Interiorul CORPULUI UMAN EXTRACTIA MASELELOR DE MINTE: Urmirirea operatiei pas cu pas Vv ARTRITA REUMATOIDA: Tratamentul acestei afectiuni dureroase a articulatillor BE INIMA: Muschiul inimii pompeaza sangele prin organism, de-a lungul intregii noastre vieti. VASECTOMIA SI REVERSIA EI: Folosirea ® chirurgiei pentru contraceptie RADIOGRAFIA CU SUBSTANTA DE i CONTRAST: Cum se administreaza bariul || > sice probleme se pot diagnostica astfel boroedl OF SN. 1791 6011 | P7179 16010 DEAGOSTINIInteriorul CORPULUI UMAN NUMARUL 7 - CUPRINS ‘PROCEDUR! IN URGENTA:Indepértare corgi string ht Personalul medica are de casos trecvent protien Dacienlr care auceva noch. Aceastj paging aratd {ehnicle giustensee olosteintratament DerThes Water ‘CHIRURGIE ORALA $I MAXILOFACIALA:Entractia imiselelor de minte {Altre malar cunoseut see miseaua de mint, ft lima gintr dint permanent care erupe, Ae abicsila efargitladoloecontateaun jurl viet = 2042 ani, Dacd sa denvltasnarmaleste necesard extractachiturgcall.De John Cann AANESTEZIA: Cum functioneazs nut ante cle ma aveutanareprogresein chirurgie a Tos posi pin seavltarea ehnicier Sterne de anestzi,dnesteicele sunt floste in enumarat pracecuri medical i ehirurgiele, dar ‘um actioneae len organism pentru conteaia durerear De Charles Deakin SISTEMUL REPRODUCATOR MASCULIN: Vasectomia siroversia et Conrarcreinfelpopulare, vasectomia = opeatia reverie ejculsispermatoroior ~ poate f hirurgical,Aceasts seine nvestignes cB ole deus eperati,urmring gnsele ge succes De Jonathan Ramsay CContnutul acectol publica esto desinatexclusiv Informarl generale gnu inlculegte materiale (de docurentre medicals sau ate publica asemanitoare. Confnutl acest! pubes nu ‘rabuiefolost im scop dagnostc st de tratament ‘lune fecal medeale. Pentru eee problema "sina able sa va ecrenaf infotdeauna ‘edeull dummesvoasit de fami, Autor 280 ‘tor acestel pubic nu pot implicate responsabilm cazl reunel daune say afeunt ‘spirit a opersoana care aclonessd ase sitine de fa anu aclune ea umare a Incull Information exert n aceats publica RADIOLOGIE-CONTRAST: Informa generale Invesigatia radiologicdcu substan de contrast fste una gintre ele mai comune pentru iagnoeticul eritelorafectun. Esso tannics prin care organele Interne, in special sistercl digest pot exeminate, De Jonathan Spratt RADIOLOGIE-CONTRAST:Radiograia cu ingestio debaria Prin edministrarea pe cal oral a une! soi 2 suet de baru pacientier, adilog pot 53 Waualizezeotructurt care nu sunt vie foloing ‘adogratia normal De Jonathan Sprtt CUM BATEINIMA Chiar da poate doar de dimensiunea pumrlul, inime eco organul care luereard cel mai grou, Dini sntoass bale de aproximativ25 milarde econ pe durate vty, pompind ecivalentua geste 200 de miioane de ie ge sng nnterioel organismulu, De Lisa White LUNA PATRA Coninuinguns deevotares rpias ul poate | feu recunoecut ca ing umen,avénd orgaele | simembrele desotete. Este nceputul {eluide-sl does trmestra de arcing simama incepe 38 simtd acum migedrte tatu, pentru prima dat De Ricki Osrav ‘© INDEXUL BOLILOR: ~ ARTRITA REUMATOIDA. DE TREVOR SILVER. COLABORATORI [EDITOR CONSULTANT Profesor Peter Abrahams MB, BS, Progamaliemjor!do edt | ar Canzrag, pein maces | generat ar a Cepia, | Cartas exter Col ge Charger de taaugh Asc cos Iu deer nent en im 8 FS BiShaetansaravesnas aas ‘tango ecard onl pense cet ae ‘Rien esate ovceorseccheeneed mand ew ate Smecpctcwtinecangansmn” — Relenoa einen ncmatiet Shewwemecsasig "* Yommonenaare eee entre ‘ere ace ‘nme uate ‘ate even Pan Pra er “omisP 93° Bal SutsP Outta Seas et ata soa ‘Bhath, a, Pons Yerue Roe Orernte f Fayre Nowcal Ss Nene sn wcrc eet aye Ur Oe Stree 2) 5 ano spin AOS: Ame Wars OI Ree eau! fearURGENTE: Proceduri in urgenta Capitotul 3 indepartarea corpilor straini din ochi =: Ochii nostri sunt foarte sensibili; un corp strain aflat pe cornee sau sub pleoap este deseori dureros. Exist o procedur& simpla de gasire si Indepartare a majoritatil corpilor strSini, iar in situatii mai complexe se pot folosi si alte metode de diagnostic. Mult pacient vn a Urgent3 cu un och dure= ros, inflamat sau iritat. Cea mai frecvents caU28 este un corp stn situat pe cornee 520 sub pleoap8. Inainte do tratament este Important ca medicul s¥ se asigure cB mu exist afectiun presnstente ale ochiulu EXAMINAREA OCHIULUI Examinarea are locintr-un cabinet ce contine echipamentul necesar gin care se poate face intuneri, Medicu va examina ochul, pentru a ‘observa eventualele seme de inflamatie ale tonjunetivel esutl din jurul cornea 5 va lurmreventuata prezentS 2 eorsilor rain) pe cornee sau pe marginileplecapelor. Esta importants examinarea supratetel de sub pleoape, Acest lucru se face prin rasuci- ‘ea plevapel superioare peste o mic, Se fexamineazs si spaiulcitre cornee gi mar- Icompusd din fesut floras ‘TESTAREA VEDERI Clartatea vederi este testats de cite oasis tent, folosind un optotip ~ panoul familiar nous din orice cabinet oftalmologe, care are ltere dispuse pe randuri gia céror dimensi- tune se micgoreaz& descendent. Dac, n mod normal, pacientul este purtstor de ochelai sau de lentile de contact, acestes vor fi folo- site in timpul testi, Asistenta va testa i Feaclia pupiletr, pentru a se asigura c& ele reaclioneazd normal Aceasta ar insernna ca tle 28 se contract [3 isi micsoreaza dame- trull dnd un fascicul luminos este indreptat clr oc ‘Dups examinarea initials, este importants identificarealeziunilor cauzate de bucati de metal sau cioburi de stil, care ar fi putut penetra corneea, dup cum ele pot produce, prin afectarea mecanismelor cculare infec- fie. Aceste laxunitrebuie vizute imediat de citre un chirurg oftalmelog, care va decide Care este cel mal indicat tratament AFECTIUNILE FARA PENETRARE ‘O ruttime de alte bol pot determina dureres ‘culard, malar’ de obiactele strine. Una in- trecelemai comune est2canjunctvita, nfl Thdepartarea unui corp strain din ochi pas cu pas \ (a he an Tintnd capul pacentul et de nemigcat 22,poato medio! examineazd Ochi peru ‘localiza corpul srt oloaind un beipor et ‘ata, pleoapa Infefoars este raed Ino In np paclnta privegte sus, pentru ‘oviaontaeolrs afoul niu, plocapa superioara gl eauiacorput stan. Bact este gasit=sinu nm prodve ponetratia _betigrul cu vata poate oles pen 2 Inceparts cu mut git corpul erin din ooh ratie 8 conjunctive cauzat de infecta stra furor externe ale echiulu. Ca urmare, apare Tnrosirea scirei[albul ochior! gi Userimare cexcesivlgipoatefitratata, de obicel, prin epli- carea de picdturi sau unguente cu antibio= tie, infec virale ale corneal pot determina Ulcerafi ale cornesi, Aceste ueerati .dendri= tice” potfifearte dureroase,picturilecufluo- resceiné evdentind extindere leziunilor. Inflamatia irisului leita antrioar3) esto al cauz4 adureri oculare,risul poate sisi -Mecieu! ig tolosogte cegetole ‘ozea raga pleoapele gs cercatere ‘marginie fr gale corel. {Eetolmportant ca medeul «8 determine [pocinta 8 he calm, nemipest Inerecator ‘timp examina. Peolontull ee core spol a dew chlul [pe spate, pnd nu se mal vos alm atoova decd sclera. Tit inet plesaps sypaioar eu betsoru ‘medio cauté some de lziune. Seexaminenes 9 cofura chil piard& culoares normal’ gi s¥ arate mb Sit, ochiul poate s8 Uicrimeze si vederea pate deveni incelosats. Aceasté afectiane rebuie controlat8 de cite specialistuloftal- ‘olog poste fitrataté cu steroi Corp stein din ochi sunt destul de frec- vent si majoritates pot fi extras usor. Or- cum, este important ca ochul fie exami nat Corect, deoarece rénirie penetrante