Index actualizat in 18.11.

2011 ora 22:00 Toate biletele 1

210 rezolvate

A
Acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit..............................................................................................................115
Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei.............................................................................................................65
Activitti incompatibile cu exercitarea profesiei libere....................................................................................................................46
Activiti incompatibile cu exercitarea profesiei libere....................................................................................................................39
Amenintari la adresa independentei.........................................................................................................................................24, 136
Aspecte conceptuale privind etica.................................................................................................................................................144
Aspecte conceptuale privind etica...................................................................................................................................................16
Atributiile principale ale consiliului de supraveghere....................................................................................................................156
Auditul estimrilor contabile.........................................................................................................................................................106

B
Bunurile sau serviciile primate i independena...............................................................................................................................34
Bunurile sau serviciile primite i independenta...............................................................................................................................44

C
Calitatea lucrrilor i autocontrolul............................................................................................................................................35, 45
Cand intervine exigibilitatea TVA in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri.............................................................................67
Cand si in ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor...................62
Care sunt componentele fundamentale ale oricarei evaluari de intreprindere?.................................................................136
Care sunt deosebirile fundamentale ntre auditul intern si auditul statutar?..........................................................................12
Care ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ pentru o intreprindere redresabil (in locul optiunii
falimentului)?..............................................................................................................................................................................94
Care dintre cele 3 categ. de metode de evaluare specific activelor (metoda capitalizrii rezultatelor, metoda costurilor, metoda
comparaiei directe) se poate aplica i fr s se dispun integral de informaii de pia?.........................................................113
Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actuala in Romania nu pot fi acceptate in totalitate, in cazul evaluarii economice,
fiind necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza acestora?..................................................................................................95
Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?....................................................................................................................100
Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate?................................................................................................................100
Care este definitia goodwill-ului?..................................................................................................................................................101
Care este diferenta ntre impozitarea salariului la locul principal de munc comparativ cu alt loc de munc..................................45
Care este finalitatea expertizelor contabile?.....................................................................................................................................23
Care este formula de calcul a fondului de rulment - indicator de echilibru financiar specific bilantului functional?......................111
Care este formula de calcul a lichiditatii restranse - indicator calculat pentru interpretarea bilantului contabil in cadrul
diagnosticului financiar?...........................................................................................................................................................106
Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesara determinarii ratei de actualizare?.........................................105
Care este formula de calcul a rentabilitatii economice compuse al rezultatelor?............................................................................115
Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rata constanta pe o perioada
nedeterminata (infinite) de timp?................................................................................................................................................96
Care este locul achizitiei intracomunitare de bunuri........................................................................................................................68
Care este locul livrarii de bunuri Tn cazul vanzarilor la distanta, din punctul de vedere al TVA.....................................................66
Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin
profesional?.................................................................................................................................................................................46
Care este procedura de urmat cnd este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin
profesional?.................................................................................................................................................................................38
Care este raspunderea membrilor organelor de conducere in cazul in care s-a ajuns in starea de insolventa?................................138
Care este regimul fiscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice?...............................................................47
Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor folosite de persoanele cu functii de
conducere sau administrare?.......................................................................................................................................................17
Care este riscul legat de control?...................................................................................................................................................124
Care este rolul bilanului economic n evaluarea unei ntreprinderi?...............................................................................................89
Care este rolul diagnosticului n evaluarea ntreprinderii?.............................................................................................................126
Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind expertiza contabila?........................................................................21
Care este semnificatia includerii amortizarii (alaturi de rezultatul net contabil, cu semnul plus) la determinarea cashflow-ului?..117
Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare cheltuielilor n vederea determinrii
impozitului pe profit. Dai unele exemple n urma crora pot rezulta elemente similare veniturilor i cheltuielilor....................11
Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?..........................................................................................................51
Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din Romania?.......................................................................68
Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili?.....................................................................................36, 114
Care este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii?...........................................................................................88
Care este termenul in care Judecatorul-sindic va convoca Adunarea creditorilor de la afisarea raportului fiscal ?........................138
Care este termenul in care lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor de la sedinta comitetului creditorilor?..........136
Care este termenul lichidArii societATii de la data dizolvArii......................................................................................................134
Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii?.....................................................................93
Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar?.................................................................................................................153
Care sunt ateptrile publicului de la un audit statutar?...................................................................................................................10
Care sunt caracteristicile lichidrii judiciare a ntreprinderii din punctul de vedere al evalurii?...................................................110

Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?......................................................................................................................50

Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare?......................................................................145
Care sunt cele 4 etape (pai) n evaluarea ntreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate?..............................162
Care sunt condiiile ce trebuie ndeplinite de o societate comercial pentru a fi ncadrat n categoria microntreprinderilor?........62
Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mijioc fix pentru a fi deductible amortizarea fiscal...............................................16
Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductible cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau
alte prestari de servicii................................................................................................................................................................14
Care sunt criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o intreprindere in vederea determinarii activului net corijat?
..................................................................................................................................................................................................137
Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar?...................................................................................150
Care sunt documentele financiare de sinteza pe care le verifica auditorul financiar sau evaluatorul pentru a se asigura de
credibilitatea datelor..................................................................................................................................................................107
Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate?...................................................................53
Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea intreprinderii prin rentabilitate?...........................................................154
Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cand se apreciaz respectarea regulilor de etic n ceea ce privete
integritatea si obiectivitatea?.......................................................................................................................................................46
Care sunt factorii de care trebuie s se in seama atunci cnd se apreciaz respectarea regulilor de etic n ceea ce privete
integritatea i obiectivitatea?.......................................................................................................................................................38
Care sunt factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau afacere)?...................................112
Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?................................................................32
Care sunt ipotezele de baz n evaluarea ntreprinderii prin metoda remunerrii valorii substaniale brute?....................................59
Care sunt masurile premergatoare lichidarii?.................................................................................................................................128
Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor atunci cand se determina valoarea patrimoniala Activ net
contabil corectat?......................................................................................................................................................................104
Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci cand se determine valoarea patrimoniala\...............103
Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci cnd se determin valoarea patrimonial Activ net
contabil corectat?......................................................................................................................................................................102
Care sunt metodele de calcul a ANCorectat al unei Intrepr. ?........................................................................................................138
Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societile comerciale?............................................................................................163
Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare?.....................................................................................................118
Care sunt obligatiile principale ale adunarii generale a asociatilor in cadrul societatilor cu raspundere limitatei?.........................159
Care sunt organele care aplica procedura insolventei?...................................................................................................................128
Care sunt pasii (etapele) In determinarea activului net corectat al unei intreprinderi?...................................................................135
Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei Tntreprinderi?...........................................................148
Care sunt premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului?................................................................................................99
Care sunt premisele aplicarii metodei rentei goodwill-ului?............................................................................................................99
Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit?.............................................................................117
Care sunt primele masuri in urma deschiderii procedurii de insolventei........................................................................................143
Care sunt principalele atributii ale judecatorului sindic?...............................................................................................................139
Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic?...................................................................................60
Care sunt restrictiile n promovarea serviciilor de ctre profesionitii.............................................................................................29
Care sunt restrictiile n promovarea serviciilor de ctre profesionistii contabili?.............................................................................46
Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului?..................................................................................................47
Care sunt situatiile in care este posibila evaluarea unei intreprinderi in dificultate?........................................................................64
Care sunt situatiile in care, in contabilitate, se apeleaza la evaluari economice ale activelor?.......................................................109
Care sunt tehnicile de actualizare?.................................................................................................................................................140
Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitii beneficiare a unei ntreprinderi?.................................................153
Care sunt veniturile ce nu se iau n calcul la determinarea impozitului pe veniturile microntreprinderilor?...................................63
Carei optici ii corespund valorile patrimoniale functionale (de exemplu, Valoarea substantiala)?.................................................108
Carei optici ii corespund valorile patrimoniale matematice (de exemplu, Activul net contabil corectat)?.....................................109
Ci cenzori va avea o societate pe aciuni?...................................................................................................................................156
Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii-client...................................................................................................................94
Ce este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill, ce semnificatie are si cum influenteaza valoarea
intreprinderii?..............................................................................................................................................................................53
Ce semnificatie are coeficientui de volatilitate al actiunilor unei intreprinderi asupra valorii acesteia?.........................146
Ce obligatii are din punct de vedere fiscal o persoana fizica ce..........................................................................................36
Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu amortizarile si provizioanele pentru deprecierea
imobilizarilor?...........................................................................................................................................................................150
Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu cheltuielile salariale?............................................151
Ce declaratie trebuie depus anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt termenele de depunere?.......................22
Ce documente, registre, declaraii se completeaz n cazul unei livrri intracomunitare de bunuri?................................................82
Ce este auditul financiar? dar auditul statutar?..............................................................................................................................127
Ce este auditul intern?.............................................................................................................................................................11, 150
Ce este capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea intreprinderii............................................148
Ce este expertul contabil?..............................................................................................................................................................117
Ce este goodwill-ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu valoarea acesteia?..........................................................................54
Ce este livrarea intracomunitara si ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi scutita\......................................................................65

Ce este partea \invizibila\...............................................................................................................................................................52

Ce este pragul de rentabilitate al unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea acesteia?.....................................................53
Ce este rata de actualizare?............................................................................................................................................................140
CE ESTE RISCUL DE NEDETECTARE.....................................................................................................................................125
Ce este si ce contine scrisoarea de misiune (de angajament)?........................................................................................................116
Ce este i ce semnificaie are importana relativ?.........................................................................................................................126
Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin extrapolare directa?........................................................................................122
Ce este si cum se determina pragul de semnificatie?.....................................................................................................................121
Ce este si cum se determina prima de rise a unei intreprinderi?.....................................................................................................156
Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila?.............................................................................................................................123
Ce este valoarea de randament propriu-zisa si cum se determina?.................................................................................................156
Ce este valoarea de rentabilitate continua si cum se determina?....................................................................................................157
Ce este valoarea de rentabilitate limitata si cum se determina?......................................................................................................157
Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cateva din metodele de determinare............................................147
Ce este valoarea rezidual, cum se determin i cnd se folosete n evaluarea ntreprinderii?.....................................................163
Ce exemple de coeficieni multiplicatori utilizai n prectica evalurii putei da?............................................................................96
Ce fel de registre trebuie sa aiba o societate pe actiuni?................................................................................................................157
Ce nelegei prin audit n general\; dar prin audit financiar, dar prin audit statutar?......................................................................158
Ce ntelegeti prin audit n general\; dar prin audit financiar\; dar prin audit statutar?......................................................................10
Ce nelegei prin perioada de referin a unei ntreprinderi n evaluarea acesteia prin rentabilitate...............................................154
Ce intelegeti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi?..........................................................................................................92
Ce obligatie are debitorul sa puna la dispozitia administratorului judiciar sau dupa caz lichidatorului?........................................143
Ce operaTiuni sunt asimilate livrArilor de bunuri efectuate cu platA din punctual de vedere al TVA.............................................66
Ce presupune acceptarea unui client?..............................................................................................................................................79
Ce produse se incadreaza in categoria produselor supuse accizelor armonizate?...........................................................................119
Ce relaie este ntre rata de actualizare, capacitatea beneficiar i valoarea ntreprinderii..............................................................156
Ce relatie exista intre fondul comercial si goodwill-ul unei intreprinderi?.......................................................................................55
Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern?.........................................................................20
Ce reprezinta rata de actualizare a capitalurilor?...........................................................................................................................107
Ce reprezint valoarea fiscal a unui mijioc fix. n cazul n care se vinde la un pret mai mic dect valoarea rdmas neamortizat
fiscal, aceasta este deductibil la determinarea impozitului pe profit?.........................................................................................16
Ce se intelege prin procedura falimentului?...................................................................................................................................139
Ce se intelege prin termenul insolventa.........................................................................................................................................138
Ce semnifica competenta profesionala si prudenta ?......................................................................................................................121
Ce semnifica competenta profesionala si prudenta?........................................................................................................................34
Ce semnificatie are interesul general (interesul public)...................................................................................................................31
Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea?.......................................................................................51
Ce sunt metodele combinate de evaluare a intreprinderii si in cate grupe se pot clasifica?..............................................................55
Ce sunt ratele de evaluare utilizate n cadrul metodelor comparative i ce exemple putei da?......................................................101
Ce sunt serviciile profesionale?....................................................................................................................................25, 29, 33, 145
Ce sunt si ce rol au normele contabile?..........................................................................................................................................121
Ce sunt si ce rol joaca normele de audit?.......................................................................................................................................119
Ce sunt testele de conformitate?....................................................................................................................................................111
Ce sunt testele de permanenta?......................................................................................................................................................112
Ce va cuprinde cererea de admitere a creantelor?..........................................................................................................................144
Ce venituri se supun regularizrii n anul urmtor realizrii lor?.....................................................................................................46
Cine pot fi lichidatorii?..................................................................................................................................................................131
Cine reprezinta societatea pe actiuni in raport cu tertii si in justitie?.............................................................................................154
Clasificati diferitele tipuri de evaluari............................................................................................................................................126
Codul etic IFAC\; rol, structura.....................................................................................................................................................142
Codul etic IFAC\; rol, structur.......................................................................................................................................................18
Competenta profesional si responsabilitatea cnd se utilizeaz lucrrile unui alt expert................................................................42
Competena profesional i responsabilitatea cnd se utilizeaz lucrrile unui alt expert................................................................30
Conceptul de independen n audit.................................................................................................................................................61
Conceptul de independenta si tipurile de independenta...................................................................................................................23
Confidentialitatea\; care sunt obligatiile profesionistului contabil ?...............................................................................................122
Confidenialitatea\; care sunt obligaiile profesionistului contabil?.................................................................................................34
Confirmarea externa (directa)........................................................................................................................................................107
Conflicte de interese. Care sunt circumstanele de care trebuie sa se in seama?............................................................................37
Continutul raportului de audit..........................................................................................................................................................94
Continutul unui raport asupra controlului intern............................................................................................................................111
Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.........................................................................................................................82
Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.................................................................................................................79
Conturile din afara bilantuiui influenteaza\......................................................................................................................................93
Criterii de stabilire a onorariilor................................................................................................................................................30, 43
Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie in evaluarea unei intreprinderi?...........................................159
Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile?...................................................................................................13, 149

Cum explicai necesitatea unui Cod etic n audit?............................................................................................................................59

Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii?......................................................................................91
Cum explicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti utilizati Tn cadrul unei misiuni de audit de baza?...............................75
Cum influenteaza modificarea preturilor valoarea unei intreprinderi?.............................................................................................89
Cum influeneaz raportul de schimb al monedei naionale valoarea unei ntreprinderi?.................................................................89
Cum influenteaza riscul de tara valoarea unei intreprinderi?...........................................................................................................93
Cum poate fi definit superprofitul aferent ntreprinderii?................................................................................................................95
Cum poate fi definit evaluarea economic...................................................................................................................................112
Cum poate fi definita valoarea reziduala a unei afaceri inclusa in calculele de actualizare a cash-flow-urilor?...............................98
Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat?.......................162
Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?...........................................................................................................................159
Cum poate fi transformat un rezultat contabil intr-un cashflow?...................................................................................................116
Cum se analizeaza din punct de vedere fiscal cheltuielile cu protocolul?........................................................................................84
Cum se calculeaza\........................................................................................................................................................................139
Cum se clasific profesionitii contabili?...................................................................................................................................9, 125
Cum se determina costui capitalului propriu al unei intreprinderi?................................................................................................144
Cum se evalueaz aciunile deinute de ntreprindere la capitalul altor ntreprinderi?......................................................................59
Cum se evalueaz creanele din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?..................................................60
Cum se evalueaz disponibilitile din bilanul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?........................................60
Cum se evalueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia?.......................................61
Cum se evalueaza obligatiile din bilantul unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia?.................................................63
Cum se evalueaz stocurile din cadrul unei ntreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?.....................................................60
Cum se explica rolul social al profesionstilor contabili?..................................................................................................................25
Cum se stabilesc platile anticipate de impozit in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice din cedarea folosintei bunurilor?.47
Cum si cand se determina pro-rata TVA?........................................................................................................................................76

D
Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, ce obligatii au lichidatorii?.....................................................134
Dac se lucreaz n uniti monetare curente, din ce se compune rata de actualizare?...................................................................114
Dati 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata...................................................................................................................13
Dati 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul n care se efectueaza................................................................12
Dai definiia auditului n general i identificai elementele fundamentale ale acesteia..................................................................126
Dai definiia auditului statutar i elementele principale ale acesteia.............................................................................................127
Dati un exemplu de ajustare a TVA in cazul unui bun imobil ce este folosit in alte scopuri decat activitatile cu drept de deducere
daca la achizitionare s-a dedus TVA...........................................................................................................................................80
De catre cine se face numirea lichidatorilor in soc pe actiuni si in comandita pe actiuni?.............................................................132
De catre cine sunt desemnati administratorii societatilor comerciale?...........................................................................................151
De ctre cine sunt numii membrii consiliului de supraveghere?...................................................................................................155
De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi?.......................................................................................130
De ce uzura scriptica a bunurilor de natura imobilizarilor corporale nu poate fi acceptata in cazul unei evaluari economice?......114
de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).................................................................................................................56
Definirea independentei potrivit reglementarilor Corpului............................................................................................................122
Definirea independenei potrivit reglementrilor Corpului..............................................................................................................35
Definii capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi i prezentai formele de exprimare a acesteia................................................158
Definii lichidarea societilor comerciale.....................................................................................................................................128
Definiti valoarea actuala a unui bun..............................................................................................................................................128
Definiti valoarea de origine...........................................................................................................................................................128
Definii valoarea de pia...............................................................................................................................................................127
Definiti valoarea de utilizare..........................................................................................................................................................129
Definii valoarea just....................................................................................................................................................................128
Definiti valoarea substantiala.........................................................................................................................................................129
Despre competenta profesionala si prudenta............................................................................................................................21, 148
Despre confidentialitate.................................................................................................................................................................137
Despre integritate.....................................................................................................................................................................20, 140
Despre obiectivitate.................................................................................................................................................................20, 141
Despre profesionalism...................................................................................................................................................................136
Despre profesionalism.....................................................................................................................................................................22
Despre respectarea standardelor si normelor profesionale...............................................................................................................43
Despre respectarea standardelor si normelor profesionale...............................................................................................................22
Despre Standardele Internationale de Audit...................................................................................................................................145
Despre Standardele Internationale de Audit.....................................................................................................................................15
Dizolvarea societatilor comerciale.................................................................................................................................................129

E
Elementele de baza ale raportului de audit statutar= Raportul de audit............................................................................................88
Elementele posterioare inchiderii exercitiului................................................................................................................................100
Elementele probante\...........................................................................................................................................................................
definiie, rol, criterii de apreciere.............................................................................................................................................110

Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei intreprinderi cu influenta asupra ratei de actualizare...........145
Enumerati impozitele si taxele locale..............................................................................................................................................48
Enumerati situatiile care nu rspund criteriilor de obiectivitate, incredere, cinste, decent si bun-gust pentru o actiune de promovare
....................................................................................................................................................................................................46
Evaluarea controlului intern\...............................................................................................................................................................
coninut, etape..........................................................................................................................................................................112
Evaluarea ntreprinderii n cazul fuziunii i divizrii.......................................................................................................................87
Examenul situatiilor financiare......................................................................................................................................................103
Examenul situatiilor financiare\...........................................................................................................................................................
solduri de deschidere................................................................................................................................................................102
Explicati necesitatea evaluarii economice a intrep...................................................................................................................118
Explicati rolul evaluarii pentru elaborarea situatiilor financiare ale intreprinderii................................................................90
Explicati comportamentui profesionistului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal...................................................................46
Explicai comportamentul profesionistului contabil ntr-o activitate de consilier fiscal...................................................................39
Explicati conceptul si tipurile de independenta..............................................................................................................................135
Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a determina capacitatea beneficiara a
fntreprinderii.............................................................................................................................................................................152
Explicai diferenele dintre pre i valoare.....................................................................................................................................125
Explicati in ce consta metoda practicieniior de evaluare a intreprinderii.........................................................................................56
Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii.........................................................................................90
Explicati legatura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii...............................................................................................127
Explicai principiul competenei n audit.........................................................................................................................................60
Explicati principiul confidentialitatii in audit..................................................................................................................................61
Explicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit....................................................................................................................60
Explicati relatia dintre activul net corijat al unei intreprinderi si valoarea acesteia........................................................................139
Explicai relaia dintre etic i calitatea n profesia contabil.....................................................................................................24, 33
Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea intreprinderii...............................................................................................145
Explicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare.......................................................................................................................144
Explicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii.................................................................................................................145
Explicati rolul bilantului contabil in evalurea unui activ sau a unei intreprinderi?.........................................................................125
Explicati scopul si obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit.....................................................................................79
Explicai semnificaia datrii raportului de audit.............................................................................................................................89
Explicati termenii de previziuni si proiectii in audit........................................................................................................................55

F
Fapte descoperite dup data publicrii situaiilor financiare..........................................................................................................102
Fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar inaintea publicarii situatiilor financiare........................................................101
Faptele descoperite pn la data raportului de audit.......................................................................................................................101
Faze Si etape In executarea unei misiuni de audit, de baza............................................................................................................114

I
Imposibilitatea exprimrii unei opinii\.................................................................................................................................................
motive, mod de prezentare.........................................................................................................................................................89
In cazul in care soc aflata in lichidare este in stare de insolventa, ce obligatie are lichidatorul?....................................................134
In ce const nregistrarea unei persoane fizice la organele fiscale pentru veniturile realizate. Care sunt categoriile de venituri
pentru care persoanele fizice trebuie s se nregistreze la organele fiscale..................................................................................41
In ce consta metoda activului net de lichidare, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in dificultate?..........64
In ce consta metoda aditiva de calcul a activului net corijat?.........................................................................................................138
In ce const metoda fluxurilor de disponibiliti actualizate?........................................................................................................159
In ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii?.............................................................................58
In ce consta metoda remunerarii valorii substantiate brute?.............................................................................................................57
In ce consta metoda substractiva de calcul a activului net corijat?.................................................................................................138
In ce consta metoda valorii la termen, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea intreprinderii in dificultate........................65
n ce const separarea bunurilor dintr-o ntreprindere n bunuri necesare i bunuri nenecesare?...................................................136
In ce constau operatiunile efectuate in situatia dizolvarii societatilor comerciale?.......................................................................130
In ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului?.............................................................................................................133
In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea?.......................................................................................................................13
Interesul propriu ameninare la adresa independenei...................................................................................................................62
Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament.......................................................................................67
Ipoteza continuitii activitii n auditul situaiilor financiare.......................................................................................................105

M
Manifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei....................................................................................................64
Masuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei............................................................................................131
Msuri de protecie mpotriva ameninrilor la adresa independenei..............................................................................................25
Menionai 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfurarea unei activiti economice cu deductibilitate
limitat la determinarea venitului net n sistem real....................................................................................................................42
Misiunea de examinare a informatiilor financiare previzionate\........................................................................................
caracteristici...............................................................................................................................................................................54

N
Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.............................................................................................................................142
Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile...............................................................................................................................17
Normele de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).......................................................................................57

O
Obiectivele si mijioacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil...................................................................................134
Obiectivul si mijioacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare...........................................................132
Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial.................................................................................................132
Obiectivul Si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management Si resurse umane.........................................133
Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic......................................................................................................131
Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).............................................................................56
Obligatiile etice ale expertului contabil In cursul unei misiuni de consultanta fiscala......................................................72
Obligaiile administratorilor n cadrul societilor pe aciuni.........................................................................................................153
Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati, salariati......................................................................................70
Onorariile si independena...............................................................................................................................................................44
Onorariile i independena...............................................................................................................................................................33
Opinia cu rezerve\...............................................................................................................................................................................
motive, mod de prezentare.........................................................................................................................................................90
Opinia defavorabil\............................................................................................................................................................................
motive, mod de prezentare..........................................................................................................................................................89
Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii\.........................................................................................................................
semnificatie, mod de prezentare.................................................................................................................................................91
Opinia fara rezerve\.............................................................................................................................................................................
semnificatie, mod de prezentare.................................................................................................................................................90
Orientarea si planificarea auditului................................................................................................................................................113

P
Paragraful introductiv al raportului de audit statutar........................................................................................................................93
Paragraful opiniei\...............................................................................................................................................................................
tipuri de opinie...........................................................................................................................................................................91
Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit................................................................................................................92
Particulariti privind partile afiliate (legate) in audit.......................................................................................................................104
Pstrarea arhivelor clientului...........................................................................................................................................................45
Planul de misiune\...............................................................................................................................................................................
coninut, rol..............................................................................................................................................................................112
Plata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor..............................................................................................................................45
Plata lucrrilor, modul de stabilire a onorariilor..............................................................................................................................35
Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul prestarilor de servicii de consultanta........75
Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul prestarilor de servicii de transport
intracomunitar de bunuri.............................................................................................................................................................71
Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA Tn cazul prestarilor de servicii de asupra bunurilor
mobile corporate.........................................................................................................................................................................73
Precizai care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun impozitului pe venit i care sunt cotele de
impozitare aferente. Categorii de venituri supuse impozitului pe venit.......................................................................................40
Precizati ce reduceri se acorda in cazul impozitului pe cladiri in functie de vechimea cladirii......................................................128
Precizati n ce conditii datoreaz organizatiile non - profit impozit pe profit si cum se determine acesta........................................10
Precizati in ce consta operatiunea triunghiulara din punctul de vedere al TVA...............................................................................84
Prezentati modul de determinare al impozitului pe veniturile din tranzactionarea actiunilor n anul 2009 si apoi n anul
2010............................................................................................................................................................................................45
Prezentati 3 metode de determinare a ratei de actualizare..............................................................................................................141
Prezentati 3 momente din viata intreprinderii in care este obiigatorie evaluarea............................................................................130
Prezentati care este regimul pierderilor fiscale n cazul impozitului pe profit..................................................................................20
Prezentati care sunt cheltuielile deductibile/forfetare n cazul veniturilor........................................................................................44
Prezentati cauzele dizolvarii societatilor comerciale......................................................................................................................129
Prezentati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual..............................................48
Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei........................................................................................................62
Prezentati cum se determine impozitui pe mijioacele de transport achizitionate in cursul anului....................................................48
Prezentati cum se determine impozitui pe profit in cazul contribuabililor care realizeaza pe langa venituri din comercializarea
produselor alimentare prin intermediul unui magazin s/i venituri din activitatea unui bar de noapte..........................................11
Prezentati deducerile personale n cazul impozitului pe salarii........................................................................................................44
Prezentati modul de determinare a impozitului asupra mijioacelor de.............................................................................................32
Prezentai modul de determinare a impozitului pe teren n cazul terenurilor situate n intravilan ce au ca destinaie teren pentru
construcii...................................................................................................................................................................................26
Prezentati modul de determinarea al avantajului luat n calculul salariului brut n cazul n care un salariat folosete autoturismul
angajatorului n interes personal..................................................................................................................................................44
Prezentati o serie de aspecte legate de societatile in comandita pe actiuni...................................................................................157
Prezentati pe scurt continutui sectiunii a 8-a din Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania...............................75

Prezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecarei............................................................................................9

Prezentati regimul deductibilitatii n cazul provizioanelor...............................................................................................................18
Prezentati regimul fiscal al cheltuielilor cu dobanzile......................................................................................................................15
Prezentati regimul fiscal in cazul cheltuielilor cu sponsorizarea......................................................................................................14
Prezentai regimul TVA n cazul nchirierilor de cldiri..................................................................................................................83
Prezentati rolul consiliului de administratie in cadrul societatii pe actiuni.....................................................................................152
Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi.insolvents?.................................................143
Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor contractuale?.................................................................51
Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate?...................................................................52
Prin ce se deosebesc valorile entitatii (functionale, ale ansamblului resurselor investite) de cele ale capitalurilor proprii
(matematice, nete)?...................................................................................................................................................................111
Prin ce se deosebete goodwill-ul de activele intangibile identificabile?.......................................................................................112
Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar?.........................................49
Prin ce se deosebeste valoarea estimata de evaluator de pretul care este eventual stabilit de catre cei care au cerut efectuarea
evaluarii?...................................................................................................................................................................................117
Procedurile analitice n auditul situaiilor financiare......................................................................................................................107
Programul de control\..........................................................................................................................................................................
rol, continut, forme de prezentare.............................................................................................................................................110
Protejarea independenei prin clauze contractuale cu clientul..........................................................................................................65
Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului................................................................................................................66
Protejarea independentei prin normele legale si profesionale..........................................................................................................65

R
Raportarea unei misiuni de compilare.............................................................................................................................................59
Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare.......................................................................................................................54
Raspunderea disciplinara.................................................................................................................................................................47
Relaiile cu ceilali membri - nlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil................................................................................40
Relaiile cu ceilali membri Acceptarea de noi misiuni.................................................................................................................39
Relatiile cu ceilalti membrii Acceptarea de noi misiuni................................................................................................................49
Relatiile profesionistilor contabili cu clientii...................................................................................................................................50
Relaiile profesionitilor contabili cu clienii...................................................................................................................................42
Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei.......................................................................................................63
Riscul de audit\....................................................................................................................................................................................
componentele i relaiile ntre acestea......................................................................................................................................124
Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii profesionale...............................................................................123
Rolul bilantului functional in diagnosticul de evaluare..................................................................................................................134
Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare...................................................................................................................................134
Rolul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni...............................................................................................................................157
Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor........................................................................................................25
Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitii serviciilor profesionale..........................................................................25
Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continu.......................................................................................29
Rolul organismului professional pentru dezvoltarea profesional continu...................................................................................124
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei................................................................................................................147
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei..................................................................................................................15
Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public...............................................................................................37, 146
Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.......................................................................................................14
Rolul raportului de audit..................................................................................................................................................................95
Rolul i coninutul chestionarului de sfrit de misiune...................................................................................................................96
Rolul si continutul notei de sinteza..................................................................................................................................................95
Rolul si continutul scrisorii de afirmare...........................................................................................................................................97
Rolul si importanta dosarului exercitiului........................................................................................................................................83
Rolul si importanta dosarului permanent.........................................................................................................................................84

S
Sarcinile directorilor in cadrul societatilor pe actiuni....................................................................................................................153
semnificatie are interesul general (interesul public)?.......................................................................................................................23
Situatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve..........................................................................................93
Slabirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei........................................................................................................63
Structura dosarului exercitiului........................................................................................................................................................84
Structura dosarului permanent.........................................................................................................................................................87
sunt caracteristicile esent\;iale ale unei profesii contabile?..............................................................................................................30
sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile ?.............................................................................................................119

T
Tehnica observarii fizice (directe).................................................................................................................................................108
Tehnica sondajului.........................................................................................................................................................................109

U
Utilizarea lucrarilor auditorului intern.............................................................................................................................................99
Utilizarea lucrarilor unui alt auditor................................................................................................................................................98

Utilizarea lucrrilor unui expert.....................................................................................................................................................100

Biletul nr. 1
Cum se clasifica profesionistii contabili?
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:
- dependenti, cu statut de angajati;
- independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei
contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia
pot sa-si desfasoare activitatea:
individual;
- in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de
servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna
guvernare a intreprinderilor.
2.Prezentati platitorii impozitului pe profit si precizand in cadrul fiecarei
categorii sfera de cuprindere a impozitului.
ART. 13 Contribuabili
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmatoarele
persoane, denumite in continuare contribuabili:
a) persoanele juridice romane; Norme metodologice
b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu
permanent in Romania;Norme metodologice
c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in
Romania intr-o asociere cu sau fara personalitate juridica; (in vigoare de la 1 ian. 2012)
d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati
imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o
persoana juridica romana;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile
realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica; in acest caz,
impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica
romana.
f) persoanele juridice cu sediul social in Romania, infiintate potrivit legislatiei europene.
ART. 14 Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza:
a) in cazul persoanelor juridice romane si al persoanelor juridice cu sediul social in
Romania, infiintate potrivit legislatiei europene, asupra profitului impozabil obtinut din orice
sursa, atat din Romania, cat si din strainatate;
b) in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui
sediu permanent in Romania, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) in cazul persoanelor juridice straine si persoanelor fizice nerezidente care desfasoara
activitate in Romania intr-o asociere cu sau fara personalitate juridica, asupra partii din profitul
impozabil al asocierii care se atribuie fiecarei persoane; (in vigoare de la 1 ian. 2012)
d) in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu
proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare
detinute la o persoana juridica romana, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane care
realizeaza venituri atat in Romania, cat si in strainatate, din asocieri fara personalitate juridica,
asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

Biletul nr.2
Ce intelegeti prin audit in general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar?
Prin audit, in general, se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea
exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard,
norma) de calitate.
Orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a unei
parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei entitati poate fi calificata ca audit
financiar.
O misiune de audit financiar poate fi prealabila unei misiuni de audit operational sau unei
misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezulta ca sintagma audit financiar este mult
mai cuprinzatoare decat cea de audit statutar.
Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si
independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii
motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a
rezultatelor (performantelor) obtinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care
examineaza si certifica in totalitatea lor situatiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv
activitati si operatii specifice intreprinderii auditate, in virtutea unor dispozitii legale (legea
contabilitatii, legea societatilor comerciale, legea pietelor de capital etc.), ca urmare a mandatului
primit din partea proprietarilor intreprinderii (actionari, asociati).
2.Precizati in ce conditii datoreaza organizatiile non - profit impozit pe profit si cum se
determine acesta.
Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite de la
plata impozitului pe profit pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul
echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale
scutite de la plata impozitului pe profit.
Deci, limita veniturilor scutite ,din activitati economice, este minimul dintre : 15.000 euro si
10% din celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit
Biletui nr.3
1.Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar?
Orice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de nevoile si asteptarile
1.

utilizatorilor, in masura in care acestea sunt rezonabile, precum si de capacitatea auditorului

statutar de a raspunde la aceste nevoi si asteptari.
Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol in protejarea intereselor sale,
prin oferirea unei resigurari referitoare la:
acuratetea declaratiilor financiare;
continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei;
existenta unor fraude;
respectarea de catre firma a obligatiilor sale legale;
comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si
probleme sociale.

10

2.

Prezentati cum se determine impozitui pe profit in cazul contribuabililor care realizeaza

pe langa venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui

magazin s/i venituri din activitatea unui bar de noapte.

Determinarea impozitului pe profit aferent activitatii de bar de noapte (art.18CF)
Pentru activitatea de bar de noapte impozitul pe profit este suma maxima dintre:
-

16% x Profitul impozabil din aceasta activitate sau

5% x Total venituri din aceasta activitate .

Astfel, vom calcula impozitul pe profit in ambele moduri, urmand sa decidem ulterior care
este suma de plata.
Biletul nr.4
1.Ce este auditul intern?
Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea
profesionala efecutata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii
unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de
conducerea intreprinderii (entitatii).
Auditul intern reprezinta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectueaza
verificari pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective de baza
verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern.
Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia si, in
acest caz, auditorul intern face parte din structurile functionale ale entitatii economice sau sociale;
auditul intern se poate realiza si pe baze contractuale cu o firma de audit alta decat cea care
efectueaza auditul asupra situatiilor financiare ale acestei entitati.
2.Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare
cheltuielilor in vederea determinarii impozitului pe profit. Dati unele exemple in urma carora
pot rezulta elemente similare veniturilor si cheltuielilor.
pct. 12 din Normele la Codul Fiscal (HG 44/2004) :
Exemple de elemente similare veniturilor:
- diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in
valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau
transpunerii;
- rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) si alin. (5.1) din
Codul fiscal;
- castigurile legate de vanzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobandite/
rascumparate.
Exemple de elemente similare cheltuielilor:
- diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in
valuta, inregistrate in evidenta contabila in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau
transpunerii;
- cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor
fixe de natura obiectelor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat. In acest caz,
cheltuiala este deductibila fiscal pe perioada ramasa de amortizat a acestor imobilizari, respectiv
durata initiala stabilita conform legii, mai putin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. In
mod similar se va proceda si in cazul obiectelor de inventar, baracamentelor si amenajarilor
provizorii trecute in rezultatul reportat cu ocazia retratarii situatiilor financiare anuale;
11

- diferentele nefavorabile dintre pretul de vanzare al titlurilor de participare proprii si valoarea lor
de dobandire/rascumparare, inregistrate la data vanzarii titlurilor respective.
Veniturile si cheltuielile generate de evaluarea ulterioara si executarea instrumentelor financiare
derivate, inregistrate potrivit reglementarilor contabile, sunt luate in calcul la stabilirea profitului
impozabil."
Biletul nr.5
1. Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar?
Deosebirile intre auditul intern si auditul statutar:
Statutul auditorului
Auditorul statutar este un furnizor liber de servicii pe piata, pe cand auditorul intern face parte din
structura intreprinderii.
Beneficiarul auditului.
Auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare pe cand auditorul intern
lucreaza in beneficial responsabililor structuri interne ale intreprinderii.
Obiectivele auditului.
Auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare a procedurilor deci a
sistemulul de control intern al intreprinderii pe cand auditul statutar are ca obiectiv exprimarea
unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei performantei si situatiei financiare . Deci
controlul intern este pentru auditul intern un scop iar pentru auditul statutar un mijloc.
Domeniul de aplicare.
Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in care activitatile contribuie la
elaborarea situatiilor financiare. Auditul intern are o aria mult mai vasta, el cuprinde nu doar toate
functiile intreprinderii dar in integralitatea acestora,
Pozitia fata de frauda.
Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor
financiare in afara altor obligatii legale ale auditorului cum ar fi obligatia de divulgare pa cand
auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude este mult mai in masura sa
contribuie la prevenirea si descoperirea fraudelor suspectand si adancind controlul asupra oricarei
nerespectari a procedurilor de control intern.
Independenta
Independenta este diferita, auditorul statutar are independenta absoluta fata de intreprindere,
auditorul intern are independenta restrictiva adica este independent fata de orice structura a
intreprinderii auditata nu si fata de conducere.
Periodicitatea auditurilor
Auditorul statutar vine temporar in intreprindere si de fiecare data are aceiasi interlocutori,
auditorul intern este permanent in intreprindere si temporar din punct de vedere al
interlocutorilor, potrivit planului de audit intern.
Metodologie
Auditul statutar se exercita pa baza unei metodologii unice si unitare stabilita de IAASB Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Auditare; pe cand auditul intern desi se
exercita pe baza unei metodologii stabilite de IAI - Institutul International al Auditonilor Interni.
In aplicare ea este adaptata la specificul si cultura intreprinderii.
Dati 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul in care se efectueaza.
Cheltuieli nedeductibile sunt:
- cheltuielile cu impozitul pe profit;
- cheltuieli cu amenzile datorate autoritatilor romane;
- cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile.
12

Biletul nr.6
1.In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea?
Legatura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor reale ale clientilor,
calcularea impozitelor si returnarile de taxe si impozite a facut din profesia contabila un centru
natural de expertiza. Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de servicii fiscalitatii.
Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile.
Activitatea fiscala, ca parte componenta a profesiei contabile, acopera o arie larga de
servicii:
-conformarea la regulile fiscale,
-planificarea si consultanta fiscala,
-reprezentarea in fata instantelor juridice
- servicii legate de impozitarea corporatiilor.
Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze eficient la
cerintele de raportare si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare corespunzatoare
2.Dati 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitata.
Cheltuieli cu deductibilitate limitata:
a)cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre
totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat
cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;
b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in
Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
c) cheltuielile sociale, in limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu
salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile
ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele
pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si
cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati ori unitati aflate in administrarea
contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al
accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze
sportive, cluburi, camine de nefamilisti, pentru scolile pe care le au sub patronaj, precum si alte
cheltuieli efectuate in baza contractului colectiv de munca. In cadrul acestei limite, pot fi deduse
si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in
vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in
natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul
pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au
suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a
minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;
Biletul nr.7
1.Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile?
In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public,
organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc in cele
3 obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume:
- Educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor;
- Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;
- Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor.
Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina si sa
promoveze practicile profesionale la nivel inalt,inclusiv prin intermediul reglementarii,
membrilor lor. Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:
a) profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si
societatii; b) conditiile de piata in care activeaza profesia;
13

c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a

certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce
implica:
- adoptarea de standard profesionale, tehnice;
- adoptarea de reguli etice;
- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractanti ai serviciilor contabile, precum
investitorii, creditorii etc.
2. Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite pentru a fi deductible cheltuielile cu serviciile
de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii.
Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte
prestari de servicii trebuie sa se indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
- serviciile trebuie sa fie efectiv prestate, sa fie executate in baza unui contract incheiat intre
parti sau in baza oricarei forme contractuale prevazute de lege; justificarea prestarii efective a
serviciilor se efectueaza prin: situatii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru,
studii de fezabilitate, de piata sau orice alte materiale corespunzatoare;
- contribuabilul trebuie sa dovedeasca necesitatea efectuarii cheltuielilor prin specificul
activitatilor desfasurate.
Nu intra sub incidenta conditiei privitoare la incheierea contractelor de prestari de servicii,
prevazuta la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de
persoane fizice autorizate si de persoane juridice, cum sunt: cele de intretinere si reparare a
activelor, serviciile postale, serviciile de comunicatii si de multiplicare, parcare, transport si altele
asemenea.
Pentru servicii de management, consultanta si asistenta tehnica prestate de nerezidentii
afiliati contribuabilului, la analiza tranzactiilor pentru determinarea deductibilitatii cheltuielilor
trebuie sa se aiba in vedere si principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea
intreprinderilor asociate din Conventia-model cu privire la impozitele pe venit si impozitele pe
capital. Analiza trebuie sa aiba in vedere:
(i) partile implicate;
(ii) natura serviciilor prestate;
(iii) elementele de recunoastere a cheltuielilor si veniturilor pe baza documentelor justificative
care sa ateste prestarea acestor servicii
Biletul nr.8
1.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea
responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate
de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil
este platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau
auditare asituatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate
de cei care formeaza publicul .
2.Prezentati regimul fiscal in cazul cheltuielilor cu sponsorizarea.
Cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate
potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit
prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale Legii
bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei
care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente in
limita minima precizata mai jos:
1. 3 la mie din cifra de afaceri;
2. 20% din impozitul pe profit datorat.
In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept
public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de
14

documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor

de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale;
Biletul nr.9
1. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de
vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Intreprinderile mici si
mijlocii reprezinta peste 80% din economia europeana. Dezvoltarea lor depinde de costul
capitalului acestora, iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare, adica
de calitatea muncii profesionistilor contabili. Pofesionistii contabili sunt implicate in toate
domeniile vietii economice si sociale: ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni
individuali, in intreprinderi comerciale, industrial, fianciare, in organizatii non-profit, in entitati
din sectorul public, in institutii, in educatie etc. Fiind implicate in atatea structuri ei asista
guvernele in atingerea obiectivelor lor economice si sociale, contribuie la performantele pietelor
fianciare etc.
2. Prezentati regimul fiscal al cheltuielilor cu dobanzile.
Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a
capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport
intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a
valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe
profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de
rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute in
paragraful anterior, dobanzile deductibile sunt limitate la:
a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare
ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei;
b) nivelul ratei dobanzii anuale prin procentul de la momentul respectiv, pentru
imprumuturile in valuta. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza
prin hotarare a guvernului. Limita prevazuta la paragraful anterior se aplica separat pentru fiecare
imprumut. Aceasta limita nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoanelor juridice
romane, sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in Romania, societatilor de
leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, institutiilor de credit, precum
si institutiilor financiare nebancare. In cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara
activita-tea printr-un sediu permanent in Romania, prevederile prezentului articol se aplica prin
luarea in considerare a capitalului propriu.
Biletul nr. 10
1.Despre Standardele Internationale de Audit.
Standardele Internationale de Audit (ISA) sunt utilizate la auditarea situatiilor financiare.
ISA se utilizeaza, de asemenea, adaptate conform necesitatilor, pentru auditarea altor informatii si
pentru servicii conexe.
ISA contin principiile de baza si procedurile esentiale (identificate dupa fontul literei cu
care sunt tiparite, si anume, caractere aldine), precum si recomandarile aferente sub forma
materialelor explicative si a altor materiale. Principiile de baza si procedurile esentiale trebuie sa
fie interpretate in contextul materialelor explicative, si al altor materiale care ofera indrumari
privind modul de aplicare.
Pentru intelegerea si aplicarea principiilor de baza si a procedurilor esentiale, precum si a
recomandarilor aferente trebuie sa se ia in considerare intregul text al ISA, incluzandu-se si
materialele explicative si celelalte materiale continute in ISA, si nu doar textul tiparit cu caracter
aldin.
In situatii exceptionale, un auditor financiar poate considera necesara abaterea de la ISA,
cu scopul de a realiza mai eficient obiectivul unui audit financiar. Cand apar astfel de situatii,
15

auditorul financiar trebuie sa fie pregatit sa justifice aceasta abatere.

ISA trebuie sa se aplice doar aspectelor semnificative
2.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de un mijioc fix pentru a fi deductible
amortizarea fiscal.
Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ
urmatoarele conditii:
a) este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi
inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;
b) are o valoare fiscala mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului, la data intrarii
in patrimoniul contribuabilului;
c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizarile corporale care sunt folosite in loturi, seturi sau care formeaza un singur corp,
lot sau set, la determinarea amortizarii se are in vedere valoarea intregului corp, lot sau set. Pentru
componentele care intra in structura unui activ corporal, a caror durata normala de utilizare difera
de cea a activului rezultat, amortizarea se determina pentru fiecare componenta in parte. Sunt, de
asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
a) investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere,
concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea;
b) mijloacele fixe puse in functiune partial, pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare
ca imobilizare corporala; acestea se cuprind in grupele in care urmeaza a se inregistra, la valoarea
rezultata prin insumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c) investitiile efectuate pentru descoperta in vederea valorificarii de substante minerale utile,
precum si pentru lucrarile de deschidere si pregatire a extractiei in subteran si la suprafata;
d) investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate in
scopul imbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii
economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;
e) investitiile efectuate din surse proprii, concretizate in bunuri noi, de natura celor apartinand
domeniului public, precum si in dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate in proprietate
publica;
f) amenajarile de terenuri.
Biletul nr. 11
1. Aspecte conceptuale privind etica.
Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atat
caracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati.
Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din perspective principiilor
morale si a rolului acestora in viata sociala.
Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si mai
restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesii liberale.
2. Ce reprezinta valoarea fiscala a unui mijioc fix. In cazul in care se vinde la un pret
mai mic decat valoarea ramasa neamortizata fiscal, aceasta este deductibila la
determinarea impozitului pe profit?
Valoarea fiscala a unui mijloc fix reprezinta valoarea fiscala de intrare a mijloacului fix,
diminuata cu amortizarea fiscala a acestuia.
Potrivit art. 24 alin. (15) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare castigurile sau pierderile rezultate din vanzarea ori scoaterea din
functiune a mijloacelor fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezinta
valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe, diminuata cu amortizarea fiscala.
Valoarea fiscala ramasa neamortizata reprezinta, in conformitate cu prevederile pct. 715 din
H.G. nr. 44/2004 privind Normele de aplicare a Codului fiscal, cu modificarile si completarile
ulterioare, diferenta dintre valoarea de intrare fiscala si valoarea amortizarii fiscale.
16

Punctul 3 alin. (4) din Decizia nr. 2/2004 privind aplicarea unitara a unor prevederi referitoare
la impozitul pe profit, conventiile de evitare a dublei impuneri, accize si taxa pe valoarea
adaugata, precizeaza :
In aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Legea nr. 571/2003, cheltuielile inregistrate ca
urmare a casarii sau cedarii unui mijloc fix amortizabil sau terenurilor, calculate ca diferenta
intre valoarea fiscala de intrare a acestora si amortizarea fiscala, dupa caz, sunt cheltuieli
efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.
Alin. (1) al art. 19 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare, prevede :
(1) Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa
si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad
veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului
impozabil se iau in calcul si alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de
aplicare.
Prin urmare avand in vedere prevederile legale invocate mai sus, valoarea ramasa
neamortizata (calculata ca diferenta intre valoarea fiscala de intrare si amortizarea fiscala) a unui
mijloc fix care face obiectul unei vanzari este cheltuiala in scopul realizarii de venituri, iar
impozitul pe profit se calculeaza dupa regula generala stipulata la art. 19 alin. (1) din Codul
fiscal.
BiletuI nr.12
1Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.
Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa includa, in
functie de specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la
profesiile reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor
profesionistilor ca reguli doentologice vizand sa garanteze in mod deosebit independenta,
impartialitatea si secretul profesional.
Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata
de interesul public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta
calitate in interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de
comportament profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna
patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile care pot influenta negativ
deciziile acestora.
Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre
toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional.
Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru
instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor
profesionale si etice.
2 Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al autoturismelor
folosite de persoanele cu functii de conducere sau administrare?
Potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile
ulterioare, in vederea stabilirii bazei impozabile, Titlului II, art. 21, cheltuielile efectuate de o
societate se impart in trei grupe:
I. Cheltuieli deductibile
II. Cheltuieli cu deductibilitate limitata
III. Cheltuieli nedeductibile
In grupa cheltuielilor cu deductubilitatea limitata se incadreaza si:
m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii
cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un
singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile
fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.
17

Biletul nr.13
1. Codul etic IFAC; rol, structura.
Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol:
- da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor
furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de
specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;
- protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene
negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul,
coruptie etc.
Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni:
Partea A destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liberprofesionisti sau angajati- contine 6 sectiuni
Sectiunea 100- Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 - Confidentialitatea
Sectiunea 150 Comportamentul profesional
Partea B destinat profesiionistilor contabili independenti 10 sectiuni
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Acceptarea unui client
Sectiunea 220 -Conflicte de interes
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remuneratii
Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 280 Obiectivitate- toate serviciile
Sectiunea 290 Independenta in misiuni de audit si certificare
Partea C destinata profesionistilor contabili nagajati 6 sectiuni
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte potentiale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
`
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 - Interese financiare
Sectiunea 350 Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte
2 Prezentati regimul deductibilitatii in cazul provizioanelor.
Codul fiscal:
ART. 22 Provizioane si rezerve
(1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, numai in
conformitate cu prezentul articol, astfel:
b) provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor; Norme
metodologice
c) provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie
2004, 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din
valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute
la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
18

