Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Culegere M3 PDF
Culegere M3 PDF
Culegere de probleme
TANIA-LUMINIT
A COSTACHE
2
*
Prefat
a
Lucrarea este rezultatul seminariilor de Probabilitati si statistica matematica si Matematici avansate tinute de autoare studentilor anilor nt
ai si doi
ai Facultatilor de Automatica si Calculatoare si Electronica din Universitatea Politehnica Bucuresti.
Cartea este structurata n unsprezece capitole, contin
and o sectiune teoretica cu principalele notiuni si rezultate necesare rezolvarii exercitiilor, o
parte de probleme rezolvate care acopera programa seminarului de Matematici 3 si probleme propuse studentilor pentru o fixare mai buna a cunostintelor
predate, precum si pentru ntelegerea altor cursuri de specialitate.
Pentru aprofundarea conceptelor fundamentale sunt necesare o pregatire
teoretica suplimentara si o participare activa n cadrul seminariilor si cursurilor.
Mult succes!
4
*
Cuprins
Prefat
a
1 Spatii de probabilitate
1.1 Notiuni teoretice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.2 Probleme rezolvate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.3 Probleme propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
7
7
10
33
2 Variabile aleatoare
37
2.1 Notiuni teoretice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
2.2 Probleme rezolvate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
2.3 Probleme propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
3 Vectori aleatori
85
3.1 Notiuni teoretice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
3.2 Probleme rezolvate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
3.3 Probleme propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
4 S
iruri de variabile aleatoare
103
4.1 Notiuni teoretice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
4.2 Probleme rezolvate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
4.3 Probleme propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
5 Procese stochastice (aleatoare)
124
5.1 Notiuni teoretice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
5.2 Probleme rezolvate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
5.3 Probleme propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
6 Metode statistice
140
6.1 Notiuni teoretice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
6.2 Probleme rezolvate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145
6.3 Probleme propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
5
CUPRINS
de
. .
. .
. .
ordinul
. . . . .
. . . . .
. . . . .
doi
240
. . . . . . . . . . . . . 240
. . . . . . . . . . . . . 243
. . . . . . . . . . . . . 252
255
Capitolul 1
Spatii de probabilitate
1.1
Notiuni teoretice
Exemplul 1.1. In urma experientei care consta n aruncarea unei monede putem obtine unul din rezultatele (fata cu stema), (fata cu valoarea).
Considerand un singur rezultat, fata cu stema poate sa apara sau sa nu
apara ; n acest exemplu aparitia fetei cu stema este un eveniment aleator
(nt
ampl
ator).
Orice eveniment ntamplator depinde de actiunea combinat
a a mai multor factori ntamplatori. In experienta aruncarii monedei printre factorii
ntamplatori putem aminti: felul n care misc
am mana, particularitatile
monedei, pozitia n care se gaseste moneda n momentul aruncarii.
Relativ la producerea unui eveniment nt
ampl
ator ntr-un singur rezultat
nu putem spune nimic. Situatia se schimb
a atunci cand avem n vedere
evenimente ntamplatoare ce pot fi observate de mai multe ori n conditii
identice.
Aceste evenimente se supun unor legi, cunoscute sub numele de legi
statistice, teoria probabilitatilor stabilind forma lor de manifestare si
permitand sa se prevada desfasurarea lor. Este normal sa nu putem sa
prevedem daca ntr-o singura aruncare a monedei va aparea fata cu stema,
nsa ntr-o serie mare de experiente, putem prevedea cu suficient
a precizie
numarul de aparitii ale acestor fete.
Definitia 1.3. Evenimentul sigur este un eveniment care se realizeaza
cu certitudine la fiecare efectuare a experientei.
Exemplul 1.2. Alegerea unei piese corespunzatoare sau necorespunzatoare
7
CAPITOLUL 1. SPAT
II DE PROBABILITATE
[
X
incompatibile, avem P ( An ) =
P (An )
n=0
n=0
Observatia 1.1. Evenimentele contrare sunt incompatibile, dar evenimentele incompatibile nu sunt ntotdeauna contrare.
Exemplul 1.6. La aruncarea zarului evenimentul A care consta din
aparitia uneia din fetele cu un num
ar impar si evenimentul B care consta
din aparitia uneia din fetele cu un num
ar par sunt evenimente incompatibile
si contrare.
Exemplul 1.7. La aruncarea zarului evenimentul A care consta din
aparitia uneia din fetele cu un num
ar par si B ce consta din aparitia fetei
5 sunt incompatibile, ns
a nu sunt contrare deoarece nerealizarea evenimentului A nu este echivalent
a cu producerea evenimentului B.
Definitia 1.9. Se numeste spatiu de probabilitate un triplet (, K, P ),
unde este o multime de evenimente elementare, K este o -algebra de
parti ale lui , iar P : K [0, 1] este o masur
a de probabilitate satisfac
and
1.1. NOT
IUNI TEORETICE
P () = 1 si P (
An ) =
n=0
n=0
i=1
i6=j
[
P ( An ) = lim P (An ).
n
n=0
\
avem P ( An ) = lim P (An ).
n=0
10
CAPITOLUL 1. SPAT
II DE PROBABILITATE
P (A/Hj )P (Hj )
n
X
P (A/Hi )P (Hi )
i=1
1.2
P (A/B)P (B)
P (A/B)P (B) + P (A/B c )P (B c )
Probleme rezolvate
1
3
2
3
11
1
6
5
6
2. Se consider
a spatiul
= a, b, c, d si evenimentele A = a, d ,B =
= a, b, c , C = b, d din - algebra K = P(). Sa se stabileasca
daca exista probabilitati pe K ce verific
a una dintre urmatoarele serii
de conditii :
a) P (A) = 0, 5, P (B) = 0, 9, P (C) = 0, 4
b) P (A) = 0, 6, P (B) = 0, 8, P (C) = 0, 7
c) P (A) = P (B) = P (C)
Solutie. a) Din relat
iaP (A B)
= P (A) + P (B) P (A B) rezulta
1 = 0, 5 + 0, 9 P ( a ) = P ( a ) = 0, 4
Analog, folosind
evenimentele
B
s
i
C,
g
a
sim
P
(
b
)
=
0,
3,
P
(
c )=
= 0, 2, P ( d ) = 0, 1
b) Dac
a
proced
a
m
ca
la
a)
g
a
sim
P
(
a
)
=
0,
4,
P
(
b ) = 0, 5 si
12
CAPITOLUL 1. SPAT
II DE PROBABILITATE
Probabilitatea de a obtinecel putin o dubla sase n 24 de aruncari cu
24
2 zaruri este P2 = 1 35
' 0, 49
36
Asadar este mai probabil sa obtinem cel putin un num
ar 6 n 4 aruncari
cu zarul decat sa obtinem cel putin o dubla sase n 24 de aruncari cu
2 zaruri.
4. Care e probabilitatea ca suma a 3 numere din intervalul [0, a] alese la
ntamplare sa fie mai mare decat a?
Solutie. Spatiul de probabilitate este = [0, a]3 . Evenimentul cerut
Atunci P (E) =
a3 a6
a3
5
6
aria(A)
aria()
16
9!
12!
7. O urna contine 50 bile dintre care 10 sunt negre, iar restul albe. Se
scot la ntamplare 5 bile. Care e probabilitatea ca ntre cele 5 bile sa
fie bile negre?
13
5
C40
5
C50
= P (B) = 1 P (A) = 1
5
C40
5
C50
= 0, 68944
8. Coeficientii ntregi ai ecuatiei ax2 + bx + c = 0 sunt obtinuti prin aruncarea unui zar de 3 ori. Sa se determine probabilitatea ca rad
acinile
ei : a) sa fie reale; b) sa nu fie reale.
Solutie. a) Conditia ca radacinile sa fie reale este 0 = b2 4ac
2
0 = b2 4ac = b4 ac
Numarul cazurilor posibile este 63 = 216
Calculand ac pentru diversele valori ale lui a si c cu b = 2, 3, 4, 5, 6
gasim numarul cazurilor favorabile este 43.(pentru b = 2 avem 1 caz
favorabil, pentru b = 3 avem 3 cazuri favorabile, pentru b = 4 avem 8
cazuri favorabile, pentru b = 5 avem 14 cazuri favorabile, pentru b = 6
avem 17 cazuri favorabile)
Atunci p =
b) p = 1
43
216
43
216
Stim ca nu putem forma nici o pereche daca cei 5 pantofi alesi sunt
toti pentru piciorul drept sau daca 4 sunt pentru piciorul drept ns
a de
14
CAPITOLUL 1. SPAT
II DE PROBABILITATE
marimi diferite si unul pentru piciorul stang, ns
a de cealalta marime,
sau daca 3 sunt pentru piciorul drept de marimi diferite si 2 pentru
piciorul stang, dar de celelalte marimi si diferite ntre ele, etc. Deci,
ntre cei 5 pantofi poate sa nu apara nici un pantof stang n C55 grupe,
sa nu apara un pantof stang n C54 grupe, 2 pantofi stangi n C53 grupe
etc.
Numarul cazurilor favorabile este C55 +C54 +C53 +C52 +C51 +C50 = 25 =
5
= P (B) = C25
10
10. Un lift urca cu k persoane ntr-o cladire cu n etaje. Care e probabilitatea ca la un etaj sa coboare cel mult o persoana ?
Solutie. Vom presupune ca toate modurile de grupare a persoanelor
n lift sunt egal probabile. Vom distinge 2 cazuri n < k si n k.
Daca n < k, probabilitatea ca la un etaj sa coboare cel mult o persoana
este nula , deoarece num
arul persoanelor depaseste num
arul etajelor
si neaparat la un etaj va trebui sa coboare mai mult de o persoana .
Daca n k, atunci num
arul cazurilor
posibile este dat de
arul
num
aplicatiilor multimii 1, 2, . . . , k n multimea 1, 2, . . . , n care este
dat de nk .
Num
arul cazurilor
favorabile
arul aplicatiilor multimii
este dat de
num
1,
2,
.
.
.
,
k
n
mult
imea
1,
2,
.
.
.
,
n
n
care
fiec
din
arui element
Akn
.
nk
Observatia 1.3. S
a ne reamintim cum calculam num
arul aplicatiilor
de la o multime cu k elemente la o multime cu n elemente.
Fie multimea A cu card (A) = k si multimea B cu card(B) = n.Vrem
sa aratam ca num
arul aplicatiilor f : A B este nk .
In loc sa numaram functii vom num
ara cuvinte ordonate astfel :
f : A B, f f (x1 )f (x2 ) . . . f (xk) - un cuvant de
lungime k format
cu litere din miltimea B, unde A = x1 , x2 , . . . , xk , B =
= y1 , y2 , . . . , yn
Reciproc, fiecarui cuvant de lungime k cu litere din multimea B i
asociem functia yi1 yi2 . . . yik , f (x1 ) = yi1 , f (x2 ) = yi2 , . . . f (xk ) = yik
Vom numara deci cuvintele ordonate de lungime k cu litere din alfank
n2
betul B: (n, n, . . . , n)
15
S
a ne reamintim cum calculam num
arul aplicatiilor injective de la o
multime cu k elemente la o multime cu n elemente, unde k n.
Fiecarei functii injective f : A B i corespunde o submultime ordonata a lui B, care este formata din elementele y1 = f (x1 ), y2 =
= f (x2 ), . . . , yk = f (xk ) (toate aceste elemente sunt diferite ntre ele,
dupa injectivitatea functiei f ). Invers, fiecare submultime ordonata ,
avand k elemente, a lui B, defineste o functie injectiva f de la A la B,
prin care f (xm ) = ym .
Astfel, numarul functiilor injective definite pe o multime A cu k elemente cu valori ntr-o multime B cu n elemente (k n), este egal
cu numarul submultimilor ordonate, av
and cate k elemente, ale lui B,
adica cu Akn .
11. Un fumator si cumpara doua cutii de chibrituri si le baga n buzunar. Dupa aceea de fiecare data cand foloseste un chibrit, l scoate la
ntamplare dintr-o cutie. Dupa catva timp scoate o cutie si constata
ca este goala . Care este probabilitatea ca n a doua cutie sa fie n
acel moment k chibrituri, daca la nceput ambele cutii aveau cate n
chibrituri? Folosind rezultatul problemei, sa se deduca valoarea sumei
n + 2C n
2 n
n n
C2n
2n1 + 2 C2n2 + . . . + 2 Cn .
Solutie. In momentul cand persoana constata ca o cutie este goala ,
n a doua cutie pot fi h chibrituri, h = 0, n. Convenim sa nlocuim
cutia care s-a golit cu una plina si ca vom continua experienta pan
a ce
am efectuat a (2n + 1)-a extragere, deoarece atunci cel putin una din
cutii va fi goala , initial ele av
and 2n chibrituri. La un moment dat
fumatorul a scos pentru prima data al (n + 1)-lea chibrit dintr-o cutie
si deci trebuie sa aflam probabilitatea ca din cea de a doua cutie sa se
fi extras n k chibrituri. Intruc
at fiecare chibrit poate fi extras dintr-o
cutie sau alta si n total fac 2n + 1 extrageri succesive, atunci num
arul
cazurilor posibile este dat de multimea aplicatiilor lui 1, 2, . . . , 2n + 1
n multimea cu doua elemente, deci este 22n+1 .
Favorabile sunt cazurile n care din primele 2n k chibrituri extrase
avem n chibrituri din prima cutie, n k din a doua cutie si al (2n
k + 1)-lea chibrit este scos tot din prima cutie. Numarul acestor cazuri
n
.
este C2nk
Cum rolul primei cutii l poate juca oricare din cele doua cutii rezulta
n
cazuri. Asociind aceste cazuri cu celelalte 2k posica avem 2C2nk
bilitati de extragere, n celelalte k extrageri ce se mai pot face pan
a la
numarul de 2n + 1 cand ne oprim, gasim ca num
arul cazurilor favoran
.
bile este dat de 2k+1 C2nk
16
CAPITOLUL 1. SPAT
II DE PROBABILITATE
Deci probabilitatea ceruta este pk =
n
2k+1 C2nk
.
22n+1
n
X
pk = 1 rezulta ca
k=0
n
2k+1 C2nk
= 22n+1 .
k=0
17
365364...(365k+1)
.
365k
ej = 1
card (e1 , e2 , e3 )/ej = 1, 6, 1 j 3,
P (Ak ) =
j=1
P (A4 ) =
3
.
63
18
CAPITOLUL 1. SPAT
II DE PROBABILITATE
3
X
ej =
j=1
= 5.
1
(1
63
10
, P (A7 )
63
+ 3 + 6 + 10 + 15)
15
.
63
= 35
.
63
Deci P (B) =
18
X
P (Aj ).
j=8
1
(21
63
+ 25 + 27 + 27 + +25 + 21 + 15 + 10 + 6 + 3 + 1)
25
63
19
6
[
Ai = V c =
i=1
6
\
Aci
i=1
P (V ) = 1 P (V c ) = 1
independente
2 6
3
665
729 ,
= P (B) = P (
n
[
Ai ) =
i=1
n
X
P (Ai )
i=1
P (Ai Aj )+
1i<jn
n
P (Ai Aj Ak ) + . . . + (1) P (
1i<j<kn
n
\
Ai )
i=1
20
CAPITOLUL 1. SPAT
II DE PROBABILITATE
X
(n k)!
n!
1
Asadar, P (B) = Cn1 (n1)!
Cn2 (n2)!
+ . . . + (1)n1 n!
=
n!
n!
(n1)!
(n2)!
1
1
2
n1
= P (A) = 1 Cn n! + Cn n! . . . + (1)
n! = 1
1
3!1 + . . . + (1)n n!
lim P (A) =
(1)k
k=0
1
1!
1
2!
1
1
=
k!
e
i=1
n
X
=
pi
i=1
i=1
pi pj + . . . + (1)n p1 . . . pn
1i<jn
Notam T1 =
Tn =
1i<jn
n
X
pi , T 2 =
i=1
X
pi pj , . . . ,
1i<jn
21
7
c
10 , P (A/B )
3
10 , P (B/A)
6
10 .
Sa se determine
P (B)P (A/B)
P (B/A)
P (B c )P (A/B c )
P (B c /A)
3
(1P (B)) 10
= P (B) =
4
10
9
23
6
10
4
10 .
Atunci P (A) =
7
P (B) 10
6
10
7
6 P (B)
si
= P (A) =
21
46
P (ABCD)
P (ABD)
= P (A B C D)
Nefum
ator
Fum
ator moderat
Fum
ator nr
ait
Total
81
84
27
192
21
102
51
135
36
63
108
300
22
CAPITOLUL 1. SPAT
II DE PROBABILITATE
b) are presiunea mare a sangelui;
c) are presiune mare si e un fumator nr
ait;
d) are presiune mare a sangelui dat fiind faptul ca este un fumator
nrait;
e) sa fie un fumator nr
ait dat fiind faptul ca el are presiune mare a
sangelui.
Solutie. Fie H= evenimentul ca persoana selectata este un fumator
nrait si B= evenimentul ca persoana selectata are presiunea mare
a sangelui.
a) P (H) =
b) P (B) =
63
300
108
300
= 0, 21
= 0, 36
c) P (B H) =
36
300
= 0, 12
d) P (B/H) =
36
= 63
= 0, 57
num
arul fum
atorilor nr
aiti ce au presiunea mare a s
angelui
num
arul total al fum
atorilor nr
aiti
e) P (H/B) =
P (H)P (B/H)
P (B)
0,210,57
0,36
= 0, 33
24. Un studiu asupra atitudinii despre slujba unei persoane este dat n
urmatorul tabel:
fericit nefericit Total
Soferi de autobuz
50
75
125
Avocati
40
35
75
Total
90
110
200
O persoana din acest grup este selectata la nt
amplare. Dat fiind ca
persoana selectata este sofer de autobuz, gasiti probabilitatea ca el sa
fie fericit.
Solutie. Fie H=persoana fericita este selectata si B=un sofer de autobuz este selectat.
P (H/B) =
P (HB)
P (B)
50
200
125
200
0,25
0,625
= 0, 4
25. Doua carti sunt selectate dintr-un pachet de 52 de carti. Care e probabilitatea ca prima sa fie 4 si a doua sa fie Jocker daca :
a) prima carte nu este ntoars
a n pachetul de carti nainte ca a doua
sa fie selectata ;
b) prima carte este ntoars
a n pachetul de carti nainte ca a doua sa
fie selectata .
23
Solutie. Fie F =prima carte este 4 si J=a doua carte este Jocker
4
52 .
4
51 =
4
52 =
Avem P (F ) =
a) P (J/F ) =
b) P (J/F ) =
P (F J) = P (F )P (J/F ) =
P (F J) = P (F )P (J/F ) =
4
52
4
52
4
51
4
52
= 0, 006
= 0, 0059
Solutie. a) P (G) =
b)
c)
70
200
24
CAPITOLUL 1. SPAT
II DE PROBABILITATE
b) P ( numai unul are umbrel
a ) = P (Ac1 Ac2 Ac3 )[P (B0c B1 )+
c
c
c
+P (B0 B1 B2 ) + P (B0 B1c B2c B3 )] + [P (A1 ) + P (Ac1 A2 )+
c
c
c
c
c
+P (A
P (B
h 1 A2 A3 )][P (B0) +
i0 B1 B2 B3 )] =
2
= 34 12 14 12 34 14 + 12 34 14
c) P (Ba pierdut umbrela / exista o singura umbrel
a)=
P (Ba pierdut umbrela si exist
a o singur
a umbrel
a)
999
8192
=
= 8192 4366
=
P (exist
a o singur
a umbrel
a)
999
4366
4
7
5 4 4
10
9 8 7 = 63
5 4 4
10
9 8 7 = 63
10
4 5 4
9 8 7 = 63
25
20
26
19
25
18
24
17
23
20 19 6 5
26 25 24 23
30. La o masa se asaza la ntamplare 2n persoane, n barbati si n femei. Care este probabilitatea ca sa nu existe 2 persoane de acelasi
sex asezate alaturi?
Solutie. Metoda I : Daca numerot
am locurile la masa de la 1 la 2n, se
observa ca locurile pe care trebuie sa stea femeile (respectiv barbatii)
pot fi atribuite n 2 moduri, dupa cum pe locul 1 sta o femeie sau un
b
arbat. Prin urmare, daca evenimentul a carui probabilitate se cere
este notat A, atunci A = A1 A2 , unde A1 = A (pe locul 1 sta o
femeie), A2 = A (pe locul 1 sta un barbat). Evident P (A1 ) = P (A2 ).
Numerotam atat femeile cat si barbatii de la 1 la n si consideram
Fj = femeia j sta pe un loc impar, Bj = barbatul j sta pe un loc par,
j = 1, n.
n
\
Avem A1 =
(Fj Bj )
j=1
n1
2n2
n1
2n3
...
1
2
1=
(n!)2
(2n)! ,
(n!)2
n
2n
26
CAPITOLUL 1. SPAT
II DE PROBABILITATE
m
n
m1
m
m
m
=m
n n1 + 1 n n1 = n
Asadar, P (A) = P (B), deci nu conteaz
a ordinea tragerii biletelor.
33. Intr-un lot de 200 de piese 10 sunt defecte, iar n alt lot de 150 de piese
7 sunt defecte. Se iau la nt
amplare 20 de piese din unul din aceste
loturi. Care este probabilitatea ca ntre piesele alese sa fie 18 bune si
2 defecte?
Solutie. Fie A=piesele sunt luate din primul lot, B=din cele 20 de
piese alese, 18 sunt bune si 2 defecte.
Avem P (A/B) =
18 C 2
C190
10
,
20
C200
P (B/Ac ) =
18 C 2
C143
7
20
C150
1
2
18 C 2
C190
10
20
C200
1
2
18 C 2
C143
7
20
C150
34. De pe un submarin se lanseaza asupra unui distrugator 4 torpile. Probabilitatea ca o torpila sa loveasc
a distrugatorul este 0,3. Pentru scufundarea distrugatorului sunt suficiente 2 torpile, iar daca o singura
torpila loveste distrugatorul el se scufunda cu probabilitatea 0,6. Sa
se gaseasca probabilitatea ca distrugatorul sa se scufunde.
Solutie. Fie evenimentele A = scufundarea distrugatorului, A0 = nici
o torpila nu loveste distrugatorul, Ai = distrugatorul e lovit de i torpile, 1 i 4.
Avem P (Ac ) = P (A0 )P (Ac /A0 ) + P (A1 )P (Ac /A1 )
Deoarece lansarea unei torpile nu influenteaz
a cu nimic lansarea celorlalte torpile avem :
P (A0 ) = (0, 7)4 ' 0, 24,P (A1 ) = C41 0, 3(0, 7)3 ' 0, 412,P (Ac /A0 ) =
= 1,P (Ac /A1 ) = 1 0, 6 = 0, 4
Deci P (Ac ) = 0, 24 + 0, 412 0, 4 ' 0, 405 = P (A) = 1 P (Ac ) '
' 0, 595
27
35. O urna contine 3 bile albe si 5 bile negre. Din aceasta urna se extrag
2 bile (fara ntoarcere) una dupa alta. Sa se scrie spatiul de selectie si
probabilitatile asociate evenimentelor.
Solutie. Fie evenimentele A = extragerea unei bile albe, B = extragerea unei bile negre
15
3 5
8 7 = 56
15
56 , P (N, N )
5
14
28
CAPITOLUL 1. SPAT
II DE PROBABILITATE
Avem P (A1 ) = 26 , P (A2 ) = 36 , P (A3 ) = 61 , deoarece se alege la nt
amplare
una din cele 6 urne, 2 urne fiind favorabile evenimentului A1 , 3 evenimentului A2 , 1 evenimentului A3 .
P (X/A1 ) = 26 , P (X/A2 ) =
2
10 , P (X/A3 )
6
8
2
6
2
26 + 36 10
+ 16 68 =
P (A3 )P (X/A3 )
P (X)
45
121 .
1
1
ie si 20
din becuri sunt defecte;
5 din product
3
1
ie si 25 din becuri sunt defecte;
10 din product
1
1
ie si 100
din becuri sunt defecte.
2 din product
a) Se alege un bec la nt
amplare. Sa se calculeze probabilitatea ca
becul sa fie defect si produs de A.
b) Se alege la nt
amplare un bec si se constata ca e defect. Sa se
determine probabilitatea ca becul sa fi fost produs de A.
Solutie. Fie evenimentele A, B, C= becul provine din utilajul A, respectiv B, respectiv C. D = becul extras este defect.
Avem P (A) = 51 , P (B) =
1
1
, P (D/C) = 100
= 25
3
10 , P (C)
a) P (D A) = P (A)P (D/A) =
1
5
= 21 , P (D/A) =
1
20
1
20 , P (D/B)
1
100 .
P (D/A)P (A)
P (D)
1
100
27
1000
10
27 ,
1
100 +
39. Urna A contine 6 bile albe si 5 negre, iar B contine 4 bile albe si 8
negre. Din B sunt transferate, la nt
amplare, n A 2 bile, iar apoi este
extrasa o bila din A.
a) Care e probabilitatea ca aceasta bila sa fie alba ?
b) Daca bila extrasa este alba , care e probabilitatea (conditionat
a)
ca cel putin o bila alba sa fi fost transferata ?
Solutie. a) Fie A = din A s-a extras o bila alba , B1 = din B au fost
extrase 2 bile albe, B2 = din B au fost extrase o bila alba si una neagra
B3 = din B au fost extrase 2 bile negre.
Avem P (B1 ) =
P (A/B1 ) =
C42
2
C12
1
11 , P (B2 )
8
13 , P (A/B2 )
C81 C41
2
C12
7
13 , P (A/B3 )
16
33 , P (B3 )
6
13
C82
2
C12
28
33 .
29
3
X
P (Bi )P (A/Bi ) =
i=1
20
39 .
P (B1 )P (A/B1 )
+
P (A)
34
55 .
40. Se considera doua loturi de produse dintre care un lot are toate piesele
corespunzatoare, iar al doilea are 41 din piese rebuturi. Se alege la
ntamplare un lot si se extrage din el o piesa constatandu-se ca este
buna . Se reintroduce piesa n lot si se extrage din acelasi lot o piesa
Care este probabilitatea ca piesa extrasa sa fie un rebut?
Solutie. Fie evenimentul A= a doua piesa extrasa este rebut, iar A1 , A2
evenimentele de a extrage aceasta piesa din primul, respectiv al doilea
lot.
Din formula probabilitatii totale avem
P (A) = P (A1 )P (A/A1 ) + P (A2 )P (A/A2 ).
Se stie P (A/A1 ) = 0, P (A/A2 ) = 14 .
Notam cu B1 , B2 evenimentele ca prima extragere sa se faca din primul,
respectiv al doilea lot, iar B=piesa extrasa este buna . Atunci P (B1 ) =
= P (B2 ) = 12 , P (B/B2 ) = 34 , P (B/B1 ) = 1, P (A2 ) = P (B2 /B) = 37
3
(cf. formulei lui Bayes). Deci P (A) = 37 14 = 28
.
41. O particula se divide n 0,1 sau 2 particule cu probabilitatile 14 , 12 , 41 ;
ea dispare dupa multiplicare. Presupunem ca initial a fost o singura
particula si notam cu Xi num
arul de particule la generatia i. Sa se
calculeze
a)P (X2 > 0);
b) P (X1 = 2/X2 = 1)
Solutie. a) Cf. formulei probabilitatii totale avem
P (X2 = 0) = P (X1 = 0)P (X2 = 0/X1 = 0) + P (X1 = 1)
P (X2 = 0/X1 = 1) + P (X2 = 2)P (X2 = 0/X1 = 2) = 14 1 +
1
25
39
+ 41 16
= 25
64 = P (X2 > 0) = 1 64 = 64 .
b) Cf. formulei lui Bayes = P (X1 = 2/X2 = 1) =
1 1
4 4
1 1 1 1
+
2 2 4 4
1
2
14 +
= 15 .
30
CAPITOLUL 1. SPAT
II DE PROBABILITATE
el sa ntarzie, urmand traseele A, B, C, sunt 0,06; 0,15; 0,12. Pentru o zi fara ploaie probabilitatile respective sunt 0,05; 0,1; 0,15. Se
presupune ca , n medie, ntr-o zi din patru ploua . Sa se determine :
a) probabilitatea ca el sa fi ales traaseul C, stiind ca a nt
arziat si ziua
este fara ploaie;
b) probabilitatea ca ziua sa fie ploioasa , stiind ca a nt
arziat.
Solutie. Fie A, B, C evenimentele ce reprezint
a traseele alese.
Fie L = studentul nt
arzie, S = ziua este far
a ploaie.
Din ipoteza avem P (A/S) = P (B/S) = P (C/S) = 13 , P (L/A S) =
= 0, 05, P (L/B S) = 0, 1, P (L/C S) = 0, 15, P (L/A S c ) =
= 0, 06, P (L/B S c ) = 0, 15, P (L/C S c ) = 0, 12.
P (S)P (CL/S)
P (CSL)
P (SL) = P (S)P (L/S) =
P (C/S)P (L/CS)
P (A/S)P (L/AS)+P (B/S)P (L/BS)+P (C/S)P (L/CS) = 0, 5
Avem P (S) = 34 , P (S c ) = 14 , P (L/S) = P (A/S)P (L/A
a) P (C/S L) =
=
b)
+P (B/S)P (L/B S) + P (C/S)P (L/C S) = 0, 1.
S)+
P (S c )P (L/S c )
P (S)P (L/S)+P (S c )P (L/S c )
41
131 .
P (A)P (B/A)
P (B)
0,10,81
0,10,81+0,90,01
P (A)P (C/A)
P (A)P (C/A)+P (Ac )P (C/Ac )
= 0, 1.
31
0,20,9
0,1+0,90,2+0,90,80,1
= 0, 511.
1
2
( 10
) +( 10
)
+...+(
10 4
10
104
14 +24 +...+104
P (A10 )P (X/A10 )
10
X
P (Ai )P (X/Ai )
i=1
32
CAPITOLUL 1. SPAT
II DE PROBABILITATE
Solutie. Fie evenimentele A = primirea unui semnal punct, B =
primirea unui semnal liniut
a , H1 = este transmis semnalul punct,
H2 = este transmis semnalul liniut
a .
Stim ca
= 83 .
P (H1 )
P (H2 )
5
3
P (H2 )P (B/H2 )
P (B)
P (H1 )P (A/H1 )
P (A)
= 43 .
1
2
0,50,4
0,20,1+0,30,2+0,50,4
P (A3 )P (A/A3 )
3
X
P (Ai )P (A/Ai )
i=1
' 0, 715.
33
P (A3 )P (A/A3 )
4
X
= 67 .
P (Ai )P (A/Ai )
i=1
1
1
3
1
1+ 31 12
3
= 23 .
1.3
Probleme propuse
9
99
2. Intr-o urna sunt 7 bile albe si 5 negre, iar n alta 6 albe si 8 negre. Se
extrage din fiecare cate o bila . Care e probabilitatea ca ambele bile
sa fie albe?
R:
7
12
6
14
34
CAPITOLUL 1. SPAT
II DE PROBABILITATE
3. Independente una de alta se fac operatiile: se arunca o moneda , un
zar si se extrage o carte dintr-un pachet de carti de joc. Care este
probabilitatea ca sa obtinem fata cu stema, un num
ar par (pe zar) si
sa extragem un zece?
R:
1
2
3
6
4
52
2
100
5
100
2
100
5
100
1
6
8. Se considera n plicuri pe care sunt scrise n adrese diferite. In aceste plicuri sunt introduse la nt
amplare n scrisori, cate una pentru fiecare din
cele n adrese. Sa se determine probabilitatea ca cel putin o scrisoare
sa nimereasca n plicul cu adresa corespunzatoare?
R: folosim formula lui Poincare = p = 1
1
2!
1
+ . . . + (1)n n!
35
10. Dintr-o urna continand 9 bile albe si 10 bile negre se extrag (succesiv,
f
ara nlocuire) 4 bile. Sa se determine probabilitatea ca cel putin una
sa fie alba ?
9
R: folosim formula de nmultire a probabilitatilor = p = 1 10
19 18
8
7
17 16
11. O urna contine 10 bile printre care 3 sunt negre si 7 albe. Intr-o
proba este selectata la ntamplare o bila , se observa culoarea ei si
apoi se reintroduce n urna mpreun
a cu alte 2 bile de aceeasi culoare.
Care este probabilitatea ca o bila neagra sa fie selectata n fiecare din
primele 3 probe?
R:
3
10
5
12
7
14
95
100
94
99
93
98
92
97
91
96
13. Intr-o urna sunt 24 de bile albe si 9 bile negre. Se extrag pe rand 3
bile fara a pune bila extrasa napoi n urna . Care este probabilitatea
ca bilele sa fie extrase n ordinea alb, alb, negru? Dar alb, negru,
alb? Dar negru, alb, alb? Dar probabilitatea ca doua din cele trei bile
extrase sa fie albe?
24 23
9
33 32 31
9
32
23
31
24 23
32 31
R: P (A, A, N ) =
P (A, N, A) =
P (N, A, A) =
24
33
9
33
9
33
24
32
23
31
14. Avem o urna cu 2 bile albe si 3 negre si alta cu 3 bile albe si 5 negre.
Urnele se aleg la ntamplare cu probabilitatea 21 fiecare. Se extrage
o bila la ntamplare din una din urne. Care e probabilitatea ca bila
extrasa sa fie neagra ?
