IV) Orientare de origine psihanalitica(Fondator Eric Berne)

Bern a pornit de la nivelul tridimensional al personalitatii pe care l-a elaborat Freud

model in cadrul caruia erau delimitate 3instante principale pornind de jos in sus:
-instanta idului(sinelui) repr de totalitatea pulsiunilor, tenditelor si instinctelor innascute
determinte biologic. In centrul acestora se situa instinctul erotico-sexual sau libidoul care
era purtatorul energiei nobile, din el derivandu-se toate manifestarile si actele
comportamentale
-instanta eu-lui reprezenta continutul informatiilor, cunostintelor dobandite de individ
despre realitatea inconjuratoare de esenta constienta care se structura pe principiul
realitatii, oprand cu criterii de obiectivitate
-instanta super-ego(supra eu-lui) definita ca ansamblul reprezentarilor si continuturilor
constiintei sociale morale interiorizate si consolidate de catre fiecare individ.
Intre cele 3instante se stabileau anumite raporturi functionale. Asfetl intre instante sinelui
si instanta supra-eu-lui raporturile era de natura antagonica, intre ele existand un conflict
permanent, iar intre ele doua si instanta eu-lui se stabilea un raport, o relatie de
compromis. Eul devenea un arbitrul in conflictul dintre cele 2instante antagonice(sinelul
si supra eului). In functie de foarta acestei instante a eu-lui rezulta gradul de stabilitate si
de echilibru psihic interior al personalitatii.
T de natura psihonevrotica pe care le intalnim in viata practica era considerate ca rezultat
al slabiciunii instantei eu-lui care nu a reusit sa gaseasca compromisul adecvat in cazul
ciocnirii intre pulsiunile si instictele sinelui si imperativele socio morale ale supra eu-lui.
Pornid de la acest model Bern desprinde una din cele 3 instante : instanta eu-lui
pe care o divide la randul sau in 3 ipostaza sau stari. Stari pe care la pune la baza analizei
si interpretarii relatiei si interactiunii comunicationale intre indivizii umani. Astfel,
potrivit lui Bern, relatia de C la nivel uman e conditionata in dinamica si efectele ei de
starile si rapoturile dintre aceste stari ale eu-rilor participantilor. C se desfasoara intre
diferite stari ale eu-lui celor 2interlocutari. Aceste stari sunt definite ca sisteme coerente
de idei si entitati afective manifestate prin modele de comportament corespunzatoare.
Fiecare fiinta umana pune in evidenta 3 tipuri de stari ale eu-lui:
1) Tipul starilor derivate din figurile parentale, care au fost reunite sub denumirea de
parinte. In starea de parinte individul simte, gandeste, actioneaza, vorbeste si
reactioneaza la fel ca unul dintre parintii sai pe vremea cand el era copil. Aceasta
stare a eu-lui este prezenta, de exemplu, in procesul de crestere si educare a
copiilor. Chia si atunci cand persoana nu-si manifesta concret aceasta stare a eului (E) ea actioneaza asupra comportamentului ca influenta parentala indeplinind
functiile unei constiinte.
2) Starea E in care individul isi evalueaza in mod obiectiv mediul si calculeaza
probabilitatile acestuia pe baza experientei anterioare. Aceasta stare a fost
denumita adult. E adultului. Adultul funtioneaza ca un fel de computer, analizand
si comparand diversele situatii si influente externe si alegand rational pe cea
considerata optima sau adecvata.
3) Fiecare persoana poatra inauntrul sau o fetita sau un baietel care simte, gandeste,
vorbeste si reactioneaza asa cum facea persoana respectiva la o anumita varsta a
copilariei. Starea respectiva a fost denumita copil. E copil. Copilul nu este privit
drept pueril sau imatur, termeni ce apartin parintelui, cu pur si simplu un copil de
o anumite varsta. Varsta la care se cristalizeaza E copil e fixata intre 2-5ani. Este

