Lucrare de Cercetare PDF

FACULTATEA DE CONSTRUCTII
MASTER I.I.T.
An II
LUCRARE DE CERCETARE
CONSOLIDAREA GRINZILOR PRIN

PRETENSIONAREA CU TIRANTI RIGIZI
Coordonator stiintific:
Prof. dr. ing. Moga Petru
Student :
Avram Daniela
An universitar
2012-2013
CONSOLIDAREA GRINZILOR METALICE PRIN
COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

STUDENT: AVRAM DANIELA
Tema de cercetare
Sa se realizeze un studiu privind consolidarea grinzilor metalice
prin pretensionare exterioar cu tiranti rigizi.

Borderou piese scrise

Capitolul 1- Generalitati privind consolidarea grinzilor metalice prin
pretensionarea cu tirani rigizi........................................................................pg.6
Capitolul 2 - Consolidari prin pretensionare si cu tiranti rigizi din profile
laminate...........................................................................................................pg.7
Capitolul 3 - Calculul consolidarii grinzilor prin pretensionarea cu tiranti
rigizi.................................................................................................................pg.8
Capitolul 4 - Exemplu numeric......................................................................pg.13
Capitolul 5 - Tirantii pentru pretensionare.....................................................pg.17
Capitolul 6 - Pretensionarea grinzilor incovoiate in exploatare....................pg.19
Capitolul 7 - Detalii de alcatuire a grinzilor pretensionate............................pg.20
Capitolul 8 Analiza comparativa a unor metode de consolidare.................pg.22
Capitolul 9 - Analiza rezultatelor. Concluzii si comentarii............................pg.25

Bibliografie
1. MOGA, P: Grinzi metalice zvelte. U.T.PRESS, 2012
2. MOGA, P., GUIU t.: Poduri metalice. ntreinere i reabilitare. U.T.PRESS, 2010

CONSOLIDAREA GRINZILOR
METALICE PRIN

CAPITOUL 1
GENERALITATI PRIVIND CONSOLIDAREA GRINZILOR METALICE PRIN
Odat cu trecerea timpului,uzurile fizice suferite de o structura metalica pot ajunge la un grad la care
intretinerea este foarte costisitoare,sau in cazul podurilor se pune in pericol siguranta circulatiei. De asemenea se
manifesta uzura morala prin scaderea capacitatii portante a structurii,necesitand introducerea unor restrictii de
viteza.
Pentru alegerea solutiei de consolidare si intocmirea proiectului de executie al consolidarii sunt necesare
date cat mai complete referitoare la constructive,cum ar fi:
-proiectul constructiei. Daca proiectul de executie al constructiei nu mai exista,trebuie intocmit un releveu cat
mai amanuntit al structurii:
-incarcarile care trebuie preluate de structura consolidate
-releveul defectelor constatate si date asupra acestora
-date in legatura cu calitatea materialului,obtinute prin controlul distructiv si nedistructiv,prin
analize
metalografice si chimice.
Din punct de vedere al duratei si al scopului pentru care s-a realizat consolidarea se poate face
urmatoarea clasificare:
-dupa durata
-consolidare provizorie,efectuata pentru o perioada limitata
-consolidare definitive,efectuata pentru o durata mai mare de exploatare in continuare a constructiei
-dupa scopul consolidarii
-consolidare pentru sporirea capacitatii portante a structurii
-consolidare pentru inlaturarea unor defecte care pericliteaza siguranta in exploatare a constructiei.
-consolidari rezultate din modificarea functiunii constructiei(schimbarea destinatiei,modificarea gabaritelor)
Solutia finala trebuie sa fie una cat mai simpla,sa fie sigura si sa se realizeze cu un efort economic redus.

