Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Secretul Copiilor Fericiti

    Încărcat de

    Luminita Sirbu
    2 vizualizări70 pagini
    carte

    Titlu original

    149496202 Secretul Copiilor Fericiti

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    carte

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    2 vizualizări70 pagini

    Secretul Copiilor Fericiti

    Încărcat de

    Luminita Sirbu
    carte

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 70
    “itl original: The secret of happy children. Copyright ©1984, 1988, 1993, 1996 Seve and Shaazon Biddulph ‘Baja limba englezd a aptrut I HarperCollinaPublsher Devene de Allan Stomann Copyright © 2004 Grupul editorial Cosmas Viking Pinguin. Toate Greplunle asupraacestel iri apartn Grupului editorial Cosmos ‘Viking Pinguin, Reproducerea itegrala sau paral a textului sa ‘ustrailr din acest care este posibild numa cu scondul prealabil ‘crs al Grupulu editorial Cosmos Viking Pingu. Grupul editorial Cosmos Viking Pinguin CP. 183, OP. 56 Bucuresti ies CP. 183, OP. 56 Bucuresti Tel Fax (021) 31206 95, mall: comenzi@cosmos:0 DIP: Victor Popescu (Coperta: Victor Popescu Directo editorial: Glu Diacon Bun detipar: septembrie 204 ISBN 973-86929-7.0 ‘Tiparul executat la S.C. TIPARG S.A. Pits, Bedul N. Balcesc, nr. 93 “el: 0248 22 1275; Fax: 0248 22 1348 E-mail tparg@ geostar.r0 Steve Biddulph SECRETUL COPIILOR FERICITI Traducere de Mihaela Costescu Le mulfeamese tuturor color cae au ficut parte nod de Ia inceputul ‘anilor’970 din comunitatea de analzi tranzactionali, in special Ini Colin McKensie, Pat MeKenzie, fam. Maslen, Mellor i li Jean Grigor. Acegti amen mi-au salvat, pe deo part, vinta iar, pe deat parte, mi-aw deschis un drum minunat, Pirngilor mei, pentru wt fnceput bu, Neprefuite’ mele partenere de vali, Shaaron Biddulph, Lui Robin Freeman, Philipa Sandal, Rex Finch, actualilor si fosttor ‘mei redactori de la HarperCollins. $i tuturorpinflor de pretutn- dni, pentru lupt lor continua gi pent of mi au witat st rad. Cuprins Povestea care sti la baza acestel crf Cuvant inainte, 1. Ideileskdite in mintea copilulu. ‘Va hipnotizaizinic copilul. De ce 2. Ce gi dorese copii cu adevrat ‘Este mai ieftin decit jocurile video Inghejata 3. Vindecarea prin ascultare 4. Copii si Cese intampla de fapt? 5. Parintele sever. ne ‘Credefi ca acest Iucru este normal? 8, Energia gi cum sit vio plstrafi.. F ‘Vesti bune - copii dumneavoastri au nevoie de pling sinltogi gi fricfi Anext.. ‘Cum putefi da o mani de ajutor politician, bunic, vecin sau prieten. Bibliogzaie.. Povestea care sta la baza acestei cart! [Atuncl ind am seris Secret copii fercif, na mi-am imaginat ‘ckva avea succes pe caze -aavut, Dupld ani dela serierea ci, carta a fos ith de peste un milion de citto, ind traduss in limb. In perioada zespectiv, tocmai imi incepeam actvitaten in Fratele bunicului, (didea 0 Cheswick Surorile bunici, ——————» Bunica Jane si Doreen (a avut 9 copii, (Roy, soful Iui Doreen, decedat) 3 morfi la nastere sau in copilarie) Walter, clsttoritt mort in Primul cu Arthur Razboi Mondial copii Neville oa Nu trebuie si fifi rude, este suficient daci sunteti atagati unii de alti ‘Sine gnc la con mai singusatick familie moderne: parintele Singur ct an sat doi copit mick. (Uni vor spune c® exista 0 combinajc $i mai Gudats familia neferiia, motiv pentru care rl dorese 38 mind necisitons) Ce ipsepte? Probabil ct bunicii nit locwiese Sn apropiere: pentru cl in ultimele deceni ne-am obignuit si ne mat permanent. S-ar putea si nu avem prin preajn acu care s8 fe intere- safide cop unchit si mtsile DDact vorbim de mama singurs ca copii, ipseste taal cu care copii se poatd juca $i care 8 0 sustind pe mama cand este vorba despre discplina s Iazea deczilor. ‘S-ar putea si lipseasc femeia, care s sie ,reburile feme- deg”, cards8 meargi la scald in inplzilet pentru a discuta cu profesor sau care si se ocupein egals msurS de diseiplina stu ares statues tm Iuarea deizilor (daca est un tat singe. Colegele de serviciu Béiatul care tunde iarbe, “Tendina mama cu copii ei, cv care te intdnesti adesea pe strods, Un tot8 drdgut pe core I-ai cunescut impreund cu copii le arb verde, Pusti din vecini core ies cu baeti le fotbal Doom invest, vecii Aceosta este FomiliaKrgité a vitoruluil” Pate cf nu sunt al} copii cu care sf se joace sau nu exist Jocuri sigure in jurul casei sau al blocului unde copii s se joace. ‘nd se intAmpla Jucrari grave, nu avefi pe nimeni cu cares vorbis in care s& avai incredere sau care si vi ajute material, care s& devind pur si simpla , familia” dumneavoast. Faptul cétonte aceste hucrri nu exstf mu Insearnnd cl ele nu pot fl gisite, De exemplu, unele persoane varstnice iubese cu adevarat copiil. Nu sar putea gisi nite ,buniei” care locuiese prin apropiere si care ar putea deveni membri cu drepturi epline ai familiei dumneavoastra? (Dumneavoastra le vopsift tavanul, jar ef au grija de copii dumneavoast!) [Exist ali pring singuri sau care suferd de singurétate chiar ‘in vecinatatea dumneavoastri. Chiar credefi cf oamenii merg la prezentiri promofionale de