important ca individul sa-si inteleaga copilul care se afla in el, nu doar pentru ca il
va insoti toata viata ci pentru ca el reprezinta partea cea mai valoroasa a
personalitatii sale. Brancusi: atunci cand nu mai esti copil ai murit demult.
Aceste stari ale E sunt prezentate grafic in forma unor cercruri si se noteaza cu litere
majuscule: P parinte
A adult
(DESEN)!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 1
C copil
Delimitarea acestor 3 stari principale repr primul nivel de analiza structurala a E.
Cel de al doilea nivel de analiza structurala implica
P
M/T
____
A
____
C =>3 c - rebel
La al 3lea nivel de analiza
P
p-autoritar / p-grijuliu
_________________
A
__________________
C
P
A
C
C se stabileste nu intre indivizi, compacti si omogeni ci intre indivizi cu structuri
diferentiate care se activeaza in mod diferit in diferite situatii si contexte
comunicationale.
Relatia de C intre 2 persoane (DESEN!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 2)
a<->b
Se considera ca o rel de C este eficienta si se desfasoara intr-un mod optim daca
legaturile dintre starile E lor sunt paralele. Exista mai multe combinatii de acest gen
in care legaturile sunt paralele si se numesc tranzactii de comunicare.(acelasi DESEN
2)
In cazul in care liniile se intersecteaza ci se incruciseaza atunci => o relatie de C
vicianta, care se intrerupe. De ex aceasta e rel cand se adreseaza de pe pozitia de A
sau P si se raspunde de pe pozitia de C.
Berne a calc existenta a peste 5500 combinatii posibile care la randul lor se pot
multiplica pana la atingerea cifrei de cateva miliarde, situatia care nu se poate realiza
in realitatea, in practica comunicationala fiind suficiente circa 72combinatii. Pe langa
tranzactiile paralele, complementare si incrucisate in practica comunicationala se mai
pot intalni tranzactii de tip unghilar si tranzactii zise duplex, care se realizeaza la
2niveluri. Un nivel de suprafata, care e considerat nivel social al tranzactiei si un

nivel subiacent, profund, considerat nivel psihologic. In general in cadrul C

interpersonale avea de a face nu doar cu tranzactii de tip complementar simplu,
acestea se intalnesc de regula in situatii oficiale formale impersonale ci cu combinatii
suprapuse de tip duplex (DESEN!!!!!!!!!!!!!!!!! 3)
Atunci cand se produc diverse bruiaje in interactiune dintre cele 3stari ale E apar
efecte negative ale C care se pot concretiza in diverse tipuri de T emotinal afective
sau psihonevrotic. Pe acesta baza Berne a elaborat o tehnica speciala de
psihoterapie(cunostuca sub denumirea psihoterapie tranzactionala). Obiectivul acestui
gen de psihoterapie: pune in acord de corespondenta cele 3stari alea E subiectului in
raport cu o alta persoana sau cu mediul inconj. Cantonarea in cursul interactiunilor
noastre sociale, exclusiv intr-una din cele 3stari inseamna prezenta unei perturbari
functionale de ordin psihonevrotic, ce impiedica buna adaptare si integrare in cadrul
unui grup sau al unui context social.
Freud interpreta nevroza tocmai ca un fenomen de regresie psihica prin care
individul se intoarce sau cauta sa se instaleze in una din starile care sa ii asigure cel
mai bun confort si apararea impotriva inflentelor externe nocive. Nevroza e o stare pe
care si-o construieste pacientul respectiv pentru a se proteja de contactele si de
presiunile celor din jur. Constatam la nevrotici: teama lor de contact, nou, a da piept
cu situatii si probleme, restrangerea canalelor de C cu cei din jur el refugiindu-se in
universul interior. Forma cea mai grava o intalnim in depresii. D e o stare psihica ce
inchide total obloanele de C ale subiectului cu lumea inconj si care inradacineaza
subiectul in propriile lui ganduri, fantasme. In forma acuta, grava, depresia conduce la
suicid.
Berne conchide ca cunoasterea de catre fiecare dintre noi a celor 3stari ale E e una
din caile de asigurare a echilibrului psihic interior si de realizare a unei C adecvate si
eficiente cu cei din jur. Presupune si realizarea unor raporturi flexibile intre cele 3stari
care sa poata face posibila activarea lor specific adecvata in functie de specificul
situatiei si al interlocutorului.
De citit: Berne Jocurile psihologice

