Sunteți pe pagina 1din 8

Factorii care influenteaza veriga de receptare a mesajelor(receptia mesajelor)

In C prima veriga e cea de emisie si a 2 e cea de receptare a mesajelor.


ACEASTA VERIGA MAI E CUNOASCUA SI CA ASCULTARE
Eficienta C respectiv completitudinea si fidelitatea ei depind in mare masura de
calitatea actului de receptare sau a ascultarii. Se apreciaza ca in economia generala a
timpului afectat C 42% e ocupata de actul ascultarii si 32% de actul emiterii mesajelor =>
mai mult noi ne plasam in ipostaza de receptori decat in cea de emitatori.
S-a constat ca exista o serie de fenomene de ordin psihologic general care
actioneaza ca factori perturbatori ai ascultarii.
Unul din aceste fenomene e asa numita prejudecare a C ca neinteresanta si aceasta
rezida fie in subestimarea interlocutorului fie in subestimarea subiectului abordat de catre
acesta. Aceasta face sa se produca o anumita predispozitie negativa fata de situatia de C,
care afecteaza propr de baza ale actului comunicational. Ca o concluzie de oridin practic
deriva recomandarea potrivit careia nu tb sa califici ca neinteresant un mesaj sau un
discurs pe care nu l-ai ascultat(sa nu iti formezi un montaj negativ)
Al doilea fenomen e repetarea mentala a raspunsului. Aceasta e o greseala
frecventa a participantilor la intalniri de lucru, mese rotunde si talk-show-uri. Eroarea
consta in aceea ca in asteptarea momentului cand se va oferi ocazia sa iti spui puncutl de
vedere pregatesti replici la intentiile celorlalti si te concentrezi pe formularea cat mai
exacta a gandului propriu incetand sa mai urmaresti gandurile exprimate de ceilalti. Se
creeaza astfel un auto-bruiaj in procesul de ascultare care te poate pune in situatii jenante
deoarece pierderea contactului cu desfasurarea discutiei te scoate in afara acesteia si risti
ca atunci cand ti se va da in sfarsit cuvantul sa repeti o idee deja enuntata de altcineva sau
sa propui o solutie pe care interlocutorii o respinsesera sau o ironizasera in interventiile
lor anterioare.
Al 3lea fenomen in repr filtrarea mesajlor. Teoria disonantei cognitive elab de
psihologul america Leon Festinger sustine ca oamenii au tendinta naturala de a incerca sa
diminueze prin diverse mijloace decalajul sau discrepanta dintre informatiile primite si
convingerile proprii. Daca aflam de la interlocutor lucruri care contrazic conceptiile sau
credintele noastre reactionam in asa fel incat sa protejam aceste convingeri pentru a
reduce efectul destructiv ce l-ar putea produce noutatile aflate. In acest scop putem:
sa minimalizam sursa mesajului respectiv spunandu-ne: asta nu e de
incredere, nu merita sa fie luat in seama;
sa acuzam sursa de incorectitudine si intetie de manipulare spunand: asta
e o simpla palavrageala;
sa invocam autoritatea altor surse care afirma contrariul: am citit eu
undeva ca lucrurile stau altfel;
sa diminuam efectul psihologic neplacut prin neluarea in seama a
informatiilor prin subestimarea importantei si valorii lor, le depreciem, le
devalorizam.
Al 4lea fenomen pertubator in ascultare consta in utilizarea ineficienta
decalajului temporar dintre gandire si vorbire. Aceasta face ca noi sa exprimam sau sa
formulam raspunsul inainte ca inerlocutorul sa-si termine opinia sa sau sa termine