ale cornae, casi alte bal ale ochiulu, pot caura probleme serioase. Mopauitéri oe CurATare A OCHIULUI Fie corp stn stunt sub leoeps sau pe comea tuo indepsrat De obs, cle de sub plecape pot ‘lndepatae cu itor unui bt sorcuvath ‘Cori strani ca sau lip pe omnes pot indepara cu ajtorul ‘nul acter sau al unuiinstument rata, procum o pens De obce este nscesard amorireacomae ou haorulunul este, piatiocal sub forma de pitt ‘Dac biertul ru poate Inde pat su comes esto generat, aciertu tebule sf fio viz do (dire un chirug ofimoto, Paci 8 cfeor comes a fost amorité cu anastoac focal. sunt ans pony a acopar! ociul Fespectv cam o ora dupa exam rare, Aeessté manev’s 36 fee Bentrua prveninarea alt corp Sarin noch, cre ru ar mal puts fi sm de pcien, et imp cor neaa ase mort Pasinplr Is prescrio do obi oi un unguert eu anit, pen: ftua fl apicat pe o2ni de pat or en prime douse dupa tre ‘Supratte cere capuugente He pleoapa superioara este complet Fa ‘visemes cu ajutoral una! batizrcu vath 9 medteu! Tocalizeazs un ine corp eta recht paclentulu dace ‘cesta nu poste indepariat cu idndete patent va Nils aun enrurg oftaimotog. 2 -Metode d R&nile ochiului sunt potential afectiuni grave, asa incat medicul va avea mare grija, ca s& descopere ce s-a intamplat. Alaturi de intrebarile puse pacientului sunt 0 varietate de metode pentru a localiza un corp strain nedorit. CHESTIONAREA PACIENTULUI ind la Unitates de Primiri Urgeate vine un pacient cu un obiect trSinin ech medicul tre: buie 28 obsing ela elo relatare Getalat Inirearile vor include De cat timp este dureros ochiul? Ce tdceaicénda apsrut durerea? Te-ai flat noun loc cu pret sau vant? Mestereai cu ciocanul ‘eu burghiul in metal sau fBceai allcova ce ti-ar fi putut cauza patrunderea unui corp strain in fchi7 Ai avu probleme cu ochilin trecut, sua) urmat vreun trata mentoflalmologicrecent? URGENTE: Proceduriin urgenta e diagnostic Lampa oftaimoiogiea cu fants proteceasd un facil eubtre ‘lumina ingpro ooh are lin mlerocop care permite ‘axaminaron de apronpe LAMPA.CU FANTA Lampa cu fant este folosité pentru a examina ochiulin detar liv a localiza orice corp stdin. Capul paciantulul este sprint de un suport sub barbie si ochi sunt finuti nemigeay, cu ori rea iainte, chil sunt exam pee een pr es taf fees un tala de TEU tye tah es or deere sand heen cat earteny Se eae eeu ec Inara il laa ed entire ps iis nai. a ele ‘ersten ua ting cofact, Seceaesee pecan rede poets aren deco: St arearpsaecerearty ea Sinan veces {ibn nprtapost DIAGNOSTICUL CU RAZE x 2 ochiuluil poate fi examinatd cu Dac exist’ 0 posibilitate ca un Str untatlmaseon agent de ete ssa Faun fpdune carne tet o racy oe Eh ned oral se erect i pred nso at cu api Mind infos, Do! se evel media pec pea ea irre mares thine tre’ ate dud Fad sera spec xz on ody sin una c9pal =. fia pac strat pe carmen COLORAREA CORNEEI Pentru a vizvaiza leziunile de pe suprafaja corneci, se folo- este un colorant special (fluo Feseeinal sub forma de pieSturi picurate th ochi gi lasate 68 se fmpristic pe suprafala.ochiu lui Uterior ochiul este exerinat sub luming albastrs, care face 8 orice zgSrietur& sau abeazi lune $8 devin’ vziils. Astel de agdrieturi pat fi produse de cor~ pir strain eare au fost eliminat) Prin frecare inochi saude catre enpilul mic, care igh poate 2g8- Fa accidental ochiul eu ungha. Acosta Leziuni pot fi dureroase decarece comees este foarte sensibil la atingere,CHIRURGIE: Orala si maxilotaciala FOAIA2 Extractia maselei de minte Durerea provocat’ de maseaua de minte este frecvent. Miseaua poate fi blocata si nu poate erupe in pozitia ei normal, cea ce duce la infectie si inflamatie. in astfel de cazuri, un stomatolog poate recomanda extractia. In fiacare sfert al maxilarului adult evisté trai molar, Primul molar permanent spare in jurul Varstel de gaseani al dilea, pela ¥Bani sal treiea molar, umit si maseaua de minte, apare in mod normal, dacS 0 face, la sfarsi= tul adolescentei sau La inceputul celal de-a doua decade de vit Deoarece sunt ultimele care ‘par, miselele de minte sunt predispuse s8 fie inghesuite in spafiol rimas disponibil si 53 aibB probleme la eruptie sau ca poziionare. Cu toate acestea, Indepartareamaeelelorde mints sfectate nu influenteszs creste rea colorlalte masele si dif. Aewasta devarece toli dint $1 ‘maselele crese oriental fn fat si nu vor benefica de avanta~ Jul credri unui spaji oriunde in Spatele lor, Un motiv pentru care apare inghesuirea danturii este sugerat de anatropologi: odat3 cu evolutia maxilarulu proemi= nent al predecesorilor lui Homo Sapiens, a eimas mal pun sp3- {iu pentru deni laranjamentul dinfilor EXTRACTIA MOLARULUI Pind de curdnd, extractia mis lei de minte se Faces pe princi piul Everestului, doar pentru c& maseaua exista, inaferent dac8 aceasta producea sau nu durere ‘Acest princpiu este reconsi- derat az. Argumentele in favoa- fea noi atitudini fn de faptl c& fing simaselele cu eruptie deti- citars ar trebui extrase numsi dacs determing o simptomatole- sie problematics PROBLEMELE MASELE! DE MINTE ack osu omisea alaturata sau {esuturile moi ale gingie! impie died eruptia totals a maselei de mint, se spune c& maseaua este cincluse”. Cauza cea mai trec- vente este lipsa spatulu, care determing al trellea molar $3 ‘rups inclinat, inspre a doles molar sav indepartat deel si si ‘aman’ frat in aceasta poze Gingiade deasupra tinde 58 se inflameze si s8 se infecteze prin Oradiograte dented a une! masele ‘seminteo arta creeeand Inspre ‘olen molar {ota interior ‘impulse ‘mfsoi' e mit {ncluzlunea disto-angutord Iasosteae eoroena miso Incluslnea vertleslé Thasoastastuae orpta nora ‘arsine mine esto rpedesth ‘Se omnis ose do Sonaua, {a doe moar ots Ccuraresracoinor Spt soon moi a Gegraba deca sus Oradlograte panoramied este ‘forma de radograe care arat3 Inaroaga danura ncuslv maeole ‘Seminteinconjurat). La acest Bacon parol tt para Siar putea necesita niorvente. Shirrgiats scumulares resturilor de mén= care gi a bacterilor, afectune Cunescuta sub numele deperica- Fonarit, Virful euspida lupra fata de mastcatie a maselel, ce 3jut8 mSruntireal al celui de-al trellea molar de pe maxitarul de sus, 2 impinge gigi inflamata de pe maxliarul de jos, creste de bles durerea $i disconfortul Seasemenes ovo curaCaroline, in virst8 de 24 de ani, suferea de gase zile de dureriin partea posterioar8 a mandibule! 1h urechea stanga, infiamaia Singin jurulultimului molar de Js, pe partea stangé si oarecare lumiaturs a brazull tang. Era dureroass incercarea de 3 mes- leca pe partea stang si avea difcultae la deschiderea guri Soful ei se pléngea cb ca avea 41 halen’ [respratie urat miro- Sitoarel, care este produs& de infectia bacteriand locals, EXAMINAREA INITIAL {a oxaminare, pulsul, tensiunes i temperatura Caralinei erau normale, dar ¢2 nu putea des- chide gura deeSt aproximativ 10 mm lorice incercare dela palpa molar din stEnga jos sau obra- zl sting declanga durere, Gin- gia din jurul celu de-al doles 51 altrelga molar de jos stanga era UumiflatS 1 inflamat’, Cu toate acestea ganglini din 2ona gétu- lui nverauurflti sau durerosi Daca tn timpul extracel a fost rnecesara inchia muschillt pe artes Tingusle 2 maeole de Inte este probabil cbse va pro- tlace © véndtie fs nivel! fee Pont a reduce umfturla post ‘operator se adminsreaz psa fentulunante de opertie in mod hig, 10 mg de dexametazon, ln tei puteri, cu actioned eur dura ‘Apaitia dure, precum sf Intensitates e,suntimprevibile # depind 8 fecore perseana in Parte inre 10 gi 15 procente vn nul de patient vor decvota alveoli uses. ceasta se pro: ASPECTE SPECIFICE Techestionare amBnunfits arate €&, In rest, Caroline, este per- fect sinBtoas®, nu are in istoric afectuni medicale si chirurgi- ‘ale sau intern, Nu ia nie} un fel de medicatie gnu ste s8 ibs alergi. A fost in tratament sto- matolegicla acelasi medic de ani delle ia fost trimisl la specia- listul fn chirurgie maxilo-facals pentru indicaigtratament. in acest moment este esen- fialS efectuarea de radiografi Iraze XI, pentru a determina cu ‘xacitate natura incluziunil. 