dragul de a cumpira marfa oferits? [Bi meng pentru a-si ocupa timpul sau pentru a vorbi cu cineva. Ali paring simt nevoia s& vorbeascé cu duraneavoastra, ‘Dac sunte}iinteresai, vei afla despre diferitle grupuri care s-au format in comunitatea durmneavoastei, Locurle de joacd le ‘fer’ copiilor posibilitatea de ase juca gi pirinfilor oportunitatea dde a vorbi, Cursurile pentru adulhi sunt Jocuri plicute de intl- hire intr-o ambian8 agreabil. Scolle, gradinijele, centrele de ‘initate pentru copii, grupurile ecologist, gimnastca sau bise- rica ~ alegeisinguri ce vi se potriveste cel mai bine. ‘Este dificil, iar daci va vefi muta, va trebui si o luaii de la caplit, Cu toate acestea, puteis va creafio familie extins’, dact nu pentru dumneavoastr, atunci de dragul copiilor. “Exist ins gio alta structura de familie car est foarte impor- tants, chiar daca suntey familie obignuitd, cu dot pain i doi sau mai mulfi cop, ‘Atunci cind afi devenit un cuplu, a fost simplu. Nu era decat doi si probabil cd v-afidisrat. 7 [Apot, dup ce familia dumneavoastea a devenit mai nume- roast, lacurile sa: complicat. Mult fami se regasese in struc- turile de mai jos: Probabil ci le-afi experimentat pe toate trel lar, 0 daté cu cresterea numirului de copi, combinafile pot fi simai dure. 98 ‘Acestea sunt structuri care se pot forma din cind in cind in familie, dar ele pot duce la probleme grave daci devin normale "Am descoperit la sutele de family care efutau ajutor cd apropierea cup de pérnt este foarte important, Copii par s& cfeaset mai usor si mai fercftatunei cind mama stati sunt Aafectuosi si ateng! unul cu celalalt~ astel ineAt copli na se pot interpune intre ei, chiar dacd ar incerea(ceea ce vor s face) Un expert a deveni renuit spunand ca cea mai bund educae sie sexualé din ame era atunci cdnd tata o clupea pe mama cind ‘ecea pe langé ea in bucititie sl atund cind maina chiar savura cele momente! Orie altceva era de prisos! In interesul nediscri- ‘mindrit sexuale, consider of tot la fel de bine s-ar putea face ‘eclucajia sexual si invers (mama cupindu pe tata. ‘Se pare ci, intr-adevar, copii au un sentiment de siguran}s| ‘mai mare atunci cind print petrec un timp Impreund gi ei na fu voie 244 intrerup, Daca nu obignail sk faceli acest hucr (si copii sunt intotdeauna pe primul plan, chiar dack suntefi intro dliscugie cu parteneral cind ei vi se adreseazs),atunci trebuie 38 Incercafi si v8 schimnbsfi acest obice 29 Problemele incep si apard atunci cand, + 1m parinte se coalizeazi frecvent cx copilul impotriva ceuilat, parinte; +n plirinte cautt afecsiune gf susfinere la un cop, prefe- lind pe scesta, in loc sf le caute Ia soful sit /so}a + copilul este impins = preia locul unuia dintre pitingi, de exemplu, trebuie sf aibi grijf de frafii mai mici saw si ia ‘CE SE iNTAMPLA. DACA SUNTETI O MAMA SINGURAT ‘Afi pint singur at att aaj cg dezavanije: envi i fap cl treba s4'va outrun ‘Hert confi inie pi 9 allele waemenen. Sunt ‘Marel ivrjteau recuse acacia lor ete a ‘a feaeoit pane mule ce heme dein Satna Sisal demerit cee "ety tune cin cop reset . ‘putemice gi perseverente, Puteisi va dafi stam de necesitaten "spc ord dul aneres alon ‘a chestiune obositoare, La o anumita warst ‘Siig of 0 tne bal in fa. Se pare ca petra un ‘6 nicesitate biologic& #1 experimentezé conflictele j _3eeea i fering contol! des pind cid napa fone een reba pene ae eye cae poroane apne ey ddoat dacs le eae 101 "Se pa ek Tl aelgh cr Hac pe Pama stu pe ta, ami le suit sucess copilorpenzu a bie ety. Daca et fivble rp mam posted ca unas iver: Ofemete pea face Tie cuca ce face an Brat cre (cu evidente excep in Duet de vedere bsg). Dilerea const al pen un Hist esteorcum a vjorse fe dos ca cop ‘Onan eae it este sng cop va uta inum aceast ‘tune dS va aes nave cle mal mules ence, seas fing carci s spines maa eomabase, are mane suet tend. Cl mama singurs va tebu st exersee pn ta a dobial acess dentate, (4d al terée In acelas imp mipsel ablape de concire. Nil pani sing ne-g spb o dace a nes espe “ee ete vor ler deve a pun dae In mie stoag iaviet pars smpl ss sche macazal” E VREMEA CUPLULUI CELE 10 MINUTE ‘CARE VA POT SALVA CASNICIA > “Ve sh teafiretcole mai prosste moments le itn esl ‘une! Var pen ct va dummeavensts 8 ova pane de -Fomantim,cldor,prleune gf egtafe? Atta Incera a ton tual Exerat tine su afin end sini news pate face cases placa iv pel menfine chica Fic Nh Dac diimikaveases s/n. partner. dunn june aca sara, pba ch 6 vrs inh ind feznlvnicn Gna, mune casnice copii ete Aces sete nie | capo Eacta | ihn: cetera Ne a Ne 4, BEYT CEVA ‘Ty col are conser bur aleolice scot ‘premmenfl poe Un pabew sa obere set inpre allen gare vt vor cela sues din impute s/ Vonanfldoar dock sro, Dac ex vr pa acrid plicute, Evita} -vechea compete nie pv tenet pe eon Cun a vt co mal pastoral espe srt piel au tf init urd Save precnh CCopili se shim o dat cu varsta. Ceea ced spune} unui copil de Sani na trcbuie sa fie valabil pentra un copil de? ani sau pentra tun adolescent. Ideea de etaph de viatS vi va ajuta s8 infelegeti imal bine ce se petrece la o anumita vArsta gi care este reafia cea mai potrivita. ‘Etapele de viaft prezentate in continuare aut fost diseutate ct mi de paring side cele mai multe or rispunsul a fost: Aaahhh! ‘Exact aga este!” sau, cAteodat,,Daci am fi stiut asta mai devre- Etapele de dezvoltare a copilului ‘SA urmirim aceste etape mai in detain, Pot avea incredere in acesti oameni? 