emiterea mesajului. Se intampla adesea ca pana vine intrebarea noi dam raspunsul, deci
ne autobruiem. Pt a asculta corect tb sa astepti pana interlocutorul spune ce are de spus.
Al 5lea fenomen rezida in concetrarea diferita a atentiei in cursul ascultarii pe
limbaj sau pe dictie, respectiv pe mesaj sau pe tonul exprimarii lui. Aceasta face ca in
anumite situatii sa luam in seama tonalitatea sau tonul mesajului si nu continutul lui. Ori
pt receptarea informatiei e mai important sa ne concetram atentia pe ceea ce se spune si
nu pe modul in care se spune. La cei mici prevaleaza tonalitatea in care e formulta
mesajul si nu semnificatia lui. El percepe mai mult la nivel afectiv si apoi la nivel
cognitiv.
Pt ca ascultarea sa devina eficienta si profitabila tb sa satisfaca sau sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
1) sa fie activa, ceea ce inseamna sa mentinem atentia si concentrarea optima pe
parcusul desfasurarii conversatiei. Se intampla frecvent ca atentia si concentrarea
sa slabeasca si sa nu surprindem toate elem conversatiei;
2) sa fie totala. A asculta total inseamna sa nu te limitezi doar la receptionarea si
intelegerea mesajului verbal ci sa activezi in acelasi timp componentele mimicogesturale, posturale care atesta ca participi efectiv intreaga ta personalitate la actul
de C. Toate aceste acompaniamente mimico gestuale capata valoare
comunicatuionala.
3) Sa fie empatica. Adica in calitate de receptor sa incerci sa te situezi si sa te
transpui in starea psihologica interna afectiva in care se afla emitatorul. Empatia
presupune existenta unei consonante emotional afective intre partenerii actului de
C. Absenta empatiei se traduce prin indiferenta sau placiditate emotionala.
4) Sa fie receptiva. Tb sa accepti si opinii sau idei contrare celor ale tale, sa accepti
si sugestii sau alte solutii decat cele pe care le propui tu. O ascultare care nu e
receptiva ci opaca e ineficienta intrucat e nu poate sa produca efecte modelator
transformatoare la nivelul receptorului.
5) Sa fie cu spirit critic. Ceea ce inseamna a nu accepta fara discernamant orice sau
toate informatiile, opiniile sau ideile transmise de catre interlocutori. A te face ca
nu observi sau nu sesizezi existenta anumitor scapari, anumitor inadvertente sau
erori, inseamna a nu asculta corect. O ascultare corecta presupune prezenta si
functionarea spiritului critic.
In urma ascultarii formulam raspunsurile. Acestora li se impun de asemenea
cateva conditii pt a capata valoare si consitenta:
conditia promptitudinii raspunsul sa vina in timp util a.i el sa poata fi
folositor pt emitator in vederea selectarii mesajelor viitoare . intarzierea
peste o anumita limita a raspunsului la mesajele primite duce la
destramarea actului C ca urmare a faptului ca emitatorul e lipsit de
control asupra mesajlui anterior. Nu primeste feedback ul care e util pt a
formula mesajle ulterioare. La un examen daca raspunsul nu vine in timp
util valoarea lui e anulata daca vine dupa o ora
sa fie veridic sau sincer, adica el sa reflecte convingerea ta fara a fi
alterat de complezentna. Spunem voalat sau mascat anumite lucruri pt a
nu supara(asta e complezenta raspunsurile nu sunt veridice)

sa fie adecvat situatiei de C situatia de C poate sa fie formala sau


informala. Intr o situatie formala nu poti sa dai raspunsuri de gen
informal si viceversa
claritatea. Raspunsurile incalcite, confuze dauneaza desfasurarii optime a
relatiei de C si creeaza adesea in loc de intelegeri, neintelegeri si
tensiuni. Claritatea raspunsurilor e expresia gradului de organizare
interna a gandirii si intalnim persoane cu o gandire incalcita.
Sa fie informative. Ele sa contribuie asa cum cere teoria la inlaturarea
unei anumite incertitudini existente in situatia data.