0 radiografie dentar3 panoramic8 arat8-ambele maxilare, articu- lafia dintre ele gi principalele sinusuri. Acest tp de raciogra- fie este folast frecvent pentru screening si arat, n acest caz, €8 tof molar de minte ai Caro- linel sunt inclugi. Se fac ulte- Fior alte radiograti, mai detali- ‘ate, Acestes sunt de autor ci Turgull in stabitiea metodei de rezolvare a problemel lice ind cheagul de sénge din Neal se dz0va do oboe ar Ze dele oper lsdint-o fosre Surerossi, pe msurd oe sul ‘xpus se neces Nu se cunose aussie adete evolu, dash a {st sugeraio mulimo de factor favorzen. Acegta cuprind infec tile preexiserte, traumatiarea ‘xcosivs @ zonal in timpul ope ‘ail, fumatul paste conta: copie, Totug, acd pacientul ae mecanisme de easguare. nor mae, singerares este rareori 0 problem upd extactia cell ‘Seal tiles mole. Ca in majoritatea _cazurilor, Carolina va fi tratats ambula- toriu, nefind necesar’ interna- rea peste noapte in pital. Ea se prezintl cu cirea dous ore ina- inte de operate, ford s3 f but sau mancat de minimum ase ore, Dupd asistent8, Caraline este examinat8 gi de chirurg si de anestezist si dus8 in sala de Intervent operator Echipa operatorie const dia chirurg, asistentul su, aneste- 2st gi0'sors medicals, Pe masa de opera, capul si gatul Caro- Uinei sunt seoperite eu eémpuri sterile Anestezia se administreazs prin injectie intravenoas’, In Zona posterioard a mainl Odatd adormita, i se manteazd un tub prin nari, care apoi merge pe gat in jos, Acest tub nazo-endotra- heal las cavitatea bucala ibers pentru chirurg. In fundul gur Caralinei se insereazd un tam- pon format din tifonsterl, pe tru-a preven intrarea in plimsn a ofiedrui detritus, solu saline sau sdnge. Se proteeaz3 ochi§\ fata si pe buze se aplics un gel lubrifant, pentru a prevenicr8- prea lor, din cauza_tracfiunl txercitate in timpul intervertiCaroline ajunge in sale de opera- i 50 minute apd administrarea ‘anesercut. La efetuarea inc 20 inal se are gn pentra a nu iteat neva inguol. Aces tece brine” jeswturio rol, aproape feos, pe partes inguald a coli ie. tralea molar, apo: sirabate ‘longeul bucal si ints in limos, find responseb do serzivitatea _gonarat (sing tac sf presume) $i mal important, de gust Lika incite! rece infos gi nants, ra niace mpioe «cel! de- ‘Solea meta, ccothd parton ‘Sterfonrdamiaclel ae minte ‘ara erupts, Invimputelberdriosul, pentru a putes access méseaua de mint, ‘hirargulfece 0 nee de stopare, Imediat in fafa mile, pentru 3 prevent vitérarea coli deal 00 Ieamoer AcestIucruse reaizeazé 2 ajutral une dfapetat, or fntata in a8 eu un mane mio. de metal. Scopulacestet inca fimi- (abve este de 3 preveni factra- rea necontotets@ osu, de (gu alu! doa! dalea_ moar, apt (are sar pute Itémola dooarace ‘Structure osoes8 ese orentaté or Zonta. Fajta dt tepuie 3 te ‘rontatdiniopdeata de motrul af Allee. Lungimea iniiel de li (are varia In funtia de adine ‘mes ica se afe a roca moter, (lar dopagastorareor 6mm. Inciis de imitare este primul ‘pas In Indepartares gulorul, sau 2 pogtnil curate. plengeuli ‘uta cara so intinde de la obra, poo parte 2 maxlarut, peste ‘maseaua inclusd, cite zane lin (ual. Datta este apo! fats In ‘ng powit fa Baza inci i. ante $e fc ine sucesive in spate $f ju, pnd cin gulout ‘ste camplee desprin, Incust, ee desprindeoportune ‘Somicirculrs de fesut Acoust Dorn es rtinde des incita ‘imtatvs, peste aupretata ‘maooel note fur prt linguate a oautu CHIRURGIE: Orala si maxilofaciala Operatia Eapioidy 23 FOAIA3CHIRURGIE? Orala si maxilotaciala Extacia mise ost surat de ndepértarea pci obuests {eos pe partes ngualb amaselei de mite acest os este de biol extrem de subpre gi poate fi edepitat ugar cu data, Dupa ce 2 fast indepsrat osu care fice obstrugi se fsereaed vel mat mic elevator Coupland, sub coroana mdse! de min Elevatoaree foloste in aceasta procedurd sunt foarte efciente cu un avanta) mecsnic Toarte bun. Ee nu neces o fog eis doase- itd fa apteare ponte a produce efeeal dort ‘pe maseaua incatrata. De 20060, churgul {pficé 0 presiune term dar biéndd, pe le- ator, cu igri scurta do fcara dat. Cx 0 Serie de elavatore, cre pot ees ca mérime, ‘maseovs poste feberat din aveot. ‘Dacd chirrgul ar Flos fred excosivé a ‘manevrarea elevator, ar putea proveca vatémar man: foqa apieeté arf maftpcas {he folosires elevator, cu consacnf poten Dal grave pen miselo $f structura osoass 2 mavlarut, poate chiar Facturd de man ‘ibula.Folosing ats ase, cur ar ff dot. lea moter, 9 punct de spritn pent elevator, ‘se poate produce vitimare, 352 icdtaceasth mane este evita dati ce miseaua ose axtrasi, ‘marginve osu sunt netete 1 gr, avools ase debra In toaltate (curt de toate J ‘materaee strane) si margin losutull nchise cd un singur fi Acosta trebuie cos. dup Cine! pnd i gapte zie, ceos- eco nu se absoarbe natural Totus! exitd anumite fro de suturé care 50 pot ezova, pre ‘um carga brea din es tin de one ferent ce mate- ‘ial a folosi chiargu, fal na slag str, penta reduce ‘ise Ioflamate!postopertor 2 yasuturlor mal Deobice! 20 olveeste mitase io culoars noagrapontra ‘seutura page. Cam Tao saptamana dole operate, Iruleate InepartstRETEAUA NERVOASA ‘STRUCTURA CELULE! ta nil formeacd ovrejeavastt grin pre deosebire de inreg organismal, transmifind neuron po ifort ungi~ pan informatica receptori de sim, (g 100 cm ~ ca s8 poate conduee re err le eugi un conglimplstl nerves pe distane ung Imerat de neuron, sub forma de Partea cea ma ungha neuronu- impulsurietectricecaresuntapol (ul este enumit axon transmise, prin neuron motor, Sistema nervosTormeazd_ 0 Cftre musch, pentru ai pune mrefea camplexa. prin organism mnigcore, Anestcacle interim cuteae Beste, celuelener- Iransmisia ervoasé fire neu yoase nu sunt lege fie unale roma acestorimpulsut de altele In schimb, celulele ner Sinepee incorcutsonte punetuy —voase se conecteazé ntre ele Socontsct ire dous eee sau cu muschi prin spati libere, ‘ervoase, undo terminate nurite sinapse ‘inaplce ale unela nianese nd unimputsajunge aterm ‘Sonu, dondrote sau crput ‘etaatecaule nervoase NERVOASE eal dandritica 2 une! celule ner vyease, se elibereaza in sinapsa ubslanfe chimice numite neu- rotransmifatori, care sunt trans- portal activ prin sinapsa (spatiol, liber ind aceste substante ating receptarii celulei alSturate, et declangeaz’ un impuls, care se ‘ransmite de-alungul cel ‘Mambranele clulare sunt con- stitute in majortate din stratur aisturate de molecule de lipide Activitatea normals Molecule de neurotransmitstor _(gr3simel. Proteinele cuprinse in costes sunt efberate cn ips membrand au rol de canal, can in "? neros apne lacapatineionu roland specifi intrarea 5 ie! Srataubiu —r€2 substanfelor chimice in sau _— pie dinceluie, a Mombeana ‘Cana protsle Subetatsteneucbans- Cénd un impute stinge eapstul tint celle nervease,cuBetanfle Cum functioneaza anestezia Medicamentele anestezice actioneaz’ oprind conducerea dureri, prin sistemul nervos, ‘in organism. Exist mai multe tipuri de anestezice, care pot