0-6 luni ‘Bebelusi apar pe lume ca nigtefinfe de peo até planeta, Prime- Ie lor gindur si sentimente sunt destul de confuze, dar seaman Sunt in siguranfi?” “cine ma va brani?” “[Ce sa intamplat cu salteaua mea cu apa?” “"Aeesti oameni par drigus. Cum pot sii jin aproape?” ‘rn oe mam agezat?” ‘Ni are rost s+ cere anumite lucruri bebelugului sau si criti- cafipentru ch ,inghit tot”, Trebuie svi ghici necesitaile (de at ‘Shims, hein sau legina, de al yine pentru ase eibera de gaze, ea plimba), din moment ce elu poate s& vi spuna ce doreste. Tmportant este sf nui ignorai strigitele de ajutor, pentru cd ‘va deveni apatic si deprimat daca nu il bagafi prea mult timp tn Seam, Bate la fel de important si-l lisafi sf incep si plang’ 106 puternic 0 clip! sau dowd, pentru a invija ch ponte face ceva pentru aj se sesiza nevoile, ef dact plange va primi ajutor. Un copil care este hrinit intotdeauna inant de a spune cl fi este foame poate avea mai tiziu dificultii ma gti ce doreste, Facdndu-i un masa) copilului g1 mAngsindus, productnd diverse zgomote in jurul lui, uitindu-v’ la el cu zAmbetul pe buze, toate contribute la dezvoltarea sa pentru a devent mai fericit, mai vesel, un copil care doarme, se hraneste gi inva mai sor. Masajul sa dovedit afi un tratament rapid pentra copiii care suferi de constipafie. ‘Afi observat cum, in culturi mai infelepte, eopil sunt purtafi legati de mame, in egarfe si genfi? Conform tradifii din Ball, copilul nu trebuie sf fie pus pe pmint tnainte de a implini ‘varsta de 6 luni. Inainte de aceasta varst, el nu este lsat deloc din brafe,fiind preluat din brajele unuia dintre pSringi in ale ‘elualt. Noi am considera imposibil acest Iueru, dar merita cel uin sine gindim la el ‘Exploreaza lumeal! 6-18 luni [Este vremea cind copilul incepe s4 se autoeduce, Ia contact cu Jamea mare si frumoasA gustand, mergand in patru lab, impin- gind, cdrand, trigand gi bigind in gurd totce+i apare in fafS. Puteyi economisi foarte multA energie cretndui copilului o zond sigur, adecoatd vrste salen incinta casei, astfel nett si mu Shi nevoifi si-i tot interziceti si fact amumite lucruri. Punefi radioul undeva cft mai sus, amnafi reinnoirea tapetului in camer, iar copilal dumneavoastré va patea explora in voi. 107 uurmitoare s8 devink rebel si cemrtirend aceste lucr, ne y teste mai ugor sl lefacem fa. Lmclifere marimea valurilor, san progres tea. Tind#Pul te fle ck sexul este tun lucru bun, ef sexualitates exSte bites gi snstoasd sic Jmplicy anumite responsabiltsftn Fedgeizional. Paring trebuie a sect 9 nick 88 SPUN secon vente din partea unui tink, + Se produce ruptura. Unii tier Ince, alt mai repede! Vet! recrunoas suai in care tine trebuie st creeze gs intrejindiseray pentru a aven ener sa de a se desparfi, Nu resimflf to carte personal. La fel ‘R atunci cand nasteti un copilr si deja de inert aduli este destul de dureroas3, dar 2erith VREMEA BUIMAGG Arjona de 13 at el Hs) PU ace ec eo {Sah de build eurpinatoate Nigar al cgi dees cegtre bros duce le talburie ge Sota pesos ‘Core stmt seminelé? Un iat de ODE hare tent rsloarnd 2 ‘hn Of loses la sal doar 10 Seu scan tae Aes i sta in fal easel (S434 Ge a plete 2 Ge Pesce. un cop de3Danicare is SS {Start tanatortinesn copie flags sprafestncgetiat Dac pt tt prea mle Iucrun © despre acts etapy sa pea ““foaneintat sous ede ch tot efoi “'depus pana atunel:a fost th zedar’ ‘Atetinal tbdareg cae ena har Nel 6 vin) Aeeasid cap lee ect citer in toe Bu fo face eee le garzasacl fen eal ital ei ~ ‘Nuc cei pren mult. En, de ase Sarai neaaine die epee incate nadiek Le Bap ipo asian CYB) ete iran sor ging act 14 an nl ee dlc svurai acest caps ati BE Bete Eat curgaeal fost mish — Sa Sa i ais une 1m trmitare a devin8 rb! i cert tind acest lururi, ne ‘este luge ale facem ffs. Indferent de marimea valurilor, fluxalmpreinta un progres. + Se mans soxuaitate. Tnraltrebuie safle ci sexu! este ‘un luca bun sexualtatea este binevenit si sintoast sich Smplictanumite resporsailtain plan decizional Parinpi nu, trebuie @ seduct gi ni si rispund4 seducfilor verte din parte nui tnd. + Se ptoiuceruptura. Unit tneri se despart de familie mal {nce alii mai repede! Vefirecunoastesituaile in care tinert {aebuie st ceeze is itreink disensiuni pentru a avea ener- Bia dease despini. No resimii total foarte personal. La fel £8 atu cind nagtyi un cop si desparfrea de tineri adult ‘este del de dureroast, dar merit efortul, “Pybliats ~ emblanie porsonate de pradecnorl de jimi degenrtrs in adesne compen depute ae Incest ea even emstuns im adertatl nee a cunt Nitcurva sce eornjtu fac en peru vey alent Macheripomeed sted Ee niga: ia ase sual eprives din dicing itr cot ct pre pia cee ‘nied d cil fn He Se 16 GATA CU TANGUIALA! {iy semarcat ce vor pace a8 “copia vee! elodtease, pe