5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului; Norme metodologice

d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare si functionare, de catre
institutiile de credit, institutiile financiare nebancare inscrise in Registrul general tinut de Banca
Nationala a Romaniei, precum si provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice
similare;
i) provizioanele de risc pentru operatiunile pe pietele financiare, constituite potrivit
reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;
j) provizioanele constituite in limita unei procent de 100% din valoarea creantelor asupra
clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care
indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
2. creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de
deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.
k) provizioanele pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitelor de deseuri,
constituite de contribuabilii care desfasoara activitati de depozitare a deseurilor, potrivit legii, in
limita sumei stabilite prin proiectul pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitului,
corespunzatoare cotei-parti din tarifele de depozitare percepute;
l) provizioanele constituite de companiile aeriene din Romania pentru acoperirea
cheltuielilor de intretinere si reparare a parcului de aeronave si a componentelor aferente, potrivit
programelor de intretinere a aeronavelor, aprobate corespunzator de catre Autoritatea Aeronautica
Civila Romana.
i) provizioanele de risc pentru operatiunile pe pietele financiare, constituite potrivit
reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;
j) provizioanele constituite in limita unei procent de 100% din valoarea creantelor asupra
clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care
indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
2. creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de
deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.
k) provizioanele pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitelor de deseuri,
constituite de contribuabilii care desfasoara activitati de depozitare a deseurilor, potrivit legii, in
limita sumei stabilite prin proiectul pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitului,
corespunzatoare cotei-parti din tarifele de depozitare percepute;
l) provizioanele constituite de companiile aeriene din Romania pentru acoperirea
cheltuielilor de intretinere si reparare a parcului de aeronave si a componentelor aferente, potrivit
programelor de intretinere a aeronavelor, aprobate corespunzator de catre Autoritatea Aeronautica
Civila Romana.
(7) In intelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se
intelege si majorarea unui provizion sau a unei rezerve.
(8) Provizioanele constituite pentru creantele asupra clientilor, inregistrate de catre
contribuabili inainte de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile in limitele prevazute la alin. (1) lit. c), in
situatia in care creantele respective indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) nu sunt garantate de alta persoana;
b) sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
19

c) au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;

d) creanta este detinuta asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschisa
procedura falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;
e) nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creanta respectiva.
BiletuI nr. 14
1. Despre integritate.
Concept: Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si onest in
toate relatiile profesionale si de afaceri si sa nu asocieze la declaratii false sau care ar putea
induce in eroare consumatorii.
Comentarii: Un profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze la rapoartele, evidentele,
comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea:
- contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare
- contin declaratii sau informatii eronate;
- omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare
2. Prezentati care este regimul pierderilor fiscale in cazul impozitului pe
profit.Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din
profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi (7 ani incepand cu 01 01 2009).
Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a
impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.
Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care isi inceteaza existenta prin divizare sau
fuziune nu se recupereaza de catre contribuabilii nou-infiintati sau de catre cei care preiau
patrimoniul societatii absorbite, dupa caz.
In cazul persoanelor juridice straine, pierderea se recuperaza luandu-se in considerare
numai veniturile si cheltuielile atribuibile sediului permanent in Romania.
Contribuabilii care au fost platitori de impozit pe venit si care anterior au realizat pierdere
fiscala intra sub incidenta regulilor de recuperare a pierderii de la data la care au revenit la
sistemul de impozitare a profitului.
Aceasta pierdere se recupereaza pe perioada cuprinsa intre data inregistrarii pierderii
fiscale si limita celor 5 ani.
Biletul nr. 15
1. Despre obiectivitate.
Concept. Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara idei
preconcepute, sa nu se gaseasca in situatii de conflict de interese sau de incompabilitatea si in nici
o alta situatie care ar putea detemina un terti bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la
indoiala cinstea si corectitudinea.
Obligatia de a nu-si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza
influentei nedorite a altor persoane.
Factori - sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni care le pot diminua
obiectivitatea
- imposibilitatea definirii a tuturor situatiilor in care ar exista eceste posibile presiuni si
trebuie sa domine un caracter rezonabil
- evitarea relatiei care permit ca idei preconcepute, partinirea ori influentele altora sa
incalce obiectivitatea
- Trebuie sa se asigure ca personalul angajat si-a insusit principiul obiectivitatii
Nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri su invitatii care pot avea influenta importanta si
daunatoare asupra rationamentului lor professional
2. Ce reprezinta din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern?
Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelasi venit si in decursul aceleiasi
perioade impozabile, sunt supusi impozitului pe venit atat pe teritoriul Romaniei, cat si in
strainatate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat in Romania a impozitului platit
20

in strainatate, denumit in continuare credit fiscal extern, in limitele prevazute in prezentul articol.
(2) Creditul fiscal extern se acorda daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:
a) se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si
statul strain in care s-a platit impozitul;
b) impozitul platit in strainatate, pentru venitul obtinut in strainatate, a fost efectiv platit in
mod direct de persoana fizica sau de reprezentantul sau legal ori prin retinere la sursa de catre
platitorul venitului. Plata impozitului in strainatate se dovedeste printr-un document justificativ,
eliberat de autoritatea competenta a statului strain respectiv;
c) venitul pentru care se acorda credit fiscal face parte din una dintre categoriile de
venituri prevazute la art. 41.
(3) Creditul fiscal extern se acorda la nivelul impozitului platit in strainatate, aferent
venitului din sursa din strainatate, dar nu poate fi mai mare decat partea de impozit pe venit
datorat in Romania, aferenta venitului impozabil din strainatate. In situatia in care contribuabilul
in cauza obtine venituri din strainatate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus
din impozitul datorat in Romania se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare tara
si pe fiecare natura de venit.
Biletul nr.16
1. Despre competenta profesionala si prudenta
Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil sa detina competentele
necesare desfasurarii misiunii pe care o are de indeplinit si satisface cele doua componente ale
principiului:
- obtinerea competentei
- mentinerea competentei
Mentinerea competentei necesita o permanenta constientizare si intelegere a evolutiilor
relevante pe plan profesional tehnic si in mediul de afaceri. Dezvoltarea profesionala continua elaboreaza
si mentine capacitatile care ii permit unui profesionist contabil sa desfasoare o activitate competenta
intr-un mediu profesional.
Un profesionist contabil ar trebui sa se asigure treptat ca cei care isi desfasoara activitatea sub
tutela unui profesionist contabil beneficiaza de instruire si supervizare adecvate.
Daca este cazul, un profesionist contabil ar trebui sa ii atentioneze pe clienti, angajatori si alti
utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente ale serviciilor pentru a evita intelegerea eronata a
unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.
2. Care este sediul materiei reglementarilor profesionale privind expertiza contabila?
Sediul reglementarilor profesionale se adreseaza deopotriva expertizelor contabile
judiciare si extrajudiciare, regasindu-se in Regulamentul de Organizare si Functionare al
CECCAR, in Norma profesionala nr. 35 privind expertizele contabile si in Codul Etic National al
Profesionistilor Contabili.
Regulamentul de Organizare si Functionare a Corpului Expertilor Contabili si
Contabililor Autorizati din Romania reglementeaza obligatia expertului contabil de a se manifesta
liber fata de orice interes care este incompatibil cu integritatea, obiectivitatea si, in general, cu
independenta profesionala, exercitarea profesiei de expert contabil facandu-se cu respectarea
principiului independentei profesiei; expertul contabil nu trebuie niciodata sa se gaseasca in
situatia de conflict de interese si in nici o alta situatie care ar putea aduce atingere integritatii si
obiectivitatii sale.
Norma profesionala nr. 35 contine cadrul de referinta al misiunilor privind expertizele
contabile, structurat pe urmatoarele subdiviziuni:
N1) Norme de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele
contabile: Independenta expertului contabil; Competenta expertului contabil; Calitatea
21

expertizelor contabile; Secretul profesional si Confidentialitatea expertului contabil. Aceste

norme se suprapun demersului deontologic privind expertiza contabila.
N2) Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile: Dispunerea
expertizelor judiciare si numirea expertilor contabili; Contractarea si programarea expertizelor
contabile; Documentarea lucrarilor privind expertizele contabile. Aceste norme se suprapun
demersului tehnic privind expertiza contabila.
N3) Norme de raport specifice expertizelor contabile: Redactarea raportului de expertiza
contabila; Semnarea si depunerea raportului de expertiza contabila. Aceste norme se suprapun
demersului profesional privind expertiza contabila.
N4) Anexe: Model de Contract privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare;
Model de Raport de expertiza contabila judiciara; Model de Raport de expertiza contabila
extrajudiciara.
Reglementarea profesionala a activitatii de expertiza contabila are drept obiectiv crearea
unui cadru care sa asigure buna desfasurare a activitatii expertilor contabili ce desfasoara astfel de
misiuni.
Biletul nr.17
1. Despre profesionalism.
Acest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si
reglementarilor relevante si sa evita orice actiune care ar prejudicia profesia, organismul
profesional sau un membru.
In cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care efectueaza,
profesionistii contabil nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor.
Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie:
- sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care le
poseda si experienta pe care o detin
- sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca
desfasurata de altii
2 Ce declaratie trebuie depusa anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care
sunt termenele de depunere?
Contribuabilii, societati comerciale bancare, persoane juridice romane, si sucursalele din
Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a plati impozit pe profit anual, cu
plati anticipate efectuate trimestrial (scadenta este data de 25, inclusiv, a primei luni a trimestrului
urmator). Termenul pana la care se efectueaza plata impozitului anual (impozitul anual platile
anticipate) este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit (25 aprilie).
Celelalte societati comerciale au obligatia de a declara (declaratia 100) si plati impozitul
pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care
se calculeaza impozitul. Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe
profit (declaratia 101) pana la data de 25 aprilie inclusiv a anului urmator.
Organizatiile nonprofit au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la
data de 25 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice,
pomicultura si viticultura au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data
de 25 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
Biletul nr.18
1. Despre respectarea standardelor si normelor profesionale.
Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate
cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu
22

grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu
cerintele de integritate, obiectivitate si, in cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta .
In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de:
- IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit)
- Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate
- Ministerul Finantelor Publice
- C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari
Legislatia relevanta
2. Care este finalitatea expertizelor contabile?
Finalitatea expertizelor contabile consta in redactarea raportului de expertiza contabila , semnarea
si depunerea lui
Biletul nr. 19
1.Conceptul de independenta si tipurile de independenta
Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili in practica libera, indiferent de
natura serviciului prestat. In cazul executarii unei misiuni de audit independenta devine cea mai
sigura garantie ca profesionistul contabil si-a indeplinit misiunea in conditii de integritate si cu
obiectivitate.
Independenta absoluta presup satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale
ale conceptului de independenta.
Componentele fundamentale ale independentei sunt:
- independenta de spirit/gandire (rationamentul profesional) = independenta de drept = acea stare
a profesionistului contabil potrivit careia el considera ca poate sa-si indeplineasca misiunea de
audit in conditii de integritate si cu obiectivitatea necesara.
- independenta in aparenta (comportamentala) = independenta de fapt = presupune ca o terta
persoana, bine informata, dar si bine intentionata, nu gaseste nici un motiv in comportamentul
profesionsitului contabil, care sa o determine sa-i puna la indoiala integritatea si obiectivitatea
acestuia.
Prin independenta nu trebuie sa se inteleaga ca o persoana care exercita un rationament
profesional trebuie sa fie izolata de relatiile sale economice, financiare sau de alta natura, ci doar
ca importanta acestor relatii trebuie evaluata si din punctul unei terte persoane, rezonabila si
informata, care, avand toate informatiile relevante, ar putea trage concluzia in mod firesc ca sunt
inacceptabile.
2 Ce semnificatie are interesul general (interesul public)?
Un semn distinctiv al profesiei contabile il constituie asumarea responsabilitatii de a actiona in
interes public. Asadar responsabilitatea unui profesionist contabil nu consta exclusiv in a satisface
nevoile unui client sau unui angajator individual. Actionand in interes public un profesionist
contabil ar trebui sa respecte si sa se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod.
Publicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de credite, guvernanti, angajatori,
angajati, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finantatorilor si alte persoane care se
bazeaza pe obiectivitate si integritatea profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea
corespunzatoare a economiei. Aceasta incredere impune profesiunii contabile o raspundere
publica.
Interesul public este definit drept bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor
deservite de profesionistul contabil.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public, de exemplu:
- auditorii financiari independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor
financiare prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si
actionarilor pentru a obtine capital;
- directorii financiari au atributii in diverse domenii de management financiar si
contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor entitatii economice sau
23

publice;auditorii interni furnizeaza asigurarea in privinta existentei unui sistem de

control intern corect, care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale
entitatii;
- expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei, precum si la aplicarea
corecta a sistemului de impozitare;
- consultantii manageriali au o responsab fata de interesul public in sustinerea luarii unor
decizii manageriale corecte;
Profesionistii contabili au un rol important in societate. Investitorii, creditorii, patronii si alte
sectoare ale comunitatii financiare, inclusiv guvernul si publicul conteaza pe profesionistii
contabili pentru o contabilitate financiara si raportari corecte, pentru un management financiar
eficient si sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri si impozite.
Atitudinea si comportamentul profesionistilor contabili atunci cand presteaza astfel de servicii au
un impact asupra bunastarii economice a comunitatii si tarii lor.
Profesionistii contabili pot ramane in aceasta pozitie avantajoasa numai continuand sa ofere
publicului aceste servicii unice la un nivel care sa demonstreze ca increderea publicului este bine
fundamentata. Este in interesul profesiunii contabile din Romania de a face cunoscut utilizatorilor
serviciilor oferite de profesionistii contabili ca ele sunt executate la cel mai inalt nivel de
performanta si in conformitate cu cerintele etice asociate acestor servicii.
Biletul nr.20
1. Amenintari la adresa independentei.
Exemple care pot crea amenintari la adresa independentei, pot fi:
un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent una din persoanele care a
gestionat patrimoniul clientului;
un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent un angajat al clientului intr-o
pozitie din care poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de certitudine asigurare - a contractului fata de client;
prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate
afecta direct nivelul certitudinii asigurarii profesionistului contabil fata de client;
pregatirea datelor originale utilizate la generarea situatiilor financiare sau pregatirea unor
inregistrari care fac obiectul nivelului de asigurare a profesionistului contabil fata de client.
2. Explicati relatia dintre etica si calitatea in profesia contabila.
Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii
potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului.
Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor
furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile
de etica impuse de acest statut priveligiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de
performanta, satisfacerea interesului general.
Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia
publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si
libera concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune:
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;
- selectarea lucrarilor pentru colaboratori;
- programarea lucrarilor;
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate;
- constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate;
- calitatea si continutul raportului;
- pastrarea secretului profesional.
Biletul nr.21
24

1.Masuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei.

Masurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel acceptabil se
impart in doua mari categorii :
- masuri de protectie generate de profesie, legislatie sau reglementari
- masuri de protectie in mediul de lucru.
2.Cum se explica rolul social al profesionstilor contabili?
Profesionistii contabili joaca un rol social important. Atitudinea si comportamentul acestora
in legatura cu serviciile prestate au repercusiuni asupra proprietatii economice a colectivitatii si a
intregii tari. In plus, lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii veniturilor
membrilor societatii sunt indispensabile societatii. Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si
alte sectoare din lumea afacerilor, precum si Guvernul si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba
inredere in capacitatea acestora de a pune in functiune sisteme riguroase de gestiune si informare,
capabile sa asigure o gestiune finaanciara eficienta, si de a oferi sfaturi avizate asupra unui numar
mare de probleme, asupra gestiunii afacerilor sau de ordin fiscal.
Biletul nr.22
Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor.
IFAC si IASCF au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si de
contabilitate care pot fi acceptate in mod general la nivel international.
Un organism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca un comitet pentru
revizuirea acestor standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul
economic, legal si profesional. Daca este necesar, organismul profesional de contabilitate poate
emite materiale informative suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale.
Este recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri de lucru sau
grupuri operative separate-unul sa analizeze standardele internationale de contabilitate, celalat sa
se ocupe de standardele de auditare. Aceasta din urma trebuie sa include practicieni din firme
mari si mici; primul grup trebuie sa contina reprezentanti din industrie si comert, precum si alte
sectoare, pentru consolidarea sustinerii standardelor.
Fiecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, s ail
dezbata, sa rezolve nepotrivirile sis a decida asupra problemelor de tranzitie. Recomandarile
comitetului de a adopta un anumit standard international trebuie sa fie aprobate de Consiliu, de
preferat dupaq o perioada de expunere. In cursul perioadei de expunere se pot tine seminarii
pentru formarea pedagogilor si practicienilor locali in ceea ce priveste utilizarea standardului.
Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de
un contabil profesionist, ca de exemplu:
-servicii de contabilitate
- audit
- fiscalitate
- consultanta manageriala
- management financiar
Serviciu: - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor
profesiei prestatorului;- indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.
Biletul nr.23
1.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii serviciilor profesionale.
Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a
actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia
pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor,
angajatorilor si publicului. IFAC considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se
aplica programele adecvate pentru a oferi basigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti
adera la cele mai inalte standarde.
25

Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite.

Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a
calitatii implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.Evaluarea
masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei
pentru cara contabilul profesionist isi desfasoara activitatea.
In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a
calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.
In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului
intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni.
Incurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii
serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de
contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de luarea
masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de
reglementare care prevaleaza in tarile respective.
Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si
organismului profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:
- resurse interne(inspectori angajati)
-resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara
societatii,aboradarea bilaterala sau regionala)
Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru
asigurarea independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de
persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.
2.Prezentati modul de determinare a impozitului pe teren in cazul terenurilor situate in
intravilan ce au ca destinatie teren pentru constructii.
Sursa: Cod Fiscal

CAPITOLUL III: Impozitul si taxa pe teren

Impozitul/taxa pe terenurile amplasate in intravilan - terenuri cu constructii
Zona in cadrul
localitatii
A
B
C
D

Nivelurile impozitului / taxei, pe ranguri de localitati

- lei/ha 0
8.921
7.408
5.600
3.832

I
7.408
5.600
3.832
1.821

II
6.508
4.540
2.874
1.519
26

III
5.640
3.832
1.821
1.060

IV
766
613
460
300

V
613
460
306
153

(la data 01-ian-2010 Art. 258, alin. (2) din titlul IX, capitolul III referinte de aplicare anexa 1 din
Hotarirea 956/2009)
PARTEA 2581: Norme metodologice Cod Fiscal
(1)Impozitul pe teren se stabileste anual in suma fixa, in lei pe metru patrat de teren, in mod
diferentiat, in intravilanul si extravilanul localitatilor, dupa cum urmeaza:
a)in intravilan:
1.pe ranguri de localitati, identificate prin cifrele romane: 0, I, II, III, IV si V;
2.pe zone, identificate prin literele: A, B, C si D;
3.pe categorii de folosinta, astfel cum sunt evidentiate in tabloul prevazut la pct. 80;
4.prin aplicarea nivelurilor si a coeficientilor de corectie prevazuti la art. 258 alin. (2), (4) si (5)
din Codul fiscal;
Calculul impozitului
(1) Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metri patrati de teren, rangul
localitatii in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform
incadrarii facute de consiliul local.
(2) In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la categoria de
folosinta terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei
terenului, exprimata in hectare, cu suma corespunzatoare prevazuta in urmatorul tabel:
|
______________________________________________________________________________|
|Zona in |
|
|cadrul |
- lei/ha*) - |
|locali|
_____________________________________________________________________|
|tatii |
Nivelurile impozitului, pe ranguri de localitati
|
|
|_____________________________________________________________________|
|
|
0 | I | II | III | IV | V |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
| A | 7.404 | 6.148 | 5.401 | 4.681 | 636 | 509 |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
| B | 6.148 | 4.648 | 3.768 | 3.180 | 509 | 382 |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
| C | 4.648 | 3.180 | 2.385 | 1.511 | 382 | 254 |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
| D | 3.180 | 1.511 | 1.261 | 880 | 249 | 127 |
|________|___________|___________|___________|___________|__________|__________|
Norme metodologice:

78. (1) Impozitul pe teren se stabileste anual in suma fixa, in lei pe metru patrat de teren, in
mod diferentiat, in intravilanul si extravilanul localitatilor, dupa cum urmeaza:
a) in intravilan:
1. pe ranguri de localitati, identificate prin cifrele romane: 0, I, II, III, IV si V;
2. pe zone, identificate prin literele: A, B, C si D;
3. pe categorii de folosinta, astfel cum sunt evidentiate in tabloul prevazut la pct. 80;
4. prin aplicarea nivelurilor si a coeficientilor de corectie prevazuti la art. 258 alin. (2), (4) si
(5) din Codul fiscal;
80. La incadrarea terenurilor pe categorii de folosinta, in functie de subcategoria de folosinta,
se
are
in
vedere
tabloul
urmator:
27

_____________________________________________________________________
| Categoria
|
Subcategoria
| Simbol |
| de folosinta |
de folosinta
| (cod) |
|___________________|______________________________________|__________|
| 1. Terenuri
| - constructii
| C |
| cu constructii | - curti si constructii
| CC |
|
| - diguri
| CD |
|
| - cariere
| CA |
|
| - parcuri
| CP |
|
| - cimitire
| CI |
|
| - terenuri de sport
| CS |
|
| - piete si targuri
| CT |
|
| - pajisti si stranduri
| CPJ |
|
| - taluzuri pietruite
| CTZ |
|
| - fasie de frontiera
| CFF |
|
| - exploatari miniere si petroliere | CMP |
|
| - alte terenuri cu constructii
| CAT |
|___________________|______________________________________|__________|
81. (1) Pentru calculul impozitului aferent terenurilor situate in intravilanul localitatilor, atat
in cazul persoanelor fizice, cat si in cel al persoanelor juridice, sunt necesare urmatoarele date:
a) rangul localitatii unde se afla situat terenul;
b) zona in cadrul localitatii prevazute la lit. a);
c) categoria de folosinta;
d) suprafata terenului;
e) in cazul terenului incadrat la categoria de folosinta "terenuri cu constructii", suprafata
construita la sol a cladirilor;
f) majorarea stabilita in conditiile art. 287 din Codul fiscal pentru impozitul pe teren. (Nivelul
impozitelor si taxelor locale prevazute in prezentul titlu poate fi majorat anual cu pana la 20% de
consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, cu exceptia
taxelor prevazute la art. 263 alin. (4) si (5) si la art. 295 alin. (11) lit. b) - d).
82. (1) Exemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2007, in cazul unui teren
amplasat in intravilan, avand categoria de folosinta "terenuri cu constructii":
A. Datele despre teren, potrivit structurii prevazute la pct. 81 alin. (1):
a) rangul localitatii unde este situat terenul: 0;
b) zona in cadrul localitatii: A;
c) categoria de folosinta: terenuri cu constructii;
d) suprafata terenului: 598 mp;
e) suprafata construita la sol a cladirilor: 56 mp;
f) Consiliul General al Municipiului Bucuresti a hotarat, in anul 2006 pentru anul 2007,
majorarea impozitului pe teren cu 19% .
B. Explicatii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezulta din economia
textului art. 258 alin. (2) din Codul fiscal:
1. Se determina suprafata pentru care se datoreaza impozit pe teren: din suprafata terenului
detinut in proprietate se scade suprafata construita la sol, respectiv: 598 mp - 56 mp = 542 mp;
2. Se determina impozitul pe teren:
2.1. in tabloul prevazut la pct. 11 alin. (3), la cap. III - impozitul pe terenurile amplasate in
intravilan - terenuri cu constructii, in coloana "Nivelurile stabilite in anul 2006 pentru anul 2007 art. 296 alin. (1)" se identifica suma corespunzatoare unui teren amplasat in zona A din localitatea
care are rangul 0, respectiv: 7404 lei/ha, respectiv 0,7404 lei/mp;
2.2. suprafata de teren pentru care se datoreaza impozit pe teren, prevazuta la pct. 1, se
28

inmulteste cu suma prevazuta la subpct. 2.1, respectiv: 542 mp x 0,7404 lei/ha = 401,296 lei;
2.3. avand in vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, in anul fiscal
2006 pentru anul fiscal 2007, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a hotarat majorarea
impozitului pe teren cu 19%, impozitul determinat la subpct. 2.2 se majoreaza cu acest procent
sau, pentru usurarea calculului, impozitul pe teren se inmulteste cu 1,19, respectiv: lei 401,296 x
1,19 = 477.54 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fractiunea depasind 50 de bani se
majoreaza la 1 leu, impozitul pe teren astfel determinat se rotunjeste la 478 lei.
Biletul nr.24
1. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continua.
Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica
faptul ca un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelul
necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale
competente in baza noutatilor curente din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil
trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele tehnice si profesionale
aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale. Dezvoltarea profesionala continua este metoda
prin care profesionistii contabili isi pot indeplini obligatiile de competenta permanenta.
Dezvoltarea profesionala continua este definita ca o activitate de invatare pentru
dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in
mod competent in mediul lor profesional.
Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta
componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma
pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de
contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile
acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si
credibilitate.
Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, Dezvoltarea
profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei
profesionale,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti
contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care
sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Multe
organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an,
intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces
prin care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua.
2. Care sunt restrictiile in promovarea serviciilor de catre profesionistii
Situatiile care nu raspund criteriilor de obiectivitate, incredere, cinste, decenta si bun gust
pentru o actiune de promovare.
cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate
de posibile rezolvari favorabile
implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare
fac comparatii cu altii
contin marturii sau aprobari scrise
care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o
neintelegere sau o deceptie
care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este expert sau specialist intr-un
anume domeniu al contabilitatii
Biletul nr.25
1.Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de
un contabil profesionist, ca, de exemplu:
29

- servicii de contabilitate;
- audit;
- fiscalitate;
- consultants manageriala;
- management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor
profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.
2.Competenta profesionala si responsabilitatea cand se utilizeaza lucrarile unui alt expert.
Liber profesionistii contabili trebuie sa evite sa presteze servicii profesionale fara o competenta
adecvata, in afara de cazul ca beneficieaza de sfaturi avizate si de o asistenta care sa le permita sa
presteze servicii de calitate.
Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un domeniu specific in cadrul
misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la specialisti (alti profesionisti contabili,
avocati, ingineri, geologi sau alti experti). In acest caz, desi profesionistul contabil se sprijina pe
competentelel tehnice ale specialistului consultant, acesta din urma nu cunoaste in mod necesar
regulile de etica ale profesiunii.
Intrucat profesionistului contabil ii revine, ultimul, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el
trebuie sa se asigure ca regulile de etica au fost respectate de catre expertul consultant. El trebuie
sa se asigure ce expertul consultant este la curent cu regulile de etica, mai ales principiile
fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplica la orice misiune la care participa acesti
experti.
Aceasta asigurare se poate obtine:
-fie cerand expertilor respectivi sa citeasca regulile de etica;
-fie cerand expertilor o confirmare scrisa asupra bunei intelegeri a regulilor de etica;
-fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale.
Cand profesionistul contabil nu are asigurarea ca regulile de etica sunt cunoscute si respectate, el
trebuie sa refuze incredintarea misiunii sau sa o intrerupa (daca a incepul).
BILET 26
1. Care sunt caracteristicile esent;iale ale unei profesii contabile?
Caracteristicile esent;iale ale unei profesii contabile sunt:
- det;inerea unei competent;e intelectuale specifice, obt;inută prin formare şi
invăt;ămant;
- respectarea de către membri a unui ansamblu de valori şi de reguli stabilite de
organismul profesional, cu deosebire cele care se referă la obiectivitate
- recunoaşterea unei datorii vizavi de public, in ansamblu.
Uneori datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor şi de public, poate
fi in contradict;ie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligat;iile lor de loialitate,
vizavi de angajator.
Ţinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale
nat;ionale să definească reguli de etică pentru membrii lor, incat să
garanteze o calitate optimă a serviciilor şi să păstreze increderea
publicului in profesie.
Profesia contabilă liberală este bazată pe moralitate
ireproşabilă, pe independent;ă, pe ştiint;ă in profesie, pe
competent;ă.
2. Criterii de stabilire a onorariilor.
Onorariile facturate trebuie să reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, t;inand
seama de următoarele elemente:
1. competent;a şi cunoştint;ele obt;inute pentru tipul de serviciu prestat;
2. nivelul de instruire şi experient;a persoanei care participă la lucrare;
30

3. timpul afectat de fiecare persoană efectuării lucrării;

4. gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculează in funct;ie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare
participant la misiune, la nivelul fiecărei firme, fiecărui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie să propună servicii profesionale pentru
onorarii subestimate.
Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie să se asigure
că nu este sacrificată calitatea şi că se respectă normele
organismului internat;ional cu privire la calitate.
Cheltuielile şi diversele rambursări deplasări de exemplu se
inregiszrează distinct.
Perceperea de comisioane sau plata de către un profesionist, este strict interzisă.
Criteriile de care se t;ine seama in stabilirea onorariilor sunt:
a. competent;a şi cunoştint;ele necesare serviciului prestat;
b. nivelul de formare, instruire şi experient;ă a persoanei participante la misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile şi gradul de responsabilitate a misiunii.
Biletul nr.27
1. Ce semnificatie are interesul general (interesul public)?
Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de
interesul public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de
intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin
acceptarea responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: Clientii;
Guvernul; Angajatorii; Investitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare;
Donatorii de fonduri; Orice alta persoana, care dau incredere in obiectivitatea si
integritatea profesionistilor contabili pentru buna functionare a economiei. Aceasta
incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de
interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a persoanelor si
institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla. Interesul
public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul
profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:
Auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare
prezentate institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor
pentru a obtine capital; Responsabilii financiari(directorii economici) cu atributii in
diverse domenii de management financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a
resurselor organizatiei; Auditorii interni furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de
control intern corect,care sporeste increderea in informatiile financiare externe ale
patronului; Expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si eficientei,precum si la
aplicarea corecta a sistemului de impozitare; Consilierii de gestiune si consultantii
manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor decizii
manageriale corecte. Introdusa la inceput in SUA prin Legea SarbanesOxley,supravegherea publica a fost preluata la nivelul UE prin noua Directiva a 8-a,care
la nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna
iunie 2008. Supravegherea publica,in spiritul si litera Directivei a 8-a ,consta in
implementarea unui sistem eficient de supraveghere publica a auditorilor statutari si a
firmelor de audit;acesta nu presupune neaparat crearea unui organism de supraveghere
publica. Pentru a nu afecta interesul public,supravegherea publica trebuie sa respecte
urmatoarele principii: Toti auditorii statutari si toate firmele de audit sunt supusi
supravegherii publice,iar cand autoritatea competenta in domeniul auditului statutar este
un organism profesional autonom,sistemul de supraveghere publica se extinde si asupra
31

acestuia. Sistemul de supraveghere publica este condus de nepracticieni;se presupune ca

nepracticianul detine cunostinte in domenii relevante pentru auditul statutar fie datorita
experientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre disciplinele care
fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in conducerea
sistemului de supraveghere publica sunt selectate printr-o procedura de nominalizare
independenta si transparenta. Sistemul de supraveghere publica isi asuma
responsabilitatea finala a supravegherii: Autorizarii(acreditarii) si evidentei auditorilor
statutari si ale firmelor de audit; Adoptarii standardelor de conduita profesionala si de
control intern de calitate a firmelor de audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii
profesionale continue,asigurarii calitatii si sistemelor de investigatii si sanctiuni
disciplinare.
2.Prezentati modul de determinare a impozitului asupra mijioacelor de
transport in cazul autoturismelor.
Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaza in functie de tipul mijlocului de
transport, conform celor prevazute in prezentul capitol.
(2) In cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport
se calculeaza in functie de capacitatea cilindrica a acestuia, prin inmultirea fiecarei grupe de 200
cm^3 sau fractiune din aceasta cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:
________________________________________________________________________
_______
Tipuri de autovehicule
lei/200 cm^3
sau fractiune
din aceasta
________________________________________________________________________
_______
1. Motorete, scutere, motociclete si autoturisme cu
capacitatea cilindrica de pana la 1600 cm^3 inclusiv
8
2. Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre
1601 cm^3 si 2000 cm^3 inclusiv
18
3. Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre
2001 cm^3 si 2600 cm^3 inclusiv
72
4. Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre
2601 cm^3 si 3000 cm^3 inclusiv
144
5. Autoturisme cu capacitatea cilindrica de peste
3.001 cm^3
290
6. Autobuze, autocare, microbuze
24
7. Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata
de pana la 12 tone inclusiv
30
8. Tractoare inmatriculate
18
Biletul nr.28
1.Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?
Realizarea obiectivului profesiei contabile constand in satisfacerea exigentelor publicului irapune
mai multe imperative, si anume:
- credibilitatea - publicul are nevoie de informatii credibile;
- profesionismul - profesiunea contabila are nevoie de persoane recunoscute de clienti,
angajatori si terti ca profesionisti in domeniu;
- calitatea serviciilor - toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie sa
satisfaca criteriile precise de apreciere, standardele de calitate;
32

- increderea - utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asigurati ca

aceste servicii sunt subordonate unui ansamblu de reguli de etica profesionala.
2.Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere aptitudini contabile inrudite, prestat de
un contabil profesionist, ca, de exemplu:
- servicii de contabilitate;
- audit;
- fiscalitate;
- consultants manageriala;
- management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor
profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.
Biletul nr.29
1.Explicati relatia dintre etica si calitatea in profesia contabila.
Profesionistii contabili nu isi pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii
potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului.
Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor
furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile
de etica impuse de acest statut priveligiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de
performanta, satisfacerea interesului general.
Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor, protectia
publicului prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membrii CECCAR, printr-o sanatoasa si
libera concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune:
- abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de castig;
- selectarea lucrarilor pentru colaboratori;
- programarea lucrarilor;
- studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate;
- constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate;
- calitatea si continutul raportului;
- pastrarea secretului profesional.
2. Onorariile si independenta.
Cand onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care apartine acest client, reprezinta
o parte importanta din onorariile brute totale ale profesionistului contabil liberal sau ale cabinetului
in ansamblu, dependenta fata de acest client sau grup trebuie examinate cu atentie,caci independenta
poate fi pusa in pericol.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli sI furnizeaza instructiuni membrilor lor
referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare al profesiei
contabile, cu situatia economica a fiecarei tari.
Serviciile profesionale nu trebuie sa fie propuse sau efectuate unui client pe baza de acorduri sau
contracte conform carora facturarea onorariilor este conditionata de importanta problemelor
descoperite sau de rezultatele acestor servicii.
In tarile in care facturarea onorariilor conditionata de rezultat este autorizata de legislia sau de
normele organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenta nu este
obligatorie.
Onorariile fixate de tribunal sau alta autoritate publica nu sunt considerate ca intrand in aceasta
categorie. Dimpotriva, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca
intrand in aceasta categorie.
Biletul nr.30
33

1. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta?

Competenta unei persoane este capacitatea de a se pronunta asupra unui lucru, pe temeiul unei
cunoasteri adanci a problemei in discutie (Dictionarul Explicativ, Editura Academiei, 1975).
Competenta profesionala se obtine prin studiu practica. Sa actionezi fara sa studiezi este fatal.
Sa studiezi fara sa actionezi este inutil (Mary Beard).
Principiul competentei profesionale si al prudentei impune urmatoarele obligatii profesionistilor
contabili:
a). mentinerea cunostintelor si aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel incat clientii sau
angajatorii saisa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente; si
b). sa actioneze cu prudenta in conformitate cu standardele tehnice si profesioniale, atunci cand
ofera servicii profesionale.
Serviciile profesionale competente necesita un rationament solid in aplicarea cunostintelor si
aptitudinilor profesionale in furnizarea unor astfel de servicii.
Competenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate:
(a) obtinerea unui nivel de competenta profesionala;
(b) mentinerea unui nivel de competenta profesionala.
Mentinerea unui nivel de competenta profesionala necesita o permanenta constientizare si
intelegere a evolutiilor relevante pe plan profesional tehnic si in mediul de afaceri. Dezvoltarea
profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit unui profesionist contabil
sa desfasoare o activitate competenta intr-un mediu profesional.
Standardul International de Educatie (IES) nr.7 emis de Federatia Internationala a Contabililor
(IFAC) prevede ca obiectiv al profesiei contabile: oferirea de servicii de inalta calitate pentru a
veni in intampinarea nevoilor publicului;
Standardul profesional nr. 38 privind dezvoltarea profesionala continua a profesionistilor
contabili;
Programul de dezvoltare profesionala continua a profesionistilor contabili.
Un profesionist contabil ar trebui sa se asigure treptat ca cei care isi desfasoara activitatea sub
tutela unui profesionist contabil beneficiaza de instruire si supervizare adecvata.
Daca este cazul, un profesionist contabil ar trebui sa ii atentioneze pe clienti, angajatori si
alti utilizatori de servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita intelegerea
eronata a unei opinii exprimate drept afirmarea unui fapt.
2.Bunurile sau serviciile primate si independenta.
Acceptarea de bunuri si servicii de la un client, precum si acceptarea unei ospitalitati excesive pot
constitui o amenintare a independentei. Se interzice primirea de bunuri si servicii de
cStre profesionistii contabili, de catre sotiile lor sau de catre copiii aflafi in intretinere.
Biletul nr.31
1.Confidentialitatea; care sunt obligatiile profesionistului contabil?
Obligatiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt:

abtinerea de a dezvalui informatii confidentiale in afara unitatii angajatoare, exceptia

cazului cand a fost autorizat sau cand exista o obligatie legala sau profesionala sa publice acele
informatii;

abtinerea de la folosirea informatiilor confidentiale dobandite in timpul executarii

sarcinilor de serviciu in avantajul personal sau in avantajul unei terte persoane;

respectarea confidentialitatii in mediu social (asociati de afaceri, rude) , in relatiile cu un

potential client sau angajator; in cadrul entitatii angajatoare;

Asigurarea ca personalul angajat sau aflat sub controlul sau respecta confidentialitatea
(pentru profesionistul contabil in calitate de administrator, director, contabil sef, etc.).
Obligatia de confidentialitate continua si dupa incetarea relatiei dintre profesionistul contabil
si client sau angajator.
Posibilitatea divulgarii informatiilor, in situatiile:
34

autorizare de catre client sau angajator;

autorizare prevazuta prin lege (exemplu: furnizarea de probe in justitie, autoritatea fiscala,
prevenirea si sanctionarea spalarii banilor);

conformare auditului de calitate;

investigatii din partea unui organism normalizator (statistice);

Profesionistul contabil trebuie sa se convinga ca partile carora li se adreseaza comunicarea
informatiilor sunt destinatarii adecvati si au responsabilitatea sa reactioneze ca atare (Exemplificare:
solicitarea informatiilor pentru Registrul National al Expertilor RNE).
Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o
autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice formasubalterni sau colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate.
2. Calitatea lucrarilor si autocontrolul.
Calitatea este un atribut important al activitatii profesionistului contabil. Autocontrolul
calitatii lucrarilor inseamna aplicarea de catre profesionist sau de catre cabinet a principiilor si
procedurilor in scopul stabilirii unui grad rezonabil de certitudine ca lucrarile s-au efectuat conform
principiilor de baza care guverneaza lucrarile respective.
Principiile de calitate constituie obiective si scopuri, iar procedurile autocontrolului se
definesc ca masuri de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun in aplicare proceduri
privind:
- calitatile personale ( cabinet sau societate);
- aptitudinile si competenta ;
- repartitia lucrarilor ;
- instructiunile si supervizarea.
Controlul de calitate asupra lucrarilor realizate de expertul contabil sau de contabilul
autorizat care isi desfasoara activitatea individual se poate organiza si exercita numai de catre
CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta si aprobate de Conferinta Nationala
Biletul nr.32
1.Definirea independentei potrivit reglementarilor Corpului.
Independenta este o situatie a unei persoane care judeca lucrurile si actioneaza neinfluentat de
altii.
Independenta presupune satisfacerea concomitenta a celor doua componente fundamentale ale
conceptului:

independenta de spirit (de drept) o stare de spirit, de judecata profesionala care nu este
afectata de influente exterioare pe de o parte;

independenta in aparenta (de fapt) o stare care se manifesta in actiune care permite
beneficiarilor de lucrari sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil, pe de alta
parte.
Din practica, rezulta ca, majoritatea circumstantelor care afecteaza independenta se datoreaza
relatiilor de afaceri si financiare, cu angajatii clientului aflati in pozitia de a exercita influenta directa
asupra profesionistului contabil.
Regula de baza in cazul in care circumstantele la adresa independentei sunt semnificative inainte
de acceptarea misiunii, se procedeaza astfel:

se intreprind diligentele necesare pentru eliminarea acelor circumstante sau, daca nu este
posibil,

se refuza acceptarea sau continuarea misiunii ( abtinere ).

2. Plata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor.
Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau
de catre organul judiciar. Onorariile nu pot fi platite sub forma de avantaje in natura, participatii sau
comisioane.
35

Nu trebuie acceptata nici o plata care nu reprezinta contravaloarea unei prestatii sau care este
facuta pentru a acoperi anumite atitudini abusive ale clientului sau incalcari ale legislatiei.
Contractele se incheie inaintea inceperii lucrarilor ( pe parcurs, acte aditionale).
Nu se pot incheia contracte globale.
Nu se pot incheia contracte pentru activitati incompatibile.
Este interzisa impartirea onorariile intre colegi prin participarea la executarea lucrarilor.
Onorariile nu pot fi fixate in functie de rezultatele obtinute
In caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul il constituie presedintele filialei ( procedura
dreptului comun).
Biletul nr.33
1. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili?
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile
fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti
intr-un caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in
practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se
intalnesc in profesiunea contabila.
Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau
liber profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Compotamentul profesional
Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 Interese financiare
Sectiunea 350 - Stimulente
2. Ce obligatii are din punct de vedere fiscal o persoana fizica ce achizitioneaza un
imobil?
Persoanele fizice care au achizitionat, in perioada 2005 2009, de la alte persoane fizice, imobile
noi sau terenuri construibile nu au obligatia platii TVA. Aceasta plata a taxei pe valoare adaugata
este in obligatia vanzatorilor persoane fizice.
Agentia Nationala de Administrare Fiscala precizeaza ca persoanele fizice care au vandut terenuri
construibile si constructii noi, cu caracter de continuitate, aveau obligatia inregistrarii in scopuri
36

de TVA (in conditiile prevazute la art. 152 din Codul fiscal sau inainte de inceperea activitatii
economice conform prevederilor art. 153 din Codul fiscal) si platii TVA la bugetul de stat
aferenta livrarilor.
Persoanele fizice, care au achizitionat constructii noi si terenuri construibile in scop personal, nu
au obligatia platii taxei pe valoare adaugata .
Incepand cu 1 ianuarie 2010, persoanele fizice care au efectuat tranzactii cu constructii noi si
terenuri construibile in perioada 2005 - 2009, chiar daca nu au fost inregistrate ca platitori de
TVA la momentul initierii constructiilor, isi pot deduce taxa pe valoare adaugata aferenta
cheltuielilor efectuate, in primul decont depus dupa inregistrare sau intr-un decont ulterior,
indiferent daca au facut sau nu obiectul controlului organelor fiscale.
Biletul nr.34
1. Conflicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie sa se tina seama?
Profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care implica conflict de ordin
profesional; nu se poate stabili o lista completa de situatii susceptibile de a genera conflicte de
interese, insa profesionistii trebuie sa descopere factorii care dau nastere la astfel de conflicte.
Exista si unele circumstante particulare in care responsabilitatea profesionistului contabil
poate fi in conflict cu unele cerinte interne si externe:
un superior , director, administrator sau asociat poate face presiuni. Trebuie descurajate
orice relatie sau orice interes susceptibil de a pune in pericol, de a influenta negativ integritatea
profesionistului contabil.
-

Profesionistului contabil i se poate cere sa lucreze contra normelor profesionale si tehnice.

- Identificarea circumstantelor in care ar putea aparea un conflict de interese:

profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participatie la
un competitor al clientului;

profesionistul contabil presteaza servicii pentru clienti ale caror interese sunt in conflict.

- Evaluarea semnificatiei circumstantei care genereaza conflictul de interese si luarea

masurilor de protectie:

notificarea clientului despre conflictul de interese ce ar putea aparea si obtinerea

consimtamantului acestuia de actiona in asemenea imprejurari;

notificarea tuturor partilor interesate;

utilizarea unor echipe distincte de misiuni;

indrumarea echipei, confidentialitatea.

- Un conflict de interese se poate produce si cand publicarea unor informatii eronate poate
avantaja angajatorul sau clientul si favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.
- In cazul cand un conflict de interese reprezinta o amenintare la adresa unuia sau mai
multor principii fundamentale, amenintare care nu poate fi eliminata profesionistul contabil
concluzioneaza ca nu este corespunzator sa accepte misiunea.
2. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea
responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate
de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul
contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare
37

sau auditare a situatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt
utilizate de cei care formeaza publicul
Biletul nr.35
1.Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii
sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional?
Cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de
ordin profesional, daca politicile
stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la
urmatoarele:
examinarea conflictului cu superiorul direct. Daca interventia superiorului direct nu este
suficienta si profesionistul contabil decide sa se adreseze nivelului superior urmator, superiorul
direct trebuie notificat in acest sens;
daca superiorul este presupus implicat in conflict, profesionistul trebuie sa supuna
problema nivelului ierarhic cel mai ridicat;
solicitarea avizului confidential al unui consilier independent sau al organismului
profesional;
daca toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru
chestiuni grave, sa demisioneze si sa trimita o scrisoare in acest sens conducerii entitatii care 1-a
angajat.
Orice profesionist contabil care ocupa un post de conducere trebuie sa se asigure ca, in cadrul
entitatii respective, sunt stabilite reguli in materie de rezolvare a conflictelor profesionale.
2.Care sunt factorii de care trebuie sa se tina seama atunci cand se apreciaza respectarea
regulilor de etica in ceea ce priveste integritatea si obiectivitatea?
Integritatea nu presupune numai cinste, dar si echitate si sinceritate. Principiul obiectivitatii
impune tuturor profesionistilor contabili obligatia de a fi justi, cinstiti in plan intelectual si
neimplicati in conflicte de interese.
Profesionistii contabili trebuie, in orice situatie, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa
ramana obiectivi in judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatii lor, si anume:
- profesionistii liberali indeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune
etc.;
- alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare in contul angajatorilor lor; executa
lucrari de audit intern, exercita functiuni de gestiune financiara in industrie, come, sectorul public
sau educatie.
Cu ocazia alegerii situatiilor si practicilor care trebuie sa fie avute in vedere, atunci cand se
apreciaza respectarea regulilor de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii
factori:
- profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii expun la riscuri ( presiuni)
suspectibile de a pune in discutie obiectivitatea lor.
- este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni;
asemanarea, verosimilitatea prevaleaza atunci cand se definesc criteriile care permit identificarea
relatiilor susceptibile de a pune in discutie obiectivitatea profesionistului contabil.
- trebuie evitate toate relatiile si situatiile care implica prejudecati, influentele din partea
tertilor care pun in discutie obiectivitatea.
- profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat cu prestarea serviciilor
profesionale respecta principiile de integritate si obiectivitate.
- profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje
care pot fi considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativ rasionamentul,
judecata lor profesionala sau a colaboratorilor lor.
Biletul nr.36
38

1.Activitati incompatibile cu exercitarea profesiei libere.

Liber-profesionistul contabil nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau
sunt susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei,
care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
In unele situatii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare,
potrivit legii, fonduri ale clientilor, el trebuind:
sa pastreze aceste fonduri, separat de fondurile sale;
sa utilizeze conform destinatiilor stabilite;
sa aiba posibilitatea sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respective.
2. Explicati comportamentul profesionistului contabil intr-o activitate de consilier fiscal.
Contabilul profesionist care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit
sa se situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca
prestatia sa fie efectuata cu competenta.
Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa
fie conform legii.
Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia
respectiva.
Ce trebuie sa faca sau ce nu trebuie sa faca profesionistul contabil?
- nu trebuie sa dea asigurarea ca declaratia fiscala si sfatul in materie fiscala sunt dincolo de orice
indoiala.
- sa se asigure ca cei pe care ii consiliaza sunt constienti de limitele legale de sfaturile si
consultanta fiscala, si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt.
- in declaratia fiscala intocmita de contabilul profesionist, responsabilitatea pentru continut revine
in primul rand clientului. Consultanta, opiniile trebuie inregistrate sub forma unei scrisori, a unui
memorandum.
- nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau cu nici un comentariu despre care sa se creada
ca:
a) ar contine un fals sau o inducere in eroare;
b) ar contine informatii furnizate cu nepasare sau necunoasterea reala a faptului;
c) ar omite sau ar ascunde informatia ceruta, putand induce in eroare Fiscul.
- poate folosi estimarile in pregatirea declaratiilor fiscale.
Biletul nr.37
1. Relatiile cu ceilalti membri Acceptarea de noi misiuni.
Serviciile sau sfaturile unui liber-profesionist contabil care poseda competente particulare pot fi
solicitate:
a)
de catre client:
dupa discutii si consultari prealabile cu profesionistul contabil in functie ( existent)
la cererea sau recomandarea expresa a profesionistului contabil in functie ( existent)
fara consultarea profesionistului contabil in functie
b)
de catre profesionistul contabil in functie ( existent) , sub rezerva respectarii stricte a
secretului profesional.
Uneori clientul cere la contactarea unui liber-profesionist contabil- sa nu fie informat
profesionistul contabil in functie ( existent); in astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie sa
decida daca motivele clientului sunt acceptabile.
Profesionistul contabil contactat trebuie:
sa se conformeze instructiunilor primite de la profesionistul contabil in functie sau de la
client, in masura in care nu sunt contradictorii cu obligatiile legale sau profesionale;
sa garanteze, pe cat posibil, ca profesionistul contabil in functie este bine informat de
natura generala a serviciilor profesionale prestate.
39

Cand opinia unui profesionist contabil in functie (existent) este solicitata in ceea ce privesste
aplicarea principiilor contabile, normelor de audit, normelor de raportare, profesionistul contabil
in functie trebuie sa aiba grija ca opinia sa sa nu influenteze in mod exagerat judecata si
obiectivitatea profesionistului contabil contactat.
2.Precizati care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun
impozitului pe venit si care sunt cotele de impozitare aferente. Categorii de venituri supuse
impozitului pe venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt
urmatoarele:
a) venituri din activitati independente
b) venituri din salarii
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor,
d) venituri din investitii,
e) venituri din pensii,
f) venituri din activitati agricole,
g) venituri din premii si din jocuri de noroc,
h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare,
i) venituri din alte surse.
16%
Biletul nr.38
1. Relatiile cu ceilalti membri - inlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil.
Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a-i inlocui cand doreste. Daca este
importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liberprofesionist contabil sa poata decide, daca exista motive profesionale care sa o justifice,
neacceptarea misiunii: aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie.
In absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan
informatii despre afacerile clientului sau.
Urmatorii factori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile
clientului sau cu un profesionist contactat:
daca clientul a autorizat acest lucru;
-

daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.

Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are scopul:

de a impiedica un liber-profesionist contabil sa accepte nominalizarea sa daca nu toate
elementele pertinente sunt cunoscute;
de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile
inlocuirii profesionistului contabil in functie;
de a apara interesele profesionistului contabil in functie atunci cand propunerea de
inlocuire se datoreaza caracterului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent.
Inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care pana
atunci au fost prestate de catre un alt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:
sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa
de a-l inlocui si l-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul
profesionist contabil;
sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca
aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative
-

40

de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea sa. Daca autorizarea este data, trebuie sa-i
ceara profesionistului in functie:
-

sa ii furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;

sa ii furnizeze toate informatiile necesare care sa ii permita sa ia o decizie.

Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei din partea clientului, trebuie:

sa raspunda ( in scris) aratand daca exista motive profesionale care i-ar interzice
profesionistului sa accepte nominalizarea sa;
-

sa se asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;

sa comunice orice informatie de care nevoie profesionistul desemnat, pentru ca acesta

sa poata sa decida daca accepta sau nu misiunea, si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat
toate problemele importante privind nominalizarea sa.
-

2. In ce consta inregistrarea unei persoane fizice la organele fiscale pentru veniturile realizate.
Care sunt categoriile de venituri pentru care persoanele fizice trebuie sa se inregistreze la
organele fiscale.
Categoriile de venituri pentru care contribuabilii persoane fizice datoreaza impozit pe venit si au
obligatia sa se inregistreze fiscal prin depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala si obtinerea
CIF-ului (codul de identificare fiscala), respectiv NIF-ului (numarul de identificare fiscala atribuit
persoanelor fizice nerezidente),
sunt:
A. INREGISTRAREA FISCALA A PERSOANELOR FIZICE CARE OBTIN VENITURI
IMPOZABILE
I. Veniturile din activitati independente care cuprind:
- venituri comerciale
- venituri din profesii libere
- venituri din drepturi de proprietate intelectuala
II. Veniturile din cedarea folosintei bunurilor (in cazul persoanelor fizice nerezidente)
Persoanele fizice romane care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor (inchiriere,
arendare) nu se inregistreaza fiscal prin depunerea declaratie de inregistrare fiscala, dar au
obligatia inregistrarii contractului de inchiriere/arendare la organul fiscal de domiciliu in termen
de 15 zile de la incheierea contractului.
Identificarea fiscala se face pe baza CNP-ului detinut de persoana fizica romana
Veniturile din activitati independente pot fi obtinute de o persoana fizica in baza unei:
- autorizatii (potrivit OUG 44/2008), prin inregistrarea in Registrul Comertului;
- legi speciale (de ex: agentii de asigurare, profesii libere - arhitect, contabil autorizat, avocat,
notar);
- conventii/contract civil incheiat potrivit Codului civil,
- contract de comision, de mandat, de reprezentare, si alte asemenea contracte incheiate in
conformitate cu prevederile Codului comercial.
Pentru persoanele fizice autorizate in baza OUG 44/2008 sa desfasoare activitati
economice generatoare de venituri comerciale, inregistrarea fiscala se face direct la Oficiul
Registrului Comertului, unde se depune si declaratia de inregistrare fiscala (formularul 070),
obtinandu-se astfel Certificatul de inregistrare, care contine codul unic de inregistrare (utilizat in
relatiile cu tertii, precum si pentru declararea si plata impozitelor, taxelor, contributiilor si altor
41

sume datorate bugetului general consolidat)

In vederea obtinerii in mod independent a celorlalte categorii de venituri, persoanele fizice au
obligatia sa se inregistreze fiscal, cu ocazia infiintarii, prin depunerea unei declaratii de
inregistrare fiscala, la organul fiscal competent, mentionat mai jos, in termen de 30 zile de la data
eliberarii actului legal de functionare, data inceperii activitatii, data obtinerii primului venit sau
dobandirii calitatii de angajator,
Biletul nr.39
1. Relatiile profesionistilor contabili cu clientii.
Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii,
semnat de ambele parti.
In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca :
participatii la capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de a
afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de
avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut
exclusiv al clientului.
O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu
clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.
Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena raspunderea pentru un
prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu
respectarea principiilor independentei si competentei.
Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii
si incheierii contractului dupa:
a)
evaluarea riscului;
b)
o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei;
c)
o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu componenta si cu mijloacele
societatii.
Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau
cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.
Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In cazul contestarii lor,
scrise, acestea vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili.
In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se
reziliaza.
2.Mentionati 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfasurarea unei
activitati economice cu deductibilitate limitata la determinarea venitului net in sistem real.
a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, efectuate
conform legii, in limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata conform alin.
(6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizatia platita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in
tara si in strainatate, in interesul serviciului, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru
institutiile publice;
d) cheltuielile sociale, in limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de
salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, in limitele prevazute de actele normative in materie;
Legea 571/2003(Cod fiscal)-art.48
Biletul nr.40
1. Competenta profesionala si responsabilitatea cand se utilizeaza lucrarile unui alt expert.
42

Liber-profesionistii contabili trebuie sa evite sa presteze servicii profesionale fara o componenta

adecvata, in afara de cazul cand beneficiaza de sfaturi avizate si de o asistenta care sa le permita sa
presteze servicii de calitate.
Daca un profesionist contabil nu poseda competentele necesare intr-un domeniu specific
in cadrul misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la specialisti ( alti profesionisti
contabili, avocati, ingineri, geologi sau alti experti). In acest caz, desi profesionistul contabil se
sprijina pe competentele tehnice ale specialistului consultat, acesta din urma nu cunoaste in mod
necesar regulile de etica ale profesiunii.
Intrucat profesionistului contabil ii revine, in intregime, responsabilitatea pentru serviciul
prestat, el trebuie sa se asigure ca regulile de etica au fost respectate de catre expertul consultat. El
trebuie sa se asigure ca expertul consultat este la curent cu regulile de etica, mai ales cu principiile
fundamentale ale profesiei; aceste principii se aplica la orice misiune la care participa acesti experti.
Aceasta asigurare se poate obtine:
- fie cerand expertilor respectivi sa citeasca regulile de etica;
- fie cerand expertilor o confirmare scrisa asupra bunei inttelegeri a regulilor de etica;
- fie dand sfaturi daca apar conflicte potentiale.
Cand profesionistul contabil nu are asigurarea ca regulile de etica sunt cunoscute si
respectate, el trebuie sa refuze incredintarea misiunii sau sa o intrerupa ( daca a inceput).
Schematic, demersurile profesionistului contabil se prezinta astfel:
Liber-profesionistul contabil daca
- Are competenta adecvata lucrarii - Da accepta lucrarea
- Nu are competenta - nu accepta lucrarea
sau
- accepta lucrarea dar angajeaza ( subcontracteaza) un expert ( specialist) care trebuie sa
cunoasca regulile de etica
2. Despre respectarea standardelor si normelor profesionale.
Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate
cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu
grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu
cerintele de integritate, obiectivitate si, in cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta .
In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de:
- IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit)
Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate
- Ministerul Finantelor Publice
- C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari
Legislatia relevanta
Biletul nr.41
1. Criterii de stabilire a onorariilor.
Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand
seama de urmatoarele elemente:
1. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat;
2. nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare;
3. timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii;
4. gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare
participant la misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate.
Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este
sacrificata calitatea sa si ca se respecta normele organismului international cu privire la calitate.
Cheltuielile si diversele rambursari - dcplasari de exemplu - se inregistreaza distinct.
43

Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber profesionist, este
strict interzisa.
Criteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt:
a. competenta si cunostintele necesare serviciului prestat;
b. nivelul dc formare, instruire si experienta a persoanei participante la misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile si gradul dc responsabilitate a misiunii.
2. Prezentati care sunt cheltuielile deductibile/forfetare in cazul veniturilor din drepturi de
proprietate intelectuala, in cazul in care venitul net nu se determina in sistem real.
ART. 50 Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuala
(1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din
venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:
a) o cheltuiala deductibila egala cu 20% din venitul brut;
b) contributiile sociale obligatorii platite.
(2) In cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala, venitul
net se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:
a) o cheltuiala deductibila egala cu 25% din venitul brut;
b) contributiile sociale obligatorii platite.
(3) In cazul exploatarii de catre mostenitori a drepturilor de proprietate intelectuala,
precum si in cazul remuneratiei reprezentand dreptul de suita si al remuneratiei compensatorii
pentru copia privata, venitul net se determina prin scaderea din venitul brut a sumelor ce revin
organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de asemenea venituri, potrivit legii, fara
aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevazute la alin. (1) si (2). .
Biletul nr.42
1. Onorariile si independenta.
Billet 29 intrebarea 2
2. Prezentati modul de determinarea al avantajului luat in calculul salariului brut in cazul
in care un salariat foloseste autoturismul angajatorului in interes personal.
75. Evaluarea avantajelor in natura sub forma folosirii numai in scop personal a bunurilor din
patrimoniul afacerii se face astfel:
a) evaluarea folosintei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicandu-se un procent de 1,7%
pentru fiecare luna, la valoarea de intrare a acestuia. In cazul in care vehiculul este inchiriat de la
o terta persoana, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;
Biletul nr.43
1. Bunurile sau serviciile primite si independenta.
Bilet 30 intrebarea 2
2. Prezentati deducerile personale in cazul impozitului pe salarii.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre
1.000,01 lei si 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se
stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu
se acorda deducerea personala.
(3) Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele
contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri,
impozabile si neimpozabile, nu depasesc 250 lei lunar.
(4) In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, suma
reprezentand deducerea personala se atribuie unui singur contribuabil, conform intelegerii intre
parti.
(5) Copiii minori, in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai contribuabilului sunt considerati
intretinuti.
44

(6) Suma reprezentand deducerea personala se acorda pentru persoanele aflate in

intretinerea contribuabilului, pentru acea perioada impozabila din anul fiscal in care acestea au
fost intretinute. Perioada se rotunjeste la luni intregi in favoarea contribuabilului.
Biletul nr.44
1. Calitatea lucrarilor si autocontrolul.
Bilet 31 intrebarea 2
2. Care este diferenta intre impozitarea salariului la locul principal de munca comparativ
cu alt loc de munca.
(1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) au dreptul la deducerea din
venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare
luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia
de baza.
Biletul nr.45
1. Plata lucrarilor, modul de stabilire a onorariilor.
Bilet 32 intrebarea 2
2.Confiicte de interese. Care sunt circumstantele de care trebuie sa se tina seama?
Bilet 34 intrebarea 1
Biletul nr.46
1. Pastrarea arhivelor clientului.
Pastrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de predareprimire a documentelor in vederea contabilizarii se stabileste prin contract si anexe la contract,
fiind obligatirie:
- normalizarea documentelor;
- stabilirea termenelor.
Cand clientul nu respecta termenele, se va proceda la punerea acestuia in intarziere, documentul
respectiv fiind pastrat la dosarul clientului.
Daca un client a disparut, se va verifica la Registrul Comertului daca a fost radiat, iar
profesionistul este obligat sa pastreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevazute de
lege.
2. Prezentati modul de determinare al impozitului pe veniturile din
tranzactionarea actiunilor in anul 2009 si apoi in anul 2010.
In perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, castigurile realizate de
persoanele fizice din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile
mobiliare in cazul societatilor inchise, sunt venituri neimpozabile.
Castigurile persoanelor fizice din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si
valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, realizate incepand cu 1 ianuarie 2010, sunt supuse
regulilor prevazute la alin. (3) lit. a).
(3) Calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din investitii, altele decat cele
prevazute la alin. (1) si (2) se efectueaza astfel:
a) castigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile
mobiliare in cazul societatilor inchise, se impune cu o cota de 1%, impozitul retinut constituind
plata anticipata in contul impozitului anual datorat. Obligatia calcularii, retinerii si virarii
impozitului reprezentand plata anticipata revine intermediarilor, societatilor de administrare a
investitiilor in cazul rascumpararii de titluri de participare la fondurile deschise de investitii sau
altor platitori de venit, dupa caz, la fiecare tranzactie. Impozitul calculat si retinut la sursa se
vireaza la bugetul de stat, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.
Pentru tranzactiile din anul fiscal contribuabilul are obligatia depunerii declaratiei privind venitul
realizat, pe baza careia organul fiscal stabileste impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual
pe care contribuabilul il are de recuperat, si emite o decizie de impunere anuala, luandu-se in
calcul si impozitul retinut la sursa, reprezentand plata anticipata. Impozitul anual datorat se
45

stabileste de organul fiscal competent astfel:

1. prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat
potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate, in
cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investitii, incepand cu data de 1 ianuarie
2007, intr-o perioada mai mica de 365 de zile de la data dobandirii;
2. prin aplicarea cotei de 1% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat
potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate, in
cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investitii, incepand cu data de 1 ianuarie
2007, intr-o perioada mai mare de 365 de zile de la data dobandirii;
Biletul nr.47
1. Care sunt factorii de care trebuie sa se tina seama atunci cand se apreciaza respectarea
regulilor de etica in ceea ce priveste integritatea si obiectivitatea?
Bilet 35 intrebarea 2
2, Care este procedura de urmat cand este dificil de sesizat un comportament contrar eticii
sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional?
Bilet 35 intrebarea 1
Biletul nr.48
1. Explicati comportamentui profesionistului contabil intr-o activitate de consilier fiscal.
Bilet 36 intrebarea 2
2. Ce venituri se supun regularizarii in anul urmator realizarii lor?
Veniturile realizate de persoanele fizice care desfasoara, venituri comerciale, profesii
libere din activitatea desfasurata in mod independent sunt tratate din punct de vedere fiscal
drept venituri din activitati independente si supuse regulilor prevazute la art. 48 din Codul
fiscal.
Impozitul pe venit datorat de persoanele fizice care desfasoara activitati independente se plateste
in cursul anului de catre acestea prin efectuarea de plati anticipate cu titlu de impozit urmare a
depunerii declaratiei privind veniturile si cheltuielile estimate (formularul 220 Declaratie
privind venitul estimat conform OMEF 2371/2007) sau pe baza veniturilor din anul precedent.
In cursul anului persoana fizica este supusa astfel platilor anticipate trimestriale efectuate in
contul impozitului anual pe venit, potrivit art. 82 alin. (3) din Codul fiscal.
Impozitul pe venitul net anual impozabil datorat este declarat de persoana fizica prin completarea
declaratiei de impunere (formularul 200 Declaratie privind veniturile realizate). Pentru
declararea veniturilor realizate in anul 2011 declaratia de impunere se va depune pana la data de
15 mai 2012. Persoana fizica are obligatia determinarii si declararii venitului net anual si a
impozitului datorat pe venitul net anual impozabil si a stabilirii diferentelor de impozit anual
rezultat din regularizarea impozitului anual datorat cu platile anticipate.
Biletul nr.49
1. Care sunt restrictiile in promovarea serviciilor de catre profesionistii contabili?
Bilet 24 intrebarea 2
2. Activitati incompatibile cu exercitarea profesiei libere.
Bilet 36 intrebarea 1
Biletul nr.50
1. Enumerati situatiile care nu raspund criteriilor de obiectivitate, incredere, cinste, decent
si bun-gust pentru o actiune de promovare.
cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de
posibile rezolvari favorabile
implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare
fac comparatii cu altii
contin marturii sau aprobari scrise
46

care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o
neintelegere sau o deceptie
care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este expert sau specialist intr-un anume
domeniu al contabilitatii
2. Care este regimul fiscal al pierderilor in cazul veniturilor realizate de persoanele fizice?
potrivit art. 80
(3) Pierderea fiscala anuala inregistrata pe fiecare sursa din activitati independente,
cedarea folosintei bunurilor si din activitati agricole se reporteaza si se completeaza cu venituri
obtinute din aceeasi sursa de venit din urmatorii 5 ani fiscali.
(3^1) Pierderile din categoriile de venituri mentionate la art. 41 lit. a), c) si f) provenind
din strainatate se reporteaza si se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura si sursa, realizate in
strainatate, pe fiecare tara, inregistrate in urmatorii 5 ani fiscali.
(4) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmatoarele:
a) reportul se efectueaza cronologic, in functie de vechimea pierderii, in urmatorii 5 ani
consecutivi;
b) dreptul la report este personal si netransmisibil;
c) pierderea reportata, necompensata dupa expirarea perioadei prevazute la lit. a), reprezinta
pierdere definitiva a contribuabilului. __._,_.___
Biletul nr.51
1. Raspunderea disciplinara.
Este o rezultanta a abaterilor savarsite de un membru al Corpului prin care se incalca dispozitiile
legii, ale Regulamentului de organizare si functionare al CECCAR, ale Codului etic national al
profesionistilor contabili. Actiunea disciplinara pentru sanctionarea anumitor fapte se intreprinde
fie in paralel cu actiunea penala, civila sau administrativa, fie in afara existentei unei asemenea
actiuni.
Principiul Penalul tine in loc civilul" nu se aplica in materie disciplinara.
2. Cum se stabilesc platile anticipate de impozit in cazul veniturilor realizate de
persoanele fizice din cedarea folosintei bunurilor?
ART. 63 Plati anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor
(1) Contribuabilii care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor pe parcursul
unui an, cu exceptia veniturilor din arendare, datoreaza plati anticipate in contul impozitului pe
venit catre bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 82.:
Sumele reprezentand plati anticipate se achita in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a
ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 decembrie.
Pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor sub forma arendei, plata impozitului se
efectueaza potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaratiei privind venitul realizat.
(2) Fac exceptie contribuabilii care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor
pentru care chiria prevazuta in contractul incheiat intre parti este stabilita in lei, nu au optat pentru
determinarea venitului net in sistem real si la sfarsitul anului anterior nu indeplinesc conditiile
pentru calificarea veniturilor in categoria veniturilor din activitati independente pentru care platile
anticipate de impozit sunt egale cu impozitul anual datorat, si impozitul este final.
Biletul nr.52
1. Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului?
Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, in raport de
gravitatea abaterilor savarsite, sunt urmatoarele:
47

a) mustrare;
b) avertisment scris;
c)suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o
perioada de timp de la 3 luni la 1 an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.
Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentul de
organizare si functionare al Corpului.
2. Enumerati impozitele si taxele locale.
Impozitele si taxele locale sunt dupa cum urmeaza:
a) impozitul pe cladiri;
b) impozitul pe teren;
c) taxa asupra mijloacelor de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hoteliera;
h) taxe speciale;
i) alte taxe locale.
Biletul nr.53
Prezentati cel putin sapte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul
contractual.

1
2
3
4
5
6

Audit statutar
Numirea se face de catre AGA
Misiunea este plurianuala sau
recurenta
Se emite un raport de audit
Se supune anumitor prevederi din
Codul etic al profesiei
Misiunea este permanenta
Misiunea se efectueaza prin sondaj
din cauza multitudinii de operatiuni
ce trebuie verificate
Nu poate avea imixtiuni in gestiunea
unitatii

Audit contractual
Numire de catre management
Misiune cel mult anuala
Se pot emite diferite rapoarte
Reglementarile etice nu sunt la fel de restrictive
Misiune punctuala
Misiunea poate presupune verificari totale

Poate avea natura unei consultante

Prezentati cum se determine impozitui pe mijioacele de transport achizitionate in cursul anului.

Taxa asupra mijloacelor de transport se calculeaza in functie de capacitatea cilindrica a
acestuia, prin inmultirea fiecarei grupe de 200 cm^3 sau fractiune din aceasta cu o anumita suma
stabilita in CF.
Impozitul se datoreaza incepand cu 1 ale lunii urmatoare datei dobandirii si pana la
sfaritul lunii in care autoturismul este instrainat.
Biletul nr.54
Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de audit
48

statutar?
Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare. El
intocmeste in mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei
care trag propriile concluzii din lucrarile auditorului.
Intr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cu
clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari.
Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus in lucru.
Misiune de audit pe baza de
Audit statutar
proceduri convenite
1
Nici o asigurare
Asigurare ridicata, dar nu absoluta
2
Procedurile puse in lucru de auditor Procedurile sunt standardizate, clientul ne
sunt definite de catre auditor de
avand nici un rol in stabilirea lor
comun acord cu clientul si cu toti
beneficiarii rezultatelor acestei
lucrari
3
Destinatarii sunt exclusiv partile
Destinatarii sunt AGA si alti terti
care au convenit procedurile puse in
lucru
Relatiile cu ceilalti membrii Acceptarea de noi misiuni.
Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a ii inlocui cand doreste.
Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un
liber profesionist contabil sa poata determina daca exista motive profesionale care sa justifice
neacceptarea misiunii. Aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie. In
absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan
informatii despre afacerile clientului sau.
Factorii urmatori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile
clientului sau cu un profesionist contactat:
-daca clientul a autorizat acest lucru;
-daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.
Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are ca obiective:
- de a impiedica un liber profesionist contabil sa accepte nominalizarea sa, daca toate elementele
pertinente nu sunt cunoscute;
- de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii
profesionistului contabil in functie;
- de a apara interesele profesionistului contabil in functie, atunci cand propunerea de inlocuire se
datoreaza respectului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent.
- inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale, care pana atunci au
fost prestate de catre un alt liber profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:
- sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-1 inlocui
si 1-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist
contabil;
- - sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare
49

este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine
asigurarile necesare, sa refuze nominalizarea. Daca autorizarea este data, sa ceara profesionistului
in functie:
-sa furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;
-sa furnizeze toate informatiile necesare care sa-i permita sa ia o decizie.
Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei mentionata la alineatul precedent, trebuie rapid sa:
- raspunda (in scris), aratand daca exista motive profesionale care ar interzice profesionistului sa
accepte nominalizarea sa;
- sa asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;
- sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru a putea sa decida
daca accepta sau nu misiunea si sa abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele
importante privind nominalizarea sa.
Biletul nr.55
1. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?
In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizeaza competentele sale contabile si nu
cele de auditor, in vederea strangerii, clasarii si sintetizarii informatiilor financiare
Aceasta misiune consta, in general, in efectuarea unei sinteze a informatiilor detaliate in scopul
prezentarii sub o forma rezumata, inteligibila. Procedurile puse in lucru nu permit si nici nu-si propun,
furnizarea vreunei asigurari asupra informatiilor financiare; utilizatorii informatiilor financiare
astfel compilate beneficiaza insa de increderea ca lucrarile respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competentelor necesare.
O misiune de compilare cuprinde in general pregatirea situatiilor financiare (complete sau
nu), dar si colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare.
Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie sa respecte regulile generale de etica si anume:
integritatea, obiectivitatea, corn petenta profesionala, confidentialitatea, profesionalismul si respcv
tul fata de normele tehnice si profesionale. Independenta nu este o cerinta dar daca auditorul nu este
independent trebuie sa faca o mentiune in raport.
Standardul International de Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4410 stabileste procedurile si
principiile fundamentale precum si modalitatile lor de aplicare in ce priveste responsabilitatea
contabilului in cadrul unei misiuni de compilare a situatiilor financiare
2. Relatiile profesionistilor contabili cu clientii.
Relatiile membrilor Corpului cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de
servicii, semnat de ambele parti.
In afara onorariilor pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client, ca :
participatii la capital, dare/luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibila de
a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca obiectivitatea este compromisa.
In cadrul indeplinirii lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai
la acordarea de avize de consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de administrare,
care este un atribut exclusiv al clientului.
O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor
lor cu clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.
Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii poate antrena
raspunderea pentru un prejudiuciu financiar sau moral pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport
cu respectarea principiilor independentei si competentei.
Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca
50

obiectul acceptarii si incheierii contractului dupa:

d)
evaluarea riscului;
e)
o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei
profesiei;
f)
o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu componenta si cu
mijloacele societatii.
Decizia finala apartine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evalueaza, se apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau
cabinetului/societatilor lor si daca acestea genereaza noi riscuri.
Profesionistii pot exprima in scris clientilor recomandari sau rezerve. In cazul
contestarii lor, scrise, acestea vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a
profesionistilor contabili.
In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se
reziliaza.
Biletul nr.56
1. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?
Standardul International de Audit nr. 800 stabileste procedurile si principiile
fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale.
Misiunile de audit se pot referi la:
- Situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele
internationale de raportare financiara si de normele nationale;
- Conturi sau elemente de bilant sau rubric din situatiile financiare;
- Respectarea clauzelor contractual;
- Situatii financiare condensate (rezumate);
Auditul trebuie sa examineze si sa evalueze concluziile trase din elementele probante
reunite in timpul misiunii de audit speciala, pentru a determina daca ele pot servi ca baza a
opiniei sale care trebuie sa fie scrisa si clar exprimata.
2. Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea?
Elementele intangibile sunt de regula elemente imateriale care pot sau nu sa fie inregistrate in
patrimoniu (cele care pot fi inregistrate sunt imobilizarile necorporale) dar contribuie la mentinerea
potentialului actual si influenteaza rezultatele financiare ale intreprinderii si, pe aceasta cale, valoarea
intreprinderii; elementele intangibile constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu sau renta de
goodwill, adica profitul obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de piata in functie de
efortul investi-tional al intreprinderii, efort exprimat prin valoarea patrimoniala a acesteia.
Elementele intangibile care nu pot fi inregistrate in patrimoniu se pot referi la: reputatia
intreprinderii, superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea si solvabilitatea fata de terti,
pozitia fata de organismele publice si administrative, competenta tehnica (licente, brevete, marci, studii,
laboratoare etc.), competenta comerciala (promovare, publicitate, clienti, vad comercial etc.),
competenta manageriala (calitatea personalului, performantele managerilor, cadrele-cheie etc.) etc.
Neputand fi inregistrate in patrimoniu, sau chiar daca sunt inregistrate, sunt considerate
nonvalori din punct de vedere patrimonial, elementele intangibile formeaza acea parte invizibila" a
intreprinderii a carei valoare obtinuta prin capitalizare reprezinta goodwill-ul intreprinderii.
Biletul nr.57
1. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor
contractuale?
Auditorul poate sa accepte o misiune de audit speciala numai daca misiunea se refera
exclusiv la examinarea respectarii clauzelor care vizeaza aspecte contabile si financiare; daca numai
51

unele chestiuni particulare nu sunt acoperite de competenta auditorului, acesta va recurge la

serviciile unui expert.
Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclusa in raportul de
audit, de baza.
2. Ce este partea invizibila" a unei intreprinderi si cum se determina valoarea acesteia?
Partea invizibila = goodwill
Sursa goodwill-ului o constituie elementele intangibile ale intreprinderii.
Metode de determinare:
a) metoda directa (renta de goodwill actualizata)
GW = CB ANC * i
i rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara
GW pozitiv: prin profiturile nete inregistrate intreprinderea depaseste pragul de rentabilitate
Prin actualizarea rentei pozitive la rata cu riscuri t se obtine valoarea goodwill-ului ce urmeaza sa
majoreze valoarea patrimoniala a intreprinderii.
GW negativ (badwill): prin actualizare se obtine valoarea badwill-ului care vine sa diminueze
valoarea patrimoniala a intreprinderii, semnificand o penalizare a valorii intreprinderii pentru
insuficienta de rentabilitate fata de exigentele pietei sau pentru exces de patrimoniu.
b) metoda bazata pe seama unui multiplicator K aplicat la capacitatea beneficiara a
intreprinderii - pt intreprinderi industriale mici si mijlocii
GW = ANC + CB * k
K, determinat de evaluator pe baza analizei si diagnosticului, ia valori intre 1,5 si 5.
c) metoda indirecta neta
GW = Val. Globala ANC
d) metoda indirecta bruta
GW = Val. Globala - VSN
Biletul nr.58
1. Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare
condensate?
O intreprindere poate avea nevoie sa stabileasca situatii financiare care rezuma situatiile sale
financiare auditate. pentru a informa anumite grupuri de utilizatori, interesate de cunoasterea doar
a cifrelor cheie privind situatia financiara si rezultatele acesteia.
Auditorul nu trebuie sa emita vreun raport asupra situatiilor financiare condensate decat in
cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor.
Conducerea intreprinderii este obligata sa indice clar ca situatiile financiare sunt condensate,
iar lectorul, pentru o mai buna intelegere, trebuie sa le citeasca impreuna cu situatiile financiare in
ansamblul lor, auditate. Titlul care poate fi dat acestor situatii financiare condensate este Situatii
financiare condensate, pregatite pe baza situatiilor financiare auditate pentru exercitiul financiar inchis
la data de 31 decembrie 2000".
Raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate trebuie sa cuprinda urmatoarele
elemente de baza:
- titlul;
- destinatarul;
- identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare
condensate;
- o referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor si in tipul
de opinie exprimata inacel raport;
-

o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse in situatiile financiare condensate sunt in
52

concordanta cu situatiile financiare auditate, din care acestea s-au nascut. Daca auditorul a
emis o opinie modificata asupra situatiilor financiare in ansamblul lor, dar este satisfacut
de prezentarea situatiilor financiare condensate, raportul trebuie sa mentioneze ca desi
situatiile financiare condensate sunt in concordanta cu situatiile financiare in ansamblul
lor, acestea provenind din situatii financiare care au facut obiectulunui raport de audit
modificat.
- o mentiune, sau o trimitere la o nota anexa la situatiile financiare condensate, in care se
mentioneaza ca pentru o buna intelegere a rezultatelor si situatiilor financiare ale
entitatii, situatiile financiare condensate trebuiesc citite impreuna cu situatiile financiare
in ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora;
- data raportului;
- adresa auditorului;
- semnatura auditorului
2. Ce este pragul de rentabilitate al unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea
acesteia?
In evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generata de
intreprindere este superioara celei ce s-ar obtine plasand pe piata un capital echivalent cu activul
net corijat.
In evaluare, pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului.
pragul de rentabilitate al intreprinderii = ANC i
i= rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara
Riscul economic (riscul de exploatare) va fi cu atat mai mic, cu cat nivelul critic va fi mai redus.
Biletul nr.59
1. Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate?
- titlul;
- destinatarul;
- identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare
condensate;
- o referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare in ansamblul lor si in tipul
de opinie exprimata inacel raport;
o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse in situatiile financiare condensate sunt in
concordanta cu situatiile financiare auditate, din care acestea s-au nascut. Daca auditorul a
emis o opinie modificata asupra situatiilor financiare in ansamblul lor, dar este satisfacut
de prezentarea situatiilor financiare condensate, raportul trebuie sa mentioneze ca desi
situatiile financiare condensate sunt in concordanta cu situatiile financiare in ansamblul
lor, acestea provenind din situatii financiare care au facut obiectulunui raport de audit
modificat.
- o mentiune, sau o trimitere la o nota anexa la situatiile financiare condensate, in care se
mentioneaza ca pentru o buna intelegere a rezultatelor si situatiilor financiare ale
entitatii, situatiile financiare condensate trebuiesc citite impreuna cu situatiile financiare
in ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora;
- data raportului;
- adresa auditorului;
- semnatura auditorului
2. Ce este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill, ce semnificatie
are si cum influenteaza valoarea intreprinderii?
Superprofitul = profitul suplimentar asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in
-

53

activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a pietei.
= Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare
si exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin
capitalizarea profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relatia cu valoarea intreprinderii este direct proportionala.
Sp = CB ANC x i
Biletul nr.60
1. Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare.
Auditorului i se poate cere sa exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din
situatiile financiare ca, de exemplu, creante, stocuri, calculul participarii la beneficii sau efectuarea
unui provizion. Aceasta cerere poate face obiectul unei misiuni distincte sau sa fie realizata in cadrul
misiunii de audit de baza. O astfel de misiune nu conduce la un raport de audit asupra situatiilor
financiare in ansamblul lor si, in consecinta, opinia auditorului se va referi numai la rubrica
(rubricile) auditata (auditate).
Pentru a defini intinderea misiunii, auditorul trebuie sa tina seama de rubricile din situatiile
financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influenta semnificativa asupra informatiilor in legatura cu care i s-a cerut opinia; aceasta pentru ca numeroase rubrici din situatiile
financiare sunt legate intre ele, de exemplu: creantele (clientii) de vanzari, stocurile de furnizori
etc.
Auditorul trebuie sa fixeze prag de semnificatie pentru rubricile din situatiile financiare
asupra carora isi va exprima opinia; de regula aceste pagini sunt mult mai reduse fata de cele care
s-ar fi stabilit in cazul auditarii situatiilor financiare in ansamblu.
Raportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza caruia a fost
auditata rubrica respectiva din situatiile financiare.
Atunci cand auditorul a formulat o opinie defavorabila sau o imposibilitate de exprimare a
opiniei asupra situatiilor financiare in ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie in raportul
asupra unei rubrici numai daca aceasta rubrica nu constituie o parte semnificativa a acestor situatii
financiare.
2. Ce este goodwill-ul unei intreprinderi si in ce relatie se afla cu valoarea acesteia?
Goodwill = Partea din valoarea globala a unei intreprinderi care are ca sursa buna gestionare si
exploatarea elementelor intangibile de care dispune acea intreprindere; se obtine prin
capitalizarea profitului obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relatia cu valoarea intreprinderii este direct proportionala.
GW = CB ANC x i
Biletul nr.61
1. Misiunea de examinare a informatiilor financiare previzionate: caracteristici.
Standardul International pentru Angajamente de Asigurare (ISAE) nr. 3400 stabileste
procedurile si principiile fundamentale cat si modalitatile de aplicare a lor, in cazul misiunilor de
examinare asupra unor informatii financiare previzionale cuprinzand atat previziuni - cele bazate
pe cele mai plauzibile ipoteze, cat si proiectii - cele bazate pe ipoteze teoretice. Nu intra sub
incidenta acestui standard examenul informatiilor financiare previzionale exprimate in termeni
generali ca, de exemplu, prezentarea facuta conducerii intreprinderii in raportul anual.
Intr-o misiune de examinare a informatiilor financiare previzionale auditorul trebuie sa
reuneasca elemente probante suficiente si adecvate care sa-i permita sa aprecieze daca:
- ipotezele cele mai plauzibile retinute de conducerea intreprinderii ca baza a
informatiilor financiare previzionale sunt rezonabile si, atunci cand la baza au stat ipoteze
teoretice, acestea sunt coerente cu obiectivul informatiilor financiare previzionale;
- informatiile financiare previzionale sunt suficiente;
- informatiile financiare previzionale sunt corect prezentate, daca toate ipotezele
54

semnificative sunt descrise in notele anexe, si rezulta clar ca este vorba de ipotezele cele mai
plauzibile sau de ipoteze teoretice;
- informatiile financiare previzionale sunt pregatite intr-o maniera coerenta cu situatiile
financiare istorice
2. Ce relatie exista intre fondul comercial si goodwill-ul unei intreprinderi?
In conformitate cu Standardul International de Evaluare 4 - GN 4, activele necorporale pot
fi grupate in: drepturi, relatii, active necorporale nediferentiate (grupate) si proprietatea
intelectuala.
Activele necorporale grupate reprezinta valoarea reziduala a activelor necorporale, ramasa
dupa evaluarea activelor necorporale identificabile si dupa scaderea acestei valori din valoarea
totala a activelor necorporale
Activele necorporale grupate sunt numite, in mod curent, fond comercial sau goodwill.
In diferite perioade de timp, fondul comercial a fost interpretat ca fiind clientela atrasa,
venitul suplimentar generat de intreprindere peste profitul normal cu care se remunereaza activele
identificate si/sau ca valoarea suplimentara a intreprinderii, in ansamblul ei, peste valoarea
insumata a activelor ei identificabile
Biletul nr.62
1.Explicati termenii de previziuni si proiectii in audit.
Previziuni = informatii financiare previzionale elaborate pe baza de ipoteze referitoare la
evenimente viitoare pe care conteaza conducerea si in functie de care aceasta a stabilit
actiunile intreprinse pentru pregatirea acestor informatii (ipotezele sau estimarile cele itiai
plauzibile).
Proiectii = informatii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare
si la actiuni ale conducerii care pot sau nu sa se produca, precum si pe combinarea estimarilor
celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice.
Informatiile financiare previzionale pot cuprinde situatii financiare sau numai unul sau mai
multe elemente din situatiile financiare si pot fi pregatite:
- ca instrument de gestiune interna, de exemplu, pentru a facilita evaluarea unei investitii,
sau,
pentru a fi difuzata la terti ca, de exemplu: prospecte sau informatii viitoare in scopul
atragerii de investitori; raport anual care formeaza informatii actionarilor, autoritatilor sau
altor parti interesate, informatii cu privire la trezorerie prezentate finantatorilor etc.
2. Ce sunt metodele combinate de evaluare a intreprinderii si in cate grupe se pot
clasifica?
Metodele combinate presupun luarea in consideratie, sub o forma sau alta de exprimare, atat a
patrimoniului cat si a indicatorilor calitativi referitori la performantele financiare ale intreprinderii.
Metodele de evaluare, combinate, se impart in doua mari grupe, in functie de tehnicile folosite,
si anume:
- tehnici bazate pe ponderarea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate;
- tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimoniala a unuia sau a mai multor elemente intangibile
-

Metodele combinate fac apel atat la valori statice, patrimoniale, cat si la valori dinamice bazate
pe rentabilitate sau pe randament. Valoarea patrimoniala constituie valoarea de baza a intreprinderii,
care poate beneficia, intre altele, de o renta economica (valoarea dinamica) obtinuta prin calculul
goodwill-ului sau badwill-ului.
metoda practicienilor
metoda retail
metoda bazata pe goodwill
Biletul nr.63
55

1. Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).

Obiectiv: sa permita auditorului sa concluzioneze - pe baza de proceduri care nu pun in
lucru toate diligentele necesare pentru un audit - ca nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care
sa-l faca sa creada ca situatiile financiare nu au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative
conform unui referential contabil identificat (asigurare negativa).
Auditorul trebuie sa respecte regulile de etica inscrise in Codul etic si anume: independenta,
integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitatea, profesionalismul si respectul fata de normele tehnice si profesionale.
Auditorul trebuie sa planifice si sa execute examenul limitat fiind constient ca anumite
circumstante pot exista care sa conduca la anomalii semnificative in situatiile financiare.
Pentru a exprima o asigurare negativa in raportul sau asupra examenului limitat, auditorul
trebuie sa reuneasca elemente probante suficiente si adecvate in vederea fondarii concluziilor folosind
in mod esential proceduri constand in cereri de informatii sau de explicatii precum si proceduri
analitice.
O misiune de examen limitat furnizeaza un nivel de asigurare moderata ca informatiile
examinate nu contin anomalii semnificative; asigurarea este in acelasi timp negativa.
Termenii si conditiile realizarii unei misiuni de examen limitat se convin de auditor si de
clientul sau; acestia se inscriu intr-o scrisoare de misiune sau in contractul de prestari servicii de
audit. Punctele principale care nu pot lipsi din scrisoarea de misiune sau contract se refera la:
- obiectivul misiunii;
- responsabilitatea conducerii cu privire la situatiile financiare;
- intinderea examenului limitat facand trimitere la standardele internationale de audit sau la
normele sau practicilenationale;
- accesul nelimitat al auditorului la orice document sau informatii considerate necesare pentru
realizarea misiunii;
- continutul raportului care va fi emis de auditor;
- faptul ca nu se poate astepta de la misiunea de examenlimitat descoperirea erorilor, acte
sau fapte ilegale, fraude sau alte manopere frauduloase in gestiune;
- faptul ca nici un audit nu va fi efectuat si, in consecinta, nu va fi emisa o opinie de audit.
Pentru a sublinia acest punct si evita orice confuzie, auditorul poate preciza ca o misiune
de examen limitat nu are ca obiectiv satisfacerea exigentelor legale sau ale unor terti
intrucat nu este vorba de un audit.
2. Explicati in ce consta metoda practicieniior de evaluare a intreprinderii.
Denumita si metoda indirecta" sau germana", metoda practicienilor consta in ponderarea
valorii patrimoniale si valorii prin rentabilitate, retinandu-se:
a) media aritmetica simpla:
Val. Globala = (ANC + CB/i) / 2
b) media ponderata
Val. Globala = ( k1 * ANC + k2 * CB/i ) / (k1+k2)
K1 si k2 coeficienti de pondere pot lua valori de cel mult 5
Pa baza acestei metode se poate determina indirect goodwill-ul.
GW = (CB/i ANC) / 2
Biletul nr.64
1. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire).
Intr-un examen limitat auditorul recurge la propriul sau rationament profesional pentru a
determina natura, calendarul si intinderea procedurilor de examen limitat.
56

Pentru aceasta el se sprijina pe elementele urmatoare:

- cunostintele obtinute cu ocazia unor misiuni de audit sau misiuni de examen limitat
efectuate anterior
- cunoasterea activitatilor intreprinderii, a principiilor si conventiilor contabile aplicate in
sectorul din care face parte intreprinderea precum si a sistemului contabil al acesteia;
- caracterul semnificativ al tranzactiilor si soldurilor conturilor.
Pentru stabilirea pragului de semnificatie vor fi aplicate aceleasi principii ca si in cazul
misiunilor de audit de baza.
Procedurile examenului limitat presupun etapele urmatoare:
- cunoasterea activitatilor intreprinderii si ale sectorului din care face parte;
- analiza principiilor si practicilor contabile urmate de intreprinderi;
- analiza procedurilor practicate de intreprindere pentru contabilizarea, clasificarea si
intocmirea documentelor de sinteza, strangerea informatiilor ce vor fi inscrise in notele anexe
si pregatirea situatiilor financiare.
- primirea in lucru a procedurilor analitice destinate identificarii variatiilor, tendintelor si
elementelor neobisnuite cautand in mod deosebit in:
compararea situatiilor financiare cu cele ale exercitiilor precedente;
compararea situatiilor financiare cu situatiile bugetare ale perioadei si cele previzionale;

studiul diferentelor dintre cifrele inscrise in situatiile financiare pentru anumite rubrici
si cele planificate sau cu cele realizate de alte intreprinderi din acelasi sector.
In cazul examenului limitat, auditorul nu este tinut sa aplice proceduri vizand identificarea
unor evenimente care se produc dupa data raportului sau privind examenul limitat (evenimente
posterioare).
In cazul in care se considera ca informatiile supuse examenului limitat pot contine anomalii
semnificative, auditorul trebuie sa puna in lucru proceduri complementare sau mai extinse, care
sa-i permita sa exprime o asigurare negativa sau sa confirme necesitatea de a modifica raportul
sau.
2. In ce consta metoda remunerarii valorii substantiate brute?
Valoarea substantiala bruta (VSB) reprezinta totalitatea mijloacelor corporale ale intreprinderii,
angajate si organizate pentru a realiza obiectul sau de activitate fara a tine cont de modul de finantare a
acestora.
Valoarea substantiala bruta, este egala cu totalitatea activului reevaluat corijat plus valoarea actuala a
bunurilor pe care intreprinderea le foloseste fara a fi proprietara (inchiriate, imprumutate, leasing etc.)
minus valoarea actuala a elementelor corporale care, desi sunt inregistrate in patrimoniu, nu se gasesc in
intreprindere.
Cu cat valoarea substantiala bruta este mai mare cu atat remuneratia sa va fi mai puternica
micsorand profitul si diminuand valoarea goodwill-ului.
Biletul nr.65
1. Normele de raportare in cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire).
Raportul de examen limitat trebuie sa contina o concluzie scrisa, clar exprimata, sub forma
unei asigurari negative.
Pe baza lucrarilor realizate sunt evaluate informatiile stranse in timpul examenului limitat;
raportul trebuie sa indice daca situatiile financiare nu dau o imagine fidela (sau nu prezinta in mod
sincer in toate aspectele lor semnificative"), conform unui referential contabil identificat.
Raportul de examen limitat al situatiilor financiare descrie intinderea misiunii permitandu-i
lectorului sa inteleaga natura lucrarilor realizate. El trebuie sa precizeze de asemenea ca nici o opinie
57

de audit nu este exprimata.

Principalele elemente care se regasesc intr-un raport de examen limitat sunt:
- titlul;
- destinatarul;
- paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde:
- identificarea situatiilor financiare supuse examenului limitat;
- responsabilitatile auditorului si ale conducerii intreprinderii;
- paragraful intinderii examenului limitat cuprinzand:
trimiterea la Standardul International de Audit (ISA) nr. 910 referitor la examenele
limitate (sau norme nationale);
mentiunea ca examenul este limitat la intretineri cu clientul si la proceduri analitice
mentiunea ca nici un audit nu a fost realizat, ca procedurile puse in lucru furnizeaza un
nivel de asigurare mai putin ridicat decat in cazul auditului si ca nici o opinie de
audit nu este exprimata;
- exprimarea unei asigurari negative;
- data raportului;
- adresa auditorului si semnatura.
Raportul de examen limitat trebuie de asemenea:
- sa exprime o asigurare negativa precizand ca auditorul nu a descoperit fapte care sa-l faca sa
gandeasca, ca situatiile financiare nu sau o imagine fidela conform unui referential contabil
identificat;
- daca auditorul a descoperit fapte care afecteaza imaginea fidela conform referentialului contabil
identificat, descrie aceste fapte si, in masura posibilului, cuantifica incidentele
asupra situatiilor financiare si in acest caz:
fie insoteste asigurarea negativa de o rezerva;
fie - atunci cand incidenta faptelor descoperite asupra situatiilor financiare este atat de
semnificativa incat auditorul concluzioneaza ca o rezerva nu este suficienta
pentru a califica natura incompleta sau inselatoare a si tuatiilor financiare - pune o concluzie
nefavorabila indicand ca situatiile financiare nu dau o imagine fidela
conform referentialului contabil identificat;
- daca exista o limitare importanta a intinderii examenului limitat, descrie aceasta situatie si:
fie insoteste asigurarea negativa de o rezerva privind eventualele ajustari care ar fi trebuit
facute daca nu ar fi existat limitarea respectiva;
fie nu furnizeaza vreo asigurare, daca incidentele limitarii intinderii examenului limitat sunt
semnificative si privesc mai multe rubrici ale situatiilor financiare.
2. In ce consta metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii?
Valoarea globala a unei intreprinderi este egala cu capitalurile necesare pentru a crea o intreprindere
avand aceleasi caracteristici ca intreprinderea evaluata; mijloacele utilizate de catre o intreprindere sunt
constituite din activele imobilizate plus necesarul de fond de rulment (NFR), denumite capitaluri
permanente necesare exploatarii (CPNE).
Capitalurile permanente ale intreprinderii (capitaluri proprii plus imprumuturi pe termen lung)
trebuie sa fie superioare sau egale activului fix corporal net si fondului de rulment normativ (NFR).
Altfel spus, capitalurile permanente trebuie sa finanteze activul fix net si necesarul de fond de rulment
(NFR) pentru ca intreprinderea sa se afle in echilibru financiar.
58

Aceste capitaluri fac obiectul unei remuneratii; aceasta remuneratie se va compara cu

beneficiul previzional pentru a pune in evidenta superbeneficiul care va permite calculul goodwill-ului.
Biletul nr.66
1.Raportarea unei misiuni de compilare.
Intr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare in raport, cu toate ca utilizatorii
beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si
nu pe cele de auditor, in scopul strangerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile
aplicate in astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor
financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt increzatori totusi ca beneficiaza de
interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea acestor
situatii financiare.
Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare:
- titlul;
- destinatarul;
- o mentiune confirmand ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale de Audit
aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale;
- indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de intreprindere;
- identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de
conducerea intreprinderii;
- o mentiune indicand responsabilitatea conducerii intreprinderii pentru informatiile financiare
compilate de catre auditor;
- o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen limitat si, in
consecinta, nici o asigurare nu este furnizata;
- un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative
mentionate in anexe fata de referentialul contabil utilizat;
- data raportului;
- adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor financiare
compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile:
neauditate sau compilate fara audit, nici examen limitat.
2.Care sunt ipotezele de baza in evaluarea intreprinderii prin metoda remunerarii valorii
substantiale brute?
Ipotezele de baza in evaluarea prin metoda remunerarii valorii substantiale brute sunt
continuitatea activitatii intreprinderii si prevalenta economicului asupra juridicului.
Biletul nr.67
1.Cum explicati necesitatea unui Cod etic in audit?
Necesitatea unui Cod etic consta in:
- necesitatea garantarii unei calitati optime a serviciilor;
- mentinerea (conservarea) increderii publicului in profesie;
- asigurarea protectiei, atat a profesionistului contabil cat si a tertilor beneficiari sau
utilizatorilor ai serviciilor acestuia;
- confirmarea autoritatii lucrarilor efectuate de profesionistii contabili;
- necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei profesionistului contabil si a
organismului din care face parte.
2. Cum se evalueaza actiunile detinute de intreprindere la capitalul altor intreprinderi?
Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel:
- atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
- canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea
globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu
respective a pachetului;
Titlurile de participare se evalueaza atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea
59

dividendelor procurate de acestea; cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau
se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si, pe aceeasi baza, se determina
valoarea unui titlu si valoarea pachetului.
Biletul nr.68
1.Care sunt principiile fundamentale ale eticii in audit inscrise in Codul etic?
Integritate, obiectivitate, competenta profesionala si prudenta, confidentialitate, profesionalism,
respect fata de normele etice si profesionale.
2.Cum se evalueaza stocurile din cadrul unei intreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei
sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de
inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si
eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
Biletul nr.69
Explicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit.
Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si cinstit atunci efectueaza
servicii profesionale. Integritatea implica si tranzactii corecte si juste. Un auditor nu trebuie sa fie
asociat cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea
contin declaratii false sau omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu iresponsabilitate
Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara prejudicati, sa
nu se afle in situatii de incompatibilitate, de conflict de interese, care sa puna la indoiala
rationamentele profesionale ale acestuia.
Cum se evalueaza creantele din bilantul unei intreprinderi pentru a determina valoarea
acesteia?
Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoarea scriptica, cele
in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva
Biletul nr.70
1. Explicati principiul competentei in audit.
Profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale cu competenta si
prudenta, fiind obligat sa-si mentina un nivel ridicat de cunostinte si competenta profesionala,
care sa justifice asteptarile unui client sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el sa fie la
curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si tehnici de lucru.
Profesionistul contabil nu trebuie sa pretinda ca are competente sau o experienta pe care
nu le are.
Competenta profesionala are in vedere:
- obtinerea competentei profesionale, care se dovedeste prin studii, vechime, examen de acces,
examen de aptitudini;
- mentinerea competentei profesionale, care presupune tinerea la curent cu evolutiile in
profesie (normele nationale si internationale in domeniul contabilitatii, auditului), cu legislatia
si adoptarea unui program de control de calitate a serviciilor in concordanta cu normele
nationale si internationale in materie.
2.Cum se evalueaza disponibilitatile din bilantul unei intreprinderi pentru a determina
valoarea acesteia?
Disponibilitatile din bilant se evalueaza la val scriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul
de schimb al monedei nationale din ziua respectiva.
60

Biletul nr.71
Explicati principiul confidentialitatii in audit.
Obligatiile profesionistului contabil privind confidentialitatea sunt:
abtinerea de a dezvalui informatii confidentiale in afara unitatii angajatoare, exceptia
cazului cand a fost autorizat sau cand exista o obligatie legala sau profesionala sa publice
acele informatii;
abtinerea de la folosirea informatiilor confidentiale dobandite in timpul executarii
sarcinilor de serviciu in avantajul personal sau in avantajul unei terte persoane;
respectarea confidentialitatii in mediu social (asociati de afaceri, rude) , in relatiile cu un
potential client sau angajator; in cadrul entitatii angajatoare;
Asigurarea ca personalul angajat sau aflat sub controlul sau respecta confidentialitatea
(pentru profesionistul contabil in calitate de administrator, director, contabil sef, etc.).
Obligatia de confidentialitate continua si dupa incetarea relatiei dintre profesionistul contabil si
client sau angajator.
Posibilitatea divulgarii informatiilor, in situatiile:
autorizare de catre client sau angajator;
autorizare prevazuta prin lege (exemplu: furnizarea de probe in justitie, autoritatea
fiscala, prevenirea si sanctionarea spalarii banilor);
conformare auditului de calitate;
investigatii din partea unui organism normalizator (statistice);
Profesionistul contabil trebuie sa se convinga ca partile carora li se adreseaza comunicarea
informatiilor sunt destinatarii adecvati si au responsabilitatea sa reactioneze ca atare (Exemplificare:
solicitarea informatiilor pentru Registrul National al Expertilor RNE).
Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care profesionistul contabil a primit o
autorizatie speciala de a divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma-subalterni
sau colaboratori-respecta aceleasi reguli de confidentialitate.
Cum se evalueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi pentru determinarea
valorii acesteia?
Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de cercetare dezv.
care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt luate in calcul cu val. scriptica.
Biletul nr.72
1. Conceptul de independenta in audit.
Componentele independentei sunt:
- Independenta de spirit (a rationamentului profesional) caracterizata prin starea de spirit
care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite
rationamentul profesional, permitand profesionistului contabil sa actioneze cu integritate,
obiectivitate si prudenta profesionala;
- Independenta in aparenta (comportamentala) caracterizata prin evitarea faptelor si
circumstantelor care pot fi atat de semnificative incat o terta persoana, logica si informata
(detinand toate informatiile relevante si aplicand toate masurile de prevedere necesare), ar
putea ajunge la concluzia ca integritatea, obiectivitatea si prudenta profesionala ale
cabinetului/societatii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.
Prin independenta nu trebuie sa se inteleaga ca o persoana care exercita un rationament
profesional trebuie sa fie izolata de relatiile sale economice, financiare sau de alta natura, ci doar
ca importanta acestor relatii trebuie evaluata si din punctul unei terte persoane, rezonabila si
informata, care, avand toate informatiile relevante, ar putea trage concluzia in mod firesc ca sunt
inacceptabile.
61

2.Care sunt conditiile ce trebuie indeplinite de o societate comerciala pentru a fi

incadrata in categoria microintreprinderilor?
o microintreprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ
urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) realizeaza venituri, altele decat cele prevazute la art. 112^2 alin. (6);
b) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei al 100.000 euro;
d) capitalul social al acesteia este detinut de persoane, altele decat statul si autoritatile
locale.
(6) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele
juridice romane care:
a) desfasoara activitati in domeniul bancar;
b) desfasoara activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu
exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii;
c) desfasoara activitati in domeniile jocurilor de noroc, consultantei si managementului;
d) au capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de
angajati.
Biletul nr.73
Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei.
Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:
1. Interesului propriu,
2. Slabirea autocontrolului,
3. Renuntarea la propriile convingeri,
4. Manifestarile de familiarisrn,
5. Actiuni de intimidare
Cand si in ce conditii poate opta un platitor de impozit pe profit pentru impozitul pe veniturile
microintreprinderilor
Microintreprinderile platitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitul pe
veniturile microintreprinderilor incepand cu anul fiscal urmator, daca:
a) realizeaza venituri cu exceptia celor din activitati in domeniul bancar; asigurarilor si
reasigurarilor, al pietei de capital, jocurilor de noroc, consultantei si managementului;
b) au de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;
c) au realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei al 100.000 euro;
d) capitalul social al acestora este detinut de persoane, altele decat statul si autoritatile
locale , sau este detinut de un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajati.
si daca nu au mai fost platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor, potrivit
prevederilor prezentului titlu.
Pentru anul 2011, persoanele juridice romane pot opta pentru plata impozitului pe venitul
microintreprinderilor daca indeplinesc conditiile de la a) la d)
O persoana juridica romana care este nou-infiintata poate opta sa plateasca impozit pe
veniturile microintreprinderilor, incepand cu primul an fiscal, daca conditia in termen de 60 de
zile inclusiv de la data inregistrarii sa aiba intre 1 si 9 angajati.
Microintreprinderile nu mai aplica acest sistem de impunere incepand cu anul fiscal
urmator anului in care nu mai indeplinesc una dintre conditii.
Biletul nr.74
1. Interesul propriu amenintare la adresa independentei.
62

Interesul propriu semnifica faptul ca un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea
beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau un interes propriu al
acestor cabinete intra in conflict cu clientul respectiv. Exemple:
- participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului respectiv;
- un imprumut sau o garantie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaza
patrimoniu clientului;
- onorarii totale provenind de la un singur client;
- preocupare cauzata de posibilitatea pierderii unui contract (misiune);
- relatii de afaceri cu clientul (altele);
- potentiala angajare ca salariat al clientului;
- onorarii neprevazute in contractul de audit sau de prestari de servicii profesionale;
2.Care sunt veniturile ce nu se iau in calcul la determinarea impozitului pe veniturile
microintreprinderilor?
Baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor o constituie veniturile
din orice sursa, din care se scad:
a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
b) veniturile aferente costurilor serviciilor in curs de executie;
c) veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;
d) veniturile din subventii de exploatare;
e) veniturile din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare;
f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobanzi si/sau penalitati de
intarziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil ;
g) veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare/reasigurare, pentru
pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii.
(2) In cazul in care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de
achizitie a acestora se deduce din baza impozabila, in conformitate cu documentul justificativ, in
trimestrul in care au fost puse in functiune, potrivit legii.
Biletul nr.75
Slabirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei.
Amenintarea la adresa independentei, legata de slabirea autocontrolului, apare atunci cand
unul dintre membrii cabinetului/societatii a fost anterior una din persoanele care a gestionat
patrimoniului clientului si astfel poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului
de asigurare al angajamentului fata de client
Exemple: un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent una din
persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului
intr-o pozitie din care poate exercita o influenta semnificativa asupra nivelului de certitudine,
prestarea de servicii pentru un client al carui contract de audit sau de non-audit poate afecta direct
nivelul certitudinii (asigurarii) profesionistului fata de client; pregatirea datelor originale utilizate
la generarea situatiilor financiare sau pregatirea unor inregistrari care fac obiectul nivelului de
asigurare a profesionistului contabil fata de client).
Cum se evalueaza obligatiile din bilantul unei intreprinderi pentru determinarea valorii
acesteia?
Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii,
diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei
tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.
Biletul nr.76
Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei.
Renuntarea la convingeri poate sa apara atunci cand cabinetul/societatea sau un membru al
acestuia, promoveaza opinia unui client pana la punctul in care obiectivitatea sa este sau poate fi
63

inteleasa ca fiind compromisa.Este cazul in care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia

si-au subordonat rationamentul lor profesional aceluia al clientului. Exemple: a se ocupa cu sau a
fi promotor al actiunilor sau al altor titluri de valoare ale clientului; a actiona ca un avocat sau
consilier al clientului in litigiile lui sau in rezolvarea neintelegerilor cu terte parti.
Care sunt situatiile in care este posibila evaluarea unei intreprinderi in dificultate?
Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia se poate aprecia in trei situatii:
a) poate fi redresata;
b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozitiv;
c) urmeaza a fi lichidata.
Biletul nr.77
Manifestari de familiarism - amenintare la adresa independentei.
Manifestarile de familiarism au loc atunci cand, in virtutea unor relatii stranse cu un
client, cu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia, cabinetul/societatea sau un
membru al acestora, devine prea intelegator fata de interesele clientului.
Exemple : un membru al cabinetului/societatii are un membru de familie sau o ruda apropiata
cu functie de raspundere in intreprinderea clientului sau care ar putea exercita o influenta
directa si importanta asupra realizarii obiectului contractului incheiat cu clientul ; un fost partener
al cabinetului/societatii gestioneaza patrimoniul clientului si are influenta importanta asupra
realizarii obiectului contractului incheiat cu clientul, acceptarea de daruri, in afara de cazul cand
valoarea acestora este nesemnificativa, de catre membrii cabinetului/societatii, de la client sau de
la persoanele care gestioneaza patrimoniul clientului).
In ce consta metoda activului net de lichidare, cand se foloseste si cum se calculeaza
valoarea intreprinderii in dificultate?
Atunci cand lichidarea este sigura, cea mai buna utilizare a activelor firmei, opinia
evaluatorului este solicitata pentru estimarea valorii relizabile nete a unei parti din activele
intreprinderii sau a marimii activului net de lichidare al firmei.
Astfel, pornind de la activul net contabil, sunt realizate corectiile pozitive sau negative ale
tuturor activelor corporale, necorporale si circulante din bilantul intreprinderii, din care se deduc
cheltuielile cu lichidarea si eventualele obligatii fiscale implicat de lichidare.
Pasivele intreprinderii se pot majora cu costurile de lichidare, cum ar fi: indemnizatiile de
concediere a personalului, penalitatile de rmbursare anticipate a imprumutului, etc.
Valoarea astfel obtinuta va fi diminuata cu o cota cuprinsa intre 30% si 50%,
corespunzatoare riscurilor aferente vanzarii fortate a activelor intreprinderii.
Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare reprezinta suma ce poate fi
obtinuta in mod rezonabil de vanzarea unei proprietati intr-un interval de timp prea mic pentru a
indeplini conditiile din definitia valorii de piata.
Daca insa lichidarea se face treptat, activele sunt evaluate la preturi corespunzatoare unor
tranzactii normale echivalente valorii lichidative a acestora. Aceasta situatie este intalnita in cazul
lichidarii voite a intreprinderii cf. Lg.31/1990, atunci cand perioada de functionare s-a incheiat, se
anuleaza contractul de societate, se reduce nr. asociati, etc.
In conditiile in care lichidarea nu reprezinta cea mai buna utilizare a activelor
intreprinderii in dificultate, evaluarea se va realiza in perspective redresarii afacerii. In aceasta
situatie se recomanda apelarea la metodele de evaluare bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare
de numerar. Se va tine cont de totalitatea fluxurilor implicate de derularea programului de
redresare a activitatii firmei. Restructurarea va genera modificari atat la nivelul structurii
fluxurilor de numerar cat si la nivelul riscurilor aferente realizarii lor. Ca urmare va fi necesara
reestimarea ratei de actualizare specifice noilor conditii de exploatare ale intreprinderii. In plus
activele redundante sau auxiliare din proprietatea firmei vor alimenta prin vanzarea lor primul
flux de numerar obtinut de intreprinderea in curs de redresare.
64