Analiza formelor C
Considerand omuil in calitate de emitator(E) putem gasi urmatoare forme
principale de C pe care le realizeaza el:
OM EMITATOR comunica cu: (DESEN!!!!!!)
- Divinitatea, transcendeta
- Regnul masinist(computer )
- Regnul vegetal
- Regnul animal
- Cu el insusi(intrapersonala)
- Cu alt ego(interpersonala)
- In grup (intragrupala)
- Societatea cumunicare de masa(mass media)
- discursurile publice
- comunicare didactica
C intrapersonala este acea in care unul si acelasi subiect trece succesiv din
ipostaza de E in R. Aceasta forma de C este frecventa si permanenta si ea se realizeaza si
se manifesta cu precadere atunci cand ne aflam singuri, cand durata acestei insingurari e
relativ mare, atunci cand esti pus in fata unei anumite alternative, in fata unei anumite
situatii mai dificile, in urma unui anumit aveniment/experiente cu incarcatura emotionala
si atunci cand dorim sa ne punem oridine in propriul nostru interior(sentimente si
ganduri). Aceasta C ia aspectul unui veritabil dialog in cadrul caruia ne adresam noua
insine diferite intrebari, ne dam raspunsuri si in functie de raspunsurile pe care le gasim,
dialogul se incheie, daca raspusurile ne satisfac, sau continua cu alte intrebari legate de
raspuns pana cand gasim un raspuns sa ne satisfaca. Acest dialog are rol de sistematizare
a continutirilor si experientelor are si o funcit catartica de detensionare, de descarcare a
tensiunii acumulate in urma diferitelor incidente sau conflicte pe care le avem. De
asemenea are rol de montaj optimizator, care se realizeaza prin itermediul comenzilor de
ambalare, mobilizare, de imbarbatare. Acest montaj conduce la activarea acelor stari
resura de care vorbea programarea neurolingvistiva.
Cea mai buna psihoterapie e autopsihoterapia care se realizeaza pe baza acestei
comunicari intraperonale. Cuvantul are rol mobilizator, energizant nu numai cand il
primim din afara ci si cand il pronuntam noi insine pentru noi si tb sa ne obisnuim prin
atrenament de a recurge la acest mijloc de automobilizare, montare. Aceasta forma
porneste inca din copilarie(cei mici vb cu ei insusi)
C interpersonala se realizeaza intre 2interlocutori care sunt in acelasi areal spatial,
in acelasi context. Acesata C se desfasoara in 2 modalitati:
- relationala
- situational conjunctural formala(nerelational). Se realizeaza in dif situatii cand
tb sa ne adresam altei persoane pentru a obtine anumite informatii sau cand intram in
diverse birouri, magazine, agentii.

C interpersonala relationala e cea care presupune existenta unei anumite

cunoasteri reciproce a interlocutorilor si a unei anumite afinitati intre ei. Relatia
psihologica in C presupune schimb nu numai de informatii ci si de dispozitii, de stari, de
atitudini. De aceea aceasta C relationala nu se realizeaza oriunde si oricum. Cunoasterea
psihol reciproca ne ofere posibilitatea elaborarii anticipate a unor asteptari in raport cu
interlocutorul nostru si a unei predictibilitatii a reactiilor lui. Ea presupune realizarea
acelei calibrari de care vorbea programarea neuroligistica si care consta in adaptarea
reciproca a interlocutorilor in functie de particularitatile psihoindividuale ale lor.
Orice relatie initial impersonala, pur formala se poate transforma in timp intr-o
relatie interpersonala.
O comunicare interpersonala deplina sau completa e posibila in masura in care se
realizeaza o anumita consonanta psihilogica a interlocutorilor in ceea ce priveste aria de
preferinte, de gusturi, de interese, structurile temperamentale, structurile caracteriale, care
fac ca diferentele sa se diminueze in asa fel incat sa nu constituie o bariera in exprimarea
mesajelor.
DESEN !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
E
C