R: folosim relatia din pb. 23 si obtinem p =
49
80
36
CAPITOLUL 1. SPAT
II DE PROBABILITATE
29
48
b)
12 15 2
29 , 29 , 29
40
79
I:
O persoana alege la nt
amplare o piesa . Care e probabilitatea ca
aceasta sa fie defecta ? Care e probabilitatea ca piesa aleasa sa provin
a
din I?
R: Fie Ai = piesa provine din tehnologia I,II sau III, i = 1, 3 si B =
piesa aleasa e defecta
cu formula probabilitatii totale P (B) =
cu formula lui Bayes P (A1 /B) =
50
92
92
1000
Capitolul 2
Variabile aleatoare
2.1
Notiuni teoretice
37
38
n0
X
E(f (X)) =
f (an )pn (atunci cand seria din partea dreapta este absolut
n=0
convergenta ).
Propriet
atile dispersiei
Fie X o v. a. discreta reala
1) D2 (X) = E(X 2 ) (E(X))2
2) D2 (X) 0
3) D2 (X) = 0 P (X = E(X)) = 1 (i.e. X este o constant
a cu
probabilitatea 1)
4) Inegalitatea lui Ceb
asev: Pentru orice > 0, avem
2
D 2 (X)
.
P (|X E(X)| ) < 2 sau P (|X E(X)| < ) 1 D (X)
2
5) D2 (X) = 2 D2 (X)
6) Daca X, Y sunt independente, D2 (X + Y ) = D2 (X) + D2 (Y ).
Definitia 2.6. Daca X si Y sunt v. a., atunci vom numi covariant
a a
variabilelor X si Y si o vom nota prin cov(X, Y ) expresia
cov(X, Y ) = E((X E(X))(Y E(Y ))) = E(XY ) E(X)E(Y ).
Propriet
atile covariantei
1) Daca X si Y sunt v. a. independente, atunci cov(X, Y ) = 0.
2) Daca X1 , . . . Xn sunt n v. a. cu dispersiile D12 , D22 , . . . Dn2 si covariantele
n
n
X
X
X
cov(Xi , Xj ), i 6= j, atunci D2 ( Xi ) =
Di2 + 2 cov(Xi , Xj ).
i=1
i=1
i<j
Definitia 2.7.
Dac
a X si Y sunt v. a., atunci numim coeficient
de corelatie al variabilelor X si Y si-l vom nota prin (X, Y ), expresia
)
.
(X, Y ) = cov(X,Y
2
2
D (X)D (Y )
2.1. NOT
IUNI TEORETICE
39
R R
R R
= IR IR xyf (x)g(y)dxdy =
= IR IR xy[f (x, y) f (x)g(y)]dxdy = 0, dar de aici nu rezulta neaparat
ca f (x, y) = f (x)g(y), deci cele 2 v. a. nu sunt independente.
Alt exemplu:
Fie = 1 , 2 , 3 , 4 , P (i ) = 41 , i = 1, 4.
Variabila X realizeaza corespondenta X(1 ) = 1, X(2 ) = 1, X(3 ) =
= 2, X(
4 ) = 2.
2 1 1 2
X: 1
1
1
1
IR IR
R xyf
R (x, y)dxdy
2 1 1 2
XY : 1
1
1
1
4
X
Atunci functia GX (t) definita prin GX (t) = E(tX ) =
pn tn , t 1, unde
n=0
k
X
E(X/B Ak )P (Ak ).
k
40
pt
1qt .
pm tm
(1qt)m .
4) Repartitia hipergeometric
a
Daca X este v. a. ce reprezint
a num
arul de bile albe obtinute dupa n
extrageri fara nlocuire dintr-o urna ce contine a bile alb si b negre , atunci
P (X = x) =
Cax Cbnx
,x
n
Ca+b
= 0, n.
a
b
Media E(X) = np, dispersia D2 (X) = xpq a+bx
a+b1 , unde p = a+b , q = a+b .
5) Repartitia Poisson de parametru > 0
n
P (X = n) = n! e , n IN
Media E(X) = , dispersia D2 (X) = , functia generatoare GX (t) =
(t1)
=e
.
Aplicatie la problemele telefoniei automate
Cand un abonat la telefonul unei retele automate ridica microreceptorul,
dupa un timp, n general destul de scurt, un sunet de o anumit
a tonalitate
i arata momentul n care poate sa compuna num
arul abonatului pe care
l cheama : a fost pus n legatur
a cu un selector. Evident ca ideal ar fi
ca fiecare abonat sa fie prevazut cu un selector. Insa situatia aceasta ar
fi foarte costisitoare, datorita pretului ridicat al selectoarelor, si acestea ar
2.1. NOT
IUNI TEORETICE
41
N!
1 N n
n ori mai mare P =
dintre cele N este de CN
1
.
n
n!(N n)!
Inlocuim pe N ! si pe (N
n)!
prin
valorile
lor
asimptotice
date
de
formula
lui Stirling (n! ' nn en 2n). Daca N ceste nemarginit cu T n asa fel
ncat raportul N
atre y, raportul N
atre y, care este
T tinde c
va tinde c
numarul mediu de apeluri n intervalul de timp , adica n. Daca nlocuim
pe N
a ia forma
prin y = n, formula precedent
1
en
N N+ 2
Pn =
n! (N n)N n+ 12
N
n
N n
r
1
nn en (N n)N n
N
=
=
N N
N
n
n!
(N n)
N n
n
nn en
n n N n
N
=
1+
n!
N n
N n
n n
y
n
e
Daca N creste nemargnit avem Pn = n n!
sau Pn = (y)n!e .
Probabilitatea este data de formula lui Poisson.
Tot aceasta lege va da probabilitatea ca sa existe n convorbiri simultane
de aceeasi durata . Intr-adevar, aceasta probabilitate este egala cu aceea
pentru care urmeaza sa avem n apeluri n intervalul de timp . Daca duratele
convorbirilor sunt inegale si daca n medie avem y1 convorbiri de durata 1 ,
y2 convorbiri de durata 2 , etc., cele n convorbiri simultane pot fi compuse
din n1 convorbiri de primul fel, din n2 convorbiri de al doilea fel etc.,
n1 + n2 + . . . = n.
42
2.1. NOT
IUNI TEORETICE
43
Propriet
atile densit
atii de repartitie
Daca v. a. X admite densitatea
R f (x), atunci:
1) functia f este pozitiva si f (x)dx = 1
2) n orice punct de continuitate al functiei f avem F 0 (x) = f (x)
Rb
3) P (a X b) = a f (x)dx
pentru orice functie masurabil
a Borel g : IR C avem E(g(X)) =
R4)
= g(x)f (x)dx (atunci cand integrala din membrul drept este absolut
R
convergenta ). In particular, E(X) = xf (x)dx.
5) Daca v. a. are densitatea f (x),
iar Y = aX + b (a, b IR, a 6= 0),
xb
1
atunci Y are densitatea fY (x) = |a| f a .
Definitia 2.11. Pentru orice v. a. X, functia X (t) = E(eitX ) se numeste
functia caracteristic
a a lui X.
Propriet
atile functiei caracteristice
1) Daca X1 , . . . Xn sunt v. a. independente, iar X = X1 + . . . + Xn ,
n
Y
Xk (t).
atunci X (t) =
k=1
(k)
(0)
b)
=
, de unde rezulta
44
2) Repartitia uniform
a ntr-un interval [a, b] este repartitia unei v.
a. X cu densitatea
1
ba , a x b
f (x) =
0,
n rest
2
(ba)
2
Media E(X) = a+b
2 , dispersia D (X) =
12 .
3) Repartitia exponential
a de parametru > 0 corespunde densitatii de repartitie
x
e
, x>0
f (x) =
0,
x0
1
= 1 it
.
4) Repartitia Gamma cu parametrii , p > este repartitia unei v.
a. X cu densitatea
( p
p1 ex , x > 0
(p) x
f (x) =
0,
x0
Media E(X) = p , dispersia D2 (X) = p2 , functia caracteristica X (t) =
1
=
p.
(1 it )
Pentru p = 1 se obtine repartitia exponential
a , iar pentru = 12 , p = n2 ,
2
repartitia (n) (hi patrat cu n grade de libertate).
5) Repartitia Cauchy este repartitia unei v.a. X cu densitatea
1
f (x) = (1+x
2) .
In acest caz, X nu admite valoare medie.
Observatia 2.2. Folosind proprietatile corespunzatoare functiilor caracteristice, respectiv functiilor generatoare, se obtin urmatoarele proprietati
ale sumei a doua v. a. independente X si Y :
a) Daca X si Y sunt absolut continue cu densitatile f (x), respectiv
g(y), atunciRdensitatea sumei X + Y este convolutia celor doua densitati
(f ? g)(t) = f ( )g(t )d .
b) Daca X si Y iau valori n IN, iar pn = P (X = n) si qn = P (Y = n) sunt
repartitiile lor, atunci repartitia sumei rn = P (X + Y = n) este convolutia
n
X
sirurilor (pn ) si (qn ), i. e. rn =
p(n m)q(m).
m=0
2.2
Probleme rezolvate
Se iau la
45
44
C51 C95
45
C100
44 +C 2 C 43 +C 3 C 42 +C 4 C 41 +C 5 C 40
C51 C95
5 95
5 95
5 95
5 95
45
C100
0
C44 C76
4
C80
2 +C 3 C 1 +C 4 C 0
C42 C76
4 76
4 76
4
C80
10 C 0
C80
20
20
C100
9 C 1
C80
20
20
C100
p3 = 1
10 C 0
C80
20
20
C100
3 C1
C12
4
4
C16
C93 C31
4
C12
C63 C21
C84
20 C 0
C190
10
20
C200
46
14 C k
C31
19
14+k ,
C50
19
k
X
C 14 C19
E(X) =
k 3114+k
C50
k=0
b) E(X) = np = n
D2 (X) = npq
N n
N 1
10
10000 = 0, 006
10
9990
9994
10000 10000 9999
x C 6x
C10
9990
6
C10000
=6
=6
= 0, 0059
5
x C 6x
X
C10
9990
c) P (X 5) =
6
C
10000
x=0
P (X > 3/X 5) =
P (X = 6) =
P (3X5)
P (X5)
5
x C 6x
X
C10
9990
6
C
10000
x=3
5
x C 6x
X
C10
9990
6
C
10000
x=0
6 C0
C10
9990
6
C10000
8. O aceeasi piesa este produsa de 2 masini. Prima da un rebut cu probabilitatea 0,05, iar a doua cu probabilitatea 0,06. Care e num
arul
mediu de rebuturi gasite, daca s-au luat la control cate 200 de piese
de la fiecare masin
a?
Solutie. Fie X1 = v. a. ce da num
arul de piese defecte gasite la prima
masina , X2 = v. a. ce da num
arul de piese defecte gasite la a doua
masina , X = num
arul de defecte gasite, X = X1 + X2 .
X1 si X2 se ncadreaz
a n schema bilei nentoarse, deci
E(X1 ) = np = 200 0, 05 = 10, E(X2 ) = 200 0, 06 = 12 = E(X) =
= E(X1 ) + E(X2 ) = 22
47
3 C 1 C 1
C10
7
5
5
C32
1 C 2 C 2
C10
8
7
5
C32
64
C44 C124
6
C12
C82
6
C12
C2
= P (A1 A2 A3 ) = 3 C 68
12
(ii)
4 C 1
C25
1
5
C26
1
26
25 25
26
48
3 5
13
C65
5
C26
1 4
c) (i) 26
1 4
(ii) 26
12. Se arunca o moneda de 8 ori. Sa se afle probabilitatea ca stema sa
apara de 6 ori.
Solutie. p = C86
1 6 1 2
2
13. Probabilitatea ca un nou nascut sa fie sex masculin este egala cu 0,51
(pentru o anumit
a populatie). Sa se calculeze probabilitatea ca ntr-o
familie cu 7 copii 5 sa fie de sex masculin.
Solutie. p = C75 (0, 51)5 (0, 49)2
14. Un muncitor deserveste simultan 10 masini de acelasi tip. Probabilitatea ca o masina sa necesite o interventie ntr-un interval de timp t
este p = 13 . Sa se determine probabilitatea ca:
a) 6 din cele 10 masini sa necesite interventia muncitorului n intervalul
de timp t;
b) cel mult 4 din cele 10 masini sa necesite cate o interventie n intervalul t.
1 6 2 4
6
Solutie. a) C10
3
3
4
X
1 k 2 10k
k
C10
b)
3
3
k=0
15. Probabilitatea ca o zi din luna martie sa fie ploioasa este 0,8. Care este
probabilitatea ca n prima decada a acestei luni sa fie 4 zile ploioase?
Dar cel mult 4 zile ploioase? Dar probabilitatea ca toate zilele sa fie
nsorite?
4 (0, 8)4 (0, 2)6
Solutie. p1 = C10
1 (0, 8)(0, 2)9 + C 2 (0, 8)2 (0, 2)8 + C 3 (0, 8)3 (0, 2)7 +
p2 = (0, 2)10 + C10
10
10
4
4
6
+C10 (0, 8) (0, 2)
p3 = (0, 2)10
49
1 k 1 12k
2
= D2 (X) = 3.
17. La o agentie de turism s-a observat ca 50 /0 dintre persoanele care au
facut rezervare renunta . Se presupune ca s-au facut 100 de rezervari
pentru un hotel cu 95 de locuri. Care este probabilitatea ca toate
persoanele care se prezinta la hotel sa aiba loc?
Solutie. Fie X numarul de persoane care se prezint
a la hotel. V. a. X
urmeaza o repartitie binomiala cu n = 100 si p = 0, 95.
De aceea P (X 95) = 1P (X > 95) = 1
100
X
k
C100
(0, 05)100k (0, 95)k
k=96
10
X
x
C10
(0, 75)x (0, 25)10x
x=5
50
P (7 X 10/X 8) =
P (8X10)
P (X8)
x
C10
(0, 75)x (0, 25)10x
x=8
10
X
=1
x
C10
(0, 75)x (0, 25)10x
x=8
P (X = 10) =
d) X (t) = E(eitX ) =
= (0, 75 eit + 0, 25)10
= (0, 75)10
10
X
x
eitx C10
(0, 75)x (0, 25)10x =
x=0
19. O urna contine 30 bile albe si 10 bile negre. Se fac 200 de extrageri
din urna punand dupa fiecare extragere bila napoi n urna . Se cere
o margine inferioara pentru probabilitatea ca num
arul de aparitii ale
bilei albe n cele 200 de extrageri sa fie cuprins ntre 100 si 120.
Solutie. Fie X v. a. ce reprezint
a num
arul de aparitii ale bilei albe,
X are o repartitie binomiala
Probabilitatea ca ntr-o extragere sa obtinem o bila alba este p = 34 .
Deci E(X) = np = 200 43 = 150, D2 (X) = npq = 200 34 14 = 37, 5
Se aplica inegalitatea lui Cebsev :
P (100 < X < 120) = P (|X 110| < 10) 1
37,5
100
= 0, 625
11
40 , P (A4 )
7
40 , P (A5 )
51
9 2 1
8 2
Avem P (X/A1 ) = 0, P (X/A2 ) = C32 10
10 , P (X/A3 ) = C32 10
6 2 4
5 2 5
2
2
2
10 , P (X/A4 ) = C3 10 10 , P (X/A5 ) = C3 10 10 , P (X/A6 ) =
= 0.
9 2 1 11 2 8 2 2
6 2
7
Atunci P (X) = 81 0 + 14 C32 10
C32 10
10 + 40 C3 10 10 + 40
5 2 5
4
1
1
2
10 + 8 C3 10 10 + 20 0.
In continuare se foloseste formula lui Bayes.
21. Presupunem ca la 100 de convorbiri telefonice au loc 1000 de bruiaje
neturale. Care e probabilitatea de a avea o convorbire far
a bruiaje?
Dar una cu cel putin 2 bruiaje?
Solutie. Fie X = v.a. repartizata Poisson ce reprezint
a num
arul de
bruiaje, = E(X).
E(X) =
1000
100
= 10
P (X = 0) = e10
100
0!
= e10
P (X 2) = 1 P (X = 0) P (X = 1) = 1 e10 10 e10
22. Intr-o mina au loc n medie 2 accidente pe sapt
am
an
a (legea Poisson).
Sa se calculeze probabilitatea de a exista cel mult 2 accidente :
a) ntr-o saptamana ;
b) n 2 saptamani;
c) n fiecare saptamana dintr-un interval de 2 sapt
am
ani.
Solutie. a) Fie X v. a. ce desemneaza num
arul de accidente dintr-o
saptam
a cu = 2, deci P (X 2) =
ana este poissonian
4 .
este poissoniana cu = 4, deci P (Y 2) = e4 1 + 1!4 + 16
=
13e
2!
c) probabilitatea ceruta este [P (X 2)]2 = 25e4
23. La fiecare o mie de persoane, una este victima unui accident de masin
a
O companie de asigurari a asigurat 5000 de persoane. Care este probabilitatea ca cel mult 2 dintre acestea sa ncaseze asigurarea?
Solutie. Daca X reprezinta num
arul de persoane care ncaseaz
a asigurarea ntr-un an, atunci X urmeaza o repartitie binomiala cu n = 5000
1
s p = 1000
. Deoarece = np = 5 (valori mari ale lui n si valori mici
ale lui p se poate folosi
ia 2.1 si obtinem P (X 2)
=
propozit
0
2
5
5
5
5
31e
5
=e
0! + 1! + 2! =
2 .
52
24. Presupunem ca ntr-un anumit stat media sinuciderilor ntr-o luna este
de 4 la un milion de locuitori. Sa se determine probabilitatea ca ntrun oras cu 500000 de locuitori sa fie cel mult 4 sinucideri ntr-o luna .
Este posibil ca n decurs de un an sa existe cel putin 2 luni n care au
avut loc mai mult de 4 sinucideri?
Solutie. Fie X num
arule de sinucideri ntr-o luna ; X este o v.a. repartizata binomial cu n = 500000 si p = 4106 . Deoarece np = 2 se poate
4
X
2k
utiliza propozitia 2.1 si avem p0 = P (X 4) =
e2
= 7e2 .
k!
k=0
53
n2
n3
1
= n3 [6t3 + (11n 18)t2 +
nt + n
nt + n
nt + n
2
+(6n 22n + 18)t + (n 1)(n 2)(n 3)]
(n1)(n2)(n3)
(termenul liber din polinomul de mai
n3
6
p2 = n3 (coeficientul lui t3 din polinomul de mai sus)
p3 = 1 (n1)(n2)(n3)
n3
p1 =
b)
c)
sus)
3!
2!1!
0, 9 (0, 03)2 =
54
0,002
0,002
0,002
P (Ac ) = 0,001
0,002
=
1
+
0,001
0,001
0,001 =
= 2 0,002
0,001 1 = 2(2) 1 = 2 0, 9772 1 ' 0, 954 = P (A) =
= 1 P (Ac ) ' 0, 046
32. Numarul painilor ce pot fi vandute ntr-o zi de un supermarket e normal distribuit cu m = 1000 paini si = 100 paini. Daca marketul
stocheaza 1200 de paini n fiecare zi, care este probabilitatea ca painile
sa fie vandute pan
a ca ziua sa se termine?
Solutie. Fie X num
arul panilor care pot fi vandute pe parcursul unei
zile; X este normal distribuita cu m = 1000 si = 100. Vrem sa gasim
probabilitatea P (X 1200).
P (X 1200) = P ( X1000
12001000
) = P ( X1000
2) = 1
100
100
100
X1000
P ( 100 < 2) = 1 (2) = 0, 0228
55
91
33. Fie X N (m, ) astfel ncat P (X < 22) = 100
, P (X > 28) =
cer m si stiind ca (1, 35) = 0, 91, (1, 56) = 0, 94.
Solutie.
91
100
= P (X < 22) =
22m
22m
6
100 .
Se
= 1, 35
6
100
56
c) P (7 X 13) =
133
2
128,3333
24,164,9
73
2
= 0, 741.
X
4
k
E(X) =
5
k=1
reprezint
a num
arul de
! experimente. Atunci
...
k
...
k1 1
.
. . . 45
5 ...
k1
4
1X
1
1
k
=
= 25 = 5
5
5
5
5
n
X
kq k1
k=1
kq k1
k=1
E(X 2 ) =
k=1
4
5
< 1. Stim
k=1
1 q n 0 1 (n + 1)q n + nq n+1
= q
=
=
1q
(1 q)2
n
X
1
= 25
= lim
kq k1 =
n
(1 q)2
k=1
k1
k1
n
4
1
1X 2
4
2
k
=
k
5
5
5
5
n
X
k=1
n
X
1 qn
qk = q
=
1q
k=1
57
n
X
1 (n + 1)q n + nq n+1
kq k1 =
/ q =
(1 q)2
k=1
n
X
q (n + 1)q n+1 + nq n+2
=
=
kq k =
(1 q)2
k=1
0
n
X
q (n + 1)q n+1 + nq n+2
2 k1
=
=
k q
=
(1 q)2
k=1
1+q(n+1)2 q n +q n+1 (2n2 +2n1)+q n+2 (n2 +4n+1)
=
(1q)3
n
X
X
1+q
=
k 2 q k1 = lim
k 2 q k1 =
=9
n
(1 q)3
k=1
k=1
1
2
Deci E(X ) = 5 9 25 = 45.
D2 (X) = E(X 2 ) [E(X)]2 = 45 25 = 20
25
Avem E(Xi ) = 1 n1 + 0 1 n1 = n1
E(Xi2 ) = 12 n1 + 02 1 n1 = n1
D2 (Xi ) = E(Xi2 ) [E(Xi )]2 =
1
n
1
n2
n1
n2
n
X
Xi .
i=1
E(Y ) = E(
n
n
n
X
X
X
1
1
=n =1
Xi ) =
E(Xi ) =
n
n
i=1
n
X
D2 (Y ) = D2 (
i=1
i=1
Xi ) =
i=1
n
X
i=1
1i<jn
D2 (Xi ) + 2
cov(Xi , Xj ), dar
58
1
n(n1)
1
n
1
n
1
.
n2 (n1)
1
4
1
8
1
4
1
2
= E(Y ) =
P (AB)
P (A/B)
1
2
1
3
1
4 16 = 16
1
1
1
2 4 = 4
E(XY )E(X)E(Y )
2
D (X)D2 (Y )
1
14 21
8
q
3 1
16 4
=0
59
4
36
5
6
9
X
2
3
4
5
6
1
+
+
+
+
+ +
P (X = k) =
36 36 36 36 36 36
k=2
= P (X 10) = 1
5
6
= 16 .
Deci A castiga 5 dolari cu probabilitatea 56 si pierde a dolari cu probabilitatea 16 . Pentru ca jocul sa fie echitabil trebuie sa avem 56 5+ 16 a =
= 0 = a = 25.
41. Jucatorul A plateste 1 dolar pentru fiecare participare la jocul urmator:
sunt aruncate 3 zaruri; daca apare o singura data fata 1, atunci el
primeste 1 dolar; daca apare de doua ori primeste 2 dolari; daca apare
pe toate zarurile primeste 8 dolari; n alte cazuri nu primeste nimic.
a) Jocul este corect? (adica valoarea medie a castigului e nul
a ?)
b) Daca jocul nu este corect, cat ar trebui sa primeasca jucatorul atunci
cand apare 1 pe toate zarurile, pentru ca jocul sa devina corect?
Solutie. a) Fie X castigul total; este o v. a. ce ia valorile 1, 0, 1, 7.
3
2
75
Atunci P (X = 1) = 56 = 125
, P (X = 0) = C31 61 56 = 216
,
216
15
1
5
1 3
1 2
2
P (X = 1) = C3 6 6 = 216 , P (X = 7) = 6 = 216 .
Deci E(X) = 103
nseamn
a ca jocul nu este corect.
216 , ceea ce
b) Daca a este castigul cand apare 1 de 3 ori, atunci E(X) =
astfel ca valoarea ceruta este a = 111.
a111
216 ,
60
1 2 3 4 5 6
1
6
1
6
1
6
1
6
1
6
1
6
6
6
X
1X
P (X2 + X3 = k) =
=
P (X2 + X3 = k)P (X1 = k) =
6
k=2
k=2
1
2
3
4
5
5
= 16 36
+ 36
+ 36
+ 36
+ 36
= 72
1 2 3 4 5 6
Fiecare din v. a. X si Y are repartitia 1 1 1 1 1 1 .
6
P (X 2
X
P (X 2 = k)P (Y 2 = 17 k) =
+ Y = 17) =
2
36
= 61 ( 16 +
2
6
3
6
3
6
4
6
6
X
b
a
1, deoarece
6
P (X = k)P (Y k) =
k=1
5
6
6 + 6)
7
12
1X
(Y k) =
6
k=1
61
5 10
1
2 .
3
0,
1
,
FX (x) =
3
1,
a lui X:
x5
5 < x 10
x > 10
y
0, 2 5
1
, 5 < y 10
FY (y) =
3 y 2
1, 2 > 10
0, y 10
1
, 10 < y 20
FY (y) =
3
1, y > 20
k
a
3k
X a
X 1
1
1
=
1
=
= =
k
k
3
3
a
1
kIN
kIN
X
, k IN sa fie o v. a..
1
3
1
2
= a =
a
3
2 1
2X k
k =
3 3
3
3k
kIN
kIN
X kx
kIN
X kxk1
3k
kIN
2
3
3
4
kIN
3k
X x k
kIN
1
1
x
3
Xk
3
3
0
=
f
(1)
=
= = f1 (1)
2
k
(3 x)
3
4
kIN
1
2
Deci E(X) = =
X
2 1
2 X k2
E(X 2 ) =
k2 k =
3 3
3
3k
kIN
X xk
3k
kIN
62
X xk
kIN
3
(3x)2
3x
(3x)2
xf 0 (x)
X kxk
kIN
D2 (X)
E(X 2 )
1
1
x
3
= f 0 (x) =
X kxk1
kIN
3k
X k 2 xk1
3x
=
=
= [xf 0 (x)]0 =
2
(3 x)
3k
3k
X k2
kIN
3
(3x)2
3k
kIN
3
3
2 3
1
= 2 = = E(X 2 ) = =
3k
2
4
3 4
2
(E(X))2 =
1
2
1
4
1
4
0,
x,
4
FX (x) =
2
x4 ,
1,
x<0
0x<1
1x<2
x2
Se cer:
a) P (1 X < 2), P (1 X < 2/1 X < 3);
b) densitatea de repartitie fX (x);
c) dispersia D2 (X).
Solutie. a) P (1 X < 2) = F (2) F (1) = 1
P (1 X < 2/1 X < 3) =
b)
P (1X<2)
P (1X<3)
0,
1
4,
fX (x) = FX0 (x) =
x
,
2
0,
1
4
3
4
F (3)F (1)
47
24
31
24
3
4
3
4
3
4
=1
x<0
0x<1
1x<2
x2
1
2
x
x
E(X 2 ) = x2 fX (x)dx = 0 4 dx + 1 2 dx =
D2 (X) =
47
24
2
3
49. Se da functia
f (x) =
ea x , x 0
0,
x<0
63
R
R
a2 x
2
Solutie. f (x)dx = 1 = 1 = 0 ea x dx = e a2 /
0 =
= a = 1
50. Se da functia f (x) =
k
.Se
ex +ex
1
a2
cer:
k
x
1 = ex +e
x dx = k 1+(ex )2 dx = karctg e /0 = k 2 = k =
=
= f (x) =
2
(ex +ex )
R
1
1
1 2 ex +e
= 2 arctg e(1 2 arctg e)
x dx
51. Sa presupunem ca durata n minute a unei convorbiri telefonice la
distanta mare este data de urmatoarea functie de repartitie:
(
0,
x<0
F (x) =
[ x3 ]
x3
1
1
1 2 e 2 e
, x0
Se cere sa se determine probabilitatea ca o convorbire :
a) sa dureze 6 minute sau mai mult de 6 minute;
b) sa fie mai mica de 4 minute;
c) sa fie egala cu 3 minute;
d) sa fie mai mica decat 9 minute dat fiind faptul ca a fost mai mare
de 5 minute;
e) sa fie mai mare de 5 minute, daca a fost mai mica de 9 minute.
Solutie. a) P (X 6) = 1 F (6) = 12 e2 + 12 e[2] = 0, 135
4
F (3 0) = lim F (x) = P (X = 3) = 1 12 e1 21 e1
x 3,x<3
2
1 1
1 2 e 12 e[ 3 ] = 12 (1 e1 ) = 0, 316
d) P (X < 9/X > 5) =
P (5<X<9)
P (X>5)
F (9)F (5)
1F (5)
P (5<X<9)
P (X<9)
F (9)F (5)
F (9)
64
0<x<1
x,
2 x, 1 < x < 2
f (x) =
0,
n rest
E(X) =
R1
E(X 2 ) =
x2 dx +
R1
0
R2
1 x(2 x)dx = 1
R
2
x3 dx + 1 x2 (2 x)dx =
7
6
1
6
( 3 )
3
3
' 3 (am facut schimbarea
= 3 4
1 + 13 = 31 13 3 4
=
3
36
de variabila x = 4r3 )
q
R
R 2
4
3
E(r2 ) = 0 4r4 e 3 r dr = 3 1692 2 0 x 3 ex dx =
q
( 23 )
= 3 1692 2 1 + 13 =
3
6 2 2
1 2
2
6( 23 )[( 32 )]
( 23 )
( 3 )
2
2
2
=
3
3
3
2 2
2 2
6
x2
2
36
xn1 , 0 x . Se cer:
R
0
x2
2
xn1 dx
65
2
1 = 2 2 1 k 0 u 2 eu du = k 2 2 1 n2 = k =
1
b) E(X) =
( n+1
)
2 n2
(2)
n
2 2 1 n
2
R
0
( )
xn e
x2
2
dx =
n 1
2 2 2
n 1
22 n
2
1
n
2 2 1 ( n
2)
R
0
( )
eu u 2 2 du =
n
R
R u n
x2
22
E(X 2 ) = n 11 n 0 xn+1 e 2 dx = n 1
e u 2 du =
n
2 2 ( 2 )
2 2 ( 2 ) 0
= 2n n2 + 1 = 2n n2 n2 = n
(2)
(2)
a2
2x
k(1 + a2 x) a2 1 e a dx = 1
eb
bb2 1
(bb2 ) ,
b
b2b 1
.
eb2 (b2 )
Deci k =
Efectuam substitutia 1 +
x
b
= t.
R 2
2
2
Obtinem E(X) =
b (t 1)tb 1 eb (t1) dt =
e (b ) 0
i
h 2
2b2 +1
2b2 +1 R
2
2
2
(b2 )
+1)
=0
= b(b2 ) 0 (tb tb 1 )eb t dt = b(b2 ) (b
2
2
2b +2
2b
2
b2b 1
b2
2
E(X 2 ) =
2b2 1
b
eb2 (b2 )
R
0
x2 (1 + xb )b
2 1
ebx dx.
2
+
=1
= b(b2 ) (b
2b2 +4
2b2 +2
2b2
b
66
cosh x
ex +ex dx = 1 =
2
R
R 1t
R 1
dx
1
1
= 2a ex +ex = 1 = 0 t+ 1 dt = 2a = 0 1+t2 dt = 2a
=
= arctg t/
0 =
1
2a
= a =
Determinam functia
R xde repartitieR x:
FX (x) = FY (x) = f (t)dt =
1
2
x
cosh t dt = arctg e
= 2 arctg e(1 2 arctg e)
57. Fie X o variabila aleatoare care urmeaza o repartitie uniforma n intervalul [1, 1]. Sa se determine densitatea de repartitie corespunzatoare
variabilei aleatoare Y = 2X 2 + 1.
Solutie. Densitatea de repartitie a lui X este
1
2 , x [1, 1]
fX (x) =
0, n rest
Functia de repartitie a variabilei Y este
q
y1
y1
FY (y) = P (Y < y) = P |X| <
= 2FX
= fY (y) =
2
2
q
q
0
q
y1
y1
y1
= FY0 (y) = 2FX0
=2
=
fX
2
2
2
q
y1
2 1 q1 1 ,
2
2
2 [1, 1]
2 y1
fY (y) =
2
0,
n rest
1 y1 12
, 1 < y < 3
4
2
=
0,
n rest
1 e
2
(xm)2
2 2
67
1
y
12 e
(ln ym)2
2 2
, |x| < 2
fX (x) =
0, |x| > 2
S
a se gaseasca densitatea de repartitie corespunzatoare variabilei Y =
= cos X.
1y 2
1y 2
+ fX (arccos y)
1y 2
x
1 e 2
2
y
1 e 2
2
2y =
y
4y e 2
2
X
X
e x
(t)x
tx
GX (t) =
= e
= e et = e(t1)
x!
x!
x=0
x=0
68
X
X
=
qj sj . Daca G(s) =
pj sj , unde pj = P (X = j), atunci Q(s) =
=
j=0
1G(s)
1s .
j=0
P (X n)sn + Q(s) =
n=0
P (X n)sn =
n=0
sn
n=0
1 G(s)
G(s)
1
=
1s
1s
1s
X
X
sumam =
P (X < n)sn + G(s) + Q(s) =
sn =
=
n=0
n=0
1
1 G(s)
s
P (X < n)sn =
G(s)
=
G(s)
1s
1s
1s
n=0
X
1 sG(s)
P (X n)sn =
1s
n=0
pn sn ,
n=0
69
pn1 sn =
n=1
n=1
64. Fie (Xn )n un sir de variabile aleatoare independente care iau valorile
0, 1, 2, . . . a1 cu probabilitatile a1 . Fie Sn = X1 +. . .+Xn . Se cere sa se
calculeze functia generatoare a variabilei Sn si functia corespunzatoare
probabilitatii P (Sn j).