ca Te a pease empire ears 1 Tre cperVeher rea cone inal Ae Sos ml veto fe ep se pk ‘obignaimta? Nu doar o obisnuing3 in crea ce priveste Vocea, dar gi SC athighe devs tga tnd de Rea HT oh {orals” care ures ca alli s8 rezolve problemele, partes care mu este ‘icodala mult, crea place ee plang pernant. ato detent ced von tng ne seh be pos sd ttn nie CLUS a el por mle oe plied eel ome re antes So eattar due cee an ee robs WIN lene casi nl eset sal pone eape Viele fades I faza de tnguialA Prima card fac din reflex apol ds ppers ef folosec un ton pecare putt simple] puter gnora. ‘Vom ceca doar do dragul Hist. inte de va ‘ escoperiti cl afl ales cu uncopieare se F Decice poem face? 1. VORUITI CU El, Data vitoarecind cepa Tian contact viual direct. pot crete di youn toh nora” Ae 2 INVATAMCOM Ai dot ya taunts "cori = er dt al oboe. a ce irae onde Aine Gar wane se “shingleighocevarefei Bs AlSTADILT]I CLAR LUCRURILE Tope! campaiacDe Besar "atc incp se wero ped bine oe p> fables Tse fe opt on oral ve feo eel vices rere u on pone — pak deiap pened wage de ‘ortese pon on nora 7 ‘Am locut Ia un moment dat in Papua Nowa Guinee, inte loca litate situatd pe coast. Copii de acolo mu locuiaw impreund cu piinfi lor, ct se mutaa dintr-o cass in alta dupa buna lor plac! Copii de 10 ani puteau f vazu cian in bate bebe eat af3- Jind focuile pe care fierbeau alele cu mancare. La varsta de 14 ani faceau muncile adullor plini de incredere gi cu mani Find nou weni i cel mai interesant persona) din sat ceva zee de copii dormeau pe veranda mea Misa pint ef acolo era upor sf plbinte, pentru cb impr feai munca gi distrafia cu intregul sat. De fap, fecare adult era pint Jn societatea noast, afi périnte mu poate fi Smparyiteu ats sii este deloc sigur pentru copi s8 se mute dint-o cas in ata in interiorul comuniat Este ugor si simi c& suntei obliga si deveniti un ,super- pprinte""i sa rispundefituturor necesitjilorcopilor dumnea- ‘Voustk legate de dstracte, edacaie, dragost st afecfune, hra- ‘i, bauturd,siguranfa imbrdcienne gi curdgenie. Dac stntei piintele care st acas cu copii, va simi domestic gi legafi de cas, si Anji dupa compania unui adult. Daca sunt} prin- tele care aduce bani fn cas3, va simi ca‘un cal de tracgine ca prea pufin timp pentru cast si familie, Nu este de miare, in sceste condi e& pn care a nul sot doi copii sub cinc ar sunt aproape permanent epuizai rita ila limi cu sindtate, ‘Atunci cénd ne simjim bine si suntem intro companie placuti sinatoss odihnii, putem s8 ne dedictm copilor nostt $0 facem cu plicere Ins atuncicind ne simyim obesii bolnavi, Singur sina ne mai vedem capul de gi, ajungem intro stare in care copii devin o ameninjae, un coneurent in lupta pentru supravieuire, Aceatt situate poate deveni periculoasé pentra dumneavoastrs, pent cisnicia dumneavoastrd si pent sigu- ranjacopillor domneavoastss rin suprasolictaiar putea ajunge in situatia de anu mai putea continua 8 Be pring. Este vital st inva st ave} grid de durmneavoast’: nurai atunc pute nist paring vertabil CCopiii dumneavoastrd au nevoie de paring feriis si sinitog. ‘Acest capitol VA va ajuta S& ajungett gi #8 rimanei in aceast stare. 120 Cu tofii avem nevoie de ,combustibil” ‘Adesea discut cu pring care na infeleg de ce ma mai fac fa. Ei se asteaptt la performanje supraumane, fra si-si dea seama ci ‘noi, fiinfele umane, avem nevoie de ,combustibil". Noi mu ne Inndnim doar cu alimente: avem nevole de yenergie” sub forma de cragoste, recunoastere, mAngaiere gi conversafie cu cela Fiecare persoand cu care vorbosti sau te intalnest fief fur dln energie, fe ii da energie. De aceea vorbim despre unii oa- ‘meni ca fiind ,absorbanji. Este si motvul pentru care ne temem de telefoanele din partea anumitor persoane sau proferim 53 pparcurgem un drum lung doar pentru a ne intalni cu un prieten care ne face sine simfim bine. Copii ne pot reda energia, dar in cea mai mare paste a timpu- lui este corect si potrivitsle ,rencircim” noi baterile. Oicum, ddact suntem unica lor sursi de energie si aceasta seact, ceva ‘rebuie s8 se ineample. Gindiji-va oclipi! Unde este acul rezervorului dumneavoas- tri de energie in acest moment? se) Te O % 400 -Aceasta este poriia normal a aca fn ce vt privet? nto deauna sue a imita infront? ‘Acdeseane atm compl cape masa proprie: uneor na mai face dou paral, caucucurile sunt urate, iar reviziatrebuin fut cam de mulcel Poste cf vl face plicere st priviji la oamenit din vista dlumneavoastrt si va gan nce mdsurd actin sunt de ols ssn pentra rezerva omneavoasta de .combustibi”.Uncori, camer 1 dau seama ef preter” lor por simp Te ford tnerga si Te da nimicin sch, E cal sv cut ali Preteif Oameni care v-a fut bine ctndva inchs pani) pot f acum doar o sursi de sentimente negative. Dach dori tei schimla model de interacfune cu oameni, atl net Echimbusle fe pociive yaa “Bund dragA, am avut o aipeimAnd ingrozitoare!” ‘Boma distrat. Hal 28-p povestesc.” “Doamne, ce de probleme am avut astit la birow” “Tap putea sf asctlt ce vei simi spul despre esau prefer «8 facem planuri pentra urmatoarea vacanja?” Teste o strategie simpla gi, dack este