vegetativa sau trofozoidul este in forma de bob de fasole sau
reniform, cu corpul acoperit cu cili marginali. Fiecare cil are la baza un granul bazal. Acesti
granuli bazali sunt legati intre ei, putand comunica.
Mai sunt cili in lungul corpului in siruri submeridian, fiecare cu cate un granul la baza.

Aparatul nuclear:
Ciliatele au 2 nuclei: se numesc forme polienergide, iar nucleii diferiti ca forma si
structura, si anume:
-

au un nucleu mic sau micronucleu care intervine in proc sexuale; este situat in curbura
macronucleului;
un nucleu mare care este macronucleul care are rol vegetativ si anume intervine in
metabolismul celulei.

Deoarece au 2 nuclei se num heterocariote.

La ciliate apar pt prima data organite specializate pt nutritie, si anume:

-

apare o gura celulara sau citostom;

apare apoi un faringe celular sau citofaringe;
apare un anus celular care poarta den de citoproct sau citopyge.

De obicei particula alimentara prin miscare cililor este impinsa in citostom, apoi in
citofaringe. Patrunde intr-o vacuola digestiva.
Odata formata vacuola digestiva, este impinsa la capatul citofaringelui. Drumul
parcurs de vacuola digestiva poarta denumirea de cicloza, timp in care au loc fazele digestiei,
intocmai ca la om. O faza acida si o faza alcalina.

Dintre bolile parazitare este Balantidioza care este produsa de specia Balantidium
coli care este un parazit al corpului (90% la porc, 10% la ovine si bovine). De la aceste
animale ajunge la om, astfel incat Balantidioza este o boala profesionala, si anume a
macelarilor, mezelarilor si a ingrijitorilor de porci.
Forma infestanta este reprez de chisti.
In ceea ce priveste aspectele patogene, parazitul trece de la o perioada in care este
suportat de org gazda pana la un parazitism sever. Acesta este produs de enzima hialuronidaza
care face ca parazitul sa ajunga in intestinul subtire si de aici in cecum, colon si rect, unde
formeaza o ulceratie in forma de buton de camasa asemanator cu cel produs de o amiba care
poarta numele de Entamoeba histolitica sau tetragena, cu deosebirea ca:
-

La acest ciliat ulceratia se intinde mult in suprafata si in profunzime si ataca stratul

muscular subadiacent.
Leziunea principala este inconj de leziuni mai mici cu contur circular;
Fundul leziunii este plin cu un puroi de culoare galben-verzui rau mirositor;
Parazitul ataca si tesuturile invecinate sanatoase

Dpdv anatomo-patologic:
Boala evolueaza ptrintr-un sindrom diareic si dizenteric sever cu febra ridicata, scaune
diareice (pana la 15 scaune) cu mult lichid si urme de sange.
Dpdv sangvin boala evolueaza printr-o viteza de sedimentare si eozinofilie foarte
ridicata. Poate produce perforatii ale IS si IG, toate insotite de hemoragii foarte puternice.
Poate da metastaze la distanta la nivelul splinei, ficatului, plamanului si ggl limfatici
din toate reg corpului.

Diagnosticul de lab:
Presupune examen coproparazitologic repetat timp de 7-10 zile si se mai foloseste cu
succes imbolnaviri experimentale pe animalele de lab pt ca metodele serologice nu sunt
concludente.

Tratament:
Metronidazol, valabil pt toate protozoarele si paramomecina.

Protozoologia/ protostologia = studiul tuturor protozoarelor.

SFARSITUL PRIMULUI CAPITOL MARE

AL 2-LEA CAPITOL este Helmintologia (helminthos=vierme) studiul viermilor

Modul de propagare depinde de cunoasterea ciclurilor de dezvoltare si a modului lor
de viata.
Fiecare parazitora produsa de helminti are o evolutie diferita sau o epidemiologie
diferita, iar reusita masurilor de combatere depinde de cunoasterea ciclurilor de viata.
Acesti helminiti apartin la 2 filumuri sau increngaturi:
1. Filumul 1 sau increngatura 1 este Plathelmintes (care vine de la platos=plat sau
turtit dorso-ventral); acestia cuprind viermi plati
2. Filumul 2 sau increngatura 2 este Nemathelmintes (care vine de la nematos=fir
sau cilindru); acestia se numesc viermi cilindrici sau filiformi

Boli parazitare produse de Plathelmintes

a) Clasa Cestoda = tenii sau panglici
Produc asa numitele cestodoze.

Caractere comune tuturor cestodelor:

Toate cestodele au corpul compartimentat, si anume este format din 3 regiuni sau 3
compartimente:
1. Cap sau scolex cu organe de fixare
2. Gat sau zona care da nastere de segmente sau proglote
3. Strobil sau lant de segmente sau proglote in care se repeta aparatul genital hermafrodit

Ciclul evolutiv poate fi monoxen, dar de regula este heteroxen si prezinta, de obicei 12 gazde intermediare. In ceea ce privesc elementele infestante, aceastea pot fi reprez de adulti,
oua sau larve.
Oul are o membrana dubla, in int gasindu-se embrion cu 3 perechi de carlige (embrion
hexacant->hexa=6, canthos=carlige) asezate in X care se prinde de epiteliul intestinal al
gazdelor sanatoase.

In ceea ce privesc larvele se numesc cisticercoid la teniile inferioare si cisticerc la

teniile superioare, si de obicei ele reprez o vezicula plina cu lichid, in care se gaseste scolexul
invaginat.

In ceea ce priveste locul de parazitare, de preferinta sunt intestinale si in special IS, dar
pot ataca si glandele anexe, plamanul, dar si creierul.