Solutie. Cum (Xn )n sunt variabile aleatoare independente = GSn (s) =
= [GXi (s)]n
a1
X
1 sa
1 sa n
n
1
s =
= GSn (s) =
GXi (s) = a
a(1 s)
a(1 s)
n=0
X
1
=
P (Sn j)sj =
GS (s)
1s n
j=0
65. Dintr-o urna continand bile albe si bile negre se fac extrageri succesive
de fiecare data punandu-se bila extrasa napoi n urna . Se extrage
o bila alba cu probabilitatea p, iar o bila neagra cu probabilitatea
q = 1 p. Fie X o variabil
a aleatoare ce ia valoarea n daca pentru
prima oara obtinem o bila alba , urmata de una neagra n extragerile
de rang n 1 si n. Se cer:
a) functia generatoare a variabilei X;
b) valoarea medie si dispersia variabilei X.
Solutie. a) Succesiunea cea mai generala ce poate conduce la aparitia
unei bile albe, urmata de una neagra la extragerile n 1 si n este
X1 : N N . . . N A, X2 : AA . . . AN , unde A (resp. N )=aparitia unei
bile albe (resp. negre)
Se poate scrie X = X1 + X2 , unde X1 (X2 )=variabila aleatoare egala
cu rangul extragerii n care s-a obtinut prima bila alba (neagra ). Cum
X1 si X2 sunt independente = GX (s) = GX1 (s)GX2 (s).
Deoarece P (X1 = k) =
X
= ps (qs)k1 =
k=1
q k1 p,
X
k=1
ps
.
1 qs
q k1 psk =
70
X
= qs (qs)l1 =
l=1
Asadar, GX (s) =
pl1 q,
X
avem GX2 (s) =
pl1 qsl =
l=1
qs
.
1 ps
pqs2
(1qs)(1ps) .
pqs(2s)
.
(1qs)2 (1ps)2
2pq(1+pqs2 3pqs3 )
(1qs)3 (1ps)3
2(12pq)
.
p2 q 2
1
pq .
13pq
p2 q 2
k=0
X
pq(q n1 pn1 ) n
pqs X
GX (s) =
s =
[(qs)n (ps)n ] =
qp
qp
=
n=2
pqs2
(1qs)(1ps)
n=2
Se cer:
a) sa se determine functiile generatoare G1 (s1 ) si G2 (s2 ) ale variabilelor
X1 si X2 ;
b) sa se determine functia generatoare G1,2 (s) a variabilei X1 + X2 ;
sa se arate ca variabilele X1 si X2 sunt independente daca si numai
daca G(s1 , s2 ) = G(s1 )G(s2 ).
Solutie. a) Fie pj = P (X1 = j). Deci pj =
X
pjk si G1 (s1 ) =
k
XX
X
j
j
=
( pjk )s1 =
pjk s1 sau G1 (s1 ) = G(s1 , 1)
j
j,k
71
b) Fie cl = P (X1 + X2 = l) =
pjk
j,k,j+k=l
X
X X
X
cl sl =
(
pjk )sl =
pjk sj sk sau
l
j,k,j+k=l
j,k
j,k
3 (t) =
1, t < 0
1,
t0
eitx P (x) = e2
x=0
eitx
x=0
it 1)
it
X (2eit )x
2x
= e2
=
x!
x!
x=0
= e2 e2e = e2(e
0 (0)
i
b) Se stie ca E(X) =
it 1)
si E(X 2 ) =
00 (0)
i2
= 0 (0) = 2i = E(X) = 2
it
72
70. Se dau 2 urne A si B care contin bile albe n proportii cunoscute. Din
urna A se scoate o bila si se pune n urna B. Din urna B efectu
am
apoi 3 extrageri succesive, punand de fiecare data bila alba napoi n
urna Sa se calculeze functia caracteristica corespunzatoare num
arului
de bile albe obtinut n aceste 4 extrageri.
Solutie. Fie a=num
arul de bile albe din urna A, b=num
arul de bile
negre din urna B, =num
arul de bile albe din urna A, =num
arul de
bile negre din urna B.
Fie X v.a. ce da num
arul de bile albe obtinut n cele 4 extrageri; X
poate lua valorile 0, 1, . . . 4
3
+1
b
++1
P (X = 0) = a+b
++1
P (X = 1) =
a
a+b
P (X = 2) =
a
a+b
+1
C31 ++1
P (X = 3) =
a
a+b
C32
P (X = 4) =
a
a+b
+1
++1
+1
++1
b
a+b
C31
++1
++1
++1
+1
++1
b
+ a+b
C32
b
a+b
++1
++1
+1
++1
2
+1
b
a
+1
X (t) = E(eitX ) = a+b
++1
+ [ a+b
C31 ++1
++1
+
+1
b
a
+1
+ a+b
C32 ++1
++1
]eit + [ a+b
C31 ++1
++1
+
2
+1
a
+1
b
+ a+b
C32 ++1
++1
]e2it + [ a+b
C32 ++1
++1
+ a+b
+1
a
++1
]e3it + a+b
++1
e4it
73
R
R2
Solutie. X (t) = fX (x)eitx dx = 12 2 1 |x|
eitx dx =
2
R
R
R
0
2
2
= 12 2 1 + x2 eitx dx + 12 0 1 x2 eitx dx = 12 0 1 x2 eitx dx+
itx itx
R2
R2
R2
+ 21 0 1 x2 eitx dx = 0 1 x2 e +e
dx = 0 1 x2 cos txdx =
2
R2
= sint tx /20 12 x sint tx /20 0 sint tx dx = sint 2t
2
12 2 sint 2t 1t cost tx /20 = 2t12 (cos 2t 1) = sint2 t
72. Sa se afle densitatea de repartitie corespunzatoare functiei caracteristice (t) = e|t| .
Solutie. Aplicam formula de inversiune a functiei caracteristice scrisa
cu ajutorul densitatii:
i
hR
R |t| itx
R
0
1
1
t eitx dt + et eitx dt =
e
e
dt
=
e
f (x) = 2
2
0
R titx
R
1
itx )dt = 1 et cos txdt = 1 (et cos tx)/
= 2
e
(e
+
e
0
0
R 0
R
x2 t
1
e
cos
txdt
=
x 0 et sin txdt = 1 + x et sin tx /
0
0
1
2
x f (x) = f (x) = (1+x2 )
73. Fie X o v. a. repartizata normal N (0, 1). Se cer:
a) Sa se determine functia caracteristica a v. a.
X2
2 ;
x (1it)
1
1it
X2
2
)=
dx =
1
2
1
2
2
1it
x2 (1it)
dx =
y 2 dy
1
1it
2
X2
2
(t) =
= (1 it) 2 (1 + it) 2 = (1 + t2 ) 2
74. Fie X si Y v. a. independente care urmeaza o aceeasi repartitie. Sa
presupunem ca dispersiile sunt finite. Sa se arate ca daca X + Y si
X Y sunt v. a. independente, atunci X si Y sunt normal distribuite.
74
Daca n obtinem
(t)
t
0, deci (t) 0
t
2n
si de aici
(t)
t2
( 2tn )
2
( 2tn )
.
2
(t) = e
(t)
t2
00 (0)
2
= 12 de unde rezulta ca
75
n
(it)n .
n
2
eitx
(it)n dt.
e
In aceasta dezvoltare termenul lui 1 este 1 xi(n1)!
, de unde
R
n
eitx
n
xn1 ex
n
x
n1
x
.
2 (it)n dt = 2 2i i(n1)! = (n1)! e
76
R1
1
2
2
1 [1 + xy(x y )]dy = 2
R1
fY (y) = 14 1 [1 + xy(x2 y 2 )]dy = 21
Asadar, fX (x)fY (y) = 14 6= f (x, y), deci
fX (x) =
v. a. X si Y sunt dependente
1
4
R z+1
1
(1 xz 3 + 3z 2 x2 2zx3 )dx =
2it
2it
= 2t12 (1 cos 2t) = sint t
= 2t12 1 e e
2
1
4
2e2it e2it
t2
1
).
1 + 2
k
nk
e 1
e2
1
2
n!
= (k!1 +2 )n(nk)!
=
, de unde
1 +2
k!(nk)! 1 +2
e(1 +2 )
n!
k
nk
1
1
n!
1
sau
P (X = k/X + Y = n) = k!(nk)!
1 +2
1 +2
1
P (X = k/X + Y = n) = b(k; n; 1+
)
2
2.3
77
Probleme propuse
2 C 18
C10
990
20
C1000
4 C 16
C10
990
20
C1000
13 C 3
C38
3
16
C41
3. Intr-o urna sunt 25 bile, dintre care 14 albe si restul negre. Se extrag
dintr-o data 2 bile. Sa se calculeze probabilitatea ca ele sa fie de culori
diferite.
R:
1 C1
C14
11
2
C25
980 C 20
C1067
33
1000
C1100
6 C4
C15
5
10
C20
4
X
C k C 10k
5
k=0
c)
15
10
C20
10
C15
10
C20
6. Avem 52 obiecte dintre care 4 poarta un semn distinctiv. Impartinduse aceste 52 obiecte n 4 grupe egale, care e probabilitatea ca n fiecare
grupa sa se gaseasca un obiect cu semnul distinctiv?
R:
12 C 1
C48
4
13
C52
12 C 1
C36
3
13
C39
12 C 1
C24
2
13
C26
78
9. Doi adversari cu sanse egale joaca sah. Pentru unul din ei, ce este mai
probabil, sa castige:
a) 2 partide din 4 sau 6 partide din 8?
b) cel putin 2 partide din 4 sau 6 partide din 8?
6 1 2
2 1 2
> C86 12
R: a) C42 12
2
2
b) C42 214 + C43 214 + C44 214 > C86 218 + C87 218 + C88 218
10. O societate comerciala are 6 debitori. Probabilitatea ca la sfarsitul
unei luni un debitor sa fie solvabil este 0,8. Sa se determine probabilitatea ca:
a) toti debitorii sa fie solvabili;
b) nici un debitor sa nu fie solvabil;
c) 4 debitori sa fie solvabili;
d) cel putin 2 debitori sa fie solvabili;
e) 4 debitori sa nu fie solvabili;
f) societatea sa nu mai aiba debitori;
g) cel mult 2 debitori sa nu fie solvabili.
R: a) (0, 8)6 ; b) (0, 2)6 ; c) C64 (0, 8)4 (0, 2)2 ; d)
6
X
k=2
6
X
2
2
4
6
e) C6 (0, 8) (0, 2) ; f) (0, 8) ; g)
C6k (0, 8)k (0, 2)6k
k=4
R:
este coeficientul lui t din expresia 52 t + 53 35 t + 52
1Probabilitatea
2 t + 12 , adica p = 19
50
79
12. O urna contine 5 bile albe si 3 negre, o alta urna 6 bile albe si 2 negre
si a treia, 7 bile albe si una neagra . Se extrage cate o bila din fiecare
urna . Sa se determine probabilitatea ca 2 bile sa fie albe si una neagra
R: Aplicam schema lui Poisson si gasim ca probabilitatea
cautat
a este
160!
90
20
50
90!20!50! 0, 5 0, 3 0, 2
80
2 2
2 + 2
1 0
1
18. Variabila aleatoare X are repartitia X
. Sa se
0, 2 0, 3 0, 5
calculeze valorile medii E(X), E(2X), E(X + 1), E(2X + 1), E(X 2 ),
E((X 0, 3)2 ).
R: E(X) = 0, 3, E(2X) = 0, 6, E(X+1) = 1, 3, E(2X+1) = 1, 6, E(X 2 ) =
= 0, 7, E((X 0, 3)2 ) = 0, 61
19. Doi jucatori de tenis joaca n 4 meciuri 12 seturi. Considerand ca
probabilitatile celor 2 jucatori de a castiga un set sunt egale, sa se
calculeze valoarea medie, dispersia si abaterea medie patratic
a a variabilei aleatoare ce reprezint
a num
arul de seturi castigate de unul dintre
jucatori.
x 1 x 1 12x , x = 0, 12
R: P (X = x) = C12
2
2
p
2
E(X) = np = 6, D (X) = npq = 3, = D2 (X) = 3
20. Daca variabilele aleatoare X si Y sunt legate prin relatia Y = aX + b
cu a 6= 0, b constante, atunci
1,
a>0
(X, Y ) =
1, a < 0
21. Se considera variabilele aleatoare X si Y
(
1
,
a 1x2
fX (x) =
0,
(
0,
fY (x) =
x2
bxe 2 ,
de densitati
|x| < 1
|x| 1
x0
x>0
81
0x<5
Ax,
A(10 x), 5 x < 10
a)f (x) =
0,
n rest
b)f (x) =
Ae 5 , x > 0
0,
n rest
Pentru ce valori ale lui A functiile de mai sus sunt densitati de repartitie?
R: a)A =
b)A =
1
25
1
5
0, x 0
x, 0 < x 1
1, 1 < x 2
3
x
FX (x) =
6, 2 < x 3
2, 3 < x 4
, 4<x8
8
1, x > 8
Se cer:
a) densitatea de repartitie;
b) P (2 < X 5);
c) P (2 < X 5/1 < X 6)
R: a)
1
4,
1
6,
1
8,
0<x1
2<x3
fX (x) =
4<x8
0, n rest
b) P (2 < X 5) =
7
24
(
f (x) =
7
12
a
,
l2 x2
0,
l < x < l
n rest
Se cer:
a) sa se determine constanta a astfel nc
at f sa fie densitatea de
repartitie a unei variabile aleatoare X;
b) functia de repartitie;
82
b)
0,
FX (x) =
c) P (0 < X l) =
x l
arcsin xl + 12 , l < x < l
1,
xl
1
1
2
R: P (1 < X < 3) = e 2 e 2
E(X n ) =
n!
n
= 2n n!
2x,
0<x<1
a)fX (x) =
0,n rest
1
18
1
2
0,
x2 ,
a)FX (x) =
1,
0,
1
b)FX (x) =
x2 ,
1,
x<0
0x1
x>1
x<0
0x1
x>1
1
18
4
45
c ln xa , 0 x < a
fX (x) =
0,
n rest
Sa se determine constanta c si sa se calculeze valoarea medie, momentul
de ordinul doi si dispersia variabilei X.
R: c = a1 ,E(X) = a4 , E2 (X) = E(X 2 ) =
a2
2
9 , D (X)
7a2
144
83
x2 ekx , 0 x
fX (x) =
0,
n rest
a) Sa se determine constanta ;
b) Sa se afle functia de repartitie;
c) Sa se calculeze P (0 < X < k1 ).
R: a) =
k3
2
b)
0,
FX (x) =
1
1,
c) P (0 < X < k1 ) = 1
k2 x2 +2kx+2 kx
e
,
2
x0
0<x1
x>1
5
2e
30. Fie X o variabila aleatoare ce urmeaza o repartitie uniforma n intervalul [1, 1]. Sa se determine densitatea de repartitie corespunzatoare
variabilei aleatoare:
a) Y = eX ;
b) Y = 2X + 1
R: a)
fY (y) =
b)
1
2y ,
0,
fY (y) =
1
e
<y<e
n rest
1
4,
1 < y < 3
0, n rest
R: fY (y) =
6y 2 y2
e
2
,y > 0
84
R: a) (t) =
b) E(X) =
3
4
0,
1
4,
F (x) =
3
4,
1,
35. Se da functia
f (x) =
x0
0<x1
1<x2
x>2
ex , x 0
0,
x<0
Se cer:
a) sa se verifice ca f este o densitate de repartitie;
b) sa se scrie functia caracteristica ;
c) valoarea medie si dispersia.
1
1it
1, D2 (X)
R: b) (t) =
c) E(X) =
=1
0,
xac
1
(x
a
+
c),
a
c<x<a
c2
fX (x) =
1
(x a c), a x < a + c
c2
0,
xa+c
R: X (t) = eita
sin
tc
2
tc
2
0,
x<a
FX (x) =
2 (xa)
k
1e
, xa
R: X (t) =
k2 eita
k2 it
Capitolul 3
Vectori aleatori
3.1
Notiuni teoretice
86
FY (y) =
...
d
calculata pe multimea My = (x1 , . . . , xd ) IR /h(x1 , . . . , xd ) y .
Valoarea medie a v. a. Y este
Z
Z
E(Y ) = . . .
h(t1 , . . . , td )f (t1 , . . . , td )dt1 . . . dtd
My
IRdy
f (A1 (xm))
,
| det A|
unde x = (x1 , . . . , xd ).
Daca vectorul aleator bidimensional (X, Y ) are functia de repartitie
F (x, y), atunci functiile de repartitie ale celor doua componente sunt repartitiile
marginale ale lui F (x, y), i.e.
FX (x) = lim F (x, y), FY (y) = lim F (x, y)
y
87
3.2
Probleme rezolvate
j=0
k
k1
k
X
X
X
2 k
=
P (X1 = k)P (X2 = j) +
P (X1 = j)P (X2 = k) = p q
qj +
j=0
j=0
j=0
k1
k1
X
X
1 qk
j
2 2k
2 k
2
k
+p q
q = p q + 2p q
q j = p2 q 2k + 2p2 q k
= p2 q 2k +
1q
j=0
j=0
+2p2 q k pq 2k+1
b) Pentru a afla repartitia vectorului aleator (Y, X1 ) va trebui sa
evaluam P (Y = i, X1 = j), i, j = 0, 1, 2, . . .
1) Daca i < j = (Y = i, X1 = j) este evenimentul imposibil, deci
P (Y = i, X1 = j) = 0
2) Daca i = j = P (Y = i, X1 = j) =
i
X
P (X1 = i, X2 = j) =
j=0
i
i
i
X
X
X
2 i
=
P (X1 = i)P (X2 = j) = P (X1 = i) P (X2 = j) = p q
qj =
j=0
p2 q i
j=0
1q i+1
1q
pq i (1
j=0
q i+1 )
88
1 1
1 2
2. Fie X, Y v. a. discrete cu repartitiile X 1 1 , Y 2 1 .
2
2
1
1
2
XY 1
2
1
2 3 6
= 2 si avem (X, Y ) = 62
2
c) (X, Y ) = 0 = =
1
3
= X, Y sunt necorelate
1
3
2
2
2xye(x +y ) , x > 0, y > 0
f (x, y) =
0,
n rest
sa se determine E(X), E(Y ), D2 (X), D2 (Y ).
Solutie. Aflam mai nt
ai densitatile de repartitie ale componentelor:
R
2 R
2
2
2
fX (x) = 0 f (x, y)dy = 2xex 0 yey dy = xex (ey )/
0 =
2
x
= xe , x > 0
R
2
fY (y) = 0 f (x, y)dx = yey , y > 0
R
R
2
Atunci E(X) = 0 xfX (x)dx = 0 x2 ex dx.
1
Analog E(Y ) = 4 .
R
R
E(X 2 ) = 0 x2 fX (x)dx = 0 x3 ex dx =
= 21 1! = 12
Asadar, D2 (X) =
Analog D2 (Y ) =
1
2
1
2
16 .
16 .
1
2
R
0
tet dt = 12 (2) =
89
R
R
x
y
du
dv
1
= 12 1+u
arctg y + 2
2 1+v 2 = 2 arctg x + 2
1
2
1
2
1
fX (x) = FX0 (x) = (1+x
2)
fY (y) = FY0 (y) =
1
(1+y 2 )
= a
R3R4
y)dxdy = 1 =
0 0 axy(3
x)(4 3
y
x3
3x2
3
4
2
2 3 /0 2y 3 /0 = 1 = 48a
= 1 = a =
1
48
Ry
Rx
a 0 u(3 u)du 0 v(4 v)dv, x [0, 3], y [0, 4]
R
R4
x > 3, y > 4
1,
0,
n rest
2
3
2
3
1
48
2 3x2
x3
32 2y 3 ,
1,
x > 3, y > 4
0,
n rest
90
P (AB)
P (B)
P (X 1) =
R1
0
P (X1,Y 1)
P (X1)
ex dx = 1 e1
Atunci P (A/B) = 1
(1e1 )2
1e1
= e1
P (AB)
P (B)
)+1
Atunci P (A/B) = (e 1) 2(1e
e1
RR
R R 2y
f) P (X < 2Y ) =
e(x+y) dxdy = 0 0 e(x+y) dxdy =
x
<2
y
R
= 0 ey (1 e2y )dy = 23
7. Fie X, Y variabile aleatoare N (0, 1) independente. Calculati probabilitatea ca vectorul aleator (X, Y) sa apartin
a discului
D = (x, y) IR2 /x2 + y 2 1 .
Solutie. Densitatile de repartitie ale v. a X, Y sunt: fX (x) =
resp. fY (y) =
1 e
2
2
y2
x
1 e 2
2
91
RR
Solutie. Pentru z > 0,FZ (z) =
x2 +y 2 z 2 f (x, y)dxdy =
R 2 R z
R 2
= 0 0 f ( cos , sin )dd = fZ (z) = z 0 f (z cos , z sin )d,
z>0
9. Daca X, Y sunt v. a. independente, aratati ca v. a. U = max(X, Y ),
V = min(X, Y ) au functiile de repartitie FU (t) = FX (t)FY (t), FV (t) =
= 1 [(1 FX (t))(1 FY (t))].
Solutie. Cum max(X, Y ) t X t si Y t = FU (t) =
= P (U t) = P (X t, Y t) = P (X t)P (Y t) = FX (t) FY (t)
Cum min(X, Y ) > t X > t, Y > t = FV (t) = P (V t) =
= 1 P (V > t) = 1 P (X > t, Y > t) = 1 P (X > t)P (Y > t) =
= 1 [(1 FX (t))(1 FY (t))]
10. Fie X, Y v. a. independente, repartizate exponential cu parametrul
= 1. Aratati ca V = min(X, Y ) e repartizata exponential cu
parametrul = 2.
Solutie. FX (t) = FY (t) =
Rt
0
ex dx = ex /t0 = 1 et , t 0
X
2
de repartitie ale variabilelor X + Y, Y , X , X.
RR
R
R
Solutie. a 0 0 ex2y dxdy
= 1 = a 0 ex dx 0 e2y dy = 1 =
1 2y
a
= a(ex /
/
0 ) 2e
0 = 1 = 2 = 1 = a = 2
RxRy
F (x, y) =
=
Fie Z = X + Y
0,
2eu2v dudv, x 0, y 0
n rest
(1 ex )(1 e2y ), x 0, y 0
0,
n rest
RR
FZ (z) = P (Z < z) =
2ex2y dxdy =
x0,y0,x+y<z
R z R zx
Rz
R zx
= 2 0 0 ex2y dydx = 2 0 ex 0 e2y dy dx =
92
Rz
R z x
2z+2x )dx =
= 2 0 ex 12 e2y /zx
0 dx = 0 e (1 e
2z
z
=1+e
2e
Fie Z =
X
Y
RR
x2y dxdy =
FZ (z) = P (Z < z) =
x0,y0, x
<z 2e
y
R
RR
R
R x z 2x
R z
e z dx =
= 2 0 ex 21 e2y /
x dx =
0 e
z
R x z+2
z x z+2
z
z dx =
z / =
= 0 e
0
z+2 e
z+2
Fie Z = X 2
RR
x2y dxdy =
FZ (z) = P (Z < z) =
x0,y0,x2 <z 2e
RR x
= 2 0 0 ex2y dxdy = 1 e z
Fie Z = X
RR
x2y dxdy =
FZ (z) = P (Z < z) =
x0,y0, x<z 2e
R R z 2 x2y
2
dxdy = 1 ez
=2 0 0 e
12. Fie
f(X,Y,Z) (x, y, z) =
e(x+y+z) , x 0, y 0, z > 0
0,
n rest
3 1 1
D(x,y,z)
J = D(u,v,w)
= 0 1 0 = 3 Atunci
0 0 1
f(U,V,W ) (u, v, w) =
0,
R 3u R 3uv
fU (u) =
0,
= y, w =
R 3uv
f(U,V ) (u, v) =
x+y+z
,v
3
27 2 3u
,
2 u e
0,
u>0
n rest
93
1
0
2 u
D(x,y)
1
J = D(u,v) =
1 = 4uv
2 v
Atunci
(
4 uv
f(U,V ) (u, v) =
0,
1 ,
4 uv
1, 0 < u < 1
=
0, n rest
R1
0 du, 0 < v < 1
fV (v) =
0,
n rest
1, 0 < v < 1
=
0, n rest
v
u
D(x,y)
= u
J = D(u,v)
=
1 v u
x
x+y
= x =
94
n
(0,
2).
Pun
and
Z1 = X cos Y, Z2 = X sin q
Y , sa se arate ca Z1 si Z2 sunt indepen x2
.
e
RR
ex dxdy
Rv
Rx
t2
2
e d = ( 2u)( 2v), unde (x) = 12 e 2 dt
Solutie. F(Z1 ,Z2 ) (u, v) =
x 1 = e 2
arccos 2u 2
u +v
u = u2 + v 2 cos 2x2 = x2 =
2
u2 +v 2
u2 +v 2
2
2
ue 2
ve 2
D(x1 ,x2 )
1 u +v
2
=
e
=
u
2
D(u,v)
2(u2v+v2 )
2(u2 +v 2 )
Cum X1 si X2 sunt v. a. repartizate uniform U (0, 1) avem
1, x1 (0, 1)
fX1 (x1 ) =
0, n rest
si
fX2 (x2 ) =
1, x2 (0, 1)
0, n rest
1 u
2 e
95
2 +v 2
2
u
v
1 e 2 1 e 2
2
2
= fU (u)fV (v)
2t
2t 2
= 6A
, pentru m
< A, deoarece integrala reprezint
a volumul
3
m
q
2t
unei sfere de raza m
q
2t 3 0 2 3
2t
2
2
Atunci fA (t) = 6A
t,
pentru
=
3
3
m
m
m <A
4A
lim A f A(x) =
2
m
3
2
t
4
2y1
6y2
x1 + x2 + x3 = 3y3
x1 + x2 2x3 =
deci
2
6
3
x1 =
y1 +
y2 +
y3
2
6
3
2
6
3
y1 +
y2 +
y3
x2 =
2
6
3
3
6
x3 =
y3
y2
3
3
96
2
2
= 22
6
6
6
6
6
3
3
3
2
2
y1
y1
R y22
R y2 2
R y32
1
1
2
= 22 e 2 e 2 dy2 e 2 dy3 = 22 e 2 e
dy2
2
2
y R
z 2
R y3
R z 2
21
1
2
2 dz
3 dz =
e
dy3 = 2
e
2e
2
3
2e
2
2
y1
1 2
1
= 2
e 2 2 2 == 12 e 2 y1
2
Analog fY2 (y2 ) =
1 2
1 e 2 y2
si
2
fY3 (y3 ) =
1 2
1 e 2 y3
2
Asadar, f (y1 , y2 , y3 ) = f (y1 )f (y2 )f (y3 ), deci Y1 , Y2 , Y3 sunt independente si urmeaza aceeasi repartitie ca X1 , X2 , X3
19. Fie X1 , X2 , X3 v. a. independente, repartizate N (0, 1). Punand X1 =
= r cos cos , X2 = r cos sin , X3 = r sin . Sa se arate ca v. a.
r, , sunt independente si sa se determine densitatea de probabilitate
corespunzatoare lui r.
Solutie. Cum X1 , X2 , X3 sunt v. a. independente avem f (x1 , x2 , x3 ) =
=
e
2
2
D(x1 ,x2 ,x3 )
D(r,,)
2
2
x2
1 +x2 +x3
2
= r2 cos
1
Atunci f (r, , ) = r2 cos 2
e
2
r2
2
r2
R u 1
R
1
= 1 = k21 0 e 2 u 2 du = 1 = 2k1 0 et t 2 dt = 1 = 2k1 32 =
q
= 1 = 2k1 12 12 = 1 = 2k1 12 = 1 = k1 = 2
20. Fie (X, Y ) un vector aleator cu densitatea
1
8 (6 x y), (x, y) (0, 2) (2, 4)
f (x, y) =
0,
n rest
Sa se afle:
a) densitatile de repartitie conditionate f (x/y), f (y/x);
b) E(X/Y = y), E(Y /X = x)
f (x,y)
fX (x)
R4
1
2 8 (6 x
= 6xy
2(3x) , y
y)dy =
3x
4 ,x
(0, 2) = f (y/x) =
(2, 4)
1
1
0 8 (6 x y)dx = 4 (5 y), y
1
(6xy)
8
= 6xy
1
2(5y) , x (0, 2)
(5y)
4
fY (y) =
=
=
R2
1
(6xy)
8
3x
4
97
(2, 4) = f (x/y) =
f (x,y)
fY (y)
R2
R2
143y
b) E(X/Y = y) = 0 x f (x/y)dx = 0 x 6xy
2(5y) dx = 3(5y)
R4
R4
269y
E(Y /X = x) = 2 y f (y/x)dy = 2 y 6xy
2(3x) = 3(2x)
21. Fie (X, Y ) un vector aleator cu densitatea
1
12
fX (x) =
R2
2 (2x
0,
2x+3
3 ,
fY (y) =
1
12
0,
+ y + 2)dy, x [0, 1]
n rest
0,
R1
0
x [0, 1]
n rest
y [2, 2]
0,
n rest
= F(X,Y ) x3 , 5+y
2
2
2 F ( x3 , 5+y
x 5+y
1 1
U (x,y)
2 )
fU (x, y) = Fxy
=
=
f
,
=
xy
3 2
3
2
=
(
=
1
72
0,
2x
3
5+y
2
+2 ,
x
3
5+y
2
n rest
98
4x+3y+27
,
432
2 F(X,Y ) (x, y)
1
V (x,y)
fV (x, y) = Fxy
=
= 2
xy
y f (x, y) =
=
(
=
1
12 y (2x
0,
G(u,v)
wx
x+y<w
i=1
ik
0 (w) =
= f (x, y)dy dx = hW (w) = HW
k1 R
R
R wx
f (x, w x)dx
= k f (x, y)dydx
P (V x)P (X1 x, . . . Xn x) =
n
Y
P (Xi x) = [1 F (x)]n
i=1
99
Cum
/U
()
<
x
=
/U
()
<
x,
V
()
<
y
/U () < x,V () y , prin aplicarea probabilit
a
tii obtinem
P ( /U ()< x ) = P ( /U () < x, V ()
<
y
)
+
P
(
/U ()
<
n
x, V () y ) = F (x, y) = [F (x)] P ( /U () < x, V () y )
P ( /U () < x, V () y ) = 0
Daca y < x, atunci evenimentul
n
\
/y Xi () < x
i=1
Cum
a
P (/y Xi () < x) = F (x) F (y) rezult
n
P ( /U () < x, V () y ) = [F (x) F (y)]
De aici urmeaza ca functia de repartitie bidimensionala a vectorului
aleator (U, V ) este
F (x)n ,
xy
F(U,V ) (x, y) =
F (x)n [F (x) F (y)]n , x > y
Daca acum presupunem ca variabilele X1 , . . . , Xn au aceeasi densitate
de repartitie f si daca notam cu w(x, y) densitatea de repartitie a
vectorului aleator (U, V ), atunci
100
3.3
n(n 1)
0,
[F (x)
Probleme propuse
f (x, y) =
xye(x+y) , x 0, y 0
0,
n rest
a sin(x + y), 0 x 2 , 0 y
f (x, y) =
0,
n rest
= E(Y ), D2 (X) = D2 (Y ) = 16 +
2
8
1
2
101
R: R = 2 ln 20
6. Fie X si Y v. a. independente repartizate exponential cu parametrii
si . Sa se determine densitatea de probabilitate a vectorului (X, Y )
si functia de repartitie a vectorului (X, Y ).
R:
f(X,Y ) (x, y) =
exy , x, y 0
0,
n rest
(1 ex )(1 ey ), x, y 0
0,
n rest
F(X,Y ) (x, y) =
7. Fie
f(X,Y ) (x, y) =
(
fZ (z) =
3(1z 2 )
,
2
0,
0<z<1
n rest
X
Y .
1
(1+v)2
u2 .+uSa se
1
1
2 u1 u2
ca pentru orice u1 , u2 avem f(Y1 ,Y2 ) (u1 , u2 ) = 2 f(X1 ,X2 )
,
.