Biletul nr.78
Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei.
Actiunile de intimidare au loc atunci cand un membru al cabinetului/soc este implicat sa
actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la
persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului.
Exemple: cererea din partea clientului catre cabinet de a inlocui un membru al acestuia, in
cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate; presiunea din partea clientului
de a reduce necorespunzator cantitatea de munca executata de membrii cabinetului, in scopul
reducerii onorariilor.
In ce consta metoda valorii la termen, cand se foloseste si cum se calculeaza valoarea
intreprinderii in dificultate
Se foloseste in cazul intreprinderilor redresabile si consta in:
- aprecierea activului net si a capacitatii beneficiare a intreprinderii
- calcularea unei valori la termen, plecand de la activul net si de la capacitatea beneficiara a
intreprinderii presupus redresabila
- aplicarea unei decontari a valorii la termen astfel obtinute; acesta decontare este aplicata pentru
a tine seama de: a) capitalurile proprii care au fost ijectate pentru realizarea redresarii; b) riscul
specific de ,,ne success al redresarii sperate si c) actualizarea valorii la termen
Biletul nr.79
1. Protejarea independentei prin normele legale si profesionale.
Natura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va varia in functie de imprejurari.Aceste
masuri se impart in trei categorii:
- masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari;
- masuri de protejare stabilite in cadrul contractului incheiat cu clientul beneficiar al serviciilor
profesionale;
- masuri de protejare stabilite in cadrul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor /
societatiilor.
2. Ce este livrarea intracomunitara si ce conditii trebuie indeplinite pentru a fi scutita de
TVA cu drept de deducere.
- defineste livrarea intracomunitara ca pe o livrare de bunuri (...transferul dreptului de a dispune
de bunuri ca si un proprietar) care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat
membru, de catre furnizor sau de catre persoana catre care se efectueaza livrarea, ori de catre o
alta persoana in contul acestora.
Regimul de scutire de TVA pentru care furnizorii isi pot exercita dreptul de deducere este stabilit
prin alte doua texte de lege din Codul fiscal:
art.143 alin.(2) lit.a), potrivit caruia sunt scutite de TVA livrarile intracomunitare de bunuri
catre o persoana care ii comunica furnizorului un cod valid de inregistrare in scopuri de TVA,
atribuit de catre autoritatile fiscale din alt stat membru;
art.126 alin.(9) lit.b), care precizeaza expres ca operatiunile de la art.143 sunt operatiuni scutite
cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate
sau achitate pentru achizitii.
Biletul nr.80
1.Protejarea independentei prin clauze contractuale cu clientul.
Aceste masuri constau in:
- aprobarea de catre AGA clientului a numirii cabinetului, atunci cand contractul a fost semnat
de persoanele imputernicite sa administreze patrimoniul si sa-l reprezinte juridic pe client;
- nominalizarea angajatilor competenti ai clientului imputerniciti a lua decizii manageriale;
- stabilirea de catre client politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara (situatiilor
financiare) corecta;
65

stabilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea bunei gestionari a bunurilor si
valorilor;
- stabilirea structurii din cadrul clientului, inclusiv comitetul de audit, care asigura procesul de
validare a informatiilor si situatiilor financiare si legatura cu societatea/cabinetul de audit.
2.Care este locul livrarii de bunuri in cazul vanzarilor la distanta, din punctul de vedere al
TVA.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), in cazul unei vanzari la distanta care se
efectueaza dintr-un stat membru spre Romania, locul livrarii se considera in Romania daca
livrarea este efectuata catre un cumparator persoana impozabila sau persoana juridica
neimpozabila, care beneficiaza de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau catre orice alta persoana
neimpozabila si daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) valoarea totala a vanzarilor la distanta al caror transport sau expediere in Romania se
realizeaza de catre un furnizor, in anul calendaristic in care are loc o anumita vanzare la distanta,
inclusiv valoarea respectivei vanzari la distanta, sau in anul calendaristic precedent, depaseste
plafonul pentru vanzari la distanta de 35.000 euro, al carui echivalent in lei se stabileste prin
norme; sau
b) furnizorul a optat in statul membru din care se transporta bunurile pentru considerarea
vanzarilor sale la distanta, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru in Romania,
ca avand loc in Romania.
(3) Locul livrarii este intotdeauna in Romania, in cazul vanzarilor la distanta de produse
accizabile, efectuate dintr-un stat membru catre persoane neimpozabile din Romania, altele decat
persoanele juridice neimpozabile, fara sa se aplice plafonul prevazut la alin. (2) lit. a).
Biletul nr. 81
1. Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului
- importanta pe care conducerea cabinetului/societatii o acorda independentei;
- politici Si proceduri de implementare Si monitorizare a controlului calitATii lucrArilor
efectuate de cabinet;
- identificarea ameninTArilor la adresa independenTei, evaluarea importanTei acestora,
identificarea mAsurilor de eliminare sau de reducere a lor la un nivel acceptabil;
- politici Si proceduri interne de supraveghere a respectArii politicilor Si procedurilor privind
independenTa;
- politici Si proceduri care sA permitA identificarea eventualelor interese sau relaTii dintre client
Si auditor care ameninTA independenTa;
- politici Si proceduri privind evitarea obTinerii de venituri de la un singur client;
- comunicarea modificArilor intervenite n politicile Si procedurile cabinetului tuturor
angajaTilor Si colaboratorilor;
- existenTa unui responsabil cu monitorizarea funcTionArii adecvate a sistemului de protejare a
independenTei;
- existenTa unui mecanism disciplinar care sA asigure conformarea cu politicile Si procedurile
stabilite;
- politici Si proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra problemelor care vizeazA
independenTa Si obiectivitatea;
- consultarea organismului profesional cu privire la independenTA;
- rotirea personalului cu funcTii de rAspundere;
- eliminarea unor persoane din echipa de audit dacA acesteia i este afectatA independenTa;
2. Ce operaTiuni sunt asimilate livrArilor de bunuri efectuate cu platA din punctual de
vedere al TVA.
Sunt asimilate livrArilor de bunuri efectuate cu platA urmAtoarele operaTiuni:
a) preluarea de cAtre o persoanA impozabilA a bunurilor mobile achiziTionate sau produse de
cAtre aceasta pentru a fi utilizate n scopuri care nu au legAturA cu activitatea economicA
-

66

desfASuratA, dacA taxa aferentA bunurilor respective sau pArTilor lor componente a fost
dedusA total sau parTial;
b) preluarea de cAtre o persoanA impozabilA a bunurilor mobile achiziTionate sau produse de
cAtre aceasta pentru a fi puse la dispoziTie altor persoane n mod gratuit, dacA taxa aferentA
bunurilor respective sau pArTilor lor componente a fost dedusA total sau parTial;
c) preluarea de cAtre o persoanA impozabilA de bunuri mobile corporale achiziTionate sau
produse de cAtre aceasta, altele dect bunurile de capital prevAzute la art. 149 alin. (1) lit. a),
pentru a fi utilizate n scopul unor operaTiuni care nu dau drept integral de deducere, dacA
taxa aferentA bunurilor respective a fost dedusA total sau parTial la data achiziTiei;
d) bunurile constatate lipsA din gestiune, cu excepTia celor la care se face referire la alin. (8) lit.
a)-c).
Unde:
a) bunurile de capital reprezintA toate activele corporale fixe(definite la art. 1251 alin. (1) pct. 3),
a cAror duratA normalA de funcTionare este egalA sau mai mare de 5 ani, precum Si
operaTiunile de construcTie, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv
reparaTiile sau lucrArile de ntreTinere a acestor active, chiar n condiTiile n care astfel
de operaTiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de nchiriere, leasing sau orice alt
contract prin care activele fixe corporale se pun la dispoziTia unei alte persoane;
Nu constituie livrare de bunuri, n sensul alin. (1):
a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitATi naturale sau a unor cauze de forTA majorA,
precum Si bunurile pierdute ori furate, dovedite legal, astfel cum sunt prevAzute prin norme;
b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum Si
activele corporale fixe casate, n condiTiile stabilite prin norme;
c) perisabilitATile, n limitele prevAzute prin lege;
Biletul nr. 82
1.Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament
ProfesioniStii contabili trebuie deci sA fie pregAtiTi sA justifice orice abatere, de la cerinTele
etice. Nerespectarea cerinTelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot
constitui abateri profesionale care pot da naStere unor acTiuni disciplinare.
Puterea acTiunii disciplinare este stabilitA prin reglementArile C.E.C.C.A.R.
MAsurile disciplinare pot apArea, de obicei, n urma unor probleme ca:
- nerespectarea normelor generale de bazA Si specifice aplicabile tuturor misiunilor
profesioniStilor contabili;
- nerespectarea regulilor de eticA;
- conduitA discreditabilA sau dezonoratA.
InvestigaTiile disciplinare vor ncepe, de obicei, ca rezultat al unor plngeri; structurile
centrale Si locale ale Corpului trebuie sA ia n consideraTie toate plngerile. InvestigaTiile
pot, totuSi, sA fie introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de cAtre o entitate administrativA,
fArA sA fie fAcutA o plngere. InvestigaTiile pot fi fAcute verbal sau prin corespondenTA.
Trebuie ntotdeauna nStiinTat membrul mpotriva cAruia se face plngere, precum Si
cel care a fAcut plngerea. Acolo unde existA o disputA, se poate ncerca o conciliere, fie
prin comisiile de disciplinA ale filialelor, fie prin comisiile de arbitraj ale acestora.
Poate fi oportun sA se facA publicitate procedurilor disciplinare Si de apel. Astfel, sunt
informaTi att membrii, ct Si publicul larg. TotuSi, aspectele de confidenTialitate Si tipul
ncAlcArilor trebuie sA fie luate n consideraTie atunci cnd se decide metoda de
publicitate.
2. Cand intervine exigibilitatea TVA in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri
Faptul generator reprezintA faptul prin care sunt realizate condiTiile legale necesare pentru
exigibilitatea taxei.
Exigibilitatea taxei reprezintA data la care autoritatea fiscalA devine ndreptATitA sA solicite
67

plata de cAtre persoanele obligate la plata taxei, chiar dacA plata acestei taxe poate fi amnatA.
In cazul unei livrAri intracomunitare de bunuri, scutite de taxA conform, exigibilitatea taxei
intervine n cea de-a 15-a zi a lunii urmAtoare celei n care a intervenit faptul generator.
Prin excepTie de la prevederile alin. De mai sus, exigibilitatea taxei intervine la emiterea facturii,
dacA factura este emisA nainte de a 15-a zi a lunii urmAtoare celei n care a intervenit
faptul generator
Biletul nr.83
1. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din Romania?
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile
fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti
intr-un caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in
practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se
intalnesc in profesiunea contabila.
Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau
liber profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Compotamentul profesional
Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 Interese financiare
Sectiunea 350 - Stimulente
2. Care este locul achizitiei intracomunitare de bunuri.
ART. 1321 Locul achizitiei intracomunitare de bunuri
(1) Locul achizitiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde se gasesc bunurile
in momentul in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) In cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, prevazuta la art. 126 alin. (3) lit. a), daca
cumparatorul ii comunica furnizorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA valabil, emis de
autoritatile unui stat membru, altul decat cel in care are loc achizitia intracomunitara, conform
alin. (1), locul respectivei achizitii intracomunitare se considera in statul membru care a emis
68

codul de inregistrare in scopuri de TVA.

(3) Daca o achizitie intracomunitara a fost supusa la plata taxei in alt stat membru, conform
alin. (1), si in Romania, conform alin. (2), baza de impozitare se reduce in mod corespunzator in
Romania.
(4) Prevederile alin. (2) nu se aplica daca cumparatorul face dovada ca achizitia
intracomunitara a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata in statul membru in care are loc
achizitia intracomunitara, conform alin. (1).
(5) Prevederile alin. (2) nu se vor aplica in cazul operatiunilor triunghiulare, atunci cand
cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania in conformitate cu art. 153
face dovada ca a efectuat o achizitie intracomunitara neimpozabila pe teritoriul altui stat membru,
in conditii similare celor prevazute la art. 126 alin. (8) lit. b), in vederea efectuarii unei livrari
ulterioare in acel alt stat membru. Obligatiile persoanelor implicate in operatiuni triunghiulare
sunt prevazute in norme.
Norme metodologice:

Art. 1321
12. (1) Conform art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, locul unei achizitii intracomunitare de
bunuri este intotdeauna in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.
In cazul in care, conform art. 132 alin. (2) din Codul fiscal, cumparatorul furnizeaza un cod de
inregistrare in scopuri de TVA dintr-un alt stat membru, decat cel in care se incheie expedierea
sau transportul bunurilor, se aplica reteaua de siguranta, respectiv achizitia intracomunitara se
considera ca are loc si in statul membru care a furnizat codul de inregistrare in scopuri de TVA si
in statul membru in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.
(2) In sensul art. 1321 alin. (3) din Codul fiscal, daca cumparatorul face dovada ca a supus la
plata taxei achizitia intracomunitara si in statul membru in care se incheie expedierea sau
transportul bunurilor si in statul membru care a furnizat un cod de inregistrare in scopuri de TVA,
acesta poate solicita restituirea taxei achitate in statul membru care a furnizat codul de
inregistrare in scopuri de TVA. Restituirea taxei aferente achizitiei intracomunitare se realizeaza
astfel:
a) in cazul persoanelor inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, prin
inregistrarea cu semnul minus in decontul de taxa prevazut la art. 1562 din Codul fiscal a
achizitiei intracomunitare si a taxei aferente;
b) in cazul persoanelor inregistrate in scopuri de TVA conform art. 1531 din Codul fiscal,
restituirea taxei se realizeaza conform normelor procedurale in vigoare.
Exemplu: o persoana impozabila din Romania inregistrata in scopuri de TVA conform art.
153 sau art. 1531 din Codul fiscal, achizitioneaza in Ungaria (locul unde se incheie transportul
bunurilor) bunuri livrate din Franta. Persoana respectiva nu este inregistrata in Ungaria in scopuri
de TVA, dar comunica furnizorului din Franta codul sau de inregistrare in scopuri de TVA din
Romania, pentru a beneficia de scutirea de taxa aferenta livrarii intracomunitare realizata de
furnizorul din Franta. Dupa inregistrarea in scopuri de TVA in Ungaria si plata TVA aferenta
achizitiei intracomunitare conform art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal, persoana respectiva poate
solicita restituirea taxei platite in Romania aferente achizitiei intracomunitare, care a avut loc si in
Romania conform art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal.
(3) In conformitate cu prevederile art. 1321 alin. (4) din Codul fiscal, in cazul in care pana la
data la care intervine exigibilitatea taxei pentru achizitia intracomunitara efectuata in statul
membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA, conform art. 1321 alin. (2) din
Codul fiscal, persoana impozabila face dovada ca achizitia intracomunitara a fost supusa la plata
TVA in statul membru unde se incheie expedierea sau transportul bunurilor, nu se mai aplica
prevederile art. 1321 alin. (2) din Codul fiscal.
(4) Obligatiile partilor implicate in operatiuni triunghiulare prevazute la art. 1321 alin. (5)
69

din Codul fiscal sunt cele stabilite la pct. 2 alin. (13) - (14)."
Biletul nr.84
1. Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati, salariati.
Obligatiile etice ale EC si CA, salariati sunt :
- sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il
detine.
- sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI ( regulament de
organizare interioara ) si ROF ( regulament de organizare si functionare )
- sa respecte programul de lucru
- sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului
Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:
sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul
profesional referitor la probleme contabile si de etica
datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor
profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de
pregatire sau experineta pe care le detine
sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfel
inacat sa fie inteleasa in contextul ei
Conflictul de loialitate
15.1. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat si profesiei
lor, si uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a unui angajat
trebuie sa fie aceea de a respecta atat obiectivele legitime si etice ale entitatii in care lucreaza, cat
si regulile si procedurile redactate pentru sustinerea lor. In orice caz, unui angajat, in mod legitim
nu i se poate cere:
a. sa incalce legea;
b. sa incalce regulile si standardele profesiei;
c. sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneaza ca auditori in
numele angajatorului;
d. sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza faptele.
15.2 Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil privind
contabilitatea sau de respectare a eticii, trebuie prezentate si rezolvate in cadrul entitatii
angajatului, initial cu persoana ierarhic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. In cazul unor
probleme semnificative de etica nerezolvate, acestea se analizeaza cu persoanele din conducerea
superioara sau cu consiliul de administratie.
15.3. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand un conflict
intre angajatorii lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu pot avea
alta solutie decat sa recurga la demisie. Angajatii trebuie sa expuna angajatorului motivele acestei
actiuni, dar datoria lor de confidentialitate exclude in mod normal sa comunice problema
respectiva si altora (fara o aprobare legala sau profesionala pentru a actiona in acest fel).
15.4. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea 2, Solutionarea conflictelor de etica.
Sprijinirea colegilor angajati
Un profesionist contabil angajat, indeosebi unul care exercita o autoritate asupra celorlalti, trebuie
sa vegheze asupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul profesional
referitor la problemele contabile si de etica si trebuie sa analizeze in mod profesional diferentele
de opinie cu acestia.
Competenta profesionala
Unui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau invatamant i se poate
cere sa execute servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sau experienta.
Cand executa asemenea lucrari, profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul
70

sau despre gradul de pregatire sau experienta pe care le detine; daca este cazul, se va cere
asistenta adecvata si parerea unui expert.
Prezentarea informatiilor
18.1. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia financiara in intregime,
cu onestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei.
18.2. Informatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clar
natura adevarata a tranzactiilor comerciale, activelor si pasivelor, sa clasifice si sa inregistreze
intrarile cronologic si de o maniera adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot ce le
sta in putinta pentru respectarea acestei cerinte.
2. Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in cazul
prestarilor de servicii de transport intracomunitar de bunuri.
Servicii de transport intracomunitar de bunuri [sursa: extras din Ghid practic MFP]
Prestatorul si beneficiarul sunt persoane impozabile stabilite in Romania
Aceste servicii sunt supuse regulii B2B prevazuta la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, ceea ce
conduce la stabilirea in Romania a locului prestarii pentru orice transport intracomunitar de
bunuri facturat intre doua persoane impozabile stabilite in Romania. Persoana obligata la plata
TVA este prestatorul care trebuie sa emita factura cu TVA, daca nu se aplica vreo scutire de taxa.
De exemplu daca o companie din Romania presteaza catre o alta companie stabilita tot in
Romania un transport intracomunitar de bunuri din Bulgaria in Ungaria, locul prestarii este in
Romania, iar obligatia platii taxei revine prestatorului. De remarcat ca nu mai are importanta
faptul ca beneficiarul din Romania are un cod de inregistrare in scopuri de TVA in alt stat
membru, daca nu are si un sediu fix in respectivul stat membru.
Prestatorul este stabilit in Romania, beneficiarul este stabilit in alt stat membru
Daca prestatorul este stabilit in Romania si va presta servicii de transport intracomunitar de
bunuri, catre persoane impozabile care sunt stabilite in alte state membre, serviciile de transport
sunt considerate servicii intracomunitare si nu au locul prestarii in Romania. Locul prestarii
pentru aceste servicii este considerat a fi in principiu in statul membru in care este stabilit
beneficiarul. Pentru a aplica regula de la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, clientul trebuie sa
comunice prestatorului un cod valabil de TVA din alt stat membru si o adresa a sediului activitatii
economice sau a unui sediu fix din Comunitate. Aceste servicii se raporteaza de catre
transportatorul din Romania in declaratia recapitulativa. Daca prestatorul roman nu este
inregistrat in scopuri de TVA, va trebui sa solicite inregistrarea conform art. 153^1 din Codul
fiscal inainte de realizarea acestui transport intracomunitar de bunuri .
De exemplu, daca o companie din Romania factureaza in beneficiul unei companii stabilite in
Spania un transport de bunuri de la Bucuresti la Madrid, locul prestarii serviciului este in Spania,
locul unde este stabilit beneficiarul, prin urmare operatiunea nu este impozabila in Romania din
punct de vedere al TVA. Fiind un serviciu intracomunitar, acest transport se raporteaza de catre
prestator declaratia recapitulativa lunara, la rd.3 si 3.1 din decontul de TVA.
Aceasta regula poate fi aplicata si atunci cand beneficiarul este o companie care are sediul
activitatii economice in Romania dar are un sediu fix in alt stat membru si este inregistrat in
scopuri de TVA in acel stat membru, daca transportul este realizat pentru respectivul sediu fix.
Prestatorul este stabilit in alt stat membru, beneficiarul este stabilit in Romania
Daca prestatorul este stabilit in alt stat membru si factureaza servicii de transport intracomunitar
de bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti in Romania, serviciile de transport
sunt considerate achizitii intracomunitare de servicii si au locul prestarii in Romania. Obligatia
platii taxei revine beneficiarului stabilit in Romania care, daca este inregistrat in scopuri de TVA,
va aplica mecanismul taxarii inverse. In situatia in care beneficiarul nu este inregistrat in scopuri
de TVA, va trebui sa solicite inregistrarea conform art. 153^1 din Codul fiscal inainte de a
beneficia de acest serviciu si va depune un decont special de TVA (formularul 301). Fiind o
71

achizitie intracomunitara de servicii, exista si obligatia declararii acestei operatiuni in declaratia

recapitulativa lunara (390).
De exemplu, daca un transport de bunuri de la Frankfurt la Timisoara este prestat de o companie
din Germania catre o companie stabilita in Romania, inregistrata in scopuri de TVA conform art.
153 din Codul fiscal,
locul prestarii serviciului este considerat a fi in Romania, conform art. 133 alin. (2) din Codul
fiscal, serviciul fiind deci impozabil in tara in care este stabilit clientul. Intrucat prestatorul nu
este stabilit in Romania, clientul din Romania, inregistrat conform art. 153 din Codul fiscal,
aplica taxare inversa si inscrie operatiunea in declaratia recapitulativa (390).
Prestatorul este stabilit in Romania, beneficiarul este stabilit in afara Uniunii Europene
In situatia in care prestatori din Romania realizeaza servicii de transport intracomunitar de bunuri
catre beneficiari stabiliti in afara Comunitatii se aplica regula B2B, respectiv art. 133 alin. (2) din
Codul fiscal, numai daca se face dovada ca beneficiarii sunt persoane impozabile din punct de
vedere al TVA, serviciile nefiind impozabile in Romania. Chiar daca un astfel de transport face
obiectul regulii B2B, serviciul nu se raporteaza in declaratia recapitulativa, nefiind un serviciu
intracomunitar.
De exemplu, daca un transport de bunuri de la Giurgiu la Atena este efectuat de o companie
stabilita in Romania catre o companie stabilita in Turcia, serviciul nu este impozabil in Romania,
daca se face dovada ca beneficiarul transportului intracomunitar este o persoana impozabila.
Prin exceptie, daca prestatorul roman nu poate face dovada ca beneficiarul sau este o persoana
impozabila, va aplica prevederile art. 133 alin.(5) lit. c) din Codul fiscal, considerand ca serviciul
este realizat in beneficiul unei persoane neimpozabile, respectiv va impozita serviciul la locul
unde incepe transportul.
Prestatorul este stabilit in afara Uniunii Europene, beneficiarul este stabilit in Romania
Daca prestatorul este stabilit in afara UE si va presta servicii de transport intracomunitar de
bunuri catre clienti persoane impozabile care sunt stabiliti in Romania, serviciile au locul prestarii
in Romania. Beneficiarul persoana impozabila din Romania are obligatia platii TVA pentru un
astfel de serviciu, respectiv clientul din Romania va aplica TVA prin mecanismul taxarii inverse
daca este inregistrat in scopuri de TVA in Romania, sau, in cazul in care clientul nu este
inregistrat in scopuri de TVA, va depune un decont special de taxa. O astfel de operatiune nu
reprezinta o achizitie intracomunitara de servicii, prin urmare nu exista nici obligatia raportarii
acestui serviciu in declaratia recapitulativa si nici a inregistrarii clientului in scopuri de TVA in
cazul in care nu este inregistrat.
De exemplu, in cazul unui transport de bunuri de la Marsilia la Cluj prestat de o companie din
Elvetia catre o companie stabilita in Romania si inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153
din Codul fiscal, locul prestarii serviciului este considerat a fi in Romania conform art. 133 alin.
(2) din Codul fiscal, prin urmare serviciul este impozabil in Romania. Intrucat prestatorul nu este
stabilit in Romania, clientul din Romania, inregistrat conform art. 153 din Codul fiscal, aplica
taxare inversa ( rd. 7 si 19 din decontul de TVA) . Nefiind o achizitie intracomunitara de servicii,
aceasta operatiune nu se raporteaza in declaratia recapitulativa. Incepand cu data de 1 ianuarie
2010, transportul local de bunuri direct legat de un transport intracomunitar nu mai este asimilat
transportului intracomunitar de bunuri.
Biletul nr.85
1. Obligatiile etice ale expertului contabil In cursul unei misiuni de consultanta
fiscala.
Obligatiile etice ale expertului contabil in cursul unei misiuni de consultanta fiscala.
In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie:
- sa respecte principiul independetei
- sa respecte legislatia fiscala in domeniu
- sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa.
72

Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA Tn
cazul prestarilor de servicii de asupra bunurilor mobile corporate.
(5) Orice lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale si evaluarea/expertizarea
bunurilor mobile corporale constituie operatiuni cuprinse in sfera de aplicare a TVA daca aceste
servicii sunt prestate cu plata de catre o persoana impozabila ce actioneaza ca atare.
Locul prestarii Principiu
Conform prevederilor art. 133, alin. (2), lit. h) pct. 2 din Codul Fiscal, locul prestarii este
considerat a fi locul unde sunt prestate expertizele / lucrarile efectuate asupra bunurile mobile
corporale.
Exemple a) O societate romaneasca A presteaza servicii de intretinere a fotocopiatoarelor pentru
alta societate romaneasca, B. In momentul prestarii serviciilor de intretinere, bunurile se afla la
sediul B din Bucuresti. Serviciul prestat de A are loc in Romania (adica locul in care serviciul
este efectuat fizic).
b) O intreprindere mica din Romania, A, asigura servicii de reparatii auto pentru alta societate
romaneasca, B. In momentul prestarii serviciilor de reparatii, masinile societatei B se afla in
Romania. Serviciul prestat de A are loc in Romania (adica locul in care serviciul este efectuat
fizic). Totusi, pentru aceste servicii nu se datoreaza TVA in Romania din moment ce A este o
intreprindere mica.
c) Societatea daneza B solicita servicii de reparatii pentru un fax utilizat in biroul sau de vanzari
din Bucuresti. A, o societate romaneasca, efectueaza serviciile de reparatii la sediul societatei
daneze din Bucuresti. Serviciul prestat de A are loc in Romania (adica locul in care serviciul este
efectuat fizic). Pentru serviciul respectiv se datoreaza TVA in Romania.
d) O societate romaneasca A executa intretinerea unui utilaj pentru B, o societate din Italia.
Angajatii A se deplaseaza in Italia pentru a executa serviciile de intretinere a utilajului la sediul
B. Serviciul prestat de A are loc in Italia (respectiv locul in care se efectueaza serviciul).
Pentru serviciul respectiv nu se datoreaza TVA in Romania.
e) O intreprindere mica, A, din Romania, expediaza bunuri in Ungaria in vederea repararii. B, o
societate din Ungaria, executa lucrarile de reparatii si returneaza bunurile in Romania. Serviciul
prestat de B are loc in Ungaria (adica locul in care se efectueaza serviciul). Pentru serviciul
respectiv nu se datoreaza TVA in Romania.
Ce sunt lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale?
Lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale cuprind toate operatiunile umane si
mecanice efectuate asupra unui bun mobil corporal, altele decat cele de natura intelectuala sau
stiintifica, respectiv servicii ce constau, printre altele, in procesarea, prelucrarea, repararea
bunurilor mobile corporale.
Ce sunt expertizele privind bunurile mobile corporale?
Expertizele privind bunurile mobile corporale constau in examinarea unor bunuri mobile
corporale in scopul stabilirii valorii acestora.
Ambalajele sau alte bunuri utilizate in legatura directa cu bunurile asupra carora au fost realizate
lucrari ori expertize sau bunurile incorporate in acestea sunt accesorii serviciilor realizate si nu
vor fi tratate ca livrari de bunuri, ci ca fiind parte a serviciului prestat.
Care este locul prestarii pentru expertize si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale?
art. 133 alin. (2) lit. h)
Se considera ca serviciile de expertiza si lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale au
loc:
acolo unde serviciile sunt efectiv prestate sau
in Statul Membru care a atribuit codul de TVA beneficiarului in scopul prestarii acestor
servicii, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
- beneficiarul comunica un cod valid de TVA (cu prefix) din alt Stat Membru decat Statul
Membru in care serviciile sunt efectiv prestate;
2.

73

- bunurile sunt transportate in afara Statului Membru in care serviciile sunt efectiv prestate, dupa
ce au fost procesate sau expertizate.
Exista vreo scutire pentru expertize si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale?
Principalele servicii de expertiza si lucrari efectuate asupra bunurilor mobile corporale care
beneficiaza de scutire sunt:
modificarea si repararea navelor maritime si aeronavelor utilizate de companiile aeriene care
realizeaza in principal transport international de persoane si/sau de bunuri;
lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale achizitionate sau importate cu scopul de a
fi supuse unor astfel de lucrari in Romania, si transportate in afara Comunitatii de catre sau in
numele prestatorului sau beneficiarului (daca acesta nu este stabilit in Romania);
lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile plasate intr-un regim vamal suspensiv.
Cine este persoana obligata la plata TVA in Romania in cazul serviciilor de expertiza si lucrari
efectuate asupra bunurilor mobile corporale?
In principiu, este prestatorul. Prin exceptie, obligat la plata taxei va fi beneficiarul daca:
prestatorul nu este stabilit in Romania, chiar daca este inregistrat in scopuri de TVA in
Romania, si
beneficiarul este inregistrat in scopuri de TVA in Romania.
Cum se face plata TVA la bugetul statului pentru serviciile de expertiza si lucrari efectuate
asupra bunurilor mobile corporale pentru care locul prestarii este considerat a fi in Romania?
Daca persoana obligata la plata este prestatorul, acesta va emite factura cu TVA din Romania.
Daca persoana obligata la plata este beneficiarul, acesta va efectua plata astfel:
daca este inregistrat normal in scopuri de TVA, va inregistra taxa aferenta serviciilor ca taxa
colectata si deductibila, in conditiile prevazute de lege, in decontul de TVA;
daca este inregistrat numai pentru achizitii intracomunitare, va depune decontul special de TVA
si va plati efectiv taxa la bugetul statului.
Cum va proceda un prestator stabilit si inregistrat normal in scopuri de TVA in Romania (in
afara situatiilor in care se aplica masuri de simplificare)?
a. Daca primeste bunuri pentru prelucrare/expertizare, care sunt transportate din alt Stat Membru,
va inregistra aceste bunuri in registrul bunurilor primite si va emite o factura fara TVA, in care va
inscrie mentiunea neimpozabil in Romania. Daca beneficiarul i-a transmis un cod de TVA din
alt Stat Membru si bunurile parasesc Romania dupa efectuarea serviciilor. In mod similar va
proceda si in situatia in care bunurile sunt importate in Romania de o persoana nestabilita in
Romania si ulterior bunurile sunt date spre prelucare unui prestator din Romania, dupa prelucrare
produsele obtinute fiind transportate in alt Stat Membru.
b. Daca oricare din conditiile mentionate anterior nu este indeplinita, respectiv ori beneficiarul nu
transmite un cod de TVA din alt Stat Membru, ori dupa prelucrare bunurile nu parasesc Romania,
prestatorul din Romania va factura cu TVA serviciile sale.
c. Orice prestator care este stabilit in Romania si presteaza lucrari sau expertize asupra bunurilor
mobile corporale sau expertize care nu au locul prestarii in Romania, din perspectiva legislatiei de
TVA realizeaza operatiuni neimpozabile in Romania.
Cum va proceda un beneficiar din Romania inregistrat in scopuri de TVA, care primeste o
factura de lucrari sau expertize asupra bunurilor mobile corporale de la un prestator nestabilit in
Romania?
a. Daca bunurile sunt transportate din Romania in alt Stat Membru, unde se efectueaza
lucrarile/expertizele, dupa care bunurile se intorc in Romania, serviciile sunt impozabile in
Romania, daca beneficiarul a transmis codul sau de TVA din Romania prestatorului. Persoana din
Romania va inscrie bunurile transportate in registrul nontransferurilor. Beneficiarul din Romania
va efectua plata TVA astfel:
- daca este inregistrat normal in scopuri de TVA, va inregistra taxa aferenta serviciilor ca taxa
colectata si deductibila, in conditiile prevazute de lege, in decontul de taxa pe valoarea adaugata;
74

- daca este inregistrat numai pentru achizitii intracomunitare, va depune decontul special de taxa
pe valoarea adaugata si va plati efectiv taxa la bugetul statului.
b. Daca lucrarile sunt realizate in alt Stat Membru, dar beneficiarul din Romania nu comunica
niciun cod valabil de TVA, lucrarile vor fi facturate cu TVA din Statul Membru unde serviciile
sunt efectiv prestate.
c. Daca lucrarile sunt efectuate pe teritoriul Romaniei de un prestator nestabilit in Romania,
operatiunile sunt impozabile in Romania. Persoana obligata la plata TVA este prestatorul, daca
beneficiarul nu a comunicat un cod de TVA sau daca acesta a comunicat un cod valabil de TVA
din Romania. Plata TVA-ului de catre beneficiar se face conform procedurii de la lit.a)
Obligatii de raportare speciale OMEF 1372/2008
In situatia in care un prestator primeste in Romania bunuri din alt Stat Membru din UE, in
vederea efectuarii de expertize sau de lucrari asupra bunurilor mobile corporale, acesta trebuie sa
tina un registru special registrul bunurilor primite.
In situatia in care clientul trimite din Romania bunuri catre un alt stat membru UE, in vederea
efectuarii de expertize sau de lucrari asupra bunurilor mobile corporale, acesta trebuie sa tina un
registru special registrul nontransferurilor.
Important! Regulile cu privire la expertize sau la lucrari asupra bunurilor mobile corporale
trebuie sa fie corelate cu regulile privind transferurile, nontransferurile si masurile de
simplificare.
Biletul nr. 86
1. Cum explicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti utilizati Tn cadrul unei
misiuni de audit de baza?
- obiectivitatea
- independenta
O misiune de certificare rezonabila in care un profesionist contabil independent isi exprima o
opinie cu privire la faptul daca situatiile financiare sunt sau nu intocmite, din toate punctele de
vedere, conform cu cadrul de raportare financiara identificat, cum ar fi o misiune efectuata
conform cu Standardele Internationale de Audit. Acestea includ un Audit Statutar care este
auditul unei situatii financiare solicitat de legislatie sau de reglementari.
2. Precizati care este locul prestarii de servicii si persoana obligata la plata TVA in
cazul prestarilor de servicii de consultanta.
Locul prestarii de servicii in cazul prestarilor de servicii de consultanta este locul unde
beneficiarul este stabilit sau isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita.
Biletul nr.87
1. Prezentati pe scurt continutui sectiunii a 8-a din Codul etic national al
profesionistilor contabili din Romania.
Principiile fundamentale care stau la baza organizarii controlului de calitate sunt:
universalitatea, confidentialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea si armonizarea. Recomandarea
CEE din 15 noiembrie 2000 prevede ca activitatea de control al calitatii poate fi organizata si
exercitata in doua forme: control colegial si control prin personal angajat. In ambele forme
trebuie asigurata calitatea controlorilor si obiectivitatea lor.
Regulile aplicabile se refera la:
- cine poate fi controlat;
- selectarea auditorilor astfel incat la finele unei perioade toti auditorii sa fie
controlati;
- efectuarea controlului la cat mai multe birouri ale societatii de audit;
- perioada controlata, care nu poate depasi 6 ani (10 ani la societatile mici, la care
nu s-au constatat deficiente);
- misiunile de verificare a situatiilor financiare incredintate cabinetelor respective,
dar si sistemul de control intern din cadrul cabinetului;
75

- elementele pe care se sprijina controlorul in aprecierea activitatii cabinetului

verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea
normelor deontologice (mai ales independenta), calitatea rapoartelor;
- supravegherea publica a profesiei (prin reprezentanti ai Ministerului Finantelor
Publice);
- aplicarea sanctiunilor disciplinare;
- confidentialitate;
experienta si formarea continua a controlorilor de calitate;
independenta si obiectivitatea controlorului de calitate.
2. Cum si cand se determina pro-rata TVA?
Deducerea taxei pentru persoana impozabila cu regim mixt si persoana partial
impozabila
(1) Persoana impozabila care realizeaza sau urmeaza sa realizeze atat operatiuni care dau
drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere este denumita in continuare
persoana impozabila cu regim mixt. Persoana care realizeaza atat operatiuni pentru care nu are
calitatea de persoana impozabila, in conformitate cu prevederile art. 127, cat si operatiuni pentru
care are calitatea de persoana impozabila este denumita persoana partial impozabila.
(2) Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achizitiilor efectuate de catre o persoana
impozabila cu regim mixt se determina conform prezentului articol. Persoana partial impozabila
nu are drept de deducere pentru achizitiile destinate activitatii pentru care nu are calitatea de
persoana impozabila. Daca persoana partial impozabila desfasoara activitati in calitate de
persoana impozabila, din care rezulta atat operatiuni cu drept de deducere, cat si operatiuni fara
drept de deducere, este considerata persoana impozabila mixta pentru respectivele activitati si
aplica prevederile prezentului articol. In conditiile stabilite prin norme, persoana partial
impozabila poate solicita aplicarea unei pro-rata speciale in situatia in care nu poate tine
evidente separate pentru activitatea desfasurata in calitate de persoana impozabila si pentru
activitatea pentru care nu are calitatea de persoana impozabila.
(3) Achizitiile destinate exclusiv realizarii de operatiuni care permit exercitarea dreptului de
deducere, inclusiv de investitii destinate realizarii de astfel de operatiuni, se inscriu intr-o coloana
distincta din jurnalul pentru cumparari, iar taxa deductibila aferenta acestora se deduce integral.
(4) Achizitiile destinate exclusiv realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere,
precum si de investitii care sunt destinate realizarii de astfel de operatiuni se inscriu intr-o
coloana distincta din jurnalul pentru cumparari pentru aceste operatiuni, iar taxa deductibila
aferenta acestora nu se deduce.
(5) Achizitiile pentru care nu se cunoaste destinatia, respectiv daca vor fi utilizate pentru
realizarea de operatiuni care dau drept de deducere sau pentru operatiuni care nu dau drept de
deducere, ori pentru care nu se poate determina proportia in care sunt sau vor fi utilizate pentru
operatiuni care dau drept de deducere si operatiuni care nu dau drept de deducere se evidentiaza
intr-o coloana distincta din jurnalul pentru cumparari, iar taxa deductibila aferenta acestor
achizitii se deduce pe baza de pro-rata.
(6) Pro-rata prevazuta la alin. (5) se determina ca raport intre:
a) suma totala, fara taxa, dar cuprinzand subventiile legate direct de pret, a operatiunilor
constand in livrari de bunuri si prestari de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere,
la numarator; si
b) suma totala, fara taxa, a operatiunilor prevazute la lit. a) si a operatiunilor constand in
livrari de bunuri si prestari de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la
numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate in scopul
finantarii operatiunilor scutite fara drept de deducere sau operatiunilor care nu se afla in sfera de
aplicare a taxei.
(7) Se exclud din calculul pro-rata urmatoarele:
76

a) valoarea oricarei livrari de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabila
in activitatea sa economica;
b) valoarea oricaror livrari de bunuri sau prestari de servicii catre sine efectuate de persoana
impozabila si prevazute la art. 128 alin. (4) si la art. 129 alin. (4), precum si a transferului
prevazut la art. 128 alin. (10);
c) valoarea operatiunilor prevazute la art. 141 alin. (2) lit. a) si b), precum si a operatiunilor
imobiliare, altele decat cele prevazute la lit. a), in masura in care acestea sunt accesorii activitatii
principale.
(8) Pro-rata definitiva se determina anual, iar calculul acesteia include toate operatiunile
prevazute la alin. (6), pentru care exigibilitatea taxei ia nastere in timpul anului calendaristic
respectiv. Pro-rata definitiva se determina procentual si se rotunjeste pana la cifra unitatilor
imediat urmatoare. La decontul de taxa prevazut la art. 1562, in care s-a efectuat ajustarea
prevazuta la alin. (12), se anexeaza un document care prezinta metoda de calcul al pro-rata
definitiva.
(9) Pro-rata aplicabila provizoriu pentru un an este pro-rata definitiva, prevazuta la alin.
(8), determinata pentru anul precedent, sau pro-rata estimata pe baza operatiunilor prevazute a fi
realizate in anul calendaristic curent, in cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea
operatiunilor cu drept de deducere in totalul operatiunilor se modifica in anul curent fata de anul
precedent. Persoanele impozabile trebuie sa comunice organului fiscal competent, la inceputul
fiecarui an fiscal, cel mai tarziu pana la data de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata provizorie care va
fi aplicata in anul respectiv, precum si modul de determinare a acesteia. In cazul unei persoane
impozabile nou-inregistrate, pro-rata aplicabila provizoriu este pro-rata estimata pe baza
operatiunilor preconizate a fi realizate in timpul anului calendaristic curent, care trebuie
comunicata cel mai tarziu pana la data la care persoana impozabila trebuie sa depuna primul sau
decont de taxa, prevazut la art. 1562.
(10) Taxa de dedus intr-un an calendaristic se determina provizoriu prin inmultirea valorii
taxei deductibile prevazute la alin. (5) pentru fiecare perioada fiscala din acel an calendaristic cu
pro-rata provizorie prevazuta la alin. (9), determinata pentru anul respectiv.
(11) Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculeaza definitiv prin inmultirea sumei
totale a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv, prevazuta la alin. (5), cu pro-rata
definitiva prevazuta la alin. (8), determinata pentru anul respectiv.
(12) La sfarsitul anului, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie sa ajusteze taxa
dedusa provizoriu astfel:
a) din taxa de dedus determinata definitiv, conform alin. (11), se scade taxa dedusa intr-un
an determinata provizoriu, conform alin. (10);
b) rezultatul diferentei de la lit. a), in plus sau in minus dupa caz, se inscrie in randul de
regularizari din decontul de taxa, prevazut la art. 1562, aferent ultimei perioade fiscale a anului,
sau in decontul de taxa aferent ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, in cazul anularii
inregistrarii acesteia.
(13) In ceea ce priveste taxa de dedus aferenta bunurilor de capital, definite conform art.
149 alin. (1), utilizate pentru operatiunile prevazute la alin. (5):
a) prima deducere se determina in baza pro-rata provizorie prevazuta la alin. (9), pentru
anul in care ia nastere dreptul de deducere. La finele anului, deducerea se ajusteaza, conform alin.
(12), in baza pro-rata definitiva prevazuta la alin. (8). Aceasta prima ajustare se efectueaza
asupra valorii totale a taxei deduse initial;
b) ajustarile ulterioare iau in considerare o cincime, pentru bunurile mobile, sau o
douazecime, pentru bunurile imobile, dupa cum urmeaza:
1. taxa deductibila initiala se imparte la 5 sau la 20;
2. rezultatul calculului efectuat conform pct. 1 se inmulteste cu pro-rata definitiva
prevazuta la alin. (8), aferenta fiecaruia dintre urmatorii 4 sau 19 ani;
77

3. taxa dedusa initial in primul an, conform pro-rata definitiva, se imparte la 5 sau la 20;
4. rezultatele calculelor efectuate conform pct. 2 si 3 se compara, iar diferenta in plus sau in
minus reprezinta ajustarea de efectuat, care se inscrie in randul de regularizari din decontul de
taxa prevazut la art. 1562, aferent ultimei perioade fiscale a anului.
(14) In situatii speciale, cand pro-rata calculata potrivit prevederilor prezentului articol nu
asigura determinarea corecta a taxei de dedus, Ministerul Finantelor Publice, prin directia de
specialitate, poate, la solicitarea justificata a persoanelor impozabile:
a) sa aprobe aplicarea unei pro-rata speciale. Daca aprobarea a fost acordata in timpul
anului, persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa dedusa de la inceputul anului pe
baza de pro-rata speciala aprobata. Persoana impozabila cu regim mixt poate renunta la aplicarea
pro-rata speciala numai la inceputul unui an calendaristic si este obligata sa anunte organul fiscal
competent pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului respectiv;
b) sa autorizeze persoana impozabila sa stabileasca o pro-rata speciala pentru fiecare sector
al activitatii sale economice, cu conditia tinerii de evidente contabile distincte pentru fiecare
sector.
(15) In baza propunerilor facute de catre organul fiscal competent, Ministerul Finantelor
Publice, prin directia sa de specialitate, poate sa impuna persoanei impozabile anumite criterii de
exercitare a dreptului de deducere pentru operatiunile viitoare ale acesteia, respectiv:
a) sa aplice o pro-rata speciala;
b) sa aplice o pro-rata speciala pentru fiecare sector al activitatii sale economice;
c) sa-si exercite dreptul de deducere numai pe baza atribuirii directe, in conformitate cu
prevederile alin. (3) si (4), pentru toate operatiunile sau numai pentru o parte din operatiuni;
d) sa tina evidente distincte pentru fiecare sector al activitatii sale economice.
(16) Prevederile alin. (6) - (13) se aplica si pentru pro-rata speciala prevazuta la alin. (14)
si (15). Prin exceptie de la prevederile alin. (6), pentru calculul pro-rata speciala se vor lua in
considerare:
a) operatiunile specificate in decizia Ministerului Finantelor Publice, pentru cazurile
prevazute la alin. (14) lit. a) sau la alin. (15) lit. b);
b) operatiunile realizate pentru fiecare sector de activitate, pentru cazurile prevazute la alin.
(14) lit. b) sau la alin. (15) lit. b).
Norme metodologice:

(1) In aplicarea art. 147 alin. (3) si alin. (4) din Codul fiscal, daca bunurile sau serviciile
achizitionate pot fi alocate partial activitatii care nu da drept de deducere si partial activitatii care
da drept de deducere, nu se aplica prevederile art. 147 alin. (5) din Codul fiscal, respectiv
deducerea taxei pe baza de pro rata.
Exemplu: o societate care cumpara o cladire, cunoaste din momentul achizitionarii acesteia
partea din cladire care va fi alocata pentru inchiriere in regim de scutire si partea de cladire care
va fi alocata pentru inchiriere in regim de taxare, va deduce taxa corespunzatoare partii din
cladire care urmeaza a fi utilizata pentru inchiriere in regim de taxare si nu va deduce taxa
aferenta partii din cladire, care va fi utilizata pentru inchiriere in regim de scutire.
(2) In sensul art. 147 alin. (7) lit. c) din Codul fiscal, operatiunile imobiliare reprezinta
operatiuni de livrare, inchiriere, leasing, arendare, concesionare si alte operatiuni similare
efectuate in legatura cu bunurile imobile.
(3) O operatiune este accesorie activitatii principale daca se indeplinesc cumulativ
urmatoarele conditii:
a. realizarea acestei operatiuni necesita resurse tehnice limitate privind echipamentele si
utilizarea de personal;
b. operatiunea nu este direct legata de activitatea principala a persoanei impozabile; si
c. suma achizitiilor efectuate in scopul operatiunii si suma taxei deductibile aferente
78

operatiunii, sunt nesemnificative.