fi administrate pe diferite c&i, dar toate functioneaza prin afectarea conducerii nervoase. Chimce numiteneurotnemigtor’ au modifica deechigerea FOAIA2 Semtonaporate pin sinapas lor ormal Alte ceresar a ‘Sean etre cetaitrna te Soaertof aero pat crane age Acct teptpormta. —scflanaa steve, rivourle Para te cl naross gona pommaa areal id inoue parce acivaeeae tndatrte nna de Comin vanemieos mpueuion svar anenerce. flutata poate fusca oobsatoa mpulul newex Sandolrs eau aa ou arose SBsontne.CHIRURGIE: Anestezie Unde actioneaza anestezicele Desi efectul exact al anestezicelor nu este clar, se stie c& ele actioneaz’ in zona sinapsei. Acesta este spatiul prin care impulsurile sunt transmise intre celulele nervoase si intre celulele nervoase si fibrele musculare. IMPULSURILE NERVOASE Impulsul nervos este condus Tiuri De Anestezic sitate, care se impragtie prin | Nervlocallarsbule smorgts. Acoxsta nerv. th caz contra, conduce- narv In caz contra, conduce- | Teg unui unguent focal su Pe Mecanismal prin care medi- | Famer camentle produc anestezia | gangsta reglonalé teste ined necunoscut dar pen- | Armertete care mer mare fecvent trucimoleculedstipur diferte | un manu inte) stoneaes ot produce toate anestezis, se | self e fave 0 seta de noe tonsider3 ci suntimplicatemai | floral cu anestez, ny jurul unui ‘multe zone moleculare ery sau unui numar ener, pen x ‘tua ifaca insonst le duera ZONA MOLECULARA, 7 DE ACTIUNE, Anestcia generals Oinjeotocu sneetacc local ete oles iainte de a se taceexractia {nur metanam malign (tumor din clos plgmentae af pill Pater Studie iniale au sugerat c& | Aduee pacer in tae de incor oon rr conetint dacoee ce se mola gern site niciodurere anesteziceleactionezs inmem- | $e compet, prin injectarex brana celular, iar puterea | anes in fl sanguin sa anestezicelorinhalate era pro- | BER inhalaia unui g=2)teevent u fee dou metodo sur combine, perfionalé cu solubitatea lor | Sa dou mete out ; In ulel, substan simiar’ i SS on eter pierderes congtiente Gelor membrane. ipoteza.ec3, | gt pevaniensoneafr de dare, prinpStrundereainstratulipi; | "lymeemenioamette pot f adm ic, anestezicu poate schimba | pigale Mm Up aresexei gene proprietaile. membranei ~ © | rae pentns a conrla dures post Structurs fd’ -sistraturitor | @perstorsginunel zur pon 8, mcindu-ce Uber Inre ele. | a indige puta [Blocant nero Omembran’ mai putin chia, | muscular, atlel ‘pest muscultura ‘acest faptar putea afecta con. | si fierelxatsiptinpul pers dlcerea npulsurir. ee ‘Studi au sugerat c& mem- | ameninsiedel esteresponss brona lpidicé dubls se extinde | Siamese dor ele, in prezenta anestezcului. La un | gronifoizarew fai fy Hemp solu cri, conducerea Sport Eenipamentl va Yoactesiedstercrats Creserea | oatolfnalanen rir resuns ar putea reduce extn | Alaa ereaprata derea membrane’ celuiare Promectc ene racer nina ante de opsratenairs, URTEBTASpeete ale act un inanestezicelOr [pentru controls secrete pulmonare,carear putea Tafel nhalste fgturi oe aciunea agupra mem- mali si retucdnd elberarea neu- Sao brane! celle nervease si asu- — rotransmifterlor din veicule. pra steatuluilpidic dublu, medi- Exist, de asemenes, dove ci Catia ansstezic® poate atecte si unele anestezce se [eayS de pro- Sltepartiimplicete in conducerea teie, la suprafata celulel ner- impulsului nerves. voase alaturate,Impiedidnd Lega fea aceilcalne, un neuratransmi- SINAPSELE $1AXONIL _—3trimportant.Tereticaceastaar Cand impulsul nerves ajunge l reduceimpulsulnervos eiberst. capitul celulei nervoase, aceasta dltrmaa atlas apectce sz CIROUITE NEURONALE se deschid3, Aceste canale permit ‘SUPERIOARE ‘treceresionior de calcivin calula Ssterpul reticulat activator este nervoass, Acest fap a r2ndul lu, 0 regiune din creier implica In determind eiverares neurotrane. reglarea tari de constiens mifitorilor-dinpunginumitevexi- Anesteziele generale pot cule ~ in sinaps3 cava pierderea constientl prin Madicamentele anestezice pot blocarea procesarit informatie! afecta aceste canale de clei, senzitve, cind aceasta trece prin 1 deschiderea lar nor” aceastd zonMEDICINA REPRODUCERII: Aparatul reproducator masculin (79) Vasectomia si reversia ei a Vasectomia este cea mai eficienté metoda de contraceptie pentru barbati, 0 operatie care previne ejacularea spermatozoizilor. 0 vasectomie reusita dureaza toaté viata, dar dacd circumstantele se schimb, ea poate fi reversibil8, Steriizarea mascuind prin vase tomie este o procedurd chirur= sicald prin care se sectionears Canalele deferente care leag’ testiculele de uretr3. Acestea sunt tuburi prin care trec sper~ rmatozdiailnainte dea fi eaculai ‘Talerea gl legarea acestarcanale este o operate simp si apreape “00% efectvs pentru contracep- fie, Este o solute atractivs $i via~ Dild pontru cuplurite care sunt sigure eau mai vor opi OPERATIA DE VASECTOMIE ‘Aceast& operatie se efectueari de obicei sub anestevie locald 5) presupune o inczie mies facut Ge fiecare parte 2 scrotulu, Canalul deterent este accesat prin incia Facuté gi se tale un segment de 2-3 cm. Cele dous capete sunt ligaturate (legate) pois unul din capete va findoit ddeasupra, pentru siguranta cB cele doud capete nu se unese. La sfrgit, mica incize este cusuts folosind fre resorbabie. Totusi, situatia se poate schimba’ gt unildintre barbatt care au fost sterilzaji dorese £8 ‘gi recapetefertltates. Aceasta este 0 procedurs destul de sim- ls, dar exista factori precum ‘arta barbatuluigtimpul scurs de (a efectuarea vasectomic care pot infiventarezutatul CONDITILEOPERATIEL "olsen trag atardcam 0 operatie de reversie ar tre- une pense. acest etfs apo! buie feu in maximum S ani de la vasectomie. Este necesar8 0 interventie simpl8 pentru a uni cele dou capete ale canaluui deterent sin peste 60 la sutd {in eszun, Barba sunt capabiliseste un microscop in timpul succes. Cnd_inter- 58 procreeze dups aceast8 ope-operaiel, pentru a reuni exact _valul de timp este mai rafie. Succesul operaieicreste cele dou8 capetesectionate. mare de 10 ani, sansa in funetie de tehnica folosité. Cu et timpul dintre vasecto- de succes scade la 20 la Canalele deferente au cismetru mie sireversiaeieste maimare, utd sau mai putin. De ase foarte mic, astelineSt se folo- cu att este mai mich rata de menes, a bérbafii mai in vir- Motivete Inrertivitati: Dura Reversia VasecTomiet Princpslele mata pentru og2- lm Feriltstesparenersi Pacionfi ou vasectomie pro- | stB, gansa de succes a reversiei ul de a procres dups vec depinde de vista ue freevent anicorpl Impotiiva | este mai mic, deoarece testi- ig sunt: torimporantCelemai mariganss spermatozoalor i acest ataca | culele au fost cbstructionate pe {de sueces sunt nd partonera are spermatozoiul a cap. Uneat, | 0 perioad3 mare, ceea ce duce Anastomoza, sau oporatia do une cjues ste awe sub 30 06 ani vesectomia fost chiar atun’cénd spermatgok | [a atroiacellelor producatoare Iele sunt atctate de formorsa de fut cumaiputinde cil aniin gi sunt eiacula dup reversia cu | de spermatozoizi din testicule, Jesu bros g umenu or Ispful urmsis-efolsitotehnicé cru succes a vasectomie,ferliaraa | chiar dac& lichidul seminal cor sis calle deferenta) esto blocat._ gad bund pe ala natural use produce. | _tinul s3 se produc.TEHNICI ALTERNATIVE Pacienflor ar trebui si li se adduct la cunostnes eB exist alte tent ce ptf flee ‘in moment reversie vasecto- ‘il fis ulterior, pontru 9 crests sansele de feria Acestea Inelus 3 lus tpermetoroai din ‘burie de depoatare, care se afl pe partes extern a testiu- Uelor-epiddiml- sate congela