2
2
10. Fie X1 si X2 v. a. si Y1 = X1 cos + X2 sin , Y2 = X1 sin +
+X2 cos pentru orice , 0 2. Sa se arate ca f(Y1 ,Y2 ) (y1 , y2 ) =
= f(X1 ,X2 ) (y1 cos y2 sin , y1 sin + y2 cos )
11. Fie vectorul aleator (X, Y ) cu densitatea de repartitie
1
20 (x + y + 2), (x, y) [0, 2] [1, 3]
f(X,Y ) (x, y) =
0,
n rest
S
a se afle:
102
fX (x) =
x [0, 2]
n rest
y+3
10 ,
y [1, 3]
n rest
0,
fY (y) =
b)
x+4
10 ,
0,
0,
FX (x) =
x2 +8x
20 ,
1,
0,
FY (y) =
y 2 +6y7
,
20
1,
x0
x [0, 2]
x>2
y1
y [1, 3]
y>3
c)
0,
x2 y+xy 2 +4xyx2 5x
40
2 +6y7
y
F(X,Y ) (x, y) =
,
20
x2 +8x
20 ,
1,
x < 0, y < 1
(x, y) [0, 2] [1, 3]
(x, y) (2, ) (1, 3]
(x, y) (0, 2] (3, )
(x, y) (2, ) (3, )
x+y+2
2(y+3) ,
0,
x [0, 2]
n rest
x+y+2
2(x+4) ,
0,
y [1, 3]
n rest
Capitolul 4
S
iruri de variabile aleatoare
4.1
Notiuni teoretice
Tipuri de convergent
a
Definitia 4.1. Fie (Xn )nIN un sir de v. a. reale sau complexe definite
pe un spatiu de probabilitate (, K, P ), iar X o alta v.a. definita pe acelasi
spatiu de probabilitate.
P
1) Sirul (Xn )nIN converge n probabilitate c
atre X (Xn
X,
cand n ), daca > 0, P (|Xn X| > ) 0, n sau
> 0, P (|Xn X| < ) 1, n .
a.s.
r
cand n ), daca exista momentele absolute E(|Xn | ), n IN si E(|X|)
si daca E(|Xn X|r ) 0, cand n .
w
4) Sirul (Xn )nIN converge n repartitie sau slab c
atre X (Xn
X,
cand n ), daca FXn (x) FX (x), n , x C(FX ), unde
FXn , n IN si FX sunt functii de repartitie ale v. a. Xn , n IN si
respectiv X, iar C(FX ) = x/FX (x)este continu
a nx reprezint
a multimea
de continuitate a lui FX .
Relatii ntre tipurile de convergent
a
P
a.s.
X, n .
1)Daca Xn X, n , atunci Xn
P
X, n . Implicatia
X, n , atunci Xn
3) Daca Xn
reciproca nu are loc, deoarece E(|Xn X|r ) s-ar putea sa nu existe.
r
r0
X, n , atunci Xn
X, n , pentru r0 < r.
4) Daca Xn
5) Daca Xn
X, n , atunci Xn
X, n .
Teorema 4.1. Fie X, X1 , X2 , . . . v. a. discrete cu valori ntregi nenegative.
103
104
Dac
a GXn (t) GX (t), n , atunci Xn
X, n .
w
1
n
k=1
n
X
a.s.
Xk an 0, n
k=1
1
n
n
X
E(Xk ).
k=1
In cazul 1) (resp. 2)) se spune ca sirul (Xn )nIN satisface legea slab
aa
numerelor mari (resp. legea tare a numerelor mari) sau ca (Xn )nIN
este slab stabil (resp. tare stabil).
Teorema 4.3. (Hincin) Fie (Xn )nIN un sir de v. a. independente, identic repartizate, av
and valoarea medie m (m < ). Atunci sirul (Xn )nIN
verific
a legea slab
a a numerelor mari.
4.1. NOT
IUNI TEORETICE
105
lim P (| p| < ) = 1.
n
n
Observatia 4.1. In cazul unei populatii de volum mare, daca se efectueaza
o selectie de volum n si se obtin rezultate favorabile, atunci cu o probabilitate apropiata de unitate, putem afirma ca probabilitatea evenimentului cercetat este data de frecventa relativa . Prin urmare, daca n studiul
populatiilor pentru care nu putem determina apriori probabilitatea de realizare a unui eveniment, probabilitatea teoretica p se poate exprima pe cale
experimentala prin frecventa relativa n a evenimentului considerat, fapt ce
constituie justificarea teoretica a folosirii frecventei n loc de probabilitate.
pq
Corolarul 4.1. Pentru > 0 avem lim P (|fn p| < ) 1 2 , unde
n
n
fn = n ,=de c
ate ori s-a realizat evenimentul A n n probe independente.
Teorema 4.5. (Teorema lui Poisson) Fie sirul de evenimente
A1 , A2 , . . . . . . , An , . . . ale c
aror probabilit
ati de verificare au valorile succesive p1 , p2 , . . . , pn , . . .. Dac
a not
am cu fn frecventa relativ
a a num
arului care
indic
a de c
ate ori s-au realizat evenimentele A1 , A2 , . . . . . . , An , . . . si cu p
p1 + p2 + . . . + pn
, atunci
expresia p = lim
n
n
lim P (|fn
p1 + p2 + . . . + pn
| < ) = 1
n
2
astfel nc
at i M, i IN , atunci sirul (Xn )nIN verific
a legea slab
a a
numerelor mari.
Problema limit
a central
a
Teorema 4.7. (Teorema Moivre-Laplace) Se consider
a v. a. bernoul
liene X1 , X2 , . . . , Xn , n IN , adic
a
1, cu probabilitatea p
Xi =
0, cu probabilitatea q = 1 p
1 i n si v. a. Sn = X1 + X2 + . . . + Xn , n IN . Atunci sirul de
np
v. a. (Yn )nIN , Yn = Snnpq
, n IN converge n repartitie c
atre o v. a.
repartizat
a normal N (0, 1).
Teorema 4.8. (Teorema lui A. M. Leapunov) Fie X1 , X2 , . . . , Xn v. a.
independente. S
a not
am mk = E(Xk ), 2k = D2 (Xk ),
106
3k
|3 ), 1
n, 2 (n)
n
n
X
X
2 3
=
k , (n) =
3k . Dac
a
k=1
k=1
(n)
= 0, atunci (Yn )n converge n repartitie c
atre v. a. Y , unde
lim
n (n)
n
n
X
X
Xk
mk
Yn =
k=1
4.2
k=1
(n)
si Y N (0, 1).
Probleme rezolvate
m
m+1 .
m+1
(m+1)2
2. Searuncao moned
a de n ori. Cat de mare trebuie sa fie n pentru ca
1
P n 12 < 100
> 0, 99, stiind ca reprezint
a num
arul de aparitii
ale unei fete alese de mai nainte.
Solutie. Se stie ca D2 (X) = E((X E(X))2 ) = E2 (|X E(X)|)
Folosim inegalitatea lui Cebsev si obtinem
E2 (|
12 |)
1
n
>1
P n 12 < 100
4
10
2
1
1
E n 2 = E n 2 = E n2 n + 41 =
n2 p2
1
1
+ npq
np
n + 4 = 4n , deoarece p = q =
n2
4
1
Deci P n 12 < 100
> 1 10
4n
n2
104
4n
E(2 )
n2
1
2
E()
n
1
4
107
3. O variabila aleatoare X are E(X) = 80, E2 (X) = 6416. Sa se determine o limita inferioara a probabilitatii P (40 < X < 120).
Solutie. 40 < X < 120 80 40 < X < 80 + 40 40 < X
80 < 40 |X 80| < 40 = P (40 < X < 120) = P (|X 80| < 40)
Folosim inegalitatea lui Cebsev si luam = 40
Calculam D2 (X) = E2 (X) = (E(X))2 = 16
Avem P (|X 80| < 40) > 1
16
1600
= 0, 99
D2 (X)
2
D2 (X)
9
= 0, 96 = D2 (X) = 8, 64
5. Cu ce probabilitate putem afirma ca din 100 de aruncari ale unei monede, stema apare de un num
ar de ori cuprins ntre 40 si 60?
Solutie. Aplicam formula lui Moivre-Laplace: q
np
n
P ( Xnnpq
) ' () () P ( pq
(Xn p) ) '
' () (), unde Xn e v. a. ce ne da num
arul de aparitii ale
stemei cand aruncam moneda de n ori
q
Avem p = q = 12 , n = 100 = = 100
1 1 (0, 4 0, 5) = 2, =
2 2
q
100
= 1 1 (0, 6 0, 5) = 2
2 2
108
q
8
360
n = 360, =
1 35 360
36 36
12
1
360
36
= 563,5 ' 0, 641
1
P ( 563,5 Xn 36
6 )
5 3,5
1
36
360
1 35
36 36
8. Probabilitatea ca o anumit
a operatie chirurgical
a sa fie un succes este
0,8. Daca operatia este facut
a la 120 de persoane, gasiti probabilitatea
ca mai mult de 90 de operatii sa aiba succces?
Solutie. Daca X este v. a. binomiala ce reprezint
a num
arul de operatii
cu succes, atunci vrem sa aflam probabilitatea P (X 90).
Cum n e mare, vom folosi distributia normala cu m = 120 0, 8 = 96 si
Solutie. Fie Xk
n
X
0
1
, k IN si Sn =
Xk
0, 995 0, 005
k=1
Sn reprezinta num
arul de piese rebut; este o v. a. cu o repartitie
binomiala de parametrii n = 10000,
pp = 0, 005. Deci E(Sn ) = np =
2
= 50, D (Sn ) = npq = 49, 75, = D2 (Sn ) 7
Cf. teoremei Moivre-Laplace, repartitia limita a repartitiei binomiale
si npq si rezulta ca
P (a Sn b) '
bnp
npq
anp
npq
109
6050
20
10
a) P (60 Sn 70) ' 7050
7
7
7
7 =
= 0, 49788 0, 42364 ' 0, 07
50
b) P (0 Sn 70) ' 7050
7 ' 0, 997
7
10. 500 de aparate de tipul I si 1000 de aparate de tipul II cu aceeasi
destinatie sunt n serviciu. Ele trebuie reparate dupa exploatare cu
probabilitatea de 0,3 pentru tipul I si de 0,4 pentru tipul II.
1) Sa se determine probabilitatea ca num
arul de aparate ce trebuie
reparate sa fie cuprins ntre 250 si 350;
2) Sa se determine numarul de reparatii n ce trebuie efectuate n atelier
pentru ca probabilitatea p a num
arului de aparate n reparatie sa fie
p = 0, 9.
Solutie. 1) Fie evenimentul A= aparatul trebuie reparat si X= num
arul
de aparitii ale evenimentului A; X este o v. a. repartizata normal
Atunci E(X) = 500 0, 3 + 1000 0, 4 = 550, D2 (X) = 500 0, 3 0, 7+
+1000 0, 4 0, 6 = 345
P (250 X 350) ' P (250 < X < 350) = P (|X 300| < 50) =
1
= 2 50
345
2) P (X < n) = 0, 9 = n300
345
Din tabele (1, 27) ' 0, 9 =
n300
345
= 1, 27 = n ' 323
11. O ntreprindere fabrica un anumit produs cu 50 /0 rebuturi. Ce comanda trebuie sa faca un beneficiar pentru ca, cu probabilitatea 0,8,
sa nu achizitioneze mai mult de 4 produse defecte?
Solutie. Fie X= numarul de produse far
a defecte achizitionate dintr-o
comanda de n produse
50,05n
Cf. teoremei Moivre-Laplace = 0, 8 = P (X 5) ' 1 0,050,95n
Din tabel (0, 84) ' 0, 8
50,05n
= 0, 84 = n ' 144 (deoarece (0, 84) = 1
Deci 0,050,95n
(0, 84))
12. Presupunem ca 120 de persoane stau la coada unei casierii pentru a-si
primi drepturile banesti. Sumele care trebuie primite de fiecare sunt v.
a. X1 , . . . , X120 independente si identic repartizate cu media m = 50 si
abaterea standard = 30. Casieria dispune de 6500 unitati monetare.
Calculati probabilitatea ca toate persoanele sa-si primeasca drepturile.
110
120
120
120
X
X
X
E(Xk ) = 120 50 = 6000 si D2 (S) = D2 ( Xk ) =
D2 (Xk ) =
=
k=1
k=1
65006000
108000
k=1
' 0, 936
13. La un restaurant pot servi pranzul 75 de clienti. Din practica , proprietarul stie ca 200 /0 dintre clientii care au rezervat loc nu se mai
prezinta .
a) Proprietarul accepta 90 de rezervari. Care este probabilitatea ca sa
se prezinte mai mult de 50 de clienti?
b) Cate rezervari trebuie sa accepte proprietarul pentru ca, cu o probabilitate mai mare sau egala cu 0,9, sa poata servi toti clientii care se
prezinta ? ((1, 281) = 0, 9)
Solutie. a) Fie X v. a. ce reprezint
a num
arul de clienti care se prezint
a
la restaurant ; X este repartizata binomial cu p = 0, 8.
Avem n = 90, E(X) = np = 72, D2 (X) = npq = 14, 4 = =
Xnp
5072
P
3,795 = 1(5, 797) = 11+(5, 975) = (5, 975) '
'1
b) Vom determina n astfel nc
at P (X 75) 0, 9
750,8n
P (X 75) = P Xnp
0, 9 = (1, 281) =
npq
0,16n
1, 281 = n < 88
750,8n
0,16n
1
. Presupunem ca la fiecare
14. Probabilitatea de castig la ruleta este de 35
joc, un jucator poate castiga sau pierde 1 dolar.
35
111
n
n
X
X
P ( Xi > 1000) = 1 P ( Xi 1000) = 1
i=1
i=1
n
X
1
!
Xi n
35
1
1
i=1
1000n
1000n
35
35
q
P
q 1 34
= 1 qn 1 34 = 0, 5 =
1 34
n 35
35
n 35 35
35 35
!
1
1000n 35
q
1 34
35
n 35
= 0, 5 =
35000
!
X
b) P
Xi < 0 = q
i=1
1
1000n 35
q
1 34
35
n 35
= 0 = n = 35000
1000
1 34
35
35000 35
'0
15. Calitatea unor piese este apreciata prin caracteristica X care este
repartizata normal cu media 10 cm si abaterea medie patratic
a 0,15
cm. Piesele sunt acceptate numai daca valorile caracteristicii X sunt
cuprinse n intervalul (9,8 cm, 10,2 cm). Firma producatoare are o comanda de 3000 de piese. Sa se determine num
arul de piese care trebuie
sa fie produse de firma astfel nc
at sa se poata onora contractul.
Solutie. Fie n numarul de piese care trebuie sa fie produse de firma
astfel ncat contractul sa fie onorat, x num
arul pieselor contractate si
p probabilitatea realizarii evenimentului (9,8 cm< X <10,2 cm)
Cf. teoremei lui Bernoulli, pentru n suficient de mare se poate considera n x p1
9,810
P (9, 8 < X < 10, 2) = ( 10,210
0,15 ) ( 0,15 ) = 0, 81
Deci n = 3000
1
0,81
= 3690
pq
n2
=1
1 1
2 2
10000,032
= 0, 72
112
n
0
n2
Yn
si Zn are densitatea de repartitie
n 1 2n n
n x
e n , x > 0
fn (x) =
0,
n rest
n 1, > 0. Sa se verifice aplicabilitatea teoremei lui Cebsev celor
trei siruri.
Solutie. Teorema este aplicabila daca media e finita si dispersia este
egal marginita .
E(Xn ) = (5n) 3n1 2 + 0 (1 3n2 2 ) + 5n 3n1 2 = 0, E(Xn2 ) = (5n)2
50
2
3n1 2 + 02 (1 3n2 2 ) + (5n)2 3n1 2 = 50
3 , D (Xn ) = 3 = teorema se
aplica
E(Yn ) = (n2 ) n + 0 (1 2n ) + n2 n = 0, E(Yn2 ) =
4
2n4
2
= (n2 )2 n + 02 (1 2n ) + (n2 )2 n = 2n
n , D (Yn ) = n =
= lim D2 (Yn ) = 0 = c (0, ) astfel nc
at n 1, D2 (Yn )
n
c = teorema se aplica
R
R
x
x
E(Zn ) = 0 xn e n dx = n , E(Zn2 ) = 0 x2 n e n dx = 22n =
= D2 (Zn ) = 2n =
0, (0, 1)
1, = 1
lim D2 (Zn ) =
n
, > 1
deci teorema se aplica numai daca (0, 1]
Solut
constataca E(Xk ) = lg k 12 + ( lg k) 12 = 0, E(Xk2 ) =
ie. Se
= ( lg k)2 21 + ( lg k)2 12 = lg k, D2 (Xk ) = lg k, k = 2, 3, . . .
Luam Yn =
D2 (Yn ) =
1
n
1
n2
n
n
X
1X
Xk = E(Yn ) =
E(Xk ) = 0
n
k=1
n
X
k=1
D2 (Xk ) =
k=1
1
n2
n
X
lg k
k=1
n = D2 (Yn ) <
n+1
dx = (n + 1) lg(n + 1)
(n+1) lg(n+1)
n2
= lim D2 (Yn ) = 0
n
113
Sunt ndeplinite
teoremei
si rezulta
Markov
n conditiile
!
n
1X
X
1
lim P
Xk
E(Xk ) < = 1 = sirului dat i se poate
n
n
n
k=1
k=1
aplica legea numerelor mari
19. Fie (Xn )n1 un sir de variabile aleatoare independente astfel nc
at
P (Xn = n1 ) = P (Xn = n1 ) = p, cu 13 < 12 , n IN si
P (Xn = 0) = 1 2p. Sa se arate ca sirului (Xn )n1 i se poate aplica
teorema lui Leapunov.
p + ( k1 ) p = 0, E(Xk2 ) = ( k1 )2 p+
n
X
3 = 2 (n) =
= 2k ,E(|Xk |3 ) = k2p
=
2k =
3
k
+( k1 )2 p =
1
k
k=1
n
n
n
X
X
X
1
1
3
3
=
2p
= 2p
,
(n)
=
k
k 2
k 3
k=1
Cum
1
3
k=1
k=1
<
1
2
3
2
= 1 < 3
X
X
1
1
=
e o serie
3
n
k
k 3
= lim
k=1
k=1
convergenta
n
n
X
X
1
1
ce tinde la cand n
>
k
k 2
k=1
k=1
p
3
(n)3
Conditia lui Leapunov lim p
= 0 e ndeplinit
a = sirului
n
(n)2
(Xn )n1 i se poate aplica teorema lui Leapunov
20. Fie (Xn )n1 un sir de variabile aleatoare independente pentru care
P (Xn = 3n1 ) = P (Xn = 3n1 ) = 12 , n = 1, 2, 3, . . . Daca notam cu
n
n
X
X
Xk , unde Sn = D2 ( Xk ), sa se arate ca Yn nu converge
Yn = S1n
k=1
k=1
n probabilitate catre 0.
k=1
k=1
3n1 (1+3+...+3n2 )
q
9n 1
8
>
2
3
= P (|Yn | >
2
3 )
= 1 = P (|Yn | > ) nu
114
2
3
Solut
ie.
Fie
a
I
R,
a
>
0
=
/|X
()Y
()|
>
n
n
/|X
()|
>
a
/|Y
()|
>
=
n
n
a
= P
(
/|X
()Y
()|
>
P
(
/|X
()|
>
a
)+
n
n
n
Alegem a astfel nc
at a si a sa fie puncte de continuitate pentru F
si, n plus, sa avem
F (a) < 2 , 1 F (a) < 2 cu > 0 =
1
n2
n
X
k =
k=1
E(Yn ) =
1
n
D2 (Y
n
X
D2 (Xk ) =
k=1
n
X
k
k=1
n)
1
n2
0, cand n
n
n
X
1X
k
E(Xk ) =
n
k=1
k=1
n)
Folosind inegalitatea lui Cebsev = 0 P (|Yn | ) < D (Y
2
0, deci P (|Yn | ) 0 = (Yn )n converge n probabilitate
catre 0
115
1
n
0 = Xn
1
a.s
Xn \
X > 0, (0, 1)n0 astfel nc
at n > n0 avem
P(
|Xm X| < ) > 1 (1)
m>n
|Xm 1| < )
m>n
P(
N
\
N
Y
|Xm 1| < ) =
m=n+1
N
Y
P (|Xm 1| < ) =
m=n+1
N
Y
n
1
=
< 1 cu conditia sa
=
P (Xm = 1) =
1
m
N
m=n+1
m=n+1
n
alegem N astfel ncat N > 1
= nu exista n0 astfel nc
at sa aiba
loc (1) = (Xn )n nu converge aproape sigur la 1, cand n
24. Fie > 0 si (Xn )n un sir de v. a. astfel nc
at P (Xn = 1) =
= 1 n1 , P (Xn = n) = n1 , n > 1. Sa se arate ca (Xn )n converge n
probabilitate la 1 si (Xn )n converge n medie de ordinul r la 1, cand
r < , dar (Xn )n nu converge n medie de ordinul r la 1, cand r .
P
r
Cum E(|Xn 1|r ) = 0 1 n1 + |n 1|r n1 = (n1)
=
n
0, r <
1, r =
E(|Xn 1|r )
, r >
2
n r
1
2n2
S
a se arate ca (Xn )n converge aproape sigur catre 0.
\
j=n
Aj,
0
1 n12
nr
1
2n2
116
Acj,
j=n
c )
P (Bn,
= P(
Acj, )
X
X
c
P (Aj, ) =
P (|Xj ()| > )
j=n
j=n
j=n
Din definitia sirului (Xn )n = pentru n 1, < 1 avem P (|Xj ()| >
X
2
2
1
0 (cand n )
lim P (Bn, ) = lim P (
/|Xj ()| ) = 1
j=n
Sa se arate ca sirul
xn1 ex
(n1)! ,
0,
x>0
x0
Xn E(Xn )
2
D (Xn )
N (0, 1).
R n x
(n+1)
1
Solutie. E(Xn ) = (n1)!
0 x e dx = (n1)! = n
R n+1 x
1
E(Xn2 ) = (n1)!
e dx = (n+2)
0 x
(n1)! = n(n + 1)
D2 (Xn ) = n(n + 1) n2 = n
n)
Sirul Yn = Xn E(X
devine Yn =
2
D (Xn )
X
n n
n
1 Xn
n
R it x n
R n1 1 it x
1
it
n
n
n
n (t) = 0 e
e
fn (x)dx = e
(n1)! 0 x
dx =
n
(cu ajutorul functiei )
= eit n 1 itn
t2
ln n (t) = it n n ln 1 itn = it n + n itn 2n
+ o(n) =
2
= t2 + o0 (n) , daca tn < 1
117
t2
t2
Cum lim ln n (t) = = lim n (t) = e 2 =
n
n
2
!
Z x
t2
Xn () E(Xn )
1
p
= lim P
<x =
e 2 dt
n
2
D2 (Xn )
27. Se stie ca daca (Xn )nIN este un sir de v. a. convergent n medie patratica , atunci lim E(Xn ) = E(X) si lim E(Xn2 ) = E(X 2 ),
n
n
unde X = lim Xn . Sa se arate ca daca se nlocuieste conditia de
n
convergenta n medie patratic
a cu convergenta n probabilitate, afirmatia
nu mai este adevarata .
Solutie. Fie (Xn )nIN un sir de v. a. care pot lua valorile (n +
1
4), 1, n + 4 cu probabilitatile P (Xn = n 4) = n+4
, P (Xn = 1) =
3
4
= 1 n+4 , P (Xn = n + 4) = n+4
Avem lim P (|Xn + 1| > ) = 0, ceea ce arata ca sirul (Xn )nIN
n
converge n probabilitate catre -1.
Pe de alta parte E(Xn ) = 1 +
4
n+4 ,
nIN
E(|Xn |r ) =
1
nr
, unde Xn
1
n
1
2
1
n
1
2
Deoarece
Tj, = Tn,
j=n
118
4 n, n
= 1, 2, . . .
i
n ni<n
n ni<n
i
Utilizand acest fapt, putem scrie P (En ) e n ni<n , de unde
rezulta lim P (En ) = 0.
n
j=n
Tj,
/Yj () = 0 Em , unde
j=[m m]
j=[m m]
\
\
Mai departe putem scrie Sn, =
Tj,
Ejc Enc .
j=n
j=n
119
2n2
n2
2n2
\
[
c
c =
Fie Tj, = /|Xj ()| , S =
Tj, si Sn,
Tj,
j=n
c ) = P(
Atunci P (Sn,
j=n
c
Tj,
)
c
P (Tj,
)) =
j=n
j=n
=
P ( /|Xj ()| > )
j=n
2
< 1 avem P ( /|Xj ()| > ) = P ( /Xj () = j r )+
2
1
+P ( /Xj () = j r ) = j12 , asa ca P (Sn, )
j2
j=n
j=n
(
j
1, daca j1
,
(m)
m m
Xj () =
0, n rest
120
(n)
k
P ( /|Xk ()| ) = P ( / k1
) = n1 .
n ,n
(n)
Daca n > N (, ) atunci P ( /|Xk ()| ) < , deci sirul de v.
a. considerat converge n probabilitate catre 0.
Se observa ca sirul nu converge aproape sigur catre 0. Intr-adev
ar,
daca h0 [0,1), atunci pentru orice m exista un j astfel nc
at
(m)
j1 j
0 m , m , deci Xj (0 ) = 1 si de aici rezulta ca n sirul
(1)
(2)
(2)
(3)
(3)
(3)
X1 (0 ), X1 (0 ), X2 (0 ), X1 (0 ), X2 (0 ), X3 (0 ), . . . oricare ar
fi rangul termenului din sir gasim dupa el termeni ai sirului egali cu 1,
care demonstreaza afirmatia.
32. Convergenta n probabilitate nu implica ntotdeauna convergenta n
medie de ordinul r.
Solutie. Fie sirul de v. a. (Xn )nIN , unde P (Xn = 0) = 1
P (Xn = n) = P (Xn = n) = 2n1 2 .
1
,
n2
0, dac
a 0, 12
Xn () =
1, dac
a 12 , 1
si v. a. X astfel
X() =
1, dac
a 0, 12
0, dac
a 12 , 1
121
ax0
0, dac
1
,
dac
a
0<x1
Fn (x) = P ( /Xn () < x ) =
2
1, dac
ax>1
ax0
0, dac
1
, dac
a0<x1
F (x) = P ( /X() < x ) =
2
1, dac
ax>1
deci Fn (x) = F (x), x IR, n = 1, 2, . . . = lim Fn (x) = F (x) ceea ce
n
0,
Fn (x) =
x+n
2n ,
1,
dac
a x n
dac
a n < x < n
dac
ax1
1
2n
Rn
itx
n e dx
sin nt
nt
1, daca t = 0
0, n rest
122
Fn (x) = P ( /Xn () x ) = (x n) ==
0, daca x < n
1, n rest
4.3
Probleme propuse
71
72
2. Sa se determine
num
and cu care
arul n al probelor independente ncep
are loc P nx p < 0, 1 0, 97, daca ntr-o singura proba evenimentul se realizeaza cu o probabilitate p = 0, 8.
R: Cf. teoremei lui Bernoulli = n 534
3. Fie (Xn )n un sir de v. a. independente ale caror valori si probabilitati
sunt
k (k 1) . . . 1
0
1 ... k 1
Xk
2
1
1
1
1
1
1
1
(1
+
.
.
.
+
.
.
.
)
3
3
3 . . . 3(k1)3
3k3
3(k1)3
k3
k = 1, 2, . . . Sa se arate ca sirul dat se supune legii numerelor mari n
formularea lui Cebsev.
6. Fie (Xn )n un
at P (Xk = k) =
sir de1 v. a. independente astfel nc
= P (Xk = k) = 2 . Sa se arate ca sirului i se poate aplica teorema
lui Leapunov.
7. Fie (Xn )n un sir de v. a. cu densitatile de repartitie
1
x
x > 0, c > 0, 0 < <
e ck ,
ck
fXk (x) =
0,
x0
1
2
k
1
3k3
1
n
123
X
Xk , sa se arate ca sirul de v. a. Yn
k=1
cn
+1 n
converge n probabilitate la 0.
R: Calculam dispersia variabilei Yn
lui Cebsev
cn
+1
Capitolul 5
Procese stochastice
(aleatoare)
5.1
Notiuni teoretice
p11 . . . p1N
pN 1 . . . pN N
se numeste matricea probabilit
atilor de trecere (tranzitie) a lantului
Markov considerat.
Propriet
ati
1. Linia i a matricei P , formata din elementele pi1 pi2 . . . piN contine
probabilitatile de trecere din starea i n starile 1, 2, . . . , N .
2. P este o matrice stochastic
a , adica este formata din elemente
pozitive, iar suma elementelor fiecarei linii este 1.
3. Notand pij (n) = P (Xn = j/X0 = i), probabilitatea de a trece dupa
n pasi din starea i n starea j, se obtine matricea de trecere dup
a n
pasi P (n) = (pij (n))i,j care verific
a relatia P (n) = P n . In particular,
P (n) = P (n 1)P si P (n) = P P (n 1), de unde rezulta ecuatiile directe
124
5.1. NOT
IUNI TEORETICE
ale lui Kolmogorov pij (n) =
inverse pij (n) =
X
k
125
1
2
...N
4. Repartitia v. a. Xn
este definita de
p1 (n) p2 (n) . . . pN (n)
vectorul de probabilitate p(n) = (p1 (n), p2 (n), . . . , pN (n)), unde
p(n) = p(0)P n .
Definitia 5.2. Un lant Markov cu matricea de trecere P este ergodic dac
a
n
lim P = , unde este o matrice stochastic
a , av
and toate liniile egale
n
126
pi ,
j =i+1
qi ,
j =i1
pij =
1
q
,
j
=i
i
i
0,
n rest
2. Procesele de ramificare sunt lanturi Markov (Xn )n0 , unde X0 =
= 1, X1 este o v. a. luand valori ntregi nenegative si are functia generXn
X
atoare G(t), iar pentru n 1, Xn+1 =
Zk , unde (Zk )k este un sir de
k=1
127
i ,
j =i+1
i ,
j =i1
qij =
,
j
=i
i
i
0,
n rest
5.2
Probleme rezolvate
formeaz
lim Pjk (n) = Pjk
exista si ca Pjk
a o matrice stochastic
a.
n
In consecinta
N
X
k=1
Insa
N
X
Pk Pkj
k=1
Pk Pkj
= Pjk
.
Pj
N
Pjk
1X
=
Pk Pkj .
Pj
k=1
N
X
= Pj , asadar,
Pjk
= 1, ceea ce nseamn
a ca Pjk
k=1
128
0,
n rest
valorile ik1 , . . . , i1 neinfluent
and cu nimic rezultatul obtinut. Cum
probabilitatile de trecere nu depind de k, se verific
a si caracterul
stationar al lantului.
b) Matricea stochastic
a un pas este urmatoarea :
a a lantului dup
0 1 0 0 0
1 0 3 0 0
4 2 4 2
0
0
0
P = (pij (1))i,j=0,4 =
4
4
0 0 3 0 1
4
4
0 0 0 1 0
Matricea
a dup
a 2 pasi este
1 stochastic
3
0
0
0
4
4
0 5 0 3 0
8
8
1
6
1
P2 =
8 03 8 05 8
0
8 0 8 0
3
1
0 0 4 0 4
129
la un anumit moment, o bila din urna poate fi alba , rosie sau albastra
Starea urnei la orice moment este determinata de num
arul de bile albe,
de bile rosii si de bile albastre din ea.
a) Care sunt starile posibile ale urnei?
b) Sa se scrie matricea corespunzatoare a probabilitatilor de trecere
dupa un pas.
Solutie. a) S1 = (2, 0, 0) : 2 bile albe, nici o bila rosie, nici o bila
albastra
S2 = (1, 1, 0) : o bila alba , o bila rosie, nici o bila albastra
S3 = (1, 0, 1) : o bila alba , nici o bila rosie, o bila albastra
S4 = (0, 2, 0) : nici o bila alba , 2 bile rosii, nici o bila albastra
S5 = (0, 1, 1) : nici o bila alba , o bila rosie, o bila albastra
S6 = (0, 0, 2) : nici o bila
0 21 12 0 0
0 0 1 1 1
2
4
4
0 1 0 0 1
2
4
b) P =
0
0
0
0
1
0 0 0 1 0
2
0 0 0 0 1
0
0
1
4
0
1
2
c1
c1 e c1 e2 c1 e3 . . .
c2 e
c2
c2 e c2 e2 . . .
2
c3 e2
c3
c3 e . . .
P = (pij ) =
c3 e
c4 e3 c4 e2 c4 e
c4
. . .
...
...
...
...
...
De aici se pot obtine probabilitatile de trecere dupa doi pasi, adica n
decurs de doua secunde P2 = P 2 .
130
X
1
c1 ek = 1 = c1
= 1 = c1 = 1 e
1 e
k=0
c2
(e
= c2 =
ek ) = 1 = c2 (e +
k=0
1+e
1+e +e2
1
) = 1 =
1 e
etc.
0, 4 0, 6
Avem P =
.
0, 25 0, 75
Probabilitatea ceruta este p12 (2).
0, 31
0, 69
2
Obtinem P =
.
0, 2875 0, 7125
Deci p12 (2) = 0, 69.
6. Un meteorolog a dezvoltat urmatorul model pentru prezicerea vremii.
Daca ploua azi, probabilitatea este 0,6 ca va ploua si maine si 0,4 ca
nu va mai ploua maine. Daca nu ploua azi, probabilitatea este 0,2 ca
va ploua si maine si 0,8 ca nu va ploua maine.
a) Gasiti matricea de trecere P pentru acest lant Markov si matricea
de trecere dupa 2 pasi.
b) Daca ploua azi, care este probabilitatea ca va ploua si poimaine?
c) Daca nu ploua azi, care este probabilitatea ca sa ploua si poimaine?