CAPITOLUL 2
CONSOLIDARI PRIN PRETENSIONARE CU TIRANTI RIGIZI
DIN PROFILE LAMINATE
Prin introducerea unor eforturi initiale se urmareste majorarea capacitatii portante de rezistenta,a
rigiditatii,sau a stabilitatii elementului pretensionat in comparative cu cel nepretensionat.Prin pretensionare se
introduce in elementele principale de rezistenta ale structurii eforturi sau deformatii,de sens contrar eforturilor
sau deformatiilor produse de actiunile la care structura este supusa in exploatare.
Elementele de pretensionare(cabluri,bare) sunt realizate din oteluri cu caracteristici mecanice superioare
fata de cele ale otelului normal, caracteristici care in mod obisnuit nu pot fi exploatate judicios.
Principalele avantaje ale consolidarii prin pretensionare sunt urmatoarele:
-consum redus de otel,comparative cu alte solutii;
-se mareste domeniul de lucru al metalului in domeniul elastic;
-se poate modifica schema statica a structurii;
-poate fi imbunatatita stabilitatea structurii;
Prin introducerea in structura a unuia sau a mai multor tiranti se modifica schema static a
structurii,fiecare tirant reprezentand o legatura in plus in structura si deci o crestere a gradului de nedeterminare
static. Cresterea gradului de nedeterminare static are ca efect o repartizare mai favorabila a eforturilor in
structura.
Prin legaturi intre tirant si elemental comprimat prin pretensionare se poate reduce lungimea de flambaj
a barelor comprimate.
Utilizarea pretensionarii pentru consolidarea unor structure metalice presupune insa efectuarea unor
studii tehnico-economice comparative,in vederea obtinerii solutiilor optimale si trebuie avut in vedere faptul ca
pretensionarea implica o proiectare si o executie,mult mai pretentiose,decat in cazurile altor metode.
De asemenea,la executarea consolidarii prin pretensionare sunt necesare material cu calitati mecanice
superioare,care au un prt de cost mult mai ridicat decat al marcilor de otel folosite in mod current si sunt
necesare instalatii speciale pentru executare pretensionarii.

CAPITOLUL 3
CALCULUL CONSOLIDARII GRINZILOR PRIN
Consolidarea prin majorarea seciunii tlpilor se poate realiza relativ simplu n cazul grinzilor sudate; la
grinzile nituite adugarea unei platbande suplimentare la talp presupune scoaterea niturilor de cap existente i
apoi renituirea pachetului cu platband adugat, operaie deosebit de laborioas.
Consolidarea cu tirani const n adugarea, pe zonele unde seciunea iniial este insuficient, a unor
elemente formate din bare drepte rigide, aceste elemente nefiind legate solidar (continuu) cu seciunea de baz a
grinzii.Tiranii pot fi realizai din profile laminate (L, U, oel rotund), figura 1, sau pot avea seciuni alctuite
sudat.
Fig. 1. Tirani din profile laminate. Fixarea de talpa ntins pe zona dintre ancoraje
Tiranii rigizi pot fi rectilinii orizontali sau pot avea un traseu poligonal, fiind distanai de talpa grinzii
prin montani (sistem macaz), figura 2.
Fig. 2. Grinzi consolidate cu tirani rigizi

Tiranii introdui n sistemul tablierului pot fi tirani simpli, fr un efort iniial, sau tirani pretensionai,
avnd un efort iniial de ntindere.
Pretensionarea tiranilor, realizat mecanic sau termic, mrete eficiena acestora prin faptul ca se reduc
eforturile unitare din ncrcrile permanente.
Pretensionarea tiranilor, n cazul n care acetia au un traseu poligonal (sistem macaz) se poate realiza
relativ simplu prin introducerea unor prese n dreptul montanilor,
8

Calculul consolidrii cu tirant rectiliniu a grinzilor cu inim plin

Soluia cea mai simpl de consolidare este cea cu tirant drept, aezat sub talpa ntins a grinzii, fixat la
capete n blocuri de ancoraj, aflate la o anumit distan de capetele grinzii.
Starea de eforturi n grind se poate urmri n schemele din figura 3, pe etapele de realizare a
consolidrii.
Fig. 3. Starea de eforturi n grinda consolidat cu tirant

Faza I: grinda neconsolidat, ncrcat cu sarcinile permanente
Eforturile unitare normale vor fi:
- n talpa superioar:
gs = +
MEg
I y,eff
(1.a)
zs
9

n talpa inferioar:
ig =
unde:
MEg
I y,eff
(1.b)
zi
MEg = G Mg
Faza II: tirantul se tensioneaz cu efortul Nt

Fa de faza I se adaug eforturile unitare:
Nst = +
Nt
=+
Nt
N e
t t zs
A br
I y,eff
(2.a)
Nt
N e
+ t t zi
A br
I y,eff
(2.b)
Faza III: se ncarc grinda cu sarcinile utile (convoi)

n aceast faz grinda, iniial simplu rezemat, devine static nedeterminat (n=1), efortul din tirant crete
de la Nt la Nt+X, unde X este efortul de autotensionare.
Starea de eforturi unitare n grind i n tirant, innd cont de eforturile unitare din fazele anterioare i de
efectul dinamic al ncrcrilor utile va fi:
fy
N + X MEg + [MEP (N t + X )e t ]
s = + t
+
zs
(3.a)
A br
I y,eff
M0
-
n talpa inferioar:
i = +
-
fy
N t + X M Eg + [M EP ( N t + X )et ]
zi
Abr
I y ,eff
M0
(3.b)
n tirant:
t =
fy
Nt + X
At
M0
(ntindere)
(3.c)
unde: Iy,eff - momentul de inerie efectiv al seciunii;
pentru poduri feroviare:

MEP = Q 3 MP ; MP = C MLM71
pentru poduri rutiere:
MEP = Q MP ; MP = C MLM1
n cazul n care tirantul este nepretensionat, n relaiile (4.a,b,c) se va lua Nt=0 i relaiile vor avea forma
simplificat:
s = +
MEg + (MEP Xe t )
fy
X
+
zs
A br
I y,eff
M0
10
(4.a)
i = +
t =

MEg + (MEP Xe t )
fy
X
zi
A br
I y,eff
M0
fy
X
A t M0
(4.b)
(ntindere)
(4.c)
Determinarea efortului de autotensionare n tirant

Efortul X de autotensionare din tirant se poate determina aplicnd metoda forelor pentru rezolvarea
ecuaiei de condiie a sistemului static nedeterminat, figura 4.
(5)
11X + 1P = X
Fig. 4. Determinarea efortului de autotensionare din tirant
Se obine:
X =
et
EI y,br
e 2t
1
1
+
+
EI y,br EA br E t A t
unde:
11
lt
(6.a)

MEP
- diagrama de moment ncovoietor din convoiul de calcul, n

sistemul static determinat;
m, n - diagramele de moment ncovoietor i for axial din X=1, pe
sistemul static determinat;
- aria diagramei de moment ncovoietor din ncrcrile cu convoiul de calcul, n sistemul static
determinat pe poriunea de grind aferent tirantului.
Dac tirantul este realizat ca element rigid Et=E, iar relaia (6.a) devine:
et
I y,br
X=
(6.b)
e 2t
1
1
l
+
+
I y,br A br A t t
n cazul grinzilor cu seciune variabil, n relaiile de calcul se pot introduce pentru momentul de inerie
i aria grinzii, valorile medii ponderate ale acestora calculate cu relaiile:
Ii l i
Ai li
Im =
; Am =
(7.a, b)
L
L
Efectul tirantului asupra sgeii

Sgeata grinzii se determin n funcie de momentul ncovoietor maxim pe grind i din efectul de
reducere datorat tirantului:
5 M g + 3 MP 2
(8.a)
=
L t
48EIm
n care:
t =
Mt m
X totale t 2
dx = t
L 4c 2
EIm
8EIm
(8.b)
unde: X total
= Nt + X .
t
M = X total
e t (relaia 8.b) se obine prin metoda
t
Sgeata t produs de momentul ncovoietor negativ t
Mohr-Maxwell, figura 4.
Fig. 4. Calculul sgeii din efectul tirantului
12

CAPITOUL 4
EXEMPLU NUMERIC
Se verific starea de eforturi uitare normale pe seciune unei grinzi principale ale unui tablier de pod
metalic, n urma consolidrii prin pretensionare exterioar cu un tirant rigid dispus rectiliniu la talpa inferioar a
grinzii.
Se cunosc urmtoarele date de proiectare:
- Oel S355;
- Date referitoare la caracteristicile grinzilor principale
- elevaie, figura 5:
Fig. 5
solicitri maxime, seciunea i caracteristicile de rezisten, figura 6:

OEL: S355 ML
SECIUNE:
La mijloc:
tlpi: bftf = 65030 mm
inim: hwtw = 260012 mm
La reazeme:
tlpi: bftf = 40030 mm
inim: hwtw = 160012 mm
SOLICITRI:
MEd = 21 500 kNm
din care:
MEg = 4 400 kNm
MEP = 17 100 kNm
Fig. 6
13

Soluia de consolidare propus, cost n dispunerea

unui tirant rigid, nepretensionat n faza iniial, sub talpa
inferioar a grinzilor principale, realizat din cte dou
profile laminate 2 UPN 380, figura 7.
A t = 2 x 80 .4 = 160 .8 cm 2
Fig. 7
Analiza soluiei de consolidare