Inainte de a face reversiavasec- tomie.Aceasta este o poli de asigurare' dacdexstd Sperma- tozsii mobil activ care pot f Inghetalcupul sar putea baza pe acosta pentru fertiizarea In iro, acd operafa de reversiea ‘asectamiel eguaazs in;mod normal, operat. de reversie a vacectomel implies nestese-generals 0 nese in serot. Se accesears astiel, festiculele 5) inreruprea./ {utd incanalle deferente intimpulvasectomielposte / fi auaizat. Apotesie oud capete tate ante- rior se repunfaloc Operatiase efectueazs sub’ microscop si poate dura" dous ores! mal mult, fm special d3e3 in seeedsl operatic se urms- reste si recoltarea sperma- toroizlor pentru congelare Perioada de recuperare este in principal legatd de dursia anesteriei generals; de bics, dupa 0 operate de reverse « ecient ramane fn spital Desi oparata de vaseciomia gi de raver sio'a si sunt simple, procedurlo fers ‘Vaseciomia este eat simple, necesitind rnumalo anestezie locale cBtava ale de racuporare, Raveria este ral complex, ocesid anestezie general go perioadd de recuperare mal indelungats \VASECTOMIA D-Chirargutpalpoaa (sia) vas, cu ‘ind Tool unde aeeste esto ct mal apro ite supratatd. Pentru ecaetestcuse face 0 mid inci ise trag aiara apro- simatv 3 em din ean, Segment te Dring ls pete secionat Capetele sunt poi legate Secyont ghar, Inotne mics Fouts unde canaile deterents sori opie _— sir pm _ | Oat do cust robe cuts | # HOHE em eg de eben” Injurtcaratt sectora, pena ‘a aigura ooorea spermatic Pinel REVERSIA Sub snesterie generals, se pracicd o incite | In serotg se scottestiuleleafre, Se locazears | ‘apotele late gl Kgaturat ala vasolr. Cole doug ‘apete sunt apoi reunite prin opera cunoscuts ‘ub numele de reversi Acesstspresupune prin derea,temporard,cuo elem, acelor douse ‘ate practcares une singe suturpe pert interior al vasa, Aces cry ita la meri reals un loca esior dou epete,péné sunt ate feterant ‘cu un nude do sutra capdtul exterior al vasu- | Iu. Se ap3z8testcuele [a lo; pacientl este sf | ‘uit 8 ote ejacleres pentru o perioads de cree te séptiman. RECUPERAREA Recuperarea nu este prea dureroas’, doar daca rus-atSiatpreamultintrecape- tele canalelor delerentefntimpul operatic injale de vasectomie, Tn acest caz, testiculelear putes lua o poztie nous, mai ridicate, faptcare poate flinconfortail in primele ous sau trai saptaman Medicu ii va statu pacientu s& stea acasa timp de 7 pand la 10 ite $153 evitepracticarea spor~ {ulul si etorturle fie timp de o luna. INGRUIREA, POSTOPERATORIE Tntearcerea spermatozcizlor ih lichidul de ejaculare depinde de succesul tehnici Tolesite si de intervalul de timp dintre vasec- tamie si reversia e.. Spermato- zeiai ar trabui <8 se regsease ‘in lichidul de ejaculare dup 12 siptaméni, dar se poate s8 nu ‘apard mai devreme de gaze 520 chiar nou luni. In general, a pacienti mai fn varst8, care au eg grote Invinetegte ues perio ae ravers, acetal va ‘oven! ipa ears tle Pamsne ‘Se ertiizares naturals ‘avut un interval mi mare tre vasectomie si reversiae, urmé Fires se face timp de un an, Dup ‘acesttimp, pacientul poate sta tuits& foleseascd sperma conge- {até Tp timpul operat de rever~ sieavasectomi! Oparte din ginecologlice acti- veaz’ tn clinic in care se deru- leazi programe de ferilizare in vitraiau to ealeutfaptul ear putes fi mult mal user 38 aspire Spermatezeizh sin _episicim Ufolosind un ac de serings) sau chiar din testicul, mai degraba ecdt 2 face operatia de rever= sie a vasectomiel. Aceastd pro- cedurd ar putes {i preerats de bérbati care cautd solutia cea mai rapids sau dorese 53 evte ‘operatia, In orice caz, succesul ‘epinde de gasirea spermatoze- illo folosind tehnica aspiatii, tare nuare succes intotdeauna, ACORDUL PENTRU OPERATIE Drice birbat care a sulerit o vaseciomie poate face reversia tl, cu exceptia satin care nu ‘este apt de a suporta anestezia. (generals sau procedura chirur- ical. Aceste situa pat f des ful de serioase pentru a ingle dca posilitatea procredrii pe aceastécale,aT Informatii generale Perce ese eC CM eae a Re een gerd eee ERE) tesuturilor dense din corp. Radioscopiile cu substante de contrast, pe de alt parte, pot vizualiza organele interne, utilizand substante care pot fi detectate de razele X. EMME sve es eros re ieoe er tae aes TLC Ree Ree Tole aay fesuturle corpului uman, acesteaflind par~ tree reer ea Ty errr ay ru co TE Teens ee aceelerarea unor electroni ( particule inca Perera ners occ eee a a ee ees raze X: .gloante” intens incdreate de radiatie een Pee eed Sore re errs forms de imagine cu rare X cre este flo Etat ereyeentermarn ti ee cee Bee ie ee eae Barren ae err Errarnnencrmic er rea erie Breer nny Feepeitinenpen sister erating ac eer Peete eset career eee ery Pere er i remernnar’ Hee rere rine (eu Reg SS eee es f ee See ee Peart er aera ; eon ee peers Papen Psarerny serie her pens Petts etter arent rs Semmes Peoria ane st eee cumigcarea camel vies peste paint Sin uu n jurul oorIMAGISTICA: Radiologie-contrast Substante de contrast folosite errs Pee eee eer ene eee ee Pera rr eer enete Le ere oar te ra Bonini Aerie aa en Eee erect ec ey ren ae ee ar ee eros Se cei eee ee ees ieeteieestate Pear ameaea a eee fee taeeenriae eee ee Se maa ed ee eed Parente rin ae ee nee investigatia cu raze X re eT eae eer See ti te eee rene eres Pee cones ee er ea et a eee Sree ee Maes Meaney ee ae Feocte inamatorientenss, care, combat eee Prey Pee nee ear revipecmm mre sone ea Cre earl sioner rete a remarried Pas ee Ts rr ere ee ed Peeioperper ee ater aes Ce ee eee ey Pome ner ere omar emer eae ed Aspecte ale investigatiei cu raze X din numerele viitoare TRANZITUL BARITAT FOAIA 2 |CLISMA CU BARIU: FOAIA 3 UROGRAFIA: FOAIA 6 2 vaselor do. singe rea if Trac ru ra traf pact la recle %, care contureazd ere in wactl ear fines de bez de 0 su raze X evidontiaza (substan d fiiIMAGISTICA: Radiologie-contrast REL Hee Mamie (SLM (Moya ee Prti ale corpului care nu se vad in mod normal cu raze X, pot fi vizualizate folosind compusi chimici numiti substante de contrast. Cand o astfel de substanta este ReMi rece ecu arcu ence che Cee eee ee Peete enemies peer ernest erey ota anette rarer Ts reer erento ee creer) pee ee ne eerie ee eer ‘oasele, permitand viualizarea zonelor cu eee cern ean e Recent ere en ee eae tc es Peet areca Sr a Canes Pinner eee Peete esi) Pras eee cey cfervescent, care produce bioxidde carbon er eee) Eee ere rarer ec iar aa peliculs find pe pare organclo. Aceasta ey eee ay re Pee eee Sc eae Cs cea uas ee en imma paaneeny Toe nee Perea ey et am ee Dune ea ice ee sr ee eer ees ieee er ne ean Perr eres Repos arpecrrn rene poprent cabelas Wb atin veh Pecan Naren Pee eer tinny Pn every erento reek ear trpenr nr ees ere te eon loti iro pester gener Pee tern ered eee rd pose bers esate ere eee ete ere een Peeereere bec pobre rer i rrry i Bee ern tani epee e te ao Petcare Bairro eect fon od ee ee eae rte eae atae aera 7 Uc rete er ence Ree re cP ees ee eas Pine meron Sree rete eee oie err rt] Coie perry ee Pinon enn Pract pest ere a roses pee Ps. hear snore renner Stenoza piloric’ Seen een Prue een ert eens a SESE vers Peer erring ice oeieeniet ae Rear RT ce ors Rl SR RS SS. Ce eS Taever) UMS aie) ele te La trecerea prin sistemul digestiv bariul se fixeaz Fae ee Reece a een) Cerise ere cotter ect a elcee curren ee eae ticares afectiurilor gastrice si duodenale, Leste ul $1n iagnosticarea afeetunilor Pee a eer eee ee eee ener rater cre eats rote era or et DWverteu! Pere eee eerie aaa cee Mc) eee eee Peaeteoer Me Miner restes | ences eet eit Becerra) See eeu SnCu eau eae eae Panes ct eee Oe u a acy Perens Perms to merci eae ere aT Pen net ss eed renee rts Ce ne Danae gy) et Meee SA auc 7 ene ren een Stee ee eae Te Soiree es ee { administeazS pacientulu a inecte eu un asl face ca mucoasa faringelul 58 protru eer a rina) Pega Maes ay eee erent CeCe ie ete erent ee Pree ate mare cS nan eee eter oe rere aa ee teas Parkers Pei Leman rns Prien olan cee ane Ener sy era ne eres Pacentulesteapoiexaminat de mediccuo (RIA Sect eat ee See ecco Sms Pere ea neers Cee vei ae Crees en eet tes ‘stu, prods ea eae cu gaits ce cerry clon} A eis secs eener Mmmm CLA OUUTLC eae Poona ae a Serr : Biren ee eet Menfesatn ics bas Cee CEL) Cee ein eres naa ream coy (aR net etsy re eater mmr ete ee ann reer a est reer rte serena ora ieee legen pun te de ce per eso: | MAR ene ae em eat foil neea-aehre “raicicg” On RR aS eae ie eects unat Hent fe, atta magn pote Pee ec eee ee ee tener ery nu putea red Posen rence! rte aneENCICLOPEDIA MEDICALA ara Cum bate inima FOAIA Inima unui adult bate de peste 100.000 de ori si pompeaza aproximativ 8.000 de litri de snge tn 24 de ore. Desi inima este un muschi, ea nu oboseste, ca alti muschi, si nu st niciodata eect i "Structura interna. inimii Teas singe ongenatin 9! 579% patrté eontraclorputorce le ~ aoe sara puonart nism sponsors singelear8 Ina areas epr Sun nates Transoora etme Farcpont args Sugen [ere a fost Iles) ctre singeesf raat neg comes.” Soest agente studsanccndeve i recugenal, | Brdrete edt ge va na mona emo Toate abe Inimaeste impsiea in asus Sta trons depoie Siallobere min de un perete muscular puter hic, numit sept. Flecare jum: tate este, la randul ei, despa {it8 in doud camere ~ camerele Ail sting Ge sus, creapta sl stanga, sum Yona’, — tarsingls cunoscute sub numele de atri WOevong peepee (singular: atrium, iar cele dou’ singe noonger eee Gamere de jos sunt ventrieuele. detscang fem Fiecore dn aceste patru camer joacd un rol specie In crculae Se"aa Ha singel pin inn ap0itn "MAE ‘inci organism sau plbmani Condit | nase MUSCHIUL INIMIL saoroa Fereeleinimi este compus dia Soreaaen frelstratur,epicardullstra- rengnnae tul exterior, migcardul Istratul tata de mill si endacardutfstratul Camere interior] Miscardul este respon-_invasno Ventrcull sting abil de contract inimil Fibrele needoenat mn amor care musculare sunt aranjate astfet "m8 , Brmegiestngce de ‘neat 38 permtao migcare © Valwamcusplas pompenca eat cstoarcere’, care face ca sin- pompeaza ele <8 fi pompateficent aftr gepuy Endocerd fin inima, one Morbrana care Grosimea_stratulul_miocar- Parte puter, Fetenigage dic depinde de presiunes gene formule be Srustrieiaene rata in camarele inimi, Ventri- care impartohome 3 sein, culul drept are a grosime medie, dasciae deoarece singele este pompat Zoned fre din el doar edtre artera pulmo- Yens.cevainteioars ‘rape care ars are merge etre plaman Yowce¥anear Peri Miocardul ventriculului sting 54'Ouecegen ontadl, sl teste mult mai gros, deoarece rch, mal ats teste nevoie de 0 presiune mai crept __ Pevcaedut ‘mare pentru a pomps séngele in ‘Ventricull rept = Mmora forma tot organismut. Miocardul atl Epleardul | Camara cars Mor dons Ssoeeamees lor este relativsubtire Mombrana subir, care Surge sings Geecendenté ——gprttenzd ima erat vagal etm Doongenat an a eee a Spee rims srept dojeretancnad SonnnnnnieneataeeneanGEGe Leases Geo oa ae TTecerea singel pe cele peru sngole cre organ fesse eerie tet Einore ae mi este conoid lednesra 1 Bisse de patru vale Valvele strioven- _Valvele imi asigure curgerea seni etn a clive keke trempesgivlva sSngla Tava singurs deci - eng TOs eso ewplll'seseese COnd prestnea atinge un pune sara an cor ar Tcatriaivonetole Cole docs erie valle se desc, iar s5n- (niagir ene om | alee in forma de semiluns stau geletrece prin orificiu.CEnd nim I ee ea la deschiderea arterel pulmanare esterelanatntre contract valve son cd nena hinarcaran slaoriei ‘in inim Artera pulmo- — sortca cea pulmonars sta fer™ Shngad vento sting. Fard transporta sangele neoxige- Inchse, in timp ce valvele atrioven- Ientindnd ati! rec unies rat la pliméni: aorta transport triculare stau deschse, (fe curgeresedngetu prin inna.ENCICLOPEDIA MEDICALA Ciclul cardiac Fiecare b&taie de inim& are trei faze. in timpul contractiei miocardului, sdngele este impins in sens strict prin camerele inimii. [n acelasi timp, sngele este pompat ‘n afara inimii, c&tre organele si tesuturile din corp, sau transportat inapoi la plaméni, unde va fi reoxigenat, gata de a fi refolosit. [porastoa [By SISTOLA ATRIALA [fy SISTOLA VeNTRICULARA TEGENDE I Abas - sange neoxigenat Ropu - sdnge oxgenat In timp prime! az (eastoa),eangele Jn taza aetool atrial, mugenial cardiac Venticulee ae contract in Hp eoll dow tela ‘neorigenatin'sin aul crept sisangele __(mlocardu ce inconoara atl ee contacts, faz. Valralesomlunare se deachia gi asngele ‘iigenat intr atl ating. Cand ‘oniracie care lara ol dolermina galres este portpa tars din ims, estre organi. ‘apocitaea actor camere este sins, Selordout ths! impingeres sdngluldin prin aorta sau dus eatrepldmdnt de cate aera ‘Sngele trace nventicue. ‘tn invontcule SGngole neoxigenatidn careaxl- dap si singeleexigenat int in Ggenula fost extras de organism —atrulstng, determindnd expan la trecerea prin organe 5 esu- sluneacamerelor Odstscucres- ‘urilintr¥inpartea dreaptdaini- terea presiuni, aril se. cone mil geste pompat afar8, citre tract fortandsangele si treacs plimdni, pentru a fi reoxige- in ventricule, Aceasta este cas na. AceSt singe proasp8t curge de-a dou farda ciclului cardiac. ‘goo int fn aol dot rin ene cava superioaa care este ‘eng erga ce adund séngel fol ‘tela cap, gt, membre supe- rose gio parte # tral. Sin- apoicitrepertea sténgé inimi, Infazafnala,presuneaincepe | Gogne Gidea acd sie iar de acolo va circule prin corp. 8 creasca in ventiule, odats | Saab aduce adopted AceastBtrecere a singeluinutri- cu umplerea lor cu singe. La | feat compubl ~ qi dn sinus "omeunuten gi free conse coctota imirona engin sete | [Stet aga gata une Sak arena ie | sistem ve impins dininima prin arts. San- | ig ernie, ‘nit ds Se aa a faritegrencueleetnain- gee oigeat ere ao, ditt- | Sige cg pions etl it cam ta gele care este pompat in rims. bul catraargane gi fesuturk ar |Inima prin aera, care se rane $048 ater cor In prima fara 2 ciclului cardiac, sSngeleneoxigenat este pompat | 8, formand sistema terial. Stina, se ramiicd pe supra Eat mdonatn pn ee nav. Rare sha oe ‘enti’ gi s2ngele sunt wansportayi_|ntreaga supratate a inimit wu ia di Gave cele Ascle trpat ca fra more’ primes ‘séngele neoxigenatintrSinatriul tre plimani laéndul lorinarteril, apa, im oxigen st nutint. finan cela, in acesta capi Venlo coronare_ anspor lao microscope ce foe schim- singel folsit si produgi de dos- Contractileritmice aleinimiisunt care contraleazé cielul de eon: datedemiscarcade stoarcere"a _traciiecardiac8. Fazele contrac Mecanismul prin care se pro- care bitale se aud dous sunete duce contractia automaté amio- distincte.Acestea sunt descrise cardulul se numegte autoexci- cu anomatopeea «(up dup” Pri tatie, Multe fiore miocardice au rmul sune, Lup’, este cauzat de aceasté capacitate, dar esteade- inchiderea valuelor mitrals gi varated acestfaptestevalabil.in tricuspiaa, iar al dollea, dup’, special, pentru fibrele aflate inde inchiderea valvei sortie gi 3 sistemul conductor al inimic@l cele pulmonareLuna a patra marcheaz’ incepu: tl celui de-al doileatrimestru de sarcin8. in