Solutie. a) Fie starea 1: ploua si starea 2 nu ploua
0, 6 0, 4
P =
0, 2 0, 8
0, 44 0, 56
2
P =
0, 28 0, 72
131
b) p11 (2) = 0, 44
c) p21 (2) = 0, 28
7. Intr-un anumit model psihologic comportamentul unui copil la scoal
a
ntr-o anumita zi e clasificat bun sau rau. Daca un anumit copil
e bun azi, exista o sansa de 0,9 ca va fi bun si maine , n timp ce daca
acest copil e rau azi, exista o sans
a de 0,3 ca el sa fie rau si maine.
Dat fiind ca acest copil e bun azi, gasiti probabilitatea ca el sa fie bun
nca 4 zile.
Solutie. Comportamentul copilului poate fi descris printr-un lant Markov
cu 2 stari, bun (starea 1)si rau
(starea 2). Matricea de trecere
0, 9 0, 1
pentru acest lant este P =
0, 7 0, 3
Probabilitatea ca acest copil sa fie bun nc
a 4 zile este probabilitatea
ca acest copil sa fie n starea 1 dupa 4 pasi, adica se cere probabilitatea
p11 (4).
0, 875 0, 125
4
Avem P =
= p11 (4) = 0, 875
0, 974 0, 126
0
8. Fie un lant Markov a carui matrice de trecere este P = 0
1
3
1
2
1
2
2
3
Solutie. a) P 2 = 16
P3 =
1
6
7
36
4
27
2
9
1
4
7
24
7
18
1
2
1
4
1
3
1
2
7
12
4
9
7
12
37
72
25
54
132
3
p1 + 12 p2 = p2
1
p + 2 p = p3
2 2 3 3
p1 + p2 + p3 = 1
a carui solutie este vectorul ( 16 , 13 , 12 )
Prin urmare, daca n , P n tinde catre matricea
1
6
1
6
1
6
1
3
1
3
1
3
1
2
1
2
1
2
0, 7 0, 3
c) (0, 4; 0, 6)
= (0, 34; 0, 66)
0, 1 0, 9
0, 52 0, 48
2
d)P =
0, 16 0, 84
0, 52 0, 48
2
(0, 4; 0, 6)P = (0, 4; 0, 6)
= (0, 304; 0, 696)
0, 16 0, 84
10. In modelul stochastic de nv
atare bazat pe teoria selectarii stimulilor
propus de W.K. Estes n 1950, se considera un lant Markov cu 2 stari.
Astfel starea 1 semnifica faptul ca subiectul a nv
atat, de exemplu,
sa primeasca o aluna sau sa evite un soc electric. Starea 2 semnifica
faptul ca subiectul nu a nv
atat nc
a . Se presupune ca de ndat
a ce
133
1
0
p11 p12
Solutie. P =
=
p21 p22
1
Pentru a calcula p21 (n), adica probabilitatea de trecere din starea 2 n
starea 1 dupa n pasi, trebuie sa determinam matricea P n . Calculam
valorile proprii : det(P I2 ) = 0 = 1 = 1, 2 = 1
Determinam vectorii proprii corespunzatori din sistemele :
P u = 1 u, P v = 2 v si rezulta u = (1, 1)t , v = (0, 1)t
1 0
1
0
Fie T =
si D =
1 1
0 1
T 1 P T
T DT 1
Pn
T Dn T 1
1 0
=
1 1
Atunci
= D = P =
=
=
1
0
1 0
1
0
=
= p21 (n) =
0 (1 )n
1 1
1 (1 )n (1 )n
= 1 (1 )n
11. Un sistem de telecomunicatii transmite cifrele 0 si 1. Fiecare cifra
trece prin mai multe stadii de prelucrare, n fiecare stadiu existand
probabilitatea p ca sa fie transmisa corect si probabilitatea q = 1 p
ca ea sa fie transmisa gresit. Fie Xk cifra care intr
a n stadiul k de
prelucrare.
a) Scrieti matricea P a lantului Markov omogen cu starile 0, 1 astfel
obtinut si calculati P n , n IN , precum si P (X2 = 1/X0 = 1),
P (X7 = 0/X3 = 1)
b) Determinati repartitia stationar
a
0 1
c) Daca X0 1 2 , calculati repartitia v. a. Xn si
3
P (X0 = 0/Xn = 1)
134
Fie T =
1 1
pq 0
si D =
1 1
0
1
1 T = D = P = T DT 1 = P n = T D n T 1 =
Obt
inem T P
1 1
(p q)n 0
2
=
21
=
1
1 1
0
1
2 2
1 1
+ (p q)n 12 12 (p q)n
= 21 21
n 1 + 1 (p q)n
2 2 (p q)
2
2
1
2
21 (p q)2
c) Notand
1)) obtinem p(n) = p(0)P n =
n = 0), P (Xn =
1p(n)1 = (P (X
1
1
+ (p q)n 2 2 (p q)n
= ( 31 , 32 ) 21 12
n 1 + 1 (p q)n =
2 2 (p q)
2
2
= ( 12 16 (p q)n , 12 + 16 (p q)n )
Atunci P (X0 = 0/Xn = 1) =
=
1(pq)n
[ 12 12 (pq)n ] 31
1
+ 16 (pq)n
2
3+(pq)n
12. Daca (Xn )n0 este un lant Markov omogen cu matricea probabilitatilor
de trecere P = (pij ), atunci P (X0 = i0 , X1 = i1 , . . . , Xn = in ) =
= P (X0 = i0 )pi0 i1 pi1 i2 . . . pin1 in .
Solutie. Aplicam formula de nmultire a probabilitatilor obtinem
P (X0 = i0 , X1 = i1 , . . . , Xn = in ) = P (X0 = i0 )
P (X1 = i1 /X0 = i0 )P (X2 = i2 /X1 = i1 , X0 = i0 ) . . .
P (Xn = in /Xn1 = in1 , . . . X0 = i0 ),
iar formula din enunt rezulta tin
and cont ca P (X1 = i1 /X0 = i0 ) =
= pi0 i1 , P (X2 = i2 /X1 = i1 , X0 = i0 ) = pi1 i2 etc.
13. Matricea
ilor de trecere ale unui lant Markov omogen este
probabilitat
0, 1 0, 5 0, 4
1
2
3
. Calculati repartitia
P = 0, 6 0, 2 0, 2, iar X0
0, 7 0, 2 0, 1
0, 3 0, 4 0, 3
variabilei X1 si probabilitatea ca la momentele n = 0, 1, 2 lantul sa se
gaseasca n starile 1,2,2 respectiv.
0, 1 0, 5 0, 4
Solutie. p(1) = p(0)P = (0, 7, ; 0, 2; 0, 1) 0, 6 0, 2 0, 2 =
0, 3 0, 4 0, 3
= (0, 22; 0, 43; 0, 35)
135
Deci X1
1
2
3
0, 22 0, 43 0, 35
este
. Sa se calculeze lim pi (n), i = 0, 1.
n
1
Solutie. Introducand probabilitatile initiale P (XX
0 = i) = pi ,
P (Xn = k) = pk (n) este data de relatia pk (n) =
pi pik (n),
i
k=
0, 1, . . . , n = 1, 2, . . ., care se mai poate scrie si sub forma pk (n) =
X
=
pi (n r)pik (r), 0 r < n (1), unde pkk (0) = 1 si pjk (0) = 0 daca
i
j 6= k si pj (0) = pj
Daca P (X0 = i0 ) = 1 avem pi0 = 1 si pj = 0, daca j = i0 , atunci
pk (n) = pi0 k (n)
S
a ne rentoarcem la exemplul considerat. In relatia (1) luam k =
= 1, r = 1, j = 0, 1 si obtinem p1 (n) = p0 (n 1)p01 + p1 (n 1)p11
Cum p0 (k) + p1 (k) = 1 = p0 (n 1) = 1 p1 (n 1). In plus avem
p01 = si p10 = .
Deci p1 (n) = (1 p1 (n 1)) + p1 (n 1)(1 ).
n p
si
1
+ + (1 )
+
= +
+ (1 )n p0 +
cum
+ +
, p0 este probabilitatea ca la
p1 (2) = (1 )2 p1 +
momentul t = 0 masina sa stea, p1 este probabilitatea ca la momentul
t = 1 masina sa functioneze.
136
lim p1 (n) =
, lim p0 (n) =
n
+ n
+
X
n portiunea respectiva k particule, atunci pk (n) =
pj (n 1)pjk .
0
pk z avem G(z) =
X
j=0
X
pj ( pjk z k )
k=0
X
pjk z k = [ + (1 )z]j e(z1)
k=0
137
P (X(t)=k,X(1)X(t)=nk)
P (X(1)=n)
(t)k
k!
[(1t)]nk
et (nk)!
n
e
n!
e(1t)
= Cnk tk (1 t)nk
138
5.3
X(t)
= t + 2 t2 ) avem P (| X(t)
t | > ) <
D2 ( t )
2
t , ceea ce demonstreaza ca
daca t
X(t) p
t2
0, daca
Probleme propuse
0 12 12
P = 21 0 12
1
1
2
2 0
1 1 1
1 3 3
2
R: P 2 = 14
1
4
4
1
2
1
4
4
1 3
4 ,P
1
2
= 38
3
8
8
1
4
3
8
8
3
8
1
4
1
2
1
4
1
2
1
2
1
4
1 . Sa
0
se calculeze probabilitatile stationare stabilind mai nt
ai ca lantul este
ergodic.
4 3 4
, 11 , 11 )
R: ( 11
P (Xk+1 = j/Xk = i) =
a+b+ki
a+b+k ,
i
a+b+k ,
0,
j=i
j =i+1
n rest
1
2
1
2
1
4
1
4
0
1
4
1
4
1
2 .
1
2
Sa se calculeze :
139
13
32 ,
b) ( 25 , 15 , 25 )
5. Calculati
repartitia stat
a a unui lant Markov cu matricea de tre ionar
0 12 12
cere P = 13 0 23 .
1
4
R:
1
4
1
2
1
37 (8, 9, 20)
!
(pq)n
(pq)n
1
1
+
2 n
2
2
R: a) P n = 21 (pq)
(pq)n
1
+
2
2
2
2
b) lim p11 (n) + p21 (n) =
n
1
2
1
2
Lantul este ergodic si distributia lui limita (p1 , p2 ) se obtine rezolvand
sistemul
p1 = p1 p + p2 q
p2 = p1 q + p2 p
p1 + p2 = 1
lim p21 (n) + p22 (n) =
c) P (X0 = 1/Xn = 1) =
p11 (n)
p1 (n)
+(pq)n
1+()(pq)n
Capitolul 6
Metode statistice
6.1
Notiuni teoretice
Teoria selectiei
Fie X o v. a. reprezent
and o anumit
a caracteristica numeric
a (durata
de viata , venitul, num
ar de defectiuni etc.) a unei populatii statistice.
Rezultatele numerice x1 , x2 , . . . , xn obtinute prin n m
asur
atori (interog
ari,
observari etc.) formeaz
a
o
select
ie
empiric
a
de
volum
n
a
v.
a.
X.
ia 6.1. Variabila
x1 . . . xn
n care P (X = xk ) = n1 , k = 1, n
X 1
1 ,
.
.
.
n
n
Presupunand ca dupa efectuarea a n observatii am obtinut : de n1 ori
a aparut
X1 , . . .,de nk ori a aparut Xk , unde n1 + . . . + nk = n, atunci
x . . . xn
X n11
. . . nnk
n
n
Media de selectie este x = x1 +...+x
n
n
X
1
2
Dispersia de selectie este S = n
(xk x)2
k=1
140
6.1. NOT
IUNI TEORETICE
141
Xm
k=1
spunz
a
atoare, atunci
q 2 v. 2a. Y = X1 X2 are o repartitie normal
1
2
N m1 m2 , n1 + n2 .
a o selectie de volum n
X1 , X2 , . . . , Xn reprezint
n
X
Xk2 urmeaz
a o
dintr-o populatie normal
a N (0, 1), atunci v. a. Y =
Teorema 6.3. Dac
a
k=1
3) n cazul selectiilor de volum mic (n < 30) este indicat sa fie folosita
n
X
1
n
2
(xk x)2 , s2 = n1
S2
dispersia modificata de selectie s = n1
k=1
ns20
2
142
k=1
de libertate
lim D2 ( (X1 , X2 , . . . , Xn )) = 0
nc
at E( (X1 , X2 , . . . , Xn )) = si lim D2 ( (X1 , X2 , . . . , Xn )) = 0, atunci
n
nedeplasat
a pentru , atunci D ( ) nI() , unde I() = E
=
2
2
f (x,)
= E ln
.
6.1. NOT
IUNI TEORETICE
143
ln L(x1 , . . . , xn ; 1 , . . . , k ) = 0, j = 1, k
j
Intervale de ncredere
Definitia 6.10. Fie X o v. a., a = a(x1 , . . . , xn ) si b = b(x1 , . . . , xn )
statistici ale lui X, iar (0, 1). Intervalul (a, b) IR este un interval de ncredere de nivel pentru un anumit parametru asociat v.
a. X daca pentru orice selectie statistica X1 , X2 , . . . , Xn a lui X avem
P (a(X1 , X2 , . . . , Xn ) < < b(X1 , X2 , . . . , Xn )) = 1 .
Se spune ca intervalul (a, b) acopera pe cu probabilitatea 1 .
Definitia 6.11. Fie F (x) o functie de repartitie si (0, 1). Se numeste
-cuantil
a a repartitiei F un num
ar c IR pentru care F (c) = .
In cele ce urmeaza -cuantilele repartitiilor N (0, 1), 2 (n), T (n) vor fi
notate respectiv z , 2 (n), t (n).
Intervale de ncredere pentru media si dispersia repartitiei normale
1. cunoscut, m necunoscut
m x z1 2 , x + z1 2
n
n
144
2. m cunoscut, necunoscut
n
s20 , 2
s2
2
1 (n)
(n) 0
2
3. m si necunoscuti
n1
n1
s2 , 2
s2
2
1 (n 1)
(n 1)
2
s2
t (n 1), x +
n 1 2
!
s2
t (n 1)
n 1 2
145
6.2
Probleme rezolvate
146
0
500
1
200
2
150
3
80
4
70
Stabiliti:
a) media si dispersia de selectie;
b) functia empirica de repartitie si valorile ei n punctele x = 4 si
x = 6.
Solutie. a) x =
S2
=
(3
b)
1
1000 (0
1
2
2
1000 [500 (0 1, 02) + 200 (1 1, 02)
1, 02)2 + 70 (4 1, 02)2 ] = 1, 589
500
1000
200
1000
150
1000
80
1000
70
1000
0,
0, 2,
0, 7,
F (x) =
0, 85,
0,
93,
1,
+ 150 (2 1, 02)2 + 80
0
1
2
3
4
0, 5 0, 2 0, 15 0, 08 0, 07
x0
0<x1
1<x2
2<x3
3<x4
x>4
3 n
3 n
33
= P ( 3 n < Xm
<
) = 2( ) 1 = 2( 4 ) 1 = 2(2, 25)
n
1 = 2 0, 9878 1 = 0, 975
3. Presupunand ca diametrul unor piese fabricate la un strung este repartizat normal N (m, 2), care trebuie sa fie volumul n al selectiei astfel
ncat P (|X m| < 1) = 0, 99? ((2, 58) = 0, 995)
Solutie.0, 99 = P (|X m| < 1)= P (1 < X
m < 1) =
n
n
n
n
Xm
= P ( < < ) = 2( ) 1 = 2( 2 ) 1 = 2( 2n ) =
= 1, 99 = (
n
n
2 )
= 0, 995 =
n
2
= 2, 58 = n ' 27
147
4. Dintr-o populatie normala cu media m = 12, probabilitatea ca media de selectie corespunzatoare unei selectii de volum n = 25 sa nu
depaseasca 16 este de 0,24. Care este probabilitatea ca o singura
observatie din aceasta selectie sa aiba o valoare mai mare decat 16?
((0, 31) = 1, 24,(0, 02) = 0, 5)
Solutie. 0, 24
= P (|X m| <16) = P (16 < X m < 16) =
= P (16 n < Xm
< 16 n ) = P (16 5 < Xm
< 16 5 ) =
80
= 2( 80
) 1 = 2( ) = 1, 24 =
80
= 0, 31 = = 258
1612
258 )
= 1 P ( X km 0, 02) = 1 0, 5 = 0, 5
n
X 1 X 2 (m1 m2 )
r
r
2
1
+
n1
2
2
n2
N (0, 1)
(m m2 )
r 2 r1
Asadar, P (X 1 X 2 < 0, 3) = P X 1 X
<
2
2
1
+
n1
2
n2
0,3(1213)
q
16
+ 49
16
(m m2 )
r 2 r1
< 1, 08 = (1, 08) = 0, 8599
= P X 1 X
2
2
1
+
n1
2
n2
2
n2
5(8076)
q
40
+ 180
400 200
(m m2 )
r 2 r1
= P X 1 X
> 1 =
2
2
1
+
n1
2
n2
148
(m m2 )
r 2 r1
= 1 P X 1 X
1 = 1 (1) = 1 0, 8413 = 0, 1587
2
2
1
+
n1
2
n2
X 1 X 2 (m1 m2 )
r
r
2
1
+
n1
= 1 P 10
X 1 X 2 (m1 m2 )
r
r
2
1
+
n1
2
2
n2
2
2
n2
64
1
1
n
n
X
Xk este un estimator nedek=1
Solutie. E(X) = E
!
=
k=1
nedeplasat
D2 (X)
n
X
1
Xk
n
D2
1
n
n
X
1
n
n
X
E(Xk ) =
k=1
1
nm = m = X e
n
!
=
Xk
1
n2
n 2 =
2
n
0, n rezult
a cf.
k=1
1
x
= E( 2 ( ln )) = E( ( + 2 )) = E( 12
=
+2E(x)
3
D2 (X) =
1
n2
2 n =
1
2
2
n
1
n 12
1
nI() ,
2x
)
3
deoarece D2 (Xk ) = 2 = X
9. Se considera caracteristica
ia C, av
and functia de repartitie
X din
populat
x
teoretica F (x, ) = 1 1 + x e , x > 0, > 0. Se cer:
a) sa se determine legea de repartitie f (x) a variabilei X, functia caracteristica X (t) si momentul de ordinul r,E(X r );
b) prin metoda verosimilit
atii maxime sa se estimeze parametrul
al legii f (x, ) pe baza unei selectii aleatoare x1 , . . . , xn de volum n,
extrasa din populatia C;
149
c) fie estimatorul gasit la punctul b). Sa se arate ca este nedeplasat, consistent si eficient.
x
(x,)
Solutie. a) f (x, ) = Fx
= 1 e 1 e + x2 e = x2 e
R itx x x
X (t) = 0 e 2 e dx = (1 it)2
R
x
r+2
E(X r ) = 12 0 xr xe dx = 2 y r+1 ey dy = r (r + 2) =
= r (r + 1)!
n
X
xi
1
n
X
x1 ...xn
ln xi
b) L(x1 , . . . , xn ; ) = 2n e i=1 = ln L = 2n ln +
n
X
2n
ln L
=
+
xi =
i=1
i=1
n
X
xi
i=1
2
= 0 = =
1 X
xi
2n
i=1
n
X
1
n 2 = (deoarece E(X) = 2 fac
and
2n
i=1
r = 1 n formula dedusa la punctul a) pentru momentul de ordinul
r)= e nedeplasat
!
n
n
X
X
1
2
1
1
2
2
D2 (Xi ) = 2 n 22 =
0
D ( ) = D
xi = 4n2
2n
4n
2n
i=1
i=1
D2 ( )
2
2
f (x,)
1
, unde I() = E ln
Pentru eficienta trebuie aratat ca D2 ( ) = nI()
c) E( ) =
1
2n
E(Xi ) =
f (x,)
Avem ln f (x, ) = ln x 2 ln x = ln
= 2 + x2 =
2
2
f (x,)
= E ln
= E x2
= 14 E(X 2)2 = 14 D2 (X) =
2
2
2
1
nI()
1
n 22
2n
2 2
4
x0
,x
x+1
2
x2
d) f (x, ) =
e) f (x, ) =
x
x1 e
()
, x > 0, > 0
, x > 0, > 0, dat
f) f (x, ) = ex , x 0, > 0
150
n
X
xi
n
X
ln L
n
i=1
= ln L = n ln +
xi ln(1 ) =
=
= 0 =
1
n
n
X
= =
i=1
1
1+x
xi
n+
i=1
X
i=1
ln xi
i=1
(1+) = ln L = n ln +
c) L(x1 , x2 , . . . xn ; ) = n xn
0 (x1 x2 . . . xn )
n
n
Y
Y
n
ln L
= + n ln x0 ln xi = 0 =
+n ln x0 (1 + ) ln xi =
i=1
i=1
n
= = ln x0
n
Y
xi
i=1
x1 x2 ...xn
n
d) L(x1 , x2 , . . . xn ; ) =
1
2
n
X
x2i
= ln L = ln
i=1
n
Y
xi
i=1
n
n
n
X
n
1 X 2
ln L
1 X 2
1
n ln 2
= + 2
xi
x2i =
xi = 0 = =
2
2n
i=1
e) L(x1 , x2 , . . . xn ; ) =
n ln () n ln
= =
1
n
n
X
i=1
i=1
i=1
(x1 x2 ...xn )1
[()]n n e
1
n
X
i=1
n
X
i=1
xi
= ln L = (1) ln
i=1
n
1X
ln L
=
+ 2
xi = 0 =
xi =
i=1
x
xi =
n
X
f) L(x1 , x2 , . . . xn ; ) =
n e
n
Y
xi
i=1
xi
= ln L = n ln
n
X
i=1
xi =
ln L
151
n
X
xi = 0 = =
i=1
n
1
=
n
X
x
xi
i=1
11. Intr-o fabrica de tesut s-a constatat ca rezistenta la rupere a unui anumit fir de bumbac are o repartitie normala cu media necunoscuta m si
abaterea medie patratica = 36g (calitatea standard). Pentru a cerceta calitatea unui lot de fire de bumbac n ceea ce priveste rezistenta la
rupere s-a facut o selectie de volum n = 9 fire, obtin
andu-se media de
selectie X = 195 g. Sa estimeze rezistenta la rupere m a lotului de fire
controlat, printr-un interval de ncredere 1 = 0, 95. (z0,975 = 1, 96)
36
, 195
9
+ 1, 96
36
12. Rectorul Universitatii Politehnice Bucuresti vrea sa stie care este media varstei studentilor. Din anii trecuti se cunoaste ca abaterea standard este de 2 ani. Un sondaj asupra a 50 de studenti arata ca media
este de 23,2 ani. Cu un nivel de semnificatie de 0,05, sa se determine
un interval de ncredere pentru medie. Se presupune ca populatia are
caracteristica normala .
Solutie. Se stiu X = 23, 2, = 2, n = 50, = 0, 05
m (23, 2 1, 96
2 , 23, 2
50
+ 1, 96
2 )
50
q
q
2
s2
s
m x n t1 2 (n 1), x + n t1 2 (n 1)
X = 19 (51 + 54 + . . . + 49) = 50
152
n1
n1
8
8
2
2
2
b) 2 (n1) s , 2 (n1) s = 15,5
3, 2,73
3 =
1
2
0,000018
(0,003)2
(2, 776)2
0,0042
= n
'6
x
x! ,
0
41
1
62
2
45
3
22
4
16
5
8
6
4
7
2
8
0
9
0
10
0
153
n
X
xi
i=1
i=1
n
X
xi
ln(x1 ! . . . xn !) =
ln L
= n +
i=1
n
X
xi ln
= 0 = =
1
n
n
X
xi = X
i=1
f (x,)
ln f (x, ) = + x ln ln x! = ln
= 1 + x
2
1
n2
n =
= este eficient
qn
n
X
1
Xi
n
i=1
=
=
1
n2
2 ln f (x,)
2
n
X
D2 (Xi ) =
i=1
154
p
p
i=1
i=1
n
X
n
xi
n
X
k
i=1
1p
= p = n1
xi =
= fn , adica frecventa relativa a
n
i=1
aparitiilor casetei necorespunzatoare n cele n probe (k este num
arul
de casete necorespunzatoare din cele n controlate)
b) Deoarece k este o v. a. binomiala luand valorile 0, 1, . . . n avem
E(p ) = E nk = n1 E(k) = np
n = p, deci p este nedeplasat
D2 (p ) = D2 nk = n12 D2 (k) = np(1p)
= p(1p)
si cf. inegalitatii lui
n
n2
pq
q p p
ln f (x, p) = x ln p + (1 x) ln(1 p) =
p (1p )
n
Rezulta intervalul
de ncredere pentruqp este
q
(1p )
)
p
p z1 2
< p < p + z1 2 p (1p
n
n
17. O masina automata fabrica piese cu un anumit diametru a carui dimensiune nominala trebuie sa fie m = 14 mm. Dimensiunea diametrului
unei piese este o v. a. normala N (m, 1). Efectuandu-se un control
asupra n = 64 de astfel de piese a rezultat o medie a observatiilor
X = 13, 4 mm. Se poate afirma ca masina produce piese cu dimensiune mai mica decat dimensiunea nominala , la un prag de semnificatie
= 0, 05? (z0,95 = 1, 64)
155
Solutie. Avem H0 : m = m0 = 14
H1 : m = m1 < m0
Calculam zc =
Xm
13,414
1
8
= 4, 8
Xm
12001300
250
6
= 600
250 = 2, 4
Xm
220000200000
50000
10
=4
156
Xm0
0,530,5
0,11
11
=3
21. O fabrica de acumulatori afirma ca durata de functionare a acumulatorilor este 300 de zile. Un laborator cerceteaza 4 acumulatori si
obtine rezultatele 298,290,306,302. Aceste rezultate indica faptul ca
acest tip de acumulatori are o durata de functionare mai mica decat
afirma fabrica ( = 0, 02,t0,02 (3) = 4, 541)?
Solutie. Verificam ipoteza H1 : m < 300
Avem X = 14 (298+290+306+302) = 299 si s2 = 13 [(298299)2 +(290
q
140
299)2 + (306 299)2 + (302 299)2 ] = 140
=
s
=
3
3 = 6, 83
tc =
299300
6,83
2
1
3,41
= 0, 29
Xm
s
n
0,70,8
0,03
20
= 15
n
n1
S2 =
Avem H0 : m = 40
16
15
12, 25 = 13, 06 = s = 3, 61
157
H1 : m > 40
tc =
Xm
s
n
4540
3,61
4
= 5, 54
Xm
s
n
213200
= 11, 97
48,4
41
1
100,6
2
99,6
3
100
4
100,1
5
100,3
6
100
7
99,9
8
100,2
9
100,4
10
100,6
1
11 (100, 6
1
10 [(100, 2
2c = (n1)s
= 25 > 20,95 (10) = 18, 3, deci respingem ipoteza H0 ,
2
cantarul nu asigura precizia ceruta , prin urmare trebuie reglat.
26. Pentru analiza preciziei unor masur
atori s-au facut n = 16 masurtori
2
si s-a stabilit s = 0, 56. Verificati ipoteza H0 : 2 = 0, 41 fat
a de
alternativa H1 : 2 6= 0, 41 la pragul de semnificatie = 0, 1, stiind ca
populatia n studiu este normala . (20,95 (15) = 25, 20,05 (15) = 7, 28)
11
100,5
158
(n1)s2
2
150,56
0,41
= 20, 49
Rezulta 20,05 (15) < 2c < 20,95 (15), deci se accepta ipoteza H0 si se
respinge ipoteza H1 .
27. Precizia de prelucrare a unui strung automat se verific
a cu ajutorul
dispersiei dimensiunii controlate a pieselor produse. Dispersia nu trebuie sa depaseasca 02 = 0, 1. O selectie extrasa la nt
amplare de volum
n = 25 a dat rezultatele :
xi
ni
3
2
3,5
6
3,8
9
4,4
7
4,
1
-9
2
P
s2u =
-4
6
-1
9
5
7
1 P
( ni ui )2
ni u2i n
n1
6
1
= 19, 91, s2x =
s2u
102
= 0, 1991
x
= 240,1991
' 48 > 39, 4 = 20,975 (24) respingem H0 ,
Intrucat (n1)s
0,1
02
adica strungul nu asigura precizia necesara si trebuie reglat
6.3
Probleme propuse
159
b)
0,
0, 15,
0,
35,
F (x) =
0, 65,
0, 75,
1,
x1
1<x3
3<x6
6<x8
8 < x 10
x > 10
50
0
20
1
15
2
8
3
7
4
0
1
2
3
4
R: a) X
0, 5 0, 2 0, 15 0, 08 0, 07
0,
0, 2,
0, 7,
F (x) =
0,
85,
0,
93,
1,
x0
0<x1
1<x2
2<x3
3<x4
x>4
b) x = 1, 02, S 2 = 1, 5996
(3) = 0, 85
c) F100
1
21,5
2
21,6
3
21,75
4
22
5
22,45
6
22,6
7
23,2
8
23,4
9
23,5
10
23.65
160
1
10
F10
(x) =
1
10
1
10
0,
0, 1,
0, 2,
0, 3,
0, 4,
0, 5,
0, 6,
0, 7,
0, 8,
0, 9,
1,
1
10
1
10
1
10
1
10
1
10
x 21, 5
21, 5 < x 21, 6
21, 6 < x 21, 75
21, 75 < x 22
22 < x 22, 45
22, 45 < x 22, 6
22, 6 < x 23, 2
23, 2 < x 23, 4
23, 4 < x 23, 5
23, 5 < x 23, 65
x > 23, 65
x = 22, 565
4. Repartitia valorilor rezistentei la rupere a unor fire de bumbac (n
kg) a fost analizata pe baza a 100 de observatii. Valorile observate
mpreuna cu frecventele lor absolute sunt date n tabelul urmator:
xi (valorile rezistentei
la rupere n kg)
0,5 0,65 0,75 0,8 0,9 1 1,12 1,35
ni (frecvente absolute) 2
4
5
26 30 25
6
2
Se cer:
a) Valoarea medie si dispersia de selectie a rezistentei la rupere;
b) F (0, 78), F (0, 9), unde F (x) este functia empirica de repartitie
R: a) X = 0, 8957,S 2 ' 0, 0189
b) F (0, 78) = 0, 11, F (0, 9) = 0, 37
5. Dintr-o populatie normala cu media m = 12, probabilitatea ca media de selectie corespunzatoare unei selectii de volum n = 16 sa nu
depaseasca 14 este de 0,24. Care este probabilitatea ca o singura
observatie din aceasta selectie sa aiba o valoare mai mare decat 14?
((0, 71) = 0, 76,(0, 1776) = 0, 9616)
R: P (Xk > 14) = 0, 0384
6. Dintr-o populatie normala se extrag toate selectiile posibile de volum
n = 25. Daca 50 /0 dintre ele au medii care difera de media poulatiei cu
cel putin 5 unitati n valoare absoluta , aflati abaterea medie patratic
a
a populatiei.
R: Stim P (|X m| 5) = 0, 05 = = 12, 76
1
10
161
a) f (x, ) = (2 )x(ln 2)
b) f (x, ) =
1 x
21
1
1
ln
1
2
, 12 < < 1
2
1 e 2 (x) , 0 <
2
n
X
1
1
ln xi
R: a) = 1 + ln 2 n
i=1
#1
"
n
X
ln xi
b) = 1 n1
i=1
c) f (x, ) =
,1 < < 2
x < 1, > 0
v
u
n
2
X
u
xi
c) = 12 1 + t1 + 4
n
i=1
+1
, x 1, > 0 si sa con-
162
n
X
R: a) A =
b) =
1
n
ln Xk
k=1
1
40
2
54
3
40
4
50
5
38
6
40
7
50
8
60
163
S
a se estimeze numarul mediu de masini defecte, stiind ca num
arul de
masini defecte este o v. a. Poisson si sa se determine un interval 950 /0
pentru numarul mediu de masini defecte.
q
q
1
200
10
X
ni xi = 2, 295
i=0
R: 8, 23 <
< 58, 7
164
0
2
1
3
2
6
3
7
4
7
5
3
6
2
Capitolul 7
Notiuni teoretice
f
f
1 f
1 f
Notam f
si f
a derivata arez = 2 x i y
z = 2 x + i y (numit
olar
a ).
Corolarul 7.2. Fie A C o multime deschis
a si f : A C, f = P + iQ.
Dac
a P, Q C 1 (A) si f
=
0
pe
A,
atunci
funct
ia f este olomorf
a pe A.
z
165
IN SERIE LAURENT
166CAPITOLUL 7. FUNCT
II OLOMORFE. DEZVOLTARI
Definitia 7.2. Fie u : A IR o functie de clasa C 2 pe A. Functia u se
2
2
numeste armonic
a dac
a pentru a A avem xu2 (a) + yu2 (a) = 0, adica
4u = 0 n orice punct din A.
Corolarul 7.3. Fie A C o multime deschis
a si f : A C, f = P + iQ si
P, Q C 2 (A). Dac
a f este olomorf
a , atunci P, Q sunt functii armonice pe
A.