Grinda neconsolidat
ns =
MEd
21500 10 4
zs = +
142 = 3805 daN / cm 2 > f y = 3550 daN / cm 2
6
I y,eff
8.023 10
ni =
MEd
21500 10 4
zi =
124 = 3323 daN / cm 2 < f y = 3550 daN / cm 2
I y,eff
8.023 10 6
Grinda consolidat
Faza I: grinda neconsolidat, ncrcat cu sarcinile permanente
Eforturile unitare normale vor fi:
MEg
4400 10 4
gs = +
zs = +
142 = + 779 daN / cm 2
6
I y,eff
8.023 10
- n talpa inferioar:
MEg
4400 10 4
ig =
zi =
124 = 680 daN / cm 2
I y,eff
8.023 10 6
Faza II: tirantul nu se tensioneaz
Faza III: se ncarc grinda cu sarcinile utile (convoi)
n aceast faz grinda, iniial simplu rezemat, devine static nedeterminat (n=1), n tirant apare efortul
de autotensionare X.
14
et
X=
173
3.53 10 9
7
.
65
=
= 2 657 kN
173 2
1
1
1
1
2600
+
+
+
+
l t
6
702
160
.
8
A br A t
7
.
65
10
I y,br
e 2t
I y,br

Aria = S1 + S 2 + S 3 = 352 678 kN m 2 = 3.53 10 9 kN cm 2 , se determin cu ajutorul diagramei

din figura 8.
unde:
- momentul ncovoietor la distana c de la reazeme, determinat din ecuaia parabolei:
2
MEP
0.88 x x = 4 789 kN m
M1 = M x =2 =
0.1936
L L2
- momentul de inerie brut mediu al seciunii grinzii, aproximat la valoarea:
6
6
4
Imed
y.br 0.9 I y = 0.9 8.502 10 = 7.65 10 cm
- ariile pariale:
S1 = M1 l t = 4789 26 = 124 514 kN m 2
S 2 = (MEP M1 ) 0.12 L = 12311 3.6 = 44 320 kN m 2
2
2
S 3 = (MEP M1 ) (0.88L 2c ) = 12311 22.4 = 183 844 kN m 2
3
3
Fig. 8
Starea de eforturi unitare n grinda consolidat i n tirant va fi urmtoarea:

-
n talpa superioar:
MEg + (MEP Xe t )
X
s = +
+
zs =
A br
I y, eff
=
2.657 10 5 4400 10 4 + 17100 10 4 2.657 10 5 173

+
142 = 3370 daN / cm 2
6
702
8.023 10
n talpa inferioar:
15
i = +

M Eg + (M EP Xet )
X
2.657 10 5 4400 10 4 + 17100 10 4 2.657 10 5 173
z i ==
124 =
Abr
I y ,eff
702
8.023 10 6
= 1088 daN / cm 2
X
265 700
=
= 1652 daN / cm 2
At
160 .8
Prin consolidarea cu tirant se obine o reducere a eforturilor unitare normale din ncovoiere, astfel:
n tirant:
la talpa superioar:
n
3805 3370
s = s n s 100 =
100 = 11.4 %
3805
s
la talpa inferioar:
n
3323 1088
i = i n i 100 =
100 = 67.2 %
3323
i
t =
Fig.9 Consolidri prin pretensionare exterioar
16

CAPITOLUL 5
TIRANTI PENTRU PRETENSIONARE
Tirantii cu ajutorul carora se realizeaza pretensionarea structurilor metalice se executa din oteluri cu
calitati mecanice superioare,obtinute prin compozitia chimica(elemente de aliere) si prin tratamente termice
aplicate la fabricatie.
Tirantii folositi la pretensionare sunt de urmatoarele tipuri: -tiranti din bare de otel rotund -tiranti din
sarme impletite -tiranti din fascicule de sarme paralele(PWS).
Tiranti din bare de otel rotund
Tirantii sunt realizati din oteluri laminate de calitate sau oteluri aliate:
OLC 35, OLC 45,OLC 55, OLC 60, 33MoC10, 33MoC11, 41 Moc11 tratate termic (normalizate, imbunatatire,
calire+revenire),cu rezistente mecanice ridicate s=54....120daN/mm2).
Tijele metalice sunt prevazute la capete cu portiuni filetate pentru realizare ancoraljelor.Pentru ca in zona
filetata tirantul sa aiba aceeasi arie( aria neta) cu cea din zona nefileatata se poate adopta una din solutiile:
-executarea filetului pe o piesa cu diametrul mai mare si sudarea prin sudura cap la cap prin rezistenta de tija
tirantului.
-ingrosarea prin refulare la cald a capetelor tijei tirantului.
Tirantii se fixeaza la capete cu piulite care reazema pe o placa de capat de grosime mare sau cu ajutorul
unor cleme in care tirantul este insurubat.
Fig.10
Tiranti din sarme de inalta rezistenta