Efectele C interpersonale
Orice act de C interpers poseda o anumita finalitate. Aceasta finalitate se
concretizeaza in producerea numitor efecte in starea si comportamentul destinatarului.
Efectele mesajelor se produc la 3 niveluri psihologice si anume:
la nivel cognitiv efectele rezida in:
1) imbogatirea sau cresterea tezaurului informational.
2) Facilitatea intelegerii clarificarii anumitor situatii sau fenomene.
3) Raspunsul sau solutia la diverse probleme. Dezvoltarea schemelor operatorii
ale gandirii prin obtinerea de algoritm si de euristici noi. Cel mai bun efectul
la nivel cognitiv al C se realizeaza in cadrul C intrsctuionale sau didactice. C
didactica(invatarea, instruirea) urmareste cu precadere modelarea structurarea
si dezvoltarea capacitalior cognitive ale individului a.i el sa devina capabil de
a percepe, intelege, interpreta corect fenomenele din jurul sau si in acelasi
timp sa poata el insusi sa devina producator sau generator de idei, de concepte
si de modele explicativ-interpretative noi, originale. In formarea cognitiva
care se realizeaza de-a lungul procesului intructiv educativ pe diversel paliere
ale lui tb sa se realizeze 2 obiective principale: - un obiectiv informativ care sa
contea in insusirea si stapanirea unui repertoriu suficiente de informatii,
cunostinte, concepte despre diversele aspecte ale realitatii
- un obiectiv formativ in
dezvoltarea unor abilitati de
tip operator care sa constea in
utilizarea acelor continuturi
informationale pt rezolvarea
diferitelor tipuri de probleme
sau de situatii. O notiune nu
tb doar sa o memorezi ci tb sa
ai conectate si acele operatii
care cu care sa ai posibilitatea
sa rezolvi corect.... o definitie
reprodusa nu inseamna mult
daca nu e inteleasa.
la nivel afectiv - aceste efecte capata semne polare, ele constand in
activarea sau generarea fie a unor trairi emotionale pozitive fie a unora
negative. Primele au o valoare tonica, stimultoare asupra noastra

determinand o stare generala de bine psihologic, de satisfactie cu


deschiderea mai larga spre lume si cu pofta de viata celelate determina o
stare psihologica proasta, de insatisdactie, de nemultumire care daca se
repeta duc la pierderea poftei sau dragostei pt viata. Acest gen de stari
negative se intalnesc in cuplur, certurile frecvente, observatiile, jignirile,
se acumuleaza ducand la o depreciere a echilibrului psihic interior si la
expresii de genul: nu mai vreau sa traiesc cu tine. Un reprezentat al
analizei tranzactionale R. de Lassus a elaborat un fel de scala a unitatilor
de ordini emotional numite unitati emice si de semn pozitiv si de semn
negativ care sunt determinate de diferite tipuri de mesaje
comunicationale fie verbale fie non verbele. Mersul prin multime ne
furnizeaza 2 unitati emice(le denumeste stroke - de bulversare generala)
si aceste unitati pot sa fie fie pozitive(intr o multime care furnizeaza
stimultente pozitive) sau unitati negative(multmea care nu te stimuleaza
si n-ai vrea sa fie prezenta acolo, e impotriva dorinte tale) te stimuleaza
negativ. O privire scurt 3unitati emice. Un scrut contact buna ziua buna
ziua- 4 unitati emice. Darea sau primirea unei informatii 5unitati
emice. Salutul 7unitati emice. O strangere de mana 10. o privire aspra
11 unitati de semn negativ. O privire blanda 12 unitati de semn pozititv.
O observatie 13negative. O cearta scurta 15negative. Un suras
17pozitive. Un compliment 20pozitive. O palma data sau primita
21negative. O lovitura 23negative. O imbratisare 25pozitive. Un sarut
30pozitive. O mangaiere 33. o conversatie lunga si placuta 35pozitive. O
disputa importanta 40. intimitatea 50.
la nivel psihomotor se traduc si sunt concordante cu semnificatia
mesajelor si cu incarcatura lor afectogena. Astfel ele pot sa fie in forma
expresiilor emotionale exteriorizate, care stim ca se concretizeaza in
reactii de modificare a posturii, a fizionomiei (incordare, relaxare, uimire
ura) si a posturii generale precum si o serie de reactii viscero motorii
diametrul pupilar, modificarea acestuia, miscariele globilor oculari,
modificare culorii pielii fetei mai ales inrosirea, invinetirea si pilo
motorie zbarlirea parului. Modificarile de ordin dinamic deplasari in
spatiu sau gesticulatii. Modificari ale sensului reactiilor motorii care pot
sa se produca intr o directie defensiva, de aparare, intr o directie de
indepartare de fuga sau intr o directie de atac(raspuns agresiv)
Raporturile in care se produc efectele cogniteve afective psiho motorii pot sa se
modifice. Ordinea nu este prestabilita sa merga de sus in jo. Se poate inversa.
Indicatorii de evaluare a efectelor C interpers. Nu dispunem de niste intrumente
de masura f riguroase obiecetive asa cum dispunem pt masurarea timpilor de reactie sau
pt masurarea capacitatii de memorare sau de rezolvarea a problemelor. Singurele metode
sunt observarea asupra starii si dinamicii interlocutorilor in actul de C. A doua metoda:
relatarea facuta de catre cei 2 interlocutori in urma desfasurarii diferitelor secvente ale
continuumului comunicational.
In urma acestor 2metode ne orientam asupra:

durata efectului care depinde de valoarea sau de durata valorii


mesajului/mesajelor obtinute. Ex: anuntul plecarii trenului cu care tb sa
mergem o sa aibe un efect de durata scurta. Efectul pe care il au mesajele
pe care le primim in cursul procesului de invatare vor avea o durata
lunga si de ele ne dam seama prin acele operatii de evaluare la sf unui
anumit ciclu.
Intensitatea care depinde de intensitatea afectogena a mesajului. Ex:
meajul: ai picat examenul va avea o intensitate mai mare decat mesajul
maine va ninge.
Semnificatia pe care o au ideile sau mesajle receptionate. Aici se invoca,
de ex, semnificatia ideilor crestine care au condus la un efefct psihologic
de masa in decurusl timpului. Sau semnificatia ideilor politice sau sociale
care determina efecte psihologice de mare anvergura la nivel nu numai
individual ci si grupal.
Orientarea/directionare temporala pe care o contin mesajele. Ex: mes ca
mai are de trait 3luni un anumit efect iar mesajul ca se insanatoseste
alt efect. De aici => o intreaga discutie daca sa se spuna pacientului
adevaratul diagnostic. Tb pregatic receptorul pt a primi bine mesajul.
Daca nu e bine pregatic nu tb sa i se spuna adevaratul diagnostic.
Valoarea mesajelor. Sfaturile date copilului ii par neimportante dar o sa ii
prinda bine mai tarziu in viata. Instructiunile pe care le primesc soldatii
par innutile, dar folosesc f mult pt situatiile critice. Orice mesaj are o
anumita valoare, dar tb sa gaseti valoarea respectiva prin raportarea de
diferite situatii posibile
Gradul de extensiune care repr aria de cuprindere a continutului si
semnificatie mesajului, respectiv cat de multe persoane sunt contaminate
sau influentate intr o anumita directie de o anumita idee sau de o anumita
informatie. Acesti indicatori pot fi bine decriptati/delimitati si pe baza lor
se poate face o analiza de ordin calitativ e efectelor C interpersonale.

C interpers se desfaroara nu numai intr o forma diadica intre 2 interlocutori ci si


in interiorul a ceea ce numic grup. C in grupuri constituie un domeniu oarecum distinct
de investigatie si de studiu pornindu se de la supozitia ca gupul repr in sine o unitate cu o
psihologie specifica ireductibila la psihologiile individuale ale membrilor dar rezultata
din interactiunile si intercomunicarea acestora.
Termenul de grup se atribuie unui numar de minimun 3 pers. Dupa dimensiune
sau marime grupurile au fost impartite in 3:
grupurile mici 3-30membrii
medii 30 100
mari peste 100 si care capata denumirea de ogranizatii, comunitati,
populatii
Psihologia se ocupa de studiul g mici si medii. Sociologia de studiul g mari.
Conditiile pe care tb sa le indeplineasca un nr de pers pt a fi denumite grup:
existenta unei apropieri si legaturi spatiale si temporale intre memrbii.
Legaturi pot fi directe sau indirecte
existenta unui obiectiv pt care pers respective se reunesc sau se ascociaza