X
an (z z0 )n , unde z C, z0 C fixat, ak C, k =
Definitia 7.3. Seria
n0
Num
a de convergent
a , iar discul B(z0 , R) =
arul R se numesteraz
= z C |z z0 | < R se nume
a . Conventie :
ste discul de convergent
pentru R = 0, B(z0 , R) = z0 , iar pentru R = , B(z0 , R) = C
Teorema 7.2. (Cauchy- Hadamard) Fie o serie de puteri cu raza de
1
p
.
convergent
a R. Atunci R =
lim n |an |
n
an z n cu raza
n0
de convergent
a R. Atunci
1. seria este absolut convergent
a dac
a |z| < R;
2. seria este divergent
a |z| > R;
3. seria este uniform convergent
a pe |z| , oricare ar fi < R.
X
Teorema 7.4. Fie z0 C fixat si S(z) =
an (z z0 )n , z cu |z z0 | < R
n0
an (z z0 )n , z cu |z z0 | < R
n0
S (k) (z0 )
, k
k!
IN.
Seria
an (z z0 )n , an C se numeste convergent
a
nZ
n
an (z z0 ) si
n0
167
n1
n1
n0
Laurent.
Teorema 7.5. Fie seria Laurent
= lim
nZ
p
n
p
n
|an |,
1
=
R
|an |; presupunem c
a 0 r < R. Atunci :
n
a) In coroana circular
a B(z0 ; r, R) = z C/r < |z z0 | < R seria
Laurent converge absolut si uniform pe compacti.
b) In multimea C \ B(z0 ; r, R) seria
X Laurent diverge.
c) Suma seriei Laurent S(z) =
an (z z0 )n este o functie olomorf
a
nZ
n D avem f (z) =
an (z z0 )n .
nZ
7.2
Probleme rezolvate
P
x
x
, P
x2 +y 2 y
y
, Q
x2 +y 2 x
Q
y
x2 + y 2 si
= 0 pentru z 6= 0.
x
x2 +y 2
y
x2 +y 2
= 0 si
= 0,
IN SERIE LAURENT
168CAPITOLUL 7. FUNCT
II OLOMORFE. DEZVOLTARI
Solutie. lim f (z) = 0 = f (0), deci f este continu
a n z = 0
z0
p
p
Daca z = x+iy, avem f (z) = 2 |xy|, deci P (x, y) = 2 |xy| si Q = 0.
P (x, 0) P (0, 0)
Q
=0=
(0, 0)
x0
y
Q
P (0, y) P (0, 0)
P
=0=
(0, 0)
lim
y (0, 0) = y0
y0
x
Totusi f nu este olomorfa n z = 0, deoarece P nu e diferentiabil
a n
acest punct. Presupunem ca P ar fi diferentiabil
a , deci
P
x (0, 0)
= lim
x0
1
0
n , zn
2 |xy|
= 2 2
P (z)
|z|
x +y
i n1 , n
= +
Luand z =
P1 (zn ) = 0 0, P1 (zn0 ) =
(0, 0).
P
r
P
x
P
x
x
r
P
y
P
y
y
r
y
(r sin )+
P
x
cos
P
x
P P
x , y
P
y
P
y
sin
r cos
si obtinem
=
=
P
r
P
r
cos
sin +
1
r
1
r
169
sin
cos
Analog pentru Q.
Conditiile Cauchy-Riemann devin :
P
r
Q
r
=
=
1 Q
r
1r P
P
Q
=
= 2e2x sin 2y 2y
y
x
Q
x
0
= 2x0 (), Q
y = 2y (), deci
2Q
x2
= 20 () + 4x2 00 (),
= 20 () + 4y 2 00 ()
2
IN SERIE LAURENT
170CAPITOLUL 7. FUNCT
II OLOMORFE. DEZVOLTARI
Q
P
=
= 2cx
y
x
Integrand a doua ecuatie si nlocuind n prima obtinem P (x, y) =
= 2cxy + k, deci f (z) = 2cxy + k + i(c(x2 y 2 ) + c1 ) =
= f (z) = ciz 2 + d, c, d IR
7. Stiind ca partea
y reala P a unei functii olomorfe f (z) = P + iQ este de
forma P = x , sa se determine aceasta functie.
Solutie. Notam
y
x
= u. Atunci
Q
x
y
0
= x1 0 (u), Q
y = x2 (u).
Avem
Q
y
Atunci
Q1
x
1
= Q
u
Q1
u
x1
y
x2
Q1
u
1
x
= 0 (u) u
0 (u)(1 + u2 )
= 0 si
Q
x
P
x
P
y
P
y
Q
y
P
y
P
x
Obtinem astfel
2 (ey + ey ) cos x
P
=
x
(2 cos x ey ey )2
(ey ey ) sin x
P
=
y
(2 cos x ey ey )2
171
sin x
Integram a doua relatie n raport cu y : P (x, y) = 2 cos xe
y ey +
+(x). Derivand n raport cu x si introducand n prima ecuatie
sin x
obtinem 0 (x) = 0 = (x) = k = P (x, y) = 2 cos xe
y ey + k =
y
ix
e cos x
= Q(x, y) = 2 cos
+k = f (z) = eix +eieixie
+k(1+i) =
xey ey
ey eiy
i
i
= ei(x+iy) 1 +k(1+i) = eiz 1 +k(1+i), dar f 2 = i1 +k(1+i) =
= 0 = k = 12
x2 y 2
2xy Q
(x2 + y 2 )2
Q + 4x(x2 + y 2 ) = 0
y
2xy
x
2x2 y
Q x2 y 2 Q x2 + y 2
+
Q 4y(x2 + y 2 ) = 0
x
2xy
y
2xy 2
Deci
Q
Q
=
+ 8x2 y
x
x
Q
Q
=
8xy 2
y
y
Q
Q
ydx+xdy
Q + 8xy(xdx ydy)
x dx + y dy =
xy
= d(xy)
4xyd(x2 y 2 ) = xydQQd(xy)
= 4d(x2 y 2 ) =
xy Q +
x2 y 2
Q
Q
4d(x2 y 2 ) = 0 = xy
4(x2 y 2 ) = 2k =
= d xy
= Q(x, y) = 4xy(x2 y 2 ) + 2kxy
Rezulta ca dQ =
1
z 3 6z 2 +11z6
IN SERIE LAURENT
172CAPITOLUL 7. FUNCT
II OLOMORFE. DEZVOLTARI
Solutie. Functia f are ca poli rad
acinile ecuatiei z 3 6z 2 +11z 6 = 0,
adica punctele z1 = 1, z2 = 2, z3 = 3.
a) In cercul |z| < 1, functia f este olomorfa , deci dezvoltabil
a n serie
Taylor n acest domeniu.
f (z) =
1
6
1
(z1)(z2)(z3)
1
2(z1)
1
z2
1
2(z3)
= 12
1
1z
1
1 z3
1
2
1
1 z2
In acest domeniu avem |z| < 1, z2 < 1, z3 < 1. Atunci f (z) =
X
1 X zn 1 X zn
= 12
zn +
2
2n 6
3n
n0
n0
n0
In domeniul 1 < |z| < 2 avem 2 < 1, z3 < 1, z1 < 1, deci f (z) =
X1
1 X zn 1 X zn
1
= 2z
+
zn 2
2n 6
3n
f (z) =
1
2z
1
1 z1
n0
1
2
1
1 z2
n0
n0
11 z
3
1
In domeniul 2 < |z| < 3 avem z < 1, z3 < 1, z2 < 1
X1
1 X 2n 1 X z n
1
Atunci f (z) = 2z
zn z
zn 6
3n+1
f (z) =
1
2z
1
1 z1
1
6
1
z
1
1 z2
n0
n0
n0
1
z1 11 2 + 2z
11 3
z
z
1
2
3
+
Atunci f (z) = 2z
zn z
z n 2z
zn
d) f (z) =
1
2z
1
6
1
1 z1
n0
n0
2z 2 +3z1
z 3 +z 2 z1
n0
1
z1
1
z+1
1
(z+1)2
n0
n
(1) (n + 1)z
n0
zn +
X
n0
(1)n z n +
173
1
2
1
1 z+1
2
1
(z+1)2
1
z+1
1 z+1
2
1
2
1
z1
1
2
1
1+ z1
2
1
4
X z + 1 n
n0
X z + 1 n
2
n0
f (z) =
1
+
(z+1)2
(1+ z1
2 )
n
X
n z1
1
1
In cercul |z 1| < 2 avem 1+ z1 =
(1)
si
2 =
2
(1+ z1
2
2 )
n0
X
(n + 1)(z 1)n
=
(1)n
2n
n0
Atunci f (z) =
1
z1
(1)n
n0
n+3
(z 1)n
2n+2
z
12. Sa se dezvolte functia f (z) = sin z1
n jurul punctului z = 1.
z
Solutie. sin z1
= sin 1 +
1
sin z1
=
(1)n
n0
1
cos z1
=
(1)n
n0
+ cos 1
(1)
n0
1
1
= sin 1 cos z1
+ cos 1 sin z1
1
(2n)!(z 1)2n
X
n0
1
(2n + 1)!(z 1)2n+1
1
z1
(1)n
1
+
(2n)!(z 1)2n
1
(2n + 1)!(z 1)2n+1
z+i
0 < |z i| <
14. Sa se dezvolte functia f (z) =
z = .
1
z 2 sin z
IN SERIE LAURENT
174CAPITOLUL 7. FUNCT
II OLOMORFE. DEZVOLTARI
Solutie. f (z) =
1
z2
1
3
5
z z3! + z5! ...
1
z3
1
2
4
1 z3! + z5! ...
1
2
4
1 z3! + z5! ...
1
2
4
1 z3! + z5! ...
7 4
360 t
+ . . .) =
+ 12+
(z pi)2 + . . .
3 5
7.3
Probleme propuse
1. Sa se arate ca functiile f : C C, f (z) = z 2 + eiz ,g : C \ 0 C,
g(z) = z1 sunt olomorfe.
R: Se aplica corolarul 7.1
2. Sa se arate ca functia f : C C, f (z) = z nu e olomorfa n nici un
punct din C.
3. Sa se determine punctele n care functia f : C C, f (z) = zz este
olomorfa .
R: z = 0
4. Sa se determine constantele corespunzatoare astfel nc
at urmatoarele
functii sa fie olomorfe:
a) f1 (z) = x + ay + i(bx + cy);
b) f2 (z) = x2 + axy + by 2 + i(cx2 + dxy + y 2 );
c) f3 (z) = cos x(cosh y + a sinh y) + i sin x(cosh y + b sinh y).
R: a) b = a, c = 1; b) a = d = 2, b = c = 1; c) a = b = 1.
5. Sa se calculeze
R:
f1
z
f f
z , z
f2
2 f2
2
1
= 2z, f
z = 0, z = 2|z| , z = z
175
1
z
1
z 2 3z+2
a) |z| < 1;
b) 1 < |z| < 2;
c) |z| > 2.
R: a) f (z) =
c) f (z) =
X 2n+1 1
n0
X 2n
n1
2n+1
X 1
zn
z ; b) f (z) =
+
;
z n 2n+1
n
n1
z n+1
4
9
n0
1
9
X 1
X 3n + 7 z 2n
+
2n
z
4n+2 9
n1
n0
[(3n 7)4n2 + 1]
n3
1
9z 2n
Capitolul 8
Integrale complexe
8.1
Notiuni teoretice
izolat
al lui f daca exista un disc B(z0 , r)(r > 0) astfel nct B(z0 , r) \ z0 A
(adica functia f este olomorfa pe discul punctat B(z0 ; 0, r) = B(z0 , r)\ z0 ).
Pe coroana B(z0 ; 0, r) functia olomorfa f are o dezvoltare n serie Laurent
X
f (z) =
an (z z0 )n .
n=
X
f (z) =
an (z z0 )n are partea principala nul
a , adica an = 0, n < 0.
n=
Definitia 8.3.
X
Laurent f (z) =
an (z z0 )n partea principala are un num
ar finit de
n=
X
esential daca partea principala a seriei Laurent f (z) =
an (z z0 )n
n=
8.1. NOT
IUNI TEORETICE
177
B(z0 ; 0, r). Atunci punctul z0 este punct singular aparent pentru f daca si
numai daca exista si este finita lim f (z).
zz0
z
Exemplul 8.3. Punctul z = 1 este un pol simplu pentru f (z) = z1
.
Intr-adevar, lim f (z) = , iar dezvoltarea Laurent a lui f n jurul lui z = 1
z1
1
1
este f (z) = 1+z1
a z1
.
z1 = z1 + 1, cu partea principal
Exemplul 8.4. Punctul z = 0 este o singularitate aparent
a pentru f (z) =
= sinz z , deoarece lim = 1.
z0
sin z
Exemplul 8.5. Punctul z = 2 este pol dublu pentru f (z) = (z2)
3.
2
Pentru orice z C avem sin z = a0 + a1 (z 2) + a2 (z 2) + . . ., unde
3
3
a0 = 0, a1 = , a2 = 0, a3 = 6 etc., deci f (z) = (z2)
2 6 + ...
1
X
Observatia 8.1. Fie f (z) =
an z n dezvoltarea n serie Laurent a lui
n=
f (t)
f ( 1t )
an tn este dezvoltarea
n=
178
X
f (z) =
an (z z0 )n dezvoltarea n serie Laurent a functiei f n coroana
n=
1
lim [(z z0 )k f (z)](k1)
(k 1)! zz0
8.1. NOT
IUNI TEORETICE
179
Z
f (z)dz
C
j=1
Corolarul 8.2.
izolate ale unei
unui num
ar finit de puncte singulare izolate).
Lema 8.1. (Jordan) Fie f o functie continu
a definit
a n sectorul 1
it
2 (z = re ). Dac
a lim zf (z) = 0 (1 arg z 2 ), atunci
|z|
Z
f (z)dz 0
(r)
c
and r , unde (r) este arcul de cerc centrat n origine de raz
a r
continut n sectorul 1 2 .
Lema 8.2. (Jordan) Fie f o functie continu
a definit
a n sectorul 1
2 (z = reit ). Dac
a lim zf (z) = 0 (1 arg z 2 ), atunci
|z|0
Z
f (z)dz 0
(r)
c
and r 0, unde (r) este arcul de cerc centrat n origine de raz
a r
continut n sectorul 1 2 .
180
8.2
Probleme rezolvate
1
z sin z 2
n punctul z = 0.
Solut
ie. Avem sin z = 1!z z3! + z5! . . . = z sinz 2 =
6
10
4
8
2
= z z1! z3! + z5! . . . = z 3 1 z3! + z5! . . . =
= f (z) =
8
4
z 3 1 z3! + z5! ...
an z n astfel nc
at 1
z4
3!
z8
5!
...
n0
(a0 + a1 z + a2 z 2 + . . .) = 1 = a0 = 1, a0 0 + a1 1 = 0, a0 0 + a1
0 + a2 1 =
= 0 = a2 = 0
X
a0 a1 a2
Atunci f (z) = z13
an z n = 3 + 2 +
+ a3 + . . ., deci Rez(f, 0) =
z
z
z
= a2 = 0
n0
1
z2
z
2!
z2
3!
1
z(1ez )
n z = 0.
+ . . .) = f (z) =
(a0 + a1 z + a2 z 2 + . . .)
1
2
z
+ z3! +...)
z 2 (1+ 2!
1
z n (1
+ e z ).
1
zn
1 1
1 1
1 1
2 + + 2 + 3 + ...
1! z 2! z
3! z
1
(z 2 +1)n
1
z,
deci
181
Rez(f, i) =
1
(n1)! lim
zi
i
= 22n1
1
(z + i)n
i)n
](n1) =
+ i)n
n(n + 1) . . . (2n 2)
= (1)n1
(2i)2n+1 =
(n 1)!
(n1)
(z
i)n (z
n(n+1)...(2n2)
(n1)!
R
6. (z 2 + 1)dz, unde e semidiscul z C/|z| r, Imz 0 cu r > 1.
Solutie. este reuniunea curbelor , unde (t) = (2t 1)r, t [0, 1] si
, unde (t) = reit , t [0, ]
R
R
R
R1
Atunci (z 2 +1)dz = (z 2 +1)dz+ (z 2 +1)dz = 0 (2t1)2 r2 2rtdt+
R
+ 0 r2 e2it rieit dt etc
7.
1
|z2i|=1 z 2 +4 dz
R
Solutie. |z2i|=1
1
f (z) = z+2i
1
dz
z 2 +4
1
z+2i
|z2i|=1 z2i dz
f (z)
|z2i|=1 z2i ,
unde
Aplicam formula
integrala a lui
si obtinem :
R
R Cauchy
f (z)
f (z)
1
f (2i) = 2i
=
|z2i|=1 z2i
|z2i|=1 z2i = 2if (2i) = 2i
= 2
8.
zez
|z|=r (z1)3 dz,
cosh z
2
|z+2i|=2 (z+i)4
pentru r > 1
1
4i
dz
zez
|z|=r (z1)3 dz
2! 00
2i f (1)
= 3ie, unde
182
3
R
cosh 2
2i (3)
z (3)
(i) = 2i
(i) = 2i
3! cosh 2
3! 2
|z+2i|=2 (z+i)4 dz = 3! f
=
sinh (i)
2
10.
4
24
zei 2 z
|z|=R z1 dz, R
6= 1
zei 2 z
|z|=R z1 dz
i 2 z
R
zei 2 z
|z|=R z1 dz = 2if (1) = 2
11.
=0
, deci
tg z
|z|=2 z 2 dz
tg z
ctg v
4
2 = lim v
Rez(f, 2 ) = lim z
= 2
2
v0
2
z
z 2
v+
2
Rez(f, 2 )
42
Din
reziduurilor
obtinem :
R teorema
tg z
)
+
Rez(f,
)
=
2i
1
dz
=
2i
Rez(f,
0)
+
Rez(f,
2
2
2
|z|=2 z
12.
ez
|z|=r (zi)(z2) dz, r
8
2
> 0, r 6= 1, r 6= 2
Solut
Daca 0 < r < 1, aplicam teorema lui Cauchy si obtinem
R ie. 1)
ez
|z|=r (zi)(z2) dz = 0
2) Daca 1 < r < 2, aplicam formula integral
a a lui Cauchy.
z
e
R
R
R
f (z)
ez
z2
|z|=r (zi)(z2) dz = |z|=r zi dz = |z|=r zi dz, unde f (z) =
R
(z)
ei
Atunci |z|=r fzi
dz = 2if (i) = 2i i2
3) Daca r > 2, aplicam teorema reziduurilor.
i si 2 sunt poli simpli
Calculam Rez(f, i) = lim(z i)
zi
ei
ez
=
(z i)(z 2)
i2
ez
z2
183
ez
e2
=
z2
(z i)(z 2)
2i
i
R
z
e
e2
e
dz = 2i i2
+ 2i
=
Atunci |z|=r (zi)(z2)
Rez(f, 2) = lim (z 2)
13.
R
C
1+sin z
1+z
x2
a2
y2
b2
ei e2
i2
= 1, a > 1
Solutie. In interiorul domeniului marginit de curba C sunt doua singularitati: -1 pol simplu si 0 punct singular esential izolat.
Conform teoremei reziduurilor obtinem
Z
1 + sin z
dz = 2i(Rez(f, 1) + Rez(f, 0))
1+z
C
=1
z1
z1
z
Pentru reziduul n punctul singular esential z = 0 este necesara o
dezvoltare n serie Laurent n jurul acestui punct :
1
(1 + sin z ) = (1 z + z 2 z 3 + . . .)
f (z) = 1+z
3
5
1 + 1!1 z 3!1 z 3 + 5!1 z 5 + . . . , valabil
a pentru |z| < 1.
3
5
7
deci Rez(f, 0) = 1! 3! + 5! 7! + . . . = sin = 0
R 1+sin
Asadar, C 1+z z dz = 2i
14.
ez
|z|=r 1z dz, r
1
z,
> 0, r 6= 1
ez
1z
ez
= e
Rez(f, 1) = lim (z 1)
z1
1z
1
Pentru 0 < |z| < 1 avem f (z) = 1 + 1!z
+ 2!z1 2 + . . . + n!z1 n + . . .
1
(1 + z + z 2 + . . . + z n + . . .) = Rez(f, 0) = 1!1 + 2!1 + . . . + n!
+... =
1
= e 1(coeficientul lui z )
1
R
ez
dz = 2iRez(f, 0) = 2i(e 1)
Daca 0 < r < 1, |z|=r 1z
Daca r > 1,
15.
R
0
x2
dx
(1+x2 )3
ez
|z|=r 1z dz
184
00
z2
i
3
1
=
Rez(f, i) = 2! lim (z i)
zi
(1 + z 2 )3
16
R
Deci r f (z)dz = 8
R
R
Rr
x2
Dar 8 = r f (z)dz = r (1+x
a relatie
2 )3 dx + f (z)dz. In aceast
r
R
2
x
trecem la limita cand r si obtinem 8 = (1+x
2 )3 dx, deoarece
Z
z2
lim
=
f (z)dz = 0 cf. lemei lui Jordan ( lim zf (z) = lim z
r
z
z (1 + z 2 )3
r
R x2
16.
R
0
cos x
dx
(x2 +1)(x2 +4)
eiz
(z 2 +1)(z 2 +4)
eiz
C (z 2 +1)(z 2 +4) dz,
unde C = [r, r]
eiz
1
=
2
zi (z + 1)(z + 2i)
12ie2
Deci I =
(2e1)
.
6e2
relatie trecem la
=
(2e1)
,
6e2
Rr
eiz
eix
a
r (x2 +1)(x4 +4) dx + r (z 2 +1)(z 2 +4) dz. In aceast
R
ix
e
limita cand r si obtinem (x2 +1)(x
4 +4) dx =
Z
iz
e
Pe de alta parte I =
ey
zeiz
= 0 (|zf (z)| = (z 2 +1)(z
2 +4) < |z|3 (y > 0) = lim |zf (z)| = 0)
|z|
=
17.
R 2
0
R0
eix
(x2 +1)(x4 +4) dx
(2e1)
12e2
Dar
185
eix
dx
(x2 +1)(x4 +4)
R
0
cos x
dx
(x2 +1)(x4 +4)
1
dt
(2+cos t)2
it
it
z
Functia f (z) = (z 2 +4z+1)
2,z C \
dubli 2 3.
3 e olomorfa si are polii
1
Calculam Rez(f, 2 + 3) = lim [(z + 2 3)2 f (z)]0 = =
6 3
z2+ 3
R
R 2
1
z
i
4
cos 3t
54 cos t dt
cos 3t
54 cos t dt
z 6 +1
z 3 (2z 2 5z+2)
1 + 26
1
Rez(f, 21 ) = lim z
f (z) =
2
3 22
z 12
R cos 3t
1
1
1+26
Deci 54
dt
=
2i
2
cos t
2i
2
32
19.
R
0
tg (x + i)dx
Solutie. tg (x + i) =
sin(x+i)
cos(x+i)
i(x+i)
ei(x+i)e
2i
i(x+i)
ei(x+i)+e
2
1
i
e2ix e2
e2ix +e2
186
ze
2
Functia f (z) = z(z+e
2 ) are drept poli simpli punctele 0, e , dar numai
0 este n Rinteriorului cercului |z| = 1. Aplicand teorema reziduurilor
20.
R 2
0
2z
1
1
1
1
1
Integrala devine |z|=1 e (z+ z ) 2z1n [z 2n e 2 (z z ) + e 2 (z z ) ] dz
iz =
1
R
2n z +ez
= 2i1 |z|=1 z zen+1
dz = 2iRez(f, 0), cf. teoremei reziduurilor.
1
2
z 2n 1+ z1 +
1
z 2n e z +ez
n+1
z
=
= Rez(f, 0) =
2
n!
1
1
+...+ n!z
n +...
2!z 2
z n+1
R 2
0
sin x)dx =
cos n
0 bia cos d
n vecin
atatea
z
+1+ 1!
+ z2! +...+ zn! +...
ecos x cos(nx
z 2n e z +ez
z n+1
i
a2 +b2
2i
n!
2 1
n! z +. . .
n
a
,
( a2 +b2 +b)n
R cos n
R cos n
Solutie. Fie I = 0 bia
d = 21 bia
si
cos
cos d
R
i sin n
1
iJ = 2 bia cos d = 0 (deoarece functia din interiorul integralei
este impara )
R
ein
I + iJ = 12 bia
cos d
R
zn
Facem schimbarea z = eit si integrala devine I = I+iJ = |z|=1 az 2 +2ibz+a
dz
Polul simplu z = i
a2 +b2 b
a
zn
a2 + b2 b
a2 +b2 b
z
i
=
Rez(f, i
)
=
lim
a
2
2
a
az 2 + 2ibz + a
zi a +b b
=
i
2i a2 +b2
n
a
( a2 +b2 +b)n
2
2 b
)
2iRez(f, i a +b
a
cos n
0 bia cos d
n
n
i
a
a2 +b2 ( a2 +b2 +b)n
dz
|z|=4 3 sin z4 sin3 z
zn
|z|=1 az 2 +2ibz+a dz
187
Functia f (z) =
1
4
dz
|z|=4 sin3 z
8.3
Probleme propuse
1
4
15 ,
Rez(h, 0) =
z+3
(z+1)3
sin 2z
,
z6
h(z) =
1
24
n polul z = 1.
R: Rez(f, 1) = 0
3. Sa se calculeze reziduul functiei f (z) =
1
z 3 +z 2
n polii sai.
R: Rez(f, 0) = 1, Rez(f, 1) = 1
R
4
4. Sa se calculeze 1+z
dz, unde e semidiscul
1+z 2
Z
|z|=r
6.
sin z
2if 0 (a), |a| < r
dz
=
0,
|a| > r
(z a)2
1
|z|=r z 4 +1 dz, 0
< r 6= 1
R
R: Daca 0 < r < 1, |z|=r
1
dz
z 4 +1
188
8. I =
a) C
z3
C z 4 1 dz, unde
: (x2 + y 2 )4 16(x2
y 2 )2 = 0;
b) C : x2 + 16y 2 4 = 0;
c) C : |z| =
2
2 .
R
0
R: I =
12. I =
R
0
2 2
1
dx
1+x6
3
x2
dx
(x2 +a2 )2
4a
R: I =
R
13. I1 =
x sin x
x2 +2x+10
R: I1 = 3e3 (3 cos 1 +
R
x
14. I = 0 xcos
2 +1 dx
R: I =
15. I =
R 2
0
R: I =
16. I =
R 2
0
R: I =
17. I =
R 2
0
R: I =
x cos x
x2 +2x+10
sin 1), I2 = 3e3 (3 sin 1
, I2 =
2e
1
2+cos t dt
4
3 (3
2 3)
1
2+sin t dt
2
3
dx
, a, b
a+b cos2 x
2
a(a+b)
>0
cos 1)
R 2
0
R: I =
cos2 2x
dx, |a|
12a cos x+a2
(a4 +1)2
1a2
1
a
<1
dx
0 (17+8 cos x)2
R
R: I = 12 (17+8dxcos x)2
I = 17
153
19. I =
189
sin x sin nx
54 cos x dx
R
x cos nx
R: Fie I1 = sin
54 cos x dx. Atunci I1 + iI = iI =
Not
z = eix si aplicam teorema reziduurilor pentru
R aem
inx sin x
a I = 2n+1
54 cos x dx. Rezult
20. I =
einx sin x
54 cos x dx.
integrala
Capitolul 9
Transformata Laplace
9.1
adica
Z
F (p) = lim
&0
R%
f (t)ept dt
(9.2)
Se demonstreaza ca functia imagine F este olomorfa (analitica) n semiplanul Re p > 0 si vom nota F = L[f ]
Teorema 9.1. (formula de inversare Mellin-Fourier) Fie f o functie
original cu indicele de crestere 0 , iar F = L[f ] imaginea sa. Atunci egalitatea
Z +i
1
f (t) =
F (p)ept dp, > 0
(9.3)
2i i
are loc n toate punctele n care f este continu
a.
In fiecare punct a de discontinuitate, valoarea functiei din membrul drept
este egal
a cu 12 [f (c 0) + f (c + 0)].
190
IILE TRANSFORMARII
9.2. PROPRIETAT
LAPLACE
191
n
X
Rez(F (p)ept , pk )
(9.4)
k=1
n
X
k=1
9.2
1
dnk 1
lim
[F (p)(p pk )nk ept ]
(nk 1)! ppk dpnk 1
(9.5)
Propriet
atiile transform
arii Laplace
dn F
dpn
d f (t)
L
(p) = pn F (p)(pn1 f (0+0)+pn2 f 0 (0+0)+. . .+f (n1) (0+0))
dtn
192
F (p)
L
f ( )d (p) =
p
0
8. (integrarea imaginii) Dac
a f (t)
ie original, iar F este transt este funct
formata Laplace a functiei f :
Z
f (t)
(p) =
F (v)dv
L
t
p
9. (teorema de convolutie) Fie h = f g, F = L[f ], G = L[g] si presupunem ca integralele F (p) si G(p) converg absolut n punctul p0 C,
atunci integrala H(p) = L[h(t)](p) are aceeasi proprietate si, n plus:
H(p) = F (p)G(p),
pentru Re p Re p0 .
Tabelul 9.1
Nr.
f (t)
F (p)
h(t)
1
p
tn
(n + 1)
pn+1
et
1
p
sin t, > 0
p2
+ 2
cos t, > 0
p2
p
+ 2
sh t, > 0
p2
ch t, > 0
p2
p
2
hZ
i
F ( p)
L
f ( )(t, )d (p) =
p
0
9.3
(9.6)
k = 1, 2, . . . n 1
(9.7)
194
sau
(A pIn )X(p) = C F (p)
Este evident ca, pentru orice p cu Re p suficient de mare, matricea ApIn
este inversabila; rezulta deci ca exista a IR astfel nc
at
1
X(p) = (A pIn ) (C + F (p)), pentru Re p > a, si , de aici, se deduce
originalul x(t).
9.4
2u
u
2u
u
+
+ u = (x, t)
+
b
+
2
2
x
x
t
t
u
(x, 0) = g(x), x [0, l]
t
si conditiile la limita
A
u
u
(0, t) + B (0, t) + Cu(0, t) = h(t)
x
t
u
u
(l, t) + B1 (l, t) + C1 u(l, t) = k(t), t [0, )
x
t
cu A, B, C, A1 , B1 , C1 constante date si h, k functii original date.
R
Fie H(p) = L[h(t)],RK(p) = L[k(t)], (x, p) = L[(x, t)] = 0 (x, t)ept dt,
u(x,
0)
=
pU
(x,
p)
f
(x),
L
= p2 U (x, p)
t
t2
A1
2
[pu(x, 0) + u
si aplicand transformata
t (x, 0)] = p U (x, p) [pf (x) + g(x)]
Laplace ecuatiei initiale obtinem
d2 U
dU
+b
+ cU = d
dx2
dx
195
dU
A
+ (Bp + C)U /x=0 = H(p) + Bf (0)
dx
dU
A1
+ (B1 p + C1 )U /x=l = K(p) + B1 f (l)
dx
De obicei, integrarea ecuatiei operationale cu conditiile de mai sus este
o problema mai simpla decat problema initial
a.
9.5
F (p)
1 L(p)
9.6
Probleme rezolvate
1. Sa se arate ca functia f : IR IR
3
t t + 6, dac
at0
f (t) =
0,
dac
at<0
este o functie original.
Solutie. Verificam definitia:
a. f e integrabila pe orice compact si f (t) = 0 pentru t < 0
b. Aratam ca exista constantele M > 0 si 0 IR astfel nc
at
|f (t)| M e0 t pentru orice t 0.
196
|f (t)et | 1,adic
a |f (t)| et , pentru t
Pentru t [0, ] avem |f (t)| M1 cu M1 0 convenabil ales, deci
luand M = max(1, M1 ) avem |f (t)| M et , t 0, cu indicele de
crestere exponential
a 0 = 1
2. Sa se gaseasca pentru functiile original f (t), periodice de perioade T ,
o formula cu ajutorul careia sa se calculeze imaginile lor Laplace.
Solutie. f periodica = f (t + nT ) = f (t), n ZZ
Z (n+1)T
X
R
F (p) = 0 ept f (t)dt =
ept f (t)dt()
R
n=0 nT
ept f (t)dt
Cum 0
e convergent
a n semiplanul Re p > , unde e
abscisa de convergent
a rezulta ca seria (*) e convergent
a.
Fac schimbarea de variabil
a u = t nT n (*).
Obtinem
F (p) =
Z
X
p(u+nT )
f (u + nT )du =
pnT
n=0
epu f (u)du = (
ep(u+nT ) f (u)du =
n=0 0
Z T
pnT
pt
n=0 0
Z
X
f (t)dt
n=0
RT
0
ept f (t)dt
1epT
t
a
4n,
dac
a 4na < t < (4n + 1)a
t
+ 4n + 2, dac
a (4n + 1)a < t < (4n + 2)a
f (t) =
a
0,
dac
a (4n + 2)a < t < (4n + 4)a
n = 0, 1, 2, . . .
Solutie.
1
T = 4a = L[f (t)](p) =
1 e4ap
(1 eap )2
= 2
ap (1 e4ap )
Z
0
t pt
e dt +
a
Z
0
2a
t pt
(2 )e dt =
a
197
1
1ep
R1
0
tept dt =
p+1ep
p2 (1ep )
5. f (t) = | sin t|
Solutie.
Z
1
T = = L[f (t)](p) =
ept sin tdt =
1e 0
1 + e p
p
= 2
= 2
cth
2
2
p
p + 1e
p +
2
(1)ln p
p
p
+ln
p , unde = 0, 57721 . . .