Sarmele de inalta rezistenta folosite la executare tirantilor sunt obtinute prin tragerea din bare
laminate de otel rotund laminate la cald(trefilare).Procentul ridicat de carbon,care intra in compozitia
chimica precum si tratamentele termice si prelucrarile mecanice la rece,le asigura acestora caracteristici
mecanice foarte ridicate.
Fenomenul de relaxare,respective de scadere a efortului in timp sub deformatie constanta este
luat in considerare prin majorarea efortului de preintindere.
Tirantii executati din sarme de inalta rezistenta sunt folositi sub urmatoarele forme:
-lite din doua sau trei sarme f1,5-3,0 mm-SBI,impletite
-cabluri in constructive simpla(cablu spiral),alcatuite din sarme f1,0-5,0mm, infasurate in jurul unei
sarme central in 1-3 straturi concentric,formand un singur toron.
-tiranti executati din fascicule de sarme paralele.
In cazul cablurilor in constructive simpla,modulul de elasticitate este redus,motiv pentru care
inainte de a fi montat este supus la o forta de intindere care depaseste cu 10-15 % forta din
exploatare,astfel incat deformatia remanenta este consumata,iar modulul de elasticitate creste la valori
(1,7-1,9)* MPa.Efortul de calcul al cablului se considera 60-65% din forta de rupere calculate cu un
coeficient de scadere a rezistentei.
Fixarea la capete a cablurilor din sarme infasurate se realizeaza cu ancoraje de tip pahar sau
manson cu pana. Paharele se executa din OL37 sau din otel slab aliat,iar sarmele se desfac in interiorul
17

tronconic al paharului si au capete indoite.In pahar se toarna un aliaj pe baza de zinc sau de plumb,a
carui temperature nu trebuie sa depaseasca 460-480 grade,pentru a preveni recoacerea sarmelor,iar
temperature de solidificare sa nu fie sub 240 grade.In interior paharul este filetat pentru a nu permite
montajul presei de pretensionare.
Intre placa frontal de fixare a ancorajului si fata paharului se introduce saibe de tip furca,cu
grosimi adaptate intervalului care trebuie completat.
Pana centrala are suprafata lateral prelucrata,iar cu ajutorul presei hidraulice mansonul este
preset,fiind fortat sa treaca printr un orificiu cu diametrul mai mic decat diametrul exterior al
acestuia.Datorita deformarii puternice a masonului,sarmele sunt presate puternic pe pana,asigurandu se
fixarea cablului in mason.
Tiranti executati din fascicule de sarme paralele
Se folosesc in cazul unor eforturi de intindere marifiind solutia alternative utilizarii tirantilor din
tije metalice(otel rotund).Sarmele din tirant pot fi asezate intr o forma compacta sau intr o forma
circular in unul sau mai multe straturi.Formele circulare de asezare a sarmelor sunt asigurate prin
resorturi la interior si prin legaturi exterioare din sarma neagra.Fixarea la capete a fasciculului din
sarme paralele se poate realize in una din urmatoarele variante constructive:
-inel cu pana conica
In aceasta solutie sarmele sunt repartizate pe fata interioara a inelului si dup ace au fost intinse sunt
fixate cu pana conica introdusa prin presare cu o presa hidraulica cu dublu efect. Inelul este executat
din otel moale,iar pana conica este executata dintr un otel dur si are suprafata lateral filetata sau
zimtata.
-sistemul cu teaca si ancora.
In acest sistem sarmele sunt introduce intr o teaca in jurul unei bare cilindrice executata din otel
superior.In exterior teaca este filetata pentru a permite montarea presei hidraulice de intindere a
tirantului. Intregul ansamblu este preset intr o matrita astfel incat peretele mansonului este deformat
plastic,iar sarmele sunt presate puternic pe bara central.
-sistemul pahar cu dornuri metalice.
Intre sarmele fasciculului putin desfacute in interiorul conic al paharului sunt battue puternic dornuri
metalice cu diferite lungimi.Exteriorul paharului este filetat incat se poate monta o piulita cu care de
fixeaza capatul fasciculului si presa de intindere a tirantului.
18