se existe o anumita comunitate de destin si fiecare membru sa isi formeze


perceptii si reprezentari cu privire la ceilalt membri. Sa existe constiinta
grupalitatii, apartenentei membrilor la grup
sa existe posibilitatea C efective intre membtii grupului verbale si non
verbale
o persistenta insuficient de indelungata a ansamblui in timp.
Exista mai multe teorii psihosociologice asupra relatiilor si interactiunilor
intragupale. Ne limita la 2:
teoria psihodinamica elab de psihologul german K. Lexin
teoria psihosociometrica elab de J. Moreno.
Lewin a facut parte din scoala gestaltista de la Berlin. In 39-40 a emigrat in SUA
unde a dezvoltat asa numita teorie psihodinamica a grupurilor. In teoria lui a introdus o
serioe de concepte din fizic: camp(psihologic) vector, gradient e repr de raportul dintre
diferite tensiuni/ stari tensionale. Conceptul de graf ce exprima directiile posbile de
desfasurarea ale unei actiuni/comportament intre care una e optima, celelate tb
indeplinite. Dupa el grupul nu e o simpla juxtapunere de indivizi ci un ansamblu de
persoane interdependete care functioneaza ca un tot. Membrii sai comportandu se altfel
decat ar face o fiecare dintre ei daca ar fi actionat de unul singur. In cadrul grupului se
constituie campul psihologic care e definit ca totalitatea conditiilor de ordin subiectiv ce
caract situatia de C. Afirmandu se ca atat comportamentul indivizilor cat si cel al grupului
depind de particularitatile campului si printre aceste particularitati se mentioneaza 1)
specificul obiectului caruia ii este subordonata activitatea grupului 2) complexitatea
operatiilor/actiunilor ce tb intreprinse de fiecare membru al grupului pt atingerea
obiectivului sau scopului 3) gradul de competenta al membrilor grupului in raport cu
coplexitatea actiunilor pe care urmeaza sa le desfasoare 4) gradul de realizare a
coordonarii actiunilor individuale ale membrilor grupului. In rel individ grup, grupul e
hotarator. Nu indivizii determina comportamentul grupuli ci g determina comport
indivizilor. Daca memrbrii g se poarta diferit in cadrul acestuia, aceasta se intampla pt ca
ei sunt supusi unor forte specifice generate de obiectivele pe care le propune grupul.
Functiile g sunt determinate tocmai de aceste obiective care pot consta fie in indeplinirea
unei sarcini concrete caz in care avem de a face cu functia de productie fie pur si simplu
in mentinerea intergritatii g in ciuda dificult care ii perturba stabilitatea avand de a face
cu funct de conservare fie in creeare unor conditii optime pt exprimare pt toti memrbii g
si in acest caz avem de a face cu functia de facilitare. Un g poate sa indeplineasca 3
funtii: de productie, de conservare si func de facilitare.
Lewin: fiecare grup dispune de o anumita cant de enregie potentiala pe care poate
sa o investeasca si investirea acestei energii potentiale se face pe cele 3 functii ale g. Daca
se investeste prea mult in functia de productie ramane prea putina energ pt functia de
conservare si viceversa. Optimizarea funct g consta in stabilirea raportului adecvat intre
energia destinata productiei si energia destita conservarii. Se constata ca in asa numitele
grupuri lucrative atentie mai mare se acorda energiei investite in funct de productie si
mai putin energ investite in functia de conservare. In g zise de prieteni raporturile se
inverseaza. O problema majora e aceea a leadesheep-ului. Dupa lewin liderul e un produs
natural al g capabil sa ofere solutii la nevoile si problemele g. Leedersheep ul e o functie
si NU UN STATUT si ca atare NU se asociaza obligatoriu cu o pozitiea oficiala. Desi e