0 (1)ln p
.
p
p
Cum 0 (1) = avem L[ln t](p) = +ln
p
sht
t
1
L[f (t)](p) =
dq =
dq
=
2
2
q
(q )(q + )
p
p
q 1 p
1
ln
/ = ln
=
2 q + p
2 p+
8. f (t) =
Rt
0
e d
198
9. f (t) =
Rt
0
sin
d
R
Solutie. Cf. teoremei integr
arii imaginii avem L[ sin t ](p) = p F (v)dv,
unde
Z
1
sin t
1
v +1
2
p
arctg p
= L[f (t)](p) = 2
,
p
cf. teoremei integr
arii originalului.
10. f (t) =
Rt
0
1e
d
1
p
v
ln v+1
/
p =
1
p
ln p+1
p
2
,
(p 1)3
1
p1
199
e2t e2t
2
sin 5t
,
2 (p 2)2 + 25 2 (p + 2)2 + 25
unde F (p) = L[sin 5t] =
14. f (t) =
5
p2 +25
ebt
eat
2t t
ebt
eat
2 t
unde
at
e
ebt
(s), F2 (s) = L
(s)
F1 (s) = L
2 t
2 t
Calculam F1 (s) =
unde
1
1
L[ebt t 2 ](s)
2
1
Z
1 x x 2
F3 (s) = L[t ](s) =
e
dx =
e t dt =
p 0
p
0
r
Z
1
1
1
1
1
x 12
=
e x dx = + 1 =
=
=
p 0
p
2
p
2
p
1
= F1 (s) =
=
2 sb
2 sb
Z
12
Analog F2 (s) =
pt 12
1
2 sa
pb pa
200
p2
1
4p
( 1 +1)
L[ t](p) = 21 +1 = 3
p2
2p 2
1
4p
0, cand |p| si
2p 2
Deci c =
si L[sin t](p) =
1
4p
3
2p 2
3
2n+1
1
3
t)
Metoda 2: sin t = t ( 3!t) + . . . + (1)n ((2n+1)!
+ . . . = t 2 3!1 t 2 +
... +
(1)n 2n+1
2
(2n+1)! t
+ ...
"
X (1)n
X
2n+1
(1)n
L[t 2 ](p) =
(2n + 1)!
(2n + 1)!
n=0
n=0
X (1)n
1
n + 12 + 1
X
4p
1
n 1
=
(1)
=
=
1
3
3 e
n+
+1
(2n + 1)!
n! 4p
p 2
2p 2 n=0
2p 2
n=0
L[sin t](p) = L
2n+1
2
(p) =
1
p(p2 +a2 )
1 1
p
1
2
at
F (p) = 2
2
= f (t) = 2 (1 cos at) = 2 sin2
2
a
p p +a
a
a
2
17. F (p) =
2p5
p2 9
Solutie. f (t) = L1
35 sh3t
18. F (p) =
12
43p
p+1
4
p3
2p5
p2 9
h
(t) = L1 2
p
p2 9
5
3
3
p2 9
i
(t) = 2ch3t
201
p+1
12
43p
L1
Solutie. f (t) =
+ 4 (t) =
p3
1 1
4 1
4t
3
+L1 14 (t) = 4e 3 + t 1 + t 3 4
(3)
(3)
p3
19. F (p) =
L1
12
3(p 43 )
(t)+L1
p3
(t)+
p
5
(p+1) 2
L1
L1
p+11
L1
Solutie. f (t) =
(t) =
(t) =
5
5
3
(p+1) 2
(p+1) 2
(p+1) 2
1
L1
(t) = et L1 13 et L1 15 = et 3t t 5t =
5
(2)
(2)
(p+1) 2
p2
p2
q
t
2
t
= 2e
arii)
1 3 t (cf. th. deplas
20. F (p) =
ep
p+2
e2p
p2 +1
e3p
p2 +4p+5
Solutie. Stim ca
1
1
1
2t
1
L
(t) = e , L
(t) = sin t,
p+2
p2 + 1
1
1
1
1
1
2t
L
(t) = L
(t) = e L 2
(t) = e2t sin t
p2 + 4p + 5
(p + 2)2 + 1
p +1
(cf. teoremei deplasarii)
Avem f (t) = e2(t1) + sin(t 2) + e2(t3) sin(t 3)(cf. teoremei
ntarzierii)
21. F (p) =
M p+N
, M, N, a, b
(p+a)2 +b2
6= 0 constante
M (p+a)+N M a
(p+a)2 +b2
b
(p+a)2 +b2
p+a
(p+a)2 +b2
1
(p+a)n , n
1 ntreg, a C
t
Avem f (t) = eat (n1)!
23. F (p) =
2p2 +p+4
p4 +p3 +2p2 p+3
(n1)!
pn
(n1)!
(p+a)n
202
2 t
3
1
t + et sin 2t
= f (t) = e 2 sin
2
3
2
F (p) =
3
4
1
=
(p + 1)2 + 2
15p6
3p2 +4p+8
Solutie. f (t) = L1
5L1
23 t
=e
p+ 23
(5 cos 2 3 5 t
25. F (p) =
15p6
3p2 +4p+8
2
p+ 23 + 20
9
"
(t) = L1
" q
#
h 3(5p2)
i
2
3 (p+ 23 ) + 20
9
(t) =
20
9
8 L1
(t) =
2
5
(p+ 23 ) + 20
9
(t)
3p+2
4p2 +12p+9
h
i
h
i
27 1
1
Solutie. f (t) = L1 4p23p+2
L
(t)
=
(t)
4
+12p+9
p+ 32
1
32 t 27
45
1
45
L
(t)
=
e
t
(cf. th. deplasarii)
2
3
8
4
8
(p+ 2 )
2
4 16p+81
26. F (p) =
Solutie. f (t) = L1
"
#
1
= L1
(p+ 81
16 )
4 16p+81
"
(t) = L1
1
4
81
(t) = e 16 t L1
1
p4
#
q
4
2
16(p+ 81
16 )
81
(t) = e 16 t t
(t) =
3
4
( 14 )
plasarii)
27. F (p) =
1
,a
(p2 +a2 )2
>0
1
1
p2 +a2 p2 +a2
si tinem cont de
1
1
1
1
(t) = sin at = f (t) = sin at sin at =
L
2
2
p +a
a
a
a
Z t
1
= 2
sin az sin a(t z)dz
a 0
203
p
(p2 +4)(p2 +1)
Solutie.
p
1
2
= L[cos 2t](p)L[sin t](p) = L[cos 2t sin t](p) =
+4 p +1
Z t
1
= f (t) =
cos 2 sin(t )d = (cos t cos 2t)
3
0
F (p) =
p2
p+1
(p2 +2p+2)2
h
i
h
i
p+1
p+1
1
Solutie. f (t) = L1 (p2 +2p+2)
(t) =
2 (t) = L
2
2
[(p+1) +1]
h
i
i
h
p
p
= et L1 (p2 +1)2 (t) = et L1 p2 +1 p21+1 (t) =
Rt
= et 0 cos sin(t )d = 21 et t sin t (cf. th. deplasarii si th. de
convolutie)
30. F (p) =
1
p4 +2p3 +3p2 +2p+1
Solutie.
F (p) =
(p2
1
1
=
=
2
+ p + 1)
[(p + 12 )2 + ( 23 )2 ]2
2 (p + 21 )2 + ( 23 )2 (p + 12 )2 + (
=
3
[(p + 12 )2 + ( 23 )2 ]2
3 2
2 )
1
2 (p + 12 )2 + ( 23 )2
2
+
=
3 (p + 1 )2 + ( 3 )2 3 [(p + 1 )2 + ( 3 )2 ]2
2
2
2
2
Analizam fiecare termen:
Cf. linearitatii si th. ntarzierii avem:
"
#
3
1
3
2
2 2
2 2 t
2
e 2 sin
t (p)
=
=L
3 (p + 1 )2 + ( 3 )2
3 3 (p + 1 )2 + ( 3 )2
3
2
3
2
2
2
2
p+
1
2
(p + 12 )2 + (
3 2
2 )
#0
=
[(p + 12 )2 +
3 2
)
2
( 23 )2 ]2
(p + 21 )2 + (
= L[tf1 (t)](p),
204
1
2
3 2
1 2
2) + ( 2 )
p+
(p +
"
=L e
2t
#
3
cos
t (p)
2
3
2 t
e
3 3
Asadar,f (t) =
31. F (p) =
sin
3
2 t
23 te 2 cos
3
2 t
1
(p1)(p2 +p+3)
1
p3 +2p3
Solutie. F (p) =
1
p3 1+2p2
1 1
5 p1
1 p+2
5 p2 +p+3
Cum
p+2
p2 +p+3
rezulta ca
p+2
(p+ 12 )2 + 11
4
"
L
si
L1
p+ 12
1 2
(p+ 2 ) +( 211 )2
1
2
11 2
1 2
2) + ( 2 )
p+
"
1
1 1
(t) = et
5p1
5
(p +
3
2
1 2
(p+ 2 ) +( 211 )2
#
2t
(t) = e
11
cos
t
2
1
3 2 t
11
3
(t) = e 2 sin
t
11
1
2
2 (p + )2 + (
2 11
2
)
2
2
11
2 t
t
3 e 2
11
sin
11
2 t
ep (1ep )
p(p2 +1)
h p
i
h
(1ep )
1 (ep e2p ) 1
Solutie. f (t) = L1 e p(p
(t)
=
L
2 +1)
p
h p
i
pep
pe2p
e
e2p
1
=L
p p2 +1 p + p2 +1 (t) = (1 cos(t 1))
(1 cos(t 2)) (cf. th. nt
arzierii)
33. F (p) =
3p4
p2 p6
p
p2 +1
i
(t) =
205
3p4 pt
pt , 3 + Rez
Atunci f (t) = Rez p23p4
e
e
,
2
p6
p2 p6
3p 4 pt
ept , 3 = lim 2
Calculam Rez p23p4
e (p 3) = e3t
p6
p3 p p 6
,
2
= 2e2
Analog Rez p23p4
p4
Deci f (t) = e3t + 2e2t
34. F (p) =
1
(p2 +1)3
pt
e
1
Calculam Rez (p2 +1)3 , i = 2! lim
pi
ept
(p i)3
(p2 + 1)3
00
=
pe p
1
p
si
u
u2
un
1
. . . + (1)n
+ . . .) =
F ( ) = ueu = u(1 +
u
1!
2!
n!
u2 u3
un+1
=u
+
. . . + (1)n
+ ...
1!
2!
n!
convergenta pentru |u| <
1
1
1
n
Deci F (p) = p1 1!p
a pentru
2 + 2!p3 . . .+(1) n!pn+1 +. . . convergent
|p| > 0
Cum
tn
(t)
=
=
pn+1
pn+1
n!
"
#
"
#
X
1
1
(1)n
= f (t) = L1 [F (p)](t) = L1
(t) = L1
(t) =
1
n!pn+1
p
pe
n=0
2n
n
X
X
(1)n 2 t
n t
=
= J0 (2 t)
=
(1)
2
2
(n!)
(n!)
2
n
L[t ](p) =
n=0
n!
= L
n=0
206
36. F (p) = e
p , F 00 (p)
1 p
4p p e
1 p
4p e
d 2
d 2
Deci 4pF 00 (p)+2F 0 (p)F (p) = L[4 dt
(t f (t))2tf (t)f (t)](p) = 0 =
1
df (t)
3
16t
1
= dt = 4t2 dt = ln f (t) = 2 ln t 4t
+ ln c = f (t) = c3 e 4 t
t2
d
dp
L[f (t)](p)
d p
dp
e
1 p
2 pe
1
c e 4 t
t
si L[tf (t)] =
1 p
1
L ct (p) = cp , dar L[tf (t)](p) = 2
2
pe
p , pentru p mic,
deci
37. F (p) =
2 p,
x p
a
deci c =
= f (t) =
1
1
e 4 t
2t t
, x, a IR
px
e a
p
Observam ca F (p) =
1
f (t) =
t
. Cf. teoremei nt
arzierii avem g(t) = t
G(p p)
Z
0
x
a
x 2
1
e 4t d =
a
x
a
e 4t d
g(t) = Erf
2a t
Rz
0
et dt
2
t
Solutie. L[erf( t)](p) = 2 L 0 eu du (p) =
"
#
"
#
X (1)n u2n+1
R t X
(1)n 2n
t
2
2
= L 0
u du (p) = L
/
(p) =
n!
n!(2n + 1) 0
n=0
n=0
207
"
n ( t)2n+1
X
X
2n+1
(1)
(1)n
2 +1
2
2
= L
(p) =
=
2n+3
n!(2n + 1)
n!(2n + 1)
p 2
n=0
n=0
1
X
12 + 1 . . . 12 + n 12
(1)n
2
2
=
=
2n+3
n!(2n + 1)
p 2
n=0
X
(1)n 12 12 + 1 . . . 12 + n 1
1
1
1 2
1
=p p
=
n =
1+
n!
p
p p
p
=
n=0
1
p p+1
39. Sa se arate ca
R
0
et erf( t)dt =
2
2
Solutie.
avem
Cf. ex. Ranterior
1
p p+1
R
0
R
0
et erf( t)dt =
1
2
ueu erf(u)du.
R u2
R
1 t
1
ue
erf(u)du
=
e
erf(
ept erf( t)dt =
lim
t)dt
=
2 0
2 p1
0
0
1
1
1
1
=
= 2 lim L[erf( t)](p) = lim
p1
2 p1 p p + 1
2 2
R
41. Sa se calculeze integralele I1 = 0
2n
X
(1)n
t
unde J0 (t) =
.
2
(n!)
2
eat ebt
dt,
t
I2 =
R
0
J0 (t)cos t
dt,
t
n=0
Z
Z Z
Z
pt
F (p)dp =
f (t)e dt dp =
0
Z
Z Z
Z
F (p)dp =
ept dp f (t)dt =
0
deoarece
R
0
ept dp =
1
p
1
1
Avem L[eat ebt ](p) = p+a
p+b
, deci
R 1
p+a
1
b
= 0
p+a p+b dp = ln p+b /0 = ln a
R
0
f (t)ept dtdp
f (t)
dt
t
eat ebt
dt
t
208
2n #
X
X
t
(2n)!
(1)n
(1)n 1
L[J0 (t)](p) = L
(p)
=
2n 2n+1 =
2
2
(n!)
2
(n!)
2
p
n=0
n=0
1
X
2
1 3 5 . . . (2n 1) 1
1
1
1
= p1
(1)n
2n =
1+ 2
=p
2 4 6 . . . 2n
p
p
p
1 + p2
n=0
R
R
t
p
1 1+p
Rezulta I2 = 0 J0 (t)cos
dp =
dt = 0
2
t
1+p2
p+ 1+p2
= ln 2 /
0 = ln 2
1+p
R
42. Se defineste functia f (t) = 0 sinxtx dx, pentru t > 0 si f (t) = 0, pentru
t 0.
R Sa se calculeze F (p) si apoi sa se deduca valoarea lui
I = 0 sinx x dx.
Solutie.
Z
Z
pt
F (p) =
f (t)e dt =
0
Z 0 Z
dx
=
ept sin txdt,
x 0
0
sin tx
dx ept dt =
x
x
ept sin txdt = p2 +x
2
R dx
dar
sin tx
dx, t > 0.
x(x2 + a2 )
Solutie.
Z
Z
dx
dx
pt
L[I(t)](p) =
e sin txdt =
=
2
2
2
2
x(x + a ) 0
(x + a )(x2 + p2 )
0
Z0
Z
1
dx
1 1
dx
1
= 2
=
= 2
2
2
2
2
2
2
p a
x +a
x +p
p a 2 a p
0
0
1
1
= 2
x2 a2 sin tx
dx, t > 0.
x2 + a2
x
209
Solutie.
Z
Z
Z 2
x2 a2 1
x a2
pt
dx
e
sin
txdt
=
2
2
x +a x
x2 + a2
0
0
0
1
1
2
2
dx = ( +
) = I(t) = (1 + 2eat )
x + p2
2 p p+a
2
L[I(t)](p) =
R
0
sin3 x
dx.
x2
R
0
sin3 tx
dx
x2
Z
Z
Z
dx pt 3
dx pt 3
L[I1 (t)](p) =
e sin txdt =
e ( sin tx
x2 0
x2 0
4
0
Z
Z 0
1
3
3
3
1
dx
dx
sin 3tx)dt =
= ln 3 2 =
2
2
2
2
4
4 0 x(x + p ) 4 0 x(9x + p )
4
p
3t
3
3
ln 3 = I1 (1) = ln 3
= ln 3 L[t] = I1 (t) =
4
4
4
R R
Avem L[I1 (t)](p) = L 0 sin tx2 dx (p) = 0
sin tx2 dx ept dt =
0
R R
R
R
2 pt dt dx = L[sin tx2 ](p)dx = x2 dx
= 0
0 sin tx e
0
0 p2 +x4
Descompunem n fractii simple fractia
x2
x2
x2
=
= (x2 2px+p)(x
2 + 2px+p)
p2 +x4 h (x2 +p)2 ( 2px)2
i
= 212p x2 x2px+p x2 +x2px+p
hR
i
R
2
2x p
2x+ p
2px+p + arctg
= 212p 12 ln xx2
+
arctg
|0 = 212p
p
p
+ 2px+p
R
R p
Analog L[I2 (t)](p) = L 0 cos tx2 dx (p) = 0 p2 +x
4 dx
1
2 2p
x+
2p
x2 + 2px+p
x
2p
x2 2px+p
210
R h x+2p
x
2p
dx =
2px+p
x2 2px+p
2
2x+ p
2x p
+2px+p
= 212p ln xx2
+ arctg p + arctg p
|0 = 212p
2px+p
h
i
h i
Obtinem I1 (t) = I2 (t) = L1 212p (t) = 212p L1 1p (t) =
p
= 212p 11 t = 12 2t
(2)
47. Sa se calculeze
R
0
dt
Rt
0
et sin
d .
0 R dt 0
1
= 0 sint t et dt = 0 L[et sin t](p)dp = 0 (p+1)
2 +1 dp =
R
0
cos atcos bt
dt,
t
a, b > 0, a 6= b.
R
R
bt
dt = 0 L[cos at cos bt](p)dp =
Solutie.h 0 cos atcos
t
i
R
2
p
p2 +a2
p
1
= 0 p2 +a
= 12 ln ab 2 = ln ab (cf. ex.
2 p2 +b2 dp = 2 ln p2 +b2 |0
44)
Sa se integreze ecuatiile:
49. x000 2x00 x0 + 2x = 5 sin 2x, x(0) = 1, x0 (0) = 1, x00 (0) = 1
Solutie. Folosim teorema derivarii originalului si notam
L[x(t)](p) = X(p)
L[x000 (t)](p) = p3 X(p) p2 x(0) px0 (0) x00 (0) = p3 X(p) p2 p + 1
L[x00 (t)](p) = p2 X(p) px(0) x0 (0) = p2 X(p) p 1
L[x0 (t)](p) = pX(p) x(0) = pX(p) 1
Aplicam ecuatiei date transformata Laplace si obtinem:
(p3 p2 p + 2)X(p) p2 p + 1 + 2p + 2 + 1 = 5
p2
2
=
+4
p2 p 2
10
+
=
(p 1)(p + 1)(p 2) (p 1)(p + 1)(p 2)(p2 + 4)
1 1
5 1
1
p
2
=
+
+ (
+
) =
3 p + 1 12 p 2 4 p2 + 4 p2 + 4
5
1
1
1
= x(t) = et + e2t + cos 2t + sin 2t
3
12
4
4
= X(p) =
211
1
p
= X(p) =
3
2
2
2
p+ 12 + 23
1
p(p+1)(p2 +p+1)
1
p
1
p+1
1
3
2 t
t
0
51. x00 + 4x = sin 3t
2 sin 2 , x(0) = 1, x (0) = 0
p
p2 +4
p
(p2 +4)2
cos 2t
p
p2 +1
i0
p2 +4
= X(p) =
4p
(p2 +4)2
1
6
p2p+1 + 56 p2p+4
rezulta x(t) =
1
6
cos t+
1
8 t sin t
1
cos t , x(0)
= 0, x0 (0) = 2
212
1
cos t (p) =
1
2L[sin t](p)+L[sin t](p)L cos
t (p) =
p2 X(p)2+X(p) = L
2
1
+ p21+1 L cos
=
t (p)
p2 +1
hR
i
t
)
2L[sin t](p)+L 0 sin(t
cos d (p)
X(p) =
1
4+cos 2t , x(0)
= 1, x0 (0) = 0
h
i
p
1
1
p2 X(p) p + 4X(p) = L 4+cos
2t (p) = X(p) = p2 +4 + p2 +4
h
i
1
1
1
L 4+cos
2t (p) = L[cos 2t](p) + L[ 2 sin 2t](p)L[ 4+cos 2t ](p) =
hR
i
t
2(t )
1
= L[cos 2t](p) + 12 L 0 sin
4+cos 2 d (p) = x(t) = cos 2t + 2 sin 2t
R t cos 2
R t sin 2
1
1
2
0 4+cos
2 d 2 cos 2t 0 4+cos 2 d = cos 2t + 2 t sin 2t 15 sin 2t
q
3
1
arctg
5 tg t + 2 cos 2t[ln(4 + cos 2t) ln 4]
55. Sa se integreze ecuatia omogena cu coeficienti variabili ty 00 +y 0 +4ty = 0
cu conditiile y(0) = 3, y 0 (0) = 0.
Solutie. Fie Y (p) = L[y(t)](p)
d
L[ty(t)](p) = dp
Y (p), L[y 0 (t)](p) = pY (p) 3, L[y 00 (t)](p) = p2 Y (p)
3p,
d
L[ty 00 (t)](p) = dp
(p2 Y (p) 3p) (cf. th. derivarii imaginii si derivarii
originalului)
213
1
+ (p1)
2 +1 L[f (t1 + 1)](p)
p2
1
+1
Atunci: X(p) =
1
9(p+1)
214
36
p2
2
p1
X(p) =
6
1
1
11
9
+
p2 p p 1 p 2 p 3
Y (p) =
12 10
3
22
9
+
+
+
p2
p
p1 p2 p3
Deci
x(t) = 6t 1 et + 11e2t 9e3t
y(t) = 12t + 10 + 3et 22e2t + 9e3t
dY
d
1
1
+ Z (pZ + 1) =
2
dp
dp
(p + 1)
p+1
pY 1 Z =
sau
Y 0 + pZ 0 =
1
p+1
1
1
p + 1 (p + 1)2
pY Z =
1
+1
p+1
215
1+p
= z(t) = J1 (t) et
2
u(x,
0),
L
= Ux(x,p)
2
t
x2
2
= c1 ex p + c2 ex p
O solutie particulara a ecuatiei neomogene este
d2 U
dx2
3 sin 2x
,
4 2 +p
deci integrala
generala a ecuatiei
pU = 3 sin 2x este U (x, p) = c1 (p)ex
3 sin 2x
x
p
+c2 (p)e
+ 42 +p
p+
0 = c1 (p)e
+ c2 (p)e
sin 2x
Deci U (x, p) = 34
arui original Laplace este u(x, t) = 3e4 t 3 sin 2x
2 +p , a c
si care reprezinta temperatura barei, n fiecare punct M (x), 0 < x < 1,
la orice moment t(t > 0)
z
z
1
61. Sa se integreze ecuatia corzii vibrante x
iile
2 = 16 t2 cu condit
3
z
z
(0,
t)
=
0,
z(
,
t)
=
0,
z(x,
0)
=
0,
(x,
0)
=
2
cos
x
+
3
cos
3x.
x
2
t
216
Z(x, p) = c1 e 4 x + c2 e 4 x +
Dar
Z
x (0, p)
p2
2
3
cos x + 2
cos 3x
2
+ 16
p + 144 2
= 0, Z( 23 , p) = 0, deci c1 = c2 = 0
2
3
Asadar, Z(x, p) = p2 +16
2 cos x + p2 +144 2 cos 3x este transformata
Laplace a functiei z(x, t), ce verific
a ecuatia cu derivate partiale si
conditiile initiale si la limita impuse de problema . Rezulta ca
1
1
z(x, t) = 2
cos x sin 4t + 4
cos 3x sin 12t
2u
x2
2u
,
t2
rezulta c2 (p) = 0
Din conditia
20
p2 +4
Deci U (x, p) =
20 px
e
p2 +4
= u(x, t) =
20
p2 +4
=
10 sin 2(t x), pentru t > x > 0
0,
pentru 0 < t < x
217
4
16
p
4
2 3 = X(p) 2
X(p) =
p p
p
p 4
16
1
4
4
4
= 2 3 = X(p) = 4( 3 ) = x(t) = 4 8t2
p p
p
p p
X(p) L[ch2t](p)L[x(t)](p) =
Rt
0
= X(p) =
65.
Rt
0
ab
p2 +b2 cb
= x(t) =
ab
b2 bc
cb
X(p)
p2 +b2
sin b2 bct
1
x( ) t
d = 1 + t + t2 (Abel)
= 1 + t + t2
( 1 )
1
1
1
2
X(p)L[ ](p) = L[1 + t + t2 ](p) = X(p) 2 = + 2 + 3 =
p
p
p
p
t
1
1
2
1
=
= X(p) = + + 2
p p p p p
1
!
1
3
1
t 2
t2
t2
= x(t) =
+
+2 5
=
( 12 ) ( 23 )
( 2 )
1
1
8
+2 t+ t t
=
3
t
66. x(t) + 2
Rt
0
x(u)du = 3et + 2t
218
hR
t
i
x(u)du
(p) =
0
67. sin t = t +
dx( )
d (t
)d
2
p(p+2)
X(p)
p
f ( )g 0 (t )]d ](p)
hR
t
dx( )
0 d (t
i
)d (p) = pX(p)
1
p2
X(p)
p
1
p2
X(p)
p
= X(p) =
p
p2 +1
1
p
= x(t) = cos t 1
1
1+et , x(0)
= x0 (0) = 0
219
cu conditia y(0) = 1
Solutie. Cf. teoremei derivarii originalului avem
L[y 0 (t)](p) = pY (p) 1
Membrul drept al ecuatiei e produsul de convolutie y(t)cos t; aplicand
transformata Laplace ecuatiei obtinem:
p
pY (p) 1 = Y (p) 2
p +1
Atunci Y (p) =
p2
p3
1
p
1
p3
= y(t) = 1 +
t2
2
1
1
1
1
1
1
1
= Y (p) = 2
= 2
=
2p
1 ep 3 ep
2p
1 ep 3 1 ep
1
1
ep e2p
= 2 [1 + ep + e2p + . . . + enp + . . . (1 +
+ 2 + ...+
2p
3
3
3
np
1 2
1
1
e
+ n + . . .)] = 2 [ + 1 2 ep + 1 3 e2p + . . . +
3
2p 3
3
3
np
1
1
1X
1
e
np
+ 1 n+1 e
+ . . .] = 2 +
1 n+1
=
3
3p
2
3
p2
n=1
t
1X
1
= y(t) = +
1 n+1 (t n)
3 2
3
n=1
220
2
2
2
= Y (p) = 3
=
4
p3
p (p + ep )
p (1 +
ep
p )
np
np
X
2 X
ne
ne
= 4
(1)
=
Y
(p)
=
2
(1)
=
p
pn
pn+4
n=0
n=0
= y(t) = 2
(t n)n+3
(1)
=2
(1)n
(n + 4)
(n + 3)!
n (t
n)n+3
n=0
n=0
Aplicatii n fizic
a si electronic
a
72. O particula de masa m e aruncata vertical n sus cu viteza initial
a v0 .
Asupra ei actioneaz
a forta gravit
atii si o fort
a de rezistent
a 2kmv, v
fiind viteza particulei (k > 0 constant
a ). Sa se determine distanta
parcursa de particula dupa un timp t.
Solutie. Notam cu x(t) distanta ceruta
Atunci mx00 (t) = mg 2kmx0 (t), x(0) = 0, x0 (0) = v0
Notam X(p) = L[x(t)](p)
Aplicand th. de derivare a originalului ecuatia devine
g
0 pg
m(p2 X(p) v0 ) = mg p1 2kmX(p) = X(p) = p2v(p+2k)
= 2k
p12 +
0k
+ g+2v
4k2
t0
1
p
g+2v0 k
4k2
1
p+2k
g
= x(t) = 2k
t+
g+2v0 k
4k2
(1 e2kt ),
221
LpI + rI +
r
2
2L , 0
1
LC
pLC
h
h
i
i
p
p
E
1
Avem i(t) = L1 [I(p)](t) = L1 E
L
(t)
=
(t),
L p2 +2ap+02
L
p2 +2ap+02
deci
E at
sin t,
daca 2 > a2
Le
E at
,
daca 2 = a2
i(t) =
L te
E
1
nt emt ), dac
a 2 < a2
L nm (e
unde m si n sunt radacinile ecuatiei p2 + 2ap + 02 = 0, iar 2 =
1
r2
= LC
4L
2
74. Un circuit electric consta dintr-un capacitor (cu capacitatea C) si un
inductor L, legate n serie. La momentul t = 0 se aplica la bor1
nele circuitului forta electromagnetica E cos(t + ), unde 2 6= LC
(C, L, E, , sunt presupuse constante). Sa se determine curentul i(t)
la orice moment t, stiind ca la momentul t = 0 atat curentul cat si
sarcina q(t) sunt nule.
Solutie. Cf. legii lui Kirchoff avem Lq 00 (t) +
q(0) = 0, q 0 (0) = 0, i(t) = q 0 (t)
1
C q(t)
= E cos(t + ),
p
1
2
originalului obtinem Lp Q(p)+ C Q(p) = E p2 +2 cos 2 +p2 sin =
= Q(p) = Lp21+ 1 E p2 +
cos
sin
= L1 E p2 +1 1
2
2 +p2
C
h q
iLC
1
1
cos 2 +p2 sin = Q(p) = L E LC L sin LC t (p)
p2 + 2
222
e
m(p2 X(p) v0 ) = HpY (p)
c
e
mp2 Y (p) = HpX(p)
c
eH
cm
1
p
X(p)
2
Deci m(p2 X(p) v0 ) = ce2 m H 2 X(p) = X(p) mp2 +
v0
=
2
p2 + 2e 2 H 2
c m
cos eH
cm t), t > 0
= mv0 = X(p) =
y(t) =
v0 cm
eH (1
x(t) =
v0 cm
eH
e2
H2
c2 m
sin eH
si
cm t
= p(p2b+a2 ) = x(t) = ab t
t0
b
a2
ab
, Y (p) = 0, Z(p)
p2 (p2 +a2 )
0, z(t) = ab2 (1 cos at),
9.7
223
Probleme propuse
0,
A,
f (t) =
0,
A,
dac
a
dac
a
dac
a
dac
a
4n < t < 4n + 1
4n + 1 < t < 4n + 2
4n + 2 < t < 4n + 3
4n + 3 < t < 4n + 4
n = 0, 1, 2, . . .
A
p
R: T = 2, L[f (t)](p) =
2.
f (t) =
1ep
ep +ep
t
a
4n,
daca 4na < t < (4n + 1)a
at + 4n + 2, daca (4n + 1)a < t < (4n + 2)a
0,
daca (4n + 2)a < t < (4n + 4)a
n = 0, 1, 2, . . .
1
ap2
(1eap )2
1e4ap
0,
dac
a 4n < t < 4n + 2
3 sin 2t, dac
a 4n + 2 < t < 4n + 4
f (t) =
n = 0, 1, 2, . . .
R: L[f (t)](p) =
6
p2 +4 2
e2p
1+e2p
S
a se calculeze transformatele Laplace ale urmatoarelor functii:
4. f (t) = 3t4 2t3 + 4e3t 2 sin 5t
R: f (t) = 3
4!
p5
3!
p4
+4
1
p+3
5
p2 +25
5. f (t) = sin2 t
R: L[f (t)](p) =
2 2
p(p2 +4 2 )
1
p
p
2(p2 +4)
p
2(p2 +16)
3
p2 +9
1
p2 +1
2
(p3)3
4
(p3)2
4
p3
Rt
0
2
(p1)2 +4
2 cos 2(t )d
R: L[f (t)](p) =
2
p3
p
p2 +4
p+1
(p+1)2 +16
224
10.