apliaté cu buns dispo- aie aduce beni ambelor pf ‘Ta'un moment dat, am petrecutciteva ore impreun cu un grup de circa 20 de pring inventariind cile prin cae paring st pots reinciea baterle”, Ne-au veito serie de dei bune. + Angajai o doi. { Tnvijaj-va sf devenii plictisitor pentru copill dumneavoas- {24 astel int acegia 8 va ase tn pace o vreme. «+ Petrecefi 10 minute cu partenerul dumneavoastra cind el sau ease intoace dea servi: chimbafi vei bune sau stai pur simplu Impreun. (Dac copii sunt linigtii, pot sta cu Gumneavonst’; dack na, trimitef tn att camer) + Petrecefi jumltate de oré in fiecare 21 acordindule copllor {ntreaga dumneavoastrdatenfe, n loc s8 vA dedicat lor toatt ua, Rsk cu gandul in altt parte. Lisa pe copi si fac plant gt se bucure de ce vor face impreund cu dumnes- roast in jumaatea de or8 dedicat lor. «+ Invajagi sl vi deconectajiintr-un mod plicut, astfel incdt 68 vi relaeafi st af v8. gindii In Iucrusl plicute in timp ce rezolva} treburile gospodéregt sau ate cru + Gatigiuneort mancdurile age cum vi plac In loc si mAncafi zuma ce imine de la copi. ‘Ascultai muzica dumeavoastrd preferat * Petrecefi mult imp alatui de lf pring. + Spuneft cla patenertlui ce dor de al: afeciune, sex sat doar compania sa. Incercaf 4 satisfacefi isi injelegejinece- Site celuilaltatunci cind ele apar. Dact, de obicei, doar Yorbificind suntefi tensionaji,incercafi un masa. Dack de bbicel doar vi ange incercaj sh vor + Curegularitate,efectzai mécar 0 actvitate care mu are nic © legiturd cu af print, ci doar v4 d& personal o satisfac. + Tinefi o carte bun la indemAns, pe care si o deschidefi Inainte de culcare sau dups-amiaza me —_ + Profiai de oe spins ajtor din jure durmnenvonsts: vecinilgetdinjele $1 crevee,cluburle de Snes (mal ales Cele cu o atmonters pli, teenie de sport locurile de jonct ete, + Folosif cresasau does penta avea mai mul inp pentru Gamnesvonnst a dourpenu leg prin mages sla + Inet ck decordines este frumoas8” si renunjai pentru cffiva ani I ideals de cast ordonata (pate ine in perma- ‘enfl un aspirator spatele ui ile pute spuneosspefilor 2a focmat voinm st ma apuc de curser + Crea spa penta cop, fn cares8 mu existe Jura valo- rose, fr supmafeele mobili st fe wor de curdjat.Aceasta ‘va seuti sf spunefi deo mie de ope a.m + Pistrai in cash cour curate gi frumoase (Char dach este vorin dosr de dormitorl durwneavoaste, In care copit ms dice cut, asfel felt 88 ave un Toe frumos tn care 58 V8 retragesi + Vorbif, rezolvai-va problemele,facefi planuri in sufragerie. Stand jos fap in fas, fr8 copii prin preajma. Nu transformafi patul In loc de dezbatere. Patul indeplineste funcfii mai placute decst aceasta 13 Dar nu am timp pentru mine! Pini cae ang cet mai streaf sunt cei care sau impus cele mai tnalte standarde gi caze grau plasatnecestaileproprii pe tltmele locurt ale iste. ,Dar, doctoe, nu infleg. Toemal am terminat de redecorat cainera si am scos din cuptor praitura pentru petrecerea lui Tyson, cand ma apucat dureea ala cum pita decap. Nu pute s-mi prescri ceva, pentru ca webuie fag casi ca 4 cal rocia lui Dalene?” ‘De faptavef tel responsabiltincalitate de pirinte. Vile prezentim in ordines important lor: + si ave gis de propria dumneavoastet persoands ‘Shaveli gui de relafia cu partenersl dummeavoast + si avef gid de copii dumneavoastr. ‘Oamenii considerau adesea in trecut ca fi parinte inseamnt 4 faci sacrfici enorme si si devii stergatorul de picicare al celorlalj. Nue de mirare 4 atat de pufini oameni opteaza astizi {in favoarea copiilor. Aceeasi cameni care consider a afi parin- te inseamini a te auto-abandona pot fi auzifi spundnd la varste {naintate sau la bitrine}e: ,DupS tot ce am facut eu pentru tine” si -Neam sacrificat cei mai buni ani din viaji", incercénd s& ‘obfind ceea ce ig dorese prin sentimentul de vinovatie pe care fl induc copiilor lor. De fapt, a fi pirinte este citeodati ceva ce facem pentru noi. Grija pentru dumneavoastrs, pentru partenerul si copii dumneavoastri merg de fapt mand in mand, Dact avefi grit de dumneavoastri, deveniti mai feriif si mai domici s4 dru ~ eset opfiune si de pe pozitia omului Implinit ‘Daci vi ocupafi de partenerul dumneavoastrd, vi reamintiji cf suntefi un adult apreciat si atrigitor, si nu doar tn printe ‘care are griji de copil sau aduce bani in casi. Avefi un sentiment de stabilitate, care v3 ajutd si vi relaxafi, inst puteli gi sf vi dezvoltat, sf va schimbafi dact este nevoie, pentru a vi mengine interesul propriu pentru partener siinvers. ‘Grija pentru copii decurge din cele de mai sus: daca aveti senzafia i afi ales ca obiectiv s8 fiji printe, daca avefi grit de ‘dumneavoastra, ave un partener si prieteni care va susfin gi va 124 reamintesc meritele, atunci va fi simplu sl oferifi mai mult co- pillor. Rezervorul dumneavoastri de energie va fi cel mai adesea plin, iar copii nu vor trebui sd intre in panic! Sfrgitul predicit Daca suntefi invajator in scoala primar? Cum puteti contracara programarile negative ale copiilor carora le predafi [Atuncicind un copil merge la grid vf eu s recunoag- tej programirile negative” foarte car. (Gare