GINECO

Curs 4

BOALA INFLAMATORIE PELVINA

Boala inflamatorie pelvina este o infectie polimicrobiana a tractului

genital superior, adica a trompei, ovarelor si endometrului.
Poate f produsa de germeni cu transmitere sexuala, ca Neisseria
gonorrhoeae si Chlamidia trachomatis, dar si de bacterii endogene, cum sunt
anaerobii, Haemophilus influentzae, bacili Gram negativi din tubul digestiv
(Bacteroides, Colibacilul) si streptococii. Infectia se produce cu microbi care
persista in tractul vaginal; poate progresa ascendent, ascensiunea microbilor find
favorizata de menstruatie, de actul sexual, de chiuretaje sau alte manevre
medicale.
Infectia pelvina este de obicei bilaterala. Incepe ca o endosalpingita, air apoi
progreseaza catre musculatura si seroasa trompei.
Epidemiologie
Boala afecteaza fetele tinere si mai ales adolescentele care isi incep viata
sexuala cu mai multi parteneri sexuali. Este cea mai comuna a femeilor tinere,
intre 15 si 25 de ani. Alti factori de risc: rasa diferita de cea alba, spalaturile
vaginale si fumatul.
Manifestari clinice
Debutul este de obicei in timpul sau imediat dupa menstruatie. Pacienta poate
prezenta:
- dureri pelvine, senzatia de tensiune in abdomenul inferior
-febra, frisoane
- scuregere vaginala anormala (mucopurulenta, fetida)
- sensibilitate la palparea anexelor, dureri la mobilizarea colului (la tuseu
vaginal)
- uneori greturi, varsaturi
- disurie, polachiurie
Investigatii paraclinice
- examene bacteriologice din secretia cervicala pentru a identifca natura
infectiei
1

- probele inflamatorii sanguine hemoleucograma, VSH, proteina C reactiva

- ecografie poate evidentia o sarcina, prezenta de lichid

Boala inflamatorie pelvina se poate complica cu piosalpinx, obstructie tubara,

partiala sau totala, aderente, spargerea abceselor si pelviperitonita.
Tratament
Formele usoare se trateaza in ambulator, iar formele severe se interneaza.
Tratamentul presupune administrarea de antialgice, antitermice,
antispastice si antibiotice. De preferinta antibioticul sa se recomande functie de
antibiograma, dar trebuie inceput imediat dupa recoltarea secretiei; se
efectueaza inca cel putin 48 de ore de la amendarea simptomatologiei. Se
recomanda asocieri de antibiotice din tipurile: Ofoxacin, Augmentin,
Ciprofloxacin, Ceftriaxona, Clindamicina, Metronidazol, Doxiciclina

DEVIATIILE
UTERINE
Reprezinta deviatii ale pozitiei uterului fata de pozitia normala. Factorii
favorizanti ai acestor deviatii pot fi: factorul gestational (nasterea), factorul
constitutional ( defcienta congenitala a tesutului conjunctiv), factori endocrini,
factori mecanici.
Clasificare
1. Deviatii uterine:
- antedeviatii anteflexia si anteversia
- retrodeviatii retroversia si retrofexia
- laterodeviatii
2. Deplasari uterine prolapsul uterin
Clinic
a. Deviatiile anterioare: anteversia si anteflexia, congenitale sau castigate
manifestari clinice:
dismenoree, oligo sau hipomenoree, dispareunie, sterilitate
b. Deviatiile posterioare: retroversia si retrofexia, congenitale sau
castigate, pot f mobile si fxe. Retrodeviatiile mobile sunt de obicei asimptomatice,
dar prin staza venoasa uterina pot determina algomenoree, hipermenoree, dureri
lombo-sacrate. Retrodeviatiile fxe pot determina dismenoree, hipermenoree,
constipatie, senzatia de greutate in pelvis, sterilitate

c. Laterodeviatiile uterine sunt de obicei secundare unui proces inflamator

periuterin, care trage uterul intr-o parte

Tratamentul este in principal chirurgical si are ca scop readucerea uterului in

pozitie normala si mentinerea sa.

PROLAPSUL GENITAL ( Cistocelul, Rectocelul,

Enterocelul)
Cistocelul, rectocelul si enterocelul reprezinta hernieri la nivelul peretilor
vaginali, frecvent intalnite la marile multipare.
Cistocelul este hernierea peretelui vezicii urinare in vagin, cu aparitia unei
formatiuni tumorale moi, la nivelul peretelui vaginal anterior.
Rectocelul reprezinta hernierea rectului terminal in vaginul posterior,
producand o formatiune depresibila, sub forma unui sac.
Enterocelul este o hernie la nivelul boltei vaginale, de obicei in vaginul
posterior, care contine anse intestinale si rezulta printr-o adancire a sacului Douglas.
Enterocelul poate insoti prolapsul uterin sau poate f consecutiv histerectomiei.
Toate aceste tipuri de prolaps genital apar fie izolate, fe in diverse asocieri.
Tratament
Masuri generale dieta bogata in fbre, scaderea in greutate la
pacientele obeze, limitarea efortului abdominal si a ridicarii de obiecte grele
Masuri specifce singurul tratament pentru cistocel, rectocel sau enterocel este
cura chirurgicala.

PROLAPSUL UTERIN
Prolapsul uterin reprezinta coborarea, mai mult sau mai putin, a uterului in
vagin. Cel mai frecvent este o consecinta tardiva a leziunilor din timpul nasterii, la
care se pot adauga modificarile pelvine datorate varstei si laxitatea congenitala.
In prolapsul usor, uterul coboara numai partial in vagin; in prolapsul moderat,
corpul uterin coboara pana la nivelul vestibulului vulvar, iar colul protruzioneaza
putin dincolo de acesta. In prolapsul marcat, (procidenta), intregul uter, impreuna
cu colul, proemina dincolo de vestibul, iar vaginul sufera un proces de inversiune.
Tratamentul este in exclusivitate chirurgical.