Rt
e2 (t )2 d, daca t > 0
0,
daca t 0
u(t) =
R: L[u(t)](p) =
1
p2
2
p3
p2 +(a+b)2
p+3
p3 +4p2
F (p) =
13. F (p) =
p2 +3p+1
(p+1)(p+2)(p+3)
p2 +3p+1
1
1
1
+ p+2
+ 21 p+3
=
= 12 p+1
(p+1)(p+2)(p+3)
i
i
i
h
h
h
p2 +3p+1
1 1
1
1
1
1
= f (t) = L
(t)
=
L
(t)+L
2
p+1
p+2 (t)+
(p+1)(p+2)(p+3)
R:
+ 12
L1
14. F (p) =
1
p+3
2p+1
p(p+1)
R: f (t) = 3et 1
15. F (p) =
R: f (t)
16. F (p) =
4p+10
p2 12p+32
4t
= 13
2 e
21 8t
2 e
5p+1
p2 +1
p+2
p2 (p+3)
1
R: f (t) = 27
+
18. F (p) =
t3
3
1
p2 (p2)2
R: f (t) =
19. F (p) =
t
9
t2
8
t
4
3
16
1 3t
27 e
e2t
t
8
3
16
p3 +16p24
p4 +20p2 +64
2p7
p2 +2p+6
9 et sin
5
5t
225
3p14
p2 4p+8
p
e
p+1
1
(t1)
R: f (t) = e(t1)
23. F (p) =
8e3p
p2 +4
(cf. th. nt
arzierii si deplasarii)
3pe2p
p2 4
ep
p2 2p+5
pe2p
p2 +9
ep
p2 2p+5
pe2p
p2 +3p+2
2t
R: f (t) = e e
(cf. teoremei derivarii imaginii sau prin dezvoltarea
t
n serie a functiei f (t))
28. F (p) =
2712p
(p+4)(p2 +9)
R: f (t) = 3e4t 32 e3it 32 e3it = 3e4t 3 cos 3t(am folosit descompunerea n fractii simple sau teorema reziduurilor)
29. F (p) =
1
2p2 2p+5
t
pt
e
R: Cf. formulei (2.6) avem f (t) = 2Re 4p2
/p= 1 +i 3 = 13 e 2 sin 3t
2
2
30. F (p) =
3p2 1
(p2 +1)2
2
3p 1
d
pt
R: Cf. formulei (2.6) avem f (t) = 2Re dp
[(p i)2 (pi)(p+i)
2 e ]/p=i =
= (1 + 2t) sin t
31. F (p) =
5p2 15p11
(p+1)(p2)3
2p7
p2 +2p+6
9 et sin
5
5t
226
33. F (p) =
5p+1
p2 +1
ep
p2 2p+5
pe2p
p2 +9
2t
R: f (t) = e e
(cf. teoremei derivarii imaginii sau prin dezvoltarea
t
n serie a functiei f (t))
36. F (p) =
2712p
(p+4)(p2 +9)
R: f (t) = 3e4t 32 e3it 23 e3it = 3e4t 3 cos 3t(am folosit descompunerea n fractii simple sau teorema reziduurilor)
Sa se calculeze integralele:
R tx
37. I(t) = 0 cos
dx, t > 0
1+x2
R: I(t) = 2 et
38. I(t) =
R
0
R: I(t) =
39. I(t) =
R
0
R: I(t) =
40. I(t) =
R
0
R: I(t) =
sin x2
x dx
4
sin2 x
dx
x2
2
eat ebt
sin tdt, a, b > 0,
t
b
arctg arctg a (cf. ex. 44)
6= 0
Sa se integreze ecuatiile:
41. x00 + 6x0 + 9x = 9e3t , x(0) = 0, x0 (0) = 0
R: x(t) =
e3t (1+6t)e3t
4
R: x(t) = t6
t2
4
t
4
+ 18 e2t (4t + 1)
227
e
45. x00 + 2x0 + x = t+1
, x(0) = x0 (0) = 0
Rt
t
R: x(t) = et 0 t
+1 d = e [(t + 1) ln(t + 1) t]
2
t5
R: y(t) = 1 t t2 + 60
et
47. x000 + x0 = sin t, x(0) = 0, x0 (0) = 0, x00 (0) = 0
R: x(t) = 1 cos t 2t sin t
48.
d2 y
dx2
dy
+ x dx
y = 0, y(0) = 0, y 0 (0) = 1
R: y(x) = x
49. xy 00 + 2y 0 = x 1, y(0) = 0
R: y(x) =
x(x3)
6
S
a se rezolve sistemele de ecuatii diferentiale:
50.
3x0 + 2x + y 0 = 1
x0 + 4y 0 + 3y = 0
x > 0, x(0) = y(0) = 0
R: x(t) =
1
2
6
t
3 11
10 e
15 et , y(t) = 51 (et e 11 t )
51.
x0 x + 2y = 0
x00 + 2y 0 = 2t cos 2t
x(0) = 0, x0 (0) = 2, y(0) = 1
R: x(t) = t2 12 sin 2t, y(t) = t + 12 t2 + 12 cos 2t 41 sin 2t
52.
x0 = 2x 3y
y 0 = y 2x
x(0) = 8, y(0) = 3
R: x(t) = 5et + 3e4t ,y(t) = 5et 2e4t
53.
x0 + 5x 2y = et
y 0 x + 6y = e2t
x(0) = 1, y(0) = 2
R: x(t) =
367 7t
e
216
7 t
1 2t
41 4t
7t ,y(t)
+ 367
40 e + 27 e 45 e
216 e
1 t
7 2t
7 4t
40 e + 54 e 18 e
228
54.
x00 + x0 + y 00 y = et
x0 + 2x y 0 + y = et
x(0) = x0 (0) = 0, y(0) = y 0 (0) = 0
R: x(t) = 18 et + 18 (2t 1)et , y(t) = 34 (t 1)et 43 (3t 1)et
Sa se rezolve ecuatiile integrale:
Rt
55. x(t) 2 0 x( )d = 91 (1 cos 3t)
R: x(t) =
lui)
1 2t
13 e
56. x(t) = t + 4
R: x(t) =
Rt
0 (t
1
2 sh2t
1
13
cos 3t
2
13
)x( )d
Rt
t x( )d
0 (t )e
4
2
1 2t
5 e + 5 cos t 5 sin t
229
1 t
e [x0 cos t + (v0 + x0 ) sin t]
unde 2 = 2
R: Procedand ca la pb. anterioar
a obtinem mx00 = mx 2mx0 cu
conditiile initiale x(0) = x0 , x0 (0) = v0
61. O bobina de inductivitate 2H, o rezistent
a de 16 ohmi si un condensator de capacitate 0,02 F sunt conectate n serie cu o sursa de tensiune
electromotoare de marime E volti. la momentul t = 0 sarcina pe condensator si curentul sunt 0. Sa se gaseasc
a sarcina pe condensator si
curentul la un moment oarecare t, t > 0 daca :
a) E = 300 volti;
b) E = 100 sin 3t volti
R: Daca I(t) si Q(t) sunt valorile la momentul t pentru curent si pentru
Q
sarcina electrica , aplicand legile lui Kirchoff avem 2 dI
dt + 16I + 0,02 =
2
d Q
dQ
= E, I = dQ
iile initiale
dt , deci 2 dt2 + 16 dt + 50Q = E cu condit
0
Q(0) = 0, I(0) = Q (0) = 0
Capitolul 10
Transformarea Z
10.1
Notiuni teoretice
1, daca n = k
k (n) =
0, daca n 6= k
si vom pune 0 = .
Definitia 10.2.
Daca x, y Sd si seria
k=
an z n
n=
10.1. NOT
IUNI TEORETICE
231
k ZZ
232
Ls
z
z1
k , k ZZ
1
zk
s = (n)nIN
z
(z 1)2
s = (n2 )nIN
z(z + 1)
(z 1)3
s = (an )nIN , a C
z
za
s = (ean )nIN , a IR
z
z ea
s = (sin n)nIN , IR
z2
z sin
2z cos + 1
s = (cos n)nIN , IR
z2
z(z cos )
2z cos + 1
10.2
Probleme rezolvate
x Sd+ , xn = 2n h(n)
lim
2n z n este
n=0
1p
n
2n2
= 0, deci Dx =
233
Solutie.
a)xn =
1
2i
Z
|z|=
0
zn
2
= Rez(
= lim nz n1 = n3n1
, 3) = lim (z 3)
z3
z3
(z 3)2
(z 3)2
zn
R
1
n1 L (z)dz = Rez(z n1 L (z), 1)+Rez(z n1 L (z), i)+
b) xn = 2i
s
s
s
|z|= z
n1
+Rez(z
Ls (z), i)
Rez(z n1 Ls (z), 1) = lim z n1
z1
z
1
(z 1) =
2
(z 1)(z + 1)
2
in
2i(i1)
si Rez(z n1 Ls (z), i) =
(1)n in
2i(i+1)
Pentru n = 4k = xn = 0
Pentru n = 4k + 1 = xn = 0
Pentru n = 4k + 2 = xn = 1
Pentru n = 4k + 3 = xn = 1
z2
]0 =
z1
(z 1)2 (z 2 + z 6)
nz n1 (z 2 + z 6) z n (2z + 1)
4n + 3
= lim
=
2
2
z1
(z + z 6)
16
2n
5
2n
5
(3)3
80
2
X
Rez(
i=1
zn
an (1 + i)n an (1 i)n
,
z
)
=
+
=
i
(z 2 + 2a + 2a2 )
2z1 + 2a
2z1 + 2a
i
= 2a
(z1n z2n )
z1 si z2 se scriu:
3
3
z1 = a(1 + i) = a 2(cos
+ i sin )
4
4
3
3
z2 = a(1 i) = a 2(cos
i sin )
4
4
n
234
n=0
xn1 z n +
n=0
Dar X(z) =
yn z
n=0
x0 z
n=0
x1 z n + . . . +
n=0
xn z n
n=0
xn z n ,
xn1 z n =
n=0
1
1X
xn z n = X(z) (deoarece
z
z
n=0
1
1
x1 = 0);
xn2 z = 2 z n = 2 X(z) etc. =
z
z
n=0
z
= Y (z) = X(z) 1 + z1 + z12 + . . . = X(z) z1
n
Y (z)
X(z) .
2n
5
(3)n
80
4n+3
16 ,
235
z
5z
= Ly (z) =
z3
(z 3)(z 2 3z + 2)
5 1
1
5
15 1
+
10
= yn = (12n+1 +3n ), n IN
2 z3 2z1
z2
2
2z(z cos 1)
=
(2z 2 5z + 2)(z 2 2z cos 1 + 1)
2
[(2cos 1)2n+1 +(2 cos 11)2n 3 cos n], n IN
3(5 4 cos 1)
236
"
!n
!n #
1+ 5
1 5
2
2
b)Analog a) avem a x = y, cu a = 2 1 + , y = 1
Aplic transformata Z si obtinem:
Lx (z)(z 2 z + 1) = z = Lx (z) =
z2
z
z+1
!
!
z
1
+
i
3
z
1
i
3
xn = Rez z n1 2
,
+Rez z n1 2
,
z z+1
2
z z+1
2
Calculam
!
!
1+i 3
zn
1+ 3
zn
,
= lim 2
z
=
Rez
z2 z + 1
2
2
z 1+i2 3 z z + 1
n
1+i 3
cos 2n
i sin 2n
2
3 +
3
=
=
i 3
i 3
Analog
Rez
Atunci xn =
2
3
!
2n
cos 2n
1i 3
zn
3 i sin 3
,
=
z2 z + 1
2
i 3
sin 2n
3 , n IN
c)Avem a x = y,cu a = 4 + 23 + 32 + 21 + , y = 2 21
Aplicand transformata Z obtinem Lx (z) = (zz(z+2)
2 +z+1)2
Dupa ce descompunem n fractii simple si calculam reziduurile, tin
and
cont ca 1 , 2 sunt poli de ordinul doi, unde 1 , 2 sunt rad
acinile comlexe de ordin 3 ale unitatii, obtinem:
(2n 4)(n1 n2 ) (n + 1)(n1
+ 1n2 2n1 n2
)
1
2
=
3
(2 1 )
2(n 1)
2n
=
sin
, n IN
3
3
xn =
237
d)Avem ax = y, cu a = 1 +3 si yn = 1, n 0, y1 = x0 +3x1 =
= 2, yn = 0, n 2, adica y = 1 + 21
Asadar, 1 x + 3 x = 1 + 21
Aplicand transformata Z obtinem zLx (z) + 3Lx (z) =
=
2z 2 +3z
z1
= Lx (z) =
+Rez(z n1
2z 2 +3z
(z1)(z+3)
= xn = Rez(z n1
z
z1 + 2z =
2z 2 +3z
(z1)(z+3) , 1)+
2z 2 +3z
(z1)(z+3) , 3)
Rez(z n1
2z 2 +3z
(z1)(z+3) , 1)
Rez(z n1
2z 2 +3z
(z1)(z+3) , 3)
= lim (z 1) z n1
z1
2z 2 + 3z
5
=
(z 1)(z + 3)
4
= lim (z + 3) z n1
z3
12
n1
=
3
(3)
4
xn = 54 3 (3)n1
2z 2 + 3z
=
(z 1)(z + 3)
= (3)n1
Atunci
e)Avem a x = y, a = 2 41 + 3, yn = 0, n 2, y1 = 1,
yn = (n + 1)4n , n IN
Fie s1 = (n4n )nIN si s2 = (4n )nIN
z 0
4
Ls1 (z) = zL0s2 (z) = z( z4
) = z( (z4)
2) =
Deci Lx (z)(z 2 4z + 3) =
= Lx (z) =
4z
(z4)2
z
z4
+z =
4z
(z4)2
z2
(z4)2
+ z =
z(z 2 7z+16)
(z4)2 (z1)(z3)
an1 + 7an bn =
bn+1 + an + 5bn =
0, dac
a n 0 sau n 2
1, daca n = 1
0, dac
a n 0 sau n 2
1, daca n = 1
Atunci a 1 + 7a b = 1 si b 1 + a + 5b = 1
Asadar,
La (z)z + 7La (z) Lb (z) = z
Lb (z)z + La (z) + 5Lb (z) = z
Rezulta La (z) =
z
z+6 , Lb (z)
z
z+6
= an = bn = (6)n
238
10.3
Probleme propuse
n=0
n=1
2z+3
;
z 2 5z+6
R: a)x0 = 0, xn = 3n+1 7
b)x0 = 1, xn =
2
3
z 2 +1
;
z 2 z+1
2n1 , n
b)Lx (z) =
sin
2n
3 ,n
c)Lx (z) =
z
(z3)2
c)xn = n3n1
3. Cu ajutorul transformarii Z, sa se rezolve n multimea semnalelor
cu suport pozitiv ecuatia y a = x n urmatoarele cazuri:
a)a = 2 41 + 3, xn = 2h(n), n ZZ
b)a = 1 2, xn = (n2 2n 1)h(n), n ZZ
R: a)Ly (z) =
2z
,y
(z1)2 (z3) n
= 12 (3n 2n 1), n IN
239
c)xn = 2 3n n 2, n IN
d)a x = y, a = 2 + 1 6 , yn = 0, n 2, y1 = 1, yn = n =
= Lx (z) =
z2
1
= xn = [(3)n+1 + 4n + 3], n IN
2
(z 1) (z + 3)
16
e) xn = 1 + 2n1 (n 2)
f)ax = y, a = 2 51 +6, yn = 0, n 2, y1 = 1, yn = 45n =
= Lx (z) =
z(z1)
(z2)(z3)(z5)
= xn = 13 (2n 3n+1 + 2 5n ), n IN
Capitolul 11
Notiuni teoretice
z z 2 z 2 z 2 z
, ,
,
F x, y, z,
,
=0
(11.1)
x y x2 xy y 2
O ecuatie cu derivate partiale de ordinul II se numeste cvasiliniar
a , daca
e liniara n raport cu derivatele de ordinul II. In cazul a doua variabile
independente, forma generala a ecuatiei cvasiliniare este
2z
2z
z z
2z
+ C(x, y) 2 + D x, y, z,
,
= 0 (11.2)
A(x, y) 2 + 2B(x, y)
x
xy
y
x y
unde A, B, C sunt functii reale, continue, derivabile si nu toate nule n acelasi
timp.
Se numesc curbe caracteristice pentru ecuatia (11.2), curbele aflate
pe suprafatele integrale ale acestei ecuatii, ale caror proiectii n planul xOy
verifica ecuatia caracteristica :
A(x, y)dy 2 2B(x, y)dxdy + C(x, y)dx2 = 0
(11.3)
Clasificare:
1) Daca B 2 AC > 0, cele doua familii de caracteristice sunt reale si
distincte si ecuatia este de tip hiperbolic.
2)Daca B 2 AC = 0, avem o singura familie de caracteristice reale si
ecuatia este de tip parabolic.
3) Daca B 2 AC < 0, cele doua familii de caracteristice sunt complex
conjugate si ecuatia este de tip eliptic.
240
11.1. NOT
IUNI TEORETICE
241
Directiile
dy
dy
= 1 (x, y),
= 2 (x, y)
(11.4)
dx
dx
determinate de ecuatia (11.3) se numesc directii caracteristice ale ecuatiei
(11.2).
Prin integrarea ecuatiilor (11.4) se obtin doua familii de curbe n planul
xOy, 1 (x, y) = c1 , 2 (x, y) = c2 (c1 , c2 constante arbitrare), curbe care sunt
proiectiile pe planul xOy ale curbelor caracteristice.
Daca ecuatia este de tip hiperbolic, cu schimbarea de variabile
= 1 (x, y), = 2 (x, y), ecuatia (11.2) se aduce la prima forma canonica
2z
z z
=0
(11.5)
+ G1 , , z, ,
Daca se efectueaza acum transformarea = x + y, = x y, din ecuatia
(11.5) rezulta
2z
2z
z z
0
,
=0
(11.6)
+ G1 , , z,
x2 y 2
x y
care este a doua forma canonica pentru ecuatia cvasiliniar
a de tip hiperbolic.
Daca ecuatia este de tip parabolic, 1 (x, y) = 2 (x, y) = (x, y), cu
schimbarea de variabile = (x, y), = x, ajungem la forma canonica a
ecuatiei (11.2)
2z
z z
,
=0
(11.7)
+
G
,
,
z,
2
2
Daca ecuatia este de tip eliptic, functiile 1 (x, y) si 2 (x, y) sunt complex
conjugate si notam (x, y) = Re1 (x, y), (x, y) = Im1 (x, y). Cu schimbarea de variabile = (x, y), = (x, y) se ajunge la forma canonica a
ecuatiei (11.2)
2z 2z
z z
+
+ G3 , , z, ,
=0
(11.8)
2 2
In cazul ecuatiilor liniare si omogene n raport cu derivatele partiale de
ordinul II cu coeficienti constanti
A
2z
2z
2z
+
2B
+
C
=0
x2
xy
y 2
(11.9)
(11.11)
(11.12)
(11.14)
2u
2 = 0, a2 =
2
2
x
a t
T0
(11.15)
x+at
g( )d
(11.16)
xat
An cos
n=1
na
na
n
t + Bn sin
t sin
x
l
l
l
(11.17)
unde
An =
2
l
f (x) sin
0
n
2
xdx, Bn =
l
na
g(x) sin
0
n
xdx
l
(11.18)
243
Solutia ecuatiei c
aldurii
2u
1 u 2
k
= 2
,a =
2
x
a t
c
(11.19)
11.2
Probleme rezolvate
1
x
2u
x2
2u
y 2
=0
Solutie. B 2 AC = x1
Daca x > 0, ecuatia este de tip eliptic. Cele doua familii de caracteristice sunt solutiile ecuatiei diferentiale x1 dy 2 + dx2 = 0 = dy =
3
3
= i xdx, adica y + i 23 x 2 = c1 , y i 23 x 2 = c2
3
u
y
2u
2
2u
x2
2u
y 2
2u
2u
2
2u
x2
x2 +
1
x
12 x
1
2
x2
21 x 2 =
2u
2
x+
12 x 2
2u
2
x
+
x
+ u2 =
2
x
2
12
2u
2
2u
2
1
3
= 0, deoarece
1
3
2u
1
u u
+
=0
6( )
u
2. (1 + x2 ) xu2 + (1 + y 2 ) yu2 + x u
x + y y = 0
p
1 + x2 dy = i 1 + y 2 dx,
1
1+x2
= 1
1
1+y 2
2u
2
1+y 2
=
x
1
1+x2
(1+x2 ) 2
2u
2
y
(1+y 2 ) 2
2u
x2
2u
2
2u
2
=0
u
u
3 yu2 + 2 u
+ 2 xy
x + 6 y = 0
= 3 u
+
u
y
2u
x2
u
+
= 9 u2 6
2u
xy
2u
y 2
2u
2
u
= 3 u2 2
+
2u
2
u
+
+ 2
2u
2
2u
2
u
+ 8 u
16
= 0 =
2u
1 u
2
=0
245
S
a se aduca la forma canonica si sa se determine solutiile generale ale
ecuatiilor:
4.
2u
x2
2 cos x
2u
xy
(3 + sin2 x)
2u
y 2
u
y
(y+sin x)2 +8
u
16
=0
u
= (2 + cos x) u
+ (2 cos x)
u
y
2u
x2
u
+ (2 cos x)2 u2 sin x u
= (2 + cos x)2 u2 + 2(4 cos2 x)
+
2u
y 2
sin x u
2u
xy
2u
2
2u
2
u
+
2
2
u
= (2 + cos x) u2 2 cos x
(2 cos x) u2
Ecuatia devine :
2u
32
32
()2 +32
u
64
1
=0
2
2v
= 0 =
(f () + g()) =
= v(, ) = f () + g() = u(, ) = e
1
64
(y+sin x)2
= u(x, y) = e
(f (2x + sin x + y) + g(2x sin x y))
2u
x2
5. x2
2xy
2u
xy
+ y2
2u
y 2
+x
u
x
+y
u
y
=0
dy
dx
= xy = xy = c
=y
u
y
=x
2u
x2
= y2
2u
2
2u
y 2
= x2
2u
2
2u
xy
+ 2y
+ xy
2u
2
2u
+x
2u
2
2u
u
u
1
= 0 =
u
= 0 = = f () = = f ().
Integram n raport cu si obtinem u(, ) + g() = f () ln =
= u(x, y) = f (xy) ln x + g(xy)
2u
+ 1 u
6.
2u
x2
2u
y 2
2u
x2
2u
2
2u
2
u
+ 2
+
2u
2
u
+
2
2u
2
Ecuatia devine :
2
u
4
= 16 a carui solutie este u(x, y) = 2 2 + () + ()
7.
2u
x2
u
+ 4 xy
+ 3 yu2 + 16xy = 0
u
= 9 u2 + 6
+
2u
y 2
2u
2
u
+ 2
+
2u
2
2u
2
u
= 3 u2 4
247
2u
2
= ( )( 3)
2
3 (
3 + 3 2 ) + f () + g()
u
8. 4 xu2 + 4 xy
+
2u
y 2
u
+ 12 u
x + 6 y + 9u = 0
1
2
= x 2y = c
2u
2
2u
y 2
= 4 u2
u
+ 2
+
2u
2
2u
xy
u
= 2 u2 2
u
x
u
y
= 2 u
4 u2 + 12 u
+ 9u = 0
Vom considera aceasta relatie ca o ecuatie diferential
a liniara cu coeficienti
constanti de ordinul doi pentru functia u de variabil
a . Ecuatia caracteristica atasata este : 42 + 12 + 9 = 0 = 1 = 2 = 32
Astfel solutia generala poate fi scrisa sub forma :
3
u(, ) = [f () + g()]e 2
Atunci solutia generala a ecuatiei initiale este :
3
2u
xy
a
xy
u
x
a
xy
u
y
aa2
u
(xy)2
=0
u
(xy)2 xy
(xy)(+a)
Pentru = a =
=
2v
xy
v
x
v
y
v[2 +(2a1)+a2 a] = 0
f (x)+g(y)
(xy)a
1
2u
2 u
=0
x
x2 x
x
y 2
2u
x2
2u
y 2
2
x
u
x
=0
=
=
1
x
1
x
v
x
v
y
2u
x2
1
x
2v
x2
2u
y 2
1
x
2v
y 2
1
x2
2
x2
Ecuatia devine :
v(x,y)
x
v
x
2v
x2
2
x3
2v
y 2
=0
f (x+y)+g(xy)
x
u
x u
11. (l2 x2 ) xu2 x u
x y 2 = 0, 0 < x < l, u(x, 0) = arcsin l , y (x, 0) = 1
dy
dx
= l21x2 = arcsin xl + y =
u
= 0 cu solutia generala u(, ) = f ()+
Forma canonica este xy
+g() = u(x, y) = f (arcsin xl + y) + g(arcsin xl y)
249
v0
2 , g(v)
v0
2
u
2
12. 3 xu2 + 7 xy
+ 2 yu2 = 0, u(x, 0) = x3 , u
y (x, 0) = 2x
Solutie. A = 3, B = 72 , C = 2 = B 2 AC =
este de tip hiperbolic
Ecuatia caracteristica este :
3dy 2
dy
dx
7dxdy +
1
3.
2dx2
= 0 = 3
dy
dx
25
5
dy
7 dx
+ 2 = 0 =
dy
dx
= 2 si
2x y = c1
x 3y = c2
Cu schimbarea de variabile = 2x y, = x 3y, ecuatia se reduce
2u
la forma canonica
= 0 = u(x, y) = (2x y) + (x 3y)
Conditiile problemei Cauchy sunt :
(2x) + (x) = x3
0 (2x) 3 0 (x) = 2x2
Integrand a doua relatie obtinem 12 (2x) 3(x) = 23 x3 + k
19
7 3
Atunci (2x) = 96
(2x)3 + c1 si (x) = 12
x c1 , deci u(x, y) =
19
7
3
3
= 96 (2x y) 12 (x 3y)
2
caracteristice sunt : xy = c1 , xy = c2
y2
x2
dy
dx
= xy . Deci curbele
2u
u
+
x
y +
x
+ u2 x
xy2 + u
i
h 2
h 2
i
2
2
u
u
xy2 y+
y + u2 xy2
(y(2)x3 ) = u2 y +
2y
xy2 + u
x3
2u
x2
u
y
2u
2
1
x + u
x
2
2
2u
u
u
2u
2u
x
+
=
y
y + 2
y 2
2 y
2
2
2
u
2u
= u2 x +
x1 x +
x + u2 x1 x1
1
x
2
2
2u
2u
2u
u
y 2
y 2
+ xy 2 u2 + 2y
x
2
2
2
2
2
2
u
u
x2 y 2 u2 y 2
xy 2 u2 = 0 = 4y 2
+ 2 xy u
= 0 =
2u
u
2u
u
2u
= 4 + 2 = 0 = 2 + = 0 = 2 u
=
= 0 = 2 u = 0 = u = () + () = u(x, y) =
Ecuatia devine : x2 y 2
= (xy) +
xy xy
(x) + x(x) = x2
Rezulta ca (x) = 13 x2 + x c x
(x) = 23 x x x + c
3 1
2
2
1
2
Solutia problemei este u(x, y) = 3 (xy) + xy + xy 23 xy
xy
h
2
1 hx
u
t (x, 0)
u
x
coardei vibrante
1
a2
2v
t2
2u
x2
2u
t2
= 0, u(x, 0) =
x
, u (x, 0)
1+x2 t
+
+
1
a
2
1 hx
2u
t2
v(x,t)
hx
ce
si obtinem ecuatia
v
t (x, 0)
= (hx)F (x)
R x+at
1
2a xat (h )F ( )d
R x+at h
1
2a xat hx F ( )d
= sin x
= F (x).
251
i
h
i
R x+t
xt
x+t
+ 12 xt sin ydy = 21 1+(xt)
+
2
1+(x+t)2
i
h
xt
x+t
21 [cos(x + t) cos(x t)] = 12 1+(xt)
2 + 1+(x+t)2
h
i
x+tx+t
x+t
xt
12 [2 sin x+t+xt
sin
]
=
+
+ sin x sin t
2
2
1+(xt)2
1+(x+t)2
16.
2u
t2
2u
x2
x+t
1+(x+t)2
2v
x2
x2
ate, cand forma initiala a coardei e data de functia (x) = 4 x l ,
iar viteza initiala este 0.
Solutie. Avem de rezolvat urmatoarea problema :
2u
x2
= t2u , 0 x l, t > 0
u(0, t) = u(l, t) = 0
u(x, 0) = (x), u
t (x, 0) = 0.
Cf. (11.18), Bn = 0 si
Rl
R
R
2
n
8 l
8 l 2
n
An = 2l 0 4 x xl sin n
l xdx = l 0 x sin l xdx l2 0 x sin l xdx
Rl
Rl
n
l
n
l
n
l
0 x sin l xdx = n x cos l x/0 + n 0 cos l xdx =
2
2
2
l
l
n+1 l
= n
(1)n + n2l 2 sin n
l x/0 = (1)
n
Rl 2
Rl
n
l 2
n
n
2l
l
n+1 l3 +
n
0 x hsin l xdx = n x cos l x/0 + n
0 x cos l xdx = (1)
i
Rl
2l
l
l3
n
l
n
2l
n
l
n+1
l
+ n n x sin l x/0 n 0 sin l xdx = (1)
n + n3 3 cos l x/0 =
3
l
+
= (1)n+1 n
Deci An =
2l
[(1)n + 1]
n3 3
8l
8l
(1)n+1 n
(1)n+1 n
16
[(1)n
n3 3
1]
32l
(2n+1)3 3
2u
t2
X
Din u(x, 0) = sin 3x 4 sin 10x =
An sin nx = sin 3x 4 sin 10x.
n=1
X
Din u
(x,
0)
=
2
sin
4x
+
sin
6x
=
2nBn sin nx = 2 sin 4x + sin 6x.
t
n=1
1
12 , Bn
= 0, pentru n 6=
Deci u(x, t) = cos 6t sin 3x 4 cos 20t sin 10x + 41 sin sin 8t sin 4x+
1
+ 12
sin 12t sin 6x
19.
2u
t2
X
Din u(x, 0) = 6 sin 2x + 2 sin 6x =
An sin nx = 6 sin 2x + 2 sin 6x.
n=1
X
u
3nBn sin nx = 11 sin 9x
Din t (x, 0) = 11 sin 9x 14 sin 15x =
n=1
11.3
Probleme propuse
1. (l2 x2 ) xu2
R:
2u
2u
y 2
14 tg
2
1
2x u
x 4 u = 0, 0 < x < l
u
u
u
16 = 0
2. y 2 xu2 + x2 yu2 = 0
R:
2u
2
2u
2
1
2
1
2
=0
11
27 , B15
11
27
= 14
45 , Bn =
253
u
u
3. x2 xu2 2xy xy
+ y 2 yu2 x u
x y y = 0
R:
2u
2
4 2
2u
xy
4. 6 xu2
5.
=0
+ u = y2
R:
2u
2u
x2
u
+ 4 xy
+ 5 yu2 +
R:
2u
2
= u 2
2
2u
2
u
6. 4 xu2 + 4 xy
+
7.
u
x
=0
2u
y 2
2 u
y = 0
R:
2u
2
2u
x2
u
6 xy
+ 10 yu2 +
R:
2u
2
=0
2u
2
+ 2 u
y = 0
u
x
3 u
y = 0
=0
u
8. 2 xu2 7 xy
+ 3 yu2 = 0, u(0, y) = y 3 , u
x (0, y) = y
9.
2
2u
2u
sin2 x yu2 sin x u
+2 cos x xy
y
x2
=x
= 0, u(x, sin x) = x4 , u
y (x, sin x) =
2u
x2
u
3 yu2 = 0, u(x, 0) = 3x2 , u
+ 2 xy
y (x, 0) = 0
2u
x2
1
4
2u
t2
= 0, u(x, 0) = ex , u
t (x, 0) = 4x
2u
x2
12.
13.
2u
x2
X
4
R: Cf. (11.17) si (11.18), u(x, t) =
(1 (1)n ) cos 2nt
(n)3
n=2
sin nx
2u
t2
Bibliografie
[1] Angheluta , Th. (1957) Curs de teoria functiilor de variabil
a complex
a
Ed. Tehnica , Bucuresti.
[2] Baz, D., Cozma, C., Popescu, O. (1981) Matematici aplicate n
economie si aplicatii , ASE, Catedra de Matematici , Bucuresti.
[3] Boiarski, A., I. (1963) Matematica pentru economisti , Ed. Stiintific
a,
Bucuresti.
[4] Cenusa , Gh., Filip, Argentina, Baz, S., Iftimie, B., Raischi, C.,
Toma, Aida, Badin, Luiza, Agapia, Adriana (2000) Matematici pentru economisti- Culgere de probleme , Ed. CISON , Bucuresti.
[5] Cenusa , Gh., Raischi, C., Baz, Dragomira, Toma, M., Burlacu, Veronica, Sacui, I., Mircea, I. (2000) Matematici pentru economisti , Ed.
CISON , Bucuresti.
[6] Ciucu, G. , Craiu, V., Sacuiu, I. (1974) Probleme de teoria probabilit
atilor , Ed. Tehnica , Bucuresti.
[7] Ciucu, G. , Craiu, V. (1971) Introducere n teoria probabilit
atilor si
statistic
a matematic
a , Ed. Didactica si Pedagogic
a , Bucuresti.
[8] Ciucu, G. , Tudor, C. (1983) Teoria probabilit
atilor si aplicatii, Ed.
Stiintifica si Enciclopedica , Bucuresti.
[9] Costache, Tania- Luminita, Oprisan, Gh. (2004) Transform
ari integrale,
Ed. Printech, Bucuresti.
[10] Costache, Tania- Luminita (2006) Culegere de teoria probabilit
atilor si
statistic
a matematic
a , Ed. Printech, Bucuresti.
[11] Constantin, Gh. , Istratescu, Ioana (1989) Elements of Probabilistic
Analysis , Ed. Academiei , Bucuresti.
[12] Ciumac, P., Ciumac, Viorica, Ciumac, Mariana (2003) Teoria probabilit
atilor si elemente de statistic
a matematic
a , Ed. Tehnic
a UTM ,
Chisinau.
255
256
BIBLIOGRAFIE
, Ed.
BIBLIOGRAFIE
257
258
BIBLIOGRAFIE