aceast8 perioad’ Fatul continud $8 creased des- tul de rapid. Se petree schim- bari mai subtile, cum ar fi dez- voltarea sipoxiionarea achilor si 4 urechlor, ceva co d8 ftului un aspect tot mat uman. In aceast pericads, mama devine consti- entd de migeérie fStulul. Desi ‘tulsemiscadejadecatevasip- {Emani, migcarea nu era sims de mam’ pand in acest moment. Miscarile pot fi ns abservate ‘mai devreme, prin efectuares line ecagrati SAPTAMANA A 13-A in s¥ptimana 19, fetul misu- rat pe partea dorsal, n pozi- fie fetal, are 95-105 mm. Pilea este foarte subtire 51 vasele de singe se pot vedea prin transpa- enfin acest staciu de dezvol- tare. Pe suprafaa fatululincep sh se dezvote fire foarte fine de par, num lanugo, Aceasts eres- {ere seva continua pe intreg par cursul sarcni, pana cand aco- ‘erd majoritatea supratetei cor- Vese do ange Vite pin pistes fear eure recy 5 Scaumigcardo ua! |oe oon) — ‘cum iat dar Inet max dopa, Degete — Dine ince ma car cordon — ‘mbes! ENCICLOPEDIA MEDICALA ETAPELE VIETI Luna a patra in s&ptménile 13-16 de sarcin&, se observa dezvoltarea rapids a fatului, in lungime siin greutate. Pentru prima dat, mama va simti miscdrile fStului in crestere, pe masur ce acesta incepe s& rspunds la stimuli exteriori. pului fatului, De cele mai mutte ori dispare fnainte de nasterea copii ‘Scheletul continua £8 se ost fice;oasele se ntresesiretintot mai mult calcu, Daca s-ar face o Fadiogratie in aceasta perioada, scheletu ar fivzibil Ochi continu 28 se migte Blre zona frontald a capului, dar Sunt incB foarte depSrtati Par- tea extern’ a urechi continud s8 se dezvolte, cSpatind un aspect tot mai uman. Fatul este capabil, acum <8's]sugi degetul si acest {apt poate fiviaualizat cu sjutorul Ultrasunetelorlecografie SAPTAMANA A 14-4 Filulcontinuds¥ creascBrapids) Incest moment masoar3 apro- ximativ 105-115 mm pe exterior. Circuatia fetal este acum bine stablit8 gi sngele incepe 53 fie pompatelicient prin carp. Parl fin, numit lanugo, este crescut pe caput ftuluisi unghi> ile sunt formate si dezvoltte, Cordonut ombilical, care este pris la abdomen, s-a deplasat ‘maijos pe corp decat pang acum, Sehetata soca Urasroge)w suajuort Fatul la 13 siptamani Desi au erescut atét membrete superioare it siceleiferioare, piciarele devin acum mai lung ecat mainile. “Ambele pereci de membre se rmigcd frecvent gi migcérile lor Incep s& fle coordonate. Aceste migcdri sunt rapide si se ev dentiaz8 usor la examinarea cu ultrasunete. Migerile pot deveni mal evidente pentru mam’ in faceastl perioads, ar mai pot trece saptamaniintreg pan’ 38 fie percepute cla. Tneeputurile migedtilor fatue lui variazS de la sarcing la sar- Cin. Dacd misedritesusunt per~ cepute in aceasta. siptiman: FOAIA6 Un rate 15 espa are ‘ja sopect man, dar mal ao Imultpe cals dervotr sale ocxempu,urecite sunt mal ‘Segraba rucimentare, dex ‘lune acum th post ns, ar Dleoepele ned mu sa format compte. acesta nu este un mativ de ing Jorare. Uni copii sunt pur gisim- plu mal seth decdt alti, mis Bndu-se cu mai mult forf8 $1 mai des decst alt, Mamele pot S# nu reaizeze c& misedrle sau senzaila pe care le simt sunt cauzate de fit si sf creada cB Sunt datorate aor factor, pre- cum digesta.SKPTAMANA A15-A, Fatal creste acum inir-un itm spectaculas, atin greutate cét tin lungime, misurand apro- Simatiy 115-190 mm. Una din schimbarile majore ce se petrec in aceasté siptimand este for~ marea fesulului adipos in jurul zonei inferioare a spateldi $i pe fese. Aceastd grisime este importants, at3t pentru produ- cerea de clgur8, cat si pentru metabolism. In acest stad, apa ENCICLOPEDIA MEDICALA tn fat de 15 storms, ‘in atera u eapul parton ‘Hangs eve. Lungimon ll. mgeuratt De exterior in pate tetas, ate {Se 130-140 mm 9 groutaoa ‘Se aproxmat 160-2009. eprezinté majoritatea volumulul {etal gi gr3simea este reprezen ‘ath Intro proportie mic. Ins pan la mamentul nagterii cop lulu, raportul se va schimba, un tte pat tun are dogetole {Se larnsin\ bine formate, ms! ne ‘Seca ele doapictoare. Cordon ‘mbit, ce wanaportseubstante ‘arava catre agi veeiur! de Inf ee vedo mn spatele magi Mama poate simfi acum mutt mai clar migcarilefetale. Ele au davanit tot mai sustinute, puter- hice si mai recvente decst er simfile pind acum, Se crede ca din aceastéperioada fatul devine congtient de zgomotele put hice din afara ulerulu, precum ‘voces ridicat sau muzica puter: nic8. Dacd e aga, Ful react rneazi prin lovituri sau miscdri mult mai intense decat de obi- 8, Poste fiprezent deja pSrul pe cap gi la nivel sprancenelor 51 genelor, __SAPTAMANAA16-A__ resterea, foarte rapid In Sip témanile precedente, va ince 4 incetineasca in aceast® sp: timing. Lungimea fAtului este de aproximatiy 140-150. mm, AAproape fot corpul este acape- Fit de lanugo. Nuse ste exact 2 se dezv0lts lanugo; ulterior el cade gi¢ inlocuit de fire de par, crescute din Tolicui pili, rn apropierea momentuluinastei Pepieletncepess se farmezeo ‘substan grsoas8alb3, numits vernix caseosa, Este compuss In principal din celule moarte din pile si secrejile grase din glandele sebacee ale piel, Se cerege c& vernlx easeosa repre- int. un Tnvelis de protectie pen fu pile, care este ined foarte subjire si transparent, De ase- rmenea, protejeazé tut impo- Ariva pierdari de eAldur® sata la trecerea copilulul, prin cana- lulde nagtere, in momentul vei ripe lume. Fatul are deja aspect foarte uman, Ochi si urechle sunt poutonate foarte sproape de localizarea lor final loanele se vd la foi de ambe sexe si se formeazé mici creste la ivelul talpllor, degetele 5) varfurile degetetor, Multe femei vor fi examinate ecografic In aceasta periaad3, ca parte a ingrirlor prena- tale acordate, Aceastd acografie poate detecta anomalii diverse Ale nimi, de exernplu Alt test care poate fi facut in aceastSpericad3 este amnvocen- teza, Aceasta implicS recoltarea tunei probe din licidul amnio- tie ce nconjoard Ftul gi analiza rea el, pentru a vedea dacé fatul suferd de anumite bali, precum singramul Down,‘Artrita reumatoidt (AR) este 0 boal8 eronied inflamatoria, care afecteaz’ in principal sinova Tele artiulayilor miel ale mai hi, Ineneieturi mini, pelaru- lui, cotull gi gleznel. Acestea sunt artiulatil care se migcS liber si care sunt acoperite de 0 memnbrand sinavial8 care (vb fick jonctiunes, AR este 0 boald cu evolutie posibil lungs, mar= cata de perioade de exacerbare, lurmate de pericade de remisie. Cele mai frecvente simptome fice sunt 1H Dureremaimutt sau mai putin intenss 1 Rigiitate Obosealé generals Pierdere in greutate 1H Astenie datorat8 anemiei Deoarece pot fi afeciate si alte ergane din corp ~ plimanii, splinagirinichi-afectiunea este denumits si beala reumatoids Alte manifestri ale bol reu- matoide includ vasculita linfla rmatiaarteelorl, anemia, sindro mut Sjogren luseBciunes ochlor silipsasalvelscleritalinlama- fie a sclerei, abut echilorl, peri cardia linflamatie 2. membra- nei cu Tovelesteinimal, afecta- rea nervilorperiferii afectarea Finichitar si mirirea spline “Incazunte avansete de atts ‘roumatols, a fect un mums ‘Ge arteula agea cu aeirigorea ‘mupahior mic ai main ENCICLOPEDIA MEDICALA Artrita reumatoida ___ Simptome Afectareasnovias se ‘ace wepatinartrita ‘eumatoids, deg! govern ‘impromatcogte!variazs. (1) beata cope eu intra (2) Acect fap poate duce ‘a ntiamate progresia, thetrgeres caraftor steoporozs (piraer In [eeutal ovo) (9) Pe masurd ce Inmamags se reauce, curerea s2atonveaza, dar ncope ef {2 formere fest in spat ‘rtocian (9) nessun cole ‘at severe, feoutul vo one, ‘Sub