(4) Persoanele impozabile cu regim mixt pot opta sa nu aplice prevederile art. 147 in ce
priveste posibilitatea exercitarii dreptului de deducere, situatie in care taxa aferenta achizitiilor de
bunuri destinate operatiunilor cu sau fara drept de deducere nu va fi dedusa.
(5) In cazul in care ulterior depunerii decontului de taxa se constata erori in calculul pro
rata definitiva pentru perioade anterioare:
a) daca pro rata corect determinata este mai mica decat pro rata utilizata, persoana
impozabila are obligatia sa procedeze la regularizarea diferentelor in cadrul perioadei prevazute
la art. 1471 alin. (2) din Codul fiscal;
b) daca pro rata corect determinata este mai mare decat pro rata utilizata, persoana
impozabila are dreptul sa procedeze la regularizarea diferentelor in cadrul perioadei prevazute la
art. 1471 alin. (2) din Codul fiscal.
Regularizarea se inscrie in decontul de taxa aferent perioadei fiscale in care sunt constate
aceste erori."
Biletul nr.88
1.Explicati scopul si obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit.
Scopul controlului de calitate il reprezinta analiza modului de organizare si functionare a
unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabinetului a standardelor internationale
si a normelor emise de organismele profesionale.
Obiectivele urmarite prin controlul de calitate sunt:
- sa ofere publicului o buna perceptie despre calitatea serviciilor;
- sa armonizeze comportamentele individuale ale membrilor;
- sa contribuie la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de
lucru;
- sa aprecieze modul de aplicare a regulilor si normelor profesionale;
- sa dezvolte solidaritatea in randul profesiei (prin favorizarea contactelor intre
colegi), apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional.
2.Ce presupune acceptarea unui client?
Acceptarea unui client presupune urmatoarele :
examinarea anticipata a situatiei clientului, sub aspectul daca acceptarea misiunii ar crea
anumite amenintari la adresa conformitatii cu principiile fundamentale.
exemplificari privind astfel de situatii: implicarea clientului in activitati ilegale (spalare de
bani), practici de raportari financiare eronate (bancruta frauduloasa), evaziune fiscala,
concurenta neloiala, achizitia si desfacerea de produse cu incalcarea dreptului de proprietate
industriala, etc.
evaluarea situatiilor de aceasta natura si luarea masurilor de protectie, pentru a le elimina
sau a le reduce la n nivel acceptabil, daca este posibil.
atunci cand nu este posibila reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil , un profesionist
contabil independent ar trebui sa refuze sa intre in relatii cu clientul.
examinarea posibilitatii de acceptare a misiunii din punct de vedere al competentei
profesionale a profesionistului contabil, astfel incat angajamentul (misiunea) sa fie realizate
la nivelul corespunzator.
luarea in considerare a reputatiei, experientei si a resurselor disponibile ale
profesionistului contabil in cazul cand se apeleaza la acesta pentru consiliere sau expertiza in
situatii de natura celor aratate mai sus.
apelarea de catre profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se afla sub restrictia
confidentialitatii si in functie de natura misiunii trebuie sa obtina permisiunea clientului (de
regula, in scris).
Biletul nr.89
1.Controlul de calitate la nivelul organismului profesional.
79

Principiile fundamentale care stau la baza organizarii controlului de calitate sunt:

universalitatea, confidentialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea si armonizarea. Recomandarea
CEE din 15 noiembrie 2000 prevede ca activitatea de control al calitatii poate fi organizata si
exercitata in doua forme: control colegial si control prin personal angajat. In ambele forme
trebuie asigurata calitatea controlorilor si obiectivitatea lor.
Regulile aplicabile se refera la:
- cine poate fi controlat;
- selectarea auditorilor astfel incat la finele unei perioade toti auditorii sa fie
controlati;
- efectuarea controlului la cat mai multe birouri ale societatii de audit;
- perioada controlata, care nu poate depasi 6 ani (10 ani la societatile mici, la care
nu s-au constatat deficiente);
- misiunile de verificare a situatiilor financiare incredintate cabinetelor respective,
dar si sistemul de control intern din cadrul cabinetului;
- elementele pe care se sprijina controlorul in aprecierea activitatii cabinetului
verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de audit, respectarea
normelor deontologice (mai ales independenta), calitatea rapoartelor;
- supravegherea publica a profesiei (prin reprezentanti ai Ministerului Finantelor
Publice);
- aplicarea sanctiunilor disciplinare;
- confidentialitate;
- experienta si formarea continua a controlorilor de calitate;
- independenta si obiectivitatea controlorului de calitate.
2. Dati un exemplu de ajustare a TVA in cazul unui bun imobil ce este folosit in alte
scopuri decat activitatile cu drept de deducere daca la achizitionare s-a dedus TVA.
In sensul ajustarii taxei pe valoarea adaugata potrivit art. 149 din Codul Fiscal, bunurile de capital
reprezinta toate activele corporale fixe, definite la art. 125 indice 1 alin. (1) pct. 3, a caror durata
normala de functionare este egala sau mai mare de 5 ani, precum si operatiunile de constructie,
transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exclusiv reparatiile sau lucrarile de intretinere
a acestor active, chiar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui
contract de inchiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la
dispozitia unei alte persoane.
Ajustarea taxei deductibile se efectueaza:
*in situatia in care bunul de capital este folosit de persoana impozabila:
1. integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice;
2. pentru realizarea de operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei;
3. pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere a taxei intr-o masura diferita fata de
deducerea initiala;
* in cazurile in care apar modificari ale elementelor folosite la calculul taxei deduse;
* in situatia in care un bun de capital al carui drept de deducere a fost integral sau partial limitat
face obiectul oricarei operatiuni pentru care taxa este deductibila.
Taxa deductibila aferenta bunurilor de capital, in conditiile in care nu se aplica regulile privind
livrarea catre sine sau prestarea catre sine, se ajusteaza in situatiile prevazute sus astfel:
* pe o perioada de 5 ani, pentru bunurile de capital achizitionate sau fabricate, altele decat
bunurile imobile;
* pe o perioada de 20 de ani, pentru constructia sau achizitia unui bun imobil, precum si pentru
transformarea sau modernizarea unui bun imobil, daca valoarea fiecarei transformari sau
modernizari este de cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil astfel transformat sau
modernizat.
Perioada de ajustare incepe:
80

* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate sau fabricate, pentru bunurile de
capital altele decat bunurile imobile, daca acestea au fost achizitionate sau fabricate dupa data
aderarii;
* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt receptionate, pentru bunurile imobile, care sunt
construite, si se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunului de capital,
inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari este
anul aderarii sau un alt an ulterior anului aderarii;
* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile au fost achizitionate, pentru bunurile imobile, care sunt
achizitionate, si se efectueaza pentru suma integrala a taxei deductibile aferente bunului de
capital, inclusiv pentru taxa platita sau datorata inainte de data aderarii, daca formalitatile legale
pentru transferul titlului de proprietate de la vanzator la cumparator s-au indeplinit in anul
aderarii sau intr-un an ulterior anului aderarii;
* de la 1 ianuarie a anului in care bunurile sunt folosite pentru prima data dupa transformare sau
modernizare, pentru transformarile sau modernizarile bunurilor imobile, a caror valoare este de
cel putin 20% din valoarea totala a bunului imobil transformat sau modernizat. Ajustarea se
efectueaza pentru suma taxei deductibile aferente transformarii sau modernizarii, inclusiv pentru
suma taxei deductibile aferente respectivei transformari sau modernizari, platita ori datorata
inainte de data aderarii, daca anul primei utilizari dupa transformare sau modernizare este anul
aderarii sau un an ulterior aderarii.
Ajustarea deducerii in situatia in care bunurile de capital sunt folosite de persoana impozabila
integral sau partial, pentru alte scopuri decat activitatile economice, pentru realizarea de
operatiuni care nu dau drept de deducere a taxei, pentru realizarea de operatiuni care dau drept de
deducere a taxei intr-o masura diferita fata de deducerea initiala, se face in perioada fiscala in
care intervine evenimentul care genereaza ajustarea si se realizeaza pentru toata taxa aferenta
perioadei ramase din perioada de ajustare, incluzand anul in care apare modificarea destinatiei de
utilizare.
Conform art. I pct. 75 alin. (7) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/2010 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal si reglementarea unor masuri
financiar-fiscale, persoana impozabila care a solicitat scoaterea din evidenta persoanelor
inregistrate in scopuri de TVA are obligatia sa depuna decontul de taxa pentru operatiunile
realizate in cursul lunii ianuarie, pana la data de 25 februarie inclusiv. In ultimul decont depus,
persoana impozabila are obligatia sa evidentieze valoarea rezultata ca urmare a efectuarii tuturor
ajustarilor de taxa pe valoarea adaugata conform titlului VI din Codul Fiscal.
Taxa pe valoarea adaugata rezultata in urma ajustarii bunurilor de capital, se declara in ultimul
decont depus la randul 29 "Ajustari conform pro-rata/ajustari pentru bunurile de capital" , cu
semnul plus sau minus, dupa caz.
Ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital, nu se efectueaza in situatia in care suma
care ar rezulta ca urmare a ajustarii fiecarui bun de capital este mai mica de 1.000 lei.
Daca ulterior scoaterii din evidenta persoanelor inregistrate ca platitoare de TVA, conform art.
153, persoana impozabila realizeaza in cursul unui an calendaristic o cifra de afaceri mai mare
sau egala cu plafonul de scutire de 35.000 euro, dupa inregistrarea in scopuri de taxa conform art.
153 din Codul Fiscal, are dreptul sa efectueze ajustarile de taxa in favoarea ei, in cadrul perioadei
de ajustare. Ajustarile vor fi reflectate in primul decont de taxa depus dupa inregistrarea in
scopuri de TVA, conform art. 153 a persoanei impozabile sau, dupa caz, intr-un decont ulterior.
Exemplul nr. 1 - bun imobil
O persoana impozabila inregistrata in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul Fiscal
achizitioneaza un imobil in anul 2007 in vederea desfasurarii de operatiuni cu drept de deducere
si deduce integral taxa pe valoarea adaugata in suma de 30.000 lei la data achizitionarii. In
ianuarie 2011 solicita scoaterea din evidenta persoanelor inregistrate in scopuri de TVA, deci
trebuie sa efectueze ajustarea taxei deduse initial intrucat va desfasura operatiuni pentru care nu
81

are drept de deducere a TVA. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu incepere de la 1 ianuarie
2007 si pana in anul 2026, inclusiv. Ajustarea trebuie sa se efectueze pentru toata taxa aferenta
perioadei ramase din perioada de ajustare (2011 - 2026) si persoana respectiva trebuie sa restituie
16 doua zecimi din TVA de dupa initial, in decontul aferent lunii ianuarie 2011, astfel: 30.000
lei : 20 ani = 1.500 lei/an si 1.500 lei/an x 16 ani = 24.000 lei TVA deductibila de ajustat.
Ramane deductibila TVA aferenta anilor 2007, 2008, 2009 si 2010.
De retinut! Anul schimbarii destinatiei (2011) intra in calculul ajustarii TVA deductibila.
Valoarea TVA rezultata in urma ajustarii se inregistreaza in decontul de TVA aferent lunii
ianuarie la rd. 29 "Ajustari conform pro-rata/ajustari pentru bunurile de capital", cu semnul
minus.
In vederea ajustarii taxei deductibile aferente bunurilor de capital, persoanele impozabile sunt
obligate sa tina un registru al bunurilor de capital, in care sa evidentieze pentru fiecare bun de
capital, urmatoarele informatii:
- data achizitiei, fabricarii, finalizarii construirii sau transformarii/modernizarii;
- valoarea (baza de impozitare) a bunului de capital;
- taxa deductibila aferenta bunului de capital;
- taxa dedusa;
- ajustarile efectuate conform art. 149 alin. (4) din Codul Fiscal.
Biletul nr.90
1.Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.
Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de catre un cabinet sau o societate
sunt urmatoarele:
- exigente profesionale: personalul cabinetului sau societatii trebuie sa se conformeze
principiilor de independenta, integritate, obiectivitate, confidentialitate si profesionalism
inscrise in Codul etic;
- aptitudini si competente: nivelul de instruire si formare a personalului cabinetului sau
societatii trebuie sa-i permita acestuia sa se achite in mod corect si complet de sarcinile pe
care le primeste in cadrul unei misiuni de audit;
- repartizarea lucrarilor: lucrarile de audit vor fi incredintate personalului care dispune de
pregatirea si experienta necesare;
- delegarea: conducerea, supervizarea si revederea lucrarilor realizate la toate esantioanele
permit obtinerea unei asigurari rezonabile ca lucrarile efectuate raspund normelor de calitate
stabilite;
- consultarea: de fiecare data, cand este necesar, vor fi consultate persoanele competente din
interiorul sau din exteriorul cabinetului;
- acceptarea si pastrarea clientilor: lista clientilor potentiali si existenti va fi revizuita periodic,
sub aspectele legate de independenta cabinetului si capacitatea sa de a satisface cererea
clientilor;
- control: eficacitatea si adaptarea politicilor si procedurilor de control de calitate trebuie
controlate periodic;
- coordonarea si supravegherea lucrarilor: colaboratorii carora li se incredinteaza diferite lucrari
trebuie informati de responsabilitatile lor si de obiectivele si procedurile ce trebuie urmarite;
- revizuirea lucrarilor: lucrarile realizate de fiecare colaborator sunt revazute de catre un
profesionist cu un nivel de competenta cel putin echivalent.
Nivelul, calendarul si intinderea politicilor si procedurilor de control de calitate ale unui
cabinet depind de factori ca: felul si importanta activitatii sale, dispersia geografica, nivelul de
organizare, costuri etc.
2.Ce documente, registre, declaratii se completeaza in cazul unei livrari intracomunitare de
bunuri?
82

In cazul unei livrari intracomunitare de bunuri expeditorul intocmeste :

- Factura externa (INVOICE) - si Factura Fiscala la cursul BNR din ziua expedierii
- Lista de coletaj (PACKING LIST)
- Documentul de transport (CMR)
Livrarile intracomunitare se declara in Declaratia 390 (VIES) pana la data de 25 a lunii
pentru luna precedenta si in Decontul de TVA Declaratia 300.
Incepand cu: 01.08.2010 toti operatorii care efectueaza achizitii si livrari intracomunitare au
fost obligati sa se inscrie in Registrul Operatorilor Intracomunitari
Bilet 91
1. Rolul si importanta dosarului exercitiului.
Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste
exercitiul cotrolat. El permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si
formularea raportului.
Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:
- mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii;
- documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat
fara omisiuni;
- inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori;
- justificarea opiniei emise si redactarea raportului.
In mod uzual dosarul cuprinde:
- planificarea misiunii;
- supervizarea lucrarilor;
- aprecierea controlului intern;
- obtinerea de elemente probante;
Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni, pentru a usura utilizarea sa in functie
de cultura cabientului. In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni
simbolizate de la A la J.:
EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) acceptarea misiunii:;
EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) sinteza misiunii si rapoarte
EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) orientare si planificare;
ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) evaluarea risului legat de
control;
EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) controale substantive;
EF (dosarul exercitiului, Sectiunea F) utilizarea lucrarilor altor
profesionisti;
EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) verificari si informatii specifice;
EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) lucrarile de sfarsit de misiune
EI (dosarul exercitiului, Sectiunea B) interventii cerute prin regulament;
EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea B) controlul conturilor consolidate.
2. Prezentati regimul TVA in cazul inchirierilor de cladiri.
Daca detineti o cladire pe care doriti sa o inchiriati, trebuie sa stiti ca operatiunea este scutita
de TVA fara drept de deducere, chiar daca firma dumneavoastra este inregistrata drept platitoare
de TVA.
Conform Legii nr. 571/2003, operatiunile privind arendarea, concesionarea, inchirierea si
leasingul de bunuri imobile sunt scutite de TVA, deci fara drept de deducere.
Exista si exceptii de de la aceasta regula, cele mai importante referindu-se la domeniul
hotelier:
- operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu
functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping;
83

- inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor;

- inchirierea utilajelor si a masinilor fixate definitiv in bunuri imobile;
- inchirierea seifurilor.
In cazul in care agentul economic doreste totusi ca operatiunea sa fie taxata, exista posibilitate
de a se opta pentru aplicarea TVA, prin depunerea la Administratia financiara a unei notificari
privind optiunea de taxare. Apoi, daca se doreste sa se renunte la inchirierea cu TVA, trebuie sa
se depuna o alta notificare catre organul fiscal, prin care sa se opteze pentru eliminarea TVA.
Regimul de taxare aplicabil inchirierii unei cladiri se poate aplica fie unei cladiri, fie unei
parti din cladire.
Persoanele neinregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, precum si cele nouinfiintate, daca opteaza pentru regimul de taxare a operatiunilor de inchiriere de bunuri imobile,
trebuie sa solicite in prealabil inregistrarea ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. Dupa
dobandirea calitatii de platitor de taxa pe valoarea adaugata, vor notifica in scris organele fiscale
competente asupra bunurilor imobile sau a partilor de bunuri imobile pentru care opteaza pentru
regimul de taxare.
Bilet nr. 92
1. Rolul si importanta dosarului permanent.
Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite
pe toata durata mandatului. Clasarea lor intr-un dosar separat dosarul permanent permite utilizarea lor
ulterioara, dupa aducerea lui la zi. Dosarul permanent permite evitarea repetarii in fiecare an a unor lucrari
si transmiterea de la un exercitiu la altul a elementelor de cunoastere a intreprinderii.
2. Cum se analizeaza din punct de vedere fiscal cheltuielile cu protocolul?
Urmtoarele cheltuieli au deductibilitate limitat:
a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicat asupra diferentei rezultate dintre totalul
veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de
protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;
Din cele de mai sus rezulta ca, la analiza deductibilitatii trebuie facuta diferenta intre:
- bunurile care sunt acordate pentru stimularea vanzarilor (cheltuieli de reclama si publicitate) si
bunurile acordate ca protocol din parte casei care au o deductibilitate limitata de 2 % si sunt conditionate
de profit. De mentionat ca la cheltuielile de protocol ce costau in bauturi alcolice si tutun, taxa pe valoarea
adaugata, aferenta nu este deductibila fiscal si trebuie sa se incadreaza in plafonul de 2%.

Biletul nr.93
1. Structura dosarului exercitiului.
Structura dosarului exercitiului.
Dosarul exercitiului cuprinde 10 sectiuni (parti) simbolizate de la A la J, astfel:
- EA (dosarul exercitiului, sectiunea A) intitulata Acceptarea misiunii;
- EB (dosarul exercitiului, sectiunea B) intitulata Sinteza misiunii si rapoarte;
- EC (dosarul exercitiului, sectiunea C) intitulata Orientare si planificare;
- ED (dosarul exercitiului, sectiunea D) intitulata Evaluarea riscului legat de
control;
- EE (dosarul exercitiului, sectiunea E) intitulata Controalele substantive;
- EF (dosarul exercitiului, sectiunea F) intitulata Utilizarea lucrarilor altor
profesionisti;
- EG (dosarul exercitiului, sectiunea G) intitulata Verificari si informatii
specifice;
- EH (dosarul exercitiului, sectiunea H) intitulata Lucrarile de sfarsit de misiune;
- EI (dosarul exercitiului, sectiunea I) intitulata Interventii cerute prin reglementari
diverse;
- EJ (dosarul exercitiului, sectiunea J) intitulata Controlul conturilor consolidate.
2. Precizati in ce consta operatiunea triunghiulara din punctul de vedere al TVA.
84

Art. 126 alin. (8) lit. b): nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania (...) achizitia
intracomunitara de bunuri, efectuata in cadrul unei operatiuni triunghiulare de o persoana
impozabila, denumita cumparator-revanzator, care este inregistrata in scopuri de TVA in alt stat
membru, dar nu este stabilita in Romania, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele
conditii:
achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul
Romaniei, de catre cumparatorul revanzator, persoana impozabila, care nu este stabilita in
Romania;
bunurile achizitionate de cumparatorul-revanzator sa fie transportate de furnizor sau de
cumparatorul-revanzator ori de alta persoana, in contul unuia dintre acestia, direct dintr-un stat
membru, altul decat cel in care cumparatorul-revanzator este inregistrat in scopuri de TVA, catre
beneficiarul livrarii ulterioare efectuate in Romania;
beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana juridica
neimpozabila, inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 sau 1531;
beneficiarul livrarii ulterioare sa fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuata de persoana
impozabila care nu este stabilita in Romania.
Art. 1321 alin. (5): achizitia intracomunitara de bunuri (...), in cadrul unei operatiuni
triunghiulare in alt stat membru decat Romania, de catre cumparatorul-revanzator inregistrat in
scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153, se va considera ca a fost supusa la plata
taxei pe valoarea adaugata in acel alt stat membru, daca se indeplinesc urmatoarele conditii:
cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153,
face dovada ca a efectuat achizitia intracomunitara in vederea efectuarii unei livrari ulterioare in
acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul, care este inregistrat in scopuri de TVA in
statul membru unde este stabilit, a fost desemnat ca persoana obligata la plata taxei aferente;
obligatiile privind declararea acestor operatiuni, stabilite prin norme, au fost indeplinite de catre
cumparatorul-revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153.
Art. 150 alin. (1) lit. e): persoana obligata la plata taxei pentru operatiunile taxabile din
Romania este persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, inregistrata conform art.
153 sau 1531, care este beneficiarul unei livrari ulterioare efectuate in cadrul unei operatiuni
triunghiulare, in urmatoarele conditii:
cumparatorul-revanzator al bunurilor sa fie inregistrat in scopuri de TVA in alt stat membru si
sa fi efectuat o achizitie intracomunitara a acestor bunuri in Romania, care nu se cuprinde in sfera
de aplicare a taxei, conform art. 126 alin. (8) lit. b);
bunurile aferente achizitiei intracomunitare, prevazute la punctul anterior, sa fi fost transportate
de furnizor sau de cumparatorul-revanzator ori de alta persoana in contul furnizorului sau al
cumparatorului-revanzator dintr-un stat membru, altul decat statul in care cumparatorulrevanzator este stabilit ca persoana impozabila, direct catre beneficiarul livrarii; si cumparatorulrevanzator sa il desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata la plata taxei
pentru livrarea respectiva.
Obligatiile furnizorului
Furnizorul va efectua o livrare intracomunitara de bunuri care este scutita de TVA in
conformitate cu art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, deoarece:
are codul de inregistrare in scopuri de TVA al cumparatorului-revanzator din celalalt stat
membru;
face dovada ca bunurile au fost transportate in afara teritoriului Romaniei, in statul membru
unde este stabilit beneficiarul final (nu in statul de resedinta al cumparatorului-revanzator).
O.M.E.F. nr. 2.421/2007 (publicat in M.Of. nr. 887 din 27 decembrie 2007) obliga furnizorul sa
puna la dispozitia organului de inspectie fiscala urmatoarele documente pentru justificarea scutirii
cu drept de deducere:
85

 factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal si in
care sa fie mentionat codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit cumparatoruluirevanza tor
in alt stat membru;
documentul care atesta ca bunurile au fost transportate din Romania in statul membru al
beneficiarului final si, dupa caz, orice alte documente, cum ar fi: contractul, comanda de
vanzarecumparare, documentele de asigurare .
Indeplinind aceste conditii, da posibilitatea furnizorului sa factureze fara TVA, in regim de
scutire.
Noutatea adusa de O.M.E.F. nr. 2.421/2007 este aceea ca pentru acele operatiuni care, prin natura
lor, nu permit operatorilor economici sa fie in posesia documentelor de justificare a scutirii in
momentul emiterii facturii, este permisa prezentarea documentelor pentru justificarea scutirii de
taxa sa se faca in termen de maximum 90 de zile calendaristice de la data la care a fost emisa
factura.
Daca factura nu este emisa in termenul prevazut de lege, termenul de 90 de zile mentionat
anteriorva incepe sa curga din data la care a intervenit faptul generator de taxa pentru operatiunea
in cauza.
In lipsa documentelor justificative, in interiorul acestui termen, organele de inspectie fiscala au
dreptul de a suspenda inspectia fiscala pana la data prezentarii acestora. Suspendarea inspectiei
fiscale nu poate depasi termenul de 90 de zile calculat astfel cum am aratat in cele de mai sus si
se va face cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
In situatia in care inspectia fiscala a fost deja efectuata si, ulterior expirarii termenului de 90 de
zile, fara sa depaseasca termenul legal de prescriptie, persoana impozabila intra in posesia
documentelor de justificare a scutirii de taxa, poate solicita organelor fiscale competente
reverificarea perioadei respective.
Obligatiile cumparatorului-revanzator
Regimul cumparatorului- revanzator este strict reglementat de Codul fiscal, astfel ca acesta nu
trebuie confundat cu regimul fiscal al intermediarilor (comisionarilor).
Coroborand dispozitiile legale mai sus aratate, rezulta ca operatiunile realizate de catre
cumparatorul-revanzator nu sunt impozabile in Romania daca sunt indeplinite cumulativ
urmatoarele conditii:
achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a bunurilor;
bunurile achizitionate in calitate de cumparator-revanzator sa fie transportate, direct de la
furnizor la destinatarul livrarii ulterioare. Relatia de transport al bunurilor la destinatarul final
trebuie sa existe intre furnizor si dumneavoastra, oricare putand fi responsabil pentru transportul
bunurilor, in conformitate cu conditiile Incoterms sau in conformitate cu prevederile contractuale;
cumparatorul-revanzator sa fie inregistrat in scopuri de TVA in Romania;
cumparatorul-revanzator sa-l desemneze pe beneficiarul livrarii ulterioare ca persoana obligata
la plata taxei. Acest lucru se realizeaza pe baza facturii pe care o emiteti si care contine codul de
TVA al beneficiarului final.
Codul fiscal stabileste un regim special (derogatoriu) pentru persoanele inregistrate in scopuri de
TVA si care actioneaza in calitate de cumparator-revanzator, achizitionand si livrand mai departe
bunuri pe seama si in numele sau. Aceasta calitate nu poate fi confundata in niciun caz cu cea a
comisionarului sau a mandatarului, care actioneaza intotdeauna la ordinul expres al persoanei
care o reprezinta.
Obligatiile beneficiarului
Codul fiscal precizeaza expres ca locul achizitiei intracomunitare de bunuri este in statul membru
unde se incheie expeditia sau transportul bunurilor, sub rezerva ca beneficiarul nu comunica
furnizorului un cod de TVA dintr-un alt stat membru decat cel in care este stabilit.
Persoana obligata la plata este persoana care efectueaza achizitia intracomunitara de bunuri
taxabile. Impozitarea operatiunilor se va face prin taxare inversa, operatiunea fiind raportata in
86

decontul de TVA, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, prin utilizarea formulei
contabile 4426=4427
Respectand aceste reguli este mult mai simpla impozitarea operatiunii la destinatie, prin taxare
inversa, decat solicitarea beneficiarului de rambursare de TVA dintr-un alt stat membru (in
conformitate cu directiva a VIII-a CEE).
Operatiuni triunghiulare false
Nu exista o tranzactiei triunghiulara nici in cazul in care unul dintre parteneri este stabilit intr-un
stat membru. In acest caz, in functie de pozitia acelei persoane, vor trebui efectuate operatiuni de
export sau import.
Totusi, o tranzactie cu o persoana non-UE poate sa devina triunghiulara, insa aceasta doar atunci
cand persoana extracomunitara este cumparatorulrevanza tor, care s-a inregistrat in scopuri de
TVA in Comunitate.
Biletul nr.94
1.Structura dosarului permanent.
Dosarul permanent se subdivide in 7 sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din
partea organismului profesional, dupa cum urmeaza:
- PA (dosarul permanent, sectiunea A) intitulata Generalitati;
- PB (dosarul permanent, sectiunea B) intitulata Documente privind controlul intern;
- PC (dosarul permanent, sectiunea C) intitulata Situatii financiare si rapoarte privind
exercitiile precedente;
- PD (dosarul permanent, sectiunea D) intitulata Analize permanente;
- PE (dosarul permanent, sectiunea E) intitulata Fiscal si social;
- PF (dosarul permanent, sectiunea F) intitulata Juridice;
- PG (dosarul permanent, sectiunea G) intitulata Intervenienti externi.
2. Evaluarea intreprinderii in cazul fuziunii si divizarii.
Pentru evaluarea societatilor intrate in fuziune sau divizare, se poate folosi una dintre
urmatoarele metode: metoda patrimoniala sau metoda activului net, metoda bursiera, metoda
bazata pe rezultate (valoarea de rentabilitate, valoarea de randament, valoarea de supraprofit),
metode mixte si metoda bazata pe fluxul financiar sau cash-flow.
Valoarea globala a societatii stabilita printr-una dintre metodele mentionate reprezinta
valoarea aportului de fuziune al fiecarei societati intrate in fuziune. Pe baza acestei valori se
stabileste raportul de schimb.
Valorea activului net este egala cu valoarea aportului net numai in cazul in care s-a folosit
metoda patrimoniala de evaluare globala a societatii. In cazul in care cele doua valori nu sunt
egale, la societatea absorbita sau intrata in contopire, diferentele sunt recunoscute ca elemente
de castiguri sau pierderi din fuziune, astfel: daca valoarea aportului net este mai mare decat
activul net contabil, diferenta este recunoscuta ca profit. In situatia inversa diferenta este
recunoscuta ca pierdere.
Determinarea raportului de schimb al actiunilor sau al partilor sociale pentru a acoperi
capitalul societatilor comerciale absorbite.
In cadrul acestei etape se efctueaza:
a) determinarea valorii contabile a actiunilor sau partilor sociale ale societatilor comerciale care
fuzioneaza, prin raportarea aportului net la numarul de actiuni sau de parti sociale emise.
Valoarea contabila a unei actiuni-parti sociale se poate obtine si prin raportarea activului net
contabil la numarul de actiuni-parti sociale.
b)
Stabilirea raportului de schimb al actiunilor sau al partilor sociale, prin raportarea valorii
contabile a unei actiuni ori parti sociale a societatii absorbite la valoarea contabila a unei
actinui sau parti sociale a societatii absorbate, raport verificat si aprobat de experti.
Determinarea numarului de actiuni sau de parti sociale emis pentru remunerarea aportului net de
fuziune:
87

determinarea nr. de actiuni sau de parti sociale ce trebui emise de societatea comerciala care
absoarbe fie prin raportarea capitalui propriu (activului net= al societatilor comerciale
absorbite la valoare contabila a unei actiuni sau parti sociale a societatii comerciale
absorbante, fie prin inmultirea nr. de actinui-parti sociale ale societatii comerciale absorbite
cu raportul de schimb;
b) majorarea capitalui social la societatea comerciala care absoarbe, prin inmultirea nr. de
actiuni/parti sociale care trebuie emise de societatea comerciala care absoarbe cu valoarea
nominala a unei actiuni sau a unei parti sociale de la aceasta societate comerciala;
c) calcularea primei de fuziune, ca diferenta intre valoarea contabila a actiunilor sau a partilor
sociale si valoarea nominala a acestora.
Biletul nr. 95
1.Elementele de baza ale raportului de audit statutar= Raportul de audit
- are un dublu rol instrument de comunicare al auditorului cu utilizatorii sit financiare (nu cu
intreprinderea)
- instrument de stabilire a responsabilitatilor
Are 7 elemente de baza :
1.Titlul raportului Raport de auditor independent
2.Destinatarul intotdeauna Consiliul de Administratie sau Consiliul de Supraveghere, cel care
are responsabilitati fata de terti
3. Paragraful introductiv cuprinde identificarea situatiilor financiare analizate si identificarea
responsabilitatilor (idem contract)
4. Intinderea lucrarilor de audit cuprinde obligatoriu standardele aplicabile, o mentiune ca in
audit au fost folosite cele mai potrivite tehnici si proceduri, o mentiune ca auditul s-a bazat pe
sondaje, precum si o asigurare rezonabila ca in situatiile financiare auditate nu exista erori
semnificative
5. Paragraful opiniei opinia in audit poate fi de 4 tipuri :
a) fara rezerve se emite atunci cand auditorul nu are contatari cu impact semnificativ
asupra situatiilor financiare, sau daca are, intreprinderea a rectificat situatiile financiare (au ramas
fara obiect) (opinia curata). O derivata : opinia fara rezerve, dar cu paragraf de observatii. Se
emite atunci cand auditorul are unele constatari care, desi nu sunt de natura a influenta
semnificativ sit financiare, el considera ca trebuie cunoscute aceste constatari de urilizatorii sit
financiare.
b) cu rezerve (opinie calificata) se emite atunci cand auditorul nu a participat la
inventariere si nici nu s-a asigurat prin metode alternative de control de certitudinea stocurilor la
31 decembrie, precum si atunci cand exista constatari cu impact semnificativ, dar intreprinderea a
refuzat rectificarea situatiilor financiare.
c) nefavorabila (opinie calificata) se emite atunci cand exista constatari cu impact
semnificativ asupra sit financiare, bazate pe dezacorduri grave cu conducerea intreprinderii in
ceea ce priveste aplicarea principiilor si regulilor contabile
d) imposibilitatea emiterii unei opinii se emite atunci cand, din diferite motive, auditorul
a fost impiedicat sa aplice tehnicile si procedurile de audit pe care le-a considerat necesare.
6. Data raportului
7. Semnatura personala sau sociala si personala
2.Care este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii?
Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, asupra bazelor
de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baza raportului.
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandari privind:
2.Prezentarea intreprinderii
3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit
4. Diagnosticul de evaluare
a)

88

4.1. Diagnosticul juridic

4.2. Diagnosticul comercial
4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.4.Diagnosticul resurselor umane
4.5. Diagnosticul financiar contabil
4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii
5. Bazele lucrarii de evaluare
6.Metode de evaluare aplicate
7.Gama de valori, valoarea actiunilor.
8.Cocluziile si opiniile evaluatorului
Biletul nr.96
1.Opinia defavorabila:motive, mod de prezentare.
O astfel de opinie poate fi formulata din cauza dezacordului asupra principiilor contabile
si se poate formula astfel:
Cum este explicat in nota X, nu s-au constatat amortismente in situatiile financiare.
Aceasta practica nu este, in opinia noastra, in acord cu Normele de amortizare a capitalului
imobilizat in active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar si a unei cote
de......pentru cladiri si ......pentru utilaje, trebuiau sa se ridice la suma de ......pentru exercitiul
incheiat la 31 decembrie......In consecinta, amortismentele cumulate trebuiau sa se ridice la ......,
iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate la........
Dupa parerea noastra, din cauza incidentei faptelor mentionate in paragraful precedent,
situatiile financiare nu dau o imagine fidela a situatiei financiare a societatii la 31 decembrie ...., a
contului de profit si pierdere, pentru exercitiul incheiat la aceasta data, si nu sunt conforme cu
prevederile legale si statutare.
2.Cum influenteaza raportul de schimb al monedei nationale valoarea unei intreprinderi?
Raportul de schimb al monedei nationale, influenteaza valoarea intreprinderii astfel:
- influenteaza rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei nationale
- Influenteaza bilantul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la
data efectuarii evaluarii
Biletul nr. 97
1.Explicati semnificatia datarii raportului de audit.
Rap auditorului trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit. Cititorul este astfel
informat ca auditorul a apreciat efectele asupra sit fin si asupra raportului sau, evenimentelor si
tranzactiilor intervenite, de care el a avut cunostinta pana la aceasta data.
Intrucat responsabilitatea auditorului consta in emiterea unui raport asupra sit financiare pregatite
si prezentate de conducerea societatii, raportul sau nu trebuie sa poarte o data anterioara celei la
care situatiile financiare au fost inchise si aprobate.
2.Cum influenteaza modificarea preturilor valoarea unei intreprinderi?
Modificarea preturilor influenteaza valoarea inteprinderii astfel:
- rata de actualizare este influentata cu riscul de proiectie;
- bilantul economic este influentat prin evaluarea activelor la valori juste, de piata care tin seama
de preturile pietei
Biletul nr.98
Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive, mod de prezentare.
O astfel de opinie poate fi rezultatul limitarii intinderii lucrarilor si e poate prezenta astfel:
Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic, nici sa procedam la confirmarea directa a
conturilor de clienti, din cauza limitarii intinderii lucrarilor noastre, impusa de catre directiune.
Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimam opinia asupra conturilor
anuale.
Care este rolul bilantului economic in evaluarea unei intreprinderi?
89

Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul
unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii.
Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si
financiar.
Biletul nr. 99
1.Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.
Rezervele se prezinta inaintea paragrafului de opinie. In astfel de cazuri, paragraful opiniei se
formuleaza astfel:Exemplu de rezerve datorate limitarii intinderii lucrarilor:
Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, caci noi am fost desemnati
auditori ulterior acestei date. Tinand seama de natura documentelor contabile ale societatii, noi
am putut controla cantitatile prin alte proceduri.
Dupa parerea noastra, cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare, daca noi am fi
putut efectua controlul fizic al cantitatilor, situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si
situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200, cat si contului de profit si pierdere pentru
exercitiul incheiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare.
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitatii auditate:
Astfel, cum este explicat in nota X anexata, nu s-au constatat amortismente in situatiile
financiare. Aceasta practica nu este, in opinia noastra, in acord cu Normele de amortizare a
capitalului imobilizat in active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear si
al unei cote de . pentru cladiri si . pentru utilaje, trebuie sa se ridice la suma de . pentru
exercitiul incheiat la 31 decembrie 200 . In consecinta, amortismentele cumulate trebuie sa se
ridice la . mil. lei, iar pierderile exercitiului si pierderile cumulate la . mil. lei.
Dupa parerea noastra, cu exceptia incidentei asupra conturilor anuale, a faptelor mentionate in
paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a
societatii la 31 decembrie 200, cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la
aceasta data, si sunt conforme cu prevederile legale si statutare.
2.Explicati rolul evaluarii pentru elaborarea situatiilor financiare ale intreprinderii
Evaluarea este procesul prin care se determina valorile la care structurile situatiilor financiare vor
fi recunoscute in bilant si in contul de profit si pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite
baze de evaluare: cost istoric, cost current, valoare relizabila, etc.
Biletul nr. 100
1. Opinia fara rezerve: semnificatie, mod de prezentare.
Opinia fara rezerve semnifica faptul ca dupa efectuarea tuturor procedurilor auditorul
poate exprima o opinie curata, nedistorsionata de vreo rezerva sau retinere.
Ca mod de prezentare opinia fara rezerve poate aparea in urmatoarea formulare:
Dupa parerea noastra, conturile anuale dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a
societatii la 31 decembrie . precum si rezultatelor acestor operatii si fluxurilor de trezorerie
pentru exercitiul inchis la aceasta data, in conformitate cu normele internationale si nationale de
contabilitate
2. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii mtreprinderii.
Politica de amortizare influenteaza valoarea intreprinderii astfel:
- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteza in sensul unei valori
mai mari a ativelor si a intreprinderii
- stabilirea unor durate de viata mai scurte decat cele normale influenteaz in sensul micsorarii
valorii intreprinderii
- metodele de amortizare de asemena influenteza, de exemplu daca in anul in care se face
evaluarea mijloacele fixe achizitionate in acest an sunt amortizate accelerat influenteaza
intreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica decat daca ar fi utilizat metoda liniara.
Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o intreprindere (amortizarea scriptica este
inferioara amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului
90

intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a

valorii patrimoniului intreprinderii.
Biletul nr. 101
1.Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii: semnificatie, mod de
prezentare.
In unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adaugand un paragraf de observatii al
carui obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o
maniera detaliata in anexa. Adaugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului;
aceasta se situeaza de preferinta dupa paragraful de opinie si precizeaza, in general, ca acesta nu
constituie o rezerva.
Acest tip de opinie se formuleaza atunci cand apar elemente care insa nu afecteaza opinia
auditorului; paragraful de observatii se situeaza, de regula, dupa paragraful de opinie.
Forma de prezentare a paragrafului de opinie in acest caz este urmatoarea:
Fara sa exprimam o rezerva asupra situatiil;or financiare, noi atragem atentia asupra notei X
din anexa. Societatea face obiectul unui proces in care este acuzata de infractiune in utilizarea
brevetelor si in care i se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese; societatea a
angajat o contra-actiune si audierile preliminare, cat si procedurile juridico-administrative ale
celor doua actiuni sunt in curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, in prezent, sa fie
determinatsi, in consecinta, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care
ar putea sa rezulte.
2.Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii?.
Este evident ca politicile contbile influenteaza valoarea intreprinderii instrucat intrucat acesta
poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elemntelor din situatiile
financiare, astfel metoda lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in
bilant si un rezultat mai mic pe cand metoda fifo va avea unefect invers, asmenea si politicile de
amortizare, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu
capitalizarea costurilor indatorarii la un moment dat determina active mai mari decat daca
dobanda va fi trecuta direct in cheltuiala perioadei.
Insuficienta de amortizare a imobilizarilor dintr-o intreprindere (amortizarea scriptica este
inferioara amortizarii tehnico-economice) influenteaza artificial valoarea patrimoniului
intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare determina o micsorare artificiala a
valorii patrimoniului intreprinderii.
Includerea anumitor cheltuieli (IAS 16, IAS 2, IAS 22 etc.) in valoarea activului (tratament
alternativ)
mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza (afectarea costului perioadei)
determina micsorarea patrimoniului intreprinderii.
Evitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce
constituirea excesiva de provisioane conduce la micsorarea valorii intreprinderii.
Biletulnr.102
1. Paragraful opiniei: tipuri de opinie.
Paragraful opiniei raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra
faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor
obtinute in accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor
legale;
Termenii utilizati pentru exprimrea opiniei auditorului sunt dau o imagine fidela sau
prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative. Aceste 2 formulari semnifica, intre
altele, ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile
financiare.
Acest paragraf poate avea urmatoarele forme:
- opinia fara rezerve (curata);
91

- opinia fara rezerve, dar cu paragraf de observatii;

- opinia cu rezerve;
-imposibilitatea exprimarii unei opinii;
- opinia defavorabila.
2. Ce intelegeti prin valoarea patrimoniala a unei intreprinderi?
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului
economic si datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaza prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUATE DATORII
Valori patrimoniale care se pot determina pentru o unitate sunt:a)Valoarea contabila este
data de Activul net contabil. Anc= Active totale datorii totale = Capitaluri proprii +Rezultatul
net (dupa distribuire)
b)Valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatarii.
Este o valoare de continuitate.CPNE = active imobilizate + NFR
c)Valoarea substantiala: VSB= Activ reevaluat in ipoteza continuarii activitatii +valoarea
actuala a bunurilor pe careunitatea le foloseste fara a fi proprietara (inchiriate, imprumuturi,
leasing) valoarea actuala a elementelor corporale care,desi sunt inregistrate in patrimoniu nu se
gasesc in unitate.
d)Activ net de lichidare: Valoarea de lichidare = valoarea lichidativa minus valoarea
pasivului exigibil majorat cu totalul cheltuielilor de lichidare
Biletul nr.103
1.Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit.
Acest paragraf cuprinde referentialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internationale
de Audit sau norme si practici nationale, precum si descrierea lucrarilor de catre auditor.
Raportul auditorului trebuie sa descrie intinderea lucrarilor de audit, indicand ca ele au
fost indeplinite conform Standardelor Internationale de Audit sau conform normelor sau
practicilor nationale.
Intinderea lucrarilor da posibilitatea pentru auditor sa puna in opera procedurile de audit
judecate ca necesare in conditiile concrete date. Cititorul are in fapt nevoie sa se asigure ca
auditul a fost facut conform normelor si practicilor in materie; daca aceasta nu rezulta in mod
clar, se presupune ca normele si practicile utilizate sunt cele din tara indicata prin adresa
auditorului.
Raportul trebuie sa precizeze ca auditul a fost planificat si executat de o maniera care sa
asigure in mod rezonabil ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative.
Raportul de audit trebuie sa descrie auditul, ca presupunand:
- examenul, pe baza de sondaje, a elementelor probante care justifica sumele si informatiile
continute in situatiile financiare;
- evaluarea principiilor si metodelor contabile folosite pentru elaborarea situatiilor financiare;
- evaluarea estimarilor semnificative facute de conducere pentru a stabili situatiile financiare;
- revederea prezentarii de ansamblu a situatiilor financiare.
Raportul trebuie sa indice ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a expresiei
de opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmatoare:
Noi am realizat auditul conform Standardelor Internationale de Audit (sau se poate face
referire la normele sau practicile nationale).
Aceste standarde (norme) precizeaza ca auditul nostru trebuie sa fie planificat si realizat
92

in scopul de a obtine o asigurare rezonabila ca, situatiile financiare nu comporta anomalii

semnificative. Un audit consta in a exprima, pe baza de sondaje, elementele probante care sa
justifice sumele si informatiile continute in situatiile financiare; el consta, de asemenea, in a
evalua principiile si metodele contabile folosite si estimarile semnificative facute de catre
conducerea entitatii, pentru inchiderea situatiilor financiare, cat si in a efectua o revedere a
prezentarii de ansamblu a acestora.
Estimam ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a exprimarii opiniei noastre.
2.Cum influenteaza riscul de tara valoarea unei intreprinderi?
Riscul de tara influenteaza valoarea intreprinderii in sens invers proportional cu cat riscul
este mai mare cu atat valoarea intreprinderii este mai mica.
Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina
reducerea valorii intreprinderii.
Dimpotriva, reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea
valorii intreprinderii.
Biletul nr.104
1. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.
Acest paragraf cuprinde identificarea situatiilor financiare auditate precum si o mentiune a
responsabilitatilor conducerii entitatii auditate si ale auditorului.
Raportul de audit trebuie sa identifice situatiile financiare ale entitatii, care au facut
obiectul auditului, cat si data si perioada acoperite prin aceste documente.
Raportul trebuie sa mentioneze ca situatiile financiare sunt in sarcina (responsabilitatea)
conducerii entitatii si ca responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, sa
exprime o opinie asupra acestor situatii financiare.
Situatiile financiare constituie reprezentarea faptelor de catre conducere. Pregatirea lor
presupune ca directiunea face estimari contabile si aduce judecati care au o incidenta
semnificativa, ca ea stabileste principiile si metodele contabile potrivite, care trebuie sa fie
utilizate pentru pregatirea situatiilor financiare.
Dimpotriva, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situatii financiare, incat
sa poata exprima asupra acestora o opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmatoare:
Noi am procedat la auditarea situatiilor financiare ale societatii X, incheiate la 31
decembrie 200, asa cum sunt prezentate in anexele la prezentul Raport. Aceste situatii
financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitatii. Responsabilitatea noastra
este, ca pe baza auditului nostru, sa exprimam o opinie asupra acestor conturi anuale.
2. Conturile din afara bilantuiui influenteaza valoarea unei intreprinderi?
Conturile extrabilantiere influenteaza valoarea intreprinderii, activele care nu sunt in
proprietate dar sunt utilizate de intreprindere, evidentiate extrabilantier, sunt luate in calcul la
determinarea valorii substantiale brute.
Biletulnr.105
1. Situatii care conduc la formularea altei opinii decat opinie fara rezerve.
De fiecare data cand auditorul emite un raport, altul decat un raport fara rezerva, el trebuie
sa includa in raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care justifica decizia sa si, de
fiecare data cand poate, sa cifreze (sa estimeze) incidenta posibila asupra situatiilor financiare.
Aceste informatii trebuie sa fie date, de preferinta intr-un paragraf distinct care sa preceada pe cel
care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de asemenea, sa
faca trimitere la o nota anexa mai aprofundata.
2. Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii?
Valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea
venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.
Biletul nr. 106
93

Cazuri de dezacord cu conducerea intreprinderii-client

Auditorul, folosind mijloacele pe care le-a considerat necesare, a constatat o iregularitate
contabila pe care conducerea intrepr refuza sa o corecteze. Acest dezacord poate fi important si sa
influenteze certificarea. Pot fi, de exemplu, dezacorduri privind:
- insuficienta provizioanelor pentru deprecierile de stocuri si creante;
- stocuri supraevaluate sau subevaluate dat unor erori in calculul costurilor productiei sau in
determ marimii stocului (cantitatilor)
- nerespectarea principiului independentei exercitiului;
- neluarea in considerare a evenimentelor posterioare care confirma sau infirma o situatie
existenta la data inchiderii exercitiului;
- neluarea in considerare a principiului prudentei prin supraevaluarea activelor;
- erori in clasarea tertilor (clienti incerti mentinuti ca clienti obisnuiti).
Auditorul certifica cu rezerva atunci cand iregularitatea este semnificativa, dar importanta ei nu
este suficienta pentru a considera ca sit fin nu sunt corecte si sincere si ca nu dau o imagine fidela
asupra pozitiei si situatiei financiare precum si rezultatului exercitiului.
Oricare ar fi natura neregularitatilor, auditorul isi prezinta in raport opinia, precizand:
- natura dezacordului;
- postul si suma respectiva;
- influenta asupra rezultatului net.
Care ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ pentru o
intreprindere redresabil (in locul optiunii falimentului)?
Actionarii ar accepta un pret de vanzare negativ in locul optiunii falimentului in cazul
reorientarilor strategice, in perspectiva rentabilizarii societatii intr-o modalitate diferita de
activitatea istorica efectuata de intreprindere. In acest caz, numai valorile activului net constituie
o referinta.
Biletul nr. 107
Continutul raportului de audit
Raportul de audit trebuie sa contina:
- relatia contractuala de executare a misiunii de audit;
- observatiile reiesite din diverse verificari;
- informatiile a caror mentiune in raport este prevazuta expres de lege;
- oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile
financiare ofera o imagine fidela, clara si completa pozitiei financiare, performantelor si situatiei
financiare generale a intreprinderii;
- mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.
Din raportul de audit trebuie sa rezulte in mod clar:
- mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea intreprinderii;
- descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit;
- situatiile care fac sa apara incertitudini;
- natura si locul observatiilor in raport.
Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actuala in Romania nu pot fi acceptate in
totalitate, in cazul evaluarii economice, fiind necesare corectii ale bilantului elaborat pe
94

baza acestora?
Bilantul contabil, fiind intocmit dupa anumite reguli si principii referitoare la evaluare, face
ca patrimoniul sa nu fie exprimat in valori de piata iar performantele sa nu fie cele care s-ar fi
obtinut in conditiile normale ale pietii.
Principiile contabile aplicabile in Romania care nu pot fi acceptate in totalitate in cazul
evaluarii economice sunt:
Principiul permanentei metodelor (spre exemplu amortizarea imobilizarilor corporale trebuie
ajustata astfel incat valoarea acestora sa fie cea de piata);
Principiul prudentei (spre exemplu prin politica de provizioane);
Principiul independentei exercitiului (cheltuielile in avans sunt excluse de la calcularea activului net
corijat).
Biletul nr. 108
1.Rolul raportului de audit.
Raportul de audit are un triplu rol:
-instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata,
respectiv cu publicul, precum si cu actionarii, pentru decizii economice;
-instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiile financiare prezentate
de o entitate;
-instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii
auditate.
2.Cum poate fi definit superprofitul aferent intreprinderii?
Superprofitul reprezinta profitul suplimentar asigurat de o intreprindere pentru capitalurile
investite in activele sale fata de un plasament, de o marime egala, remunerate la rata medie a
pietei.
Biletul nr.109
Rolul si continutul notei de sinteza
Nota de sinteza a misiunii cuprinde toate constatarile ce vor fi incluse in raportul de audit si este
un instrument de control intern, urmand a fi supusa validarii ierarhiei superioare
Pentru a permite auditorului sa-si faca o parere definitva asupra situatiilor financiare, este util sasi stabileasca o nota de sinteza care recapituleaza toate punctele importante ale lucrarilor
efectuate, de la cunoasterea intreprinderii pana la controlul conturilor, care pot avea o incidenta
asupra deciziei finale.
Nota de sinteza este stabilita pe o foaie de lucru care presupune:
- o referire la foaia de lucru in care punctul retinut ca important este dezvoltat;
- o descriere sumara a punctului respectiv;
- pozitia auditorului (punctul sau de vedere).
Descrierea punctelor respective se va referi la toate elementele importante ale desfasurarii
lucrarilor si in special la:
- problemele tehnice intalnite si maniera in care au fost rezolvate;
- punctele in suspensie care necesita primirea unei informatii complementarea;
- domeniile care necesita o luare de pozitie si o decizie finala a auditorului;
- o lista a modif propuse, evidentiindu-le pe cele care au fost contabiliz si separat pe
cele care inca nu au fost acceptate de intrepr.
Poate fi utila, de asemenea, realizarea unui scurt rezumat al evenimentelor
95

semnificative care au marcat viata intreprinderii in timpul exercitiului ca, de exemplu:

- evolutia principalelor elemente din situatiile financiare;
- produse (activitati) noi;
- schimbari in strategia intreprinderii.
Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu
o rata constanta pe o perioada nedeterminata (infinite) de timp?
Rata de capitalizare aplicabila unor beneficii constante pe o perioada n se numeste factorul suma
de fructificare: [(1+a) -1]/ a
si arata echivalentul viitor, peste n ani, a unor sume depozitate in mod constant in fiecare an al
perioadei, la o rata de actualizare fixa a.
Inversul factorului suma de fructificare este factorul fondului de reducere:

Si arata ce valoare trebuie economisita/platita in mod constant anual, la o rata de rentabilitate a,

pentru ca la sfarsitul perioadei n sa se dispuna de un capital Y
X = Y * factorul fondului de reducere
Biletulnr.110
1.Rolul si continutul chestionarului de sfarsit de misiune.
Chestionarul sfarsitului lucrarilor permite asigurarea ca toate elementele au fost reunite, ca
normele au fost respectate si ca dosarele sunt complete.
Intrebarile din chestionar trebuie sa recapituleze toate lucrarile ce trebuie efectuate potrivit
standardelor normelor de audit si procedurilor interne ale cabinetului si se pot grupa dupa cum
urmeaza:
-intinderea lucrarilor;
-delegarea lucrarilor catre membrii echipei si supervizarea activitatii lor;
-continutul bilantului contabil
-raportarile;
-comunicarile cu conducerea intreprinderii;
-latura administrativa.
Chestionarul sfarsitului lucrarilor, fiind un document intern al auditorului, poate contine mai
multe sau mai putine intrebari in functie de marimea, structura si experienta cabinetului de audit,
de natura misiunii, si daca este primul audit sau clientul este mai vechi.
Acest chestionar va servi la elaborarea notei de sinteza a misiunii.
2.Ce exemple de coeficienti multiplicatori utilizati in prectica evaluarii puteti da?
Multiplicatorul capitalistic Y reprezinta o rata de capitalizare, de fructificare, actualizare a
veniturilor si este reprezentat de:
a) rata neutra de plasament;
b) nr. de unitati ,,an - actualizarea unei serii de fluxuri financiare constante pana in anul ,,n
in care Y reprezinta un nr. de unitati an,
1 - 1__
an=
(1+t)n
t
c) rata de plasament aferenta PER secdetremina ca raport intre 1/PER si semnifica durata de
recuparare a investitiei
V= CBxPER
96

PER= Cursul bursier al unei actiuni

Dividend platit+profit nerepartizat
Biletul nr.111
Rolul si continutul scrisorii de afirmare.
Rolul scrisorii de afirmare este de a reduce riscul aparitiei unor neintelegeri intre
auditori si conducatorii clientului, prin confirmarea de catre acestia din urma a afirmatiilor
orale.
De asemenea, scrisoare de afirmare are rolul de a confirma afirmatiile verbale primite
de auditor cu privire la elementele semnificative ale situatiilor financiare, pentru care
auditorul nu se poate astepta in mod rezonabil sa obtina elemente probante.
Prin intermediul scrisorii de afirmare auditorul obtine dovada ca cei care conduc
intreprinderea recunosc responsabilitatea lor in intocmirea situatiilor financiare pe care le-au
aprobat. Scrisoarea de afirmare permite instiintarea conducerii intreprinderii asupra modului de
influentare a situatiilor financiare de catre informatiile pe care numai ea le detine.
O scrisoare de afirmare poate imbraca forma:
- fie a unei scrisori emanand de la conducatori;
- fie a unei scrisori a auditorilor amintind termenii afirmatiei verbale primite de la
conducatori, recunoscute cum se cuvine si confirmate de ei.
Daca conducatorii refuza sa ateste printr-o scrisoare de afirmare afirmatiile pe care
auditorul le considera necesare, acest refuz va constitui o limitare a intinderii lucrarilor sale.
Scrisoarea de afirmare permite:
- clarificarea raspunderilor ce revin conducatorilor intreprinderii si auditorului;
- instiintarea conducerii intrepr asupra modului de influentare a sit financiare de catre informatiile
pe care numai ea le detine.
Aceasta scrisoare de afirmare nu inlocuieste procedurile de verificare ce trebuie efectuate
de catre auditori.
Exemple de elemente declarate intr-o scrisoare de confirmare:
- Nu avem cunostinta de nici o iregularitate privind conducerea sau salariatii care
prezinta un rol important in definirea si functionarea sistemului contabil si de control
intern, susceptibile a avea o influenta semnificativa asupra situatiilor financiare.
- V-am prezentat toate registrele contabile, toata documentatia aferenta si toate
procesele-verbale ale AGA, ale consiliului de administratie, respectiv cele care s-au
tinut la datele de.....si.....si..... .
- Confirmam ca situatiile financiare nu contin anomalii semnificative sau omisiuni.
- Societatea noastra s-a conformat tuturor prevederilor din acordurile contractuale a
caror nerespectarea ar fi putut avea o incidenta semnificativa asupra situatiilor
financiare.
- Urmatoarele elemente au fost corect inregistrate si, dupa caz, in notele la situatiile
financiare s-au dat explicatiile necesare: pierderi din operatiuni de cumparari si
vanzari, active date in garantie (ipotecate), active vandute.
- Nu avem nici un proiect sau intentii susceptibile sa altereze in mod semnificativ
valoarea contabila sau clasificarea activelor si pasivelor reflectate in situatiile
financiare.
- Nu avem nici un plan de abandonare a unor linii de fabricatie si nici un stoc nu
este contabilizat la o suma superioara valorii sale nete de realizare.
- Societatea este proprietara tuturor activelor si nici unul nu a fost ipotecat, cu
exceptia celor mentionate in nota.....la situatiile financiare.
- Noi am inregistrat toate pasivele si angajamentele sau am dat explicatii in notele
anexe, iar in nota anexa Y am indicat toate garantiile acordate tertilor.
97