sunt principale inci? + un copil caze stl retras de rostul copilr, care este tit sau agitati care na rlepunde la manifestrle de afeeiune din parte clonal cop tm copl cae este prezent, ini atunci ind are ceva detnvajat ‘sau de realizat o activitate, nu se implica gi priveste temator sau distat tunel cind este abordat direct, tun copil cae ate pe cell gnu reacfoneaza cum se cuvine ature ind vi adzesafi lui (de exempl, de atunecAnd este pedepst) scare nu pare a avea schimburi portve cu afi copii. S-ar putea si avef tn casa dumneavoast8 copilapartindnd tuneiadintre cele tei categori sau copi care combind cele tei caracteristc. Pentru o mai bund inflegere, si ne aplecim asupra fieciei categori fn parte. Copilul trist si singuratic Trebuie al tnjelegem c acest cop ia pai afectunea si aprecierea fn prima partea a viefii sale (0-2 ani). El are nevoie de ressje pozitive, care mu au legatur8 cu performanjale cbinute deel fin pur gi simp de existenfa sa umand, de exerplu: ~Bund Erie, ma bucur sf te vid” O atingere pricteneascl, © fnnbraigare, fra a-i da tad sentimentul ch este die de cela, Ai confrma increderea n sine. “Asemenea strategiuilizate dea lungul mai maltor le sau sliptimni vor aven ca rerultat 0 relaxare vieibis a copii la fcoold,relaxare care va fi inceputul infer unce contacte cu Gumneavoastra ~ de exemplu v8 aratt lucrst propri, vi ‘ambeste atunclcind treceiprivitea prin class, i vorbeye et Copilul autocritic, care nu se incumeta si incerce ceva Probab ef acetui opi i-au satisfcut necesiileprimilor ant ae vif dara fost supas la malt umulnje verbal de cin afost Sadcion de mare pentru a asia (de fapt de cind era Inch foarte mic). Aceathstuafie apare mai ales acolo unde mamele trai au un al doen copi a tending de al rtca verbal pe ri nse PeMlli pling, mai ales atunci chnd trec ei tngis print-o perioadi grea, i umes copii defecare dtl cind vorbese ct EE'Copii ata int-o astfel de stay (probabil el pun nal din zee} wor spune cl sunt prog c& nu po face wn aramit cr atund cind ise df o nou sarin Remedial este lar face fafa acestorcopit multe afirmajit positive Ideal arf le tranamitey mesae pov att in cca Ee prveste realiziil lor, et gin privinja existenel lo. De cemple «Ai fica acest ler fare bine” ii plac idee tale txprimate in aceste desene, dar gt. Mi bucur ste revid” sau pur simples -Bund”. Ca toate acesea, nu est cazul 8 exage- af. face comentari einate, pe cae elle pot suport, cute Sturm evita unren cop (ae chiar t Andean aaa ceva, ist oli enunyun Fotis safimative {local clr eave ncep cu tt.” penta ava contola copia ‘De cxemplu, spunefii “Meng i ads geanta acu tn loc si pane Doane ce vit ext” ‘entra un impact drab alaitudin, prin copiulul vor aven gi el nevoie de ajutor Vei observa probabil cl sun obo xtra de munet,avind anumiteresentimente gi fnd mere preg tse dscalpe. Modalitata cea mai indicatt de abordare {tc disc obits pictenoasdinante de a aborda pro- Tema, mal degrabl dct un ata ronal de gen ,Avejiun opi problema ‘Put pune pur i simplu cl agi observat la copie lor un sentiment reds de autoapreiee,c¥ sar putea sie sensi la Tumilnje dare probabil nevoe de mai male laude. ‘entra pin din entegoria ma sus menfonat, crea aces- tei cle vf de mare fol Lea putea impramuta exemplar dumneavoasta! 130 Copilul agresiv fafa de ceilalti copii gi sarcastic cu dumneavoastra ‘Am lisat la urm aceasta categorie! Acestcopil poate fi mai bine Infeles dacdyinem cont cd nu a cunoscut decdt manifestiri nega- tive, cf a erescut intr-un mediu violent si nu a avut ca exemple decit modalitii de relafionare negative. Este posbil ca prin acestui copil sf se lupte permanent unul cu altul, dad nu fizi, atundi verbal Este important faptul cl acest copil nu a ales agresvitaten pentru a interacfiona, ci s-ar putea ca acesa sf fe singurul mod pe care La invajat pentru a interactiona cu celalf. Este foarte important s4 tnjelegefi cl, la Inceput,copilul nu vi vva rispunde la cfldura gi laudele cu care fl inconjurati (dar ‘merit 88 tncercafi), Profesorul trebule mai intai s8 stabileasct o legttur& prin ‘modul in care copilul ascultS si anume un angajament ferm, ‘Acestlucru trebuie facut, binetngeles 88 a uml ‘Astfl, In primele stptimani,reacjille durmeavoast’ trebuie ‘i constea int-o abordare fermi, dar prietenoasa si solicitare claré cu privire Ia modul in care copilul trebuie si se comporte (GN mai face aga si vino si-fi dau o carte’, ,Stai jos acum si apuci-te de desenat”) ‘Modul de a interacfiona pozitiv gi semnifiativ cu un copil agresiv este de a persista- cu severitate, dar fia a VA infuria sau a devent irascibili, Contactul vizual, in special cu o licrire de ‘umor atuncicind va reafirmafi cererle, fi va semnala cl suntefi suficient de puternic pentru a-] ,imblénai’,astfelincdt se poate relaxa ‘Dupa ce a fost stabilits 0 asemenea reatie, pot fi adSugate mesaje positive care si indemne Ia acjiuni pozitive. Aceastt ‘metoda poate si difere de cea a paringilor, care observa prezenja, copiilor doar dup& ce acesta sa plictist de joac8. Asemenea copii ‘spund cel mai bine daca li se incredingeaz8 anumite responsa- bilitai speciale (de exemplu,,s8stranga echipamentul") ~ un rol cu responsabilitafi veritabile gi cu avantaje. Dac stabilesc © zelatie de ,prietenie” cu dumneavoastra, dobindind capacitatea, de a schimba mesaje pozitive, vor fi capabill 0 extinds si asupraaltor copii. 