CAPITOUL 6
PRETENSIONAREA GRINZILOR INCOVOIATE IN EXPLOATARE
Se va considera ca grinda, de lungime "L", este simplu rezemata la extremitati, este ncarcata n
exploatare cu o forta uniform distribuita iar pretensionarea se face cu un cablu drept asezat n planul de
simetrie al grinzii sub talpa inferioara..Vom presupune ca s-au adoptat toate masurile necesare pentru a
se mpiedica flambajul lateral al talpii inferioare sub efectul fortei de pretensionare.
Fig.11
Starea de eforturi si deformatii n faza de pretensionare
n aceasta faza actioneaza urmatoarele ncarcari:
- greutatea proprie (g);
- forta de pretensionare (Np).
Deformatiile specifice din forta de pretensionare sunt urmatoarele:
- la talpa superioara a grinzii: alungire;
- la talpa inferioara a grinzii :scurtare;
- n tirant: alungire.
Starea de eforturi si deformatii n faza de exploatare
n aceasta faza actioneaza urmatoarele ncarcari:
- greutatea proprie (g);
- forta de pretensionare (Np).
- ncrcarea de exploatare (g)
Deformatiile specifice corespunztoare acestor ncarcari sunt urmatoarele:
- din forta de pretensionare: ca n faza initiala;
- din ncarcarea de exploatare:
- la talpa superioara a grinzii: scurtare;
- la talpa nferioara a grinzii : alungire;
- n tirant : alungire suplimentara;
19

CAPITOLUL 7
DETALII DE ALCATUIRE A GRINZILOR PRETENSIONATE
Pentru grinzile metalice pretensionate, alcatuirea grinzii propriu zise este analoaga cu cea a grinzilor
obisnuite(nepretensionate).
Sectiunea transversala a grinzii poate fi constanta pe toata deschiderea sau variabila cu pante sau n
trepte, dar va fi dezvoltata n planul ncovoierii . n mod curent se folosesc sectiuni transversale n forma de I cu
talpi egale sau, mai ales, inegale (cu talpa inferioara mai mica dect ceasuperioara)Tirantii se dispun n planul de
ncovoiere sau simetric fata de acest plan.
Alcatuirea grinzilor pretensionare
Principalele probleme de alcatuire constructiva pentru grinzile ncovoiate pretensionate sunt:
- alegerea traseului (formei si pozitiei) tirantilor;
- alcatuirea detaliilor constructive specifice.
Alegerea formei si pozitiei tirantilor
Depinde de:
- schema statica a grinzii;
- tipul ncarcarii predominante;
- gabaritul structural disponibil .
Dispunerea tirantilor se face pe partea grinzii care rezulta ntinsa in exploatare din schema statica
respectiva. Astfel pentru cele trei tipuri fundamentale de grinzi static determinate pozitia tirantilor este
urmatoarea:
- grinda simplu rezemata
- grinda n consola
- grinda cu console
- pe reazeme
Fig.12
Principalele moduri de dispunerea a tirantilor n lungul grinzii simplu rezemate, n funcie de tipul
ncrcrii, sunt:
- tiranti dispui pe zona centrala a grinzii, pentru grinda solicitata de o forta concentrata
aezata la mijlocul deschiderii;
- tiranti dispusi pe toata lungimea grinzii, pentru grinda solicitata de o ncarcare uniform
distribuita pe deschidere;
20

n functie de gabaritul structural disponibil tirantii pot fi montati:

- n sectiunea grinzii, cnd naltimea acesteia nu poate fi depasita;
- n exteriorul grinzii, cnd din punct de vedere functional sau al aspectului acest lucru este
permis.
Tirantii dispusi n sectiunea grinzii pot avea traseu drept, frnt sau curb .
Fig.13
Grinzi cu tiranti dispui n exterior (grinzi macaz)
Pentru grinzile cu tiranti dispui n exteriorul seciunii (grinzi macaz) numrul si poziia distantierilor
depinde de forma diagramei de momente ncovoietoare; folosirea unor distantieri cu lungime mai mare asigura
reducerea efortului necesar n tirant.
Fig.14
Pentru grinzi cu o singura deschidere cu alte tipuri de rezemari (grinda dublu ncastrata sau grinda
ncastrata la un capat si articulata la celalalt) dispunerea tirantilor se poate face:
- numai pe reazemele ncastrate (la talpa superioara care este ntinsa n
aceasta zona;
- numai n cmp (la talpa inferioara care este ntinsa n aceasta zona)
- att pe reazemele reazemele ncastrate ct si n cmp (cabluri izolate sau cu traseu curb)
Dispunerea tirantilor n grinzi dublu ncastrate
Fig.15 Dispunerea tirantilor n grinzi ncastrate/articulate
21

CAPITOLUL 8
ANALIZA COMPARATIVA A UNOR METODE DE CONSOLIDARE
Se analizeaz eficiena unor metode de consolidare a grinzilor cu inimi zvelte (Clasa 4), din punct de
vedere al creterii capacitii portante n raport cu consumul de oel folosit pentru elementele de adaos, respectiv
n raport cu reducerea eforturilor unitare din ncovoiere n seciunea grinzii.
Cazurile analizate n cadrul aplicaiei sunt urmtoarele:

Cazul 1: Grinda Clasa 4 neconsolidat;
Cazul 2: Grinda consolidat cu o platband la talpa inferioar;
Cazul 3: Grinda consolidat cu o platband la talpa superioar;
Cazul 4: Grinda consolidat cu platbande la ambele tlpi;
Cazul 5: Grinda consolidat cu o rigidizare longitudinal;
Cazul6: Grinda consolidat cu o platband la talpa inferioar,
plus o rigidizare longitudinal.
Grinda analizat alctuit din oel S355M, are seciunea transversal i caracteristicile de calcul
prezentate n figura 16 i este solicitat la un moment ncovoietor total (aciuni permanente plus aciuni utile de
calcul):
MEd = 13 800 kN m
din care:
MEg = 3 200 kN m - momentul ncovoietor din aciunile permanente;
MEP = 10 600 kN m - momentul ncovoietor din aciunile utile (convoi).
Fig. 16. Seciune transversal de baz
Cazul 1: Grinda Clasa 4 neconsolidat- grinda nu satisface condiia de rezisten la ncovoiere.

Cazul 2: Grinda consolidat cu o platband la talpa inferioar
22

Se analizeaz grinda consolidat prin adugarea la talpa inferioar a unei platbande cu seciunea de
400x30 mm. Se reevalueaz seciunea activ a inimii, lund n considerare distribuia eforturilor unitare. Prin
adugarea platbandei la talpa inferioar a grinzii se obine o reducere a eforturilor unitare normale din
ncovoiere, astfel:
- la talpa superioar:
s =
-
sn s
100 = 2.3 %
sn
la talpa inferioar:
i =
in i
100 = 28.4 %
in
Cazul 3: Grinda consolidat cu o platband la talpa superioar

Se analizeaz grinda consolidat prin adugarea la talpa superioar a unei platbande cu seciunea de
400x30 mm.
Prin adugarea platbandei la talpa inferioar a grinzii se obine o reducere a eforturilor unitare normale
din ncovoiere, astfel:
-
la talpa superioar:
s =
-
sn s
100 = 30.6 %
sn
la talpa inferioar:
i =
in i
100 = 5 %
in
Cazul 4: Grinda consolidat cu platbande la ambele tlpi

Seciunea eficace a inimii rmne cea de la cazul grinzii neconsolidat, seciunea consolidat fiind de
asemenea o seciune dublu simetric.
Prin adugarea platbandei la talpa inferioar a grinzii se obine o reducere a eforturilor unitare normale
din ncovoiere, astfel:
s =
-
sn s
100 = 32.4 %
sn
la talpa inferioar:
i =
in i
100 = 31 %
in
Cazul 5: Grinda consolidat cu o rigidizare longitudinal

n acest caz grinda se consolideaz cu o rigidizare longitudinal dispus n zona comprimat a inimii,
aproximativ la mijlocul zonei inactive, realizat din dou platbade, dispuse de o parte i de alta a inimii, cu
seciunea de 200x20 mm fiecare, figura 14.29. Nervura se consider suficient de rigid pentru a crea o linie
nodal pentru cele dou subpanouri de inim rezultate.
Rigidizarea longitudinal se realizeaz din oel S235.
Prin adugarea unei rigidizri longitudinale se obine o reducere a eforturilor unitare normale din
ncovoiere, astfel:
s =
-
sn s
100 = 15 %
sn
la talpa inferioar:
23
i =

in i
100 = 2 %
in
Cazul 6: Grinda consolidat cu o platband la talpa inferioar,plus o rigidizare longitudinal neflexibil

n acest caz grinda se consolideaz o platband 400x30 mm la talpa inferioar, plus o rigidizare
longitudinal dispus n zona comprimat a inimii (ca i n cazul anterior). Se constat faptul c ntreaga seciune
este eficace dac grinda este solicitat la ncovoiere, datorit raportului n care se afl tensiunile de ntindere i
cele de compresiune.
Prin consolidarea grinzii se obine o reducere a eforturilor unitare normale din ncovoiere, astfel:
-
la talpa superioar:
s =
-
sn s
100 = 20.5 %
sn
la talpa inferioar:
i =
in i
100 = 26.6 %
in
24