Cu exceptia evenimentului constand in ........ descris in nota anexa Z, nici un

eveniment posterior inchiderii exercitiului care sa necesite o rectificare a situatiilor
financiare nu s-a produs sau aceste evenimente au fost prezentate in notele anexate.
- Litigiul cu societatea K a fost reglat pentru o suma de ....... lei, provizionata in
situatiile financiare. Nici o alta reclamatie privind un eventual contencios nu a fost
depusa si nu este prevazuta.
Cum poate fi definita valoarea reziduala a unei afaceri inclusa in calculele de actualizare a
cash-flow-urilor?
Valoarea reziduala = suma neta pe care intreprinderea sconteaza sa o obtina in schimbul unui
bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de cedare prevazute.
-

Valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator Z la cash flow-ul
ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe
K-g
termen lung a fluxului de numerar
Biletul nr.112
Utilizarea lucrarilor unui alt auditor.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 600 stabileste procedurile si principiile fundamentale
si modalitatile lor de aplicare referitoare la utilizarea de catre un auditor, in cadrul unei misiuni de
audit de baza, la o entitate a lucrarilor realizate de catre un alt auditor, asupra situatiilor financiare
ale unuia sau mai multor sub-grupuri incluse in situatiile financiare ale acelei entitati. El nu se
aplica in cazul cand doi sau mai multi auditori sunt numiti coauditori si nici relatiilor auditorului
cu auditorul precedent.
Cand auditorul principal utilizeaza lucrarile unui alt auditor, auditorul principal trebuie
sa determine incidenta acestor lucrari asupra propriului sau audit.
Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situatiilor financiare ale unei
entitati care includ conturile unuia sau mai multor subgrupuri auditate de un alt auditor. Expresia
alt auditor desemneaza auditorul altul decat auditorul principal responsabil de examenul
informatiilor financiare ale unui subgrup, incluse in situatiile financiare auditate de catre auditorul
principal.
Auditorul trebuie sa stabileasca daca participarea sa la lucrarile de audit pe ansamblu este
suficienta pentru a-i permite sa actioneze ca auditor principal.
Atunci cand utilizeaza lucrarile unui alt auditor, auditorul principal trebuie sa-i evalueze
competenta (celuilalt auditor) si sa obtina elemente probante care sa dovedeasca faptul ca
lucrarile celuilalt auditor raspund obiectivelor auditorului principal in cadrul misiunii sale de
audit. Auditorul principal trebuie sa-l informeze pe acest alt auditor in legatura cu:
- obligatiile de independenta; va solicita o declaratie scrisa care sa ateste respectarea
acestor obligatii;
- coordonarea lucrarilor si a raportarilor; modalitatile de coordonare vor fi definite
in etapa de planificare a auditului;
- obligatiile contabile, de control si de raportare, obtinand o declaratie scrisa in
legatura cu respectarea acestora;

98

intretinerea cu privire la procedurile de audit puse in opera; obtinerea unui rezumat

scris al procedurilor aplicate de catre alt auditor sau consultarea dosarelor de lucru
ale altui auditor.
Cunoscand contextul in care auditorul principal va folosi lucrarile sale, celalalt auditor
trebuie sa coopereze cu auditorul principal. De exemplu, acest alt auditor va aduce la cunostinta
auditorului principal orice aspect al activitatii sale care nu se poate realiza conform modalitatilor
stabilite; la randul sau celalalt auditor va fi informat despre orice problema aparuta in activitatea
auditorului principal care poate avea o incidenta importanta asupra propriei sale activitati.
Care sunt premisele aplicarii metodei rentei goodwill-ului?
Baza tuturor metodelor de evaluare a goodwill este notiunea de rentabilitate a activelor investite.
Premisele utilizarii acestei met este existenta supraprofitului pe obtinerea unui good will, in caz
contrar avem de-a face cu un badwill.
Biletul nr.113
Utilizarea lucrarilor auditorului intern
Auditorul trebuie sa analizeze activitatile auditorului intern si incidentele potentiale asupra
procedurilor de audit ale sale.
Auditorul intern, facand parte din structurile intreprinderii, are printre obiectele sale examenul,
evaluarea si controlul pertinentei si eficacitatii sistemelor contabile si de control intern; anumite
aspecte ale lucrarilor sale pot fi utile auditorului extern.
Printre activitatile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot mentiona:
- examenul sistemelor contabile de control intern;
- examenul informatiilor financiare si de gestiune;
- evaluarea costurilor, rentabilitatea si eficienta unor tranzactii si operatiuni;
- examenul modului de respectare a textelor legislative precum si al politicilor si directivelor
stabilite de conducerea intreprinderii.
Auditorul extern are oblig sa obtina o cunoastere sufic a activit auditului intern pentru a planifica
si aborda in mod eficient auditul.
In evaluarea lucrarilor auditorului intern, auditorul extern va tine seama de urmatoarele criterii:
- statutul auditorului intern in cadrul intreprinderii;
- natura si intinderea lucrarilor de audit intern efectuate;
- competente tehnice; pregatire tehnica adaptata si o experienta ca auditor intern;
- organizarea profesionala; planificarea, supravegherea, controlul si documentarea corecta a
lucrarilor, existenta manualelor de audit, programarea de lucru si a dosarelor de lucru
corespunzatoare
Care sunt premisele aplicarii metodei capitalizarii superprofitului?
Cele mai utilizate metode de evaluare bazate pe goodwill sunt urmatoarele:
Metoda directa
Metoda bazata pe capitalizarea unui superprofit
Metoda rentei goodwill-ului
Metoda bazata pe capitalizarea unui superprofit. Pentru explicarea ei se presupune o
intreprindere ale carei capitaluri proprii au o valoare patrimoniala ANC, a carei exploatare se
presupune ca va aduce un profit previzionat constant, P. Metoda presupune ca nu exista
-

99

superprofit decat din momentul in care rentabilitatea degajata de intreprindere (care imbraca
forma profitului previzionat) este mai mare decat cea care s-ar obtine plasand pe piata un capital
echivalent cu ANC.
Biletulnr.114
1.Utilizarea lucrarilor unui expert
Utilizarea lucrarilor unui expert se face in urmatoarele situatii:
- evaluarea anumitor active;
- evaluarea starii fizice a unor active precum minereuri, zacaminte petroliere sau stabilirea
duratei de viata ramasa a unor active corporale;
- evaluari actuariale;
- evaluarea stadiului de realizare a unor produse sau lucrari de constructii;
- avize juridice in ce priveste interpretarea unor acorduri, statute sau reglementari.
Cand are in vedere sa foloseasca lucrarile unui expert, auditorul trebuie sa tina cont de:
- caracterul semnificativ al elementului respectiv din situatiile financiare;
- riscul de eroare datorat naturii si complexitatii elementului respectiv;
- volumul si calitatea altor elemente probante disponibile.
Pentru a putea utiliza lucrarile unui expert, auditorul trebuie sa reuneasca elemente probante
suficiente si adecvate care sa demonstreze ca pot fi utilizate lucrarile unui anume expert in cadrul
misiunii sale de audit. Apoi, auditorul trebuie sa verifice competenta profesionala a expertului si
obiectivitatea lui. In plus, auditorul trebuie sa stranga elemente probante suficiente si adecvate
care sa demonstreze ca intinderea lucrarilor expertului raspunde obiectivelor auditului.
Auditorul trebuie sa stabileasca daca lucrarile expertului pot constitui un element probant cu
privire la aprecierea criteriilor ce trebuie indeplinite de situatiile financiare.
Cand auditorul nu modifica raportul sau, el nu trebuie sa faca mentiuni despre utilizarea lucrarilor
expertului.
2.Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?
Caractertistica ratei de actualizare deflatata este ca a fost ajustata in minus cu rata inflatiei, se fol.
in cazul in care fluxul financiar ce se actualizeaza este in lei constanti.
Biletul nr.115
1. Elementele posterioare inchiderii exercitiului.
Standardul International de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabileste tratamentul in situatiile financiare
a evenimentelor favorabile si nefavorabile care survin dupa data inchiderii exercitiului, care pot fi
de doua tipuri:
evenimente care furnizeaza informatii in legatura cu fapte care existau la data inchiderii
exercitiului; sunt acele evenimente care aduc o mai ampla confirmare a circumstantelor existente
la data inchiderii;
evenimente care furnizeaza informatii bazate pe fapte survenite dupa data inchiderii exercitiului;
sunt evenimente care indica circumstante noi, aparute dupa data inchiderii.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua in
considerare incidentele evenimentelor posterioare inchiderii exercitiului, atat asupra situatiilor
financiare cat si asupra raportului sau, distingandu-se trei etape:
fapte descoperite pana la data raportului de audit;
fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar inaintea publicarii situatiilor financiare;
fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare.
2. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate?
Rata de actualizare nedeflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda
curenta (adica moneda este influentata de rata inflatiei viitoare)
Daca rezultatele viitoare sunt exprimate in unitati monetare curente care tin seama de inflatia
viitoare estimata, aceste rezultate trebuie actualizate cu o rata care include inflatia, numita rata de
100

actualizare nedeflatata. Pe plan mondial, majoritatea intreprinderilor lucreaza cu valori

nedeflatate, exprimate in unitati monetare curente, calculate tinand seama de o perspectiva
inflationista. In acest caz, rata de actualizare nedeflatata este din aceeasi familie cu ratele
dobanzilor nedeflatate pe pietele financiare.
Biletulnr.116
1.Faptele descoperite pana la data raportului de audit.
Auditorul trebuie sa puna in lucru proceduri care urmaresc strangerea e elemente probante
suficiente si adecvate care sa justifice faptul ca au fost identificate toate evenimentele care pot
necesita ajustari ale situatiilor financiare sau informatii suplimentare in anexe, pana la data
raportului sau.
Procedurile menite sa identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustari a
situatiilor financiare sau unei informatii in anexe, vor fi puse in lucru la o data cat mai apropiata
de data raportului de audit. Daca prin aplicarea acestor proceduri auditorul descopera ca
evenimentele posterioare au o incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare, el trebuie sa
determine daca acestea au fost corect avute in vedere si au facut obiectul unei informari
corespunzatoare in notele anexe la situatiile financiare.
Cand un subgrup, filiala sau sucursala face obiectul unui audit din partea altui auditor,
auditorul va examina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare,
precum si necesitatea de a-l informa de data prevazuta pentru semnarea propriului sau raport de
audit.
2. Ce sunt ratele de evaluare utilizate in cadrul metodelor comparative si ce exemple puteti
da?
Ratele utilize in met comparative reprez criteriul pe baza caruia se face comparatia si pot fi:
- PER ul intrepr din acelasi sector, cotate;
- capitalizarea bursiera/ANC;
- durata de acoperire (nr. anilor pt care o suma de beneficii previzionate actualizate cu rata
de randament a obligatiunilor de stat este egala cu cursul unei actiuni)
Biletulnr.117
1. Fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar inaintea publicarii situatiilor
financiare.
Auditorul nu este tinut sa aplice proceduri sau sa faca investigatii referitoare la situatiile
financiare, dupa data raportului de audit. Conducerea intreprinderii, insa, trebuie sa informeze
auditorul asupra evenimentelor survenite intre data raportului de audit si data publicarii situatiilor
financiare si care sunt susceptibile sa aiba o influenta asupra acestora.
Cand auditorul a luat cunostinta, dupa data raportului, dar inaintea publicarii situatiilor
financiare, de evenimente care risca sa aiba o incidenta semnificativa asupra acestora, auditorul
trebuie sa stabileasca daca trebuie sa ceara cercetarea situatiilor; financiare si sa discute aspectele
in cauza cu conducerea intreprinderii pentru a stabili masurile care se impun.
Daca conducerea intreprinderii corecteaza situatiile financiare, auditorul va pune in lucru
procedurile necesare si va furniza conducerii intreprinderii un alt raport de audit, in nici un caz data
noului raport nu va putea fi anterioara datei semnarii sau aprobarii situatiilor financiare si, in
consecinta, procedurile mentionate mai sus se vor prelungi pana la data noului raport de audit.
Daca conducerea intreprinderii refuza sa corecteze situatiile financiare iar auditorul
considera necesare aceste corecturi, el trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau o opinie
defavorabila; daca raportul de audit apucase sa fie depus, auditorul cere conducerii intreprinderii sa
nu publice, catre terti, situatiile financiare si raportul de audit iar, daca aceasta decide totusi
publicarea, auditorul va lua masurile adecvate pentru a evita ca tertii sa utilizeze: raportul sau.
2. Care este definitia goodwill-ului?
Goodwill = valoare suplimentara, de natura incorporala, dincolo de valoarea de piata a
101

activelor si pasivelor tangibile din bilant

Existenta sa este legata de folosirea mai mult sau mai putin eficienta a activelor intreprinderii,
si anume:
daca activele sunt bine gestionate si exploatate, deci degaja o rentabilitate superioara
celei asteptate de piata, se poate obtine un goodwill;

daca activele sunt prost gestionate si exploatate si conduc la performantele financiare

inferioare asteptarilor pietii, va rezulta un badwill, adica o valoare incorporala negativa.
Biletul nr. 118
1.Fapte descoperite dupa data publicarii situatiilor financiare.
Dupa publicarea situatiilor financiare auditorul nu este tinut sa procedeze la vreo
investigatie.
Daca insa auditorul a luat cunostinta, dupa publicarea situatiilor financiare, de existenta
unui eveniment care, daca ar fi fost cunoscut la data semnarii raportului sau, l-ar fi condus la
modificarea opiniei, el trebuie sa stabileasca daca este cazul corectarii situatiilor financiare si sa
discute aspectele respective cu conducerea intreprinderii.
In cazul in care conducerea intreprinderii corecteaza situatiile financiare, auditorul va
controla masurile luate de conducerea intreprinderii pentru a se asigura ca toate persoanele care
sunt in posesia situatiilor financiare nemodificate au luat cunostinta de corectarea acestora si va
intocmi un nou raport asupra situatiilor financiare. Acest nou raport de audit trebuie sa cuprinda
un paragraf de observatii facand trimitere la o nota anexa la situatiile financiare care cuprinde
motivele corectiei situatiilor financiare publicate anterior. Data noului raport va fi anterioara celei
de aprobare a situatiilor financiare corectate.
In cazul in care conducerea intreprinderii nu ia masurile necesare pentru a se asigura ca
toate persoanele care au in posesie situatiile financiare si raportul de audit publicate anterior au
fost corect informate de situatie si nu corecteaza situatiile financiare chiar daca auditorul a
solicitat corectarea, auditorul va face cunoscut conducerii intreprinderii ca va lua toate masurile
pentru a evita ca tertii sa utilizeze raportul sau.
Nu este necesara corectarea situatiilor financiare si stabilirea unui nou raport de audit
atunci cand situatiile financiare ale exercitiului urmator sunt pe punctul de a fi publicate, cu
conditia ca o informatie corespunzatoare despre situatia existenta sa fie furnizata in notele
anexate la aceste situatii financiare.
-

2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci cand se
determina valoarea patrimoniala Activ net contabil corectat?
1.Met comparatiei directe ( a vanzarilor) prt si alte inform sunt analizate comparate si ajustate
in fct de asemanari si deosebiri.
2.Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre val
proprietatii si anumite localizari.
3.Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului
4.Met capitalizarii rentei de baza
Biletul nr. 119
1. Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 510 reglementeaza procedurile si principiile
fundamentale si modul lor de aplicare in ce priveste soldurile de deschidere. In misiunile initiale
de audit, auditorul trebuie sa gaseasca elemente probante suficiente si adecvate care sa-i permita
sa se asigure ca:
- soldurile de deschidere nu contin anomalii care sa aiba o influenta semnificativa asupra
situatiilor financiare ale exercitiului in curs;
102

- soldurile de inchidere ale exercitiului precedent au fost corect preluate sau, in cazuri deosebite,
au fost ajustate retroactiv;
- politicile de inchidere a conturilor si metodelor de evaluare folosite au fost aplicate in mod
constant, sau modificarea acestora a fost corect inregistrata si descrisa in notele anexe.
Cand situatiile financiare ale exercitiului precededent au fost auditate de un alt auditor, auditorul
actual poate gasi elementele probante examinand dosarele de lucru ale auditorul precedent.
Daca situatiile financiare precedente nu au fost auditate acesta va pune in lucru alte proceduri.
Daca prin aplicarea procedurilor specifice nu se obtin elemente probante suficiente si adecvate cu
privire la soldurile de deschidere, auditorul trebuie sa emita o opinie cu rezerve sau se va afla in
imposibilitatea de a emite o opinie.
2. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci cand se
determine valoarea patrimoniala" Activ corectat?
- met comparatiei directe ( a vanzarilor) pret si alte inform sunt analizate comparate si ajustate
in fct de asemanari si deosebiri.
- Met proportiei alocarii se bazeaza pe echilibru, pe existenta unui raport tipic intre teren si
cladiri;
- met pe baza parcelarii acolo unde cea mai buna metoda este parcelarea;
- met reziduala pp ca se poate identifica venitul coresunzator terenului din venitul net al
prprietatii integrale, acesta fiind capitalizat cu o rata de capitalizare corespunzatoare pentru
terenuri;
- Met extractiei prin scaderea din val globala a proprietatii, a imobilului
- Met capitalizarii rentei de baza
Biletul nr. 120
1. Examenul situatiilor financiare
Situatiile financiare (bilant, contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituie
documente de sinteza a contabilitatii asupra carora auditorul isi exprima opinia.
Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului sa obtina unele elemente probante
pe baza carora sa traga concluzii cu privire la diferite posturi si rubrici din situatiile financiare.
Pentru a-si putea exprima opinia, auditorului trebuie sa confirme ca situatiile financiare sunt in
acord cu concluziile sale si ca ele reflecta corect deciziile conducerii intreprinderii si dau o
imagine fidela activitatii si situatiei financiare a intreprinderii.
Examenul situatiilor financiare are ca obiect verificarea:
- faptului ca bilantul, contul de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare
sunt coerente, concorda cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile
si reglementarilor in vigoare si tin cont de evenimentele posterioare datei de inchidere;
- faptului ca anexele comporta toate inform de importanta semnificativa asupra situatiei
patrimoniale, fin si rezultatele obtinute.
Tehnicile de examinare se bazeaza pe:
- stabilirea ratiourilor obisnuite de analiza financ si compararea lor cu cele ale exercitiilor
precedente si ale sectorului de activitate;
- comparatiile intre datele reiesite din situatiile financiare si datele anterioare, posterioare si
previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare;
- compararea in procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si
pierdere.
Un obiectiv central al examinarii situatiilor financiare il constituie verificarea daca acestea dau o
imagine fidela clara si completa:
- pozitiei financiare intreprinderii;
- rezultatelor financiare;
- situatiei financiare.
In cadrul actiunilor de verificare a bilantului contabil, auditorul isi divizeaza diligentele
103

verificand si satisfacerea unor reguli generale si particulare.

Reguli generale:
- bilantul contabil este intocmit conform normelor contabile in vigoare;
- bilantul contabil este intocmit sub o forma comparativa;
- elementele de activ si pasiv sunt evaluate separat fara sa se opereze compensatii;
- bilantul de deschidere corespunde cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent.
Reguli particulare. Auditorul verifica modul de inregistrare a:
- capitalurilor proprii;
- imprumuturi si datorii asimilate;
- imobilizari;
- stocuri si productie in curs de executie;
- conturile de terti;
- conturile de provizioane;
- conturile de trezorerie.
In legatura cu rezultatul exercitiului, auditorul :
- examineaza unele conturi de cheltuieli;
- examineaza bazele de impozitare stabilite in materie de taxe si impozite asupra
conturilor de venituri;
- examineaza situatia comparativa a diverselor conturi de venituri si cheltuieli.
In legatura cu anexele la situatiile financiare, auditorul examineaza informatiile furnizate de
acestea, analizand in mod deosebit:
- evolutia conturilor prezentate de aceste anexe;
- respectarea modului si metodelor de evaluare a posturilor din bilant si din contul de
profit si pierdere;
- metodele utilizate pentru calculul amortizarii si provizioanelor si fundamentarea lor.
2.Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor atunci
cand se determina valoarea patrimoniala Activ net contabil corectat?
pe baza de cost metoda identificarii;
- metoda asimilarii;
- metoda corelarii;
- metoda indicilor de indexare.
Pe baza de venit multe utilaje se inchiriaza
Pe baza de comparatie
Biletul nr. 121
1.Particulariti privind partile afiliate (legate) in audit.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 550 stabileste procedurile si principiile fundamentale,
precum si modalitatile lor de aplicare in ce priveste responsabilitatile auditorului referitoare la
tranzactiile intre parti legate (afiliate), asa cum sunt ele definite prin Standardul International de
Contabilitate nr. 24 Parti legate.
Auditorul trebuie sa puna in lucru proceduri de audit in vederea reuniunii de elemente probante
referitoare la identificarea de catre conducerea intreprinderii a partilor legate (afiliate), precum si
la informatiile prezentate in anexe privind efectele tranzactiilor si operatiilor intre partile legate,
care au o influenta semnificativa asupra situatiilor financiare.
In timpul lucrarilor de audit, auditorul da atentie operatiilor care par neobisnuite si care pot indica
existenta partilor legate pana atunci necunoscute ca, de exemplu:
- operat efect in cditii comerciale anormale, mai ales in ce priveste pretul, rata dobanzii, garantii
si cditii de ramburs neobisnuite;
- operatii a caror existenta nu pare justificata prin nici o motivatie logica;
- operatii a caror substanta difera de forma acestora;
-operatii efectuate pe cai neobisnuite;
104

- volum prea ridicat sau operatii importante realizate cu unii clienti sau furnizori, in raport cu
altii;
- operatii neanregistrate.
Printre procedurile puse in lucru de auditor se pot folosi:
- controalele detaliate asupra unor operatii, tranzactii, rulaje sau solduri;
- consultarea proceselor verbale ale adunarilor generale ale actionarilor si ale consiliului de
administratie;
- acordarea unei atentii deosebite unor operatii de la sfarsitul perioadei;
- acordarea contractelor si conventiilor de imprumut;
- examenul operatiilor de cumparari sau vanzari pe parti ale unei societati in participatie;
- examenul operattiilor si tranzactiilor intre parti legate identificate;
- obtinerea unei declaratii de la conducerea intreprinderii prin care sa ateste ca informatiile
prezentate cu privire la identificarea partilor legate sunt exhaustive si au fost corect descrise in
anexele la situatiile financiare.
2.Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesara determinarii ratei de
actualizare?
Rata de actualizare deflatata este utilizata atunci cand se considera un flux financiar in moneda
constanta (adica moneda de la data evaluarii, neinfluentata de rata inflatiei viitoare).
Rata deflatata = (i f) / (1+f)
f rata inflatiei
Daca rezultatele viitoare sunt exprimate in unitati monetare constante, care nu tin seama de
inflatia viitoare, ele trebuie actualizate cu o rata care nu include inflatia, numita rata de
actualizare deflatata. Utilizarea incorecta a ratei de actualizare prin aplicarea la niste rezultate
constante a unei rate a pietei care include de fapt si o componenta inflationista, penalizeaza
valoarea intreprinderii evaluate. De aceea trebuie ca rata de actualizare care se va aplica acestor
beneficii constante sa fie in prealabil deflatata.
Trecerea de la rata de actualizare nedeflatata la cea deflatata se face astfel:
daca rata inflatiei este mai mica de 10%:
r deflatata = r nedeflatata f
daca rata inflatiei este mai mare de 10%:
r deflatata = (r nedeflatata f) /(1+f)
unde: 1/1+f reprezinta indicele puterii de cumparare a banilor.
Biletul nr. 122
1. Ipoteza continuitatii activitatii in auditul situatiilor financiare.
In timpul planificarii si realizarii misiunii de audit, auditorul trebuie sa aprecieze temeinicia
utilizarii de catre conducerea intreprinderii a conventiei contabile de baza de continuare a
activitatii, la elaborarea situatiilor financiare.
Exemple de fapte sau evenimente care, luate izolat sau impreuna, constituie semne de intrebare
asupra valabilitatii conventiei contabile de baza de continuare a exploatarii, fara a fi exhaustive,
sunt:
- capitaluri proprii sau fond de rulment negative;
- imprumuturi care ajung la scadenta, fara perspectiva realizata de rambursare sau reesalonare,
sau recurgerea excesiva la credite pe termen scurt pentru a finanta active pe termen lung;
- indicii privind retragerea suportului financiar de catre creditori;
- marje bruta de autofinantare negativa;
- indicatori financiari cheie, nefavorabili;
- pierderi din exploatare sau degradari importante ale activelor;
- stoparea politicii de distribuire de dividende;
105

- insuficienta trezoreriei pentru a face platile la scadenta;

- refuzul creditelor furnizori;
- parasirea intreprinderii de catre cadrele de conducere;
- pierderea unor piete importante, a unor licente importante sau furnizori principali;
- miscari sociale, sau lipsa materiilor prime de baza;
- proceduri judiciare in curs care, daca sunt pierdute, pot avea consecinte financiare grave;
- schimbari legislative sau politici guvernamentale care risca sa aiba efecte nefavorabile asupra
intreprinderii.
Responsabilitatea auditorului consta in aprecierea modului in care conducerea intreprinderii a
utilizat conventia contabila de baza a continuitatii activitatii si daca exista incertitudini
semnificative in ce priveste capacitatea intreprinderii de a continua activitatea si care ar fi trebuit
sa fie prezentate in anexe. El trebuie sa colecteze elemente probante suficiente si adecvate pentru
a confirma existenta unei incertitudini semnificative referitoare la continuitatea exploatarii.
Auditorul se poate gasi in una din urmatoarele situatii:
- a fost aplicata conventia contabila de baza a continuitatii activitatii dar exista o incertitudine
semnificativa. In acest caz se verifica daca in notele anexe au fost descrise corect faptele
susceptibile de a pune in discutie continuitatea activitatii; in caz afirmativ, el va emite o opinie
fara rezerve dar va introduce un paragraf de observatii; in caz negativ, el va emite o opinie cu
rezerve sau o opinie defavorabila;
- situatiile financiare au fost stabilite in conditii de continuitate a activitatii dar in rationamentul
sau profesional, auditorul retine ca intreprinderea nu va fi in masura sa continue activitatea; in
acest caz, el va emite o opinie defavorabila;
- conducerea intreprinderii refuza sa faca sau sa completeze analizele sale pentru a evalua de o
maniera completa aspectele legate de continuitatea activitatii; auditorul poate introduce o rezerva
in raportul sau, ca urmare a limitarii intinderii lucrarilor sale.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 570 stabileste procedurile si principiile fundamentale,
cat si modul lor de aplicare in ce priveste responsabilitatile auditorului in legatura cu aplicarea
conventiei contabile de baza a continuarii activitatii la elaborarea situatiilor financiare ale
intreprinderii.
2.Care este formula de calcul a lichiditatii restranse - indicator calculat pentru
interpretarea bilantului contabil in cadrul diagnosticului financiar?
Lichiditatea restransa = aptitudinea intreprinderii de a rambursa datoriile sub 1 an cu ajutorul
elementelor celor mai lichide sub 1 an
L r = (creante-disponibilitati)/datorii sub un an
Biletul nr. 123
1. Auditul estimarilor contabile.
Estimarea contabila desemneaza o evaluare aproximativa a sumei unui element in absenta unei
metode precise de masurare (determinare). Cele mai frecvente estimari contabile se refera la:
- provizioane pentru deprecierea stocurilor si creantelor;
- amortizarea imobilizarilor asupra duratei lor de viata estimata;
- venituri anticipate;
- impozite amanate;
- provizioane pentru riscuri privind procesele in curs;
- pierderi asupra unor contracte pe termen lung;
- provizioane pentru garantii.
Auditorul trebuie sa reuneasca elementele probante suficiente si adecvate asupra estimarilor
contabile cuprinse in situatiile financiare: caracterul rezonabil al acestor estimari si corecta si
completa prezentare a informatiilor in anexe.
In acest scop, auditorul poate:
106

examina si testa procedurile urmate de conducerea intreprinderii pentru efectuarea

estimarii;
- utiliza o estimare independenta pentru a o compara cu cea efectuata de conducerea
intreprinderii;
- revedea evenimentele posterioare inchiderii exercitiului pentru a stabili daca estimarea
se confirma.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 540 stabileste procedurile si principiile fundamentale
cat si modul lor de aplicare in ce priveste auditul estimarilor contabile continute in situatiile
financiare.
2. Care sunt documentele financiare de sinteza pe care le verifica auditorul financiar
sau evaluatorul pentru a se asigura de credibilitatea datelor
Doc. financiare de sinteza pe care le verifica auditorul fiananciar sau evaluatorul pentru a se
asigura credibilitatea datelorcontabile sunt: Situatiile financiare financiare pe ultimii trei ani in
componentele sale functie de reglementarile contabile aplicabile.
Biletul nr. 124
1. Procedurile analitice in auditul situatiilor financiare.
Procedurile analitice cuprind compararea informatiilor financiare ale intreprinderii:
- cu informatiile comparabile ale exercitiilor precedente;
- cu rezultatele stabilite de intreprindere bazate pe bugete sau pe previziuni sau estimate de
auditor (cum ar fi cele privind cheltuielile cu amortizarile);
- cu informatiile similare din sectorul de activitate din care face parte intreprinderea.
Procedurile analitice sunt utilizate in diferite etape ale misiunii de audit si anume:
- pentru a ajuta auditorul sa planifice natura, calendarul si intinderea altor proceduri de audit
(etapele anterioare);
- in controalele substantive pentru gasirea elementelor probante;
- ca mijloc de revizuire a coerentei de ansamblu a situatiilor financiare (etapa V - urmatoare).
Atunci cand auditorul foloseste procedurile analitice ca si controalele substantive, trebuie sa tina
seama de unii factori precum:
- obiectivele procedurilor analitice si gradul de fiabilitate al lor;
- disponibilitatea informatiilor si fiabilitatea lor;
- sursele informatiilor disponibile; sursele externe independente sunt in general mai
fiabile decat sursele interne;
- caracterul comparabil al surselor disponibile;
- cunostintele dobandite cu auditurile precedente etc.
Tehnica procedurilor analitice este reglementata prin Standardul International de audit (ISA) nr.
520.
2.Ce reprezinta rata de actualizare a capitalurilor?
Rata de actualizare a capitalurilor rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor
proprii si a ratei dobanzii,
- rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER ului mediu al val
comparabile la bursa.
-rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de
deductibilitatea fiscala
Biletul nr. 125
1. Confirmarea externa (directa)
Este o procedura care consta in a cere unui tert avand legaturi de afaceri cu intrepr verificata, sa
confirme direct auditorului inform privind existenta operatiilor, a soldurilor etc. Auditorul are
latitudinea de a determ conditiile si intinderea acestei proceduri.
Procedura se demareaza cu acordul conducerii intreprinderii supusa controlului; daca aceasta nu
se arata favorabila pentru o astfel de procedura, auditorul se poate gasi in una din urmatoarele
-

107

doua situatii:
- sau considera ca tehnicile compensatorii de control ii aduc elemente suficiente de proba;
- sau considera ca alte controale nu-l conduc la elemente probante fata de limitele impuse de
conducerea intreprinderii, care va suporta consecintele necesare cu privire la certificare.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 505 defineste principalele cazuri in care auditorul are
obligatia sa procedeze la folosirea tehnicii confirmarii directe:
- confirmarea unor cauze in baza carora s-au realizat unele tranzactii;
- confirmarea de catre banci a soldurilor conturilor si alte informatii considerate
necesare;
- confirmarea conturilor de clienti si debitori;
- confirmarea stocurilor in depozite vamale, in consignatie si alte stocuri la terti;
- valori imobiliare cumparate prin intermediari financiari;
- imprumuturi de la terti;
- confirmarea soldurilor conturilor de furnizori si creditori.
Confirm poate sa fie pozitiva, atunci cand tertul solicitat isi exprima acordul asupra inform
primite sau furnizeaza chiar el inform, sau negativa, atunci cand tertului solicitat i se cere sa nu
rasp decat in cazul in care nu este de acord cu inform care i s-a prezentat.
Auditorul trebuie sa ia in consideratie orice fapt de natura sa puna in discutie fiabilitatea
raspunsului obtinut la cererea de confirmare externa (directa).
Procedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare, in legatura cu
utilizarea de catre auditor a procedurii confirmarii externe (directe) ca mijloc de obtinere a
elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul International de Audit (ISA) nr.505,
aplicabil incepand cu auditul situatiilor financiare ale anului 2001.
2.Carei optici ii corespund valorile patrimoniale functionale (de exemplu, Valoarea
substantiala)?
Val patrim functionale au la baza o optica a prevalentei economicului asupra juridicului, respectiv
val intrepr ia in calcul val tuturor bunurilor pe care le utilizeaza indif daca sunt sau nu in
proprietatea acesteia
Val patrimoniale sunt abordate printr-o optica aproape comerciala si statica, care nu tine seama de
potentialul intreprinderii. Aceasta abordare incompleta ofera totusi proprietarilor ei o garantie de
siguranta asupra valorii acesteia la un moment dat, putand dovedi investitrorilor ca exista un
echivalent tangibil asupra actiuniolor pe care le detin in intreprinderea respectiva.
Biletul nr. 126
1.Tehnica observarii fizice (directe)
Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ, insa ea nu
aduce decat o parte din elementele probante necesare si anume numai existenta bunului respectiv;
celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuita etc. trebuie
verificate prin alte tehnici.
Actiunile intreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv
asigurarea ca:
- intreprinderea a prevazut mijloace corespunzatoare care permit recenzarea activelor in conditii
de fiabilitate; aceasta faza a interventiei consta in studierea procedurilor de inventariere si se
situeaza deci inaintea inventarierii propriuzise;
- aceste mijloace sunt puse in aplicare in mod satisfacator; aceasta faza consta in verificarea
faptului ca persoanele insarcinate cu inventarierea aplica in mod corect procedurile si se situeaza
in timpul inventarierii propriu-zise;
- lucrarile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceasta faza consta in a controla
daca cantitatile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor si se situeaza deci
dupa inventarierea propriu-zisa.
2.Carei optici ii corespund valorile patrimoniale matematice (de exemplu, Activul net
108

contabil corectat)?
Val patrim matematica are la baza o optica potrivit careia val intrepr ia in calcul numai de
bunurile aflate in proprietate
Biletul nr. 127
1.Tehnica sondajului
Tinand seama de nr de operatii efectuate de intreprindere, auditorul nu poate verifica integral, de
exemplu, rulajele sau soldurile unui cont. El cauta elem probante pe un esantion adecvat,
utilizand tehnica sondajului cel mai bine adaptat fiecarei situatii.
Sondajul este definit ca o tehnica ce consta in selectionarea unui anumit numar sau parti dintr-o
multime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea
rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sau multime. Tehnica sondajului este
reglementata de Standardul International de Audit (ISA) nr. 530.
Sondajele pe care le realizeaza auditorul in cursul misiunii sale sunt de doua naturi diferite;
- in unele cazuri, in general cu ocazia verificarii functionarii controlului intern, auditorul cauta sa
demonstreze ca elementele care constituie masa, multimea, prezinta o caracteristica comuna (de
exemplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumpararilor); sondajele efectuate in
astfel de cazuri sunt sondaje asupra atributiilor;
- in alte cazuri, in general cu ocazia controlului conturilor, auditorul cauta sa verifice valoarea
data unei multimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor.
Auditorul poate folosi in general doua tipuri de sondaje: sondajul statistic si sondajul nestatistic,
bazat exclusiv pe experienta sa profesionala; acesta din urma, insa, nu permite o extrapolare
riguroasa a rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sau multime. Alegerea intre
cele doua tipuri de sondaje depinde de pregatirea profesionala a auditorului si de gradul de
credibilitate pe care acesta doreste sa il dea concluziilor sale.
Oricare ar fi insa tipul de sondaj, este important sa fie respectate cateva reguli riguroase privind
decizia asupra esantionului si parcurgerea unor etape obligatorii.
Deciziile prealabile executarii sondajului pot fi prezentate schematic astfel:
Controlul intregii
mase sau multimi
Nu
N
u
Definirea
Este suficient
Multime
obiectelor si
un
control D a
alegerea
prin sondaj?
a contine
multimii
element
e cheie?
(masei)

Sondaje
asupra
ansamblului
multimii
Verificar
D ea
D Controlul tuturor
a elementel a elementelor cheie
or cheie
este
suficienta
?
Controlul tuturor
Nu
elementelor cheie
plus
sondajele
asupra
restului
multimii

2.Care sunt situatiile in care, in contabilitate, se apeleaza la evaluari economice ale

activelor?
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilantul contabil,
deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piata, strategiile aplicate de firma, el reflecta
109

situatia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la infiintare si rezultatele financiare obtinute

in ultima perioada pentru care s-a incheiat.
Biletulnr.128
1.Elementele probante: definitie, rol, criterii de apreciere.
Elementele probante reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii
pe care isi va fonda opinia; aceste informatii constau in documente justificative si documente
contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte
surse.
Rolul elementelor probante este acela de a-i furniza auditorului o baza rezonabila pentru
fundamentarea opiniei sale.
Elementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ doua conditii (criterii) de calitate
pentru a putea sta la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste (adecvate).
Caracterul suficient se stabileste in raport cu numarul de elemente probante colectate;
caracterul just se apreciaza in raport cu gradul de adecvare, cu pertinenta, fiabilitatea lor
2.Care sunt caracteristicile lichidarii judiciare a intreprinderii din punctul de vedere al
evaluarii?
Caracteristicile lichidarii judiciare din pdv al evaluarii sunt:
Din punct de vedere al evaluarii presupunem ca intreprinderea chiar daca e neredresabila dispune
de un patrimoniu, care dupa incetarea activitatii permite detereminareaunei valor de lichidare
specifice lichidarii judiciare sau fortate.
Evaluarea presupune parcurgerea a doua etape:
1.
calculul activului net de lichidare;
2.
aplicarea unei decontari asupra activului net de lichidare.
Activul net de lichidare se stabileste plecand de la activul net contabil, care este afectat de
influentele pozitive sau negative al elemantelor de patrimoniu din care se deduc cheltuielile cu
lichidarea si eventualele obligatii fiscale privind lichidarea.
Valoarea actuala a intreprinderii se datermina astfel:
Activul net contabil plus diferenta intre valoarea contabila (mai mica) si valoarea actuala (mai
mare) a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente
favorabile) minus diferentele dintre valoarea contabila (mai mare) si valoarea actuala (mai mica)
a tuturor elementelor corporale si necorporale din bilantul intreprinderii (diferente nefavorabile)
minus cheltuielile cu operatiunile de lichidare (incusiv sarcini fiscale) si este egal cu activul net
de lichidare minus cota cuprinsa intre 30-50% din activul net de lichidare.
Biletul nr. 129
1.Programul de control: rol, continut, forme de prezentare
Nu exista un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv
de rezultatele etapelor precedente si de caracteristicile fiecarei intreprinderi.
Etapa de cunoastere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative, a zonelor de
risc si a naturii operatiilor; in etapa referitoare la aprecierea controlului intern, auditorul a avut
posibilitatea identificarii existentei controlului intern pe care se poate sprijini si verificarii
modului de functionare a acestuia. Numai in functie de aceste fluxuri de informatii si de gradul de
fiabilitate al lor auditorul isi stabileste programul de control al conturilor care, asa cum s-a mai
amintit, poate fi restrans sau extins.
Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune si foaia de sinteza
a aprecierii controlului intern, documente ce asigura legatura cu etapele precedente.
Asadar, rolul programului de control este acela de a stabili care sunt controalele de efectuat, cat
de extinse vor fi acestea si data la care ele vor fi efectuate.
Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru speciala, care contine rubricile
urmatoare:
- lista controalelor de efectuat, ordonata pe sectiunile situatiilor financiare; aceste controale
110

trebuie cat mai bine detaliate pentru a fi usor de identificat documentele si informatiile necesare a
se solicita intreprinderii;
- intinderea esantionului: tinand seama de pragul de semnificatie si de evenimentele erori ce pot fi
descoperite, este indicat ca in aceasta coloana sa se mentioneze volumul sondajelor de efectuat
pentru controlul respectiv;
- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importanta, avand in vedere ca, calit
unui control depinde de data la care s-a efectuat. Aceasta coloana va fi completata pe masura
avansarii progr de ctrl, ceea ce permite urmarirea cronologica a lucrarilor;
- o referinta pentru foaia de lucru;
- probleme intalnite: aceasta coloana se foloseste pentru supervizarea lucrarilor si pentru a stabili
sinteza rezultatelor controalelor.
Un exemplu de structura a unui program de control se prezinta astfel:
Program de control
Dosar
- controlul imobilizarilor Exercitiu
Auditor:
Data crearii:
Viza responsabilului:
Data actualizarii:
Marimea
Facut de
Referinta
Controale de efectuat
esantionului
la data de .
(Foaia de lucru)
Verificarea achizitiilor Sume mai mari de Ionescu
A6
exercitiului pe baza de 75.000 mii lei
16/03/95
comenzi, facturi si
receptii

Ref:
Pag:
Data:

Probleme
intalnite
Nimic

2.Prin ce se deosebesc valorile entitatii (functionale, ale ansamblului resurselor investite) de

cele ale capitalurilor proprii (matematice, nete)?
Valorile entitatii se deosebesc de capitalurile proprii (matematice, nete) prin potentialul de care
dispun de a genera supraprofit, respectiv prin elementele nemateriale, care nu figureaza ca
elemente de patrimoniu ale intreprinderii, dar care concura la desfasurarea activitatii sale.
Biletul nr. 130
1.Continutul unui raport asupra controlului intern:
0
nota de introducere si sinteza permite conducerii intreprinderii sa cunoasca concluziile
la care a ajuns auditorul;
1
sumarul raportului recapitulare a diferitelor titluri si puncte care vor fi prezentate in
ultima parte a raportului sau se face o reluare rapida a tuturor punctelor slabe;
2
detaliile raportului (prezentarea punctelor slabe in ordinea importantei; consecinte si
incidente asupra situatiilor financiare; sfaturi si masuri pentru ameliorarea situatiilor).
2.Care este formula de calcul a fondului de rulment - indicator de echilibru financiar
specific bilantului functional?
FR= CAPITALURI PERMANENTE ACTIVE IMOBILIZATE
Biletul nr. 131
1.Ce sunt testele de conformitate?
Testele de conformitate presupun selectionarea de catre auditor a unui numar limitat de
tranzactii carora le urmareste circuitul pentru a retine daca toate controalele prevazute au fost
efectuate. Scopul nu este de descoperi erori in functionarea sistemului, ci numai de a obtine o
asigurare ca sistemul descris este cel real si ca a fost inteles.
Modalitati de realizare a testelor de conformitate:
- observarea directa;
- confirmarea verbala a celor ce utilizeaza procedura respectiva;
- existenta mijloacelor utilizate (stampile, vize, fisiere etc.);
- observarea ulterioara, constand in reluarea in intregime a circuitului, plecand de la origine,
pentru a-l testa.
111

2.Prin ce se deosebeste goodwill-ul de activele intangibile identificabile?

Godwill-ul se deosebeste de activele intangibile identificabile prin faptul ca nu este cuprins in
situatiile financiare individuale ci numai in cele consolidate.
Biletulnr.132
1.Ce sunt testele de permanenta?
Testele de permanenta urmaresc daca procedurile de control intern sunt aplicate intr-o
maniera permanenta fara defectiuni. Aceste teste trebuie sa fie suficient de mari pentru a oferi
certitudini asupra modului de functionare a sistemului.
2.Care sunt factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ
(actiune sau afacere)?
Factorii in functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau
afacere)sunt:- nivelul capitalului tranzactionat, daca tranzactia are ca obiect firma (100%
din capitalul aacesteia) , fie numai o parte a capitalurilor
Biletulnr.133
1.Evaluarea controlului intern: continut, etape.
Evaluarea controlului intern vizeaza studiul si evaluarea de catre auditor a sistemelor
considerate semnificative in scopul identificarii controalelor interne pe care doreste sa se sprijine,
pe de o parte, precum si a riscurilor de eroare in tratarea datelor si informatiilor, pe de alta parte.
Toate actiunile intreprinse de auditor in aceasta etapa sunt concentrate asupra a trei
intrebari care furnizeaza baza de apreciere a sistemului de control intern:
- care sunt procedurile efective, in functiune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern
eficient?
- aceste proceduri sunt aplicabile?
- in ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern si pot conduce la
elaborarea de documente financiar-contabile corecte?
Auditorul nu trebuie sa verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale
acestuia pe care vrea sa se sprijine.
Etapele evaluarii controlului intern sunt:
- intelegerea si descrierea sistemelor semnificative;
- confirmarea intelegerii sistemului; testele de conformitate;
- evaluarea riscurilor de eroare;
- verificarea functionarii controlului intern;
- evaluarea preliminara; testele de permanenta;
- evaluarea finala si incidenta asupra misiunii.
2.Cum poate fi definita evaluarea economica.
Evaluarea economica consta intr-un complex de tehnici, procedee si metode prin care e stabileste
valoarea de piata, de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor
Biletul nr. 134
1.Planul de misiune: continut, rol.
Planul de misiune este in fapt programul general de munca in care sunt sintetizate toate
informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit. Este
documentul care serveste ca instrument de baza pentru toti intervenientii de-a lungul intregii
misiuni de audit.
Planul de misiune permite auditorului:
- sa-si stabileasca natura si intinderea controalelor in raport cu pragul de semnificatie ales;
- sa-si organizeze lucrarile de audit astfel incat sa fie atins obiectivul de a certifica situatiile
financiare in mod rational, cu maximum de eficacitate si in cadrul termenelor convenite cu
clientul.
Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu
privire la: lucrarile de efectuat, mijloacele necesare, datele interventiilor in teren, rapoarte si
112

relatii de stabilit, bugetul de timp si costurile angajate.

Din planul de misiune nu pot lipsi informatii care se refera la: cunoasterea activitatilor
intreprinderii, intelegerea sistemului contabil si a de control intern, riscul si pragul de
semnificatie, natura calendarului, intinderea procedurilor de audit si coordonarea, conducerea,
supravegherea si revizuirea lucrarilor.
Continutul tip al unui plan de misiune este urmatorul:
I. Prezentarea intreprinderii;
II. Informatii contabile;
III. Definirea misiunii;
IV. Sisteme si domenii semnificative;
V. Orientarea programului de lucru;
VI. Echipa si bugetul;
VII. Planificarea
2.Care dintre cele 3 categ. de metode de evaluare specific activelor (metoda capitalizarii
rezultatelor, metoda costurilor, metoda comparatiei directe) se poate aplica si fara sa se
dispuna integral de informatii de piata?
Metoda capitalizarii rezultatelor
Biletul nr. 135
1.Orientarea si planificarea auditului
In aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile
intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile si sistemele semnificative, informatii care sa-i
permita orientarea si planificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care
nu vor servi realizarii obiectivelor misiunii de audit.Principalele lucrari din aceasta etapa sunt:
1. Cunoasterea generala a intrepr, de aceasta data pe baza unor analize comparative si in
dinamica, mai ales pt riscul de faliment
2. Identif in ctb firmei a domeniilor, sistemelor si conturilor semnificative (semnificativ in audit =
tot ce conduce la prezentari eronate in situatiile financiare sau la prejudicii pt firma sau terti).
Domeniile si sistemele semnificative sunt, de regula, operatiuni cu caracter repetitiv in activitatea
firmei, ca de ex: ciclul vanzari-clienti, ciclul cumparari-furnizori, ciclul productie-stocuri, ciclul
plati de personal ; sau sectiuni ale contabilitatii precum : imobilizari, stocuri, creante, ct-uri de
trezorerie, ct-uri de obligatii, etc.
Ct-urile semnif sunt conturi care prin natura lor sunt purtatoare de riscuri, ca de ex: conturile de
regularizare, conturile rectificative sau conturile de estimari contabile (provizioane, amortizari,
etc), precum si conturile care, desi au solduri mici, tranziteaza valori importante (au rulaje mari,
de exemplu conturile de productie), sau conturile cu denumiri si solduri anormale, care pot
ascunde tranzactii oculte.
Pe baza riscurilor identificate in contabilitatea firmei, auditorul elaboreaza 2 lucrari
importante :
3. - stabileste pragul de semnificatie al misiunii, planul de misiune (planul de audit)
Pragul de semnificatie = acea marime, acel nivel peste care auditorul considera ca orice eroare,
orice omisiune, orice inexactitate este de natura a influenta deciziile utilizatorilor situatiilor
financiare ;
Pragul de semnificatie = se elaboreaza la inceputul misiunii, ca un prag de semnificatie global,
prin raportarea la unele din cifrele caracteristice ale intreprinderii, ca de exemplu : total bilant,
profitul net, CA, etc.
Pragul de semnificatie global se rectifica (se modifica) pe intreg parcursul misiunii, Pe parcursul
misiunii se elaboreaza pragul de semnificatie pt fiecare sectiune a contabilitatii, sau pt fiecare
obiectiv de audit.
4. - elaboreaza planul de audit programul de munca care cuprinde toate obiectivele de control,
precum si resursele necesare pt realizarea lui. Planul de audit se desfasoara pe fiecare membru al
113

echipei de audit, elaborandu-se programe de munca individuale.

2.De ce uzura scriptica a bunurilor de natura imobilizarilor corporale nu poate fi
acceptata in cazul unei evaluari economice?
- pentru ca uzura scriptica tine de amortizare, iar amortizarea este elemet strict contabil, definit prin legislatie
si nu pe baza starii effective a bunului respective.
Biletulnr.136
1. Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili?
Codul etic national al profesionistilor contabili cuprinde obiectivele si principiile
fundamentale, redate general, si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti
intr-un caz bine determinat. Codul ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in
practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor tipice care se
intalnesc in profesiunea contabila.
Partea A (sau sectiunea 100 ) Destinata tuturor profesionsitilor contabili angajati sau
liber profesionsiti , contine:
Sectiunea 100 Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Compotamentul profesional
Partea B ( sau sectiunea 200 ) Destinata exclusiv liber profesionsitilor
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Numirea profesionsitului contabil
Sectiunea 220 Conflicte de interese
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remunerare
Sectiunea 250 Merketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 270 Custodia activelor clientului
Sectiunea 280 Obiectivitate
Sectiunea 290 - Independenta in audit
Partea C (sau sectiunea 300 ) Destinata exclusiv profesionsitilor angajati
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte conceptuale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 Interese financiare
Sectiunea 350 - Stimulente
2.Daca se lucreaza in unitati monetare curente, din ce se compune rata de actualizare?
In cazul in care fluxul fianciar este exprimat in lei curenti, rata de actualizare se compune din rata
de randament dobanda la obligatiunile de stat.
Biletulnr.137
Faze Si etape In executarea unei misiuni de audit, de baza.
1. Faza initiala;
1
- Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit;
2
- Orientarea si planificarea auditului.
2. Faza executarii lucrarilor;
3
- Aprecierea controlului intern;
4
- Controlul conturilor;
5
- Examenul situatiilor financiare.
114

3. Faza finala.
6
- Evenimente posterioare inchiderii exercitiului;
7
-Utilizarea lucrarilor altor profesionisti;
-Alte lucrari
-Raportul de audit
-Documentarea lucrarilor de audit.
Care este formula de calcul a rentabilitatii economice compuse al rezultatelor?
Rata rentab economice = marja neta* rotatia investitiilor, respectiv,= rezultat
net/capitaluri proprii
Biletulnr.138
1. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit.
Inainte de a contracta o lucrare de audit a situatiilor financiare ale unei entitati, auditorul trebuie
sa aprecieze posibilitatea de a indeplini aceasta misiune; trebuie sa tina seama de unele reguli
profesionale si de deontologie.
Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare
fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, si acestea se refera la:
-

cunoasterea globala a intreprinderii (existenta riscurilor nu presupune ca auditorul

refuza mandatul, insa decizia sa de a accepta este luata in cunostinta de cauza, urmand sa
ia toate masurile necesare, in consecinta);
-

examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor;

examenul competentei;

- contactul cu fostul auditor sau cenzor;

- decizia de acceptare a mandatului;
-

fisa de acceptare a mandatului.