forma de punt osoase, Ineepactana bolaval. ~ Mombrendiniamatie oe ‘sinovialé — mai mare e noe — Simprome Initiate $1 Sewne AAR este esrocteriats de umf rea ariculalioe mil ale mdi Picioareor,inheletrlor mini Sleznelr,genunctlor gi coloanel oral (98) Durerea mal rars la nvelul umeror,eoatelor gi 901 ution. Distbuta simetric a durer 2 un ncicator al AR IS Revirsatul intraarticular (lebid In artcul)gafoctarea mugch lor din jurul ariculfe nsotese adeseor infamatia. = OFce ariculaje_sinovold_Umfiareaarieulailorcoatlor Poste fi afecité de inflamtie, _slincheieturior maint, Fildtate,"devenind fiebine", %Subjirea degeteior dela Gureroas, rosie. ‘mind, co umfarea artedlfilor Pe misir coboalaavansoazs, _intealangan 8 produc distugert ale caieje- Degets Indole, imposiil de lor, catelor gi fgamentelr, apd. nekoptat, ‘ind deforma pice, speciice © Tenctinovité (nflamatia ton- Stadiloravansate ale AR. Oefor- —donul), marie specie neu ‘5 Nod subewanay (umf 1@ Sindromul do tunel carpian tur sonsbile ae fosutuluifibos, (amorjeslé gf durere la nivolul stuate subcwtanat, mal reo main, Ven pe bate Diagnostic Diagnosticu de AR necesits exa- rminarea atentd a pacientulu sia istorieului bli Exist un num de teste care jut la precizareaciagnosticului: I Testele de laborator vor deter- mina prezenta in s8nge a ingiea torilor activitai bol actorul reumato, 1m Hemoleucograma ipentruane rel, 1 Radiografile mainior,Inchee turlor mein, piiaarelar si glez nelor. Modificdrle caracterstice Constau in distrugeri ale sinovia~ lei si erozini osoase. Radiogra- fia toracicd poate indica afectares inimi a plamani 30% din pacientice au suferitun Singur puseude ARs revi, 85% devin bolnaw cronic, ar 5% din- tre ei dezvolts 0 forms grav5 de boald cu invaliitate Inaceastaraciogratie ctorats axial ao ved un car grav de AR. ‘Zonet cotereteinportecas ent arti nteraiagiene litae pi ntanate. Exista criteri cliice acceptate pentru dlagnosticul clinical AR. Astfel, patru dntre manifestrile ‘menjionate mai jos trebuie s8 fie prezente la pacientul cu AR: 1 Rigidtate matinal3, ce dureazs mai mult de @ or8, peo perioad’ de ce putin gaze iptimsi 1 Artritésimetrie8 pentru pet ad de cel putin sase saptimsni I Afectarea articular acel putin 3 articulati pentru o perioags de cel putin3 saptsmani, 1B Prezente nodulilor reumatos, Mosier radiologice ale asalos, ‘Pe cot unui pocient mal 1 Prezenta factorului reumatoid frvaratsepare un mogul in sing caractrete, Evolufia bolii Evolutia clinicd @AR este vari- ml Semne radiologice prezente, abil, find necesard suprave- precum eraziunea osoass, gheres regulati 2 pacientu- ll Dezvoltareasemnelor de iui, pentru” identifica facto- boal8 reumatoids, precum ane- rir importany pentru prognosti-. mia, vasculita, nodul, sclerit, cul bali si planificarea sehemei ll Niveluri ridieate de factor terapeutice: reumatoid in singe, IH Lipsa de eSspuns la antinfla- 0 evaluare atenté a acestor fac rmatoarele nesteroidiene AINS), tori va hotée ipl optim de tra- 1 Capacitate functionals reduss, tamentaplicat. Capito 82 FOAIA 15 eployewinas eyyyeployeunes Cysyy cial arial trebuie £8 Infeleags natura AR gi modal To ‘areboalativa fecta,De ase nea, el rebuie 6 nfeleaga su file 'terapeutice si faptul c8 pro gresia boli poate ft incetnits sau prt cu medical corecte. Tra fice si medicatie I Fiioterapi aut mentinerea Integritatitarticulare sia fune~ fie! musculare. Ogihna, exerciti- ilefizice,hidroterapia, gicSdura sunt parte din tratamentul paci- entlor Terapia ocupayonats este importants fa mantinerea une! oll cat mai normale. Pentru 2 fi aja in viata de 2 cu 2, pac enti sunt sft legaturs cu ‘munca, actvitiile casnice, unel- (eledin asd sortezee suporturt ortopedicelfolsite Toateacestea reprezintSresurse importante (Terapia specfcS este admi- ristrats pentrua usuradurerea,a actiona impetrivainftamatii si 3 modifica mecanismele imunolo- sice care declangeazSintamatia, Pacientu poate trata cu ume oase medicamente, denumite linia inti a doua gia rea de ra tament, th funcie de severitatea boli sFSspunsu eis tratament Atectarensinetics, i cazut ‘rial reumatoiae ce vede po ‘aciograta sus) 9 pe fotografia (reaps) uma paciont cu AR, ‘Svrasune sovers.aartuaieh | ENCICLOPED! Cum tratam pacientul 1 Interveniiachicurgicalé poate Fi flosta pentru alinarea dure "i mbundtatires functionaliti si corectarea deformérilar date de boals. Aceasta poate insemna imobilzarea aticulaje'afectate sau reconstruciaci ‘Supracoictarea une! arcu slecate poate duce fs 997 ‘area bol dar ortezee pot duce upurare Tiel foosle Indotungataeortazeor poate ‘luce Holle areuiara A MEDICALA ‘TRATAMENTUL MEDICAMENTOS 1 Analgicoe, cum a asprin, paracetamol sau codein, au fa Potolrea durelor dn AR, Cortcosterciz, incusv predh- Solonul, sunt mecleamente’entin- Flamatori paeioe, loses ai degraba pent watamental compe Cato, precur vascufta sau pro- mele pulmonar, © hosintamoatele neseradane TAINS} suneolst po sara largain tatamertul Ag nlud benoit, ‘buproten, naproxen, piroxicam $1 indometcin. Trae acmiistete cu gi, doosrece pot da elepopsi indigeste) sau sirgerel gastoin- testinal S Meseamestele antreumatice sehimbitsar ale bolt (OMAR) Modietnie ! aatrugerie srbeultiler dau deforms ‘ureroas, care ntaaes ‘mobitateapaclantui se crede cd afecteats procesul de ‘vol bli ag nu se cunoagt fract cum funcioneszé, Se sdm> nistrazd in stadt reece, repede dup puneres cagnostcul, sub Uurmarea specalsui. Ar putes ‘weee gate pind ia douteprezoce siptamany pd le apart una uns fava BMADs. includ compusi de sur injctabi sau sub forma de paste, matte, panicamins giro. Dichinon, un modicamen anima: lai. Ui necesita monterizaro Rent efctl pe vedere oscar ‘tlic, Toato DMRDS necesita ‘moritrizarergult a nel sin- ‘eli, penru urmatiea sermelor do tovhate, Incidenta Incidenta boli este de 1 la suti din populatia general, ceea ce inseam’ c& In. Romania sunt peste 200.000 de cazuri de AR up accidentele de circulaie, AAR di cel mai mare grad de inva lisitate din Roma, in iecare an find dlagnostieatenjur de 4000 de cazuri no. Incidenta maxims este Intre 356 85 de ani a feme’ 5140, pain a 60 de ani la barbai.Debu- Cauze Studie au sugerat un. nume mare de cauze potentale ale AR, incluzind infectile cu micraorga- risme, distrugerea autoimun’ a fesuturlorlanticorpiatac3fesu- ture propril. si susceptbiita tea genetics. Exists dovezi expe- rimentale pentru a sustine toate acesteteori, dar incd nu exist o dovadi concludenta, Prevenirea Din cauza naturii boli si necu- noasterijexacte a cauzalor ei, nu se cunoaste nici o metod pen- truprevenirea apart’ boli “Totugi, multe pot fificute pen- tru a controla evolutia AR si 2 diminua efectele boli prin tra- tament Acid motenamin Srandutaub dan ‘mireade Ponstan '= Azatoprina§ ate mesicamente Imunoaupresoare. spect, impor ‘ve afeejuniorautolmuna, pot f ficntaimpotiva AR, sub’ supra \oghere corect si ingrijiri tul AR este mai frecvent iarna, incidenta este mai marein fami. Pacienji ar putea necesita supraveghere medicals timp de ‘mat mulfian, decBtreo echips specialist care edues tratears s sprijing pacientl. Echipa include asistente medicale specializa terapeut occupational, psinote- fapeut, asistent social, medic, Iinre care chirurgiartopex Adrese utile lin Romania exists Asociatia ACCES, de consliee si suport pentru famille cu copil bolnavi de astm brongic, al carui site este www. asociatia-2cces.. Telefon asociatie 0723-679-529 sau 745-862-633, Email ‘contact @asociatia-acces.10Interiorul CORPULUI ~ UMANInteriorul CORPULUI UMAN