CAPITOLUL 9
ANALIZA REZULTATELOR. CONCLUZII SI COMENTARII
Alcatuirea detaliilor constructive depinde de forma si dimensiunile grinzii care se pretensioneaza precum
si de forma, pozitia n raport cu grinda si numarul tirantilor. n toate cazurile pentru a se evita flambajul grinzii n
faza initiala tirantii se fixeaxa de grinda cu diferite dispozitive (diafragme, mansoane, etc).
n tabelul 1 sunt centralizate rezultatele analizei soluiilor de consolidare i se fac anumite observaii n
funcie de urmtorii parametri:
A c - aria elementului de consolidare;

A
A = c 100 - consumul suplimentar de oel [%] ;
A
f y MAX( s ; i )
R=
100 - rezerva de rezisten la ncovoiere a grinzii [%].
fy
25

Se pot formula urmtoarele observaii:

-
n cazul grinzilor cu inimi zvelte, consolidarea cu material de adaos la talpa inferioar nu este o soluie
eficient deoarece se mrete zona inactiv a inimii de Clasa 4;
introducerea unei rigidizri longitudinale n zona comprimat a inimii poate reduce clasa inimii prin
submprirea n subpanouri i implicit poate mri semnificativ capacitatea portant a grinzii;
introducerea unei rigidizri longitudinale n zona comprimat a inimii dublat de sporirea seciunii tlpii
inferioare, sau a ambelor tlpi, conduce la sporirea semnificativ a capacitii grinzii.
Din analiza numerica efectuata se pot trage urmatoarele concluzii:
-utiliznd un material de adaos, aproximativ cu acceasi arie, consolidarea cu tirant rigid este mai eficienta
din punct de vedere al reducerii eforturilor unitare in seciunea grinzii, avand in vedere faptul ca materialul
poate fi distribuit mai convenabil in comparatie cu materialul adaugat talpii;
- consolidarea cu tyrant implica un consum de manopera mai redus, deoarce acesta este fixat numai la capete
si in cateva puncte intermediare, fata de elemental adaugat talpii care se fixeaza pe toata lungimea cu
cordoane de sudura continue;
- se pot utilize tiranti rigizi pretensionati, prin aceasta metoda eficienta consolidarii putand fii crescuta
considerabil (mai ales atunci cand se utilizeaza sistemul macaz cu tiranti poligonali).
26

Lucrare de Cercetare PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare de Cercetare PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FACULTATEA DE CONSTRUCTII

CONSOLIDAREA GRINZILOR PRIN

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

Borderou piese scrise

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

Fig. 2. Grinzi consolidate cu tirani rigizi

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

Calculul consolidrii cu tirant rectiliniu a grinzilor cu inim plin

Fig. 3. Starea de eforturi n grinda consolidat cu tirant

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

Faza II: tirantul se tensioneaz cu efortul Nt

Faza III: se ncarc grinda cu sarcinile utile (convoi)

unde: Iy,eff - momentul de inerie efectiv al seciunii;

pentru poduri feroviare:

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

Determinarea efortului de autotensionare n tirant

Fig. 4. Determinarea efortului de autotensionare din tirant

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

- diagrama de moment ncovoietor din convoiul de calcul, n

Efectul tirantului asupra sgeii

Fig. 4. Calculul sgeii din efectul tirantului

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

solicitri maxime, seciunea i caracteristicile de rezisten, figura 6:

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

Soluia de consolidare propus, cost n dispunerea

Analiza soluiei de consolidare

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

Aria = S1 + S 2 + S 3 = 352 678 kN m 2 = 3.53 10 9 kN cm 2 , se determin cu ajutorul diagramei

Starea de eforturi unitare n grinda consolidat i n tirant va fi urmtoarea:

2.657 10 5 4400 10 4 + 17100 10 4 2.657 10 5 173

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

Fig.9 Consolidri prin pretensionare exterioar

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

Tiranti din sarme de inalta rezistenta

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

n functie de gabaritul structural disponibil tirantii pot fi montati:

Fig.15 Dispunerea tirantilor n grinzi ncastrate/articulate

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

Cazurile analizate n cadrul aplicaiei sunt urmtoarele:

Fig. 16. Seciune transversal de baz

Cazul 1: Grinda Clasa 4 neconsolidat- grinda nu satisface condiia de rezisten la ncovoiere.

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

Cazul 3: Grinda consolidat cu o platband la talpa superioar

Cazul 4: Grinda consolidat cu platbande la ambele tlpi

Cazul 5: Grinda consolidat cu o rigidizare longitudinal

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

Cazul 6: Grinda consolidat cu o platband la talpa inferioar,plus o rigidizare longitudinal neflexibil

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

A c - aria elementului de consolidare;

COORDONATOR STIINTIFIC: MOGA PETRU

Se pot formula urmtoarele observaii:

S-ar putea să vă placă și