Contractarea lucrarilor de audit

Normele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se
desfasoare pe baza de contracte de prestari servicii fara a se face vreo distinctie intre misiunile de
audit legal care presupun desemnarea acestor profesionisti de catre adunarea generala a
intreprinderii auditate si misiunile de audit contractual.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina
termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o Scrisoare de
misiune de audit (Lettre de mission daudit sau Angajament letter) sau in orice alt tip de
contract adecvat.
Auditorul poate sa decida sa nu trimita o noua scrisoare de misiune pentru fiecarer din
exercitiile viitoare. La primirea solicitarii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie sa
aprecieze daca unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificati, tinand seama de
evolutia semnificativa a naturii sau importantei activitatilor clientului sau.
115

2.Cum poate fi transformat un rezultat contabil intr-un cashflow?

Profit/pierdere
+ dobanda la datoria de la terti
- economia la impozitul aferent intreprinderii datorata deductibilitatii dobanzii pentru datoria la
terti
+ impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea/amortizarea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar - cheltuielile de capital
+/- NFR inclusiv a lichiditatilor/datoriilor
FLUX DE TREZORERIE
Sau
Profit din activ de exploatare (EBIT)
- Plati din impozite pe exploatare
= Profit net dupa ajustari fiscal
+ Amortizare
= CASH FLOW BRUT
- NFR
+ Incasari din vanzarea activelor corporale
-Cheltuieli de capital
= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA CURENTA
+ Cash flow din alte investitii in afara celor operationale
= CASH FLOW DISPONIBIL PENTRU INVESTITORI
+ Credite bancare si alte datorii asimilate contractate de intreprindere
- Ratele achitate pentru rambursarea creditelor si sumelor platite pentru rascumpararea
obligatiunilor
- Dividende preferentiale achitate
= CASH FLOW DIN ACTIVITATEA FINANCIARA
Bilet nr. 139
1.Ce este si ce contine scrisoarea de misiune (de angajament)?
Standardul International de Audit (ISA) nr. 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina
termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnati intr-o Scrisoare de
misiune de audit.
Indif de forma pe care o imbraca relatia contractuala, din doc respectiv nu trebuie sa lipseasca
termenii si conditiile urmatoare:
- obiectivul auditului situatiilor financiare;
- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor
financiare;
- intinderea lucrarilor de audit, facand referire la legislatia aplicabila, la reglementarile sau
recomandarea organismelor profesionale al caror membru este auditorul;
- forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit;
- riscul inevitabil de nedet a unor anomalii semnif, ca urmare a sondajelor si a altor limite
inerente oricarui sist ctb si de ctrl intern;
- necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil, piese justificative sau alte
informatii solicitate.
Auditorul poate sa doreasca sa introduca in Scrisoarea de misiune prevederi referitoare la:
- planificarea auditului;
116

descrierea altor scrisori, corespondente sau rapoarte pe care el prevede sa le trimita

clientului;
- baza de calcul a onorariilor si conditiile de facturare;
- dorinta de a primi o confirmare scrisa din partea conducerii intreprinderii-client cu
privire la declaratiile facute de aceasta cu diferite ocazii in legatura cu auditul;
- cerere de confirmare a termenilor si conditiilor din scrisoarea de misiune.
Auditorul poate decide sa nu trimita o noua scrisoare de misiune pentru fiecare din exercitiile
viitoare. La primirea solicitarii din partea intreprinderii-client, auditorul trebuie sa aprecieze daca
unii termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificati tinand seama de evolutia semnificativa
a naturii sau importantei activitatilor clientului sau.
2.Care este semnificatia includerii amortizarii (alaturi de rezultatul net contabil, cu
semnul plus) la determinarea cashflow-ului?
Amortizarea se aduna la rezultat, pt ca initial ch cu amortizarea a diminuat profitul fara a fi o
iesire de numerar
Biletul nr.140
1. Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit?
Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt:
0
partile contractante;
1
obiectul contractului;
2
durata prestarii serviciilor;
3
descrierea auditului financiar si rapoarte;
4
utilizarea raportului de audit financiar;
5
tariful prestatorului si plata acestuia;
6
obligatiile partilor;
7
limitarea raspunderii prestatorului;
8
raspunderea beneficiarului;
9
limitari ale auditului financiar;
10
drepturi de proprietate intelectuala;
11
confidentialitatea;
12
prelungirea contractului;
13
modificarea contractului;
14
incetarea contractului;
15
forta majora;
16
comunicarea pe suport electronic;
17
legea contractului; arbitrajul;
18
dispozitii finale.
2.
Prin ce se deosebeste valoarea estimata de evaluator de pretul care este eventual
stabilit de catre cei care au cerut efectuarea evaluarii?
Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorul n u -s i p ro p u n e s a d et erm i n e
p ret u l u i c i g am a d e v al o ri , resp e ct i v z o n a i n care ar p u t ea in c ep e negocierea si
care ar putea probabil sa se situeze pretul.Valoarea unui bun se fondeaza pe notiunea
de s ch im b , s e p o at e c o n si d era a st f el ca v alo a rea co m erci al a co n s t i u t ie p u n ct u l
d e ec h i li b r u i n ca re vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere.
Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influenteaza dorinta de a cumpara
sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si
obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si
impreuna, latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii inansamblul
sau.
Biletulnr.141 Ce este expertul contabil?
Expertul contabil este specialistul care a dobandit cea mai inalta calificare in domeniul
-

117

contabilitatii si care are acces neingradit la efectuarea tuturor lucrarilor profesionale, inclusiv
verificarea si certificarea situatiilor financiare.
Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile Ordonantei
65/1994 cu modificarile si completarile ulterioare, si are competenta profesionala de a organiza
si conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societatilor comerciale, de a intocmi
situatiile financiare si de a efectua expertize contabile.
Explicati necesitatea evaluarii economice a intrep
Procesul de evaluare economica are drept obiectiv
- stabilirea valorii de piata,
- a valorii de circulatie a bunurilor, activelor si intreprinderilor,
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spatiul economic al tarii.
Necesitatea evaluarii unei intreprinderi apare cand in viata intreprinderii au loc unele schimbari
semnificative cum sunt:
- modificari in marimea si structura capitalului social,
- modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor,
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),
- in cazul tranzactiilor comerciale,
- cu ocazia privatizarii cand elementele prezentate in bilantul contabil nu reflecta valori de piata
ci mai degraba valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste
Biletul nr.142
1.Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare?
In auditul situatiilor financiare sunt folosite doua categorii de norme: norme contabile si
norme de audit.
1. Normele contabile
Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul
contabilitatii, care sunt, de regula, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaza si
utilizeaza situatiile financiare. Entitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare sunt cele
prevazute la art. l din Legea contabilitatii. Cei care controleaza sunt prevazuti prin legislatia
fiecarei tari (auditori, cenzori) si au ca referinta in activitatea lor normele contabile.
Situatiile financiare sunt destinate sa satisfaca nevoile comune de informatii ale unei game largi
de utilizatori. Pentru multi utilizatori aceste situatii financiare constituie singura sursa de
informatii complementare care sa le satisfaca nevoile.
Aceste situatii financiare trebuie sa fie stabilite potrivit uneia sau mai multora dintre referintele
urmatoare:
-standarde internationale de raportare financiara;
-standarde sau norme contabile nationale;
-alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si prezentarea
situatiilor financiare.
Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF (Fundatia Comitetului pentru Standarde
Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele Internationale de Raportare
Financiara (IFRS); acestea cuprind:
-Standardele Internationale de Raportare Financiara emise de IASB (IFRS);
-Standardele Internationale de Contabilitate (IAS);
-Standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
-Alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.
2. Normele de audit
Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate
profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
118

-Standardele Internationale de Audit (ISA), Practicile Internationale de Audit (IAPS), Standardele

Internationale privind Misiunile de Examen Limitat (ISRE), Standardele Internationale privind
Misiunile de Certificare (ISAE), Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS)
emise de Consiliul pentru Standarde de Audit si Certificare (IAASB) din cadrul Federatiei
Internationale a Contabililor (IFAC);
-norme nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu.
Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de
criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de
atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici.
Normele de audit se clasifica in trei categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament.
2.Ce produse se incadreaza in categoria produselor supuse accizelor armonizate?
Incepand cu 01.04.2010 produsele pentru care se percep accize armonizate sunt:
1.
alcool si bauturi alcoolice;
2.
tutun prelucrat;
3.
produse energetice si electricitate
Bletul nr.143 Ce sunt si ce rol joaca normele de audit?
Raspuns: Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate
profesionala la carese refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
- Standardele Internationale de Audit (ISA),
- Practicile Internationale de Audit (IAPS),
- Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE),
- Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE),
- Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru
Standarde deAudit si Asigurari (IAASB) din cadrul Federtiei Internationale a Contabililor
(IFAC)
- normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu.
Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de
criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de
atins prin punerea inlucru a celor mai potrivite tehnici.
Normele de audit se clasifica in trei categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament
Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile ?
Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt:
- detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant.
- respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul
profesional, cu deosebire cele care se refera la obiectivitate.
- recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu.
Uneori, datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor si de public, poate fi in contradictie cu
interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator.
Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale
sa defineasca reguli de etica pentru membrii lor, incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor
si sa pastreze increderea publicului in profesie.
Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in
profesie, pe competenta.
Necesitatea reglementarii profesiei contabile
119

Reglementarea unei profesii este impusa de nevoia de standarde profesionale, etice, de educatie
care sa fie indeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea si natura reglementarii depind de
urmatorii factori:
1. Capacitatea profesiei respective de a raspunde necesitatilor economiei si societatii,
2. Conditiile de piata in care activeaza profesia.
3. Existenta unui dezechilibru in ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile
respective si furnizorul acestor servicii, adica profesionistul contabil care detine experienta
necesara pentru a fi stabilite relatiile intre cele doua domenii.
Criteriile de apreciere a modului in care reglementarea profesiei satisface interesul public
sunt urmatoarele:
Transparenta
Proportionalitatea
sa nu fie impotriva competentei si concurentei
sa nu fie discriminatorie
sa fie precisa
segmentata in functie de obiectivele urmarite
implementata consecvent si just
sa fie supusa unei examinari periodice
Aria de acoperire a reglementarii profesiei
Cerintele de acces si de certificare
Cerinte la dezvoltarea profesionala continua
Standardele profesionale si etice pe care profesionistii trebuie sa le respecte si sa le aplice
Monitorizarea comportamentului profesionist al membrilor
Sistemele si procedurile de investigare si sanctionare in legatura cu membrii care nu
indeplinesc cerintele de mai sus.
Modalitati de implementare
Autoreglementarea este specifica economistilor liberali si consta, in aceea ca organismul
profesional este recunoscut de autoritatea publica, caruia ii deleaga responsabilitatea de a
reglementa profesia.
Reglementarea externa consta in aceea ca profesia este reglementata direct sau in fapt de catre
guvern.
Coreglementarea este o combinare intre primele doua adica o reglementare partajata intre o
institutie guvernamentala si una profesionala.
Oricare ar fi modul de implementare a reglementarii, organismul profesional trebuie sa joace un
rol fundamental fiind cel mai bine pozitionat pentru apararea interesului public.
Reglementarea profesiei contabile la nivel European
Profesia contabila este reglementata prin Directiva generala 89/48 CEE care se refera si la
profesia contabila. Potrivit reglementarilor europene, profesionistul contabil este definit ca fiind
specialistul care a obtinut cel mal inalt nivel de pregatire prin studii universitare, un stagiu de
minim 3 ani si un examen de aptitudini si care are acces fara restrictii la toate serviciile si
activitatile ce formeaza profesia contabila.
Directiva speciala 2006/43 CEE care se refera strict la conditiile de autorizaresi de retragere a
autorizarii unui profesionist contabil de a efectua audit statutar.
Probleme si obiective ale profesiei contabile din Romania
Strategia aprobata prin Conferinta Nationala a CECCAR a stabilit marile probleme si obiective
ale profesiei contabile din Romania. Ele includ in primul rand organizarea si gestiunea profesiei
contabile in intregul ei, si nu intr-o fragmentare arbitrara pe activitati. Cooperarea dintre factorul
public si cel al profesiei contabile liberale este esentiala pentru realizarea unui parteneriat care sa
serveasca in mod performant atat profesia, cat si utilizatorul informatiei contabile. Diletantismul
arbitrariul, adversitatile
120

si cladite pe interese de grup sau conjunctura, de cele mai multe ori vremelnice, nu trebuie sa isi
gaseasca loc in relatia dintre stat si profesia contabila.
Biletul nr. 144
1. Ce sunt si ce rol au normele contabile?
Ce sunt si ce rol au normele contabile?
Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din
domeniul contabilitatii care sunt, de regula, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaza
si utilizeaza situatiile financiare. Entitatile care au obligatia de a stabili situatii
financiare sunt cele prevazute la art. 1 din Legea Contabilitatii. Cei care controleaza
sunt prevazuti prin legislatia fiecarei tari (auditori, cenzori) si au ca referinta in
activitatea lor normele contabile.
Situatiile financiare sunt destinate sa satisfaca nevoile comune de informatii ale unei
game largi de utilizatori. Pentru multi utilizatori aceste situatii financiare constituie
singura sursa de informatii complementare care sa le satisfaca nevoile.
Aceste situatii financiare trebuie sa fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din
referintele urmatoare:
standarde internationale de raportare financiara;
standarde sau norme contabile nationale;
alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si
prezentarea situatiilor financiare.
Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF (Fundatia Comitetului pentru
Standarde Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele
Internationale de Raportare Financiara (IFRS) care cuprind:
Standardele Internationale de Raportare Financiara emise de IASB (IFRS);
Standardele Internationale de Contabilitate (IAS);
standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC..
2. Ce semnifica competenta profesionala si prudenta ?
Presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare , specifice misiunii pe care o
are de indeplinit si satisface concomitent cele doua cerinte : obtinerea si mentinerea competentei.
Obligatii mentinerea cunostintelor si aptitudunilor profesionale la nivelul necesar astfel incat
clientii sau angajatorii lor sa fie siguri ca primesc servicii profesionale competente
- sa actioneze cu prudenta in conformitatea cu standardele tehnice si profesionale atunci cand
ofera servicii profesionale
Competenta profesionala poate fi impartita in doua faze separate:
- obtinerea unui nivel de competenta profesionala
- mentinerea unui nivel de competenta profesionala
Dezvoltarea profesionala continua elaboreaza si mentine capacitatile care ii permit unui
profesionist contabil sa desfasoare o activitate competenta intr-un mediu profesional.
Seriozitatea include responsabilitatea de a actiona in conformitate cu prevederile unei sarcini, cu
atentie si meticulozitate, tinand cont de un interval de timp.
Un profesionist contabil are o datorie permanenta de a-si mentine cunostintele si aptitudinile
profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura ca un client primeste servicii profesionale
competente, bazate pe ultimele evolutii din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil
ar trebui sa actioneze cu prudenta si in conformitate cu standardele tehnice si profesionale
aplicabile in furnizarea de servicii profesionale.
Biletul nr.145 Ce este si cum se determina pragul de semnificatie?
121

Prin prag de semnificatie se intelege nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera ca
o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta atat regularitatea si sinceritatea situatiilor
financiare, cat si imaginea fidela a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii.
La inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesara pentru a
determina domeniile si sistemele semnificative.
In cursul misiunii, stabilirea unor praguri de semnificatie permite:
-orientarea mai buna si planificarea misiunii;
-evitarea lucrarilor inutile;
-justificarea deciziilor referitoare la opinia emisa.
La sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului sa aprecieze daca erorile constatate
trebuie sa fie corijate sau sa faca obiectul unei mentiuni in raport, daca intreprinderea refuza sa le
corijeze.
Ca urmare,
Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referinta:
capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.
Definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii
(misiunii) sale sa aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau
inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misiunii sa aprecieze daca anomaliile pe care le-a
descoperit trebuie sa fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o opinie fara
rezerve.
Confidentialitatea; care sunt obligatiile profesionistului contabil ?
Un profesionist contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dobandite ca
urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri si nu trebuie sa divulge astfel de informatii unei
terte parti fara o autorizatie specifica, cu exceptia cazului in care exista un drept sau o obligatie
legala sau profesionala de a dezvalui aceste informatii.
Informatiile confidentiale obtinute in cadrul unei relatii profesionale sau de afaceri nu
trebuie utilizate in avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terte parti.
Biletul nr.146
1.Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin extrapolare directa?
cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori , acestea
sunt utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe segmentul respectiv, prin extrapolare
la intraga populatie, deoarece auditorul nu a verificat decat un esantion.
Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor din esantion /
Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei
2.Definirea independentei potrivit reglementarilor Corpului.
Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil
demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera
obiectiva si corecta.
Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.
Componentele independentei:
1. Independenta de spirit (in gandire):
Stare de gandire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional far s fie
afectat judecata profesionala;
Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. Independenta in aparenta:
reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independentei de spirit au
fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea
profesionistului contabil;
este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este
122

incompatibila cu orice alta activitate curenta.

Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionistior contabili cu practica liberala,
cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masur de a influenta lucrrile
profesionistului contabil.
Se considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa isi gaseasca manifestarea
deplina in exercitarea profesiei si in protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si
regulilor stabilite de Corp.
Un semn distinctiv al profesiei contabile il constituie asumarea responsabilitatii de a
actiona in interes public. Asadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu consta exclusiv
in a satisface nevoile unui client sau unui angajator individual. Actionand in interes public, un
profesionist contabil ar trebui sa respecte si sa se conformeze prevederilor etice ale acestui Cod.
Publicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de credite, guvernanti,
angajatori, angajati, investitori, comunitatea oamenilor de afaceri, a finantatorilor si alte persoane
care se bazeaza pe obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru a mentine
functionarea corespunzatoare a economiei. Aceasta incredere impune profesiunii contabile o
raspundere publica. Interesul public este definit drept bunastarea colectiva a comunitatii si a
institutiilor deservite de profesionistul contabil
Biletul nr. 147 Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila?
Eroarea tolerabila este eroarea maxima admisa in populatie, pe care auditorul este dispus sa o
accepte si totusi sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut din esantionare a atins obiectivul
auditului. Auditorul trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la stabilirea erorii
tolerabile.
- pragul de semnificatie repartizat oricarui sold de cont dat : se utilizeaza la planificarea
auditului
Cand in cursul testarilor auditorul gaseste intr-un esantion de articole un numar de
erori, acestea sunt utilizate pentru a se estima valoarea totala a erorilor pe
segmentul respectiv, prin extrapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu
averificat decat un esantion.
Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor din esantion /
Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei
2.Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii profesionale.
Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a
actiona in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia
pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor,
angajatorilor si publicului. IFAC considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se
aplica programele adecvate pentru a oferi o asigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti
adera la cele mai inalte standarde.
Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele
jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii
implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.
Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul
organizatiei pentru care contabilul profesionist isi desfasoara activitatea.
In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a
calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.
In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului
intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni.
Incurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii
serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de
contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile de luarea
123

masuriloradecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de

reglementare care prevaleaza in tarile respective.
Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si organismului
profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:
- resurse interne(inspectori angajati)
-resurse externe: (contractanti,sistemde control catre terti,contractarea lucrarilor in afara
societatii,aboradarea bilaterala sau regionala)
Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru
asigurarea independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti
de persoana sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.
Biletulnr.148
1.Riscul de audit: componentele si relatiile intre acestea.
Riscul de audit reprezinta riscul ca auditorul sa exprime o opinie incorecta prin faptul ca erori
semnificative exista in situatiile financiare. El se divide in trei: riscul inerent (RI), riscul legat de
control (RC) si riscul de nedetectare (RN). Relatia dintre acestea se poate prezenta sub forma
urmatoare:
RA = Ri x RC x RN
2.Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continua.
Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica
faptul ca un profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelu
necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale
competente in baza noutatilor curente din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil
trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate cu standardele tehnice si profesionale
aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale. Dezvoltarea profesionala continua este metoda
prin care contabili profesionisti isi pot indeplini obligatiile de competenta permanenta.
Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de invatare pentru
dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in
mod competent in mediul lor profesional.
Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta
componente vitale ale activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma
pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de
contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii profesionale continue si beneficiile
acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a carierei, oportunitati de angajare si
credibilitate.
Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, Dezvoltarea
profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei
profesionale,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti
contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care
sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate. Multe
organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an,
intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei
Organismele profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces
prin care sa determine daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua.
Biletul nr. 149
1.Care este riscul legat de control?
Riscul legat de control consta in faptul ca o eroare semnificativa in cont sau intr-o categorie de
operatiuni, izolata sau impreuna cu alte solduri de cont sau categorii de operatiuni, nu este nici
prevenita, nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate.
Riscul legat de control nu poate fi in intregime eliminat, avand in vedere limitele inerente oricarui
124

sistem contabil si de control intern.

In general, auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cand:
- sistemele contabile si de control intern nu sunt aplicate corect;
- sistemul contabil si de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.
Cand evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui sa
documenteze elementele pe care se sprijina in concluziile sale.Riscul legat de control reprezinta
riscul ca o eroare aparuta in soldul unui cont sau intr-o categorie de tranzactii, si care poate fi
semnificativa fie in cazul in care este izolata, fie daca este cumulata cu erori din alte solduri sau
categorii sa nu fie prevenita, detectata sau corectata la timp prin intermediul sistemului
contabil si de control intern.
2. Explicati rolul bilantului contabil in evalurea unui activ sau a unei intreprinderi?
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilantul contabil,
deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piata, strategiile aplicate de firma, el reflecta
situatia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la infiintare si rezultatele financiare obtinute
in ultima perioada pentru care s-a incheiat.
Biletulnr.150
1.Cum se clasifica profesionistii contabili?
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic:
- dependenti, cu statut de angajati;
- independenti sau liber-profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei
contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber-profesionistilor contabili, acestia
pot sa-si desfasoare activitatea:
individual;
- in forme de asociere potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau furnizori de
servicii - in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna
guvernare a intreprinderilor.
2.Explicati diferentele dintre pret si valoare.
Pretul este suma de bani ce se poate obtine din vanzarea unui bun de bunavoie, intre
parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv.
Stabilirea pretului presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine pretului ci gama
de valori, respective zona in care ar putea incepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze
pretul.
Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea
comerciala constituie punctul de echilibru in care vanzatorul accepta sa vanda si comparatorul sa
cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influenteaza dorinta de a cumpara sau
vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin
aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna , latura
patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul sau
BILET 151
1 CE ESTE RISCUL DE NEDETECTARE
Riscul de nedetectare reprezinta riscul ca o procedura de fond a auditorului sa nu
detecteze o informatie eronata ce exista in soldul unui cont sau categorie de tranzactii, care
ar putea fi semnificativa in mod individual, sau cand este cumulata cu informatii eronate din
alte solduri sau categorii de conturi [CAFR, 2000, 124]. Nivelul riscului de nedetectare este
legat direct de procedurile de fond ale auditorului.
Spre deosebire de riscul inerent si riscul de control, riscul de nedetectare poate fi
controlat de auditor prin:
planificarea adecvata a auditului;
125

 stabilirea corespunzatoare a naturii, duratei si intinderii lucrarilor;

identificarea si evaluarea performantelor procedurilor de audit.
Unele riscuri de nedetectare vor fi intotdeauna prezente chiar daca un auditor a
examinat 100% soldurile contabile sau categoriile de tranzactii, datorita faptului ca, de
exemplu, majoritatea probelor de audit sunt mai degraba persuasive decat conclusive
2 Clasificati diferitele tipuri de evaluari
Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii
- evaluari contabile
- evaluari administrative (cele solicitate de administrator)
- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic
Din punct de vedere al obiectului evaluarii:
- evaluari de intreprinderi
- evaluari de bunuri
- evaluari de grupe de bunuri
Din punctul de vedere al scopului evaluarii:
- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
- evaluari contractuale
- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal
activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale,
fiscale
Biletul nr. 152
1.Ce este si ce semnificatie are importanta relativa?
Importanta relativa este un factor care permite auditorilor sa aprecieze amploarea
diferitelor categorii de riscuri. Ea se defineste in raport cu valoarea sau cu natura unei iregularitati
sau inexactitati care figureaza in informatia financiara (inclusiv o omisiune) si care, singura sau
adaugata altora, tinand seama de circumstantele specifice situatiei respective, ar putea avea drept
consecinta influentarea rationamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijina pe
aceasta informatie.
2.Care este rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii?
Diagnosticul are drept scop:
- intelegerea factorilor economici care influenteaza sectorul de activitate al intreprinderii;
- cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte intreprinderea;
- determinarea oportunitatilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in prezent si in viitor;
- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe
care utilizatorii raportului de evaluare il cauta in acea intreprindere pentru a deduce rapid
consecintele la nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii :
- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor
de evaluare,
- alegerea metodelor,
- ajuta la anticiparea viitorului firmei,
- la depistarea factorilor de risc si
- la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in
raportul final.
BILETUL 153
1. Dati definitia auditului in general si identificati elementele fundamentale ale acesteia.
Notiunea de audit in general semnifica revizia conturilor realizata de experti independenti in
vederea exprimarii unei opinii asupra regularitatii si sinceritatii acestora.

126

Prin audit, in general, se intelege examinarea profesionala a unei informatii efectuate de un

specialist competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate prin raportarea la
un criteriu de calitate (standard/norma sau reglementare).
Elementele fundamentale care definesc auditul, in general:
- examinarea profesionala a unei informatii;
- obiectul auditului il constituie orice informatie;
- este realizat de un specialist competent si independent;
- scopul este acela de a emite o opinie motivata; opinia exprimata asupra informatii
examinate trebuie sa fie argumentata si cu raspundere pecuniara;
- examinarea trebuie sa se faca dupa anumite criterii de calitate care poate fi un standard sau
o norma legala sau profesionala sau o reglementare.
1. Explicati legatura dintre scop si metoda in evaluarea intreprinderii
Aprecierea performantei se realizeaza prin evaluare iar evaluarea se realizeaza cu ajutorul
diversilor indicatorii, iar indicatorii la randul lor se calculeaza in baza unor elemente de bilant.
Elementele de bilant pot fi mult mai mult ori mult mai putin edificative in functie de scopul
urmarit si in functie de forma a bilantului se utilizeaza stiut fiind ca in realizarea evalurarii se
vehiculeaza cel putin 3 forme de bilant : bilant contabil, bilant economic, bilant functional
Biletul nr. 154
1.Dati definitia auditului statutar si elementele principale ale acesteia.
Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent
si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii
motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare, precum si a
rezultatelor (performantelor) obtinute de aceasta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care
examineaza (verifica) si certifica in totalitatea lor situatiile financiare, potrivit normelor de audit,
inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii auditate, in virtutea unor dispozitii legale, ca
urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii.
Elementele de baza ale auditului statutar sunt:
- profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fizica sau juridica;
- obiectul examinarii efectuate de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale
entitatii, in totalitate lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor
financiare, in functie de referentialul contabil aplicabil;
- scopul examinarii il constituie exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela,
clara si completa a pozitiei financiare (patrimoniului), a situatiei financiare si a rezultatelor
obtinute de entitatea auditata;
- criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie
standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile.
2.Definiti valoarea de piata.
Valoarea de piata reprezinta suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data
evaluarii, intre un cumparator si un vanzator, hotarati si avizati, care actioneaza in cunostinta de
cauza, prudent si fara constrangeri, intr-o tranzactie echilibrata dupa un marketing adecvat.
Biletul 155
1. Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar?
Auditul financiar reprezinta examinarea profesionala efectuata de un profesionit contabil
competent si independent asupra uneia sau mai multor informatii financiare contabile daca toate
celelalte elemente fundamentale ale auditului in general sunt indeplinite
Auditul financiar reprezinta orice interventie din contabilitatea unei entitati efecutate de un
profesionist contabil cu character de control, analiza inspectie, revizie, studii de cercetare daca
toate celelalte elemente ale auditului in general sunt indeplinite
Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si
127

independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor in vederea exprimarii
unei opinii motivate in legatura cu imaginea fidela, clara si completa a pozitiei, situatiilor
financiare si a performantelor financiare prin raportarea lor la standaredele nationale si
internationale de audit;
2 Precizati ce reduceri se acorda in cazul impozitului pe cladiri in functie de vechimea
cladirii
(7) Valoarea impozabila a cladirii, determinata in urma aplicarii prevederilor alin. (1) - (6), se
reduce in functie de anul terminarii acesteia, dupa cum urmeaza:
a) cu 20%, pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referinta;
b) cu 10%, pentru cladirea care are o vechime cuprinsa intre 30 de ani si 50 de ani
inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinta.
Biletulnr.156
1.Definiti valoarea justa.
Valoarea justa reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua
parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.
2.Definiti lichidarea societatilor comerciale.
Lichidarea unei societati comerciale reprezinta un numar de operatiuni care dupa dizolvarea
societatii urmareste trasformarea activului in bani si plata creditorilor si apoi partajul activului net
(ramas) intre asociati.
Bilet nr.157
1.Definiti valoarea actuala a unui bun.
Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar, care
urmeaza a fi generate de derularea normala a activitatii intreprinderii.
Valoarea actuala = valoare de utilitate
2. Care sunt organele care aplica procedura insolventei?
In conformitate cu Legea nr.85/2006 , organele care aplica procedura sunt: instantele
judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul.
Acestea trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta
lege, precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la
aceste acte si operatiuni.
Biletulnr.158
1. Definiti valoarea de origine.
Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achizitie reprezinta
totalitatea costurilor necesare pentru achizitionarea si punerea bunului sau activului in stare de
utilizare sau de folosire.
2. Care sunt masurile premergatoare lichidarii?
Masurile premergatoare lichidarii sunt reglementate in art. 113-115 din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolventei si constau in:
- sigilarea bunurilor din averea debitorului, cu exceptiile prevazute la art. 113 alin. (3) din lege,
precum si luarea tuturor masurilor necesare pentru conservarea acestor bunuri;
- luarea in posesie de catre lichidator a bunurilor inventariate, lichidatorul devenind astfel
depozitarul judiciar;
- intocmirea inventarului bunurilor debitorului. Inventarul va trebui sa descrie toate bunurile
identificate ale debitorului si sa indice valoarea lor aproximativa la data inventarului. In toate
cazurile, actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul
special, iar daca acesta nu participa la inventariere, actul va fi semnat numai de catre lichidatorul
judiciar.
De precizat ca, in cazul in care debitorul are bunuri si in alte judete, judecatorul-sindic va
trimite notificari tribunalelor din acele judete, in vederea sigilarii de urgenta a bunurilor.
128

De remarcat ca, in continuare, dispozitiile art. 113 alin. (4) si (5) din lege privind bunurile
debitorului in alte judete au ramas tot atat de neclare ca si in vechea reglementare. In practica,
acest lucru a fost rezolvat prin deplasarea lichidatorului la locul unde sunt situate aceste bunuri.
Bilet nr.159
1.Definiti valoarea de utilizare.
Valoarea de utilizare = valoare de inlocuire
Valoarea de utilizare reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobandirea unui bun
susceptibil a fi folosit in acelasi scop, in aceleasi conditii de utilizare, avand aceeasi durata
prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevaluarii.2. Definiti
2.Dizolvarea societatilor comerciale.
dizolvarea societatii = ca un moment care pune capat activitatii comerciale normale, asa cum
aceasta a fost determinata de actul constitutiv si marcheaza trecerea in faza lichidarii. Deci, prin
dizolvare, societatea intra intr-o noua faza a existentei sale, in care urmeaza sa se procedeze la
lichidarea bunurilor sale, adica la transformarea lor in bani, plata creditorilor si repartizarea
restului intre asociati. Numai dupa parcurgerea acestui ciclu intervine stingerea personalitatii
juridice a societatii si, o data cu aceasta, a tuturor raporturilor juridice ce o leaga.
Biletul nr.160
1.Definiti valoarea substantiala.
Valoarea substantiala este o valoare functionala care pleaca de la referintele de bilant, dar
tine seama de implicatiile determinate de functia de exploatare a intreprinderii, pe baza activelor
de exploatare.Poate fi estimata la valoare bruta (VSB), la valoare redusa (VSR) si la valoare neta
(VSN)
VALOAREA SUBSTANTIALA BRUTA (VSB) =Activ net contabil corectat ( ANCC +
Datorii)
+ Active obtinute prin inchiriere sau leasing
- Active imprumutate/inchiriate/cedate tertilor
- Costuri pentru reparatii si cheltuieli de punere in functiune
VALOAREA SUBSTANTIALA REDUSA (VSR) = Valoarea substantiala bruta
- Datorii nepurtatoare de dobanzi
- Avantaje care depasesc conditiile normale de
exploatare
VALOAREA SUBSTANTIALA NETA (VSN) = Valoarea substantiala bruta - Datorii totale
2.Prezentati cauzele dizolvarii societatilor comerciale.
In contractul de societate, trebuie prevazute clauzele de dizolvare a societatii, aceasta
cerinta rezulta din prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990, art. 8 pct. (p).
- Cauzele legale de dizolvare pot fi receptate in contract prin trimiterea la legislatia
societatilor comerciale sau la alte legi speciale, sau prin mentionarea expresa a acestora.
- Intr-o opinie, cauzele de dizolvare prevazute de lege ar fi limitative. In doctrina recenta,
insa, s-a considerat ca asociatii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, si alte cauze
de dizolvare decat cele enumerate de lege, cu conditia respectarii art.5 Cod civil.
- Problema este, in prezent, transanta, intrucat din art. 222 alin. (1) litera g) rezulta
expresis verbis ca dizolvarea poate interveni si pentru cazuri prevazute prin conventia partilor,
altele decat cele reglementate la litera a)-f).
- Cauzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate in cazul societatilor
comerciale, fara a fi limitate doar la acestea, sunt:

expirarea duratei pentru care a fost infiintata societatea, in cazul in care o anumita durata a
fost stabilita

imposibilitatea indeplinirii obiectului de activitate

falimentul

reducerea capitalului social sub minimul legal

129


reducerea (pentru o perioada de cel putin 9 luni) numarului minim de actionari prevazut de
legea aplicabila

dizolvarea prin hotararea adunarii generale

Biletul nr.161
1.
Prezentati 3 momente din viata intreprinderii in care este obiigatorie evaluarea.
- modificari in marimea si structura capitalului social
- modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)
2.In ce constau operatiunile efectuate in situatia dizolvarii societatilor comerciale?
Operatiuniele efecutate in dizolvarea societatilor comerciale in cazurile prevazute la art.
227 alin. (1) si cu exceptia modului de dizolvare prevazut la lit. f) si la art. 228-232 din Legea nr.
31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
pentru lichidarea societatii comerciale:
1. inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale
care urmeaza sa se lichideze, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, normelor si
reglementarilor contabile, inregistrarea rezultatelor inventarierii si ale evaluarii, efectuate cu
aceasta ocazie;
2. intocmirea situatiilor financiare de catre societatile comerciale care urmeaza sa se
lichideze si care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor
Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul
ministrului finantelor publice nr. 3055/2009, pe formatul prevazut in reglementarile respective;
3. stabilirea de catre adunarea generala a actionarilor sau a asociatilor a operatiunilor care
urmeaza sa fie efectuate de catre lichidator in numele societatii comerciale;
4. valorificarea elementelor de activ (vanzarea imobilizarilor si a stocurilor, incasarea
creantelor, a investitiilor financiare pe termen scurt etc.);
5. achitarea datoriilor societatii comerciale catre bugetul de stat, bugetul asigurarilor
sociale de stat, precum si a celorlalte obligatii sociale catre alte fonduri, salariati si alti terti;
6. stabilirea rezultatului lichidarii (profit sau pierdere);
7. calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit/venit si a impozitului pe dividende
in urma actiunii de dizolvare/lichidare:
8. intocmirea bilantului de partaj, in conformitate cu situatiile prevazute la pct. 2;
9. efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societatii comerciale, rezultat
din lichidarea societatii comerciale, in functie de:
a) prevederile statutului si/sau ale contractului de societate;
b) hotararea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, consemnata in registrul sedintelor
adunarii generale;
c) cota de participare la capitalul social.
Partajul consta in impartirea capitalului propriu (activului net), rezultat din lichidare, intre
actionarii sau asociatii societatii comerciale. Societatile comerciale pe actiuni, care intra sub
incidenta Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, cu
modificarile si completarile ulterioare, au obligativitatea numirii lichidatorilor in conformitate cu
prevederile art. 258 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Biletulnr.162
1.De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi?
Din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanturile
societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevaluarea fiind
necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor
Din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie considerat ca
nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile
societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post privatizare
130

Cumparatorul nu investeste pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va

obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor
elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a
fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este
nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea
unei eventuale restructurari.
2.Cine pot fi lichidatorii?
Lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice.
Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti persoane fizice ale societatii
lichidatoare - trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. Lichidatorii au aceeasi
raspundere ca si administratorii. Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca
impreuna cu administratorii societatii sa faca un inventar si sa incheie un bilant care sa constate
situatia exacta a activului si pasivului societatii si sa le semneze. Lichidatorii sunt obligati sa
primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori si
actele societatii. Acestia vor tine evidenta intr-un registru care va cuprinde toate operatiunile
lichidarii, in ordinea datei lor. Lichidatorii isi indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor.
Biletul nr.163
1 Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic. obiectivul il constituie
aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii.
Constatari - Tinand seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca:
- Societatea este constituita legal;
- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;
- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;
- Exista actiuni juridice in curs;
- Exista contracte individule de munca;
- Care este regimul fiscal al intreprinderii?
Concluzia: Dupa trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se
stabilesc:
Oportunitatile existente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un caracter
previzibil pozitiv pt intreprinderea evaluata cum ar fi legislatie si reglementari specifice
favorabile.
Riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil
negativ (invers oportunitatilor) ;
Punctele forte, adica atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
- o buna organizare si functionare a intreprinderii;
- contract si statut corespunzatoare;
- relatii contractuale corecte;
- finantare asigurata;
- absenta litigiilor;
- reglementari fiscale aplicate corecte;
- obligatii fiscale indeplinite la timp;
puncte slabe, adica deficiente constatate in organizarea si functionarea intreprinderii:
- statutul si contractul necorespunzatoare situatiei de fapt;
- existenta unor litigii contractuale cu tertii si cu proprii salariati;
- conflicte de munca;
- obligatii fiscale nerespectate.
2 Masuri de protectie impotriva amenintarilor la adresa independentei.Expertizele contabile pot
fi efectuate numai de catre expertii contabili inscrisi in Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat in
efectuarea unei expertize contabile este obligat sa fie independent fata de partile interesate in
131

expertiza, evitand orice situatie care ar presupune o lipsa de independenta sau o constrangere care ar
putea sa-i impieteze integritatea si obiectivitatea.
- Expertizele contabile efectuate de expertii contabili care nu intrunesc conditiile pentru a fi inscrisi ca
membri ai Corpului cad sub incidenta sanctiunilor privind exercitarea unei profesii fara auto
rizatie. Daca un expert contabil implicat intr-o astfel de situatie este solicitat pentru efectuarea unei
expertize contabile, el este obligat sa aduca la cunostinta solicitantului situatia in care se afla.
- Independenta expertului contabil trebuie sa fie absoluta in cazul expertilor contabili numiti din
oficiu de catre organele in drept si relativa in cazul expertilor contabili recomandati de parti sau
solicitati in efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.
- Independenta absoluta a expertului contabil numit de catre organele in drept deriva din obligatia
acestuia de a tine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abtinere si recuzare prevazute de
Codul de procedura civila si alte reglementari procedurale speciale, care sunt aceleasi cu cele privind
judecatorii.
- Independenta expertului contabil este afectata grav in situatiile reglementate de Codul etic
national al profesionistilor contabili, Sectiunea 100.25 punctele 5 si 6.
-Expertii contabili care se afla in situatiile prevazute la punctele 3 si 4 de mai sus trebuie sa le
aduca, in scris, la cunostinta organului care i-a numit, imediat dupa numire.
- Expertul contabil, la primirea oricarei lucrari de expertiza, va face un examen de independenta si va
completa o Declaratie de independenta" care va insoti lucrarea depusa pentru auditul de
calitate la Corp.
Biletul nr.164
Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial.
Obiectiv: determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor
Constatari :
a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula
ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr
b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor,
clienti restanti
c) se analizeza furnizorii
d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala
e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii
contractelor interne sau externe in cifra de afceri
f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei
g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor
publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei;
Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante:
- oprtunitati
- riscuri
- puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc.
- puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.
De catre cine se face numirea lichidatorilor in soc pe actiuni si in comandita pe actiuni?
Art. 264. - (1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face
de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.
(2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv.
(3) In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia
dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea
societatii si a celor care au cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs,
in termen de 15 zile de la pronuntare.
Biletul nr.165
Obiectivul si mijioacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare.
132

Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare

4.3.1. Obiectiv: stabilirea masurii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor
actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator.
4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, a potentialului de productie la un moment
dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si
a productivitatii, dar si analiza functiei de cercetare dezvoltare, pentru a determina strategia de
viitor a intreprinderii
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
-oportunitatilor;
-riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive,
servicii competente,
-punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a
aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si
serviciilor.
In ce ordine vor fi platite creantele in cazul falimentului?
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege,
inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului,
precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23,
24 si ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4);
2. creantele izvorate din raportul de munca;
3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de
credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii
debitorului dupa deschiderea procedurii;
4. creantele bugetare;
5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de
intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii
mijloacelor de existenta;
6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a
familiei sale, daca acesta este persoana fizica;
7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din
livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
8. alte creante chirografare;
9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel
putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor,
ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.
Biletul nr. 166
1.Obiectivul Si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management
Si resurse umane.
Obiectivul l reprezintA analiza structurii umane si a capacitATii personalului de a contribui la
realizarea activitATii ntreprinderii.
ConstatAri se fac urmAtoarele demersuri:
a) Analiza structurii umane si anume:
- Organizarea ierarhica si funcTionala a ntreprinderii;
- Date cu privire la personal: pregAtirea, gradul de ocupare; vechimea in ntreprindere;
fluctuaTiile, absenteism.
b) Date cu privire la conducerea ntreprinderii: vrsta, pregatire, experienta, stil de
conducere, sistem de remunerare, legatura cu actionariatul
133

c) Date sociale: climatul social, protectia muncii, organizare sindicala.

Concluzia: Analiznd datele de mai sus se poate stabili:
- OportunitATile
- Riscurile
- Punctele forte: personal tnAr, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista
motivarea muncii.
- puncte slabe: proasta funcTionare a conducerii; salarizare nestimulata; relatii de rudenie intre
conducere si salariaTi.
2.Care este termenul lichidArii societATii de la data dizolvArii?
Art. 260.(1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru
motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.
Biletul nr. 167
1. Obiectivele si mijioacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil.
Obiective:
a) Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului financiar si
a starii de sanatate a societarii;
b) Evaluarea diferentelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel putin trei exercitii
financiare;
c) Utilizarea relatiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de rentabilitate a
capitalurilor proprii.
Constatari In urma analizei efectuate, avand ca mijloace de efectuare datele si informatiile
continute in situatiile financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit metodologiei specifice
evaluarii lor prin metode patrimoniale.
Concluzile se exprima sub forma:
Oportunitatile
Riscurile
Punctele forte
puncte slabe
2. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, ce obligatii au
lichidatorii?
Art. 267. Daca lichidarea se prelungeste peste durata exercitiului financiar, lichidatorii sunt
obligati sa intocmeasca situatia financiara anuala, conformandu-se dispozitiilor legii si actului
constitutiv.
Biletul nr. 168
1. Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare.
BilanTul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezintA activul si pasivul
unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se ntocmeSte, potrivit legii.
BilanTul contabil este sursa de date ce se prelucreazA pentru realizarea diagnosticului contabil si
financiar.
2. In cazul in care soc aflata in lichidare este in stare de insolventa, ce obligatie are
lichidatorul?
Art. 2701. - In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul
este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei,
creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de
lichidare.
Biletul nr.169
1. Rolul bilantului functional in diagnosticul de evaluare.
Bilantul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale
intreprinderii:
- functiile de investitii,
134

- de exploatare si
- de trezorerie in active si
- functia de finantare in pasiv.
2.Explicati conceptul si tipurile de independenta.
Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza
publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si
corecta.
Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.
Componentele independentei:
1. Independenta de spirit (in gandire):
Stare de gandire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional far s fie
afectata judecata profesionala;
Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. Independenta in aparent:
reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independentei de spirit au fost
limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea
profesionistului contabil;
este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este
incompatibil cu orice alta activitate curent.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberal, cu
deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masur de a influenta lucrarile
profesionistului contabil.
Cand isi exercita profesiunea cu titlu liber, profesionistul contabil trebuie sa fie si sa se manifeste
liber fata de orice interes care ar putea fi avut in vedere, oricare ar fi realitatea, ca fiind
incompatibil cu integritatea si obiectivitatea sa, cum ar fi:
implicarea financiara, directa sau indirecta, in activitatile unui client, ca de exemplu: acceptarea
unor forme de salarizare, detinerea de participatii la capital, darea sau luarea cu imprumut de
bunuri, servicii sau bani, acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de
la sau pentru clientii sai;
implicarea profesionistului contabil in activitatile unui client, in calitate de membru al
executivului acestuia sau ca angajat sub controlul directiunii acestuia;
acte de comert sau slujbe asigurate in acelasi timp cu exercitarea unei profesii liberale, care pot
sfarsi printr-un conflict de interese, sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie
cu exercitarea liberala a profesiei contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a pastra
pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;
incidenta relatiilor familiale si personale asupra independentei; conditiile in care onorariile
primite de la un client constituie un procentaj inacceptabil de ridicat pentru cifra de afaceri totala
a societatii de expertiza sau a unui practician individual; aceasta presupune sa nu se ocupe
majoritatea activitatii profesionistilor contabili cu executarea de lucrari pentru o singura unitate
patrimoniala, respectiv
societate comerciala;
acceptarea executarii de lucrari in baza unor onorarii eventuale, neprecizate anticipat in suma
absoluta, prin contract sau conventie .
Lista incompatibilitatilor cu conditia de independenta a profesiunii contabile nu este limitativa si
orice membru al Corpului nu trebuie sa se gaseasca intr-o situatie de natura a-i stirbi
independenta, chiar daca nu se afla sub incidenta cazurilor de incompatibilitate aratate mai sus.
Biletul nr.170
Care sunt pasii (etapele) In determinarea activului net corectat al unei intreprinderi?
Pasii (etapele) in determinarea activului net corectat al unei intreprinderi sunt:
135

1. Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatarii si elemente in afara

exploatarii (necesare intreprinderii)
2. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatarii;
3. Calculul matematic al activului net corectat.
Amenintari la adresa independentei.
Cele 5 situatii de amenintare la adresa independentei sunt:
1. Interesului propriu,
2. Slabirea autocontrolului,
3. Renuntarea la propriile convingeri,
4. Manifestarile de familiarisrn,
5. Actiuni de intimidare
Bilet nr. 171
1. Care sunt componentele fundamentale ale oricarei evaluari de
intreprindere?
Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt:
Activul net corectat si capacitatea beneficiara
Diagnosticul juridic
Diagnosticul functiunii de cercetare-dezvoltare
Diagnosticul functiunii comerciale
Diagnosticul functiunii de productie
Diagnosticul functiunii de resurse umane
Diagnosticul functiunii financiar-contabile
2. Care este termenul in care lichidatorul va convoca adunarea generala a
creditorilor de la sedinta comitetului creditorilor?
Art. 117. alin (3) Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor in termen de maximum
20 de zile de la data sedintei comitetului creditorilor, instiintandu-i pe creditori despre
posibilitatea studierii raportului si a procesului-verbal al sedintei comitetului creditorilor privind
raportul.
Biletul nr. 172 .
In ce consta separarea bunurilor dintr-o intreprindere in bunuri necesare si bunuri
nenecesare?
Separarea elementelor patrimoniale de activ (cu deosebire imobilizari si stocuri) in elemente
necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii se face in functie de utilitatea fiecarui bun, si
masurata prin gradul de participare la realizarea profiturilor.
Rezultatul acestei operatiuni se poate concretiza:
-fie in determinarea unei capacitati beneficiare superioare fata de profiturile inregistrate
prin bilanturi, atunci cand pe cale de expertiza si diagnostic se constata o posibila crestere a
gradului de utilitate a elementelor patrimoniale de activ;
-fie in folosirea in alte scopuri sau cu alte destinatii a bunurilor mobile si imobile, fara
utilitate sau cu utilitate redusa, in realizarea obiectului exploatarii societatii respective; pot fi
avute in vedere cai de restructurare cum ar fi: formarea de noi societati comerciale, inchirierea,
concesionarea, asocierea etc., ori pur si simplu valorificarea, fie si ca materiale.
Aceste bunuri materiale urmeaza a se evalua in valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va
degaja la cesiunea lor.
Indiferent de modul specific de evaluare, elementele patrimoniale in afara exploatarii se au in
vedere, in mod distinct, cu ocazia aplicarii formulelor de evaluare a societatii respective.
Despre profesionalism.
Pentru a fi realizat obiectului profesiei contabile, adica satisfacerea exigentelor publicului, se
impun patru imperative fundamentale( conf prevederilor Codului Etic National):
-Credibilitatea. In intreaga societate exista nevoia de credibilitate in informatie si in sistemele de
136

informatii.
-Profesionalism. Exista o necesitate pentru clienti, patroni si alte parti interesate de a putea fi clar
identificate persoanele profesioniste in domeniul contabil.
- Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile obtinute din partea
profesionistului contabil, sunt executate la standardul cel mai ridicat de performanta.
-Incredere. Utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa se poata simti incredintati ca
exista un cadru al eticii profesionale care guverneaza prestarea acestor servicii.
Bilet nr. 173
1. Care sunt criteriile in functie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o
intreprindere in vederea determinarii activului net corijat?
- separarea tuturor elementelor patrimoniale de activ in elemente necesare exploatarii si elemente
in afara exploatarii (necesare intreprinderii);
- reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ necesare exploatarii;
- calculul matematic al activului net corectat.
2. Despre confidentialitate.
Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil sa respecte caracterul privat al
informatiilor obtinute in timpul misiunilor sale si sa nu le utilizeze sau sa le divulge, fara
autorizatie scrisa, in afara de cazurile in care obligatia divulgarii este prevazuta de lege sau prin
acte normtive imperative
Confidentialitatea este stricta, in afara de cazurile in care a primit o autorizatiei speciala de a
divulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.
Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate, sub orice forma,
subalterni sau colaboratori, respecta aceleasi reguli de confidentialitate.
Confidentialitatea mai implica de asemenea faptul ca, informatiile primite nu sunt folosite
de profesionistul contabil in beneficiul personal sau al unui tert.
Acest principiu nu se aplica divulgarii informatiilor care permit profesionistului contabil
sa indeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele profesionale.
In interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca conceptul
de confidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra naturii si intinderii obligatiilor legate de
confidentialitate si asupra circumstantelor in care divulgarea de informatii primite in cursul
exercitarii unei misini, trebuie autorizata sau ceruta.
Obligatiile de confidentialitate sau secret profesional sunt inscrise in legislatia fiecarei
tari.
Pentru a stabili daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie avute in vedere
mai multe aspecte, si anume:
a.
cand divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor (cu deosebire
terti) pot fi lezate;
b.
cand divulgarea este ceruta de lege sau cand exista obligatii profesionale de divulgare:
profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa pentru a determina tipul de
informatii care pot fi divulgate; trebuie sa se evite situatiile care implica fapte sau
opinii nejustificate sau nejustificabile;
profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile sunt
destinatarii corecti ai unor astfel de informatii, adica cu abilitati sa primeasca astfel de
informatii;
profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si consecintele acesteia implica
responsabilitatea sa.
In toate aceste cazuri se recomanda consultarea organismului profesional si/sau a unui
avocat.
Biletul nr. 174
137

Care sunt metodele de calcul a ANCorectat al unei Intrepr. ?

Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica)
a tuturor datoriilor actualizate.
Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilantul contabil cu influentele din
reevaluarea elementelor patrimoniale.
Care este termenul in care Judecatorul-sindic va convoca Adunarea creditorilor de la
afisarea raportului fiscal ?
Judecatorul sindic va convoca adunarea creditorilor inmaxim 30 de zile de la afisarea raportului fiscal. Creditorii
pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii. (Art 129 ,L85)
Art. 129. (1) Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va
supune judecatorului-sindic un raport final insotit de situatiile financiare finale; copii de pe
acestea vor fi communicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa
tribunalului. Judecatorul-sindic va convoca adunarea creditorilor in termen de maximum 30
de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel
putin 5 zile inainte de data convocarii.
(2) La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin incheiere, toate obiectiunile la
raportul final, il va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a
acestuia.
(3) Creantele care la data inregistrarii raportului final vor fi inca sub conditie nu vor participa
la ultima distribuire.
Art. 130. Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui
sa faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate
in termen de 90 de zile de catre cei indreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la
banca, in contul averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal. Acestea vor putea fi
folosite in conditiile art. 4 alin. (4).
Bilet nr. 175
1. In ce consta metoda substractiva de calcul a activului net corijat?
Met. substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a
tuturor datoriilor actualizate.
2. Care este raspunderea membrilor organelor de conducere in cazul in care s-a ajuns in
starea de insolventa?
Raspunderea membrilor organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere,
precum si de orice alte persoane care au cauzat starea de insolventa a debitorului este solidara, cu
conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in
care si-au exercitat mandatul ori in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa.
Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale
persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la
luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei,
opozitia lor la aceste decizii.
Biletul nr.176
In ce consta metoda aditiva de calcul a activului net corijat?
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaza prin doua metode:
1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
Ce se intelege prin termenul insolventa
Acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor
banesti pentru plata datoriilor exigibile: a) insolventa este prezumata a fi vadita atunci cand
138

debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;
b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta
datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.
Bilet nr. 177
1 Explicati relatia dintre activul net corijat al unei intreprinderi si valoarea acesteia
Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului
economic si datoriile inscrise in acest bilant.
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corijat
Activul net corijat se calculeaza prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUTE DATORII
Metodele de determinare sunt:
Activul net corectat poate fi determinat prin doua metode:
Metoda aditiva
Metoda substractiva
Metoda valorii substantiale
Alte metode patrimoniale (Metoda capitalului permanent necesar exploatarii )
2.Ce se intelege prin procedura falimentului?
Prin procedura falimentului se intelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara
care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind
urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat;
Bilet nr. 178
1.Cum se calculeaza valoarea substantiala bruta a unei intreprinderi? Explicati
semnificatia acesteia.
Val. substantiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de
intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in
patrimonial
intreprinderii,
nu
sunt
folosite
din
diverse
cauze.
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza
intreprinderea la un moment dat, prezentand valoarea activului pe baza principiului prevalentei
economicului asupra juridicului.
2.Care sunt principalele atributii ale judecatorului sindic?
Principalele atributii ale judecatorului-sindic, sunt:
pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii

judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru

inceperea procedurii;
judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;
desemnarea, motivata prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in
insolventa
confirmarea prin incheiere, a administratorului judiciar sau lichidatorului desemnat de
adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;
inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau
lichidatorului;
judecarea cererilor de a se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;
139

judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au

contribuit la ajungerea debitorului in insolventa
judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea
unor acte frauduloase si a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial,
anterioare deschiderii procedurii;
judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane
interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare,dupa votarea
lui de catre creditori;
solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere
a procedurii de reorganizare judiciare si de intrare in faliment;
solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau
lichidatorului;
judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor;
pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.
Bilent nr. 179
1. Ce este rata de actualizare?

Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii

actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de varsaminte de incasat sau
de platit ulterior.
2. Despre integritate.
Principiul integritatii impune ca obligatie tuturor profesionistilor contabili de a fi drepti si
onesti in relatiile profesionale si de afaceri. Integritatea implica, de asemenea, tranzactii corecte
si juste.
Un profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze cu rapoartele, evidentele, comunicatele
sau alte informatii cand apreciaza ca acestea:
contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare;
contin declaratii sau informatii eronate;
omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare.
Nu se va considera ca un profesionist contabil incalca prevederile mentionate daca el
furnizeaza un raport modificat pentru a respecta cerintele de mai sus.
Bilet nr. 180
1. Care sunt tehnicile de actualizare?
Rata de actualizare este un element al pietei financiare introdus in calculul parametrilor
economici si al indicatorilor financiari.
Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici legate dar diferite; sunt legate prin factorul timp.
Economia de piata are 3 piete diferite:
1. piata de bunuri si servicii;
2. piata financiara;
3. piata muncii.
In piata de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube.
In piata financiara , banul cu cat sta mai mult cu atat aduce pagube. In aceasta piata banii sunt
neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actualizare.
Actualizarea se realizeaza si se exprima prin 2 tehnici speciale , dupa cum este luat in considerare
factorul timp, astfel:
1. Daca factorul timp se ia in calcul din directia trecut prezent - viitor , se aplica regula
capitalizarii sau tehnica de capitalizare numita si de fructificare;
- suma cheltuita azi X are ca echivalent in viitor, peste n ani, o suma y daca suma X o
140

amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n .

2. daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor prezent - trecut se aplica tehnica de
actualizare numita si regula de actualizare
- suma y prevazuta a fi chetuita in viitor peste n ani are in prezent valoarea x daca suma y o
aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n
- suma Y prevazuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe
Y il amplificam cu factorul de actualizare
X = Y ___1____
(1+i)n
- rd (rata deflatata) = i-f
(1+f)n
- rata neutra de plasament 1
An= 1 - (1+t)n
Despre obiectivitate.

Un profesionist contabil trebuie sa fie impartial si nu trebuie sa permita prejudecatilor,

confuziilor, conflictelor de interese sau influentelor nedorite sa intervina in rationamentele
profesionale sau de afaceri.
Principiul obiectivitatii impune o obligatie tuturor profesionistilor contabili de a nu isi
compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influentei nedorite a
unor alte persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus in situatii in care obiectivitatea ii este afectata. Este
imposibil ca toate aceste situatii sa fie definite si descrise. Relatiile care aduc un plus de confuzii
sau influenteaza in mod negativ rationamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui
evitate.
Profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in multe domenii diferite si trebuie sa-si
demonstreze obiectivitatea in imprejurari diferite.
Indiferent de pozitie sau serviciul prestat, profesionistii contabili trebuie sa protejeze
integritatea serviciilor profesionale si sa mentina obiectivitatea in rationamentul profesional.
In selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa in mod specific potrivit
cerintelor etice legate de obiectivitate trebuie acordata atentia corespunzatoare urmatorilor
factori:
a. Profesionistii contabili sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita
presiuni ce le pot diminua obiectivitatea.
b. Este practic imposibil sa se defineasca si sa se descrie toate situatiile in care ar exista
aceste posibile presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot ori par sa
afecteze obiectivitatea profesionistului contabil trebuie sa domine un caracter rezonabil.
c. Trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute, partinirea ori influentele
altora sa incalce obiectivitatea.
d. Profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru
serviciile profesionale contabile si-a insusit principiul obiectivitatii.
Biletul nr.181
1.Prezentati 3 metode de determinare a ratei de actualizare.
- Rentabilitatea specifica asteptata pentru investitii alternative,
- rata de actualizare = dob obligatiiunilor de stat + prima de risc,.
- rata neutra de plasament pe piata financiara
- rata dobanzii ceruta pentru plata datoriei planificate;
Rata dobanzii care este bazata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobanzii de
141

baza fara risc)

2.Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.
Un cod de conduita este definit de specialisti ca un ansamblu de principii profesionale deetica ce
reglementeaza exercitiul profesional al unor activitati.
Un cod de etica trebuie sa includa, in functie de specificul fiecarei profesiuni, modalitatide
comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate , cat si reguli referitoarela conditiile
de exercitare a activitatile profesionistilor ca reguli deontologice ce vizeazasa garanteze in mod
deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional.Profesia contabila se distinge de alte
profesii
prin insumarea unei responsabilitati fata deinteresul public, profesionistii contabili din intreaga
lume trebuie sa furnizeze servicii deinalta calitate in interes public si pentru aceasta
trebuie sa respecte unele principii sireguli de comportament professional menite sa
dea serviciilor respective autoritateanecesara si sa previna patrunderea catre
utilizatori a unor informatii financiar-contabilecare pot influenta negative deciziile
acestora.Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii
acestora decatre toti profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale
organismului profesional. Pentru aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si
resurselenecesare pentru instruirea unui sistem de investigare si de sanctiuni pentru
cazurile denerespectare a standardelor profesionale si etice.
Biletul nr. 182
1.
Codul etic IFAC; rol, structura.
Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol:
da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor
furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti
care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;
protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene
negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie
etc.
Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni:
Partea A destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liberprofesionisti sau angajati- contine 6 sectiuni
Sectiunea 100- Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 - Confidentialitatea
Sectiunea 150 Comportamentul profesional
Partea B destinat profesiionistilor contabili independenti 10sectiuni
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Acceptarea unui client
Sectiunea 220 -Conflicte de interes
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remuneratii
Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 280 Obiectivitate- toate serviciile
Sectiunea 290 Independenta in misiuni de audit si certificare
Partea C destinata profesionistilor contabili nagajati 6 sectiuni
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte potentiale
142

Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor

Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 - Interese financiare
Sectiunea 350 Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte

2.
Ce obligatie are debitorul sa puna la dispozitia administratorului judiciar sau
dupa caz lichidatorului?
Debitorul are obligatia de a pune la dispozitia administratorului judiciar sau, dupa caz,
lichidatorului toate informatiile cerute de acesta, precum si toate informatiile apreciate ca
necesare cu privire la activitatea si averea sa, precum si lista cuprinzand platile si transferurile
patrimoniale facute de el in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, sub sanctiunea
prevazuta la art. 1081 alin. (1) pct. 2 lit. d) si e) din Codul de procedura civila
Biletul nr.183
Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi
insolvents?
Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului intreprinderii.
Desigur, se intelege ca, atunci cand firma nu utilizeaza credite, rata de actualizare va fi
egala cu costul capitalurilor proprii.
Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:
CMPC = CKpr*Kpr/v+CD* (1-Ci) , unde:
CMPC = costul mediu ponderat al capitalului
CKpr = costul capitalului propriu
Kpr = capitalul propriu
V = valoarea de piata a intreprinderii (capital la dispozitia furnizorilor de capital)
CD = credite
Ci = cota de impozit pe profit
Sau
Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar
si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a
actiunii+crestere preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si
prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :
KCPR = DIV + (1-d)*
S
CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
= profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
2. Care sunt primele masuri in urma deschiderii procedurii de insolventei
In urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor
mentionati in lista depusa de debitor in conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dupa caz, in
conditiile art. 32 alin. (2), debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului
societatilor agricole ori altor registre unde debitorul este inmatriculat/inregistrat, pentru
efectuarea mentiunii.
(2) Daca creditorii cu sediul sau cu domiciliul in strainatate au reprezentanti in tara, notificarea
va fi trimisa acestora din urma.
(3) Notificarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza conform prevederilor Codului de procedura
143

civila si se va publica, totodata, pe cheltuiala averii debitorului, intr-un ziar de larga circulatie si
in Buletinul procedurilor de insolventa.
Bilet nr.184
1. Cum se determina costui capitalului propriu al unei intreprinderi?
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar
si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a
actiunii+crestere preconizata a dividendului
- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si
prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi :
KCPR = DIV + (1-d)*
S CPR
DIV = dividendul pe actiune distribuit
S = cursul bursier al actiunii firmei analizate
d = rata de distribuire a dividendelor
= profitul net al firemie
CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei
Cost = profit ( dividende) / capital propriu
cost = dobanda + prima de risc
2. Ce va cuprinde cererea de admitere a creantelor?
Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform
evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a
procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat in sentinta de deschidere
a procedurii; cererile de creante vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa
tribunalului.
Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorata, temeiul
creantei, precum si mentiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinta sau garantii.
Biletul nr.185
1.Explicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare.
Relatia dintre riscuri si rata de actualizare
Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot prognoza cu certitudine din cauza faptului ca
viitorul este nesigur.
Acceptarea unor asfel de incertitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe
piata prin intermediul unor prime de risc. La analiza unei astfel de abordari ariscului,
incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin
doua metode: ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii
sigrantei sau metoda deducerii profitului) sau ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii
dobanzii, metoda primei de risc).
Rata de actualizare trebuie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente
ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice actuivului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte
riscurile pentru care estimarile viitorului flux de numerar au fost ajustate.
O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii timp a banilor si riscurile specifice
activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera
fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care
intreprinderea le asteapta sa fie generate din active.
Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de prêt si
riscul fluxului de numerar.
2.Aspecte conceptuale privind etica.
Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atatcaracterul
unui individ, cat si cultura unei comunitati.E t i c a s e o c u p a c u s t u d i u l t e o r e t i c a l
144

v a l o r i l o r s i c o n d i t i i l o r u m a n e d i n p e r s p e c t i v e principiilor morale si a rolului

acestora in viata sociala.Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala,
iar in sens simai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei
profesiiliberale.Exista o stransa legatura intre educatie si etica,comportamentul etic presupunand
un nivelde competenta ce se obtine prin actiuni educative
Biletul nr.186 Explicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii.
Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pietei si
riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Prin urmare o
intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai
mare.
Care sunt categoriile de persoane care vor putea propune un plan de reorganizare?
Potrivit Legii nr. 85/2006, categoriile de persoane si termenele in care pot propune planul.
(1) Urmatoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare in conditiile de
mai jos:
a) debitorul, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de la
afisarea tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii, potrivit art. 28, a intentiei de
reorganizare, daca procedura a fost declansata de acesta, si potrivit art. 33 alin. (6), in cazul in
care procedura a fost deschisa ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la implinirea unui termen de 30 de
zile d ela data afisarii tabelului definitiv de creante, cu conditia sa isi fi manifestat aceasta intentie
pana la votarea raportului prevazut la art. 59 alin. (2);
c) unul sau mai multi creditori care si-au anuntat aceasta intentie pana la votarea raportului
prevazut la art. 59 alin. (2), detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor
cuprinse in tabelul definitiv de creante, in termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului
definitiv de creante.
Biletul nr. 187
1.Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea intreprinderii.
Inte rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este
mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
2.Ce sunt serviciile profesionale?
Serviciile profesionale reprezinta orice serviciu care cere apti-tudini contabile inrudite, prestat de
un contabil profesionist, ca, de exemplu:
servicii de contabilitate;
audit;
fiscalitate;
consultants manageriala;
management financier.
Serviciu - o munca prestata in folosul sau in interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor
profesiei prestatorului; indeplinirea unei indatoriri fata de cineva.
Biletul nr. 188 Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei
intreprinderi cu influenta asupra ratei de actualizare.
Totalitatea riscurilor la care este supusa intrepr :
-riscuri externe: risc de tara, risc de ramura, depolitica economica, fiscala, risc de neadaptare a
managementului la exigentele economiei de piata:
-riscuri interne : dezechilibru financiar, tehnologii invechite, echipamente depasite, produse
demodate si orice punct slab retinut in cadrul diagnosticului.
Riscurile externe se obtin printr-o buna documentare, cele interne se obtin prin evaluarea si
transformarea in riscuri a tuturor punctelor slabe depistate in diagnosticul de evaluare.
Despre Standardele Internationale de Audit.
145

Standardele internationale de audit si rolul organismelor profesionale.

IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Asigurari (IAASB),
emite urmatoarele categorii de standarde:
- Standardele Internationale de Audit (ISA);
- Standardele Internationale pentru Misiunile de Examinare (ISRE);
- Standardele Internationale pentru Misiunile de Certificare (ISAE);
- Standardele Internationale pentru Serviciile Conexe (ISRS).
IAASB emite, de asemenea, Declaratii aferente de practica, norme metodologice si
indrumari pentru profesionistii contabili.
Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu aceste standarde si alte documente se refera
la depunerea de eforturi sustinute pentru:
- incorporarea standardelor internationale si a celorlalte documente emise de IAASB
in standardele nationale sau, acolo unde responsabilitatea emiterii standardelor
nationale revine tertilor, convingerea acestora sa incorporeze in standardele
nationale standardele si celelalte documente emise de IAASB;
- asistarea la implementarea standardelor internationale sau a standardelor nationale
care incorporeaza standardele internationale;
- implementarea unui process care sa furnizeze membrilor la timp traducerea
corecta si completa a satndardelor internationale si a celorlalte documente emise
de IAASB.
Biletul nr.189
1.Ce semnificatie are coeficientui de volatilitate al actiunilor unei intreprinderi
asupra valorii acesteia?
124. Coeficientul de volatilitate al actiunilor unei intr exprima si masoara sensul si marimea
abaterii rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de abaterea rentabilitatii din ramura din care
face parte
B<1 duce la cresterea primei de risc pentru intr de evaluat
B>1 - duce la scaderea primei de risc pentru intr de evaluat
2.Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Profesia contabila se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul
public,fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de
intreprindere:actionari,salariati,banci,buget,etc. Profesia contabila se distinge prin acceptarea
responsabilitatii sale fata de public,prin public intelegandu-se: Clientii; Guvernul; Angajatorii;
Investitorii; Oamenii de afaceri; Comunitatile financiare; Donatorii de fonduri; Orice alta
persoana, care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru buna
functionare a economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o
responsabilitate in materie de interes general. Interesul general semnifica satisfactia colectiva a
persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili,in slujba carora se afla.
Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de contabilul
profesionist. Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:
Auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate
institutiilor financiare ca suport partial pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital;
Responsabilii financiari (directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management
financiar contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei; Auditorii interni
furnizeaza asigurarea in legatura cu un sistem de control intern corect,care sporeste increderea in
informatiile financiare externe ale patronului; Expertii in impozite ajuta la stabilirea increderii si
eficientei,precum si la aplicarea corecta a sistemului de impozitare; Consilierii de gestiune si
consultantii manageriali au o responsabilitate fata de interesul public in sustinerea luarii unor
decizii manageriale corecte. Introdusa la inceput in SUA prin Legea SarbanesOxley,supravegherea publica a fost preluata la nivelul UE prin noua Directiva a 8-a,care la
146

nivelul fiecarui stat membru trebuia implementata in legislatiile nationale pana in luna iunie
2008. Supravegherea publica,in spiritul si litera Directivei a 8-a ,consta in implementarea unui
sistem eficient de supraveghere publica a auditorilor statutari si a firmelor de audit;acesta nu
presupune neaparat crearea unui organism de supraveghere publica. Pentru a nu afecta interesul
public,supravegherea publica trebuie sa respecte urmatoarele principii: Toti auditorii statutari si
toate firmele de audit sunt supusi supravegherii publice,iar cand autoritatea competenta in
domeniul auditului statutar este un organism profesional autonom,sistemul de supraveghere
publica se extinde si asupra acestuia. Sistemul de supraveghere publica este condus de
nepracticieni;se presupune ca nepracticianul detine cunostinte in domenii relevante pentru auditul
statutar fie datorita experientei sale profesionale,fie pentru ca stapaneste cel putin una dintre
disciplinele care fac obiectul pregatirii in domeniul auditului statutar. Persoanele implicate in
conducerea sistemului de supraveghere publica sunt selectate printr-o procedura de nominalizare
independenta si transparenta. Sistemul de supraveghere publica isi asuma responsabilitatea finala
a supravegherii: Autorizarii(acreditarii) si evidentei auditorilor statutari si ale firmelor de audit;
Adoptarii standardelor de conduita profesionala si de control intern de calitate a firmelor de
audit,precum si a standardelor de audit; Dezvoltarii profesionale continue,asigurarii calitatii si
sistemelor de investigatii si sanctiuni disciplinare.
Biletul nr.190
Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi si prezentati cateva din metodele de
determinare.
Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obtinut ca diferenta intre
activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant.
Metode- vezi Bilet.
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. SI Rolul social al profesionistilor
contabili.
Profesionistii contabili satisfac un interes general, dat fiind faptul ca nu exista progres fara
dezvoltarea pietelor, iar acestea, la randul lor, nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de
vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.
Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora, iar costul capitalului
depinde si de increderea in informatiile financiare, adica de calitatea muncii profesionistilor
contabili.
Regulile contabile, ca si actorii principali profesionistii contabili, sunt indispensabile
pentru bunul mers al economiei mondiale. In caz contrar,
- cum altfel s-ar putea masura activitatile economice?
- cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite si deci solidaritate intre
cetatenii aceluiasi stat?
- cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare?
- cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei
companii si proprietarii acesteia, intre munca si capital?
De asemenea, trebuie mentionat si rolul social al profesionistilor contabili, pe de o parte,
prin faptul ca determinarea si plata tuturor veniturilor in societate constituie una din lucrarile
importante ale profesionistilor contabili, iar pe de alta parte , de calitatea muncii lor depinde
bunastarea salariatilor si a cetatenilor unei tari. Toti profesionistii contabili au misiunea de a
actiona peste tot in interes public, iar aceasta misiune trebuie indeplinita indifferent de locul in
care isi desfasoara activitatea: in institutii, in afaceri, in educatie sau in practica libera.
Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica
durabila prin satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor organisme
147

profesionale nationale puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in

domeniul contabilitatii si auditului.
Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei
lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale,
industriale, financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in
educatie etc.
Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte
diverse: ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in
sisteme informatice, in finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau
externi, in consultanta, in educatie etc.; ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor economice
si sociale; ei contribuie la performantele pietelor financiare etc
Biletul nr. 191
1.Ce este capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea
intreprinderii.
Capacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in
viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din
ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii
capitalurilor care finanteaza intreprinderea
2.Despre competenta profesionala si prudenta.
130.1 Principiul competentei profesionale si prudentei impune tuturor profesionistilor contabili
urmatoarele obligatii: (a) sa mentina cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul prevazut
pentru a se asigura ca un client sau un angajator va primi servicii profesionale competente;
Si (b) sa actioneze cu atentia necesara si in conformitate cu standardele tehnice si profesionale in
vigoare in procesul furnizarii de servicii profesionale.
130.2 Serviciul profesional competent impune exercitarea unei judecati solide in utilizarea
cunostintelor si aptitudinilor profesionale in realizarea acestui serviciu. Competenta profesionala
poate fi impartita in doua faze distincte:
(a) dobandirea competentei profesionale; si
(b) mentinerea competentei profesionale.
130.3 Mentinerea competentei profesionale necesita cunoasterea continua si intelegerea
volutiilor tehnice, profesionale si de afaceri relevante. Dezvoltarea profesionala continua ii da
posibilitatea profesionistului contabil sa isi dezvolte si sa isi mentina capacitatile de a actiona
Competent in mediul profesional.
130.4 Prudenta implica responsabilitatea de a actiona in concordanta cu dispozitiile privind o
misiune, cu grija, meticulous si la timp.
130.5 Un profesionist contabil trebuie sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca persoanele
care lucreaza sub autoritatea profesionistului contabil in calitate de profesionist au o pregatire si o
supraveghere corespunzatoare.
130.6 Atunci cand este cazul, un profesionist contabil trebuie sa instiinteze clientii, angajatorii
sau alti utilizatori ai serviciilor profesionale de limitarile inerente din serviciile respective.
Biletul nr.192
1. Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei
intreprinderi?
- studiul rezultatelor trecute (3 ani)
- examenul previziunilor
- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitatii
beneficiare
I. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilant
care indeplineste cumulativ 4 conditii:
1. este un profit stabil;
148

2. este un profit real;

3. este un profit cert;
4. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor.
Se porneste de la profitul din bilant caruia i se aduc corectii:
A. corectii pe orizontala intre exercitii care scot in evidenta modificarile din legislatie.
Deci trebuie sa facem comparabile bilanturile si sa le aducem la nivelul ultimului an.
B. Corectii pe verticala adica pentru fiecare exetcitiu in parte de la CA pana la profitul net sunt
ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatarilor din diagnosticul de evaluare.:
- marja bruta;
- valoarea adaugata
- excedent brut/net din exploatare;
- profit net
A. prima categorie de corectii se refera la corectarea profitului obtinut din diferente de curs
valutar;
B. a doua categorie de corectii sunt legate de amortismente - se inlatura orice exces de amortizare
si se adauga orice insuficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie
standardele profesionale emise de expertii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerarile trebuie
adaugate sau eliminate, referinta constituind-o standardele si studiile efectuate de experti in
munca si protectia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe
intreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la inceput si sfarsit de perioada, anomaliile
trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi exceptionale - se retin numai acele profituri
care provin din operatiuni obisnuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corectii legate de sinergii
G. alte corectii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatarilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scadea valoarea
intreprinderii.
II. Examenul previziunilor
Evaluatorul face discutii cu conducerea asupra viitorului intreprinderii din care trebuie sa rezulte
ca intreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lichidati ve.
III. Calculul matematic prin 4 variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una:
a) capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previzionale; se recomanda in
evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil.
b) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se foloseste in evaluari pt
fuziuni, divizari, majorari de capital.
c) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga periaoda trecuta si
viitoare; se utilizeaza in evaluarea pt vanzari intre proprietari privati.
d) Capacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si
viitoare, de ex: 3 ani din trecut si l an viitorsau l an trecut si 3 ani viitor.
Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile?
1. Necesitatea reglementarii profesiei contabile.
Reglementarea unei profesii este impusa de nevoia de standarde profesionale, etice, de
educatie care sa fie indeplinite de membrii acelei profesii. Necesitatea si natura reglementarii
depend de urmatorii factori:
1. Capacitatea profesiei respective de a raspunde necesitatilor economice si societatii.
2. Conditiile de piata in care activeaza profesia.

149

3. Existenta unui dezechilibru in ce priveste cunostintele intre clientul care primeste

serviciile respective si furnizorul acestor servicii adica profesionistul contabil care detine
experienta necesara pantru a fi stabilite relatiile intre cele doua domenii

BILETUL 193
1. Prezentati si explicati 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru
determinarea capacitatii beneficiare:
A. prima categorie de corectii se refera la corectarea profitului obtinut din diferente de curs
valutar;
B. a doua categorie de corectii sunt legate de amortismente se inlatura orice exces de amortizare
si se adauga orice insuficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie
standardele profesionale emise de expertii tehnici;
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerarile trebuie
adaugate sau eliminate, referinta constituind-o standardele si studiile efectuate de experti in
munca si protectia sociala;
D. a patra categorie se refera la stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe
intreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la inceput si sfarsit de perioada, anomaliile
trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi exceptionale se retin numai acele profituri
care provin din operatiuni obisnuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corectii legate de sinergii
G. alte corectii care pot rezulta din diagnostic
In concluzie, pe baza constatarilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scadea valoarea
intreprinderii.
1.Ce este auditul intern?
Auditul intern este activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activitatilor unei organizatii
in scopul furnizarii unei evaluari independente a managementului riscului, controlului si
proceselor de conducere a acesteia.
El poate fi exercitat atat de persoane din interiorul organizatiei in cauza, cat si de persoane din
exteriorul acesteia.
Auditul intern are scopul:
de a verifica daca activitatea organizatiei este in conformitate cu politicile, programele si
managementul acestuia, conform prevederilor legale;
de a evalua cat de adecvate sunt controalele financiare si nefinanciare dispuse de conducerea
entitatii economice, si daca acestea sunt aplicate si in ce masura, in scopul cresterii eficientei
activitatii organizatiei;
de a evalua cat de adecvate sunt informatiile financiare si nefinanciare furnizate conducerii
entitatii economice, pentru cunoasterea realitatilor din organizatia respectiva;
de a proteja elementele patrimoniale bilantiere si extrabilantiere ale organizatiei si de a
identifica metodele de prevenire a fraudelor si a pierderilor de orice fel.
Biletulnr.194
1. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu
amortizarile si provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor?
- Influenteaza amortizarile tehnice reale si cea fiscal
- Inlatura amortizarile in exces
2. Care sunt deosebirile fundamentale intre auditul intern si auditul statutar?
1. Statutul auditorului
150

 auditorul statutar e un furnizor liber de servicii pe piata

- auditorul intern face parte din structura intreprinderii;
2. Beneficiarii auditului :
- auditorul statutar lucreaza in folosul utilizatorilor situatiilor financiare (consumatorii finali);
- auditorul intern lucreaza in beneficiul responsabililor structurilor interne ale intreprinderii;
3. Obiectivele auditului
- Audit statutar are ca obiectiv exprimarea unei opinii cu privire la imaginea fidela a pozitiei,
situatiei si performantei financiare;
- auditul intern are ca obiectiv existenta, adaptabilitatea si modul de aplicare al procedurilor ,
deci a sistemului de control al intreprinderii ;
Controlul intern constituie pentru auditul intern un SCOP iar pentru auditul statutar un
MIJLOC.
4.Domeniul de aplicare
- Auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii in masura in car activitatile
contribuie la elaborarea situatiilor financiare ;
- Auditul intern - are o arie mult mai vasta , el cuprinde nu numai toate functiile
intreprinderii , dar in integralitatea acestora ( se ocupa de toate procedurile chiar daca au
sau nu legatura cu practicile financiare ex. Probleme de recrutare de personal. Actual
managerii gresesc deoarece incarca activitatea audit intern cu peste 90% parte financiara).
5. Pozitia fata de frauda
Auditorul statutar retine o frauda doar in masura in care aceasta are un impact asupra situatiilor
financiare, in afara altor obligatii legale ale auditorului cum r fi cea de divulgare.
Auditorul intern desi nu are ca obiectiv descoperirea de fraude , el este mult mai in masura sa
contribuie la prevenirea si descoperire fraudelor , suspectand si adancind controlul asupra oricarei
nerespctari a procedurilor de control intern.
6.Independenta
Este diferita in sensul ca:
-Auditorul statutar are o independenta absoluta fata de intreprindere .
-Auditorul intern are o independenta restrictiva ; el este independent fata de orice structura a
intreprinderii auditata , nu si fata de conducere .
7. Periodicitatea auditurilor
-Auditorul statutar vine temporar si are aceeasi interlocutori ;
-Auditorul intern este permanent in intreprindere si temporar dpdv. Al interocutorilor , potrivit
planului de audit intern .
(Auditorul statutar are obligatia de a participa la inventariere deoarece este necesara o opinie fara
rezerva . Neparticiparea acestuia atrage dup sine intocmirea raportului cu rezerva pt.
incertitudinea stocurilor de ex) .
8. Metodologia :
-Auditul statutar se exercita pe bza unei metodologii unice si unitare stabilite de IAASB
(Consiliul pt. Standarde Internationale de Audit si Asigurare )
-Auditul intern , desi se exercita pe baza unei metodologii unice stabilite de IIAI
(Institutul International al Auditului Intern ) , in aplicare el este adaptat la specificul si cultura
intreprinderii , in folosul conducerii .
Biletul nr. 195
1.Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil in legatura cu cheltuielile
salariale?
se ajusteaza profitul net prin inlaturarea din costuri a exceselor de salarizare si adaugarea
insuficientei de salarizare, referinta constituind-o standardele sau studiile efectuate pe piata
muncii de catre experti independenti in munca si protectie sociala
2.De catre cine sunt desemnati administratorii societatilor comerciale?
151

Art. 1371. - (1) Administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor,
cu exceptia primilor administratori, care sunt numiti prin actul constitutiv.
Biletulnr.196
1.Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil
pentru a determina capacitatea beneficiara a intreprinderii.
Efectele sinergice presupun complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare
celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. De exemplu produsele obtinute
de o intreprindere cu productie integrata.
Printr-un diagnostic bine executat se pot descoperi toate complementaritatile din activitatea
intreprinderii si se pot ajusta rezultatele financiare
2.Prezentati rolul consiliului de administratie in cadrul societatii pe actiuni.
Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru
realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea
generala a actionarilor.
Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate
directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile si a sistemului de control financiar, precum si aprobarea
planificarii financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea
hotararilor acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr.
85/2006 privind procedura insolventei.
De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie
din partea adunarii generale a actionarilor.
Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori,
numind pe unul dintre ei director general.
Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie.
Daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest
lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general.
Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei
stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin
presedintele sau.
Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa
reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor.
Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot
imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni.
In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii
,puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general.
Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite
sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea depun la
registrul comertului specimene de semnatura.
Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun
administrator.
Administratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. anterior, daca in momentul luarii unei
decizii de afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul
societatii si pe baza unor informatii adecvate.
Decizia de afaceri este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la
152

administrarea societatii. Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu

loialitate, in interesul societatii.
Membrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile confidentiale si secretele
comerciale ale societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. Aceasta obligatie le
revine si dupa incetarea mandatului de administrator.
Biletui nr.197
1.Care sunt asteptarile publicului de la un audit statutar?
Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol in protejarea intereselor sale, prinoferirea
unei resigurari referitoare la:
-acuratetea declaratiilor financiare;
-continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei;
-existenta unor fraude;
-respectarea de catre firma a obligatiilor sale legale;
-comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si probleme sociale.
2.Sarcinile directorilor in cadrul societatilor pe actiuni.
Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor masurilor aferente conducerii societatii, in limitele
obiectului de activitate al societatii si cu respectarea competentelor exclusive rezervate de lege
sau de actul constitutiv consiliului de administratie si adunarii generalea actionarilor.
Biletul nr. 198
1.Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitatii beneficiare a unei
intreprinderi?
Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante:
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate
din perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;
- ca medie a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare
2.Obligatiile administratorilor in cadrul societatilor pe actiuni.
Art. 1442. - (1) Administratorii sunt raspunzatori de indeplinirea tuturor obligatiilor, potrivit
prevederilor art. 72 si 73.
(2) Administratorii raspund fata de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele indeplinite
de directori sau de personalul incadrat, cand dauna nu s-ar fi produs daca ei ar fi exercitat
supravegherea impusa de indatoririle functiei lor.
(3) Directorii vor instiinta consiliul de administratie de toate neregulile constatate cu ocazia
indeplinirii atributiilor lor.
(4) Administratorii sunt solidar raspunzatori cu predecesorii lor imediati daca, avand cunostinta
de neregulile savarsite de acestia, nu le comunica cenzorilor sau, dupa caz, auditorilor interni si
auditorului financiar.
(5) In societatile care au mai multi administratori raspunderea pentru actele savarsite sau pentru
omisiuni nu se intinde si la administratorii care au facut sa se consemneze, in registrul deciziilor
consiliului de administratie, impotrivirea lor si au incunostintat despre aceasta, in scris, pe cenzori
sau auditorii interni si auditorul financiar.
Art. 72. - Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile
referitoare la mandat si de cele special prevazute in aceasta lege.
Art. 73. - (1) Administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru:
a) realitatea varsamintelor efectuate de asociati;
b) existenta reala a dividendelor platite;
c) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;
d) exacta indeplinire a hotararilor adunarilor generale;
153

e) stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.

ART. 142
(1) Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile
pentru
realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea
generala a
actionarilor.
(2) Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate
directorilor:
a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;
b) stabilirea politicilor contabile si a sistemului de control financiar, precum si aprobarea
planificarii
financiare;
c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;
d) supravegherea activitatii directorilor;
e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea
hotararilor
acesteia;
f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr.
85/2006privind procedura insolventei.(3) De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile
primite de catre consiliul de administratie din partea
adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu art. 114
Biletui nr.199
1.Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea intreprinderii prin rentabilitate?
Elementele de calcul pentru evaluare prin rentabilitate a unei intreprinderi sunt:
- rata de capitalizare (fructificare sau actualizare);
- profitul, respectiv acel profit care exprima capacitatea beneficiara a intreprinderii;
- perioada de referinta
2.Cine reprezinta societatea pe actiuni in raport cu tertii si in justitie?
(1) Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei
stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin
presedintele sau.(2) Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi
imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este
opozabila tertilor.(3) Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar
actionand impreuna pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de
operatiuni.(4) In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de
conducere a societatii in conformitate cu art. 143, puterea de a reprezenta societatea apartine
directorului general. Dispozitiile alin. (2)-(4) se aplica directorilor in mod corespunzator.
Consiliul de administratie pastreaza insa atributia de reprezentare asocietatii in raporturile cu
directorii.(5) Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele
persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau
separat. Acestea depun la registrul comertului specimene de semnatura.
Biletul nr.200
1 Ce intelegeti prin perioada de referinta a unei intreprinderi in evaluarea acesteia prin
rentabilitate.
Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respectiv perioada la
sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa
provoace asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa-i permita sa-si reia ciclul vietii.
Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea
de noi societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si
154

tehnologiilor, pentru reinnoirea produselor, etc.

Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de
recuperare al investitiei.
2.De catre cine sunt numiti membrii consiliului de supraveghere?
Art. 153
(1) Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu
exceptia primilor membri, care sunt numiti prin actul constitutiv.
(2) Candidatii pentru posturile de membru in consiliul de supraveghere sunt nominalizati de catre
membrii existenti ai consiliului sau de catre actionari.
(3) Numarul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv. Acesta nu
poate fi mai mic de 3 si nici mai mare de 11.
(4) Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea generala a
actionarilor, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti.
(5) Consiliul de supraveghere alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului.
Art. 153^7
(1) In cazul vacantei unui post de membru in consiliul de supraveghere, consiliul poate proceda la
numirea unui membru provizoriu, pana la intrunirea adunarii generale.
(2) Daca vacanta mentionata la alin. (1) determina scaderea numarului membrilor consiliului de
supraveghere sub minimul legal, directoratul trebuie sa convoace fara intarziere adunarea
generala pentru completarea locurilor vacante.
Art. 153^8
(1) Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratului. De
asemenea, ei nu pot cumula calitatea de membru in consiliul de supraveghere cu cea de salariat al
societatii.
(2) Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se pot stabili conditii
specifice de profesionalism si independenta pentru membrii consiliului de supraveghere. In
aprecierea independentei unui membru al consiliului de supraveghere trebuie respectate cel putin
criteriile reglementate la art. 138^2 alin. (2).
(1) Consiliul de supraveghere are urmatoarele atributii principale:
a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat;
b) numeste si revoca membrii directoratului;
c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile adunarii generale a
operatiunilor de conducere a societatii;
d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de
supraveghere desfasurata.
(2) In cazuri exceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de supraveghere poate
convoca adunarea generala a actionarilor.
(3) Consiliului de supraveghere nu ii pot fi transferate atributii de conducere a societatii. Cu toate
acestea, in actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate
decat cu acordul consiliului. In cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de
operatiune, directoratul poate cere acordul adunarii generale ordinare. Hotararea adunarii
generale cu privire la un asemenea acord este data cu o majoritate de 3 patrimi din numarul
voturilor actionarilor prezenti. Actul constitutiv nu poate stabili o alta majoritate si nici stipula
alte conditii.
Art. 153^10
(1) Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel putin 2 membri ai
consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru
consiliu, in domenii precum auditul, remunerarea membrilor directoratului si ai consiliului de
supraveghere si a personalului, sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de
conducere. Comitetele vor inainta consiliului in mod regulat rapoarte asupra activitatii lor.
155

(2) Presedintele directoratului poate fi numit membru in comitetul de nominalizare creat de

consiliul de supraveghere, fara ca prin aceasta sa dobandeasca calitatea de membru in consiliu.
(3) Cel putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. (1) trebuie sa fie membru
independent al consiliului de supraveghere. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie
sa detina experienta relevanta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar.
(4) In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii
legale de auditare financiara, crearea unui comitet de audit in cadrul consiliului de supraveghere
este obligatorie.
Art. 153^11
(1) Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni. Presedintele convoaca
consiliul de supraveghere si prezideaza intrunirea.
(2) Consiliul de supraveghere este convocat in orice moment la cererea motivata a cel putin 2
dintre membrii consiliului sau la cererea directoratului. Consiliul se va intruni in cel mult 15 zile
de la convocare.
(3) Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului in conformitate cu dispozitiile
alin. (2), autorii cererii pot convoca ei insisi consiliul, stabilind ordinea de zi a sedintei.
(4) Membrii directoratului pot fi convocati la intrunirile consiliului de supraveghere. Ei nu au
drept de vot in consiliu.
(5) La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor,
ordinea de zi, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate.
Procesul-verbal este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru
prezent al consiliului.
Biletul nr.201
1.Ce este si cum se determina prima de risc a unei intreprinderi?
Prima de risc a unei intreprinderi reprezinta o rata de ajustare care reflecta modul in care piata ar
evalua riscurile specifice a fluxurilor de numerar. Prima de risc se stabileste pe b a z a
estimarilor de piata la care se adauga primele de risc specifice
i n t r e p r i n d e r i i evaluate.
2.Atributiile principale ale consiliului de supraveghere.
Art. 1539. - (1) Consiliul de supraveghere are urmatoarele atributii principale:
a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat;
b) numeste si revoca membrii directoratului;
c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile adunarii generale a
operatiunilor de conducere a societatii;
d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de
supraveghere desfasurata.
Biletul nr.202
1.Ce relatie este intre rata de actualizare, capacitatea beneficiara si valoarea intreprinderii.
Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata
este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica.
2.Cati cenzori va avea o societate pe actiuni?
Art. 159. - (1) Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si un supleant, daca prin actul constitutiv nu
se prevede un numar mai mare. In toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar.
Cenzorii se aleg la inceput de adunarea consitutiva. Durata mandatului lor este de 3 ani si
pot fi realesi.Cenzorii trebuie sa-si exercite personal mandatul lor.Cel putin unul dintre ei trebuie
sa fie contabil autorizat in conditiile legii sau expert contabil.
Biletul nr.203
1.Ce este valoarea de randament propriu-zisa si cum se determina?
Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentul totalitatii capitalurilor
care finanteaza intreprinderea.
156

2.Rolul cenzorilor in cadrul societatii pe actiuni.

(1) Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile
financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute
regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru
intocmirea si prezentarea situatiilor financiare.(2) Despre toate acestea, precum si asupra
propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situatiile financiare si repartizarea
profitului, cenzorii vor prezenta adunarii generale un raport amanuntit. Modalitatea si procedura
de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor
Financiari dinRomania.(3) Adunarea generala poate aproba situatiile financiare anuale numai
daca acestea sunt insotite de raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorilor financiari.(5)
Cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni vor aduce la cunostinta membrilor consiliului de
administratie neregulile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale siale prevederilor actului
constitutiv pe care le constata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta adunarii
generale.
Biletul nr.204
1. Ce este valoarea de rentabilitate limitata si cum se determina?
Valoarea de rentabilitate limitata = valoarea fluxurilor de lichiditati limitatate pentru un numar de
ani.
2. Ce fel de registre trebuie sa aiba o societate pe actiuni?
In afara de evidentele prevazute de lege, societatile pe actiuni trebuie sa tina:
a) un registru al actionarilor care sa arate, dupa caz, numele si prenumele, codul numeric
personal, denumirea, domiciliul sau sediul actionarilor cu actiuni nominative, precum si
varsamintele facute in contul actiunilor. Evidenta actiunilor tranzactionate pe o piata
reglementata/sistem alternativ de tranzactionare se realizeaza cu respectarea legislatiei
specifice pietei de capital;
b) un registru al sedintelor si deliberarilor adunarilor generale;
c) un registru al sedintei si deliberarilor consiliului de administratie, respectiv ale directoratului si
consiliului de supraveghere;
d) un registru al deliberarilor si constatarilor facute de cenzori si, dupa caz, de auditori interni, in
exercitarea mandatului lor;
e) un registru al obligatiunilor, care sa arate totalul obligatiunilor emise si al celor rambursate,
precum si numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cand ele sunt
nominative. Evidenta obligatiunilor emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata
reglementata sau printr-un sistem alternativ de tranzactionare va fi tinuta conform legislatiei
specifice pietei de capital;
f) orice alte registre prevazute de acte normative speciale.
Biletul nr.205
1. Ce este valoarea de rentabilitate continua si cum se determina?
Valoarea de rentabilitate a intreprinderii cunoscuta si sub denumirea de metod acapitalizarii
veniturilor, valoarea de rentabilitate se determina prin aplicarea la capacitatea beneficiara a
intreprinderii (CB) exprimata prin profitul net, a unui multiplicator capitalistic yValoarea de
rentabilitate continua:V= CB + CB/iUnde:CB= exprima profitul net mediu anual
previzionat;CB/i= valoarea de rentabilitate
2.
Prezentati o serie de aspecte legate de societatile in comandita pe actiuni.
Societatile in comandita pe actiuni presupun impartirea actionarilor in doua categorii:comanditati
si comanditari. Comanditatii au raspundere solidara si nelimitata pentru debitele societatii, in
timp ce comanditarii au o raspundere limitata doar la aportul lor la capitalul social. Toate celelalte
trasaturi specifice SA se regasesc si in cazul SCA.
Biletul nr.206
157

1.Definiti capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si prezentati formele de exprimare a

acesteia.
Capacitatea beneficiara inseamna aptitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in
viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din
ultimii ani, daca nicio schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor
care finanteaza intreprinderea
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmatorii indicatori:
- profit brut (diagnosticul financiar-contabil);
- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;
- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor
degajate de intreprindere.
2. Ce intelegeti prin audit in general; dar prin audit financiar, dar prin audit statutar?
Notiunea de audit in general semnifica revizia conturilor realizata de experti independenti in
vederea exprimarii unei opinii asupra regularitatii si sinceritatii acestora.
Prin audit, in general, se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii
unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de
calitate.
Obiectivul oricarui tip de audit il constituie imbunatatirea utilizarii informatiei.
Semnificatia auditului financiar: daca este vorba de audit financiar care conduce la certificarea
situatiilor financiare, fara nici o indoiala este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal
sau auditul statutar.
Denumirea simpla de audit financiar poate fi folosita pentru a desemna numeroase alte misiuni
ca, de exemplu:
-auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii;
-auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentara a
acestora in situatiile financiare;
-auditul financiar al contabilizarii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislatiei
sociale;
-auditul financiar asupra situatiei fiscale;
-auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor
indoielnice s-a facut de o maniera prudenta etc.
Altfel spus, orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu asupra unei sectiuni sau a
unei parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei entitati poate fi calificata ca audit
financiar.
O misiune de audit financiar poate fi prealabila unei misiuni de audit operational sau unei misiuni
de audit de gestiune.
Din cele prezentate rezulta ca sintagma audit financiar este mult mai cuprinzatoare decat cea de
audit statutar. Reglementarea europeana (Directiva a VIII-a) si reglementarile nationale se
refera numai la auditul statutar, adica auditul asupra situatiilor financiare ale entitatii. Din acest
punct de vedere, consideram ca folosirea sintagmei audit financiar in legislatia romaneasca in
vigoare in locul celei de audit statutar folosita in legislatia europeana este de natura a crea
confuzii.
Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si
independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii
motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a
rezultatelor (performantelor) obtinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza si
certifica in totalitatea lor situatiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activitati si
operatii specifice intreprinderii auditate, in virtutea unor dispozitii legale (legea contabilitatii,
158

legea societatilor comerciale, legea pietelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din
partea proprietarilor intreprinderii (actionari, asociati).
Biletul nr.207
1.Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie in evaluarea unei
intreprinderi?
Fluxurile de trezorerie sunt acele profituri ale intrepr. care sunt disponibile tuturor furnizorilor de
capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societarilor.
Fluxul de trezorerie reprezinta profiturile intreprinderii dupa scaderea cheltuielilor si impozitelor
pe imobilizari, dar inaintea dobanzii.
FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:
Profit (pierdere) pe an
+ dobanda pe datoria la terti
- economia la impozitul aferent intreprinderii datorata deductibilitatii dobanzii pentru datoria la
terti
+impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/cresterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditatilor/datoriilor
Flux de trezorerie
2.Care sunt obligatiile principale ale adunarii generale a asociatilor in cadrul societatilor cu
raspundere limitatei?
Adunarea generala a asociatilor are urmatoarele obligatii principale:a) sa aprobe situatia
financiara anuala si sa stabileasca repartizarea profitului net; b) sa desemneze administratorii si
cenzorii, sa ii revoce/demita si sa le dea descarcare de activitate, precum si sa decida contractarea
auditului financiar, atunci cand acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii;c) sa decida
urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii, desemnand si
persoana insarcinata sa o exercite;d) sa modifice actul constitutiv
Biletul nr.208
1. In ce consta metoda fluxurilor de disponibilitati actualizate?
Metoda DCF consta in insumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate,
pana in anul ,,n, cand se apreciaza ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a
afacerii sale; in acest an ,,n se stabileste valoarea reziduala a activului sau a intreprinderii
2.Cum poate fi redus sau majorat capitalul social?
CAPI - Reducerea sau majorarea capitalului social
Art. 207
(1) Capitalul social poate fi redus prin:
a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale;
b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;
c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.
(2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin:
a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate;
b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului
social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala;
c) alte procedee prevazute de lege.
Art. 208
(1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in
care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
(2) Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate
motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.
159

(3) Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti sa
obtina garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei publicari.
Acestia au dreptul de a face opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62.
(4) Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand
creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care
instanta a respins cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit
creditorilor garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu sunt
necesare, a respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar hotararea judecatoreasca a devenit
irevocabila.
(5) La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, instanta
poate obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia
ca reducerea capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a
acordat garantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3).
Art. 209
Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin
restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu
valoarea obligatiunilor rambursate.
Art. 210
(1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii
nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura.
(2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor
legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante
lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia.
(3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora
capitalul social.
(4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai
cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor,
beneficiilor sau primelor de emisiune.
Art. 212(1) Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor
prevazute pentru constituirea societatii.
(2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintre
membrii consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la
registrul comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde:
a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului;
b) denumirea si sediul societatii;
c) capitalul social subscris si varsat;
d) numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de
supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor;
e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;
f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai
putin de 5 ani;
g) obligatiunile emise de societate;
h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora,
numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si
avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele
3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile
aratate, daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar.
Art. 213Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau
prin acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de
capital este supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital.
160

Art. 214
In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii
directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune,
in publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in
conformitate cu prevederile legislatiei privind piata de capital.
Art. 215
(1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a
hotarat aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru
evaluarea acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39.
(2) Aporturi in creante nu sunt admise.
(3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou,
avand in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social.
(4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele
persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb.
Art. 216
(1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul
rand actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda.
(2) Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat
de adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art.
220^1 alin. (4), daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat
pentru exercitarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii
hotararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea
fi oferite spre subscriere publicului.
(3) Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila.
Art. 216^1
Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in
actiuni. Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator.
Art. 217
(1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii
generale extraordinare a actionarilor.
(2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale
extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii
dreptului de preferinta. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de
emisiune a actiunilor.
(3) Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social
subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti.
(4) Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie,
respectiv de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
Art. 219
(1) Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in
masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii.
(2) Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in
cuantumul subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate.
Art. 220
(1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in
proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la
data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale.
(2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura
161

(3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii.
(4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile.
Art. 220^1
(1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca,
intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze
capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea
de noi actiuni in schimbul aporturilor.
(2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o
modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data
inregistrarii modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de
modificare.
(3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social
subscris, existent in momentul autorizarii.
(4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv
directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului
de preferinta al actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie,
respectiv directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate
prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu
privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la oficiul registrului
comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea a IV-a.
Art. 221Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din
sursele prevazute de art. 210.
Biletul nr.209
1.Care sunt cele 4 etape (pasi) in evaluarea intreprinderii prin metoda fluxurilor de
disponibilitati actualizate?
Aplicare metodei se face in patru etape:
1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor
2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de
prognoza stabilit intreprinderii; deci o buna viziune, o intelegere a fluxurilor trecute: vanzari,
preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc.
3. Determinarea valorii reziduale ce urmeaza a fi adaugata la cash-flow-ul din ultimul an
proiectat; orizontul prognozat este in general, estimate tinand seama de constatarile
diagnosticelor, marcand momentul cand prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul
ultimo prognozat; valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator z la
cash flow-ul ultimului an prognozat (Vr=ZxCF) sau aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe
K-g
termen lung a fluxului de numerar
4. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete
viitoare se a valorii reziduale in valori de azi; numita si rata neutra
Ea poate fi detreminata pornind de la dobanda obligatiilro sau titlurilor de stat.
2.Cum poate fi exclus un asociat din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu
raspundere limitata?
Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a
oricarui asociat.
1 Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere
limitata:
a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
162

b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente

incapabil;
c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie
d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura
sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.
Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor
asociatilor, cu exceptia asociatului in cauza. Daca cererea de excludere a unui asociat se face
numai de catre unul dintre asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este
constituita numai din doi asociati, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a
celuilalt, societatea ramane cu un singur asociat si, in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu
va avea loc daca asociatul ramas hotaraste continuarea existentei sub forma societatii cu
raspundere limitata cu asociat unic. In toate cazurile de admitere a cererii de excludere a unui
asociat din societate, hotararea judecatoreasca ramasa definitiva se va depune, in termen de 15
zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica in
Monitorul Oficial.
Biletul nr.210
1.Ce este valoarea reziduala, cum se determina si cand se foloseste in evaluarea
intreprinderii?
Valoarea reziduala reprezinta suma neta pe care intreprinderea sconteaza sa o obtina in
schimbul unui bun, la finele duratei sale de utilizare, dupa deducerea tuturor costurilor de
cedare prevazute.
Valoarea reziduala, de regula se calculeaza :
1. prin aplicarea unui multiplicator z la cash flow-ul ultimului an prognozat
(Vr=ZxCF) sau
2. aplicand modelul Gordon
___1___, unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este cresterea pe termen lung
a fluxului de numerar
K-g
2. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societatile comerciale?
Societatea se dizolva prin.
-trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
-imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;
-declararea nulitatii societatii;
-hotararea adunarii generale;
-hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum
neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii;
-falimentul societatii;
-alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.
Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii
Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc
cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea
asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului.
Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate
In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot
opta fie pentru modificarea obiectului de activitate, fie pentru dizolvarea societatii comerciale.
Declararea nulitatii societatii comerciale
Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin
care se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative
163

privind constituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii
infiintate in baza lui.
Hotararea adunarii generale
In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii
de dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat
nu s-a facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie
la tribunal impotriva hotararii, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul
Oficial al Romaniei partea a IV-a.
Hotararea tribunalului
Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive
temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii.
Neintelegerile grave dintre asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata,
in functie de probele administrate in cauza.
Falimentul societatii
Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea
acesteia si de radierea din Registrul Comertului.
Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii
Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului
National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile
urmatoare:
Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni.
Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare
anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului.
Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile
referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta
cunoscuta. Este exceptata situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata
inactivitatii nu poate depasi 3 ani.
Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii

164