posibil ca seful si liderul sa fie la un moment dat una si aceeasi persoana. Intalnim insa
grupuri unde seful nu si lider iar liderul nu e si sef. Aceasta disjunctie/disociere creeaza
dificultati in buna functionare a g. Atunci cand leedersheep ul e exercitat chiar de
responsabilii oficiali sunt posibile 3 moduri de comportament:
leedersheep ul (L) autoritar deciziile criteriile de evaluare, sistemele de
recompensa sunt elaborate exclusiv de lider. Acest tip de comportament
creeaza imaginea asa numitului grup inalt centralizat care functioneaza
dupa principiul comanada executie
L democratic deciziile, criteriile de evaluare, sistemele de recompensa
apar ca rezultat al unor dezbateri in care memrbii G sunt implicati in mod
direct, ei simtindu se astfel ca sunt pretuiti si bagati in seama. Acest
sistem il intalnim in g ierarhizate in care autoritatea e distribuita sau
delegata de la nivelul superior central catre nivelurile intermediare si
inferioare
L laisse-faire sau libertin liderul e pasiv, lasand membrii G sa actioneze
pe baza initiativelor si deciziilor personale. Fiecare face cum crede de
cuviinta dar sa iasa lucrurile bine. Liderul intervine in caz de criza sau de
nevoie atunci cand se produce un impas.
C se desfasoara cel mai direct si eficient in cel de al 3lea mod de L intrucat intre
memrbii g nu se mai interpun canale suplimentare de filtrare si triere a informatiilor. In
acest caz C pe verticala intre lider si memrbii de rand e dominata de C pe orizontala intre
membrii g. In fiecare G, indifereten de L care e propriu, intalnim 2 tipuri de C:
1) C pe verticala care in L autoritar are un caracater unidirectional de sus in jos
(DESEN !!!) membrii g nu au posibilitatea si dreptaul de a riposta cerintele de la lider ei
tb sa transpuna in actiune, in fapt. Nu participa in luarea deciziilor
Iin cazul L democratic C pe verticala se relizeaza pe ambele sensuri (sageata sus
jos)
2) pe orizontala se realizeaza intre membrii g care se situeaza la acelasi nivel
ierarhic. In cazul g laisse-faire C veritcala se realizeaza sporadic iar C pe orizontala
devine forma principala de C. Dpdv al statutului si al implicatiilor C la nivelul G e de
asemenea de 2tipuri:
1) C formala/ institutionalizata care se desfasoara in conformitate stricta cu
sarcinile specifice si cu obiectivele g fiind reglata sau reglementata prin anumite
instructiuni si regulamente
2) C informala se realizeaza paralel cu cea formala si in cadrul careai se
evidentiaza preponderent preocuparile si nevoile psihologice personale ale membrilor g.
Prin C informala membrii g incerca pe de o parte sa se elibereze de anumite tensituni si
stari conflictuale interne iar pe de alta parte sa emita anumite opiniii, constatari
referitoare la activitatea g cu intentia ca aceste opinii si constatari sa fie auzite si preluate
de catre conducerea g in vederea ameliorarii starii de lucruri semnalate si in orice grup
apar fenomene de C zisa parazitara concretizata in zvonuri/barfe aprecieri nefavorabile
care sunt vehiculate ca forma de protest la modul in care sunt tratati si in care se rezolva
problemele si nevoile personale.
Pe baza C intre membrii g se stabileste gradul de coeziune si gradul de atasament
fata de obiectivele si activitatea g. Daca aceasta C e sincera, obiectiva si fidela ea
determina un grad ridicat de coeziune in g si un grad ridicat de atasament fata de g. Daca

c, dimpotriva, e falsa duplicitara cu multe ascunzisuri si rele intentii atunci ea duce la


slabirea coeziunii g si la slabirea atasamentului fata de activitatea si obiectivele acestuia.
Dupa Lewin C e factorul esential in ultima instanta care determina caracteristicile de
ordin calitativ ale functuonarii unui g indiferent de natura sarcinilor si obiectivelor pe
care le urmareste