______C________> M

__________>

R C

P
AF(auto feedback)

Johari a introdus conceptul de fereastra interpersonala care poarte denumirea de

ferestrele lui johari
A
DESEN!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
B
Fata intunecata teritoriul ascuns
Fata luminata - intra teritoriile accesibile ale structurilor de experienta si de viata
proprie. Inchiderea acetor 2 tipuri de ferestr inchis-luminat depinde de gradul de
apropiere dintre cei 2(relatie personala intima in care exista incredere mai sau mai
putin deplina intre participanti intre interlocutori si intre care exista o empatie bine
structurata). Mama si copilul mic - cea mai deshisa fereastra.
Concluzia: o C interpersonala se poate realiza la grade diferite de completitudine
si de adancime in functie de raporturile de apropiere, de afinitate dintre interlocutori.
O rel de C interpersonala are un caracater dinamic, evolutiv. La inceput ea se
realizeaza la un nivel formal, schematic, superficial. Treptat, in timp, pe masura
cunoasterii reciproce a increderii ea se realizeaza la niveluri din ce in ce mai profunde
atingand un anumit maximum posbil in contextul si in conditiile date. Se mentine o
perioada mai lunga sau mai scurta de timp la acel nivel maxim dupa care incepe sa se
eroneze ca urmare a acumularii unor experiente neasteptate in viata si biografia
partenerilor. Ajungand posibil ca ea sa se destrame si cei 2mimeaza C. Aceasta
dinamica se evidentiaza cu precadere in C conjugala sau intima, in dragoste.
Obiectivele principale sunt 6:

1)
2)
3)
4)
5)
6)

Cunoasterea interioara(auto cunoasterea) bazata pe invitatia la

reciprocitate pe care o presupune sinceritatea comunicatorilor, destainuirea
unor secrete personala in sens reciproc;
Cunoasterea lumii exterioare se realizeaza pe baza schimbuli de inf,
cunostinte, noutati;
Stabilirea si mentinerea de relatii semnificative cu alte fiinte umane in
scopul satisfacerii unor nevoi fundamentale precum solidaritatea,
colaborarea, prietenia si dragostea;
Persuadarea interlocutorului, influentarea sau schimbarea opiniilor,
convingerilor, credintelor, atitudinilor sau a conduitei acestuia. Acest
obiectiv se evidentiaza indeosebi in C educationala, politica, religioasa;
Ajutorarea semenilor fie in plan cognitiv prin consiliere, informare,
invatare fie in plan afectiv prin consolare, sustinere, imbarbatare, asistenta
sufleteasca;
Jocul si distractia obiectiv in care alaturi de jocurile propriu zise se includ
multe strategii comunicationale care asigura procesul de relaxare de
detensionare si de creere a unui climat psihosocial tonic. Repertoriu de
jocuri psihologice al lui Berne unde se prezinta o seria intreaga de tipuri de
situatii si de relatii de C cu caracter ludic, de relaxare, de distractie.

Conditiile unei C interpersonale eficiente:

1) franchetea, sinceritatea opusul ei fiind fatarnicia, falsitatea, minciuna
2) solicitudinea care consta in disponibilitatea interioara de a veni in intampinarea
nevoile si asteptarilor interlocutorilor;
3) empatia repr abilitate specific umana de transpunere psihologica a eu-lui propriu
in psihologia celuilalt, participarea sau impartasirea emotiilor celuilatl
4) atitudinea pozitiva presupune parere favorabila despre interlocutor, o buna stima
de sine a interlocutorului iar pe de alta parte sentimentul pozitiv fata de actul C
insusi cu acea persoana, partener
5) egalitatea nu de statut ci de rol de participant la dialog. Adaptarea nivelului
exprimarii la nivelul interlocutorului. Apare fenomenul de asemare si deosebire.
Asemanarea sau homofilia este considerata un factor pozitiv facilitator al C
interpersonala. Deosebirea heterofilia e considerata ca un factor in general negativ
dar nu in mod absolut. Se considera ca o anumita heterofilie a participantilor in
raport cu tema C e necesara pentru ca interlocutorii sa aibe ce sa isi comunice.