131 Daca suntefi profesor de liceu Copii ,programafi”negaiv ies im mod deosebit in evidenfa tn Ticea, De fapt, prin natura lr, Hieele pot chiar ned aceas sProgramare”- “Actesea ieee seamna ca nigteuzine~tAndrul are impresia c& este un nimeni, fichnd ceea ce se spune s productnd lucrui. Th general nlc invafé un nomdr foarte mare de elevi de cele mai multe or, peste 1000 into gcoalt, dei studi recente Strat ch 300-400 de eleviintrun lice sunt suficieni; ma exist ‘0 bazA la care s& se intoarci (liceenii nu sunt pe teritoriul lor si ‘cesea ig schimba cercul de prietni); gun mod impersonal de predare (a invija dela diversi profesor, care predau la att de rule clase, inet le ete greu sf rej mumele tu, ca 58 nu mal Yorbim de posbiitatea de ase inteesa de tne) in studile mele, am descopeitc& iceenit se confrunta cu patru probleme majore n licet: munca, sarcasmul si umilinfele Profecorilr, singuritaea, umiinfele gi agresivitatea celorali ‘elevi. In ceea ce ne priveste, vrem $4 dezbatem aici ultimele trei probleme menfionate. 132 Sarcasmul gi umilingele din partea profesorilor ‘Acesta este un simptom al nefercr fase profesrslat Prafinepersoane care mu au avut angen ca acest pofesie eva despre attest felt predart in cele din ani'550. Profesor ocupl Jol al dolls, dupa phat, In ceen ce prveste cider ices nervoasedatorate manc ‘O pcoalt mae, impersonal este I fel de deprimant penta levi, cat $i pentru profesori. In aceste scoli domnegte adesea o Stiosfert de ameninjare iz, l are se adauga situa fami- lial gomajul tefectel acestui, suferinga psi ators nein peta autostafilor pentra a da o aff tmand acestel media feolo. Sarcasmul i atacurle asupracopitlorapar din dous mative. Primal const in elberareatensiuil interne a profesorul acd aro persoand mai fers, acest cram sant Dia. Al doilea moti i epreznt faptl chin goal exit 0 pre- Ecupare continal'de ai conrla pe opi sar prin sarcasm flea pe aot fe cumin cel pin pent o sure pes cond de timp. 13 Un ultim aspect cu tofiine pierdem din cAnd in cAnd cu fire, ‘Copii pot face fa}8 unor asemenea izbuenir, ins critica perma- rent este cea care fi doare. Dact nu va plac copii, va ragim $8 ra incercai st deveni}i profesor. Tzolarea este de asemenea molipsitoare in ice. Privificurtea liceelor sat culoarul in pauz4. Unii elevi sunt in mod vizibil singur, ali sunt in gAgt sau grupuri, dar mai mult fizic, ga- ‘tind in jaral graputilor, £8r4 si stableasca o comunicare real8. Baiehi sunt mult mai toleranfi cu noil venifi in grup: fetele sunt mai hotérate na include sau a exclude pe cineva, Din acest moti, vei vedea grupuri de cite dous sau trei fete stand impre- ‘und dintrun sentiment reciproc de singuratate, adesea abia schimbtnd un cuvant. Singuratatea In clas vet constata cf uni copii nu au nici cele mai elementare deprinderi de comunicare. Ei vor fi capabil st scoata doar dour tee cuvinte print din, atuncicind ne adresim lo, sin vor fneepe o conversafie din proprieinijatva. Abia de curénd unit profesor de limbs maternal specialigt au inceput si abor- Eeze aeste competene vitae. ‘Copii singuraticl tree necbservai, pe chnd cei giligiog si agresivi au 0 posiie mai avantajoast, pentru ch primesc cel putin o parte din atenfia pe care go doresc, Abia la o a doua Drive asupra clase la care predaf i vei remarca pe cei singu- Fatcl sau pe cel care ni spun mimic; cu siguranj, et vor fi prezenj in elas ‘ack suntefdispug si acordafi prioritate”celor ctivacopit singuraic in flecare clas, tabling voit eontacte cu eli intere- sandiuva de munca lor frt st adce in cenrulateniel atunci cet stop de atenfiel va ajuta 4 clgtige incredere in sine ‘Orice efort de a umaniza experienfa scolar8 - de exemplu, decorarea une clase excursle, drumetiiegfolosieainactul de predare a competenjelor sociale, orienarea in sencul_ comu- Rican interumane gi al consolidasi respectulu de sine - va fi foarte profitabil Liceul reprezintd pentru mali copii ultima fans de a eg dn ,programul negati” de via. Facto ce vA StH In puting in acest sens! 14 Agresivitatea fizica si verbal Hitiganismal nu este cauzat de copii ri. Problema const tn fapttl e de fecare dat un simptom din viaja de adult apaze in Vina copillor. Un sistem totalitar opresi, fe acs ila goal Conduce ao situafe in care, vitimele” se ndpustesc una aupra cael Th timpurile imemeriale, pe vemea cind princi fi chinuiny ‘pe nobil aceptia din uri se razbunau pe fran, care la rindul Torigi biteau nevestee gi copii Dac aceastd dinamici nu este suficient de clara, pute explica luerurie in fell urmtor:auto- “lal gcolareIncenc a8 opreasl persecufiaprint-o mai mare Dersecufie ir rezultatl este tenaiunea mal mare i violenja din Sistem. "Acolo unde profesor primesc faclitie adecvae i sprin tm activitatea lor, iar cop sunt trata sever, dar tpl mengin respectl de sine, huliganismltnizecopi dispae. Des dotarea material gcoliconteazd, aceasta nse poate compara cu modu in care one se part wn cu celal, de la gf tn os Seoela este de obicelsursa problemelor serioase ale cop for, Ca toate acestes, eat ocale dea alunga nefericiea! Intr-un studiu edificator efectuat la Melbourne se releva faptul ch alli analfabefi au avt cu tof probleme de adaptare {ned nainte de a Incepegcoal. Scoala nu a reuit st diinueze la acest copilsentimentul de teama gi lipsa de respect de sine care au devenit un handicap tn privingacapactai lor de invajare. Faptul cl qoela a dat gre n a ajuta pe copii cu probleme ‘este rreor vina profesnor. Vina este asstemulu scolar, care fancfioneazd cao fabrici:predim la clase cu 30-40 de copi sine rir c& cei mal mall nt Saf bine 135 Concluzii Nici un profesor, indiferent cit este de dedicat profesiei, nu poate oferi atat sprjinal emofional, cit si stimularea necesard pentru a inva bine unui num de 30 de copii, fn curind vor. Festructura invajinantal indiferent cu ce tip de profesor, astfel {neat fiecare copil st aiba parte de atenfa ce i se cuvine. Pind tunel {ns invapimantal va fio batélie din care nu tofi vor isi invingitor, ‘Find un profesor cfruia fi pasi (cil altfel nu afi citi acest capitol) gi pentru ch dori st aplicafi cit mai multe din Ccunostinjele dumneavoastr3, permiteji-mi si inchei cu cAteva rugiminf: + eliminaji umilinfele din clas gi folosii metode severe de control; + cand vi confruntafi cu copii problem’, care probabil cf deja v-au secdtuit, gindigiva la metodele prezentate aici; + aveli gif 88 vA satsfacett propre necesitti de afirmare ppozitivi i de tandreje. Suntefio specie in pericol, iar copii TRostri au nevoie de profesori santos svi! Daca sunteti om politic sau reprezentant local! Familia nu este o insult, Famille snstoase pot exista doar dack socetatea rSepunde nevoilr lo, Socetatea poate fi prvi ca un lub social imens, la care cu tof pti ocotizafe, ucrim foarte ‘mult primim In chimb diverse benefc. ‘Club social este depart de af perfect. Nu numa cX este dlezorganizat, dar membri cu interese diferte incearch si schimbe constant drefiaacfiuilornoastre tn favoarea lor. Din acest oti, tebuiest lac din greu pentrua ne asigura ci not gi cella ne primim cota parte, find, pe de alté parte, suficient fe inflegitor! pentra a na provoca falimentul cabal Mai ales pin considers ca teu sf negocieze cu umea pentru face un tary corect in favoarea copiilor lor. Paringii na ‘or lupta doar pe plan inter, ncadral familie, pentru educarea copilor ci si pe plan extern, in societate, inscriindwse In omitetescolare si organiza de tote tpurie. 136 loan lide poe tc tn cx dna La ng din enteme initinin fala nlp, ore nase agen ‘top comunare care pot tanipulst o oat sre ‘attain Dingotva nim isin ce sept plan Polite (din punctal de vedee al ciel at pen o ance ‘oat tel alt nen vi i nin mtd care fae st 8 vig ip ce Reijene propia ln Popa cop Tena ce & sbondat apace ine, ccupindase de tae dn cara fal = subi! ipo ne ae reals Aontatgagiets aces ee omtieee eed td de injegere oll iit contest alr ‘ingzana din pagina urmdonce ne preind ape scone acta ~ one ep pees ch amen ma tcc. aginen pre urate dar exe age Farin dedi smn achi inp ast cone pe mule Cli la folowal soit Pal este adeen deravanija = Pinte gfe snap este scum sade slab ata ma ial soil sy pent nee, Acartn ieee Cif va trbul pt pena crane dearer neta. oh neetove seria tn vor aor septal pl or lam descopeit cl plrn unt neljui deserve {tens goal nei adninioeae calla), cin abe He de apc ene nie ol hs linge mal ml Ding se st desaventaj = speci deine sorta onal de severate se tpl sete cz, arnt nv pe pin prin joc pe our pan separa ttegh samo rome ume ac con pull nepolcg cs profesor arogan et. pentru ai face cerinjele de consumator. eae iS Lastest posi in spel publinseamnd acne concer tat pei oho ingrd voce nse pote fase sur Apr in deep ai to matte grape de interes gt de aime St Fenurjt tot mat mult a gropune obs penta peeceren timpulut Mber (lubul pera mbunfie tenuis tie) preferindi-ae gropure de afune ce mlrne med de terns petra profjarea medial nent goal ee 137 Politicieni ar trebui si salute asemenea tendinge, care repre- ints de fapt calea spre adevarata democrafie si totodata 0 Soluiie cu costuri reduse pentru dezvoltarea comunitars. ‘Structurile de bund vecinitate implicate previn abuzul copiilor ‘mai bine decat medici sau asistenii social peltenie goepodirie-limente-ap8 facltafi sociale gaz-combustbil-elecrcitate ‘informare telefon Tate lpede cf ami au nevoie tm prim rnd de sigu- sajtta Soba anu vel l wen men whe cee cop fer, Oxcum peste un nivel de baz nece- File sc schimb © datt ce necnte Tegte de frank ‘tpon sunt satsfcuteapae gana de anteraciona cu celal S iRpiiaren in activi ule, ber alse. Adesea nun nck Sint vorsd se plc”. obice act pngert vin din Perey Uno pemoane care conduc ite mics plctsonre sa Ferbane dere ccpereacrect copilor Fei ocompeaic ore acpa ct ce einrunese pnt a cumple bor de Piss at lnjare nin ate vient oamenor le place st Be Jan iron piteneg char cu Hscul de wl umple ulbpul ce astel de oie! Picet ch asemenea ints stint

    S-ar putea să vă placă și